~ Contabilitatea capitalurilor Bupa studiul acestui capitol veti fi capabili sa + Ingelegett si delimitati obiectivele contabilitstilfinanciare a capitalucilor, + Analizat{ si detaliagiformele de constituire, majorare gi micgorare a capitalului social al entitétitor economice; ie + Explicati modalitatile de formare i repartizare a rezuitatul financiar degajat de activitatile entitatilor econom + Descrieti formele de capitalizare externa a entitstlor economice prin diferite modalitsti cum ar fi mprumutul obligatar, imprumutul bancar, imprumutut intersocietar 5 alte forme de finantare: ie + Cunoastetisiaplicaticiferitele forme de acoperireariscurilor prin mecanismul provizioanelor, + Rezolvati aplicatii practice ce privesc contabilitatea financiar’ a capitalurilor si provizioanelor. 2.1. Continutul, rolul si structura capitalurilor In sensul cel mai larg, eapitalul “reprezinta un factor de productic alituri de munca, pamant, abilitatea managerial asumarea riscului anteeprenorial” Nofiunea de capital are cel putin trei acceptiuni principale: 1. Oacceptiune economica, potrivit cireia capitalul este 0 categorie economics care ~ exprims tot ere cu ceilalti factori de productie participa la scopul obtinerii unui profit. raten resurselor materiale, acumulace gi reproductibile, care, prin asoci= alizarca de noi bunuri economice, in in uceasti catitate mai este cunoscut gi prin denumirile formate pe care le imbraca de capital real, capital tehnic sau fizic, bunuti investitionale, bunuri capital, bunuri ~ instrumentale, capital cchipament. Dupi modul in care diferitele component capitalului real participa la productie, se consumi gi se inlocuiese, xeesta se intilneste in practica curenta sub una din formele: capital fix si capital circulant sau capital fix, variabil si regular, Bécescu-carbunaru A, Bacescu M. Dicfioner de macioeconomie, Eitura CH. eck, Bucuresti, 2008, pag 53.| a4 Contabilitate Financial 2.0 acceptiune financiar: potrivit civeia capitalul este resurs care, cu timpul, 7 duce wvantaje (profi). Este tn rlatie pozitivi cu investinea gi negativa eu consul 3.0 acceptiune juridiea, povrivie civeit capitalul este un drept, o relatie intse ind] sau grup de indivizi i ansamblul de bunuri eumprinzsind: bani, magini, echipamedt clidiri, marerit prime gi materiale, pimint, hirtii de valoare, cange, deci total actin Potrivit xecepyiunii juridice, cu lurgi implieagi financiar-contabile, categoria eecin ici de capital are o interpeetare “lato senso” cuprinzind 7 + Capitalurile proprii; + Patrimoniul prop 1 si public al regiilor autonome; \ + Capitalurite imprumutate si datoriile asimilate, pe termen lung; Corelat cu accuse ultimnd accepfiune, din punct de vedere financiar-contabil capic lurile definute de asociagi sau actionari (entititi economici) reprezinta componem ale reaultatelor econcomice destinate a finanga de 0 manivri durabili activele nomice (bunurile si creditele) controlate de intreprindere.. Pe considerentul ci se uflé Ia dispozisia entitagilor economice pe o perioadit mai mare de timp, mai mare de un an, cle poarti denumirea de capitaluri permanente, < de reg Invi unex Reglementarilor contabile romiinesti conforme cu directivele europe de 6 atentic deosebita se bucuri “Capitalul si rozcrvele (capitaluri poropri) (car 1 Sn. reprevines drepeul aetionaclor asupra aetivelor unei encitigi, dup decucer, tuturot datoriilor, Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primete de c | pital, revervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar”* 2 OEP nv. 3055/2009, pet. 239 in MO. ne. 766.bis din 10.11.2009, 5CAPITOLUL 2 Contabilitatea capitaluritor 55 2.2. Organizarea contabilitatii financiare a capitalurilor Contabilitatea financiart a capitaluritor trebuie si asigure flarnizacea informatitlor necesare raportirit mivieil si structurii acestora in situatiile " standardize” de ra- portare finaciar ~ contabila, in special in Bilang si Situagia modificarilor capitalulei propriu. In acest context, se impune contabilizarea distinct a capitalurilor proprti de capitalurile imprumutate, intrucit in Bilang ele sunt prezentate de diviziuni bilan- 18 fiere distincte: capitalurile propri S capitalurile imprumutate in diviziunile INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN" respectiv “D-DATORII] CE PEE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN", in functie de exigibi- litatea rambursarii acestora. u In cadrul flecarei categorié de capitaluri (proprii sau imprumutate) se impune conta- bilizarea distincta a ficcdrci componente omomgene din punct de vedere a proveni- enfei $i evolutie! acestora in “viata” intreprinderilor Pentru organizarea si conducerea contabilititii sintetice a capitalurilor, prin Planul de Conturi General in vigoare (aprobat prin OMEP nr, 3055/2009) s-a rezervat clasa io de conturi “I-CONTURI DE CAPITALURI’ care cuprinde urmitoarcle grupe de conturi: 10 CAPITAL SI REZERVE Fe 11 REZULTATUL REPORTAT ¢ 12 REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR 14 CASTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RASCUM- PARAREA, VANZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRIL ae 15 PROVIZIOANE. 16 IMPRUMUTURI SI DATORT ASIMILATE Se observa ca, in CLASA 1 CONTURI DE CAPITALURI figui i conturile rezervate capitalusilor proprii (grupele 10, 11, 12) si capitalurilor impru- mutate (grupa 16) si inca o grup de contuti, respectiv: at a. Grupa 15-PROVIZIOANE care reprezinti o sursi de fir tat din aplicaren prudengei in contabilitare, prezentacd in Bilang distineta: "H-PROVIZIOANE” ropric rezul- nte-o diviziune In cadrul ficedrei grupe de conturi functioneazi concur sintetice de gradul [ si/su LT, in functic de necesitigile de detaliere a informafici contubile. Daca necesititile de informa~ re impun, pentru uncle conturi se pot organiza gi evidenfe contabile analitie. Din considerente didaetice, in prezentul manual, vom teata contabilitatea sintetiea - sis unde este cazul, contabilitatea analitich a principalclor operatiuni economico- financiare reflecrate in conturile din Clasa 1 — Conturi de capitaluri, respe: ii grupelor de conturi, cu unele excepsii legate c, rellectate de anumite conturi si de modul de situatiile financiare, In principiu succesiur de confinutul informati raportase gi prezentare a aceste4 56 Contabilitate Financia | 2.3. Contabilitatea capitalurilor proprii. 2.3.1, Capitalul social: continut si tratament contabil Fal 2.5.1.1. Capitalul social:continut economica-juridic = Capitalul social reprezined o sursi de finangire a entitititor econopa asociagi sau actio © Bn ice, atrasa deb turd, meni sf asigu ati de aporturi in bani sau fan: ¢ durabilé @ uctivititii economiee, Capitalul social se constituie in momencul inflingirti cursul deruliit activititii acestora prez entitigilor eeonomice sau f™ ntand urmito: arele caracteristici are 0 scadentit nedetermina u exceptia entitifilor care prevad in actcle const tutive o perioadi determinata de functionare : * remunerarca efectiv & 4 aporturilor asocinjilor sau acfionarilor poate racter neregulat de la un exercitiu financiar la generale a actionarilor/ asociagilor si de perfor avea wn cas aleul, in functie de horararca adundr: mangele entititilor economice; ~ de cegulé, costul cemuneravii capitalului social, ca de altel a tuturoe clementelo caprtalurilor propri, este inferior altor surse de finangare alternative (creditela bene care, imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, contracte de leasing, neincluedne dobinzi, comisioane gi alte cheltui i accesorii), Capitalul social reprezinei dreptul proprietarlor entitagii cconomice sub forma acm fiunilor sau pargilor sociale distribuite actionasilo * sat asociafilor in schimbull apor- turilor acestora, ‘aloare, care con- asupra emitentului, proportional cu valoarea subscrierilor si varsimintelor realizate, conferindu-i dre, venituri viitoare. Actiunile si/sau partile sociale sunt valoti mobiliare de o unumie’ v feri detinatorului acestora un drepe de coproprictar ‘ptul asupra unor> Actiunile si/sau partile sociale incorporeaza raportul juridic si economic dintre ace — fiona gi entitate (so ate pe acfiuni), respectiv drepturile si obligatiile actionarulu si/sau asociatului fara de entitate cum ar fi crepeul de proprictate asupra patrimonindui emitentului wl de vob in Adimaren generale a actionaviler/asciatitor * deptaddeprefernts in catru naier emis de ationtparti sciae - "dept de actine civil sau penala impotriva administratoriler 4 censanito Penurw aduniniserren 8 coutrluldefectuos a activitti econorna ‘i dreptul la 0 parte din cigtig ‘le viitoare ale emitencudué divide sub formd de ide,proportional cu naumeirud de actinni/parti seciale dey ‘nite ;a Contabilitatea capitalurilor 57 + dreptul de a participa la managementul emitentului prin alegerea membrilor in Consiliul de Administratic; + dreptul de control divect si indirect asupra emiteneului Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care pot sau nu fi tranvaictionate (ne~ gociate) pe piagi de capital Evolugia pietei de capital a consacrar mai multe categorii de actiuni in funetie de forma materializata sau nemateriali, de aracterul obignuit (ordinar) sau preferengial al drepturilor pe care acestea le incumbi sau in functie de modul de transmitere gi detinere a acestora la purtitor sau nominative Din punct de vedere contabil, criteriul cel mai important al clasificirii actiunilor il si juridice, acgiunile fiind constituie caracterul sau intinderea drepturilor economi grupate in: ~ acgiuni comune (ordinare); - acriuni preferential Aetiunile comune reprerintd instrumente de capital propriu, subordonate tuturor ce lorlalte clase de instrumente de capital, ce asiguri definatorului urmatoarele drepruri + dreptul asupra unei cote-parti asupra ac + dreptul asupra unei pirti din profirul net; + dreptul de preferingi la subscrierea noilor emisiuni de actiuni; + dreptul de a-si revendica la lichidare bunurile aduse ca aport in natura, + dreptul de vot in Adunarea Generali Ordinari/Extraordinarit a Act rilor; + dreptul de a se informa asupra gestiunii entitafii lui net; Aatiunile preferentiale sunt actiunile care asigura anumite avantaje fafa de acgiunite ordinate cum ar fi plata prioritart a dividendelor, uneari in schimbul dreptului de vot, drept de preferingl la noile subscrieri, dar in principal acest tip de actiuni sunt emise pentru exercitarea dreptului prioritar la dividende. Actiunile preferentiale nv au 0 aderenti ridicata mai multe ori convertite in actiuni ordinare cu oc: la publicul investitor, fiind de cele listirii actiunilor unei entitigi pe piata bursiera. Actiunile societatior cotate, reprezinta instrumentele financiare negociabile pe pi de capital Partile sociale repcezinti fractiuni ate capitalului social, al lor organizate ca societiti de persoane (societati cu rispundere limitata, societagi in nume colectiv), care nu pot fi negociate pe piafa de capital.58 Contabilitate Financiara 2.3.1.2. Tratamentul contabil privind capitalul social Contabilitacca capitalului social repsezineé un demers teoretico-conceptual gi aph tiv care vizeuz’ abordarea urmatoarelor aspecte: A, Documentele economice si juridice otilizate in cadral conrabilititii capitatul social; B, Evaluacea capitalului socials - C, Subsistermul conturilor utilizate pentru contabilizarea capitalului social. A. Documentele juridice si economice privind evidentierea capitalului social Capitalul soctal, €a si componenti a capitalurilor proprii imbraci dows forme: capi | tal social subscris nevirsat gi capital subscris virsat. Capitalul social subscris gi varsat se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire a entititilor economice si a documentelor justificative intocmite cu ocazia aportirii acestui Actele constitutive ale entitagiilor economice (statutul si contractul de societare) reprezinti documente cu earacter juridic, prin care se stabilese modul de organiza- 4 re $i funcionare a entitigilor economice precum si elementele de identificare ale acestora in spafiul economic: denumice, sediu, forma juridici, obiect de activitate, structuri a asociagilor sau actionarilor, marimea capitalului social, organele de admi nistrare, modalititi de dizolvare etc. Statutul societatii reprezinti actul juridic unic intocmit la constituirca entititilor cu un singur proprietar (asociat), iar contractul de societate reprezintt un act juridie ce completeaza statutul, in 3 constituirii entititilor economice cu mai mull y proprictari (asociati sau actionari). Contractul de societate exprima manifestirea voingei investitorilor de a subscrie si participa in comun la finantarea entitifilor economice, cuprinzind drepturile gi 4 obligatiile juridice ale acestora, Documentele economice care stau la baza inregistririi in contabilitate a operative | pera nilor privind constituires capitalului social gi la evidengiecea analitie’ a actionarilor saw asociafilor se pot conetetiza in: + chitanta pe baza careia se inregistreazi aporturile in numerar depuse ba ~ caseria entiti¢ii, in lei sau valuta; + foaia de varsimant, ce atest depunerca aportului Aisponibil la banc’ in tei sau valu in bani, in contul de wub forma de active imo- ate gi/sau circulante in cuprinsul cirora se inserearat + proces verbal de receprie a aporturilor in natue. bil tehnico-economice ale aporturilor in natura, Procesul verbal de receptie carncteristicile este insorit de un raport de evaluate a unui expert independent Contabilicacea a naliticd a actionatitor sau asociagilor este repreventatii de Registrul Activnarilor/Asociagilor, eu ajutorul efiruia se fine evidenfa nominald a fe gionar (asociar), numarul de aetiuni siu parti sociale ce revin fieesrui aetionar faso- i aceee ApITOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 59 iat), valoarea eapitalulai subseris gi vA utile de sat, precum si referinge privind ce actiuni sau parti sociale In ca ul entitatilor cconomice organizate sub forma de socictiti pe actiuni, care actionewai pe piata de capital, Registrul Aegionacilor/Asociatilor 31 contabilitatea analitica a actionarilor este reatizath de socictati specidlizate, care in schimbul unui commision asigurt contabilitacea analitict a acgionarilor si actiunilor pe eategorii de actiuni. B. Evaluarea capitalului social Caregoriile de valori utilizate in cadral contabiliatii capitalului social au in vedere momentele de evolufic a capitalului de la constituirea acestuia pint lx lichidarca societitilor comeerciale, cuprinzind urmatoarele valori asociate Fractiunilor de ca- + valoarca nominal a actiunilor sau pirfilor sociale; + valoarea de piata; + valoarea de rentabilitate; + valosi patrimoniale Valoaren nominala a actiunilor sau partilor sociale, reprezinti valoarea atribuiti acestora la constituirea societisilor comerciale si este imprimati (individualizati) pe ficcare titlu. Valoarea nominal reprezinti echivalentul valoric pe care acfionat i sau asociagii sunt dispusi si. achite in cadrul unei fractiuni a capitalului social, corespunziitor unei acsiuni sau parti sociale. Pornind de la acest raport, valoare nominak fractiunea capitalului poate determina pe baz relagiei de calcul: ‘ocial, ncesta se Capital social= Numar actiuni/Pargi sociale x Valoarea nominal In stabilirea valorii nominale a unui instrument de sociala) se iau in considerare urmatoarele aspecte: ital propriu (actiune/parte ~ categoriile de investitori la care se adreseaza emitentul respectiv, publicul larg sau investitorii sofisticagi (investitionali); ~ perspectivele de cotare a acfiunilor pe piata de capital (bursiera); - valoarea nominal a unor emnitengi din acelagi domeniu de activitate, penteu a ave cursuri comparabile pe piagi. Valoarea nominali reprezinta o valoare individuala in cazul prime’ emisiunt de ac- nul ol uni, la constituirea entitatilor economice in. cazul ofertelor primare de actiuni sau poate fio componenta a prerului de emisiune, format din dou elemente: valoares nominal si prima de emisiine, in cazul ofertelor secundare de acfiuni. Valoarea de piati reprevintdt suma pe cate un investitor accept si o pliteascd in schimbul unei actiuni, in urma unei teanzact Valour de piagi este impusi de raportul ccrere-oferti existent pe piatt dar gi de maniera in realizata pe o pind act60 Contabilitate Finan: care investitorul cuantifica riscurile, sentabilitarea si politica de dividend deg” activitatea emitentului trebuie $4 se realizws