LILIANA CRCIUN

Academia de Studii Economice Facultatea de contabilitate i Informatic de Gestiune Catedra de Economie si Politici economice Conf.uni .dr.Liliana Crciun

MACROECONOMIE
Curs destinat studenilor de la nvmntul la distan

Anul I de Studiu Semestrul II

Prezentarea general a cursului

Principalul scop al acestui curs este de a stabili conceptele i limbajul teoriei economice la un nivel potrivit pentru a intelege afacerile curente si pentru a citi din literatura economica profesionala.

!Ce ne invata macroeconomia? Cum a aprut ? Cu ce se ocup ea? Ce metode de

investigare utilizeaz? Iat cteva ntrebri la care macroeconomia poate s rspund.

! Macroeconomia este aceea la care oamenii se gandesc atunci cand

aud cuvantul economie. Macroeconomie macro inseamna pe scara larga pune accentul pe studiul intregului sistem de productie si distribuire. Macro (cum adesea este numita de catre economisti si de catre studenti) se axeaza si pe vaste sectoare ale activitatii economice, cum ar fi venitul si productia in economie. In cele din urma macroeconomia studiaza relatia care se stabileste intre diferitele sectoare ale economiei.

! Prezentul ,,ndrumar de studiu individual SI ,, ofer studen ilor

reperele principale de nv are, n elegere, autoverificare, fond de timp, cuvinte cheie, date bibliografice (cuprinse n modulul ,,Macroeconomie,,).

! Modulul ,,Macroeconomie este structurat n,, ,,unit i de nv are,,

cuprinse n programa analitic a disciplinei, i corespunz toare acesteia. La finele fiec rei unit i de nv are sunt prezente: - ntreb ri cu rol de autoevaluare; -,,cuvintele cheie ,, ce corespund principiilor, defini iilor, conceptelor prezentate n Curs; - fondul mediu de timp alocat, pentru studiu Individual SI; ,,Unit ile de nv are,, sunt prezentate rezumativ subsec iuni; n sec iuni i

- date bibliografice, cu pagina ia corespunz toare acesteia. ntreb rile cuprinse n autoevaluare nu sunt limitative, ele au rol exemplificativ. Prin urmare, pot fi formulate i alte ntreb ri, inclusiv la sec iunile i subsec iunile care nu prezint ntreb ri.

!Aten ie: aprofundarea ,,Macroeconomiei,, nu poate fi realizat doar

pe baza acestui curs, care se prezint sub forma unui ,,ndrumar,,
FIIND ABSOLUT NECESAR STUDIEREA ATENT A BIBLIOGRAFIEI RECOMANDATE. PENTRU NSU IREA NO IUNILOR CORESPUNZATOARE DE MACROECONOMIE NU ESTE SUFICIENT SIMPLA LECTURARE A PREZENTULUI NDRUMAR.

CUPRINS: Unitatea I. CIRCUITUL ECONOMIC DE ANSAMBLU Seciunea 1. Cererea i oferta agregat Subseciunea 1. Cererea agregata Subseciunea 2. Oferta agregata Subseciunea 3. Fluxul circular al venitului Unitatea II. INDICATORII MACROECONOMICI. VENITUL, CONSUMUL I INVESTI IILE . EFICIENTA SI ECHILIBRUL ECONOMIC. Sectiunea 1. Indicatorii macroeconomici. Seciunea 2. A cheltui sau a economisi ? Subseciunea 1. Funcia consumului i economiilor. Subseciunea 2. Imporanta invesiilor . Subseciunea 3. Dezechilibrul dintre economie i investiii Subseciunea 4. Multiplicatorul si acceleratorul Sectiunea 3. Eficienta si echilibrul economic. Unitatea III. PIA A MONETARA Seciunea 1. Cererea si oferta de moneda. Subseciunea 1. Ce sunt banii ? Subseciunea 2.Cererea de moneda. Subseciunea 3. Oferta de moneda. Subseciunea 4. Ecuatia de schimb. Subseciunea 5. Banca centrala-rol si importanta. Unitatea IV. PIATA DE CAPITAL. Seciunea 1. Crearea de capital. Seciunea 2. Actiunile. Sectiunea 3.Obligatiunile Seciunea 4. Rolul si importanta Bursei de valori.

Unitatea V . PIA A MUNCII Seciunea 1. Cererea de munca. Seciunea 2. Oferta de munca. Sectiunea 3. omajul tipuri de omaj Unitatea VI. INFLA IA I OMAJUL. Seciunea 1. Cauzele i formele inflaiei. Seciunea 2. Influena inflaiei asupra politicii monetare. Seciunea 3. Impactul inflatiei i omajului . Seciunea 4. Curba Phillips. Unitatea VII. FLUCTUA IILE ECONOMICE. CICLUL AFACERILOR . Seciunea 1. Ce este ciclul afacerii. Sectiunea 2. Fazele ciclului economic. Sectiunea 3. Boomuri i crize. Unitatea VIII. CRE TEREA ECONOMIC . ROLUL STATULUI N ECONOMIE. Sectiunea 1. Rolul statului n economie Sectiunea 2. Demersuri n vederea trecerii la un nou tip de cretere economic. Creterea economic durabila. Sectiunea 3. De ce intervine guvernul n economie? Unitatea I". PIA#A $%N&IALA. PIA#A SC'I$(URIL%R )ALU#ARE. Sectiunea *. Piata mondiala+ rol si im,ortanta. Sectiunea -. Con.inutul ,ie.ei sc/imburilor alutare Seciunea 0. Cererea si oferta de aluta. Seciunea 1. %,eratii ,e ,iata sc/imburilor alutare. Sectiunea 2. (alanta de ,lati e3terne UNITATEA X. PROBLEMELE GLOBALE ALE ECONOMIEI MONDIALE

CUPRINS Unitatea I. CIRCUITUL ECONOMIC DE ANSAMBLU Seciunea 1. Cererea i oferta agregat Subseciunea 1. Cererea agregata Subseciunea 2. Oferta agregata Subseciunea 3. Fluxul circular al venitului Ce stim despre: Cererea agregata - totalitatea cantitatilor reale ale bunurilor si serviciilor cerute intr-o economie. Curba cererii aggregate - o curba care arata cum cererea agregata sporeste cand nivelul pretului scade. Oferta agregata - totalitatea cantitatilor reale ale bunurilor si serviciilor produse intr-o economie. Curba ofertei agregate (perioada indelungata) - o curba verticala care arata pe o perioada lunga (cand costurile au fost reglate de schimbarile pretului) ca oferta agregata egaleaza nivelul serviciilor complete ale rezultatului, fara sa conteze nivelul pretului. Curba ofertei agregate (pe o perioada scurta) - curba arata cum oferta agregata sporeste intr-o perioada scurta cand preturile cresc dar factorul cost nu se schimba . 1. Indicatorii macroeconomici exprima cantitativ rezultatele activitatii economice dintr-o tara. Indicatorii interni se refera la teritoriul national, iar cei nationali se refera la unitatile economice nationale. Indicatorii bruti includ consumul de capital fix, pe cand cei neti nu includ acest consum.

CEREREA SI OFERTA AGREGATA Cererea agregata este rezultatul total cerut intr-o economie la un nivel dat al pretului (pentru o perioada data de timp). Este cantitatea totala de bunuri pe care oamenii vor sa o cumpere, si deci nu include rezultatul nedorit pe care firmele il produc dar nu-l pot vinde. CEREREA AGREGATA Curba cererii agregate arata faptul ca daca nivelul pretului scade, atunci totalitatea cererilor reale creste. Acest rezultat seamana cu legea cererii . Legea cererii exprima faptul ca cuantificarea de bunuri cerute creste cand pretul relativ al bunurilor scade. Cand nivelul pretului scade, astfel incat toate preturile scad cu aceeasi cantitate procentuala, pretul relativ al bunurilor ramane neschimbat. De ce cel mai mic nivel al pretului rezulta dintr-o crestere a cererii agregate? Motivul pentru care cererea agregata se ridica cand nivelul pretului scade: 1. Bogatia efectului real. Cateva active (inclusiv banii) au o valoare nominala fixa. De exemplu, o nota de plata de 100 de dolari intotdeauna va merita 100 de dolari. Cand pretul scade, populatia va cumpara mai multe bunuri . Cu cat cererea agregata creste, cu atat nivelul pretului scade deoarece: Pret mai mic O valoare reala mai ridicata a activelor fixe nominale Populatia cumpara mai mult Cererea agregata creste. 2. Interesul efectului real. Oamenii, de obicei, vor sa pastreze destui bani pentru a cumpara o cantitate mai mare de bunuri si servicii . Cand preturile scad, oamenii au nevoie de mai putini bani lichizi ca sa cumpere aceeasi cantitate. Unele dintre excesele lor de bani lichizi vor fi cheltuite. Restul exceselor de bani lichizi pot fi pastrati. Deci cererea agregata se ridica la fel ca scaderea nivelului pretului deoarece: Preturi mai mici Excese de bani lichizi Unele excese de bani lichizi sunt depozitate Interesul scade Cheltuielile de investitii cresc Cererea agregata creste 3.Efectele comertului strain. Rata schimbului este rata cu care o persoana poate comercializa moneda nationala intr-o alta moneda (ex: 90 de yeni pentru un dolar). Pretul presupus scade in Statele Unite si schimbul S.U.A. ramane neschimbat. Bunurile S.U.A vor fi relativ ieftine pentru cetatenii altor state si vor fi mai multe bunuri americane. Expoturile S.U.A se vor ridica crescand cererea agregata. Deci, cererea agregata creste la fel ca si scaderea nivelului pretului pentru ca:

Preturi mai miciIeftinirea bunurilor americaneStrainii cumpara mai multe bunuri exportate de S.U.A.Cererea agregata creste. In cadrul cererii agregate, se includ urmatoarele elemente: - cheltuieli pentru achizitionarea de bunuri facute de catre populatie (menaje)-CM; - cheltuieli efectuate de catre firme,sub forma de investitii pentru formarea bruta a capitalului-FBK; - cheltuielile guvernamentale pentru achizitionarea de bunuri de consum si de bunuri investitionale, pe seama veniturilor bugetare-C.G.; - cheltuielile agentilor economici straini pentru a importa dintr-o anumita tara, respectiv pentru a plati exporturile acelei tari-EN (diferenta dintre valoarea bunurilor exportate si importate). Pe baza acestor elemente,cererea agregata (CA) se poate calcula astfel: CA=CM+FBK+CG+EN. Tinand seama de aceste elemente, cererea agregata se poate exprima cu ajutorul produsului national brut sau net, in termini reali (PNB sau PNN) sau cu ajutorul venitului national, in termeni reali(VN). In timp ce cresterea nivelului general al preturilor are ca rezultat contractia cererii globale, prin reducerea tuturor componentelor acesteia, reducerea nivelului general al preturilor va genera o extindere a cererii agregate. Pasul 1: Incepe cu nivelul pretului -0 si arata echilibrul initial al diagramei venitcheltuiala. Graficul din stanga figurii 1.1 arata ca economia initial este in echilibru la nivelul pretului -0, cu curba cheltuielilor totale D (nivelul pretului -0) intersectand linia E si nivelul productiei Q. Pasul 2: Intriga echilibrului productiei Q si nivelul pretului -0 la fel ca si punctul E sunt in graficul din dreapta. Acesta este un punct al curbei cererii agregate. Pasul 3: Arata efectele unui nivel al pretului mai scazut in diagrama venitcheltuiala. Lasa nivelul pretului sa scada la nivelul pretului -1 (de ce nivelul pretului scade cu exactitate nu conteaza la acest punct). Cauzat de efectul balantei reale, curba cheltuielilor totale se va schimba in sus asa cum este aratat in graficul din stanga la fel si curba totala a cheltuielilor D (nivelul pretului -1). Noul echilibru este la punctul F cu productia la nivelul Q. Pasul 4: Intriga noului nivel al pretului -1 si productia Q din graficul din dreapta la punctul F. Acesta ne da un al doilea punct de pe curba cererii agregate.

