CURS ISTORIA PEDAGOGIEI EDUCATIA SI INSTITUTIILE DE INVATAMANT IN EVUL MEDIU A.

Europa Apuseana- Educatia clericilor si cavalerilor, Scolile Manastiresti, Paro iale, Orasenesti, Universitatile din Apusul Europei. In intervalul de ti!p care incepe cu destra!area I!periului Ro!an de Apus "#$%& si se inc eie cu ocuparea de catre turci a Constantinopolului- u!ea europeana a cunoscut pro'unde trans'or!ari econo!ice, sociale, politice si culturale. In aceasta perioada, S'antul Au(ustin sustine necesitatea de a construi un stat universal )isericesc pentru a asi(ura unitatea spirituala a tuturor crestinilor. Cultura se (aseste in lacasurile )isericesti care devin centre de cultura si de invata!ant. In scolile !anastiresti se studiau sapte arte li)erale- (ra!atica, retorica, dialectica "triviu!&, arit!etica, (eo!etrie, astrono!ie, !u*ica, la care se adau(a teolo(ie. Predarea era in li!)a latina, iar durata studiilor era de +-,- ani. Metodele de instruire se )a*au pe e.punere si conversatie, 'acand apel la !e!orare. Istoria invata!antului european a retinut nu!ele lui Carol cel Mare "$%+- +,#&. Acesta sa re!arcat prin in'iintarea scolilor !anastiresti, scoala palatina "pentru 'iii no)ililor&. Accentul se punea pe/ a& educatia 'etelor- atri)utiile 'e!ii ca !a!a, sotie, (ospodina )& educatia !aselor- in )iserica, creatie populara In secolul 0II- din nevoia unei cali'icari supli!entare, au 'ost in'iintate universitati din 1olo(na, Salerno, Paris, O.'ord, Ca!)rid(e, Pra(a, Cracovia, 0iena. Treptat ies de su) tutela )isericii si se de*volta ca institutii laice dependente de stat. Dintre teoriile !edievale cu privire la educatie, s-a i!pus cea a lui T o!as D2A(uino ",334-,3$#&. Ideile sale erau/ 'iinta u!ana un se poate de*volta prin propria sa 'orta, ea are nevoie de (ratie divina. Scoala tre)uie sa se a'le su) autoritatea )isericii, un a statului, pentru ca educatia se in(ri5este indeose)i de su'let. Pri!ele institutii de educatie si invatatura in tarile ro!ane "secolele al 6-lea si al 60I-lea&

Apar nu!eroase !anastiri indeose)i in secolul al 6I0-lea, pe lan(a care au luat 'iinta scoli, !anastiresti. Se aprecia*a ca pe lan(a !anastirea Marissena "Cenad& ar 'i e.istat o scoala inca din secolul al 6I-lea, apon scoli pe lan(a !anastirile Tis!ana, Co*ia, 7ea!t. Ta)el co!parativ privind conceptiile despre educatie in Antic itate si Evul Mediu Crestin Antic itate - Diversitatea scopului/ un e.ista o 'inalitate unica Se doreste dotarea individului cu cunostinte, a)ilitati ce se pot ac i*itiona separat "corp 'ru!os, spirit ales si )un vor)itor& Se tinde spre 'or!area spiritului pentru ca acesta sa apara ca 'iind )un. Pro'esori di'eriti 'ara le(atura intre ei. Evul Mediu Crestin 8ntate a scopului/ Directia !orala prescrisa/ a deveni un )un crestin Se vi*ea*a 'or!area unei anu!ite atitudini spirituale, convertirea/ intoarcerea la Du!ne*eu prin i(norarea lucrurilor terrestre Se tinde catre atin(erea su)stratului su'letesc/ interiorul cel !ai pro'und Pro'esorii di'eriti sunt uniti, i!part acelasi stop/ cel speci'ic crestinis!ului. Acesti pro'esori se i(nora intre ei, 'iecare ur!arind propriul scop. Se o'era un invata!ant cu continut etero(en. 9iecare dascal preda ceva special, dar participand la telul co!un. Se preda un continut o!o(en "invata!ant unitar& Dispersie Invatarea se 'ace in locuri di'erite, contactele pro'esor- elev sunt oca*ionale. Concentrare Invatarea se 'ace in acelasi loc, contactele sunt stranse, sustinute, per!anente.

Elevii sunt pasa(eri. Antic itatea are pro'esori.

Elevii sunt per!anenti. Evul Mediu are o scoala, un !ediu !oral, or(ani*at.

Conceptia despre om si devenirea sa in scrierile marilor personalitati ale Renasterii. Pro!otorii conceptiei renascentiste asupra educatiei au 'ost cele !ai proe!inente 'i(uri ale vietii spirituale din secolele al 60-lea si al 60I-lea. Oa!eni de cultura/ Eras!us din R:tterda! ",#%$- ,4;%& <uan =uis 0ivers ",#>3- ,4#-& 9rancois Ra)elais ",#>#- ,44;& Mic el de Montai(ue ",4;;-,4>3&

Operele lor au e.pri!at o noua atitudine 'ata de o! si devenirla sa, onoua intele(ere a procesului educational.