Evaluarea actiunilor kx valoarea de pi intro mani) creti, avindu-se in vedere alte valori stabilite pe baza ratelor de rentabi... ratelor de “acumulave a activi net” sau a valorilor lichidative a sistermului de valori ut Valoarea de rentabilitate reprevinti o componer evaluarea capitalului social care are in vedere analiza comparativ’ a oportun! de investitie pe piaga financiara, a reaultatului repartizabil actionailor in con actiuni respectiv rata de capitalizave a revultatului net pe actiune Valoarca de rentabilitate imbraci doua forme: a, Valoarea financiari a actiunii (VF) este definita ca echivalenta valorii, care ti pe pinga financiari la o anumiti rutii a dobanzii generewzi un venie anual dividendul actiunii (D), conform relagiei de calcul: . ve-2 - R onde: VE - valoare financiara a actiunif; i D- dividendul anual/actiune; R- rata dobanaii pe pial aplicatk unci investigit alternative, b, Valoarea de randament « actiunii (VR) este definitit ca echivalent a vali respunzatoare profitului net ce revine unei acfiuni (P) capitalizat la rata x dobanzii pe piagi (R), conform relatiei de calcul: ve-£ = R unde VF — valoare financiari a actiunii; = P - profitul net aferent unei actiuni; R - rata dobanaii pe piaga Ananciard. . Valorile patrimoniale au in vedere valoarea unei entitiyi caleulatd pe bax matiilor contabile prezentate in situafile financiare (bilan) raportata la num acfiuni sau parti sociale. valori de activ net sau de interes r= si sunt utilizate atat in evaluares noilor acfiuni, cu ocazia ofertelor publice sec cit si-n evaluarea entita Vaiorile patrimoniale mai sunt denumite s lalichidarea acestei Valocile patrimoniate sau de activ net imbraca, de regulii, uemataarele forme. a) Valoarea matematica contabila si 2) Valoarea de lichidare.ApITOLUL 2 Contabilitatea capitaluritor 61 a Valoarea matematicé contabila (valoare intrinseed) se determin’ cx raport intee capitalurile proprii (activul net gi numarul de actiuni). Valoarea matemiatic’’ con abil reprezinti un reper in evalw ‘ca noilor acfiuni si poate coincide eu preyul de emisiune a acestora, satt poate fi inferior sau superiar acestuin, in tumnetie de imaginea entititii in rindul investicorilor, ratele de ran: deschidere a emitentului spre piati nent a actiunilos, riscul gi politien de 4, Valoarea de lichidare reprezinti valoarea pe care emitentul o poate obtine intr-un ntr-un interval seuct de timp. context lichidativ al entitari, in evaluarea capitalului social si al evo- lutiei entitatii pe piaga de capital (bursiers) se por determina ratele de capital respoctiv ratele de randament (perforrmanfa) realizate de entitigile cconomice. in contextul acestui sistem de valori utiliz C. Subsistemul conturilor utilizate pentru contabilizarea capitalului social Contabilitatea fluxurilor privind capitalul social are in vedere constituirea gi modifi- carea capitalului social de Ia momentul infiingirii pin’ la momentul lichidarii enti- titii, Capitalul social ca si componen i modifica sub influenga unor operagiuni de naturi cconomica, financiars, tehnica si juridica in si angajeaz’ juridie aporturile in a capitalurilor proprii se formeaz: urma cirora se dimensioneazi, apelea, evalu: numerar si naturi aduse de proprietari. Constituiren si modificarea capitalului social se realizeaza pro intermediul unor me~ canisme de finanare adecvate piefelor de capital sub forma ofertelor publice de vinzare a actiunilor sau sunt inserate in actele constitutive ale entititilor in situatia cntitatilor cu un numar redus de actionari/asociafi, necotate pe piata de capital Subsistemul conturilor care reflecté constituirea $i modificarea capitalului social precum si valoarea drepturilor de creanti privind subscrierile si aporturile aduse de actionari/asociati este redat de urmitoarele conturi: 1.Contul 101 “Capital” cont sintetic de gradul I, care se dezvolti in functie de na- tura capitalului gi a emitentului in urmatoarele conturi sintetice de gradul TI: 1011 “Capital subscris nevarsat” 1012 “Capital subscris varsat” 1015“ Patrimoniul regiei” 1016 “Patrimoniul public” Contul 101 “Capital” dupa confinutul economic conturi de capitaluri proprii, iar dupa conturi de pasiv. conturile de gradul II derivate din dezvoltarea acestwia sunt functia contabili Dezvoltarea contului 101 “Capital” in conturile 1011 “Capital subscris nevarsat” imitarca capitaluritor in fune~ 1012 “Capital subscris varsat” se realizeaza pentru de tie de exigibilitatea, respectiv modul de aportare a capitalului social, Contul 1011 “Capital subscris nevirsat” se crediteazd cu mirimea capitalului social ipulat in statucul gi contractul de socie te gi se debitewz in mo- subseris n62 4 Contabilitate Fina mentul aducerii aporturitos. Soldul creditor al contului 1011 “Capital socia nevirsat” reflectd marimea capitalulul s la momentul in care se finalizes ! cial subseris nevarsat. Avest cont se s virsarea tututor aporturilor. - Pentru reflectarea capitalului social subscris virsat s¢ utilizcazi contul sini gradul 11 1012 “Capital subseris varsat” care se crediteaz in momentul— efective a aporturilor si a majorivii capitalurilor prin operatii de capitalizar Cintegrarea profitulu, rezervelor, primelor de capital in capitalal social) gi se d “Al eu ocazia operatiunilor de diminuare a capitalului social Precizam 4 noile reglementiei contubile conforme cu directivele curopens asimilat abordacea dezvoltarii structurilor de capital pe itinerariul autoriza une-circulatie care ar surprinde mai clar raporturile entititii cu investitori, cursul apelirii capitalului si ar pune in evidenga si situagiile de dificultaee ins capitalului sau situatiite de suprascriere | Tnacest sens, contabilitatea trebuie si ofere o informare analiticd asupra capit atat din punct de vedere a naturii actiunilor emise cit gi a stadivlui in care se capitalul, asigurind © detaliere pe nivele a capitalului social astfel: + capital social subscris; + capital social subseris i visa. : Aceste aspecte au fost tratate in lucriri de specialitate din sara noustri, pris tarea atat a conturilor de capital cat $i a conturilor de creanti privind rapor asociatii si actionarii’. Contabilitatea analitica a capitalului social se realizeazd pe actionari sau cuprinzind numarul si valoarea nominala a actiunilor sau pirtilor sociale sw si varsare’, - Prezentarea acestor structuri ale capitalurilor in functic de clase de actiuni si de apelare trebuie si fle realizati in bilang sau in notele explicative, ia cazu lului autorizat a fi emis® Relagile entitatii cu actionarti sau asociatii statuate in eadcul ope lor privind constituirea capitalului social este reflectati in contabi ajutorul contului sintetic de sgradvul I 456 "Decontiri cu actionarii/» privind capitalul”, . Dupi continutul economic, contul 456 “Decontari cu actionarii/asociagii capitalul” este un cont de reflectare a raporturilor entitiyit cu testi, privind si datoriile entitatii generate de operatiunile de subscriere, virsare sau ret capitalului Dupa functia contabilA este un cont bifunctional. 3 Pop A. Contabilitatea financiara romaneascé armonizata cu Directivele contabile europene si standardele internationale e abiltate, Editura lntetcredo, Deva, 2002, pag. 127 Ristea M, coordonator, Cantabilitatea financiarS, Editura Universitars Bucuresti, 2004, pag. 60. = Fatdcean Gh. Contabilitatea financiaré a operatiunitor cu valon mobilare, Ecitura Risoprint, Chu Napoca, 2008, pag 32CAPITOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 63 Contul 456 “Decontiri cu actionarii loarea ‘ociatit privind capitalul” se debiteazi cu va- sapitalului soe rari sau asociati sub forma de numerar sau i, cu ocuzia constituirii sau majordrii capitalului social, Capitabul i cial poate L fi subscris la valoacea nominals a acsiunilor sau la o valoare superioart denumiti pret de emisiune $i poate fi determinata conform relutilor de caleul de mai jos: L @ act tal social subseris = Numav de actiuni/parpi sociale subserise se Valoare nominal ne/parte social (2) Capital social subscris = Numar aciuni subscrise x Pret de emisiune Contul 456 “Decontiri cu acrionarii/asociatii privind capitatul” se crediteaza cu aca ia aportitii bunutilor si/sau valorilor aduse de actionari/asociagi in schimbul drepru- tilor de proprietate asupra entititii, Poate avea sold debitor si care reprezinti creanga entitipi fapk de actionari/asociagi privind valoarea capitalului social camas de aportat, Contul 456 “Decontéri cu actionarii/asociatii privind capitalul” fancfione L cont de datorii intre momentul constituirii obligayici de plati citre actionari/asociat privind capitalul retras si pani la momentul retragerii efective a acestuia. L In acest caz, contul 456 “Decontari cu actionarii/asociat privind capitalul” se cre~ ditcazd cu valoarca obligarici de platé fari de actionari/asociati si sc debiteazd cu ocazia stingerii obligatiet prin plata echivalentului in numerar sau in natura a apor- - tului proprietarilor. Soldul contului 456 “Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” in accast4 situatic este creditor gi reflect valoarea aporturilor actionarilor sau asociafiilor ce urmeaza a fi restituite acestora Contabititatea analitica a creantelor si datoriilor privind actionarii sau asociatii se poate realiza in mod analitic pe fiecare actionar siu asociat, cand numirul acestora este redus, sau se poate realiza la nivel global. De asemenea contabilitatea crean- gelor gi datoriilor privind capitalul se poate realiza prin dezvoltarea contului 456: Decontiri cu actionarii/asociagit privind capitalul” in conturi analitice, in functie de momentul si stadiul in care se afli capitalul, astfel: 1 ‘Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul subscris' He 2 “Decontari cu actionarivVasociatii privind capitalul nevarsat la fermen”: 4 Decontari cu actionarii/asociatis pentra varsamintele anticipate’: a 5 “‘Decontari cw asociatii in dificultate”; 6 “Decontiri cu asociagii privind capitalul de rambursat e i64 Contabilitate Finenciarg 2.3.2. Contabilitatea operatiuniior privind constituirea capitalutui social Constituirea cupitalului social, privita ca si proces de procurare a resurselor finunei- sure se reulizeaza la infiingarea entivitilor economice prin emisiunea de actiuni/pieti eee sociale, cate sunt distribuite proprictarilor in contrapartida ew valoarea capitalului social subscris si varsat. Constituirea capitalului social reprezinti o operatiune juridico-economict comple- xi, fundamentata juridic pe actele constitutive ale entitiyii, in care se ingeminea- 28 clementele de naturi juridic’, definite de intinderile drepeurilor actionarilor sau asociariilor, in funcrie de actiunile emise, cu elementele de natura economici, in care se circumscriv parametrit valorici a acestor drepturi, prin opcragiunea de stabilire « valoriiiniiale sau a preqului de emisiune a acestor drepturi - Constituirea capitalului social se poate realiza in mod efectiv fie in momentul infi- ingirii enticapii cand subscrierea si varsarea capitalului social se realizeard simultan, in numerar sau in natura, fle se poate realiza in mod treptat, decalat in timp, cand intre momentul subscrierii si momentul virsirii efective se poate intinde 0 perioadi de timp de pand la 12 Juni de la inmatricularea socictifii In Registrul Comertului (in? ~ cazul societitilor comerciale pe actiuni) sau juridice care, in baza unui act constitutiy, convin si pun in comun valori si/sau_» bunuri economice in vederea desfiguririi unor activitati cu scop lucrativ, aducitoare | de profit, Societafile comerciale au evoluat in timp de la cole de inspiratic familial spre cele detinute public, fird a se exclude unele pe altele, Astfel, si astizi, pot fl in- talnite trei tipuri de societipi comerciale si anume: Capitalul socictailor comerciale se constituic din participatiile persoanclor fizice gif : 1) societiqi comerciale de persoane; 2) societati comerciale de capitaluri; 3) societsti comerciale mixte; fiecare dintre cle putind imbi forme juridice. ‘a mai multe Legea comerciali romana reglementeazi cinci forme de societtti comerciale ale chror caracteristici principale sunt sintetizate in tabelul urmator: Societiti “Societitiin comands Sa Souetdveu innume raspundere Tip de societate simpla peactiuni pe actiuni colecty re een eeeAy Hitats (NG RY Hee 6 1 2 3 4 5 ! Manimea minima i echivalent echivalent 3. a capitalulut 90.000lei* so.000 lei" “OPT iiesseez| Capitahul este Cote de Cote de es divizat in: participare _participare Actiuni Actiuni Peti sociale : sat 8 “***Legea societstilor comerciale nt 31/1990, cepublicata in MOF. 1066/17.11.2004, cu modifearile ulkerioare 7carro 2 Contabilitatea capitalurilor TValoorea sominala Confer Confoxrr minima avune! —actului = actutul an Oaks ole | actiuniepant constitutiy — constituiy i [Ls i naimOt ee : Minim 2. Minin 2 Maxim 50 propaierari \ a tuturor asociatilor obliga aa? Responsabilikatea Nelimitats. — comandiitati; comanditarii numa said {| proprietat los sisolidara sunt abligate numai pand la plat Pee i faconcuenta aporui —actiunifor— COMUEMA | ia ia aoortuiui | ee i . : lor | “ecules el wal thio 0 dad la 2 ani poner am mai wc lect echivslenel net» 25.000 euro Din sinteza prezentaca in tabelul de mai sus rezult’ cX participariile proprietarilor la capitalul socictifii comerciale imbracd urmitoarele forme: venta aul societitilor 1. Cote procentuale de participare nereglementate minimal, comerciale de persoane, respectiv la soc societafilor comerciale in comandita simpla (SC: tigile comerciale in nume colectiv (SNC) si 2. Parti sociale de valoare nominali egald, de minim 10 lei, in caval socictatilor comerciale cu rispundere limitaté (SRL), considerate socictigi comerciale mixte, re- spectiv societati de persoane gi capitaluris Caracteristica comuna a cotelor procentuale de participate si a pirtilor sociale este ca ele nu pot circula liber pe piege de capital reglementute, ci numai in condi previzmute in actele constitutive sau in baza unui acord ulterior al asociagilor. 3, Actiuni de valoare nominala stabilita prin actele constitutive, in cazul socie- tatilor comerciale de capitaluri, respectiv la: societigile pe actiuni (SA) si comandi pe acfiuni (SCA). In masura in care societaile pe actiuni sunt declarate prin actele astitutive ca fiind deschise, gi sunt inserise la “cota bursei” actiunile, pot circula liber pe piefele de capital reglementate, pe care sunt cotate, Filiera inregistearilor contabile “standard!” privind constituirea capitalului social, pee~ supune: 1. Inregistrarea subscrierii capitalului social: 456 = 10 x "Decontari cu actionarii! “Capital subscris nevarsat” asociatii privind capitalul”Contabilitate Financ ftrarca aporturilor efective, in natura sifsau numer % 456 2x0 Decontari cu actionarii/asociatii 1 “Conturi deimobilizari” privind capitalul” 3xxx a “Conturi de stocuri si productie in curs de executie” 7 Sra 1 “Conturi de trezorerie” 3. Transformarea capitalului social subscris nevarsal tn capitalul subscris varsat mAsura aportarilor eféctive in natura si/sau in numerar): # eS 1011 = 112 ty “Capital subseris “Capital subscris varsat” nevarsat” Aplicafii practice: a Aplicatia practica nr. 1 a Se consttuie o socctate comercial cu réspundore limitatd eu un capital social subserinds 200 lei, depus integral im depoxit bancar inainte de inmatricularea la Registrul Comalyy ful yt REZOLVARE: 1) Tnrogistrarea capitalului social subsetis: 456 = 10 20h *Decontari cu actionari “Capital subscris nevarsat” ig asociatiiprivind i capitalul” , 2) Eliberarea aportului (transferul dreptului de proprietate asupra depovitului bir, car de la subscriptori la socictatea comercial cu rispundere limitata consticuita) 5121 = 456 "Conturi la banc in tei” “Decontari actionarii/asociay privind capitalul”caprOwl2 Contabilitatea capitalurilor 87 1011 1012 200 “Capital subscris “Capital subscris varsat’ nevarsat” an Aplicatia practi Se constituie o societate pe act ciettit valoure de 176,000 lei cu un capital social le $00,000 lei, La oo nt bancar suma de 24.000 lei i s-au aportat cladivi in tivirew so~ fnsat in contul cur 1) Ineegistrarea subscricrii capitalului social: 1011 400.000 “Capital subscris nevarsat” asociatil privind capitalul” 2) Inregistrarca aportiii capitalului social Ia infiingarea socierSgi % 456 200,000 212 “Decontiri cu actionariifasociatii 176.000 "Constructii” privind capitalul” 5121 24.000 " Conturi la banci in tei” 3) Inregistrarea transformirit capitalului social subscris, nevirsat in capitalul social subseris virsat: 1011 1012 200.000 “Capital subscris “Capital subscris varsat” nevarsat” 2.3.3. Contabilitatea operatiunilor privind majorarea capitalului social Majorarea capitalului social reprezintd o operatiune de atragere @ unor anciare de la proprietari sau investitori respectiv de ineozporar capitalurilor proprii in capitalul social. 