Pasul 5: Se continua schimbarea nivelului pretului, care la randul lui schimba echilibrul nivelului de productie. Prin urmare, de-a lungul curbei AD, venitul

este egal cu cheltuiala. OFERTA AGREGATA este totalitatea rezultatelor produse intr-o economie la un nivel dat al pretului. OFERTA AGREGATA (PE TERMEN SCURT) Panta pozitiva a unei curbe a ofertei agregate arata rezultatul cresterii reale atunci cand pretul creste. Aceasta reflecta cresterile la nivelul cheltuielile agregate. Unele dintre teorii includ: 1. Teoria Salariul atractiv. Salariul nominal este usor de reglat intr-un timp scurt. Unul dintre motive poate fi termenul lung de munca al contractelor. Daca salariile nominale (in dolari) sunt fixe, atunci o crestere in nivelul pretului va insemna mai mult profit pentru firme. Profitul mai mare incurajeaza firmele sa produca mai mult. Deci curba ofertei agregata are o panta pozitiva pentru ca: Nivelul pretului mai mare profit mai mare in timp ce salariile sunt fixe productie rezultata mai mare. 2. Teoria pretului atractiv. Recent, unii economisti au accentuat faptul ca preturile pot fi usor reglate. Aceasta poate fi datorata schimbarilor de pret ale costurilor. In plus, firmele pot decide sa suporte o perioada de timp pierderi dar nu sa ridice preturile pentru a putea mentine sau castiga pozitie pe piata. In acest caz, gandind la un nivel al pretului pe axa verticala ca la un potential pret care va exista intre firmele care regleaza complet preturile lor. Daca firmele continua sa vanda bunurile lor la un pret neschimbat, atunci ele vor vinde mai mult. Oferta agregata va creste, cel putin inainte de reglarea pretului. Pe termen scurt, curba ofertei agregate are o panta pozitiva pentru ca:

Potentialul nivel al pretului mai ridicat (Cererea agregata creste) rezultatul firmelor creste in locul cresterii preturilor productie rezultata mai mare. 3. Teoria perceptiei. Oferta este o functie a pretului relativ: pretul bunurilor este comparat cu pretul intrarilor. Daca toate preturile cresc egal, pretul bunurilor si pretul intrarilor, pretul relativ al bunurilor ar putea fi neschimbat si oferta ar ramane neschimbata. Oricum, daca pretul bunurilor se ridica comparativ cu pretul intrarilor, multe dintre bunuri ar fi produse. In teoria perceptiei o firma nu stie initial daca o crestere in preturile sale reflecta o crestere in toate preturile sau in preturile sale relative. Ca rezultat, cand toate preturile cresc firmele pot raspunde initial prin producerea unui rezultat mai mare. Curba ofertei agregate in aceasta teorie are o panta pozitiva deoarece: Nivelul potential al pretului mai mare (datorita unei cresteri a cererii agregate) Confuzie asupra pretului relativ al bunurilor Rezultat crescut. Relatiile dintre oferta agregata si cererea agregata sunt complexe si dinamice. Sinoptic, ele se prezinta ca in figura :
Oferta agregata de bunuri Productia realizata de cetatenii tarii Consumul statului Pentru Oferta strainatatii (Import)

Cererea gospodariilor private pentru bunuri de consum

Investitiile brute ale firmelor si statului

Crererea strainatatii (Export)

Sub forma de:

Cererea agregata de bunuri

Considerand marimea eficientei factorilor de productie ca data, modificarea nivelului general al preturilor se reflecta in oferta agregata, prin intermediul costurilor cu factorii de productie achizitionati. Aceasta reflectare se face in mod diferit, in functie de gradul de utilizare a capacitatilor de productie, care determina un anumit raport intre cererea si oferta de factori de productie si, implicit, un anumit nivel al preturilor acestora. Exprimand productia reala de bunuri marfare dintr-o perioada determinata de timp, oferta agregata este egala cu produsul national brut in termeni reali. In marime fizica, cantitatea totala de bunuri si serviciii pe care firmele doresc sa le produca dpinde de nivelul general al preturilor si salariilor din economie. naliza evolutiei ofertei aggregate se face in functie de modificarea nivelului general al preturilor, in conditiile cand ceilalti factori sunt considerati dati si la un nivel general al preturilor dat, in raport de influenta celorlalti factori care conditioneaza producerea bunurilor si serviciilor. Daca, spre exemplu, majoritatea firmelor ce produc oferta totala lucreaza cu mult sub nivelul capacitatilor de productie de care dispun, atunci cererea de resurse economice este redusa si la oferta data a acestora, pretul factorilor de productie la care se aprovizioneaza agentii economici este in scadere. In aceste conditii, costul productiei de oferta este mai redus. Daca firmele care produc cea mai mare parte a ofertei totale isi sporesc gradul de utilizare a capacitatilor de productie, spre potentialul lor real, atunci cererea de factori de productie va creste, antrenand sporirea pretului acestora. In aceste conditii, costul productiei de oferta va spori. In conditiile cand acelasi bun poate face parte din consumul intermediar- in calitate de resursa productiva-sau poate fi destinat consumului final in calitate de bun final, pretul trebuie sa fie acelasi. !inand seama ca oferta agregata se exprima prin intermediul produsului national brut real, ceea ce inseamna folosirea preturilor comparabile, pentru a putea sesiza modificarile intervenite in volumul si structura productiei fizice totale este necesar ca din valoarea PNB in preturi curente sa se elimine influenta modificarii preturilor. cest lucru se realizeaza fie prin raportarea P"# in preturi curente la indici de preturi corespunzatori sferei de cuprindere a fiecarei componente (pe ramuri, pe elemente de productie si consum intermediar$ sau pe elemente de productie si consum intermediar sau pe elemente de utilizare finala a P"#).

In raport de gradul de utilizare a capacitatilor de productie, oferta agregata este influentata si de modul cum se modifica cererea agregata. Astfel, la firmele cu un grad redus de utilizare a potentialului de productie, o sporire a cererii agregate antreneaza o crestere mai mare a ofertei de piata a acestora, fata de firmele unde gradul de utilizare a capacitatilor de productie este mai ridicat. In conditiile reducerii cererii agregate, firmele cu un grad mai redus de utilizare a capacitatilor de productie isi vor diminua oferta de piata intr-o proportie mai mica decat firmele cu un grad mai ridicat de utilizare a potentialului de productie. Iata, deci, ca volumul si structura ofertei agregate sumt influentate prin oferta de piata a firmelor in mod diferit, in functie de raportul care se creeaza intre modificarea cererii agregate si gradul de utilizare a capacitatilor de productie. Influenta modificarii preturilor factorilor de productie asupra costului ofertei agregate trebuie analizata pe termen scurt si pe termen lung. Pe termen scurt, in conditiile existentei unor contracte intre cumparatorii si vanzatorii de factori de

productie, chiar daca preturile acestora pe piata libera cresc, costurile medii ale firmelor raman relative constante, ceea ce inseamna ca sporirea ofertei aggregate se poate realize in conditiile unui cost mediu relativ neschimbat al acestora. Aceasta inseamna ca, pe termen scurt, o crestere a nivelului general al preturilor factorilor de productie sa nu se reflecte imediat in costurile productiei totale, sporirea ofertei agregate fiind insotita de cresterea profitului marginal al firmelor. Pe termen lung, costul mediu al ofertei agregate poate sa integreze influenta cresterii nivelului general al preturilor sub cel putin doua modalitati: o sporire a costului mediu intr-o proportie mai mica decat nivelul general al preturilor, cu obtinerea unui profit marginal in scadere pe masura ce oferta agregata creste; o crestere a costului mediu direct proportionala cu nivelul general al preturilor, cand sporirea preturilor nu mai determina cresterea ofertei agregatedeoarece profitul marginal devine zero. Considerand nivelul general al preturilor ca fiind dat, modificarea ofertei agragate se afla sub influenta unor factori care se numesc conditiile ofertei. In cadrul acestor conditii, se detaseaza, ca importanta, urmatoarele: a) productivitatea factorilor de productie care, prin sporire, va antrena o reducere a costului mediu, cresterea productiei si, deci, a ofertei agregate, iar prin reducere, va spori costul mediu, reducand productia la unitatea de factor de productie consumat si, in consecinta, si oferta agregata. b) volumul factorilor de productie de productie poate spori oferta agregata atunci cand oferta lor creste si poate reduce oferta agregata, atunci cand oferta lor pe piata se micsoreaza. c) pretul factorilor de productie poate spori oferta agregata cand munca, materiile prime, energia, combustibilul etc. sunt mai ieftine fata de perioada anterioara sau poate micsora oferta agregata atunci cand costurile cu aprovizionarea lor cresc. Evolutia ofertei agregate sub influenta modificarii nivelului general al preturilor (in conditii de caeteris paribus), sau ca urmare a influentei conditiilor ofertei (la un nivel general al preturilor dat), prezentata pe termen scurt si pe termen lung in urmatoarea figura:

Evolutia curbei ofertei agregate

&

'

# P%

Daca nivelul general al preturilor creste de la P1 , la P2, oferta agregata, pe termen scurt, creste de la A la B in P cadrul lui OA. La un nivel general al preturilor egal cu ' P2, modificarea conditiilor va determina translarea curbei ofertei de la OA0 la OA1 sau de la OA0 la OA2, cantitatea reala oferita crescand de la B la C sau scazand de la B la A. Pe termen scurt, la un nivel al preturilor mai mare decat P2, coeficientul de elasticitate a ofertei aggregate in functie de prt este egal cu zero, iar profitul marginal este in crestere. Cand nivelul general al preturilor este egal cu P2, profitul marginal poate sa tinda spre zero. 1.2 Fluxul circular al venitului # C P"# Repartizarea venitului national Vn se repartizeaza celor care l-au produs. De aceea in primul rand sunt compensati angajatii prin salariile ce se platesc. Proprietarilor le revine venitul din activitati indirect productive. Altor categorii de personae le revin venituri provenind din rente, cum ar fi venitul din proprietatea asupra unor patente, venitul brut provenit din rente ale persoanelor ce locuiesc in casele personale (echivalent cu valoarea unei chirii corespunzatoare ce ar trebui platita daca nu ar poseda locuinta), precum si alte venituri (ca drepturi de autor etc.). O serie de firme mai pot obtine unele castiguri nete sub forma de dobanzi platite de alte firme carora le-au inchiriat anumite drepturi de folosinta. Daca mai luam in considerare si profitul incasat de corporatii putem reda schematic repartizarea VN in felul urmator: Metodele de evaluare a Venitului a!ional" Metoda de produc!ie" Venit na!ional # $rodus %ocial &'eltuieli Materiale de produc!ie Metoda de reparti!ie

Venit a!ional # %uma veniturilor primare a popula!ie, statului (i unit)!ilor economice Metoda utiliz)rii finale Venit na!ional # consum productiv * acumul)ri de investi!ii (i stocuri materiale. VENITUL NATIONAL BRUT In analiza oricarui concept agregat se are in vedere faptul ca valoarea outputului national brut trebuie sa fie in mod necesar egala cu valoarea venitului national brut in cazul in care calculele sunt bine efectuate. Astfel, fiecare banut cheltuit pentru productie genereaza un banut venit pentru cineva. VENITUL NATIONAL NET Venitul national net reprezinta acea parte din venitul national brut din care s-a scazut partea de venit destinata deprecierii. VENITUL NATIONAL Venitul national este un concept agregat care exprima valoarea integrala a veniturilor obtinute de factorii de productie. Marimea lui este data de diferenta dintre PNN si impozitele indirecte. Venitul national este, totodata, si un indicator care reflecta mai exact veniturile obtinute de agentii economici. El este singura sursa de plata a factorilor de productie (salarii, dobanzi, renta, profit, etc.). Variatia venitului national depinde de o multime de factori ce reprezinta intrun cuvant zestrea unei economii sub diverse forme cum sunt: Resursa capital care include valoarea capital activ sub diferite forme, dar si o suprastructura de sosele, cai ferate, aeroporturi, poduri si o retea proprie de invatamant, cultura si sanatate; naturala (materie prima si energie). Materiile prime formeaza substanta din care se obtin bunurile finite, iar energia reprezinta un factor decisiv al dinamicii outputului economic; RESURSA NEOFACTORI Independenta. Oricare ar fi dinamica problemelor globale, nici o economie nationala nu va obtine rezultate performante si venituri mari, daca factorii ei de productie nu sunt independenti. Venitul personal ructura acesteia. Un merit deosebit, pe un astfel de fond, revine capitalului uman. Nu trebuie trecut cu vederea nici efectul intarziat al fenomenelor demografice;

RESURSA Venitul national pune accentul pe veniturile castigate de factorii de productie. Pentru a ajunge insa la veniturile primite este necesar sa folosim conceptul de venit personal. Prin venit personal se intelege marimea veniturilor primite de indivizi inainte ca ei sa fi achitat impozitele pe venit. Venitul personal se calculeaza ca diferenta intre venitul national si contributia pentru asigurari sociale (CAS), impozite pe venitul firmei (IVF), impozit asupra economisirii firmei (IEF), la cere se adauga platile de transfer efectuate de guvern (TG). Transpuse in formula obtinem: VP = VN CAS IVF IEF + TG Spre deosebire de venitul national, venitul personal este expresia venitului primit care difera de venitul obtinut. De notat ca VP include impozitul pe venitul personal. VENITUL PERSONAL DISPONIBIL Venitul parsonal disponibil este o parte componenta a venitului personal, cealalta parte fiind impozitul pe venitul personal. Ca marime el reprezinta diferenta dintre venitul personal (Vp) si impozitul personal (Ip), adica: Vd = Vp Ip Venitul disponibil este, de fapt, venitul de care indivizii dispun in final pentru consum (C) si pentru economisire (E). De aceea venitul disponibil se prezinta, simultan, si sub forma: Vd = C + E Cele doua identitati venit si cheltuieli sau fluxul monetar sau fluxul de bunuri si servicii produse sunt ilustrate in figura 1.2 care ne arata circuitul in lant al veniturilor. Circula D: consum de bunuri si servicii

Circula C4 bunurii si ser icii

INTREPRIN
MENAJE

Circula A4 Factorul $unca Circula (4 Recom,ensatia ,t. Factorul $unca

Venitul naional si produsul national sunt concepte importante. Daca ele cresc ,situatia nationala se imbunatateste.

Timpurile bune sunt asociate cu perioadele in care venitul national si produsul national sunt in crestere.Perioadele proaste sunt asociate cu cele in care cei doi indicatori scad. AUTOEVALUARE: TEST 1) Produc bunuri i servicii destinate pieei: a) administraiile private; b) administraiile publice; c) menajele; d) ntreprinderile; e) toate cele de mai sus. 2) Produsul intern brut efectiv este mai mare dect cel potenial. n aceste condiii: a) inflaia se reduce; b) se manifest tendine de deflaie; c) se manifest tendine de dezinflaie; d) rata omajului este mai mare dect rata natural a omajului; e) rata omajului este mai mic dect rata natural a omajului. 3) Calculul produsului intern brut dup metoda cheltuielilor nu ia n considerare: a) indemnizaiile de omaj; b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e) variaia stocurilor. 4) Consumul populaiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul guvernamental 6%, iar investiiile 22%. n aceste condiii: a) exportul a fost mai mare dect importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b) exportul a fost mai mic dect importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c) exportul net a fost pozitiv, reprezentnd 8% din produsul intern brut; d) exportul net a fost nul; e) balana comercial i balana serviciilor au fost, cumulat, excedentare. 5) n perioadele n care se nregistreaz o reducere generalizat a preurilor: a) produsul intern brut real va crete mai ncet dect produsul intern brut nominal; b) produsul intern brut real va crete mai repede dect produsul intern brut nominal; c) produsul intern brut real va crete n acelai ritm cu produsul intern brut nominal; d) produsul intern brut real va fi egal cu produsul intern brut nominal; e) nu se poate face o generalizare corect privind evoluia produsului intern brut real i a produsului intern brut nominal. 6) Ce tranzacii generatoare de bunuri i servicii nu sunt luate n calcul la determinarea PIB: a) deinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat; b) jocurile ilegale de noroc; c) munca prestat de imigranii ilegali; d) primirea de baciuri nedeclarate integral; e) toate cele de mai sus. 7) Nu reprezint un mobil ce determin indivizii s reduc cheltuielile curente pentru consum? a) reducerea veniturilor; b) creterea preurilor; c) spiritul de prevedere, generat de incertitudinea veniturilor viitoare; d) preferina pentru lichiditate; e) dorina de a economisi pentru generaiile viitoare. 8) Creterea investiiilor este n relaie de acelai sens cu: a) rata dobnzii; b) rata inflaiei; c) rata rentabilitii; d) rata omajului; e) costul unitar cu fora de munc.

9) Dac produsul intern brut real crete cu 5%, iar populaia scade cu 0,5%, atunci PIB-ul real pe locuitor crete cu: a) 4,5%; b) 5%: c) 5,5%; d) 10%; e) 10,25% 10) Exportul este mai mic dect importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut. Dac investiiile brute reprezint 25% din produsul intern brut, iar consumul guvernamental 10% atunci consumul populaiei este de: a) 25% din produsul intern brut; b) 35% din produsul intern brut; c) 70% din produsul intern brut; d) 75% din produsul intern brut; e) 90% din produsul intern brut. 11) Produsul intern brut reprezint: a) valoarea de piaa tuturor bunurilor finale i serviciilor produse n interiorul unei ri ntr-o anumit perioad de timp; b) venitul de care dispune populaia dup plata impozitelor pe venit i care poate fi utilizat pentru consum i economii; c) valoarea bunurilor i serviciilor cumprate de administraiile publice centrale i locale ntr-un an; d) valoarea de pia a bunurilor finale i serviciilor produse de cetenii unei ri ntr-o anumit perioad, indiferent de locul unde i desfoar activitatea; e) valoarea de pia a bunurilor produse n exterior i consumate de menaje. 12) Produsul naional net reprezint Produsul naional brut minus: a) impozite; b) transferuri la bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) profitul nedistribuit; e) investiii. 13) Produsul naional brut nu include: a) valoarea produciei finale a agenilor naionali care i desfoar activitatea n strintate; b) amortizarea; c) valoarea produciei finale a agenilor strini care i desfoar activitatea n ara de referin; d) valoarea produciei finale a agenilor naionali ce i desfoar activitatea n interiorul rii de referin; e) a + c. 14) Achiziiile de bunuri finale i servicii de ctre populaie sunt cunoscute sub numele de: a) investiii; b) consum public; c) consum privat; d) export net ; e) nici una dintre cele de mai sus. 15) n formarea brut de capital fix (FBCF) nu se include: a) amortizarea; b) investiia de nlocuire a capitalului fix; c) formarea net de capital fix; d) variaia stocurilor; e) a i d. 16) n msurarea PIB sunt ignorate aspecte precum: a) timpul liber; b) gradul de poluare a mediului nconjurtor; c) inegalitatea veniturilor gospodriilor ; d) toate cele de mai sus; e) a i c. 17) Care dintre urmtoarele mrimi constituie un exemplu de injecie n fluxul circular al venitului: a) economiile; b)investiiile; c) taxele i impozitele; d) importurile; e) deficitul bugetar. 18) Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formeaz injeciile n fluxul circular al venitului: a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii, exporturi; b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale,

importuri; c) importuri, economii, taxe, investiii; d) exporturi, investiii, cheltuieli guvernamentale; e) economii, investiii, exporturi. 19) Decalajul recesionist al venitului naional apare atunci cnd: a) exist decalaj inflaionist; b) oferta agregat pe termen scurt este egal cu oferta agregat pe termen lung; c) exist echilibru macroeconomic fr omaj; d) venitul naional realizat este mai mic dect venitul naional potenial; e) PIB real este mai mic dect PIB nominal. 20) Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregat i fr intervenia guvernului se realizeaz ca urmare a: a) creterii cheltuielilor guvernamentale; b) msurilor de stimulare a ofertei agregate prin acordarea de subvenii; c) ieftinirii factorilor de producie ceea ce pemite o cretere a produciei agregate; d) creterii investiiilor care determin o ncurajare a cheltuielilor agregate; e) reducerii fiscalitii.

Unitatea II. INDICATORII MACROECONOMICI. VENITUL, CONSUMUL I INVESTI IILE Sectiunea 1. Indicatorii macroeconomici. Seciunea 2. A cheltui sau a economisi ? Subseciunea 1. Funcia consumului i economiilor. Subseciunea 2. Imporanta invesiilor . Subseciunea 3. Dezechilibrul dintre economie i investiii Subseciunea 4. Multiplicatorul si acceleratorul IN&ICA#%RII $ACR%EC%N%$ICI. )ENI#UL 5 C%NSU$UL5 IN)ES#I#IILE. Ce tim despre *. Indicatorii macroeconomici exprim cantitativ rezultatele activit ii economice dintr-o ar. Indicatorii interni se refer la teritoriul naional, iar cei naionali se refer la unitile economice naionale. Indicatorii brui includ consumul de capital fix, pe cnd cei nei nu includ acest consum. -. Produsul intern brut (PIB) exprim valoarea bunurilor i serviciilor finale, create de unitile economice de pe teritoriul unei ri n decursul unei perioade de timp determinate, de regul un an. Se determin ca diferen ntre produsul global brut (PGB) i consumul intermediar (Ci). PGB exprim valoric totalitatea bunurilor i serviciilor create ntr-o ar n decurs de un an. Consumul intermediar Ci exprim valoarea bunurilor i serviciilor create i destinate producerii altor bunuri i ser vicii, altele dect cele destinate nlocuirii cap italului uzat. De exemplu , s presupunem c producia naional de pine se vinde cu 100 mil. lei anual i ocazioneaz consum de fain, ap i alte ingrediente n valoare de 70 mil. lei. Contribuia produciei de pine la PGB este de 100 mil. lei, consumul intermediar este de 70 mil. lei, iar contribuia la PIB este de 30 mil. lei. O alt modalitate de determinare a PIB, numit metoda cheltuielilor, este: PIB = C + G + Ib + En, n care prin C am notat consumul menajelor, prin G consumul guvernamental, prin Ib investiia brut i prin En exportul net. Investiia brut cuprinde investiia net (In) i investiia de nlocuire (Ii) : Ib=In+Ii. Investiia net se refer la creterea stocului de capital, iar investiia de n locuire, egal cu capitalul fix consumat, este destinat nlocuirii capitalului uzat. Din punct de vedere al mpririi capitalului n fix i circulant, investiia brut include formarea brut de capital fix (FBCF) i variaia stocurilor de capital circulant i produse finite(STOC). Exportul net se calculeaz ca diferen ntre valoarea exporturilor (EXP) i cea a importurilor (IM P): En = EXP - IMP.

0. Produsul naional brut se determin adugnd la PIB soldul valorilor adugate brute cu strintatea (SVABs): PNB = PIB + SVABs. SVABs este diferena dintre producia final realizat de unitile economice naionale peste grania i producia final realizat de unitile economice strine pe teritoriul rii. Produsul intern net i p rodusul naional net se obin scznd din valoarea brut consumul de capital fix: PIN = PIB-Ii (i PNN = PNB - Ii 1. Venitul naional este PNN. El se poate determina n preurile pieei (VNpp) i preurile factorilor de producie ( VNpf). VNpf se determin astfel: VNpf = VNpp Ti + Sv in care prin Ti am notat taxele indirecte, iar prin Sv subveniile.Taxele indirecte sunt acele obligaii fiscale pltite de consumatorii finali (cum ar fi T VA, accizele pe cafea sau tutun .a). Subveniile sunt n general sume pltite firmelor pentru a vinde la preuri inferioare costurilor. Determinat n preurile factorilor, venitul naional exp r im defapt totalitatea veniturilor factorilor de producie naionali, adic l putem scrie ca: VNpf = salarii + dobnzii + profituri + rente + alte venituri. 2. Venitul rezultat din orice activitate economic ( V) se mparte n consum (C) i eeonomii (S). Consumul este partea din venit utilizat pentru cumprarea de bunuri i serv icii necesare acoperirii nevoilor. n clinaia marginal spre consum arat cu ct crete consumul la o cretere cu o unitate a venitului i se determin ca un raport ntre sporul consumului i sporul venitului: c' = C/V. Rata consumului arat ponderea consulmului n venit i se determin ca un raport ntre consum i venit: c = C/V 6. Economiile sunt partea neconsumat din venit. nclinaia marginal spre economii arat cu ct cresc economiile la o cretere cu o unitate a venitului i se determin ca un raport ntre sporul economiilor i venit: s = S/ V. Rata economiilor exprim ponderea economiilor n totalul venitului: s* = S /V. Cum orice sum econo misit se transform n inv estiii, p utem scrie c: V = C + I, iar economiile sunt egale cu investiiile nete (I) la n ivelul unei ri. Multiplicatorul investiiilor arat cu ct crete venitul la o cretere cu o unitate a investiiilor i se determin ca un raport ntre sporul venitului i sporul investiiilor: k = V/I. Avnd n vedere c' i s, multiplicatorul mai poate fi scris: k =1/1- c' i k=1/s. 7. Conform legii psihologice fundamentale formulate de J.M . Keynes, atunci cnd venitul crete, consumul crete mai ncet dect venitul, iar economiile cresc mai

repede, ceea ce poate fi scris astfel: Is> Iv> Ic, n care p rin Is, Iv i Ic am notat indicii economiilor, venitului i consumu lui. Aceeasi lege spune c atunci cnd venitul scade, consumul scade mai ncet, iar economiile scad mai repede, ceea ce nseamn c: Is< Iv< Ic. 8ntrebri frec ente ,e aceast tem4 1. u! influen"eaz# rata dobnzii investi"iile$ +ata dob,nzii (i volumu l inv esti!iilor se afl) -ntr.un rap ort invers p rop or!ional. /stfel, dac) rata dob,nzii cre(te, un indiv id este mai degrab ) tentat s) dep un) banii la ban c) dec,t s). l investeasc) -ntr.o firm), ceea ce -nseamn) c) investi!iile scad. $e d e alt) p arte, rata dob,nzii este costul -mp rumutului din care p ot fi finan!ate investi!iile. 0ac) cre(te rata dob,nzii, finan!area investi!iilor devine mai costisitoare, iar investi!iile scad. 1oarte imp ortant este raportul dintre rata dob,nzii (i p rofitului generat de o investi!ie. /t,ta timp c,t rata p rofitului este mai mare dec,t rata dob,nzii, investi!ia r)m,ne mai p rofitabil) dec,t un dep ozit bancar (i ea va fi realizat). 0ac) rata p rofitului este mai mic) dec,t rata dob,nzii, investi!ia nu va fi r ealizat). %. u! este influen"at &onsu!ul de raportul dintre bunurile prezente 'i bunurile viitoare$ 2unurile prezente sunt acelea pe care le putem consuma -n prezent cu venitul pe care -l avem. 2unurile viitoare sunt cele care le.am putea consuma -n viitor cu partea economisit) din venit. 0ac) puterea de cump)rare a banilor scade, cu o sum) economisit) -n prezent putem cump)ra mai pu!in e bunuri (i servicii -n viitor. 0in acest motiv, cre(te consumul prezent. /ltfel spus, dac) se anticipeaz) o cre(tere a pre!uri3or -n viitor consumul prezent cre(te. 4n sc'imb, o cre(tere a ratei dob,nzii face ca o sum) economisit) -n prezent s) poat) cump )ra mai mult -n viitor ceea ce -nseamn) c) determin ) reducerea consumu lui prezent. (. u! este influen"at &onsu!ul de !odifi&area a'tept#rilor &u pri vire la raportul dintre venitul a&tual 'i venitul viitor$ 4n cazul -n care individul anticipeaz) o cre(tere a venitului -n viitor, el va consuma mai mult -n prezent. 0ac) dimpotriv) anticipeaz) o reducere a venitului, el consum) mai pu!in, pentru a face fa!) acestei reduceri viitoare.