130 1 componentelor Majorarea capitalului social se poate realiza prin operagiuni de re are interna ce combinata68 Contabiiitate Finan 2.3.3.1. Contabititatea operapiunilor de majorare a capitalutui social prin capita externa - Capital ragiunad de atrag numer /aven exter a entititilor cconomice este definiti ca un ansamble surse de finanfare a activitigi, constind din apor a noi gi/sau in naturs, fli Adunirii dupa ce intrey apical Operatiunile de capitalizare extend se realivews in bara lho rale Extraoedinare a Actionariler/AAsociagilor yi num: subscris anterior a fost subsets ¢ varsat, Operatiunile de capitalizare externa se realizewsa prin en pargi sociale la un prey ce inchi numité primi de emisitine, care corespunde acumulirilor de capital incegists entitigi de la constituire sau de fa ultima emisiune de capital. O ale modatix capitalizare exterr tani sau parfilor sociale , cu acordul tuturor actionarilor sau asociatilor: de noi actiy jloarea nominalA § tan surplus de valo, A entititilor consta in majorarea valorii nominale a vechile Stabilirea pretului de emisiune a noilor actiuni sau a parti sociale trebuie si £7 cat de operatiuni contabile, cum ar 6 + inveotatierea sctivelor si datoriilor entitagi; e + ajustarea activelor si datoriilor entititii; stabilirea activului net, determinarea valorii de piasi sau a valorii j actiunilor sat pirtilor sociale ce vor fi emise - Aceste demersuri au menirea de a determina o bazi de evaluate corect, ccal& unilor sau pirfilor sociale pentru a nu defavoriza vechii uctionari/asociati Pre emisiune a noilor actiuni/parti sociale, poate avea urmatoacele baze de detern + activul net pe uctiune/parte social cind evaluarea ee bazeaza pe valorie patrienu + minimum dinere activul net pe actiune i valoarea just cind actiunile ny cotate pe piata de capital (bursiexi); + valoarea bursieri sau de pinta cind actiuaile entitatii sunt cotate pe piata bi si prezintd indicatori ridicati de lichiditate gi capitalizare. Emisiunee noilor actiuni la un pret de emisiune mai mic decat valoarea mate contabila (activul net pe actiune) determin’ o depreciere 2 si 0 prejudiciere a vechilor actionari. Protectia vechilor acfionari se realizeams alorii vechitor ai emisiunea gi distribuiren citre acestia a unor dreptuci de subscriere care reps picrderea de valoare a vechilor actiuni. Dreprurile de subscriere pot fi detasate ¢ fiunea propriurisi gi tranzactionate ln bursi geneeaind pierderi sau cagtiguci ~ definatorit acestora Valoaren unui drept de subscriere (DS) se determina pe baza rekatick Valoare DS = Valoare matematica contabili pe actiune inainte de emisiune unilor— Valoarea matematici contabila pe acyiune dupa emisiunen actiunik4 Ho at CAPITOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 69 Subsistemul conturilor privind contabilicutea cratiunilor de majorae a capicalu lui prin operafiuni externe include pe ling’ contucile ueifizate la invegistrarea constitu irii capitalului social si consul 104 “Prime de capital” ntl 104 “Prime de proptit, iar dupa funeyia contabi reflocti surplusul de valoare ateas fr urma operafiunilor de mujorare a social, ce excede valoarea nominal a eapitalului social subseris apelat. Contul 104 “Prime de capital” se dezvolti in conturi sintetice de gradul UL in func tic de modalitatea de majorare a capitalului social ast: + 1041 “Prime de emisiune”, cont utilizar in urma majorarii prin aporturi Dupi conginural economic « pital” este wn cont de eapitaduri este on cont de pasiv, Previnti suld ereditor cure pital in numerar; + 1042 “Prime de fuzit de majorare a cupitalului social prin fuziune/divivare; + 1043 “Prime de aport”, cont utilizat in urma majoririi capitalulu prin aportuti in naturd; + 1044 “Prime de conversie a obligatiunilor in acyiuni”, cont utilizat tn majorarea capitalului social prin conversia unor angajamante financiare. ne/diviziune”, cont utilizat in urma operatiunilor social Contul 104 “Prime de capital” se crediteazil in corespondenti cu debitul contului 456 “Decontari cu actionarii/asociagii privind capitalul”, la momentul subscrierii aporturilor gi se debiteaz in corespondenga cu contul 1012 “Capital social subscris sivarsat” la incorporarea acestora in capital. In conditiile expres prevaaute de reghe- mentirile in vigoare, primelé de capital pot fi incorporate si in rezerve sau utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile ale exercigiilor financiare precedente, Soldul creditor al contului 104 “Prime de capital” reflect valoarea primelor de capital ne~ incorporate in capitahul social sau la rezerve. Majorarea capitalului social prin operasiuni de capitalizare extern’ se realizea2s pri urmatoarele modalitati A. majorarea capitalului social prin aportuti in numerar, B. majorarea capiralului social prin aporturi in naturit C. majorarea capitalului soci sau comerciale in actiuni/ 1 prin conversia nor angajamente financiare rfii socile. AL Capi alizarea externa prin aporturi in numerar situ Majorarea capitalului social prin aporturi in numerar este operabili mat ale atia in care entititile economice au nevoie de fluxuri de lichiditigi pentru finantarea nctivititii operationale sau de investigii, Aceasti te maniera de capitalivare este utilizar deosebi de entit: ale ic economice organiz societifi pe actiun ror actin sunt tranzactionale la bursa de valori si care, prin mecanismul ofertelor publice de vinzare de acfiuni recury li enpitalul investitorilor de pe pings de capital Contabiligacea operusiunilor‘cle majorare x capitaluli social prin aporturi in nume= rar vizeazd urmitoartle aspecte:70 ‘OMEP ns. 3055 din 29.10.2009 pentru aprobarea Reglementirior comtabil Contabilitate Financiars * stabilirea pregului de emisiune a noilor acfiuni/picyilor sociale emise cu ocean snajorirli capitaluluis + contabilizacea operatiunilor privind subsericrea si virs, capitalului social, 2 Stabilirea prefului de emisiune al noilor actiuni sau al piso sociale trebutie st aibg in vedere acumularile de capical propriu ale entititilor, valosrea justi sau de piagi > actiunilor, respectiv, valourea acceptatd intre pirgi in cxeul pictilor soctale ‘Tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de majorarea capitalului social ap in vedere incadrarea cheltuiclilor accesorii emisiunii de actiuni sau parti sociale i categoria cheltuielifor de constituire gi amortizarea acestora pe o perioadi de maxi- mum cinci ani? si prezentarea acestora in note explicative sau amortizarea acestor din primele de emisiune. Aplicatie practica Societatea comerciala 'ALFA" SA detine un capital social de 50,000 lei constituit din 10.000 de acpiuni cu vateare nominaid de 5 lei pe acpiune. Societatea emite 5.000 de aii suni cu valoare nominalé de 5,2 lei/actinme, Acgiunile sume wérsate in proportie de 70% dis preful de emisiune la subscriere. Cheltuielile accesorii emisiunii de actiuni sunt de 1.000 (ci, aohitate prin viramente bancare, este cheltuieh, potrivitpolitcilor contabile adapta sede S.C"ALFA’ S.A. sunt considerate cheltuiel; de constituire. La 6 luni de la lansaree cofertei se varsa capitalul rémas nevérsat. 1 Inregistrarea subserierié uctiunilor (5,000 actiuni x 5,2 lei/actiune): 456 = % “Decontari cu actionarii 1011 Jasociagii privind “Capital subscris nevarsat” capitalul 1041 "Prime de emisiune” ee rc 2. Inregistrarca varsirii a 70% din valoarca capitalului social subscris’ (26.000 let xe 70%) 5121 = 456 18.200 ~ “Conturi la banciin lei” “Decontéri actionarii/asociatii Privind capitalu!” 3. Inregistrarea treansformarii capitalului social nevicsat in capital social viesat (25.000 x 70%): eee 1011 1012 17.500 “Capital subseris “Capital subscris varsat” o nevarsat” le conforme cu drectivele europene, aublicatin MO. ne 766 $1766 bis din 10.11 2008Contabilitates capitalucilor yn 4. Inregistrarea cheltuielilor accesorii ofertei: 201 = 5121 1.000 "Cheltuieli de "Conturi ta banci in lei constituire” 5. Inrogistraren var ii n 30% din capitalul social subseris (26.000 x 3096) 5121 = 456 7.800 "Conturi la banci in tei” “Decontari actionarii/asociatii privind capitalut” 6. Inregistrarea transformarii capitalului social ne {25.000 x 30%): social viesat at in capit 1011 = 1012 7.500 “Capital subscris “Capital subscris varsat” nevarsat” B. Capitalizarea externa prin aporturi in naturi Capitalizarea extern’ prin aporturi in natura intervine fn situafia in care sunt coop- tafii un numar redus de acti ti, aportul capitalului social real se in momentul subscrierii capitalului. Majorarea capitalului social prin aporturi in natura implica urmitoarele aspecte financiar-contabile: + evaluarea aportului in natura pe baza unei expertize tehnico-cconomice realizati de un expert independent; + stabilirea numitului de actiuni/parti sociale ce revin actionarilor/asnciagilor apor~ tori, Iwindu-se in considerare valoarea matematica contabili, valoarea de piat’ sau valoarea justi a actiunilor, respectiv valoarea acceptati ta subsericre in cazal pirtilor sociale nari sau asoci Bunurile aduse ca aport pot fi active imobilizate sau cirewlante. Prima de apoct re~ prevint’ diferenta dintre valoarea bunurilor aduse ca aport stabilitd in urma evaluirit capitalul social, si valoarca nominali cu care se majoren Joregistrarea aporturilor in naturi se poate realiza direct prin contul 1012 “Capital subscris virsat”, dar nici filiera de inregistiri contabile “standard” nu este exclust. Aplicatie practica Societatea comercialé ALFA SA are acfiuni aS tei ws capital social de 30.000 lei format din 6.000 de 2.000 de active nijloe de transport, a cirui ualoare conform raportuli eva Iuatorului este de 12.000 lei. Actiunea este evaluate ta 6 lei loarea nominal, Se enn pentru a remunera wn port saturd constéa72 LS sbscrierea nportulwi in nacurk 456 000 “Decontiri cu actionarii/ 1011 10.000 ~ asociatii privind capitalul” “Capital subscris nevarsat” 1043 2.000 “Prime de apor 2133 = 3. Transformarea capitalului social subscris nevarsat in capital social subseris varsat: 1011 = 1012 10.000 “Capital subscris nevarsat” “Capital subscris varsat” C. Capitalizarea externa prin conversia unor angajamente financiare saut come: iale in actiuni Capitalizarea externa entitatilor economice prin conversia nor datorii in capita- luri proprii se realizeaa in situatii specifice, cum ar fi 1. _Imprumuturile obligatare pot avea previtzute clauze de conwersie a obligasiuni- 4 lor in actiuni cand exist interesul creditorilor obligaeati de u obtine o fructificare superioari a capitalului sub forma de actiun 2. Societasile bancare pot fi interesate de realizarca unci relagii de creditare sau decontare durabiki cu emitentul acfiunilor; 2 3. Furnizorii entitigilor economice emitente de actiuni accept conversia unor dix torii comerciale in acgiuni, fie pentru consolidarea eelagiilor cu clicntii, fie pent participa la gestiunea operarionali a acestora; 4, Angajagii sunt satisficugi de rentabilitat si-siconvertcased eventualele participatii la di contractul colectiv de mune’, in actiuni. enti ibuir ii emmitente si intentioneass profitului net previzuta pi Aceste forme de capitalizare externa au menirea de consotida structura de finantare entititilor economice contribuind la prelungirca exigibilitafii unor datorii curente sau pe termen Tung in obliga nederermi td parte, cvegterea capitalurilor proprii contribuie la consolidates climatului de afaceri a emitentului si la facilitarea actului de finangare 7 cu scadeny 1) Contabilitatea conversiei imprumuturilor obligatare in actiuni Conversia obligatiunilor in acsiuni itervine fie Ia seadenga imprunustult obligatar, fic Iz data in care este previzuta posibilitatea de conversie a obligatiunilor in actiuni, stipulata in prospectul de oferta publica privind imprumutul obligatas :capHTOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 73 Conditia necesard de realizare a conversiei consti fn convingerea eredditorilor obli~ gatari cc emitentul le poate asigura un ra Jamant financiar superior pictii obliga~ tiunilor. Pentru realizarea conversici in obligagiuni trebuiese rezolvate doud probleme + stabilirea valorii de emisiune a acjiunitor; + stabilirea paritipii de conversie a obligagiunilor in acfiuni, Valoacea obligatiunilor convertibile in acfiuni, nu trcbuie si fe neapirat egal cu aceea a acfiunilor. In acest caz diferenga dintre valoare, mai maze, a abligatiunilor si valoarca mai mic a actiunilor ceprezinti o prima de conversie @ obligariunilor in acfiuni Aplicagie practic Societatea comerciald “ALFA” SA converteste im activini, cu ocazia exercitarié dreptului de conversie a obligataritor, 2.000 de obligatiuni cu valeare nominala de 25 lei, egala cu ualoarea nominalit a actiunilor emitentului. Pretul de ransbursare a obligagiunilor este de 26 lei, iar raportul de paritate este de 1/1. 1, Inregistrarea conversiei obligatiunilor in actiuni: a. Valoarea de rambursare a obligatiunilor convertite = 2.000 obligatiuni x 26 lei/ obligatiune 52.000 lei '. Valoarea nominala 2 acfunilor distribuite creditorilor obligatari = 2000 actiuni x 25 le 50.000 tei ¢.Prima de conversie a obligatiunilor (rd a-rd b) 2.000 lei 161 = % 52,000 “mprumutur 1012 50.000 emisiunea de obligatiuni” “Capital subscris varsat” 1044 2.000 “Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 2) Contabilitatea conversiet creditelor bancare in Conversia unor credite bancare in acfiuni ale emit rea banc: mandara de rentabilitatea acestuia, de valostea operatiunilor derulate prin conturile bancare sau de domeniul de interes strategic in care-si desfigoara activitatea. Aceste considerente pot indica un flux de venituri pentru societatea bancard, respectiv de avantaje economice viiroare superioare dobanzii percepute creditului bancar ce ur- meal a fi convertit in acfiuni entului intervine in sitwagia in care ‘Leste interesati de perenitatea relatiilor de afaceri cu clientul, reco- Aplicatie practic’ Se converteste un credit bancar pe fermen lung in valoave de 100.000 lei in 100.000 de activi eu valonre nominala de I lew/ncfinne. Jnvegistearea conversiei creditului bancar in actiuni74 Contabilitate Financ: 1621 1012 100.¢ “Credite bancare pe “Capital subscris varsat” 7 termen lung” 3) Contabilitatea conversici datoriei fayi de furnizori in actinni Conversia datoriilor fata de furnizori fn acy si atunci cdnd fueniz intentioneauai si-gi pisteeze poritia privilegint’ pe piayi in raport cu un cliens portant, fic in situafia unci stiri de dificultate financiaei a clientului, situagie f acesta acceptd, fortat de imprejuric, si codeze © parte din a sociale furnizorulu. : juni se reali yiunile sale sau pi a Aplicagie pra Se converteste datoria fags de un furnizor in valoare dle 25.000 lei prin conversia in 25.000 de acfiuns, valoare nominala de 1 lew/acfiune. Integistrarea conversiei obligatiei fata de furnizor in a 401 = 1012 “Furnizori” “Capital subscris varsat” 4) Contabilitatea conversiei datoriilor fata de personal in actiuni Dezvoltarea entitafilor economice organizate ca societifi pe actiuni, pane in ev” ji cu pregnant functia social a acestora, prin participarea lz procesul de capita. nu numai a investitorilor actual gi potengiali de pe piata de capital ci gi a manage sia celorlalte categorii de personal. ‘Termenu] “capital social” ace in contextul aritat nu numai o semnificatic coma Gi si una sociologica, respcetiv “un set de valori informale impiirtisite de mez unui grup si care le permite si colaboreze intre ei. Daci membrii grupului s& adopte ci si comportamentul celorlalgi si fle sigur si cinstit, vor ajunge se incredere unul in altul”* “Preocupirile privind remunerarea personalului gi stimularea fidelititii acestui de companii sunt previzute si-n noua configuratic a normelor contabile inter onale respectiv IFRS 2 “Plata pe baza de actiuni”, care insereaz in confinut formule de intelegeri contractuale cu privire la acordarea de actiuni gi opyiuni . nalului in anumite conditii de performanga sau de evolutie a pietei de capital” plata pe baza de actiuni a personalului angajat, managerilor si celorlalte catege personal se asigura stimularea performantelor individuale gi de grup ale acest Conversia datoriilor curente fafi de personal in acriuni urmaoarele eategorii de operatiuni: vedacd de wm este pr + Fiscumpararea acgiunilor pzoprii de pe pia + subiserierea de eXtre personal a actiunilor eu acazia operatiunilor de rare a capitalului social 1B Fokayame F, Marea roptur’, Natura umand gi refacerea crdinii morale, Editura Humanitas, Bucuresti 2002, pag. 6 a 2 Fatacean Gh, Op cit, pag. 16.