). *e &e da&# +ntr-o "ar# se e&ono!ise'te foarte !ult se poate a,un-e la o &riz# de suprapro du&"ie$ /(a cum am -nv)!at, venitul se -mparte -n consum (i economii. 0ac) economiile sunt prea mari, se consu m) mai pu!in. 5conomiile se transform) -n mod necesar -n investi!ii. Investi!iile la r,ndul lor conduc la o produc!ie mai mare de bunuri (i serv icii. 0ar dac) scade consumul, o parte din sporul produc!iei nu se vinde, cresc stocurile (i vom avea supraproduc!ie. 4n mod normal firmele -(i vor restr,nge activitatea (i vom asista la ceea ce 6e7nes a numit paradoxul economisirii" &re'terea e&ono!iilor &ondu&e la redu&erea venitului. .. /ste posibil &a nivelul &onsu!ului s# dep#'eas&# nivelul venitului$ 0a, dac) venitul este insuficient pentru a acoperi nevoile elementare. /stfel, dac) venitul unei persoane scade suficient de mult pentru a nu mai acoperi aceste nevoi, consumul nu mai poate s) scad). 0iferen!a dintre consum (i venit va fi acoperit) din economii, din a8utoare sociale sau din alte surse. AUTOEVALUARE: Venit, consum, investitii 1) Se cunosc urmtoarele privind o economie ( n mld. u.m.): Cheltuieli de consum 600, taxe 400, export 240, transferuri 250, cheltuieli guvernamentale 200, investitii brute 150, deprecierea capitalului 60, import 220. PIB i VDM au reprezentat: a) 970,800; b) 820, 760; c)970, 760; d) 1100, 1250; e) nici un rspuns corect. 2) Din aceleai date rezult c economiile i exportul net sunt: a) 20, 240; b) 220, 240; c) 800, 20; d) 220, 20; e) nici un rspuns corect. 3) Se cunosc urmtoarele, pe termen scurt, pentru o economie: Ca=100, c=0,8VDM, VN=1000, transferuri=200, taxe pe venituri=50, consum guvernamental=300, investiia brut=200, export=import. Cererea agregat reprezint: a) 1300; b) 1400; c)1520; d)1550; e) nici un rspuns corect. 4) Care din afirmaiile de mai jos sunt adevrate?: a) n anul de baz, considerat de referin, PIB nominal este egal cu PIB real; b) nu tot PIB-ul creat ntr-o ar ajunge la gospodriile private; c) investiiile brute fac parte din utilizarea final a PIB; d) PIB-ul poate s fie mai mic dect consumul intermediar; e) indicatorii n expresie real folosesc preurile curente ale fiecrei perioade. 5) Cnd PIB-ul este mai mic dect PNB, nseamn c la nivelul rii respective: a) consumul intermediar scade; b) soldul veniturilor factorilor n raport cu strintatea este negativ; c) soldul balanei comerciale este negativ; d)consumul final este mai mic dect consumul intermediar; e) investiia brut este egal cu investiia net.

6) n Sistemul Contabilitii Naionale, PIB: a) se poate calcula ca sum a veniturilor obinute din activitatea economic ce se desfoar n interiorul unei arii geografice; b) este mai mic dect totalul vnzrilor dintr-o economie; c) poate s fie egal cu PNB; d) nu cuprinde vnzrile finale; e) este definit i ca flux de valoare adugat. 7) Diferena dintre rata de cretere a PIB nominal i rata de cretere a PIB real reprezint rata de cretere a: a) consumului final; b) deflatorului; c) consumului intermediar; d) economiei subterane; e) investiiilor. 8) Suma din consumul privat al menajelor, consumul public, investiiile nete, i exportul net este egal cu: a) PGB; b) PIN; c) totalul vnzrilor dintr-o economie; d) venitul disponibil al menajelor; e) soldul balanei comerciale a unei ri. 9) Dac din valoarea total brut a bunurilor i serviciilor create ntr-o ar ntr-o anumit perioad de 50.000 mld. u.m. scdem consumul intermediar de bunuri economice de 23.000 mld. u.m. obinem: a) consumul final de 27.000 mld. u.m.; b) investiii brute de 27.000 mld. u.m.; c) consumul final i exporturile de 27.000 mld. u.m. ; d) PNN de 27.000 mld. u.m.; e) PIB de 27.000 mld. u.m. 10) n perioada t0, PNB al unei ri a fost de 100.000 mld. u.m. n t1 fa de t0 dinamica nominal a PNB a fost de 400%, iar dinamica real a PNB a fost de 90%. PNB al perioadei t1, n termeni reali, a fost de: a) 400.000 mld. u.m. b) 300.000 mld. u.m. c)90.000 mld. u.m. d) 150.000 mld. u.m. e) 80.000 mld u.m. 11) n perioada t1-t0, PIB-ul a crescut de la 500 mld. u.m. la 1200 mld.u.m. Deflatorul pentru aceast perioad are valoarea 250%. n aceste condiii creterea PIB-ului s-a realizat: a) doar pe baza creterii produciei de bunuri i servicii; b) att pe baza creterii produciei de bunuri i servicii, ct i pe baza creterii preurilor; c) doar pe baza creterii preurilor; d) pe o cretere a produciei de bunuri i servicii care depete creterea preurilor; e) nu se poate determina. 12) Produsul Intern Brut: a) este mai mare dect PNB; b) este mai mic dect PNB; c) nu include consumul de capital fix; d) poate fi mai mare, mai mic sau egal cu PNB; e) include consumul intermediar. 13) Indicai propoziia corect referitoare la Produsul Global Brut:a) este ntotdeauna mai mare dect PIB; b) este ntotdeauna mai mare dect PNB; c) se calculeaz nsumnd doar valoarea bunurilor finale; d) ia n calcul agenii naionali din strintate; e) nici una din variantele de mai sus. 14) Despre o economie, n care cererea agregat reprezint 150000 mld um., se cunosc n totalul cererii agregate: ponderea consumului privat este de 50%, a investitiilor este de 20%, iar a consumului public de 10%, iar exporturile reprezint 40000 mld.um. Rezult c importurile sunt: a) 20000 mld.um;b)15000 mld.um; c) 10000 mld.um;d)5000 mld.um;e)25.000 mld.um.

15) Calculul produsului intern brut dup metoda cheltuielilor nu ia n considerare: a) indemnizaiile de omaj; b) exportul net; c) consumul guvernamental; d) consumul final al populaiei; e) variaia stocurilor. 16) ntr-o economie deschisa economiile private sunt de 300 u.m., iar investitiile interne de 400 u.m.; in conditiile unui buget de stat echilibrat, putem afirma ca: a) inregistreaza un surplus commercial; b) economia este debitoare in relatiile cu strainatatea; c) balanta comerciala este echilibrata; d) inregistreaza un surplus de valuta in urma tranzactiilor cu exteriorul; e) a)+ d). 17) Se cunosc urmatoarele date pentru o economie nationala: PGB-6000 mld. u.m., PIB-60% din PGB; cheltuieli guvernamentale si formarea bruta de capital-2000 mld. u.m.; soldul balantei comerciale este deficitar si egal cu 200 mld.u.m.; Ponderea consumului intermediar este: a) 50%; b) 23,33%; c) 30%; d)40%; e) 66%. 18) PIN se poate calcula scaznd: a) PIB din PGB; b) consumul capitalului fix din PIB; c) impozitele directe si indirecte din PIB; d) din PGB venitul agentilor economici nationali care isi desfasoara activitatea in strainatate; e) amortizarea din PNB. 19) n anul 2001, consumul populaiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul guvernamental 6%, iar investiiile 22%. n aceste condiii: a) exportul a fost mai mare dect importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b) exportul a fost mai mic dect importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c) exportul net a fost pozitiv, reprezentnd 8% din produsul intern brut; d) exportul net a fost nul; e) balana comercial i balana serviciilor au fost, cumulat, excedentare. 20) Excedentul brut de exploatare se utilizeaz n determinarea PIB: a) conform metodei veniturilor; b) conform metodei valorii adugate; c) conform metodei cheltuielilor; d) pentru calculul consumului intermediar; e) pentru evitarea dublei nregistrri. 21) Se dau urmtoarele informaii: cheltuieli personale pentru consum = 600 mld.; amortizarea = 50 mld.; salarii nete = 800 mld.; impozite directe pe salarii = 100; venit din rente = 25 mld.; investiia brut = 150 mld.; profit corporativ = 30 mld.; exporturi nete = 5 mld.; achiziii publice de bunuri i servicii = 200 mld.; pli sub form de transfer de la guvern = 50 mld. n aceste condiii, valoarea PIB este (n miliarde): a) 800; b) 805; c) 855; d) 955; e) 1000. 22) Venitul disponibil al menajelor reprezint: a) venitul naional disponibil; b) produsul intern brut; c) venitul naional calculat prin metoda produciei; d) produsul naional net exprimat n preurile pieei; e) veniturile personale ale populaiei dup impozitare.

23) Odat cu creterea venitului unei familii, de regul, cheltuielile acesteia pentru alimente: a) scad n mrime absolut n rile dezvoltate; b) scad n mrime absolut n rile srace; c) i reduc ponderea n cheltuielile totale ale familiei; d) cresc ca pondere n cheltuielile totale ale familiei; e) rspunsurile a-d sunt incorecte. 24) Dac funcia consumului este liniar, nclinaia marginal spre consum este: a) cresctoare; b) descresctoare; c) constant; d) variabil; e) n mod necesar egal cu nclinaia medie spre consum. 25) Atunci cnd veniturile cresc de 2 ori, respectiv cu 1.000 mld. u.m., iar rata consumului se mrete de la 60% la 70%, economiile: a) nu se modific; b) scad cu 800 u.m; c) cresc cu 800 u.m.; d) cresc cu 200 u.m.; e) scad cu 200 u.m. 26) Funcia de consum ntr-o economie este descris prin urmtoarea ecuaie C=100+0,5Y. Dac investiiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este: a) 300; b) 100; c) 133,33; d) 75; e) 50. 27)
C = 100 + 0,7 Y , iar investiiile de ecuaia I = 50 . Nivelul de echilibru al

Funcia de consum ntr-o economie este descris de urmtoarea ecuaie

venitului Y este: a) 100; b) 50; c) 500; d) 150; e) 0. 28) Veniturile brute ale populaiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe pltite de populaie se ridic la 200 miliarde lei. Consumul populaiei este 380 miliarde lei. Datele anterioare arat c: a) veniturile disponibile ale populaiei sunt 420 miliarde lei; b) nclinaia marginal spre consum este 0,88; c) nclinaia medie spre consum este 0,90; d) economiile populaiei sunt 40 miliarde lei; e) nclinaia medie spre economisire este 0,116. 29) Conform teoriei keynesiene, principalul factor de care depinde consumul este: a) venitul permanent; b) venitul curent; c) averea; d) creterea economic; e) rata dobnzii. 30) Dac venitul crete, atunci: a) ponderea consumului n venit crete; b) ponderea consumului n venit se reduce; c) creterea absolut a economiilor este mai mare dect creterea absolut a venitului; d) creterea absolut a consumului este mai mare dect creterea absolut a venitului; e) consumul absoarbe integral creterea venitului. 31) Care dintre urmtoarele elemente descurajeaz investiiile? a) ratele nalte de economisire; b) creterea profiturilor; c) ratele nalte ale dobnzii; d) impozitarea redus a profitului; e) creterea economic. 32) Atunci cnd investiiile nete sunt nule: a) investiiile s-au realizat n perioada anterioar; b) stocul de capital rmne constant; c) investiiile brute sunt mai mari dect amortizarea; d) investiiile brute sunt mai mici dect amortizarea; e) productivitatea capitalului se reduce.