~ apm. oo — 10 PopC, Pieje hnanciare, Editura Tiparnia, Cluj Napocs Contabilitatea capitalurilor 75 Aplicatie practices In coed majorarit cay ‘valoare de 10,000 le alului soctal prin subscrievea de catre personal a eapitalulud in presupune urmtoa filieré de invegistrari contabile: 1. Inregistrarea subserierii eapitalului social 456 = 1011 10.000 “Decontari cu actionarii/ “Capital subscris nevarsat” asociatii privind capitalul” 2. Inregistrarea compensiirii aportului subscris cu participarca salariagilor 1a profit 424 = 456 10.000 “Prime reprezentand “Decontati cu actionarii/asociatii participarea personalului privind capitalut” la profit” 3. Inregistrarea transformarii capitalului social subseris in capital social varsat: 1011 = 1012 10.000 “Capital subscris “Capital subscris varsat” nevarsat” 2.3.3.2. Contabilitatea operatiunilor de majorare a capitalului social prin capitalizare interna Capitalizarea interna a entititilor economice reprezinti o operatiune de major re a capitalului social prin incorporarea in capitalul social a celorlalte componente ale capitalurilor proprii exceptind rezervele legale, respectiv: rezervele statutare sau contractuale, rezerve de valoare justi, rezerve din surplusul realizat din rezerva de reevaluare, alte cezerve, primele de capital, reaultatul curent si reportat. Aceast ope- ratiune vizewzi cu predilectie primele legate de capital. Prin operatiunea de capitalizare interna se urmireste eresterea credibility in faya croditorilor comerciali gi stabilizarca resurselor proprii de finantare entivagii Procedura de majorare a capitalului social prin cupicalizare intern se realizexi fe prin distribuirea in mod gratuit de actiuni noi, evaluate la valoarea nominal, pro~ portional cu numérul de acfiuni detinute, fie prin majorarea valorii nominale a ve chilor actiuni Operasiunea de majorare a valorii nominale a actiunilor poarti denumisca de split stock negativ. Scopull acestei actiuni poate fi:'? 12002, pag, 6876 Contabilitate Financig, + eresterea interesului investitorilor pentru o acfiune valorizatt; + contmacararea opersfiunilor de preluare ostilt a enticitilors + conversia sctiunilor preferential; + conversia obligasiunilor convertibile, Aplicatie practica Societaiea comerciald “ALFA” SA are un capital social de 34.000 lei divizat in 17.06 actiuni cx valoare nominalé de 2 lei/actiune, Adunarea General a Actionatilor de incorporarea in capitalul social a primefo de emisiurce in valoare de 3.400 lei. Nair sctiunl emise pentru afi distribuite gratuit actionarilor este de 1.700 de activi. Is 4 fa nivelul valorii nomin jporarea primelor de emisiune in capitalul social se realize. ‘a actiunilor distribuite gratuit conform urmatoarei formule contabile 1041 = 1012 at “Prime de emisiune” “Capital subscris varsat” 7 2.3.3.3, Contabilitatea operatiunilor de majorare a capitalului social prin metode combinate Operatiunca de capitalizare a entititilor economice prin meade combinate e€ in subscrierea de actiuni atit de citre acfionarii existenti cit gi de citre invest. de pe piaga de capital, derulindu-se in urmatoarele etape:”” + angajatea cheltuielilor cu pregitirea si derularea oferteis + exercitarea drepturilor de preferingd a vechilor actionaris + exerciturea dreptului de subscriere a detinitorilor de bonuri de subse (warante); + subscrierea de edtre angajagis + conversa unor datorii comerciale; a + subscrierea noilor actionari (investitor). In procedura de subscriere a noilor actiuni doar exercitaren dreptului de preferi noilor acfionari este stipulaté prin lege. : Contabilizaren operariunilor propriu-zise ale ofert + cuantificarea cheltuielilor cu pregatirea yi derularen ofort tamentubcontabil gi fiscal al acestors; + stabilirea clasei de actiuni,a numarului de aefiuni gi a pretului de emis a actiunilor gia warantelor daca acfiunile se emit cu warant. a are in vedere: , respectiy Fati de ofertele primace (inifiale), traramentul contabil al ofertelor secundant zinti un singur clement diferit carc le deosebeste fundamental, respectiv model cevaluare a pretului de emisiune, care este realizar prin dow4 alternative iz + evaluarea prepului de emisiune pe baza informatiilor oferite de bila urma operatiunilor de ajustares a + evaluarea prepului de emisiune pe baza valorii fuxuritor actualizate dendelor ce se vor pati in viitor V7 fatheaan Gh, Op. cit, pag. 72.~ caprmowul 2 Contabilitatea capitalurilor 7 Ultima modalitate de evaluare a preqului de emisiune se pretewaa In societitile em tente care au o duraed de funesionare si de cotare considerabila In categoriile su= tit de perioare ale bursei gi care nu practicat 0 politica de dividend conseanta, = crestere constant u cregtere 2210, Torusi aceasta varianti de evaluave a actiunilor este operabild mai ales din perspecti~ va investitorului si mai pugin a emitentului Emitengii vor evalu care compania este un reper investitional in mod constant « investitorilor de porto ‘a preyul de emisiune pe baza avestor modele, numai in situ foliu sofisticati de tipul fondurilor de investitii specializate. 23.4. Contabilitatea operatiunilor privind reducerea capitalului social Capitalul social poate fi redus prin:"? &. micgorarca numérului de acfiuni sau part sociale; b. reducerea valorii nominale a acfiunilor sau a partilor sociale; ¢. dobandirea propriilor actiuni, urmati de anularea lor. de Capitalul social mai poate fi diminuat, atunci cand reducerea nu este motivati pierderi, prin: a. scutirea total sau partialt a actionaritor/asociatilor de virsdimintele datorate; b. restituirea c&tre actionari/asociagi a unei eote-pirti din aporturi, proporti onal cu reducerea capitalului social gi calculati egal pentru ficeare acti sau parte social, c. alte procedee previizute de lege. Reducerea capitalului social poate fi ficuti numai dup’ trecerca a dowd luni din ziua in care hotirirea a fost publicati in Monitorul Oficial al Romaniei. Cand societatea a emis obligatiuni, nu va putea proceda lt reducerea capitalului social prin restituiri Picute actionarilor, decat proporgional cu valoarea obligatiunilor ~ rambursate. Aplicayii practice Aplicaria practica ar. 1 rilor unei sceietati in comandita simpla, _ Adunarea Generald Extraordinara a Action ave un capital social de 100.000 ici, Aotireste reducerea capitalului cu 10.000 tei, in ver deren acoperivii unor pierderi reportate din exercititle precedente 2 tegen socieratlor comerciales 31/1990, cu modlfcarile uterioare, republicata tn MIO. nr. Y066/17.11 2004,73 Contabilitate Finar Inregistraren reducerit capitaluloi social, ca urmare x acoperisit pierderilor™ precedent 1012 = 7 = “Capital subscris varsat” “Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierdere neacoperita” {Jn inod similar, s-ar integistra ceduccrea numrului de pig’ sociale din societal” pundere limitara (SRL) precum si reducerea valorii nominale a acestora sau wa in caaul SCA si SA, dact o astfel de hotirate vizeard acoperirea pierdetilor repar Aplicatia practicd nr.2 Adunarea Generala Extraordinani a Actionarilor autorizeaza cumpararea a 17 uni, avind valoaren nominalé de 10 lei/actiune, la prefurt ee mu pot depati- valearea nominala, In baxa acestei autorizari, societatea achizitionearct 600 de_ proprié la un pret de 9,5 lei/actiune si 400 actiuni la wn pret de 10,2 lei/actiune, prin viramente bancare, Ulterior, Adunarea Genevala a Acgionavilor hotdrdste wr actiunilor proprit acizitionate de secietate. 1) Achizisionarea, cu plata prin viramente hancare, a actiunilor proprii: 600 acfiuni x 9,5 lei/acgiune 400 acfiuni x 10,2 lei/zcyiune - ni proprii achit 5121 y ni proprii deyinute “Conturi la banci in lei” pe termen scurt” 2) Inregistratea anularii actiunilor proprii (1,000 acfiuni x 10 lei/actiune) 1012 = % “Capital subscris varsat” 1091 “Actiuni proprildetinute petermen scurt” 141 “Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de luri proprii”Contabilitatea capitaluritor 79 1.35.contablitateapatrimoniluegior autonome Cazuri atipice de capitaluri proprii nominalizate le reprezintt patrimoniul privat gi public al statului aflat in proprietatea gi respectiv administrarea regiilor autonome infiingate in domenii de activitate de interes public. Patrimoniul regiei se compune din: 1. patrimonial propriu al regiei formar din bunucile care Ta data constituirti acesteia trec efeetiv in proprietatea regici autonome; b. patrimonial public constituit din bunurile proprietate publi in administra, find inalienabile potrivit art, 135, alin. (5) din Conscitugia Romani ci gi care se evidentia7 in mod distinct in patrimoniul regiei. Pentru reflectarea distincti in contabilitatea regiilor autonome a patrimoniulal pro- pe care regia le are priu si public s-au instituit conturile: 1015 “Patrimoniul regiei 1016 "Patrimoniul public” Conturile 1015 “Patrimoniul regiei” si 1016 “Patrimoniul public” sunt conturi de pa~ siv, reflectind sub forma une surse cu caracter permanent contravaloarea bunurilor proprii si publice aflace in administrarea unci regii uutonome. 2.3.6, Contabilitatea primelor legate de capital Primete legate de capital reprezinta fluxuri de capital rezultace in urma operatiunilor de majorare 2 capitalului, realizati fie prin aportori in numerar sau in natura, fie in urma unor operafiuni de concentrare a capicalului prin fuziunea entitigilor econo- mice sau prin conversia unor obligatiuni in actiuni. Din punct de vedere vatoric, primele de capital repeezintd excedence ale Nuxurilor de capital, inregisteate cu ocazia majoriri capitalului social peste nivelul valorii no~ minale a acestuia. legate de capital reprezintt un mijloc de proceogie a vechilor acfionari ev ii externe a entitigilor economice. Prime! ocazia capital Duy astfel: natura operatiunilor de capitalizare, primele legate de capital se grupewzi 1. prime de emisiunes 2. prime de aport; 3. prime de fuziune/divizare; 4. prime de conversie a obligatiunilor in actiuni. externe a enticitilor econo- 1. Prima de emisinne se constituie in cxaul capital mice prin aporturi in numerar. Cu ocazia emisiunii de noi ac nu piirti social prima de emisiune se determin’ ca diferengtintte prepul de emisiune & acestorn § valoarea nominaki a actiunilor sau partilor sociale atribuite investitorilor. Din ponetac Contabilitate Finan, de vedere economic, prima de emisiune este asociati cu acumulirile de cupir priu existence la data majorrii capitalului social asigurind conditii de egalitaée vwechii si noii acfionari - 2, Prima de aport se constituie in cazul capitaliziril externe a eatititilor econ: prin aporturi constand in bunuri economice (terenuri, consteucti, utilaje, 5 de materii prime sau mirfuri), determinindu-se ca diferenga intre valoare: aportuci gi valoarea nominali a capitalului social cu care aceste aporturi au fo munerate. i 3. Prima de fuziune/tivizare se constituie in situatia concentririi/deconces capitalului mai multor entitati economice, cu ocuz pirti sociale pentru remunerarea propri operatiuni de fuziune/divizare. De exemplu, prima de fuziune se calculeaz’ ca diferent intre valoarea bur” prinite prin fuziune gi valoarea majoritrii capitalului social al societitii absorb, Zia emisiunii de noi actiug arilor entititilor economice implic Stabilirea primei de fuziune ace in vedere parcurgerca urmitoarelor etape de 4. _sestabileste valoarea matematica (contabild) a uctiunii entitigii absorbite pe relatiei de caleul: Valoarea matematica __Capitaluri proprii aunei actiuni °Nomarul de tidhurt i ». se stubifeste raportul de paritate a actiunilor entitifilor care fuzioneaza pe relatici de calcul: = on le paritate = Valoarea societatii absorbante Raportal de paritat. Valoarea societafii absorbite «. se stabileste numarul de actiuni ce urmeaza a se emite in cadrul operagiu fusiune, pe baza relagilor de caleul: Numarul de acgiuni de emis de societatea absorbant pentru aportut societigii absorbite Numar de acgiunia societgiiabsorbante * Raportul de park d._stabilirea primei de fuziune pe baza relagiilor de calcul: Z Baa Numar de actiuni emise Valoarea Valoar ae de societaten absorbanta | netiunitor _actiunilo™ faite pentru a acoperi aportul societitii societitii absorbite absorbite saul‘ontabilitatea capitalurilo: a Numarul deactiuni 1 Capitturile | mise de societtes Valoarea nominal = propriate | Speorbants in acti sociera eee schimbul aporcult absorbance : societatii absorbite Primele de capital sunt incorporate ulterior in eapitalul social eu ocazia eapitalizavii interme a entititilor economice. Din primeie de emisiune se pot acoperi cheltuielite angajate cu ocazia majoririi capitalului social 4, Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni se determina cu ocazia majoracii ca~ pitalului social prin conversia imprumututilor obligatare in actiuni, ca diferenga intre valoarea nominala a obligatiunilor gi valoarea actiunilor (nominal sau de piaga), In cease situagie,creditorit obligatar ii exercith drepeul de conversie a obligatiunilos in actiuni, la scadenga imprumucului sau la data previzuta in contract, in condigiile in care valoarea obligagiunii este superioari valorii uctiunii emitentului. Raportul de conversie se stabileste cu ocazia lansitii emisiunii obligatiunilor pe piaga gi reprezin- 14 raportul dintre numarul de obligatiuni ce urmeaz a fi convertite si numarul de actiuni acordate creditorilor obligatari Subsistemul conturilor ut matoarele conturi: wate in contabilizarca primelor de capital cuprinde ur- + 1041 “Prime de emisiune” + 1042 “Prime de fuziune/divizare” + 1043 “Prime de aport” + 1044“Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni” Dupa conginutul economic sunt conturi de capitaluri proprii iar dupa functia con- tubila sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cu valoaren primelor de capital rerultate cu ocazia majoririi capitalului social gi se debiteazé cu valoarea primelor de capital utilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu emisiunea noilor actiuni sau parti sociale, respectiv cu valoarea primelor de capital incorporate in capitalul social cu ocazia operatiunilor de capitalizare interni. Filicra integistririlor contabile “standard” privind constituirca gi incorporarea pri- melor legate de capital in capitalul social consti in: 1. fhregistearea primelor de emisiune cu ocazia majoriii capitaluluit social prin sub- seriere de actiuni cu primi de emisiune: 456 % x “Decontari cu actionarii/ 1011 x asociatii privind “Capital subscris nevarsat” capitalul” 1041 x “Prime de emisiune”82 Contabititate Financing 2. Inreyistrarea primelor de firziune, la socivtatea absorbant’, cu oeazia fuzic 456 = % “Decontari cu actionarii/ 1012 asociatii privind “Capital subscris varsat” capitalul” 1042 x “Prime de fuziune/divizare” = 3. Inregistrares primetor de aport cu ocazia majorSrii eapitalului social prin aporny._ in natura 456 = % “Decontari cu actionarii/ 1011 asociatii privind “Capital subscris nevarsat” pital!” 1043 Xt “Prime de aport” f a — ei 4, Inregistrarea conversiei obligariunilor in acfiuni cu ocavia majorteit capital social: i 161 = % 2 “tmprurmuturi din 1012 na emisiuni de obligatiuni” “Capital subscris varsat” i 10aa g “Prime de conversie a f } unii de capitalizare interna % 1041 "Prime de e 1042 “Prime de fuziune/divizare” 1083 “Prime de aport” 1044 x “Prime de conversiea 5 obligatiunilor in actiuni” i "Capital subscris varsat” siune” Aplicatie practic’ Adimarea Generala a Actionarilor decide majoraren capital 100.000 de actin laf fe 0 Find de 1 feu/acpisae. Capitatul social se varsé in reonevar prin contul ili social prin emisiuneis regul de emisiume lei/actiune, valoarea nominal e acfivatt disponibile dane 61 lei, Ulterior se incorporenza prima de emmisizme i capitalul social LContabilitatea capitalurilor 83 : 1. Inegistrarea subscrierii eapitallui social (190.000 acgiuni lei actiune=150.000) ‘ Nota de calcul: 1, Valoarea capitalului social la preg de emisiune: 100.000 actiuni x 1,5 lei/actiune 150.000 lei - 2. Valoarea nomninala a capitalului social 100,000 aeyiuni x 7 lew/actiune 100.000 tei 3, Prima de emisiune (ed 2) 50.000 tei 456 = % 150.000 "Decontari cu actionarii! 1011 100.000 as privind “Capital subscris nevarsat” capitalul” 1041 50.000 "Prime de emisiune” - 2.Taregistrarca varsirii capitatului social la prey de emishune: 5121 = 456 150.000 2 “Conturi ta banc! in lei” “Decontari cu actionarii/asocia privind capitalul” 3. Transformarea capitalului social subscris nevarsat in capital social subscris varsat 1011 = 1012 100.000 “Capital subscris “Capital subscris varsat” - nevarsat” 4. Incorporarea primei de emisiune in capitalul social. ~ 1041 = 1012 50.000 “Prime de emi “Capital subscris varsat” 2.3.7, Contabilitatea rezervelor din reevaluare In cavul in care, ulterior recunoasterii initiale ca active, valoarca unui activ imobilizar ~ este determinata pe baza reevaluarii activului respectiy, valoarca reauleart din reeva~ fi atribuiti activului in locul costului de achizifie/cosaului de productie sau al oricdrei alte valori atribuite inainte acclui activ. In asefel de ew, regulile privind - amortizarea s¢ vor aplica activului avand in vedere valourea acestuia, urma reevaly il = Elementele dintr-o clasi de imobilizari corporale sunt reevaluate situltan, pentru a se evita reevaluarea setectivi raportarea in situatile Annanciare anuale a uno valori care sunt o combinayie de costuri si valori calculate la date diferite. © clasi de imobitizari corporale este o geupare de aeti similare, aflate in exploatarea unei personae juridice ode aceeagi natura si utilizar’ taa4 Contabilitate Finane: Exemple de astial de clase sunt urmatonrcle: terenuri,ckiirh, masini gi echipan nave, aeronave ete Reevaluasile tebuie Ficute eu suficienti regularitate, astfel incit valoarea eon sii nu difere substantial de cca care ar fi determinata folosind valowrea justi I bilangelui, in raport de o piagi activ’ 2 O pinta activa este o piayd unde sunt iadeplinite cumulativ ermitoarele condi a.clementele comercializate sunt omogene; : b, por fl gisipi in permanen cumparitori si vinzatori interesatis ¢. preturile sunt cunoscuce de ciere public. - Daca un activ dintr-o clasd de active reevaluate nu poate fi reevaluae din caus’ o exist piagi activ pentru acel activ, el trebuie prezentat amortizarea cumulatk gi ajustarile din depreciere eumulate, bilane Ja cost, mai p . | ‘Tratamentul contabil al diferengelor din reevaluare se face potrivit urmitorulyl Hlonament: a. daca rezultatul recvaluarii este o crostere fay de valoarea contabil’ ncti, at aceasta se trateurd en o cregtere a rezervel din reevaluare din cadrul capitala” proprii, daca nu a existat o descrestere anterioari recunoscuti ca o chelewiala afer acclui activ sau ca un vonit care sii compenseze cheltuiala cu descresterca recunose anterior la acel activ. : b. daca rezultatul reevaluarii este 0 descrestere a valorii contabile nete, atunci,aced se trateaza ca o cheltuiali cu intreaga valoare a deprecierii, daci in rezerva din valuare nu este inregistrata o suind referitoare la acel activ (surplus din reevala sau cu o scidere a revervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, eu mini dintre valoarea acelei rezerve gi valoarea descresterii, iar eventuala difereng eft” neacoperiti se inregistreand ca o cheltuiala | Pence punerea in aplicare @ acestui tratament contabil s-a instituit conrul 1# Rezerve din reevaluare”. Acest cont este de pasiv,reftectind rezervele din reevaluarea imobiliz sia altor reevaluari efectuate potrivit legit. Aplicagie practic La LOT.N-3 a fast achizitionat wn mijloc de transpore care a aunt un cost de adh Jiri TVA de 100.000 lei si TVA 19%, Acest mijloc de transport este supus unui rein amorticare liniar, in functie de 0 duratd normale de utilizcare de 5 anti Lea 31.12.N-2 acest mijloc de transport a fost evaluat la 105.000 lei, iar ta SLIDE 4a 30,000 bei (vatori jus port) 5 Findnd cont de weure fixicd si monald a mijleclui de tncaPrTOWWL 2 3 Contabilitatea capitalurilor 85 Inregistriri contabile in exercitiul financiar N-3 1) Achizigionarea mijloculvi de transport: % = 408 119000 2133 “Furnizori de imobilizari” 100.000 “Mijloace de transport” 4426 19.000 “TVA deductibila” Inregistrarea amortizirii aferente exercitiului financiar N-3 (100,000 fei : 5 ani) x 6 luni/12 funi = 10.000 lei) 6811 = 2813 10.000 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea loacelor de transport, imobilizarilor” animaletor si plantatiilor” Inregistriri contabile in exercitiul financiar N-2 1) Inregistrarea amortizarii aferente exercitiului financiar N-2 (100,000 fei =5 ani = 20.000 lei) 6811 = 2813 20.000 “Cheltuieli de exploatare “Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor” animalelor si plantatiilor” 2) Inrogistrarea diferenei din reevaluate, constind dincr-o crestere a rezervel din reevs~ luare, intrucat valoarea reevaluata este de 105.000 lei, iar valoarea contabila neti la dat recvaluiiii este de 70.000 lei (costul de achizitic minus amortizarile curmulate in exerci- tile financiare N-3 si N-2), Rezerva din reevaluare de 35.000 lei (105.000 lei - 70.000 lei) poate fi contabilizati prin dout metode, rezultatul fiind acelasi, si anumne:"™ 2.1. Metoda modificarli costului istoric si a amortize cumulate, caz in care amor- tizarea cumvlati pind la data reevaluirii se va recalcula, proportional cut schimbarea valorii contabile brute a mijlocului de transport reevaluat, In acest ca, situafia ree~ vvaluZrié se va prezenta astfel: (avind in vedere raportul de 1,9 dintre valoarea no ccea veche, respectiv 105.000 : 70.000) Inainte de reevaluare Dupa reevaluare "| abla de mniare 100.000 150.000 | 30.000 j (1b Amortizéd cumulare fe 70.000 Durascu A, Ghid pentru intelegerea sl aplicares Standardelor internationale de Contabiltate, Editura CECCAR, Bucuresti 2001, pag, 10186 Contabilitate Finang 2133 = % Soe “Mijloace de transport” 105 35.0 “Rezerve din reevaluare” 2813 15.08 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor” 2.2. Metoda eliminarii amortizarii cumutate din valoarea eontabila brut, « 0 valoarca nerd recalculatt este egal cu valoaren reevaluata, care de vine nova valor conmabili bruti. In acest ea, situafin reevaluarit se va prezenta ast Inainte de reevaluare a. Valoare contabila bru bb Amortizari cumulare etd 70,000 = 105 2133 “"Rezetve din reevaluare” “Mijloace de transport” 2813 “Amortizarea instalatillor, mijloacelor % de transport, animalelor ‘ $i plantatilor 3 Mentionam ca 4 1. Indifeent de metoda de contabilizare, la 31.12.N-2 soldul contulus 105 Reval din reevaluate” este acelay, de 35.000 lei 1 2. Valorile contabile brute (de intrace) diferi insi, in functie de metodele de conti laren primul car valoarea bruti lind de 150.000 lei (eoldul contulu 2133 "Mi loace de transport”) iar in cel de-al doilea ewz, de 105.000 lei (soldul aceluize cont, 3.In ambele cazari,amortizarea liniard, anual dupa reevaluate va fi aceeasi ‘sou lei :5 ani = 105,000 lei : 3.5 ani = 30.000 lei). t Inregistrari contabile in exercigiul financiar N-1 y 1 Inregistrarea amortizarii aferente exercigiului financiar N-1 6811 = 2613 30,000 {4 “Cheltuieli de exploatare “Amortizarea instalatiilor, * privind amortizarea mijloacelor de transport, i ‘obilizarilor” animalelor $i plantatiilor” i 2. Incegistrarea diferente’ din reevaluare, constind intr-o diminuare a revervel dine! cvaluare, intrucat valoarca reevaluati este de 30.000 lei, iar valoarea contabila nctil| a reevawiirli este de 75.000 lei (calculatt in functie de teevaluacca ce fa 31.12.N2~ prin metoda modificiii costului istoric gia amortizarii curmubace la 31.12.N-1, espCAPITOLUL 2 Contabititatea capitalurilor 87 tiv Sd,.4y > Sega, = 150,000 - 75.000 = 75.000). Deci, diterenta din reevaluare este: 6 desceescere” de 45,000 (75,000 ~ 30,000). Situagia reevalutvii prin mewda mociticayii costului istoric gi a amortizatii cumulite, se va prezenta astfel (avid in vedere rtportel de 0,4 dintre valoarea contabili noul si veche, respectiv 30.000 : 75000) i nainte de reevaluare___Dup reevaluay i 150000 60.000 : 1e = 7 75,000 30.000 i Fe Valoare contabia neta (a-b) 75.000 30.000 - Intrucit aceasta “descrestere” are corespondent din reevaluiri anterioare, se va uti- lize cu prioritate aceasth rezervi iar diferenta neacoperit’, de 10.000 fei (45.000 -35.000), va afecta rezultacul exercigiului curent: Inregistrarea contabiki ar fi % = 2133 - 105 “Mijloace de transport” “Rezerve din reevaluare” 6588 : “alte cheltuieli de exploatare” 2813 45.000 “amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor” Pentru urmatoarele exercifii financiare, pana la expirarea duratei normale de fune~ 7 fionare, amortizarea anual se va recalcuila in functie de nowa valoare (noile valori) stabilite in urma reevaludrii. Reevaluarea de la 31.12,.N-1 poate fi tratata contabil gi prin metoda eliminarii amortizarii din valoarea contabila bruta anterioara. Se impu- 2 ne, insd, permanenta metodelor utilizate. 2.3.8. Contabilitatea rezervelor de capital Rezervele de capital sunt componente ale capitalurilor proprii constituibile si utili- bile in conformitate cu Legea societisiilor comerciale, actele constitutive ale soci- lor comerciale si/ sau cu reglermentirile legale Contabilitatea financ’ rezervelor de capital se realizewsa cu ajurorul - contului de grupare 106” Rezerve” cont de pasiv, care se credite: tuirii rezervelor gi se debiteaza cu ocazia utilizarii acestora. curen cu veazia consti~ Incadrul contului de grupare 106 “Rezerve” s-au instituit conturi operarionale de gradul IT pe categorii de rezerve si anume: A, 1061 “Rezerve legale”, care se constituie anual potrivit legit comerciale (Legea - nr 31/1990 privin societitile comerciale) din profitul brut al societitilor comerciale pe actiuni, in comandita pe 5M, pind cand rez 7 nu poate f utilizata penteu majoracea capitalului social gi niet pentru acoperirea pier derilor. Are un caracter permanent putind fi distribuita dowr acfionarilos, in cna de Jichidare a socictatilor comerciale, et 0 componenti a “rezultatului” din lichidae sini si cu rispundere limitaca tn proportie de eel porin Li va legabi va atinge o cineime din capitalul social. Rezerva leg8B Contabilitate Fing Aplicatie practici O wocietate comevciald, prezinea la 31.12.N urmatoaten situatie in conturile: 1061 "Rezerve degule’ 401 "Capital social” sold creditor 50¢ 121 "Profit sau pierdere*-sold creditor inainte de invegistrarea cheluietilor a2 inmporceul pe profit 10. editor provenit din exervigileffncasciare provdente: Si se calculeze gi sa se inregistreze constituirea rezervei legale, - REZOLVARE, Se observ cd rezerva legala constituitd in exerci anciare precedente mick de 20% din capitalut social (25.000¢500,000 x 20% = 100.000). In con se impune constituires, in exercitiul financiar N, a unet rezerve legule de (100.000 x 5% = 5.000), care se va inregistra prin forrmul contabi 1061 : "Rezerve legale” 129 “Repartizarea pofitului B. 1063 “Rezerve statutare sau contractuale”, care se constituie din profit ‘tururor formelorjurdice de societii comerciale, in con formnitate cu prevederil tele constitutive(statut si contract de societate). Utilizarea acestor categorii de se face tot in conformitate cu actele constitutive sau a horieitilor Aduniiilor C ale Asociatiilor/Actionatilor daci actele constitutive ale so i prevad acest Aplicatie practica O societate comerciala, preintd la 31.12.N, urmdtoarea situagie in conturile 1063 "Rezerve statutare sau contractuale" i L17U"Rezultatul reportat reprezentind profitul neropartizat sau pierderea— - neacoperita” sold debitor, provenit din exercitiul financiar N-6 1171 “Rezualtatul reportat reprezentind profitul nerepurtizat sau pierderea neacoperita’, sold creditor provenind din exercisinl finarciar NI Actele constitutive ale societatit prevad constituirea de rezerve statutare in prop cel mult 10% din profitul net af exercitiului precedent si acopevivea pierderilar im 1) Constituirea rezervei statutare (5000 x 10% = 500): : 171 = 1063 *Rezultatul reportat “Rezerve statutare sau - privind profitul contractuale” nerepartizat sau pierderea neacoperita” : (sold N-1)ontabilitatea capitalurilor 89 caPTTOLUL 2 2) Acopericca pierderilor din exercitiul financiur N-6 1063 71 1.500 “Rezerve statutare sau “"Rezultatul reportat contractuale” reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” (sold N-6) C.1064“Rezerve de valoare justa” fac obiectul, canul in care se opteazi pentru evaluarea instrumentelor financiare ka valoarea justi joar a contubilititii consolidate, in D, 1065 “Rezerve reprezanti zat din rezerve din reevaluare”. Se constituie pe misura amorti vinzarii sau casirit acestora", repre are, contabilizat prin formula contabilit: id surplusul real ivelor (corporiile) reevaluate saw in momencul tnd cigtigut realizat din rezerva de reevalu- 105 = 1065 x “"Rezerve din reevaluare” “"Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” Aceasté revervi poate fi utilizatl in conformitate cu hotiirile Adunirii Generale a Asociatiilor/Acfionarilor. E. 1068 “Alte rezerve” nepreviaute de lege sau de actele constitutive, pot fi const tuite facultativ, pe seama profitului net, pentru acopericea pierderilor contabile pentru alte scopuri, potrivit hoticirii Adundrii Generale a Actionarilor sau Asocia- filor, cu respectarea prevederilor legale Aplicagie practica O societate comerciald, prezinta la 31.12.N, wrmatoarea situatie tn conturite 1068 ‘Alte rexerve"= sold creditor provenit din exercitiite financiare precedente 25.000 lei 1171 "Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” sold debitor 5.000 tei Adunarea Generala a Actionarilor intrunita in sedinta ordinard la 15.03.N+1 botdraste acoperirea piorderilor reportate din exercigiile financiare precedente, din alte rezerve, Tnregistrarea acoperitii pierderilor reportate se face, in exercigiul financiar N+1, prin formula contabila 1068 = ou 5.000 “alte rezerve” “Rezultatul reportat privind proftul nerepartizat sau pierderea neacoperita” 14 Mati ©, gi colaboratory, Contabiltates fnanciara a un\tatiler economice, editura MARTON, Timisoara 2008, nag 57,90 1.3.3, Contabilitatea rezervelor din conversie Rezervele din conversie apar numa in situapiile fnancitre anuale consolid, Prezencind in principal, diférengele de curs valutar ce apar in lewdtuea cu inves neti a unei inereprinderi intr-o cntitnte externd, conform 1é if 21" Efectele variagig cursurilor de schimb valutar”, Potrivieacestui standard, “Iavestigi neti inte-o ope fiune din soainttate este valoatea din evidengele entitititraportoare fn activele ney ale acelel operagiuni”®, Pentru contabilizaren acestor diferente de curs val instituit contal 107 “Rezerve din conversie”, cont bifunctional lutar gg Rezervele din conversie pot proveni din: 2. Creange legate de investiia neti intr-o entitate exte exemply ilustrate prin urmitong 0 sovitate comercial cumpéird in exerciginl fincmciar N 100,000 actiuni ale uni filig ddin serdinteate la preful de 400 leifeuro, eu plata prin virament buncar. La siping exercitiului financiar N, cursul valutar este de 4,10 hei/euro, In exerctiul financiar Ney fe vand participatiile in filiala la un curs de 3,15 fei/euro, “ 1. In exercifiul financiar N se inregistreaz’: 1.1. Cumpararca acfiunilor filiatct din strainitate, cu plata prin virament bancar (100.000 actiuni x 4,00 Lei/euro = 400.000 lei) 261 5124 400.000 “Actiuni detinute la “Conturi la banc’ in valu entitatile afiliate” c 1.2. Reevaluarea creanjei fatd de filiala din strainatate, in functie de cursul valutar de la 31.12.N:100.000 acfiuni x (4,10 lei/euro ~ 4,00lei/euro) = 10.000 lei = 107 10.000 i deginute la “Rezerve din conversie” le afiliate” 2. In exercitiul financiar N+ se inregiser 2.1. Vinzarea actiunilor filialei din strdindtate (100,000 actiuini x 4,15 Jei/euro = 415.000 lei): 461 = 7583 415.000 "Debitori diversi” “Venituri din vinzarea activelor si alte operatii de capital” 2.2, Derccunoasterea partiipatitor (acyiunilor iiale’ din steainitute) vandate, t= Se cont de Ultima lor valoare contabili, respectiv 410.000 lei (400.000 lei +10.000 lei): 15 TASH, Standardele inter inzneloré 2006, Edita CECCAR, Bucuresti, 2007, ag, 1201, 1265cAapITOWWL ntabilitatea capitalurilor 93 6583 7 *Cheltuieli privind activele cedate sialte operatii de capital” 410.000 2.3. Anularea rezeryclor din conversie aferente participasiilor (actiunilor filialei din