33) Dac venitul disponibil crete cu 80000 lei, din care creterea consumului reprezint 80%, atunci nclinaia marginal spre economisire este: a) unitar; b) 0,8; c) 0,4; d) 0,2; e) nul. 34) Bunurile finale produse de o companie francez, n Romnia sunt incluse: a) att n PIN-ul Frantei ct i in PIN-ul Romniei; b) att n PIN-ul Frantei cat si in PNN-ul Romaniei; c) atat in PGB-ul Franei ct i n PIN-ul Romaniei; d) n PIB-ul Romniei i n PNN-ul Franei; e) n nici una din variantele de mai sus. 35) Funcia de consum exprim: a) relaia dintre consum i investiii; b) relaia dintre consumul final i multiplicatorul investiiilor; c) relaia dintre consum i venitul disponibil; d) legtura existent ntre consum i nclinaia marginal spre economisire; e) relaia dintre consum i economisire. 36) n funcia consumului, se regsete consumul autonom. Care din urmtoarele elemente nu influeneaz mrimea acestuia: a) avuia; b) rata anticipat a inflaiei; c) veniturile viitoare anticipate; d) venitul curent; e) nivelul preurilor. 37) La o nclinaie marginal spre consum de 0,8: a) multiplicatorul investiiilor este 5; b) nclinaia marginal spre economii este 5; c) multiplicatorul banilor de cont este 0,2; d) creterea venitului naional genereaz o cretere cu 0,8% a consumului; e) consumul reprezint 80% din venitul naional. 38) Veniturile realizate de ceteni romni care lucreaz n Germania sunt incluse n: a) PIB al Romniei i PNB al Germaniei; b) PNB al Romniei i PIB al Germaniei; c) PIN al Romniei i PNN al Germaniei; d) numai n PIB al Romniei; e) nici unul dintre indicatorii macroeconomici. 39) Care dintre relaiile urmtoare este corect, avnd n vedere c PIBpp = PIB la preurile pieei, PIBpf = PIB la preurile factorilor, Iind = impozite indirecte, Sv = subvenii, A = amortizarea: a) PIBpp = PIBpf Iind + Sv; b) PINpp = PIBpf A; c) PINpf = PIBpp Iind + Sv A; d) PNB pf = PIBpf + A; e) PNNpf = PINpp+Iind. (&) PIB prin metoda cheltuielilor se determin potrivit relaiei: a) PIB = VAB; b) PIB = C + G + I + Exp; c) PIB = Vf + A + Iind Sv; d) PIB = C + G + FBCF +stoc+ EN; e) PIB = C - G + Exp Imp. 41) Atunci cnd consumul autonom este egal cu zero, nclinaia marginal spre consum este: a) unitar; b); negativ; c) egal cu nclinaia medie spre consum; d) nul; e) egal cu nclinaia marginal spre economii.

42) Dac economiile sunt egale cu zero, venitul disponibil: a) este egal cu economiile; b) este egal cu zero; c) se afl la nivelul pragului de ruptur; d) este mai mare dect consumul; e) nu acoper consumul. 43) Presupunem c la orice nivel al venitului rata de cretere a cheltuielilor pentru consum este constant. n aceste condiii: a) nclinaia medie spre consum nu se modific; b) nclinaia marginal spre consum este constant; c) nclinaia medie spre economii este nul; d) a + b; e) nclinaia marginal spre economii este descresctoare. 44) Atunci cnd nclinaia marginal spre economii crete: a) nclinaia marginal spre consum crete; b) multiplicatorul investiiilor scade; c) gradul de ocupare crete; d) multiplicatorul investiiilor crete; e) inflaia scade. 45) Multiplicatorul investiiilor: a) arat o relaie ntre venit i consum; b) arat ce efect va avea asupra invetiiilor o crestere a venitului cu o unitate; c) arat cu ct se multiplic investiiile economice ca urmare a reducerii ratei dobnzii bancare cu 1%; d) este dat de relaia 1/(1 c) dac avem n vedere o economie nchis, fr sector guvernamental (unde c nclinaia marginal spre consum); e)arat efectul benefic al creterii consumului asupra investiiilor. 46) Care din afirmaiile de mai jos este adevrat ?: a) multiplicatorul investiiilor reflect corelaia dintre sporul venitului disponibil i sporul consumului; b) cnd investiia brut este mai mare dect investiia net, investiia de nlocuire este zero; c) nclinaia marginal spre economii, de regul, este o mrime pozitiv i subunitar; d) n cadrul surselor de finanare a investiiilor nete se afl amortizarea; e) dezeconomisirea are loc atunci cnd venitul disponibil este mai mare dect consumul. 47) Cnd are loc o sporire a investiiilor, multiplicatorul investiiilor (K) ilustreaz faptul c venitul:a) crete cu o mrime egal cu K; b) crete cu mrime invers proporional cu K; c) scade cu o mrime de K ori mai mare dect sporirea investiiilor; d) crete cu o mrime de K ori mai mare dect sporirea investiiilor; e) crete de K ori mai mult dect sporirea investiiilor. 48) Pe termen lung, creterea excesiv a fiscalitii determin: a) creterea consumului; b) reducerea veniturilor bugetare; c) creterea investiiilor; d) creterea veniturilor bugetare; e) creterea ratei profitului. 49) n T3 fa de T9 consumul crete cu 50%, iar venitul cu 60%. Cunoscnd c n T9 nclinaia medie spre consum a fost 75%, determinai nclinaia marginal spre consum, nclinaia marginal spre economisire i multiplicatorul investiiilor: a) 0,3; 0,8; 2,5; b) 1; 0,5; 2; c) 0,8; 0,2; 1,25; d) 0,4; 0,6; 1,33; e) 0,62; 0,38; 2,63.

50) nclinaia marginal spre consum este 0,6. Artai ce efect va avea asupra venitului naional o cretere a taxelor directe n sum total de 100 u.m.:a) crete cu 250; b) crete cu 150; c) cade cu 250; d) scade cu 150; e) nu se modific. 51) Fie funcia consumului C = 500 + 0,75 Y. S se determine nivelul venitului corespunztor pragului de economisire: a) 500; b) 125; c) 2000; d) 2500; e) 1000. 52) Fie funcia consumului C = 500 + 0,75 Y. La ce nivel al venitului, economiile sunt n valoare de 400? a) 1600; b) 2000; c) 3600; d) 5600; e) 900. 53) Dac nivelul consumului autonom este de 50 u.m., iar multiplicatorul investiiilor K = 5, funciile consumului (C) i economisirii (E) vor fi de forma: a) C = 50 + 0,2 Y; E = 50 + 0,8 Y; b) C = 50 + 0,8 Y; E = 50 + 0,2 Y; c) C = 50 + 0,8 Y; E = 50 + 0,2Y; d) C = 50 + 0,2 Y; E = 50 + 0,8 Y; e) nu se pot preciza. 54) Considerm c funcia economisirii este E = 0,2YD 10 (YD = venitul disponibil). n acest caz, dac: a) investiiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 2 uniti; b) investiiile sporesc cu 2 uniti, YD va spori cu 8 uniti; c) investiiile sporesc cu 3 uniti, YD va spori cu 15 uniti; d) investiiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 3 uniti; e) investiiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 4 uniti.
55)

n anul to, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dac, n anul urmtor, venitul disponibil crete cu 50%, iar nclinaia marginal spre consum este de 0,8, atunci economiile i multiplicatorul investiiilor vor fi, respectiv, de: a)100 u.m. i 4; b) 40 u.m. i 5; c) 100 mld u.m. i 5; d) 40.u.m. i 4; e) 50 u.m. i 5.

EFICIEN9A :I EC'ILI(RUL EC%N%$IC Ce tim despre 3. 5ficien!a economic) se exp rim) su b forma unu i r ap ort -ntre ven iturile (i c'eltuielile unei activit)!i econo mice sau -ntr e c'eltuieli (i venituri. 4n, primul caz, vo m scrie c) eficien!a econo mic) (5e) " 5e # Venituri :&'eltuieli, raport numit (i randamentu l factorilor de p rodu c!ie. &u c,t rap ortul este mai mare, firma este mai eficient). / l do ilea rap ort exp rim) co nsumu l d e f actor i de p roduc!ie p e unitate de venit (i se scrie" 5e # &'eltuieli:Venituri. &u c,t acest raport este mai mic, cu at,t firma este mai eficient). ;rice in dicator economic determin) un rap ort -ntre eforturile depuse -ntr.o activitate (i rezultatele ob !inute este o form) a ef icien!ei (d e exemp lu, rentab ilitatea, p rodu ctiv itatea, costurile medii, consu mul sp ecif ic (.a. ). <. 0ac) o firm) este ineficient), ea a8unge la faliment situa!ie -n care veniturile firmei sunt insuficiente pentru a acoperii c'eltuielile. $ragul minim de rentabilitate este nivel al produc!iei pentru care veniturile sunt egale cu c'eltuielile" V= # &=, -n care prin V= am notat veniturile firme prin &= costul total. &um V= # $ x>, iar &= # &=M x>, pragul minim de rentabilitate se poate scrie (i $ # &=M. ?. 5c'ilibrul economic exprim) acea situa!ie de pe pia!a bunurilor (i serviciilor, monetar), a capitalurilor, a muncii (i pia!a na!ional) -n ansamblul s)u, caracter izat) prin egalitatea cererii cu oferta sau prin diferen!e dintre cerere (i ofert) normale, lipsite de consecin!e negative asupra economiei. @a nivelul economiei na!ionale, ec'ilibrul se stabile(te atunci c,nd cererea global) este egal) cu oferta global). &A # ;A, cererea globala (&A) este format) din cerere de bunuri de consum (&), de investi!ii (I) (i din exporturi (5), iar oferta global) (;A) cuprinde ceea ce se produce -n !ar) ($I2) (i importuri (B). @a ec'ilibru vom avea" &A # ;A, , & * I * 5 # $I2 * B. &um $I2 se transform) -n venituri pentru cei care l.au creat, iar aceste venituri se -mpart -n consum (i economii (%), putem scrie ca" & * I * 5 # & * % * B, de rezult) c)" I * 5 # % * B sau % . I # 5 . B. $e pia!a monetar) cererea de moned) exprimat) de volumul valoric al tranzac!iilor trebuie s) fie egal) cu oferta de moned)" $ C#M V, -n care $ este nivelul mediu al pre!urilor, C este volumul tranzac!iilor, M este masa monetar), iar V este viteza de rota!ie a banilor. $e pia!a muncii vom avea o egalitate -ntre cererea de munc) (i oferta de munc).

D. 5c'ilibrul economic este o situa!ie care se realizeaz) doar c) tendin!a, sau -n linii generaleE nu exist) -n practic) ec'ilibru perfect, ci doar st)ri apropiate ec'ilibrului. %itua!iile reale sunt cele de dezec'ilibru. $e pia!a bunurilor (i serviciilor dezec'ilibrul -mbrac) dou) forme" p resiunea (i absorb!ia. $resiunea este situa!ia -n care cererea este mai mic) d ec,t oferta, motiv p entru care concuren!a dintre ofertan!i este p uternic). 5a vanta8eaz) cump )r)torii. 0e asemenea, p resiunea este o situa!ie favorab il) econo miei na!ionale, deo arece p entru a face fa!) concuren !ei, fir mele adop t) m)suri de cre(tere a eficien!ei economice, cu m ar fi introducerea progresului te'nic, -mbun )t)!irea calit)!ii, reducerea costurilor (.a. /bsorb!ia este situa!ia -n care cererea este mai mare d ec,t oferta, iar concuren!a apare -ntre cump)r)tori. 5a avanta8eaz) v,nz)torii, care -(i maximizeaz) profiturile f)r) eforturi deosebite de cre(tere a eficien!ei. 0ezec'ilibrul pe pia!a monetar) -mbrac) forma infla!iei, dac) oferta de moneda este mai mare dec,t cererea, sau defla!iei -n situa!ia invers). $e pia!a muncii, dezec'ilibrul caracterizat printr.o cerere de munc) inferioar) ofertei poart) numele de (oma8. 8ntrebri frec ente ,e aceast tem 1. /0ist# sau nu e&1ilibru +n dezvoltarea unei e&ono!ii$ 5c'ilibrul perfect, teoretic nu exist) (i de cele mai multe ori nu ar fi de dorit. Imagina!i.v) o pia!) a bunurilor -n ec'ilibru teoretic" acea pia!) s.ar goli continuu de m)rfuri, pe m)sur) ce aceste m)rfuri sunt aduse pe pia!). %au s) ne imagin)m pia!a muncii -n ec'ilibru" -n absen!a unui (oma8 minim, salaria!ii ar putea exercita influen!e -n direc!ia cre(terii salariilor. 5conomia nu se afl) -n ec'ilibru, teoretic niciodat), poate, doar din -nt,mplare. %. *e &e absorb"ia sti!uleaz# att risipa2 &t 'i e&ono!iile$ /bsorb!ia stimuleaz) risipa, deoarece produc)torii nu sunt stimula!i -n nici un fel -n direc!ia reducerii consumurilor pe unitate de produs. 5i -(i pot maximiza profitul f)r) nici un fel de efort -n acest sens. +eferitor la economii, pia!a goal) de m)rfuri face produc)torii s).(i doreasc) s) m)reasc) produc!ia. /cest lucru nu este posibil dec,t prin investi!ii, care sunt finan!ate din economii. 0ac) firmele doresc s) produc) mai mult, ele trebuie s) economiseasc) mai mult. $e de alt) parte, din perspectiva consumatorilor, vom vorbi de ni(te economii for!ate -n sensul c) economiile se formeaz) datorit) faptului c) bunurile pentru consum sunt insuficiente (consumatorii nu au pe ce s) c'eltuiasc) banii).