strliniitace) vandute, espective 10.000 let (soldul ereditor al contului 107 “Rezerve din conversie") 107 = 765 10.000 “Rezerve din conversie” “Venituri din diferente de curs valutar”” b. Datorii legate de investitia neti iner-o entitare extern, illustrate prin urmitoral exemplu: sccietate comercialit imprumnuta in exercitiul financiar N suma do 20,000 euro, de la o filiala din strainatate (fara dobandd), pe care 0 incaseazd prin banca la wy 4,00 leifeuro, La sfarsitul exercifiului financiar N, cursul valutar este de 4,10 leifeuro. In jul financiar NJ se ramburseazd, prin virament bancay, suma imprumutaté de la ua din strdindtate, la un curs valutar de 4,15 lei/euro. curs dle exert fil 1.In exercitiul financiar N se intregistrewa: 1.1. Incasarea, prin banca, a imprumutului de la filiala din stedinitate: (20.000 euro x 4,00 lei/euro = 80.000 tei): 5124 = 167 80.000 “Conturi la ban’ “Alte imprumuturi si datorii valuta” asimilate” 1.2, Reevaluarea datoriei fags de filiala din straindtate in functie de cursul valutar de 1a 31.12.N: 20.000 curo x (4,10 lei/euro ~ 4,00 lei/euro) = 2.000 kei: 107 = 167 2.000 “Rezerve din conversie” “alte imprumuturi si dat asimilate” 2. In exercitiul financiar Ne1 se tnregistre: 2.1. Rambursarea, prin virament bancar, a impramutului primit de Ja filiala din stedinatate, tindndu-se cont de valoarea nominal a acestuia a inceputul exercitiulu: financiar N+1 gi anume: a. Valoarea nominal la 1.01.Net (80.000 lei +2000 lei) 82.000 tei bb. Valoarea de rambursare (20.000 euro x 4,15 lev/euro. 83.000 Jei c. Diferenge de conversie nefavorabile (b-u) 1.000 tei92 Contabilitate Fir % = 5124 167 “Conturila binci in valuta’ - “Alte imprumuturi gi datorii asimilate” 665 - “Cheltuieli din diferenge de curs valutar” 2.2) Anularea rezervelor din conversic aferente imprumucucilor primite si, rambursate filialci din strainirate (soldul debitor al contului 107 “Re: versie"): : 665 = 107 > “Cheltuieli din diferente de “Rezerve din conversie” curs valutar’ 2.3.10, Contabilitatea intereselor minoritare (interese care nu controleaza) Investiiile in fliale reprecinté detincrea unui procent de peste 50% din ‘ social al filialei, ceea ce permite investitorului (societatea-mams) s& conteol liticile de exploatare 5i financiace ale filialei, In astfel de cazuti, situatile & consolidate ale societiji-mami se intocmese prin aplicatea “metodei intoge bale” care, in esenfa, const in insumaren (adunarea) pozitie cu pozitie a eler din bilangurile si conturile din profit si pierderi ale socieciyilor intrate (acce, perimetru de consolidare. Daci societatea mam, denumiti gi societate consolidunt’ nu detine integra capitalul social al fiiale, denumiti si societate eonsolidata, atunci in bilangul lidat, intocmit de consolidanta, trebuie prezencate ca elemente distincte “Ir care nu controleaza” in rezultatul financiar si alte capitaluri proprii, cave ce cotele-picyi din cupitalutile proprii ale consolidatei, ce apartin actionarilor grupului(sociceifilor inteate in perimetrul de consolidate) : Contabilitatea interesclor care nu controleazit (minoritarilor), potcivit rege tilor contabile conforme cu Directiva a TV-a a Comunitigilor Economice Ev (aprobate prin OMFP nr, 3095/2009) se realizeara cu ajutorul contulai 108" se care nu controleazi” deraliat in urmatoarcle conturi operationale de grad 1081 “Interese care nu controleaz’ - rezultatul exercitiului finan 1082 “Interese care nu controlea (A/D), zi - alte capitaluri proprii Aceste conturi sunt: “ealificate" ca bifunetionale, deoarece por presenta si debitoare in ex aliaitii de piecderi si/sau reduceri de apitaluri propriicAPITOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 93 Pari a intra in detaliile metodelor gi tehnicilor de consolidase a conturilor, ilustrdny “fanezionatitarca” contului 108 “Interese care nu controlewt” prin urmitoral exempla SCM" SA a achizitionat in exercitiul financiar N=1 80% din actiunile SC°P"SA la un cost de achizipie de 100.000 lei. Bilangurite celor dowd sovietdti la 31.12.N, data intocnsirii bilanfulti consolidat se prezinud axtfet Bilanguri (mii UM.) Elemente a mM F | {Imobiliz5ri corporale 500) 120 a [invest nance 100 : Acie curente 200 180 : __ 1150) Bae 75) Active nete 650 225 Capital social 150_ 50 Rezerve z 700 Rezultat [Capitaluri proprit REZOLVARE IN CONTABILITATEA SC "M" SA a. In contabilitatea financiari(curenté) ~ achizitia titlurilor SC “F” SA in cxercitiul financiar N-1 261 = 5121 100.000 “Actiuni detinute fa *Conturi la banciin lei” entitatile afitiate” b. In contabilitatea consolidart (31.12.N): 1) Cumularea, pozitie cu pozitie, a bitangurilor SC “MS. metodei integririi globale. A si SC"F"SA conform mii UM. Elemente Mm Free Cumuiat | imobilizin corporate 500 120 620 | sig financiare 190 100 1 Active curente 200 380, | Datori sub un an (150) # (225) | Active nete 650 875 | Capital social 7 150 200 | {Rezerve = 100 175 Trezutar 400 500 Total capitaluri 650 87594 Contabilitate Fir 2) Inteyistriri contabile, in vederea vonsolidart: 2.1) Eliminates tithorilor achizitionate de SC °M"SA in SC 1012 = 261 “Capital subscris varsat” “Actiuni detinute la entitatite 2.2) Deterininarea si inregistrarea intereselor care nu controleaat in realty ciar al SC “F" SA [100.000 x {100% -80%) = 20.000 tei} = 1081 “Interese care nu controteaza - rezultatul exercitiului financiar” 121 "Profit sau 2.3) Determinarea gi inregistrarea intereselor eare ou controlea7t in alte « proprii ale SC “F" SA: + In capitalul socio! (50.000 x(100% - 80%) = 10.000 lei ] «# In rezerve [75.000 «(100% - 80%) = 15.000 lei } % = 1082 1012 “Interese care nu controleaza - “Capital subscris varsat” alte capitaluri proprii” : 1068 “alte rezerve" 3) Intocmicea bilanqului consolidat, pornind de la “bilangul cumulat” al SC si SC “F”SA “ajustat” cu inregistririle din contabilitatea consolidatit [Elemente | Bilantcumulat | Ajustaride Bilantcon (iM siFD consolidare (eolz+s 1 2 3 4 [imobiizari corporate 620 62t [investiqi financisre 100 (00) Freee Active curente 380 5 ator sub un an 225) - [Active nere a5, (00) Capital social 200 (0) Rezerve 175 (5) (Rezuitat 500 (20) i interese care nu - 20 {_controteaza in reultat Flaterese care nu % 2 » contioleaza tn alte | cacitaluri propri | Total capitaluri 875, 110 77cAPITOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 95 2.3.11. Contabilitatea actiunilor proprii Operatiunile cu aetiuni propri pe pista de capital si con: mitoarele scopuri sunt derulate de entivitile economice cate aetiones: in Fiscumpirares aeestora de pe ping’, reali decapitalizarea cntitigilor eeonomice prin reduceres capitalalui social urmare a supradimension: ii acestuia saw pentru acoperizea pierderilor, distribuirca de actiuni personalulus tezaurizarca actiunilor propriis + conversia unor atorii al + inchide: emitentului in acgiuni; ocietii deschise (reteagurea socictiii de pe piata de capital). Operatiunile cu aefiuni propeii xu un cogim special r a vederen evitirii influengarii artificiale a cursului la bursi u acestora, Texaurizarea aetiunilor propsi se realiven np baat horirisit Adunarii Generale xtraordinare a Actionatilor si numai daca actiunile au fost integral ebiberate. Via- loarea actiunilor proprii rascumpirate nu poate depigi 10% din valoarea social, iar perioada de riscumparare nu trebuie si de horirarii Adunirii Generale in Monitorul Oficial apitalului sc 18 luni de lt publicarea Contabilitatea operatiunilor cu acrinni proprii se gine cu ajutorul contului 109 “Ac- siuni proprii” care dup’ functia contabili este ca un cont de activ iar dupa continut functioneazi ca un cont rectificativ al capitalurilor props conturi operationale de gradul II: , detaliat in urmitoarcle 1091 “Actiuni proprii detinute pe termen scurt” 1092 “Actiuni proprii detinute pe termen lung” Prezentarea act inilor proprit in continutul situagiilor Ainanciare (bilant) ca si povitie rectificativi a capitaluriloe proprii se bazewzl pe urmatorul cationament contabil Actiunile proprii reprezinté capitaluri proprii ve fectead capitalul” din procesul de creare de bencficii economice viitoare. Functin corectivl a acestui cont determini reflectarea capitalului real al entitatitor tle pe ping care, “der Soldul debitor al contului 109 “Actiuni proprit”va reflects valoaren eapitalurilor pro- prii deginute de entitate Catigurile sau pierderile generate de operat phrarea, vanzarea, cedarea cu titlul gratuit sau anulizea instrumentelor de capitaluri proprii) nu sunt recunoscute in contul de profit gi pierdere, ci, direct in capitalurile uni cu actiuni propeii(emiterea, cur proprii alaturi de acfiunile proprii, in acest seop s-a instituit yrupa de conta Le 16 “Leges societatior comerciale nr, 31/1990, repuilicaté in M, OF. nr, 1055/17.11.2008, cu maciificarile si completante uiterioare96 Contabilitate Finang Crag 14 “Cagtiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanvzaves, davea cu titlal gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluti prope urmitoai Lv conturi operationale: 7 anul 141 “Cagtiguri legate de vanzarea s lari proprii” (P) : 149 “Pierderi legate de emiterea, riscumpararea, vinzarea, cedarea ey tlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” (A) instrumentelor de capi Castigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determina ca difereg intre preful de vinware al instrumentelor de capitaluri proprii si valoares. lor de x sure, respectiv intre valoaren nominal s instrumentelor anulate gi valoatea Aplicatie practic O entitate economica emite un pacbet de 10.000 de obligagiuni vw valoare nominal 3 levebiigagiuae, diguri in numerar prin tragere la sorti in stem a valoarca weminalé, dupa e anuleaza, 7 5.000 lei. Dupa un an se réscumpara abligatiuni 1, Inregistrares emisiunii de oblignyiunii conform prospectului de emisiune (10,0 obligatiuni x 3lei/obligatiune=30.000 let) 7 461 1618 30.00¢ “Debitori diversi” “Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” 2. Integistearca incasirii in numerar a obligagiunilor emise: 7 ee eee nae cee cee ee 5311 461 30.000 “Casain | “Debitori diversi” 3. Incegistrarea cdgtigurilor acordate prin tragere la sori 668 = 530 6.00¢- “Alte cheltuieli financiare” “Casainiei” 4, Inregistrarea rascumpicérii obligatiunilor : 505 = 5311 30,000 “Obligatiuni emise si "Casain lei" réscumparate” 5, Inregistratea anularii obligariunilor 1618 = 505 30.000 “Alte imprumuturi din “Obligatiuni emise gi > emisiuni de obligatiu rascumparate” 2.6.2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung | ie de rambursare si sunt purtitesre nzi. Creditele bancare pot fi acotdate pe termen scurt de pind la un an pe termen lung pe perioade mai mari de un an - Creditele baneare reprezinta sume de bani acordate de banci, pe durate varia timp, care trebuie restituite conform unui program de del Creditele bancare pe termen lung constituie alituri de enpitatucile propa si impei muturile din emisiuni de obligagiuni sursele de finangare cu ‘aracter permanent activititii economice.Financiarg minal ‘inal ay ¥ total y CAPITOLUL 2 > ? PinteaP, Popa. Contabilitatea capitaluritor Mecanismele de acordare a ereditelor bancace se bare pe un ser de proc au in vedere urmitoarele aspecte: © Fndeplinicea de cite solicitantut de credit a unor este de perk economico-financiard si de solvabilitate; © tnbtletea nei garanitimobiliare sau mobiliare pentru acoperire silor de nerambursare a creditului; © [ibestates condiilorcredieul,respectiy, pata dobaai stg rate dente precum gi a comisioanelor de acordace gi gestiune a creditul form clauzelor contactuale Bilierele de inregistriti contabile ale creditelor bancare pe termen lung au in cele dot ‘aracteristici ale creditului bancar si anume:!" a, modalitatea de credicare, respectiv pe misura “angajirié disponibil”; platilor” sau prin “e b, moneda in care se acorda cre: ditul, respectiv moneda nagionala (lei) sau m straind (valuta). Subsistemul conturilor utilizate in ceflect ditclor, inregistrarea gi plata dobinzii si Jung cuprinde: Contul 162 “Credite bancare sintetice de gradul I; 1621 “Credite bancare pe termen lung” 1622 "Credite bancare pe termen lung nerambursate la seadenga” 1623 “Credite externe guvernamentale” 1624 “Credite bancare externe garantate de stat” 1625 “Credite bancare externe garantate de binc 1626 “Credite de la trezoreria statului” 1627 “Credite bancare interne garantate de stat” 168 "“Dobinzi aferente imprumurilor si datoriilor 1682“Dobanzi aferente creditelor bancare pe terme ‘area operatiunilor privind acordare: ‘ambursatea creditelor bancate pe te Pe fermen lung” dezvoltat in urmitoarcle co imitate” n tung” Dupa continutul economic ac este conturi sunt conturi de datorii privind credit bancure primite, iar dupi functia contabilt sunt conturi de pasiv. Aceste cont incep si functioneze prin a se credita,cu valoatea eroditelor primite, loarea dobancilor de plata aferenteacestor credit, Se debitees Pe misura ramby | creditelor sau a plaii dobanzitor. Soldul lor ereditne reflecet valoar Famase de rambursat sau dobanzilor de platit confo respectiv cu redite, rm planului de rambursare {00rd Conrabiltatea nanciac atrenrinden, dura Dacia, Cj Napoca, 2004, pag. 71M38 Contabilitate Financia Aplicatii practice Aplicatia practica nr. 1 O societate comerciald contracteazd si primette prin “toneul de disponibil” la 1.07.N scadenga ta 31.12.N+1, un credit bancar de 100.000 tei. cv 0 dobinda de 6 % platibil iy ultima el banca a ficedrui exercipin financiar, Creditul banca contractat ru $¢ poate restitui la 31.12.Ne1, cise vestituie integral la 31.01.N2 cu o debanda penalizatoare pe fiscare xi de intivrziore de 0,01%. 1) In exercigiul financiar N se inregistreaza 1.1) Ineasarea creditului bancar prin “cont de disponibil” 5121 = 100.000 “Conturi la banei in lei” 1¢ bancare pe termen lung” 1.2) Plara dobanzilor aferente exercigiului financiar N. (100,000 x 6%6:12 x 6 = 3.000 lei) 666 = 5121 3.000 “Cheltuieli privind “Contr la banct in tei” dobanzile’ 2) In exercifiul financtar N41 se inregistreazd: 2.1) Plata dobanzilor aferente exercitiului financiar Ne 1: (100.000 x 6% = 6.000 lei) 666 = 5121 6,000 "Cheltuieli privind “"Conturi la banciin lei” dobanzile” 2.2) Transferarea {la 31.12.N+1) a creditelor pe termen lung la credite nerambur- sate Ia scadenti: 1621 = 1622 100.000 “Credite bancare pe “Credite bancare pe termen lung termen lung” nerambursate la scadenta” 3) In exercitiul financiar Ne2 se inregistreai 3.1) Rambursareu creditului restant: 1622 = 5121 100,000 “Credite bancare "Conturi la banci in lei” pe termen lung neambursate la scadentcw Vin vate Fe pe 5 CAPITOLUL 2 Contabilitatea capitalurilar Plata dob inzitor, inclusiv a culor penal rc exercitiuli Financia (100.000 x 69 :12) + (100,000 x 0,015 x 30)=800 lei 666 = sat ae "Cheltuieli privind “Conturi la banci in tei” dobanzile” Aplicatia peacticé nr. 2 © entitate ecomomica primeste un credit baneav pe terme} 20.000 euro la cursul de 4,60 lei/eure, Durata mprumutulié este de 2 ani, Festituil, loud transe egale la frgital fiecérn an. Rata dobina’ ened 5%6, dobanda achteina {2 sfarstul fiecarui an de creditars, Curl lei/eura la yaa! Pritmului an de eredia e450 bideur, iar la sfarsitul anu al doilea este de 4,70 ledonns n hung in valuta in valea 1 Anregistrarea primitiicreditului in valuth (20.000 euro x 4,60 lei/euro = 92.000 le ee ere oe 5124 = 1621 92.01 “Conturi ia banciin “Credite bancare Pe termen lung” valuta” See ee eT asa 2. Inregistrarea calculului 1 pligii dobanzii aferente primului an de credit } (20.000 x 5% x 4,50 lei/euro = 4,500) 666 = 5124 4.50 "Cheltuieli privind “Conturi la banci in valuta” dobanzile” 3-Inregistrarea rambursiviiprimei rate a creditului a un curs de 4,50 leVeuro Nota de calcul: 1. Valoarea nominal cata credie de rambursat (10.000 euro v 4,60 lei/eur0) 46.000 Ie 2. Vatoare rati credit a cursul zilei (10.000 euro x 4,50 le i/euro) 45.000 4 3. Diferengi favorabith (rd, rd) 1.000 fe 1621 = % “Credite bancare pe 5124 "Conturila banci in valuta” termen lung” 765 "Venituri din diferente de curs valutar”” 5. Inregistrare calculalui si platii dobanzii aferente celui deval doilea an de creditare (20.000 x 54% x 4,70 lei/euro=4.700 ei} 666 = 5124 4.700 "Cheltuieli privind “Conturi fa banciin valuta” dobanzile”120 Contabilitate Financiag 6. Ineegistrarea rambursiei celei de-a doun sate a ereditului Noti de caleul 1. Valoarea aominala credit (10.000 cure x 4,60 lei/euro) ta cursul zilei (10.000 euro x 4,70 lei/euro) 2. Valoare rat c 3. Diferengs nefiwvornbilas (rd -rd2) % = 5124 47.900 1621 “Conturilabanciin valuta” 46.000 ; “Credite bancare pe termen : tung” z 665 1000 “Cheltuieli din diferente de curs valutar” - care dobanzile aferente unui exercifiu financiar expirabil, urmeazi a se plati ia exercisiul financiar urmator, tratamentul contabil al acestora este: ‘ul financiar expicabil se inregistreaza cheltuiala si datoria de platt a do- - virtutes principiului independenrei exercigiuiui, prin formula contabil 666 = 1682 "Cheltuieli privind dobanzile” “Dobanzi aferente creditelor bancare pe { termen lung” b. in exercitiul financiar urmator se inregistreazii plata dobanei, prin formula con- tabila 1682 = 5121 x “"Dobanzi aferente creditelor “Conturi ta banci in lei 4 bancare pe termen lung” Desigur, in cxzul dobinzilor in aluti, se va fine seama de variatia cursurilor valu 4 tare. : Contabilitatea datoriilor colaterale imobilizarilor financiare Finangarea entitigilor economice pe piara de capital se realizeara atit prin fluxurile “ de capital generate de emisiunile de actiuni cat gi prin fluxurile de finangare colate- - rale acestora, concretizate economice le acordi socie' imprumuturi pe termen scurt sau lung pe care entiesfil filor afiliace. A ¢ fluxuri de finangare denumite datorii | | ce privesc imobilizarile financiare pot fi realizate atit in interiorul unui perimettt j de consolidare de tip grup, in care societates fi filialele, cat si inere ! catititile legate prin interese de participare, Aceste flussurt de finantare se ec de regult lx costuri mai redus decit formele de finangare exter’, Scopul acestor_roiinielen aii eabanAR Contabilitatea capitalurilor lidare financiard a entitatilor cconomice ca te de susinere si con: finangisi licita imprumutul precum si consolidarea relagitior de afaceri ntve entititile legate prin interese de participare. Subsistemul conturilor cate reflecti dutoriile legate de imobilizivile financiare sunt te in conturiie 166 “ Datorii care privesc imobilizarile financiare” care se detal conturi operationale de gradu! II 1661 “Datorii fata de entitatile afiliate” 1662 “Datorii fayi de entitigile de care compania este lega de participare” 168 “Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate”, respectiv: 1685 “Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afil 1686 “Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare” reflect Dupi continutul economic aceste conturi sunt conturi de datorii legate de parti- cipayit iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv. Se crediteazd cu valoarea imprumuturilor angajate de la entitatile afiliate din cadrul grupului sau de la enti- tati legate prin interese de participare, respectiv cu valoarea dobanvilor aferente. Se crediteaza cu valoarea imprurmuturilor rambursate, respectiv cu valoarea dobanzilor plitite. Soldul creditor al acestor conturi reflecti valoarea imprumuturilor rimase de plata, respectiv a dobinzilor datorate. Aplicatie practica O filiala primeste de (a societatea~mama un imprumut in suma de 32.000 lei care se re- stituie dupa 18 luni cand se ached si dobianda in suma de 600 lei 1. Inregistrarea primicti tmprumutului 5121 = 1661 32.000 *Conturi la banci in lei” “Datorii fata de entitatile afiiate” 2. Inregistrarea dobanzii darorate de filial’: 666 = 1685 600 “Cheltuieli privind “Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate” 3. Inregistrarea achirarii dobin7i 1685 = 5121 600 "Dobanzi aferente “Conturi ta banct in lei” datoriilor fata de afitiate”122 Contabilitate Fing 4. Tnregistrarea rambursarii i prumuralei - 1661 = 5121 “Datorii fata de entitatile “Conturi la banciin tei” - afitiate” NOTA Tratamencul contabil al datorilor fa de enveayile tn care campania este incerese de participare este similar, cu wilizarea conturilor operationale adeo 2.6.4, Contabilitatea altor imprumuturi si datorii asimilate Derularea activitirii operarionale gi de investi a enttitilor economice, # pln alte forme de finangare pe termen lung decat cele consaerate de pitty pital sau plata monetard, prin atragerea unor resurse financiare sau valost ne sub forma concesiunilor, brevetelor si altor drepturi similate preluate de la ele {itl economice, a depozitelor si garantiilor banegti primite de la teri, a imobik corporale primite in leasing financiar sau alte forme de imprumuturi pe tert scadenti mai mare de un an, se rei Subsistemul conturilor utilizare pentru reflectatea acestor forme de finangs format din contutile + 167 “Alte imprumuturi gi datorii asimilate” 7 * 1687 “Dobanzi aferente altorimprumuturi si datorii asimilate” Dup’ confinutul economic aceste conturi sunt conturi de surse atrase iar dupt Fa contabill sunt conturi de pasiv. Se erediteaz cu valoarea altor imprumutur de la terfi gi cu valoaren dobinzilor aferente, so debite imprumuturilos $i x plitii dob: plata gi a dobanzilor datorate A pe masura ramby lor. Soldul creditor reflecta valourea datori, Aplicatie practica Oentitate economica achizitioneaza o icenta in vatoare de 100,000 lei printr-un it Maul priind concesiurea pe o duraté de 5 ani cu 0 debéndé anuald de 10% care re Je sfarsital fizcarui exercitin financi 1, Achizitionaren licer se F 205 = 100.4 “"Concesiuni, brevete, licente, prumutur si datori - marci comerciale, drepturi ai asimilate” active similare” 2 Tnregistrarea amortizarii anuale a ieenfei: 100.000: § ani = 2.000 beis caprOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 123 6811 = 2805 2.000 "Cheltuieli de exploatare “Amortizarea concesiunilor, privind amortizarea brevetelor, licentelor, marcilor imobilizarilor” comerciale, drepturilor si activelor similare” 3. Inregistrarea dobinzii anuale datorate: 100,000 x 10% = 10.000 666 = 1687 10.000 “Cheltuieli privind “"Dobanzi aferente altor dobanzile” imprumuturi si datorii asimilate” 4, Inregistrarca pligii dobanzii anuale: = $121 10,000 “Conturi ta banciin tei” imprumuturi si dator asimilate" Operatiile (2) ~ (4) se vor inregistra gi fn anii 2-5 ai impramutalui 5. Inregistrarea rambursirii imprumutului de concesiuni la sfargitul celui de-al cinci= lea an de contract: 167 = 5121 100.000 “Alte imprumuturi si “Conturi la banci in lei” datoriiasimilate” si concomitent derecunoasterea concesiunit 2805 = 208 100.000 “Amortizarea brevete, licente, concesiunilor, brevetelor, marci comerciale, drepturi 51 licentelor, marcilor active similare” comerciale, drepturilor si activelor similare”2.7. Aplicatii practice Contabilitate Financ 2.7.1. Aplicatii practice rezolvate Aplicagia ne. 1 Se constituie 0 societate comerciala in nume colectiv (SNC) «uw wn capital de 50.000 le sap seri gi uadrsat ineegral in numerar (la caseré soviet) inainge de inmatricularea ensig Ja Registrul Comertult Rezolvare - J. Inregistrarea capitalului social subscris gi virsat in namerar: 3311 “row ‘50.00. “Casa in lei” “Capital subscris varsat” SEE Comentariu - ‘Accast’ solutie contabila simplificata este posibilt in eazul in care intregul capital soci ste varsat la subscriere, “contabilt” dispundnd concomitent ata de actul constitutiy * care sk revulte mirimea capitalului subseris de cite flecare asociat cat si de documen, justificative din care si rezulte aportarea efectivi a capitalul subseris. In cae de disew dang’ in timp intre momentul subscrierii si cel al aportirii efective, se impune folos filicrelor de inregistrari contabile standardizate, relevate in paragrafele anterioare Aplicagia nr. 2 Se constituie o societate pe acfiuni cu un capital social subscris de 10,000 eure, Cursul vas tar la data subscrierit este de 4,10 lei/euro, Aportul adus de acfionarii in contul capital subsers este reprezentat de un utilaj evaluat la 4.000 euro si de numerar depus la bar in suma de 6.000 euro. Cursul valutar Ia data receptiei utilajubui adus ca aport in wate ste de 4,20 lei/euro, iar de la data varsarii mumerarului in valuta in contul bance societagit este de 4,00 le-/euro : Rezolvare 1. Subscriecea capitalului social in valuta (10.000 cure x 4,10 lei/curo): 456 = 1011 aig “Decontari cu actionarii/ “Capital subscris nevarsat” 2. Receptia utilajului adus ca aport in naturi la capitatul socialBupa studlul acest capitol eq fi capa 53 Identificay categorie de tmobile (necorpovale, carporale 9 finance) Tn cadrul une entti eccnemice gia impottanye! pe cave acestes 0 au in denuarea acti + valuatss3 contablizat aperatiunil curente cu ativele imobiizate: + Cunosstel $8 apicay metodete de amortizace 2 imobiliaior nacorpo- rales corporale; + Cuncsstet! 51 sb stapaniqi mecarismul reevalusri gi ajustih valont inmobilizsiy + Prezentatinstuaile fnanciore anualeinformarile vind mobiles in concordant cu citerile de recunoastere gi evaluare Pezolvat aplcai cu caracter practic privind problematia imabilicor ne comorale, corporal gfinanciare Desfigurares activiti net entitttimpune exstenga un bure telnicu-materate ‘nv cacaleitciaactiveleimobilizateau un rol economic important sé desinw pondere semnificativs ia cele ma Fecvente cat {In definiressctvelor imobilizatetrebuieavuth in vedere definizea wos activ con form IAS gi scopol pentru cae el este urlizat. Un actin reprexinté o etuns controlati de entitate cs cenulat al unr evenimente ieccute ice la care se asteaptd si genereze benefici economice vitoare ponte enti= sate, gal cleu cost poate evaluat in mod cedibil Scopul ux imobilchlor exe folosira durabila, n general, peo perioadR tai sare de nan,pr OW wean a WOf EEL SP RADU ERR IOYRRE FLAKE Bag nes euy-oonuovede uorepur snjaLapp + muRenioure ynoqes nnd Hp one 8 sopreuenntqnuoo v‘sanesodo faiuapia eazonpuin yf rarezrue0 naaad se humo air saevovivew puny inp ‘arezqqeut ropanoe essen ‘arton] muozoid uy‘asodio aivaegous Jojate seen Pe=D0 no sep enurand es a aie gour sane mde SOCe/OETE WU YH FADUCLOL ‘ytodonaause aye aps rieu # 9urwin soquops afsmoad ap anmoudys gonoitg einesede sagt > mur eure uodsuen op aoe enue lees 9 "nonisuo>-y ain dna waxy sopseorfes ¥ areuorisuny ap ayeuzou apsiemp 14 varrogese pursed sonore sandniB aune waive ‘syiqeziowe aexgo apne m9p ar9pa4 imyotosea sara Jojaenfe eas ‘uszeid no unsaid eroueayy njedise yuna wy aois9e oppor # aojURAUT ‘saewn 9 sojuraypou! remoypur n> aig Hope aeauaraod Uns EasDY app Hyous 2917¥" | PON u7Ed=D1oyonue suEDUEUY STEN eLangeaydee aoe tesoyzoe © ‘amyqeiuos ut anaiauy op ramtoje up aigeoasy ef ytqernaayssoatdap mua =f eosaonpop pdap ‘sanoesisgns oqea yf sueliazad aune aqua igous ue 299i apna screams qsionns up aeveaxd wns mez gous any aug 9p 69 aoep save foun ae yboury Lox (con dpuy eames oy edonsed aa 229 ym wna 2pctejoudau argu (4 ‘8tgupue aun mfynanoe aye e2eg =p 20F8 igo vanrzyayoudiosed ato asyzaqousty vv wana ‘pruoyajoad weet (e gasoap wand nvezisqous sopasse pieuscep enc '¢ 2tsodo9 aesodoau apnoaxe ap sn moodiony agayy qn 36 wo “aeueUoU ImemgOWN Stamp opuineaaary 2 wi paououy eeu ap Hey goUN ;Buustp urand sopayeny gous puomupiuerwlncy-2 1 39 ajsodon su -avezyIqou Jojannde eareyiqeuer i se42 68 Yaa epeg emp Hapa eemuey enemies pan Yes BNEONAE suepurvy veanyout'p noo ap sua Ut Uea.goW! > sqrandioo ueiqou 9 ‘opundeaou wtqpusy'e \wgpsvap enousoe vpunpuenuyformeuoss sungou enc] "| 18 syaodtoo of apacdzoaau sane 9 yjnarur pnp eins vod as animes aeeooy SHEANEGOID JOPANDE © BLAM, “anit 0 sunt 35 o| fluo v asoupuo # azemeusio ap apirussoan wnsnad ‘esse w annoydhe 9p jut snenygowt xopause YoxesONp 39p24 UE Pus smnonpond pettuaiod p-npinaru‘eaeaqnasyaetiods w208:9¢ tr rewotesvasewoydso usa a ypu aan o REGED Te Mu aoese09p TIONS sqopap tdi 8 0 ayanuaza nde 9pwuns ina yezodse9 urzIpgoUN IPE, Seales yasoe roudno wr eozaid yea m0 th aBApp gees yeouREN Un BaS:90u a aeigurspous ap yon oid uxgayungua ap uo lords azouoner ap ap wameazngo aundis 2s rape ut wezpand 4 azar 9p oraovenn-omrey>a tout “toed quedo eaau ap 2079 gasoap ‘esy}GOUN SANDE ramos MALE emojna ap 9p) 2anardap ans fmanfe ap ramumuop qnetarasouno ‘issoduln ‘yiqiessaa‘nuezzaaud amysml® “2 #-omepiowr 3p igsoaan ‘pein fop "umurusad sunsnte“P Frouow® eamuanuap qns Heosoun> jjea ramasne aseasy srondav poop qa pita singan ava qo O)as">= _enane earnoqea “ysepareas0o un ywsrunap pee FS FaERMIgOU °Z i dusiozan 9p sume nee sucz90 9p 201 Sareyaung m mqisues © ap eavegigisod “T iis pop aasvoyputn Foseouydopur 2) ‘yensueg ny esa gre a ap avo -gyenguuoeou 2a nw sessuan aqyqassAw sosn os unui ad anmpueuy wlasenut 2p suvo79sdas nuns 242122019 2p 2mHap HON p auppaqyoa nes auaiozan ap ayeeaya uramy]DANsput nes eu ng uo9 & ap wegen pane eaeapede> ap steuazazdas suns aura amuoua ap foury, £m aad aaa ons tig pat se on pe | Soround ads 0 ap senting ate ap sss 0 mg 20H *y vorContabiltatea activelor imobilizate “7 (Chelesielle) generale de administrate are nu paeicipt Ix aducerex stocurilor to forma a loca fal, precum si costurle de desficere 146 3,2. Particularitati privind evaluarea si reevaluarea imobilizérilor i contabilitate Refeor le dobinda I capitaie mprumutite pants nantes ach, on uci au produc de active cu cl lang de fiieate aceasta poate 8 inchs in 4.2.1. Evalvareaimobilizhlor in cntabiitate Cone de produce ena in are acest exe leg de psioda de producti. ‘Duct dobiinds ve inelide in valoares activeloracenststcbuie preventatl in novele cexpleative + iqobiliessileadusein enitate ca apertin n stabil deebice de evaluator sorta dact ucesten nu sunt not ‘port se stbileyie la valoarea din factrs ' we mobilearleprimite in enviate cv ttl grate sau subform de danatii sev " Ica Ia valearea de wfltae, cace este determinstt in functie de preful pier, de tltatesactivulat mobili, de atazea gi locul unde se afl acest, sent in cotabiitatescurentis eeunoseut de stuoile Sand Fyfl ores al activ al une enti tebule evant ese determina vali la care structures Bilang, in Conta de profit si pierdere s\n No te bave de evsluare? ener fi tre anvale oimobiizae, ea deal Evaluareaexte procesul pri cx financave vor 8 ecunoscue it cxplicatve,presupuning aegerea une! ana ‘Amintim, de aemenes, fatal ch evaluaea ae face find seama de regutle ge anit, dar de momenttle principale cand ar le aeast. Ete important a nose confunda valoarea de uilitate cu valoarea de wtfieare. Prin cease din und se inelegevaloarea prezenti a flaxurilor lite de namerae 5 timate ce xe ateaptd st fe generste din vleaea activul In flgitl perioade! sale de veg ut. {immobilize intste in enitate ca urmare a eperariunilr de leasing operetionat se evalucnd la valoare revidualé plus tavele wamale, dat locatorul este nereziGent Sau numat la valoarea reziduala dct locatorul este ezident. 