(. *e &e +n &ondi"ii de presiune diferen"a dintre &apa&it#"ile de produ&"ie 'i pro du&"ia efe&tiv# -enereaz# risipa$ 4n condi!ii de presiune, o parte din produc!ia firmei nu se vinde. 4n consecin!), firma este nevoit) ca pe termen scurt s) reduc) volumul produc!iei. 0e aceea, vor r)m,ne capacit)!i de produc!ie neutilizate, sau FrisipiteF (doar o parte a resurselor este utilizat)). Unitatea III. PIA9A $%NE#ARA Seciunea *. Cererea si oferta de moneda. Subse&"iunea 1. e sunt banii $ Subse&"iunea %. ererea de !oneda. Subse&"iunea (. 3ferta de !oneda. Subse&"iunea ). /&uatia de s&1i!b. Subse&"iunea .. Ban&a &entrala-rol si i!portanta. PIA9A $%NE#AR Ce tim despre ... *. =rocul reprezint) sc'imbul unor bunuri economice p e alte bunuri ec'ivalente ca valoare. 0e exemp lu, sc'imb )m o g)in) p e zece p ,ini. 4n limba8ul contemp oran, trocul p oart) denumirea de barter. -. 2anii au ap )rut din nevoia oamenilor de a u(ura (i simplifica sc'imbul reciproc de p roduse. 2anii sunt o marf) care -nd ep line(te urm)toarele func!ii" . sunt un etalon al valoriiE astfel, la f el cum spunem c) o bucat) de stof) are cinci metri (i ne raport)m la metru ca etalon, tot a(a afirm)m c) o c)ma() valoreaz) G9 de dolari, raport,ndu.ne la dolar ca etalo nE prin aceast) func!ie banii ne permit s) evalu)m c'eltuielile (i rezultatele unei activit)!i (i s) compar)m bunuri diferite ca valoareE . mi8loc de sc'imbE de exemplu, atunci c,nd cump)ra!i mere de la pia!), ceda!i banii -n sc'imbul lor, bani pe care v,nz)torul -i poate folosi pentru a cump)ra alte bunuriE . mi8loc de plat)E -n aceast) calitate banii a8ut) la stingerea obliga!iilor, cum ar fi obliga!ia de a pl)ti impoziteE . mi8loc de rezerv)E -n general, oamenii -(i p)streaz) economiile -n forma monetar)E . bani universali, func!ie -ndeplinit) de monedele liber convertibile (dolarul, marca (.a.). 0iferitele forme de bani au fost grupate -n func!ie de lic'iditatea lor, de la cele cu lic'iditatea cea mai mare c)tre cele cu lic'iditatea cea mai mic), -n

mai multe agregate monetare care, -mpreun), exprim) cantitativ oferta de moned) din economie. /stfel, s.au constituit agregatele monetare simbolizate cu M3, M<, M? (i @. M9 (baza monetar)) cuprinde numerarul -n circula!ie -mpreun) cu disponibilit)!ile la b)ncile comerciale -n contul curent la banca central). M3 (lic'iditatea primar)) este format din M 9, la care se adau g) dep ozitele la vedere operabile prin cecuri (i conturi curente. M< (lic'iditatea secundar)) este format din M3, la care se adaug) depozitele la termen de!inute la b)ncile comerciale (i economiile popula!iei. M? cuprinde M<, la care se adaug) devizele, titlurile tranzac!ionate pe pia!a monetar) emise de b)ncile comerciale, certificatele de depuneri emise de b)ncile (i societ)!ile financiare (i de!inute de societ)!ile economice nefinanciare etc. @, pe l,ng) M ?, mai cuprinde titluri emise pe termen mediu (i lung negociabile (i care pot fi transformate mai rapid sau mai lent -n mi8loace de plat), respectiv -n lic'idit)!i. &omponen!a agregatelor monetare difer) de la o !ar) la alta, -n func!ie de gradul de dezvoltare a pie!ei financiare, de gradul de inova!ie -n materie de active financiare al fiec)rei pie!e. 4n +om,nia, masa monetar) este format) din trei agregate" M 3, M < (i M ?. 0. Masa monetar), adic) suma de bani existent) -n economie la un moment dat (i apar!in,nd unit)!ilor economice, -mbrac) dou) forme" numerar (i moned) scriptural). umerarul cuprinde bancnotele (i moned) metalic), iar moneda scriptural) -mbrac) o mare varietate de forme" cecuri, carduri, conturi de economii (.a. 1. &ei mai importan!i factori de care depinde masa monetar) (M ) sunt" pre!ul ($), cantitatea de bunuri supuse tranzac!iilor ( C) (i viteza de rota!ie a banilor ( V). Viteza de rota!ie a banilor exprim) num)rul mediu de opera!iuni de sc'imb (i de plat) mi8locite de o unitate monetar) -ntr.o perioad) de timp determinat). 0e exemplu, dac) -ntr.un an, cu acela(i dolar cineva cump)ra p,ine de la brutar, brutarul cump )r) f )in) de la morar, iar morarul cump )r) gr,u de la !)r an, iar acestea sunt singurele op era!iun i realizate cu dolarul resp ectivE num)rul tranzac!iilor mi8locite d e dolar este ?, deci V#?, iar durata de rota!ie este D luni (3<:?). 0ep enden!a masei monetare de factorii enumera!i a d at na(tere ecua!iei cantitative a banilor " M # $C:V. 2. $uterea de cum p) ra re reprezint) cantitatea de bunuri (i servicii ce se poate procura cu o unitate monetar) E se mai nume(te valoarea banilor. $entru o unitate monetar) se calculeaz)" $&2#3:$, iar pentru masa monetara $&M #M :$. 5a depinde de starea econo miei na!ionale, de cadrul 8uridic al !)rii (i de -ncrederea popula!iei -n mon ed a na!ion al).

6. %tabilitatea puterii de cump )rare a monedei na!ionale depinde de b)nci (i -n primul r,nd de banca central), sau de emisiune. 4n general, banca central) emite moned) pentru" acoperirea deficitului bugetar, satisfacerea cererii de moned) generat) de cre(terea cantit)!ii de bunuri (i servicii (i pentru a oferi moned) na!ional) -n sc'imbul monedei str)ine. 5misiunea de moned) f)r) acoperire -n bunuri economice conduce la infla!ie. 7. &onvertibilitatea exprim) -nsu(irea legal) a unei monede de a fi presc'imbat) pe alte monede la un anumit pre!, numit curs de sc'imb, care se formeaz) -n func!ie de situa!ia pie!ei. &onvertibilitatea poate fi limitat) sau deplin). 0e exemplu, moneda noastr) are o convertibilitate limitat) intern, deoarece ea este convertibil) doar pe teritoriul +om,niei. 4n sc'imb dolarul american este liber convertibil, neexist,nd nici o restric!ie -n calea convertirii sale -n alte monede. NU C%NFUN&A; &onvertibilitatea cu &ursul de sc'imbE convertibilitatea este capacitatea monedei de a se sc'imba pe alt) moned), pe c,nd cursul de sc'imb este pre!ul monedei na!ionale -n moned) str)in). <. $rincipalii factori de care depinde cursul de sc'imb sunt" . raportul cerere:ofert) de diferi!i bani na!ionali de pe pia!)E de exemplu, dac) cererea de lei cre(te, leul devine mai rar -n raport cu valuta (i cursul s)u cre(teE . starea comer!u lui exterior E un comer ! exterior ef icient -nseamn) -ncas)ri -n valut) (i valut) abundent) pe pia!a intern), deci o moned) na!ion al) puternic) -n raport cu valutaE . inf la!ia din diferite !)riE cum cursul de sc'imb este un pre!, el cre(te o dat) cu celelalt e pre!uri, motiv pentru care valoarea monedei na!ionale scadeE de exemplu dac) -n +om,nia pre!urile vor cre(te -n <993 cu ?9H (i pre!ul dolarului ar trebui s) creasc) cu acela(i procent. $e de alt) parte, dac) -n %.I./. pre!urile cresc cu <H (i pre!ul leului ar trebui s) creasc) cu <H. 8ntrebri frec ente ,e aceast tem4 1. e +nsea!n# &# banii sunt li&1iditate prin e0&elen"#$

Aradul de lic'iditate exp rim) rapiditatea (i costurile cu care u n bun se transform) -n alte bunuri econo mice. 2anii au cel mai -nalt grad d e lic'id itate pentru c) sunt accep ta!i -n tranzac!ii -n con di!ii d e ris c (i costuri minime p entru d e!in )torii lor. /ltfel sp us, transforma!i cu u(urin !) G999 de lei -ntr.o p ,in e, f)r) s) risca!i s) fi!i refuzat de brutar, sau s) pierde!i cev a. 4n sc' imb, d ac) pl)ti!i p ,inea cu un cec b ancar, nu r isca!i n imic, dar pl)ti!i sup limentar co misionu l b)ncii. %. e deosebire e0ist# +ntre !i,lo& de s&1i!b 'i !i,lo& de plat#$ 0elimitarea dintre cele dou) func!ii ale banilor este adesea greu de realizatE de altfel numeroase lucr)r i consider) c) nu exist) nici o diferen!) -ntre cele dou) func!ii. 4n general, vom considera c) banii -ndeplinesc func!ia de mi8loc de sc'imb c,nd mi8locesc v,nzarea.cump)rarea imediat).

&ele mai frecvente situa!ii -n care banii sunt mi8loc de plat) sunt" . sunt ceda!i f)r) a primi ceva -n sc'imbul lor E de exemplu, se pl)tesc impoziteleE . servesc la stingerea unor obliga!ii" de exemplu, a!i pierdut cartea unui coleg (i i.o pl)ti!i pentru a v) ac'ita de obliga!ia de a i.o retunaE .se pl)tesc salariileE pentru c) cei care muncesc -n firme sunt oamenii, plata salariilor apare ca o stingere (lic'idare) a obliga!iilor firmei c)tre anga8a!ii s)iE desigur -ns) c) ea poate fi privit) (i ca o cump)rare de c)tre firm) a factorului de produc!ie munc)E . se restituie crediteleE atunci c,nd ne -mprumut)m de la banc) pentru a ne cump)ra o ma(in), suntem obliga!i ca, -n timp, s) restituim b)ncii creditul, iar aceast) obliga!ie este stins) (dispare) prin plata sumelor de bani reprezent,nd creditul contractat. (. u! influen"eaz# +n&rederea popula"iei +n !oneda na"ional# puterea de &u!p#rare a banilor$

0ac) popula!ia este convins) c) moneda na!ional) -(i va p)stra valoarea relativ stabil), ea va utiliza respectiva moned) pentru tranzac!ii, pentru economisire (i ca etalon al valorii. 4n sc'imb, dac) popula!ia anticipeaz) sc)derea valorii banilor, ea va FfugiF de moneda na!ional). /ceasta -nseamn) c) va -ncerca s) transforme imediat -ncas)rile -n moneda na!ional) -n bunuri cu valoare stabil), cum ar fi monedele altor !)ri, aurul sau alte bunuri. 0atorit) acestui comportament al oamenilor, moneda na!ional) va deveni Fabundent)F -n compara!ie cu alte bunuri, ceea ce -i va reduce valoarea. 1enomenul este evident -n cazul cursului de sc'imb al valutelor. /stfel, dac) rom,nii nu mai au -ncredere -n leu, ei -ncearc) s).(i p)streze economiile sub form) de valut) (i c'iar s) sc'imbe -ntre ei bunuri prin intermediul valutei. 4n consecin!) ei cer mai mult) valut) pe pia!), s) spunem dolari, (i concomitent ofer) mai mul!i lei. $entru c) ma8oritatea dore(te dolari (i ofer) lei, cursul leului scade ceea ce ec'ivaleaz) cu reducerea puterii de cump)rare a leului. ). *e &e &rearea unor rezerve i!portante de valut# este o &ondi"ie pentru tre&erea la &onvertibilitate$ $entru c) aceast) rezerv) permite economiei s) r)spund) constant la cererea de moned) str)in) a unit)!ilor economice care de!in moneda na!ional). &um cererea de valut) provine -n primul r,nd de la importatori, rezerva de valut) minim) s.a estimat a fi cea care acoper) G.J luni de importuri. 0ac), de exemplu, -n urma unei recesiuni mondiale severe, exporturile +om,niei din care se -ncaseaz) valut) s.ar reduce foarte mult, rezerva de valut) ar permite ac'itarea obliga!iilor externe care decurg din importuri sau din -mprumuturi.

4n absen!a acestei rezerve, s.ar produce cel pu!in un fenomen economic nefast pentru economie" valuta ar deveni foarte rar) pe pia!), cursul s)u ar cre(te extrem de mult, iar moneda na!ional) s.ar Fpr)bu(iF. 4n plus, rezerva valutar) poate fi utilizat) de c)tre banca central) pentru a men!ine un curs relativ constant al monedei na!ionale, prin mecanismul cererii (i ofertei pe pia!a valutar). 0ac) moneda na!ional) scade prea mult, banca central) poate interveni prin cre(terea ofertei de valut), iar dac) moneda cre(te prea mult, banca central) poate s) cumpere valut) de pe pia!), m)rindu.(i -n acest fel rezerva valutar). Ce tim dep re... 3. &ererea de moned) p rovine de la agen!ii economici care p rin natura activit)!ii lor sunt -n situa!ia de a c'eltui mai mu lt dec,t resursele d e car e disp un (i trebuie s) fac) -mp rumuturi. /ce(ti agen!i econo mici p ot fi" . -ntrep rinderile, p entru finan!area activit)!ii econo miceE . trezoreria sau tezaurul, p entru finan!area d eficitului bu getarE . b)ncile, alte institu!ii fin anciare care au n evoie d e cred iteE . popula!ia, p entru finan!area p roiectelor. <. ;ferta de moned) p rovine de la agen!ii econo mici car e disp un de resurse monetare temp orar disp onibile. ;ferta de moned ) rep rezint) cantitatea de moned ) din economie creat) de sistemul bancar (i este gen erat) -n sistemul financiar de b anca central), b)ncile comerciale, fondurile mutuale etc. Vom discuta -n continuare de p rincip alii actori ai acestei p ie!e" b anca central) (i b )ncile co merciale. +olul b)ncii centrale p e p ia!a monetar)" 2anca central) are o denumire diferit) de la o !ar) la alta, iar -n cazul +om,niei aceasta se nume(te 2anca a!ional) a +om,niei. ; banc) central) este acea banc) ce emite moned) (i face politica monetar) la nivelul unei economii na!ionale. $entru a.(i desf)(ura bine activitatea, la baza func!ion)rii ei st) -ntotdeauna o lege. 1unc!ionarea ei este reglementat) prin @egea nr. 393:3KKL astfel" 2anca a!ional) a +om,niei este unica institu!ie autorizat) s) emit) moned) pe teritoriul +om,nieiE 2anca a!ion al) a +om,niei este banca b)ncilor, care le autorizeaz) s) func!ioneze pe teritoriul +om,niei, le reglementeaz) (i le supraveg'eaz) activitateaE

 2anca a!ion al) a +om,niei este casier general (i banc'er al statului, p articip ) la procesul execu!iei bu getului de stat (i !ine evid en!a contului curent al =rezoreriei %tatuluiE elaboreaz) p olitica monetar) a statului, care cup rinde" creditul, op era!iunile de p ia!), volumul (i structura masei monetare, nivelul dob,nzilor, cursul de sc' imb al monedei na!ionale -n rap ort cu alte valute, situa!ia balan!ei externe a !)riiE stabile(te p olitica valutar) (i gestioneaz) rezervele interna!ion ale ale !)rii (aur, valut), drep turi sp eciale de tragere) E sup raveg'eaz) (i reglementeaz) sistemul de p l)!i al !)rii. $entru a.(i -ndep lini func!iile, 2 anca a!ional) a +o m,niei trebuie s) conlucreze str,ns cu celelalte institu!ii legislative sau executive ale statului (i nu -n ultimul r,nd cu b)ncile comerciale, cu agen !ii economici (i popula!ia. ; banc) central) p oate avea diverse strategii de p olitic) monetar)" o Mintirea agregatelor monetare o Mintirea cursului de sc'imb o Mintirea direct) a infla!iei Mintirea agregatelor monetare se refer) la controlarea nivelului de cre(tere al agregatelor monetare pentru a se reduce excesul de lic'iditate din economie ce poate duce la o cre(tere a ratei infla!iei. 2anca central) alege un agregat monetar ca !int) (i stabile(te un nivel al cre(terii acestuia sau a unei benzi de fluctua!ie intervenind pe pia!) ori de c,te ori se dep )(esc aceste condi!ii. /gregatul monetar ales reprezint) o !int) intermediar) de politic) monetar), !inta final) fiind stabilitatea pre!urilor. Mintirea cursului de sc'imb reprezint) strategia b)ncii centrale de a asigura stabilitatea cursului de sc'imb nominal fa!) de una sau mai mu lte valute ancor) a unui partener comercial important cu o rat) a infla!iei mai sc)zut). $rin aceast) metod) poate sc)dea (i infla!ia -n !ara -n care se adopt) aceast) strategie. /ceast) strategie are o varietate de forme" curs de sc'imb fix, curs de sc'imb a8ustabil conform unei traiectorii prestabilite, curs de sc'imb cu band) orizontal) sau a8ustabil). Ina dintre ele este stabilirea unui curs de sc'imb nominal fix -n raport cu una sau un co( de valute str)ine, banca central) anga8,ndu.se s) intervin) pe pia!) pentru a men!ine cursul de sc'imb la nivelul stabilit. &ursurile de sc'imb -n acest caz nu sunt constante, ci variaz) -ntre anumite limite -n 8urul unei parit)!i stabilite (band) de fluctua!ie). $entru a men!in e cursul de sc'imb, banca central) intervine pe pia!) cu a8utorul instrumentelor sale" rata dob,nzii (i interven!ii directe pe pia!a valutar). $entru a putea sus!ine aceast) strategie, -nainte de a o adopta, banca central) trebuie s) de!in) rezerve interna!ionale mari pentru a putea interveni pe pia!a valutar) -ntr.un timp foarte scurt.

; alt) metod) de !intire a cursului de sc'imb este aceea ce presupune modificarea cursului de sc'imb nominal fixat ini!ial !in,ndu.se cont de evolu!iile infla!iei, f)r) ca aceast) modificare s) dep)(easc) nivelul atins de infla!ie (croNling peg). Mintirea cursului de sc'imb este o strategie prin care se cre(te -ncrederea -n banca central), -ns) aceasta -(i pierde din autonomia de adoptare a m)surilor de politic) monetar), fiind nevoit) s) urmeze m)surile de politic) monetar) adoptate de !ara monedei ancor). Mintirea direct) a infla!iei reprezint) stabilirea unei !inte a ratei infla!iei ce poate fluctua -n intervalul de toleran!) d e O 3H . 3,GH pentru o anumit) perioad) de timp (< ani) (i care are ca obiectiv central stabilitatea pre!urilor. &a (i condi!ii inti!iale de trecere la !intirea infla!iei putem aminti" rata infla!iei trebuie s) aib) o singur) cifr ), banca central) a a8uns la un mod bun de previzionare a nivelului infla!iei, sectorul financiar este stabil (i solid iar !inta de infla!ie se stabile(te -mpreun) cu guvernul. 4n ceea ce prive(te cursul de sc'imb, acesta este l)sat s) floteze liber pe pia!), fiind rezultatul -nt,lnirii cererii de valut) cu oferta de valut), -ns) aceast) flotare nu este o flotare Ppur), banca central) intervenind pe pia!) -n anumite momente. In astfel de curs stimuleaz) ac!iunile speculative ce pot pune presiuni asupra balan!ei de pl)!i. +iscul datorat eventualei instabilit)!i poate duce la cre(terea costurilor de acoperire ce pot genera un impact infla!ionist. Mintirea direct) a infla!iei presupune un bun mix de politici la nivelul economiei na!ionale, un mare grad de independen!) al b)ncii centrale, un grad ridicat de transparen!), c,t (i asumarea r)spunderii b)ncii centrale pentru eventualele e(ecuri -n atingerea !intelor de infla!ie. 2anca central) controleaz) cantitatea de bani disponibil) -n economie (oferta de bani). =otalitatea deciziilor b)ncii centrale privind oferta de bani reprezint) politica monetar). 2anca central) poate controla oferta de moned) cu a8utorul urm)toarelor instrumente" rescontare, politica de open marQet, rata rezerelor obligatorii, interven!iile pe pia!a monetar) interbancar) etc. (a) +escontarea. +eprezint) opera!iunea prin care banca central) creeaz) moned). 2anca &entral) prime(te de la b)ncile comerciale ',rtii de valoare care au fost scontate de c)tre acestea. $entru a -n!elege mai bine acest mecanism vom lua urm)torul exemplu" firma abc, de!ine o cambie -n valoar e de G99 lei pe o durat) de R luni. 0up) trei luni se adreseaz) unei b)nci comerciale, -n vederea scont)rii, la o rat) a scontului de 39H. Valoarea scontului o putem calcula astfel" % # (VS=S$):(3<) sau (?R9), unde" % # contulE V # valoarea nominal) a titlului de creditE

= # timpul de la scontare p,n) a scaden!) exprimat -n luni sau -n zileE $ # rata scontului. 4n cazul nostru % # (GS39<S?S9,3):3< #3<,G lei 1irma abc prime(te de la banca comercial) DLJ,G lei (G99 3<,G). 2anca comercial) la r,ndul s)u se 'ot)r)(te s) resconteze titlul la 2anca &entral), la o valoare mai mic) dec,t scontul de 39 lei. &,(tigul 2)ncii &omerciale este de <,G lei. Moneda pe care a creat.o 2anca &entral) din aceast) opera!iune este de DLJ,G * <,G # DK9 lei. @a scaden!) 2anca &entral) va -ncasa pe titlul rescontat valoarea sa nominal) de G99 lei. (b) ;pera!iunile de open marQet. $e open marQet ac!ioneaz) numai intermediarii financiari b)nci, societ)!i de asigurare care de!in titluri ce pot fi cump)rate sau v,ndute de c)tre banca central). 0ac) 2anca &entral) cump)r) titluri, masa monetar) va cre(teE -n situa!ia invers), -n care ea vinde titluri, masa monetar) va sc)dea. ;pera!iunile de open marQet rep rezint) opera!iunile realizate de c)tre banca central) pentru a regla masa monetar). ;pen marQet implic) urm)toarele tipuri de opera!iuni" o opera!iuni principale de refinan!are sunt cele mai importante pe pia!a de open marQet (i au un rol extrem de important -n stabilirea nivelului lic'idit)!ii din economie c,t (i -n stabilirea nivelului ratei de dob,nd). /u o perioad) de derulare de o s)pt)m,n) cu o scaden!) de dou) s)pt)m,ni. o opera!iuni de refinan!are pe termn lung ofer) lic'idit)!i sistemului bancar (i au o perioad) de scaden!) de trei luni. o opera!iuni de regla8 fin sunt destinate absorb!iei sau furniz)rii de lic'idit)!i -n sistem. %unt folosite pentru a atenua efectele fluctua!iilor de pe pia!) asupra ratei dob,nzii. ;pera!iunile de regla8 pot -mbr)ca forma" cump)r)ri:v,nz)ri reversibile repo:reverse repo, opera!iuni de sNap valutar, emiterea de certificate de depozite (i atragerea de depozite. &ump)r)rile:v,nz)rileE reversibile repo:reverse Erepo sunt cesiuni de crean!e pe baz) contractual) prin care institu!ia ce cedeaz) crean!a se anga8eaz) s) o reprimeasc) iar institu!ia cesionar) se anga8eaz) s) retrocedeze acelea(i titluri. $re!ul la care se face r)scump )rarea este alc)tuit din pre!ul de v,nzare (i dob,nda datorat) la scaden!a aferent) sumei luat) cu -mprumut. Valoarea de pia!) a titlurilor care fac obiectul tranzac!iilor repo (i reverse repo trebuie s) fie mai mare sau egal) cu valoarea de r)scump)rare a acestora. ;pera!iunile de sNap valutar sunt opera!iuni de sc'imbare a unui instrument financiar cu altul. 5miterea de certificate de depozite este o opera!iune prin care se a8unge la o sc)dere a masei monetare (i implicit a presiunilor infla!ioniste. @a fel (i opera!iunea de atragere de depozite.