2 mobili intrate in entitate ca urinate a operaphunlor de lasing financiar se aliens la minimal dintrewaloare ust i ualoareaactuaizataa plapilorminime de leasing Conn eda lid prec dn era de pal oor ee mien nomene weal 1 ain seer mobiatetn eit fh trends ontabl. ces seine in eid thar pcre yanune : acre tonne cil ons seit a pred ampere i Ci ean eagle iin tee serene cc ee evo preci consul de sue pent can dotted are ans gestne ental cites IAS 6 xl de adic arsine coe demon oo ie decenae anol Sch ent fA oon puta IAS 37 Prova af cons en eng rere impomrio pe 4-8 pjenpyzn mseoqea iupse>v zeus eo anosounaop 2893 QOW MALE ECT ‘usaoe gaupso ap mAUOIERDO aITPIM|oXP sonpop1e-¢ 39 Mp ee ys sorenp ravesdas F nqvensowse yezyqows ating mun warepa> vied ouriqa sieod 1649 FosDuiey 98 a9 ¥ISU vasuojen ap Tovivozardar 219 (2824) efmpaesoouoe7o4 souyesoaseaveofen 8 yenpress eanoyea ¥] \Ssmmcozaid ojo x2uy ad arenas od ampu> op anuulap seem qoue PAY ssanadson ranezytgoun aloe 2¢ a7 wt ays2u09 aHIpuED ‘aanpgised n> ‘rousing 2p (euoteyy puraasuy 2p FI “ynulo> seus wae 3p ayiury ur adage os eareyegous oun © qyerayeeareoTeA sp aulouny ut anon gies ‘31 ais ealanaidap wep ‘upatpgowe tuojon soiapaidap nanuod wsumrnt wad "p ___ Wimpunse © petoas mes eo 8 pury “qygusanau asp esrapasdap ep mupayeiowe mun af Japse ezeanytgsiuo) a¢ aa aoqee 3p nafs un eae ae> WE emus ou yigiaveseaseege 3P9p YOQ EU! 359 aRDK30a op pI wacoeNg 2 onan 9p we ‘aesaqe09 38 su takigpned raprdtound sysiupso wuojuon 2am aropea 2p sald un pura “e190 "Higeiuo9 zayeojes ag>9p SIeU! Yeu 3 BF (MUEYA) sonoma 2p Re Racnqymd “f ysenas pnop apseoieuun asqiod puny rou spqsauoa eaotea ne xEqEOD sutoje no pruhuos 35 mseape SmsueUy Irgraoxa ®alapiaut 3p avofea 0 pul jen azeouray apie) uy asounoas as masanes1e9 np oneejts ap arataeaadar “puzshunpgo2snnyns | aeajer9 ane 2°82 uy pips Paap ULF (enpsuejg ep op) epureny nyairoeos eosoprypuy wy eaREOpLA oot arezyiqowr sojennse eareiqeuoy rae spun ypvennny ensayy ener9pas opae -geradeooyroreqes 3 genpas angen rezyiqour manne eareopee dete wovownse Uy] -anayen ap auspind 0 19 yto%ouro2: Ngan evap Inj FE Seramauga mes eatsojy vad paesadnons nga oe 069 eattorn ap “mtgesadroas {peweops astedop renytqous anoe mun wigtvo> eazeojea BD EABUOD 9s PED 5 ‘an set 9p se yopeoyod yatuge of my wsveauns up ase un x uREoD payun Ip arau8 ay ws deaie 25 22 ‘sewinse sesaunu 2p azeouts sojuny map onan cxesy 2p ae pums99 Bere eso up waved tp any ange rsuiap fad ap oor ot ; sree op sey veoys op 08 je any aman er en ene ooh UA) eos eg sygessdngss sof vaojea yop 280 eu astopes 0 e218, bs yoga zene ana SHTTIIOD 3p aOYFEUANEL sOFpIEpLEAS WwHOyNE.) s apsBau op rpgnsodwnuvopn 250 yess varoqes agers wd ny rua MPO mms DA PUNLEISP 95 mms acneyya PHANG m2 IAL, sung oy apoyr mans gms ep jade 2p alouny B iuayp oxfopqare os aveypn 9p es g[emoe eaveojen sezygenes apunyey ag c opment rf rpepzoure reuse rpgRUO> EssoTea MIP 9-NPLED 2p (ung) vio vigeouesoeuoeyen 295) 38 wareners seswandsp raved wrenle R)ntas We eoue anoyea es and wad pyqezasounyaqyanegow natbay vslgd yulad feronaoe vneaesopspemrgot ranean ap afoung Us nt (aur, )aznuaat ap azn ap tarunuap sf EIOsOURD ezOPHIN ap (EEA) ‘asoopeav] 338} 35 WisRuDAot MYR Mo SIERILGOW S|SAIE RaeMNRaLT sepruy nfo jrapiandio nauod ue rueuoyad e 8 amoueuy road « yppy aureus o ayo ys aman 3909 fe aruruy Jojuiais auuol etnpan uf AHUD TERI Hcp ARDe 9p ure anny fas Hales eangigns ait yunyeuaau e fe!ould yadoog a01ygng osiuewig junwipy ap soe see ut anu sou unio soe a6 yasyentanitwye30 no Np H ANLE ap LAUT WATER psenuonuy REDO no STeZHGOWIO[>Ane wARENTEAT os ro pA a EN Frtun-anzoy 2p pnd 2 we penuh Ngee MOU ALB 04), sre ypqeru0y gee 08 D8 vp F040 Ome ean ed umes oye jase conennuadeoneor ou (2 M0. abt150 3.2.2. Necesitatea si oportunitatea reevaluiriactivelor imobitizatein cont eine aio 012658 RRecvaluarcaimbiliailor este operais economic In urma cea yalonrea cont ta imobibeailr este corelatd cu valoacea actual sna de inventar a acestor, igi ‘uve, antl insvireu de date pertinent fn situa finunciae anual, cle indicator! economico-financiat it mai sac ia prin aceasta o informare ct Fidel utzxorilor de informa contabile Pentcu respectarea acestor cringe deoscbith imports este sabilicencoret a valor reevaluate Valoarearecoalwats este yaloaea stabil in urra ecevautrt activelor mobili are ane oe in baea hotdrilor guvernameatae, stoic in care aceasevalare ue vloateaavatl pins in preent a ativaluiimoiliat Reevaludsile se bazenzi pe valoarea de piapl. Dact valosees de pitt 1 po idemifieata, cam este ceashechiparnentlor foarte spevalzare,atunck tebe Min cae #4 soft amortizare, Valoarea de foloseasa valoares de taocai Cine nati vt estinar valor efloeuie din care sa smut amortaaren. Valour de nce net exe 0 eximate a vali de ilocuice ma putin © Certo afc viata strea atv, pentru se obi vaoaren e wi penta entiatea economic Ia data eee Invegirares fo contbiltate »difreagelor din ecvakare se realize Ta fe} sets aecepeta penta ceflectaea vali comtabile de itrate eevalust espen 1) reevaluarea shmultan avalribrteaimobiliaslor coxporse pia sorta ‘imate (metoda vali brute), care utc aun cd, me poate de tina valoutea jth de pai ¢ spelen a con de nlcuire, +) seevaluarea aura’ a valor netecontabile (metoda valor ete), cae fused stun end se poate determina 0 valoare just de pap pent acti reealuii fn Romn‘a, mobili conporte aa fst reevaluate obligetoris uli boza HG. ne}553/2008, acestea putind 6 reevaluate Ta afi oviteu ox tiv financan, is amortzarea arent diferengei in plat reaulat in wera Tear nu ene deductii Hiscal dacdaceast operate nu a fst cupeine in bil 31.12.2003. {ncepand cv 01.01.2007 vaoarea ical terenuilor, precum gi valoarea Sisal mast reamortizat a inobilzilor comporale este repreentatt de vaoarea tina feamotieah 31 decembrie 2006, Pent determinareavalori scale «tre for respect a alo fiscal mare namortvate in esau mobilise cope ‘soutvabile, woe fate in call revalurileefectuae dupi data de 01.01.2008; Problema eevaluiciimobilizarilor corpora fost dtalats din punet devel contabil, cu ocazia watiitproblemelor de caitaturi respect a rezevel din #25 ‘rahe, componeati 2 eaptaluritor prop, iar apectele sale ale diferent 64 = "reevaluate sunt sbocdat in prezental capital | 4 Inoarea mesos pub 5 Evidenta operativa gi analitica a imobili Contabilitatea activeior imobilizate 151 rilor Beidenta operatives + \mobilizarilve acconporsle fi inanciare se conduce pe flecare fel de imobiliaate, iar a celor corporle se organizezai gi condoce la loeurile de folo~ Sing a acestora, cu ajutrul formolarulsi Lista de inventariere gl euidentd a imobi- lisarilorerporale Documentul se intocmeste de cite compartimentul comabiiate pe bara datcor dln evidenta andltis dups care pred responsbililor de la locurile de flosin?) pentru 2 opera migcarea imobiliziilar eorporale pe rot parcursul anh Pentru migcarea imobilziilor corporale in iteriorul catia se intoemeyte doc mental onde migcare” Evidenfa operativi de la locrile de gestune 2 imobllziritor corporal serves pe lingé necesitiile de getionae gi operasivni de inventrire gi regulasizare a rezl- tacelor inventriti, precum 41 pentru calcul si contabilizarca amortizritanupra Iocusilor de flosiyt + inabilizrlorcoeporae CContatitite nated» ibe corpose se opie i conducee pe ficcare obiect de evidenté. e Prin object de evidenfa se injelege obieerul singular sau complenul de object ce toate dspocitvele si accesortlesle,destinat st indeplincased in mod independent, Toate o nie ne Pens imbiiaecoponte, conan aaist se oaninens into 1 yrtrterema contac conailte ai permite gp: agricole; terenusi silvice; trenuri fara cons : Seca em fig ere cw nBcSminte; terenari cu b pentrcelelalte imobilizai corporale contabiltatea analitict se ine pe Keane object de evident, «pentru imobilizirilecorporale in curt de execute contailtatea analities se or ganizeazi pentea flecareimobiizare in cus Contabilitnteaanaltics imbilztrilor eorporale poate fi eats practic dupl wnt din uemstoaeele doua posit cu ajvtorul dosumentelor: Regintrul mumerelor de inventar” fi Fit imobiti= ani crporale's Ambele sunt document tipinie find posibil a se completa dup proceduti manuale sau automate cu echipamente elastronice de evident si excl, preventind importnts deoscbitt pent inceprtata pacimonial gi gestionaes ef over ncasibamte aM __© Ove srt an 1208 sind Ooeretele ancarcotble pubeain MO. 870d 23122008,isn ep ann bun isu na aan spin YEELGOU! Wp HOES AHURA) ‘ampede> eng es nranped seo} ns uber mp DUE DUNE Rep IOIBANAS Bee oP ena reagan 2p snap vnop 2p 10s wind oven oor UL IEAOUn EaaERBRAp TEIN. + ‘uoUsoe RIqiraEqne akopvA AO ‘ayn ap eavofta nes aysnpead ap jmson*aurayow 9p jason 3p grsuseaadas y awod 09 WAJOWE 9p HOHEOTEA « ss sairaoqay 3p eaaeua am anzeo jou uy ‘juno soppieoiguan vssabeouns pugundnesiduoneoe w suman sp sojispuno ob eum ele 2p Jojmeanp wosue>‘arenur ap 40] yuopes apesBarut rpeinoas np eopd fauna ui) nseaszn yround areaeanon many wp ‘Smee reap weyd nus wg ad yarajen se aygeaowe iojusenygows uauessowy urd eye 9p 2d ‘srpasdop rnausd posnfe repo panuau Boned o sp ad ‘aynqpquiwes wp 20, amopes snp susp) tgiuoa meu avsoqea, awona-de 9 Sung wy satoR sid ay pe esioe w nnuad aaoodeo ojarnyrgous amanavul ap ea0oTe (POE 00) puRTUTM ‘azo fin2e axe un aIsa OUDUISAZOWE 23e> upd ‘_qEIUED “f ‘pawn sqm goin sano anion fp prunes 0 pap pong ‘sasadiss, rages yaseanfe a> neayvat aojotsas# soperonyojpemposd [ arez0Ea 3p 1 =e eapoyour und yuestadnaai as ezioue sp ramojes 3artoop muna “Z ‘zeanstfenur 23 aieD Wy MUNIDIOND © ppmmaR? o ais yruDWISRsOUE 276 ydup!aeNOUEDD “T uapan ap sound on ump aid y aizod jravauenuory ¢p toscana saeeese soppians 1 soyseany soqaung tadnse aansadsas wyanygows open te sgeuest un > equifop cu 9 tors ap maprand o wo wezadsoy aingany nu eis3e eso} lund ayeggousy foun zope v peqsivan eozaardag,eroimve w set muogea (qpasso0n) rapaidap ezensetSauuy 9840 eR0}Q)® see #9 'puTD (orm ‘soreva)smmeoyds ap canyp> sent ou eape> U So} auns ate> yf Eta 29 janp 6 me ares ojerodion 3 aesodsonou soseeqon axa uy anes PaeeR OMY _ ation Horenqou shy ad sean op soprotin asioy wd pao 2¢ 3 ewe) = eemsonng nnn soe marion og toot Hp apse ap 490 Ee spa ot sovedaoaequnzgon vo erro nated ary ond mepsteo ap euuou ‘ewoU Re ay 2p nee B feeeqqon soay mod ny v pooun sempre pe “odo ene rip a ‘rege ap poe ep| ap ep ae UNG eH BOE ‘sox uso porareastaisa puuousquoue sey sapoud um 21s waseZ joure pag] yyRauauistoat eet gos dez0Ur 9p wareojea vip sae [sUN ¥ I risseo appjsyau> i ezzapayour ud yun seta 9p ten tutored a6 yar 2p tung mon © suqezitoure quojea e pandon anezadeoos ap jssooad asp eaueznsoWy wg se sou tnd ane eeu 2p 8100 soe we ‘rea ap ete soe ne sp yep ap noon ego 1 Pus eid es aio inp siaey tnd nee ame ae Sedo ap fousox 5 ovdao yanrgout eg mney 9191953 ; sedi recount Ed sony uo wp adv sonnandiaon oss « gassoneeoupio wee Fe moe susp ap sige mapoy maven 2p sun Un 2-apureqQie Ss on soporte dnt ofenuo ape s,xpupmdiyeyrqed *Pocouneedoy ap nowiot 2 rnvony op apna ey ‘sod [) Ppveu aenigeivo> ws est ‘avezqoun sojannde Parenti qeIU0D134 FT rarrere one gpa 6m 29982008 gen apis Ctsagil pel ace pce normale nei araioscos fea A620) 200. curautedre ena 12 stamens se erm n onc ct metodle Ge arrive ects, prepara smariamert an onsale unin dhurnta morn onctionaze (Da, exe ete sobs pin Hote de Gil “erage ecm up eer de ats thie comamic al 4 setivitatea #9 imobilzaea respectivl Prin uemare, por sl existe diferente inte cele dou’ mire, in ambele senso, ddach ar exista 9 asomenes situfie, din panct de vedere fiscal, se reounosgte a fismontal caleulae fa functe de durate normale de functionae si nv cel cook Calentat in Funes de durataestimath de entice, Deoarece fn activates proce iim Sint de regula ealtate fre cele davk marie vom folss ermenul de dura rnormala de f Metodele (regimrile de amortizare: Conform Lagi contabilitii ne. 82/1991, republicat, cu modifi comple hierioare peneu imoblidcle amortzabile sunt peeciate urmatoarele metode call a amoniza: Amorizarea linia: + Amortieares degresivg + Amortizarea acceler Reginal deamortizare plostarea-unor sume Fix, stabllite proporjional cu durata de usilizare economic iimobilietilor respective 5 “Amortsmentul anual (Aa) = Valoarea de smorszat (Vi) x cota lniark de amore ie RRegimal degresiv de amortzare care are in vedere norma liniar? de amoral abit conform rela: 3 1 Bar 100 ue unde: (= norms linia de amortizare Conform regula: degresiv de amortiaare, sinc in cheese de explona ‘ale variable, ma marin pi ant de wizareaimobiii corpora vi thai nil in lina periond de vag 2 aceteia y “Anil in prio rnd se determin cota dgresivt de amortize) prin mall ‘area coe liniare(q) eu un coetcen (stabi in nee de drat normal & 5 Funeonae: pen Da e616) [aspentu Dat > 10a {tse ot eash | Contabiltatea activelor imobilizate 15 Amortizments! anual se ealeless8 prin aplicaca la vloarea eimasl de winorticit ‘cote degresive de amortizre pang in anal in care amartismental caleulat dupé regula de mai sus este mai mic sau egal cu amortismentul reaulut prin raportizea ‘alos de amoctizat rina, in anul respect i darata de fonctionare isms. Din {cel an gi pi Ia crminaren durate de Funcfionare a imobliari amortismental ve determina prin metoda linia, add prin imparttea vari rimase de amorcizat, Is durata de functionsterdmasl. Amotizarea accelerati consti in inchideres in prim an de Runetionare Sn chel= tulelile de exploatare a unei amorisment ds pln la $0% din valoazea de Iimobilizari corporal, ura ea valoarearimast s se amortize linia Tn ani de Sunctionace rma pink a teeminarea durstel noemale de funefionae. Envitiile care aplic Standardele Internationale de Raportare Financia (1PRS) pot uliea urmatoarele metode de amortizare: + Metoda linia + Metoda degresva, 5 Amortizaves linia este shnllrk cu cea speciicdentitiilor miei gt milo, men- tionats mal as Metoda degresivi de amortizare este asemintoare cv metoda omonim’ apical Ade tntepsindetile mit g milo n sensu ck se innegiteeaza i prima parte dusi~ tei de amortzare un amortiement mai mare, remind ca acesta st read fn peviondele urmitare. Tori, aceaetl meted este difritt din punct de vedere al modula de cloul avind dwt vaciante i anuenc: “fie se apie ocoth constantd de amertizare (cota liniar) ln baz variabil ralon- rea rims de amortnat; fie se alco cot varabils de amortizare lao bs fit (valoarea concabilt) Metoda insumiciicifrelor® este o variants a metodel degeesive care asigue nse: _pstrara unoi amortisment anual descresestor pe parcrsul durntel de vias use Practc, cessth metod8 presopune calulul enei eote de amorciare in fecare an al duratei de amortzat, care se aplick a valoazea de amortizat(vaioarea de intare Giminvats cn valoarea rexidaals,dack este en), Cota de amoruate arualé se de ‘erring up lata unde: cota de amortiare din anal: =i, Dv Dow = durats de vag wits‘unong ap yoRane fare 2g J Freduspisa aso sojuengoyrareoue OREO eSNG sepepsingenes spon warm y gone ug vesepafing [MsouNDa! 959 aU eAMOD raROy erEaA OE OEY aopa4 ap isund wig mjnoe eyanaouoss asvziqan ap einp eeu gdp 25+ gr hue 9p feu gpeouad o-nny 18 eezoures yajptoyarezmuoUe suse wala eS ‘2preop aivod eniapuiidanoy ‘sousuisee 9¢] tue ¢ wmuneet ap apeotad fun pups ‘8 emeeejsowe 9 josoUNoD ynpuoy ‘tau [pe Aopnifoe © am—puudosiu 0 a9 =p fame eazmuzn v9 ~ ade un 99 tees ae oUieDyepay 206 UD UI A ‘suempoureau if ens uo never sooimasyD eounsga Spee os ade> up pqngunsip smqmnaas eawoerus no wpe suv aggnsp y areod > yojmaeynma coup ‘annquasp sud opefuodsp aarszat are nu valopunadast area uy jedi ‘ends apy saemoweau sopfsnaoys rewire no ge ullad > so resodas rymagond €¥ aumgunsip enued apquodsip rjaasvasr uu ase Ul tpelomatseddooxo no aseeusedau rugs angen puasd neaysoure ps 85.0 30) fe mu SzEF0N29p 3p qqERNP nes/8 areas ap SHOP 289 Ul | sateoxguun uasnasd'¢o92/SS0E M aalWO stnod “peodiooeu spuyemgows m9 eaned> wy ‘jo[pooe ns EaeaiBop azeznzoUre 2p eporou # ean sod as aduoatr ap 29a + nsauag cx gdp 'axrzqan 2p rian 2d nes ymioenuoa rpeotiad 2d ey eeear =ruowe as sna ane soalu2ny ioe ap sol nndanp ofpanoig# yue¢ 9p peaued © 98 yeeoeqoure at aro ‘ojeusoyu sepsumaad widaoxo no ‘ue gy eued 9p ypeol 9d oon oe epoxour ud 2a 8sa ap eonsensoue 36 apezodsooou area] “yong svemant Tap wep ede aurvotiype vodsuen 2p sopseoyfn ye2es uw — somaya seo vs anezanad axruodl ‘ung 9p 330 ap insets mes eowioyD ap san ap ayhomy tH earezm aoury “2 ues Hue gL HOF PG ‘guodoorap nnusd winson 1 9 ayypumno yo wanasedsofonad weoeza ‘ae ‘ut w] Fe UL € UIP 1eeajnqenas 28 soposd ap earemun ad yarezasoury uadoosap natu aoqonuy vib sernaid oye nazezinda ydnp wear ape wud tod au ae sopasy231 exe 3p EamLWI 2:89 a80f0) 9p eEIMP JONES w Yostad 9p attRLED HENLE Ep 20 H pyos peur auesqnsnazuad of sojrseeydes arn ‘apuos wld anos Ut aloes no sypuies opr soqulonnstog w rf sppeD [eze9 wy — IM FIN Hlueasgs ap yiqeaeojde>valszaep ainany ut 'empond apoyentunsd varezns0UryT yy exis wy of sanagaond peynads ys utinur apqeonsouse sopyeregoun queen © yonsead wanEINRDe th 8 08 91 2p ypeouad emmy ynwatos 2p sypyfeustne yout poramazodwe ag pgyueN epaldap od 36 2p sep est a1ez1yqoUs JojpanDe eaxeny;geue 10, V¥vo4e Pe esa eesos el eDNBOALE HoH Mo ‘o uoqe ae sper waraidep wags ny atezifon uyEdestson g9 Epson 35 seuogainy ap geunou presap one nu a22.003p exesamuoure 9 nu opeMUaIe], ‘ypenzoun popaeumey oud don ‘stag pase rasesadnoar nnuad nes uring wt wound rap waemiyga #9 open WS nut rorsroungat nnusd endo sarod esreynus yauraang FaseIIOY UM PEGE us anu op sree © no opetodsoa altgous aun rae Lp ray 9p vos | pws yn pnsnad mater mmr ese ce opie pq ean ue agseaggouy yoy eps a sn ee (goers “g4nO) 04 sje auc es sce reves frie ru od ne an squat esc Wp peng, : usage peasy lego esenaee dnp ‘e!90r Indes eamsolew wy rasojey y atvod are iy afiems‘nenpeaay utp sopussean asad yarzurenos 3b acerfendor ap auyeU! easane eouuLeW WE AolEFaGOUE 4 ‘sne your asunsopojaporau up azeap0 wud pexsansowe a (ouapind 92 BF Stourdypo sxinduos ‘wiepasuy aun qusew) mVZojouyn aprustuedysa “4 !poruy spo.sur ud seop parzaaiour as glo rumfuaws apueenguuin woes mraodion sparrqigo sided 399399 ‘ann fen. op nem — nag, Saag |= {us up smeansowe ap m03 —" — spun aloes paver reg ad (0 Ms 9p mvanp] seanrouse 2p auesnp [ewe aresay uF eurusaap 28 (aaa Utes, BF Fitts pono say yqunen spon tn eyo aod {Pou uunue essa iy uer ie 3p otaeoesa tAE ost