o opera!iuni structurale asigur) lic'iditate din sistem prin tranzac!ii directe pe pia!) (i sunt asem)n)toare cu cele de regla8 fin. /t,t opera!iunile de regla8 fin c,t (i cele structurale nu sunt standardizate. 0iferen!a dintre rescontare (i open marQet este cauzat) de rata dob,nzii" la rescontare rata dob,nzii este fix), -n timp ce -n open marQet ea se formeaz) prin confruntarea cererii cu oferta. (c) +ezervele obligatorii. 2anca central folose(te rezervele minime obligatorii pentru a controla masa monetar). &u c,t +M; este mai mare, cu at,t valoarea creditelor acordate -n sistem va fi mai mic) iar masa monetar) nu va mai cre(te. 5ste valabil) (i rela!ia invers). +ezervele reprezint) un procent din depozitele b)ncilor comerciale care trebuie p)strat din motive de siguran!) la 2anca &entral). In alt motiv care st) la baza constituirii acestor rezerve este legat de reglarea pl)!ilor -ntreb)ncile comerciale. /stfel, s) presupunem c) un client al b)ncii / prime(te un cec de la un client al b)ncii 2. /cesta va depune cecul s)u la banca /, unde -(i are contul. 2anca / va credita contul clientului s)u (i va depune cecul primit la 2anca &entral). /ceasta la r,ndul s)u va credita contul de rezerve al b)ncii / (i va debita contul de rezerve al b)ncii 2. %terilizarea reprezint) setul de m)suri -ntreprinse de banca central) pentru a neutraliza impactul pe care -l exercit) asupra lic'idit)!ii din sistemul bancar interven!iile sale pe pia!a valutar). 4n cazul -n care pe pia!) exist) o cre(tere a masei monetare datorit) intr)rilor de valut), se pot adopta m)suri restrictive care pot stopa crea!ia monetar) sau se pot lua m)suri directe asupra credit)rii. (d) $ia!a monetar) interbancar) se define(te ca fiind o pia!) -n care se efectueaz) opera!iuni de atragere (i plasare de depozite la vedere (i la termen -n moned) na!ional). +atele dob,nzilor se determin) liber -n func!ie de raportul cerere:ofert) de moned). 2anca a!ional) a +om,niei public) zilnic un nivel de referin!) al ratei dob,nzii. 4n func!ie de acest nivel al dob,nzii, b)ncile comerciale stabilesc o rat) medie a dob,nzii pentru depozitele atrase(+;2I0) (i pentru depozitele plasate (+;2;+). +;2I0 reprezint) rata medie a dob,nzii la depozite atrase pe pia!a interbancar). +ata dob,nzii acordat) de o banc) pentru depozitele constituite la ea este mai mic) dec,t +;2I0, diferen!a -nsemn,nd profit. +;2;+ reprezint) rata medie a dob,nzii la depozite plasate (credite acordate) pe pia!a interbancar). ; banc) percepe o rat) mai mare dec,t +;2;+, diferen!a fiind destinat) acoperirii costurilor. ?. 0e ce rata dob,nzii se formeaz) pe o pia!a de oligopol (i oligopson T

$entru c) principalii operatori pe p ia!a monetar) sunt b)ncile (ele sunt principalii ofertan!i (i principalii consumatori pentru c) ele intermediaz) de fapt -ntre cerere (i ofert)). 2)ncile de pe pia!) sunt -n num)r suficient de mic pentru ca deciziile lor s) fie interdependente. AU#%E)ALUARE (ANII. PIA9A $%NE#AR I. =5%=5 A+I@U 3. &,nd rata dob,nzii cre(te, cererea de credite" a) cre(te, b) scade, c) nu se modific). <) +ata dob,nzii reprezint)" a) un pre!E b) un cost pentru creditorE c) un venit pentru debitor. ?) &ardul reprezint)" a) moneda sciptural)E b) moneda numerarE c) moned) metalic) II. +U%$I 05MI &I /05VU+/= ( /) %/I 1/@% ( 1)" 3, 0ac) rata dob,nzii cre(te, se scumpesc creditele. <. $ersoana care se -ndatoreaz) devine debitor ?. $entru creditor, dob,nda este un pre! pentru folosirea banilor. D. &ecul nu este o form) a banilor. III. /%;&I/MI V/+I/2I@5I 0I &;@;/ / /, 1;+MI@/ &;+5&=U 0I &;@;/ / 2" &oloana / &oloana 2 3) dob,nda simpl) a) 0# & x dV x n <) dob,nda compus) b) 0 # %1 . & ?) masa monetar) c) $C:V d) &(3*dV)n e) V$:C IV. $+;2@5MU 3. ; persoan) depunde la 2&+ suma de 39 milione de lei, pe <D de luni, cu rata dob,nzii de <GH. %e cere" a) &e sum) retrage acest) persoan) de la banc) dup) doi ani, dac) se capitalizeaz) dob,ndaT b) &,t este dob,nda -ncasat) de deponentT 4#spunsuri" I. 3b, <a, ?aE II. 3/, </, ?1, D1, G/E III. 3a, <b, ?c, IV. /) 3G.R<Gmil lei, b) G.R<G mil lei

Unitatea I). PIA#A CAPI#ALURIL%R Seciunea *. Crearea de ca,ital. Seciunea -. Actiunile. Sectiunea 0. %bli=atiunile Seciunea 1. Rolul si im,ortanta (ursei de alori.
PIA9A C API#ALURIL%R

Ce tim depre... *. /c!iunea este un titlu de valoare pe termen lung cu urm)toarele particularit)!i" . poart) -nsemne speciale" numele firmei emitente, valoarea nominal), seria, data emiteriiE . atest) dreptul de proprietate al de!in)torului asupra unei p)r!i din:capitalul firmei care a emis.oE . d) dreptul de!in)torului la o parte din profitul firmei, numit) dividend, venit variabil, care depinde de rezultatele financiare ale firmeiE . drepturile (i riscurile ac!ionarului sunt propor!ionale cu num)rul ac!iunilor pe care le de!ineE . ac!iunile pot fi v,ndute, l)sate mo(tenire sau donate. -. ;bliga!iunea" W titlul de valoare ce atest) contractarea unui -mprumut pe termen lungE W emiten!ii de obliga!iuni (numi!i obligatari) se oblig) s) -napoieze -mprumutul (i s) pl)teasc) o dob,nd) anual) fix) (cuponul obligatiunii) #X se mai numesc (i titluri de valoare cu venit fixE W emiten!i pot fi" statul, -ntreprinderile publice, b)ncile, administra!iile locale (i -n cazuri de excep!ie -ntreprinderile privateE W de!in)torii de obliga!iuni au calitatea de creditor fa!) de emitent. 0. /t,t ac!iunile, c,t (i obliga!iunile pot fi nominative, dac) au -nscrise pe ele numele proprietarului sau la purt)tor, -n caz contrar. 1. 1ormele pie!ei financiare sunt" a) pia!a financiar) primar)" . pe aceasta se realizeaz) tranzac!ii cu titluri nou emiseE . principalii operatori sunt b)ncile, care se ocup) de plasarea titlurilor (i primesc -n sc'imb un comisionE

. titlurile se tranzac!ioneaz) la valoarea nominal), -nscris) pe titlu (este un pre! ferm)E . rareori obliga!iunile se v,nd sub valoarea nominal) (subpari), asigur,ndu.se -n acest fel un venit suplimentar cump)r)torului (al)turi de dob,nd)) deoarece r)scump)rarea obliga!iunii are loc la valoarea nominal) (al.pari). b) pia!a financiar) secundar)" . realizeaz) tranzac!ii cu titluri emise anteriorE . se prezint) -n principal sub forma bursei de valori, dar poate cunoa(te (i alte forme (de exemplu, -n +om,nia, +/%0/> este pia!a secundar) a titlurilor necotate la bursa) E . principalii operatori la burs) sunt agen!ii de sc' imb (8obberi, case de curta8 (.a.) E . bursa este organizat) ca societate pe ac!iuni, privat), condus) de consiliul 2ursei, dar este controlat) de autoritatea public), care veg'eaz) asupra respect)rii reglement)rilor legaleE . principala problem) a bursei este formarea cursului (a pre!ului) titlurilor de valoare, curs care depinde -n principal de cererea (i oferta de titluri. /l!i factori care inf luen!eaz) cursul sunt" veniturile anterioare (i viitoare aduse de titlu, rata dob,nzii, rata infla!iei, con8unctur) economic) intern) (i interna!ional). 2. ;pera!iunile la bursa de valori pot fi" a) la vedere, c,nd sc'imbul titlurilor pe bani se efectueaz) -n momentul efectu)rii tranzac!iei, sau -n cel mult < zile lucr )toare de la semnarea contractului, la cursul existentE b) la termen, c,nd exista un decala8 -n timp -ntre momentul -n c'eierii tranzac!iei (i momentul execut)rii contractului. &aracterul speculativ al acestor opera!iuni decurge din modificarea nivelului cursului la data scaden!ei -n raport cu data -n c'eierii tranzac!iei astfel" . v,nz)torul c,(tig) atunci c,nd mizeaz) pe sc)derea cursului titlurilor (speculator Fa la baisseF), deoarece atunci c,nd vinde titlurile el nu le are (i sper) s) le cumpere mai ieftin la scaden!)E . cump)r)torul c,(tig) c,nd mizeaz) pe cre(terea cursului titlurilor p,n) la data scaden!ei (speculator Fa la 'ausseF) , deoarece el sper) ca la scaden!) s) cumpere titlurile mai ieftin de la v,nz)tor, apoi s) le v,nd) mai scump , la pre!ul existent pe pia!) la momentul respectiv. 6. +olul bursei de valori const) -n" W transformarea -n termen scurt a capitalului real -n capital b)nesc (i inversE

W transferarea unor capitaluri individuale dintr.o -ntreprindere -n alta sau dintr.o !ar) -n altaE W realizarea procesului de concentrare a puterii economiceE W manifestarea ei ca barometru al st)rii economice. 8ntrebri frec ente ,e aceast tem4 1. *e &e opera"iunile la ter!en sunt spe&ulative$ $entru c) aceste op era!iuni nu au acoperire, adic) cel care vinde nu are titlurile -n momentul -n c'eierii tranzac!iei (i, -n general, cel care cump)r) nu are to!i banii ci nu mai o sum) privit) ca o garan!ie. 5ten"ie6 /ceste opera!iuni sunt legale (i nu se concretizeaz) -n -n(elarea cump)r)torului de c)tre v,nz)tor sau invers. /mbii agen!i economici -(i asum) -n mod con(tient riscul de a pierde, prin intuirea gre(it) a evolu!iei cursului. %. *e &e bursa sustra-e su!e de bani a&tivit#"ii reale 78bani fierbin"i9:$ $entru c) ea utilizeaz) sume mari de bani doar -n scopuri speculative. &u alte cuvinte, banii antrena!i -n opera!iunile speculative sunt sustra(i activit)!ii economice reale, investi!iilor -n mi8loace de produc!ie. (. *e &e bursa favorizeaz# pro&esul de &on&entrare a &apitalului $ $entru c), dac) o firm) dore(te s) preia controlul altei firme, are posibilitatea s) cumpere de pe pia!a financiar) ac!iunile firmei respective. 4n acest fel, prin preluarea controlului, se formeaz) pe pia!a unui bun mari firme (capitalul se concentreaz) -n c,teva m)ri firme). ). u! influen"eaz# rata dobnzii &ursul titlurilor $ /tunci c,nd de!inem o sum) de bani pe care nu dorim s) o consum)m, avem mai multe posibilit)!i" s) depunem banii la banc), s) cump)r)m titluri financiare, s).i sc'imb)m -n valut) etc. Vom cump)ra titluri financiare numai dac) sper)m s) ob!inem mai mult de pe urma lor dec,t dobanda bancar). 0ac) rata dob,nzii cre(te, suntem mai tenta!i s) depunem banii la banc), deci nu mai cump)r)m titluri, ceea ce antreneaz) o reducere a cererii de titluri (i, implicit a cursului titlurilor. 0eci, -ntre rata dob,nzii (i cursul titlurilor financiare rela!ia este negativ). 0e altfel, cursul minim de ofert) al unei obliga!iuni (&) se calculeaz)" & # 0:dY , -n care 0 este cuponul obliga!iunii, iar dY este rata dob,nzii.

AU#%E)ALUARE PIA9A FINANCIAR I. =5%=5 A+I@U 3. /c!iunile se deosebesc de obliga!iuni prin faptul c)" a) reprezint) -mprumuturiE b) sunt titluri de proprietateE c) trebuie r)scump)rate de c)tre emitent la scaden!). <. &,nd cursul titlurilor scade, -ntr.o opera!iune la termen, castig)" a) creditorul E b) cump)r)torul E c) v,nz)torul ?. &,nd o persoan) poseda o obliga!iune emis) de o firm), aceasta -i d) dreptul numai la" a) o parte din capitalul firmeiE b) o parte din profitE c) dob,nd) II. +U%$I 05MI &I /05VU+/= (/) %/I 1/@% (1)" 3. 2anii sunt ',rtii de valoare <. /c!iunile sunt -mprumuturi pe termen lung ?. ;bliga!iunile sunt titluri de proprietate. D. Venitul ac!iunii se nume(te divident. G. Venitul obligatiunii se nume(te dob,nd). III. $+;2@5M5" 3. ; obliga!iune aduce de!in)torului sau un venit fix de <9.999 u.m. &alcula!i pre!ul obligatiunii pe pia!a finaciar) -n condi!iile -n care rata dob,nzii este de <9H. <. 0oi broQeri /, v,nz)tor (i 2, cump)r)tor, -nc'eie un contract la termen pentru 3999 de ac!iuni la un curs de 399 de euro:ac!iune. @a scaden!) cursul este de K9 de euro:ac!iune. &ine c,(tig) (i c,tT ?. ; obliga!iune cu valoare nominal) de 399.999 de lei (i cu R9H venit anual garantat la emisiune, a fost cump)rat la pre!ul de G9.999 lei. 0etermina!i rata dob,nzii. IV &;M$@5=/MI =/25@I@" %itua!ia pe pia!a financiar) Modificarea cursului titlului &re(te cererea de titluri de valoare &re(te rata dobanzii %e imbunat)!e(te starea economiei na!ionale 4#spunsuri; I. 3b, <c, ?cE II. 3/, <1, ?1, D/, G/E III. 3& * 399.999 euroE <. &,(tig) /, 39.999 euroE ?.dV#3<9 HE IV. &re(te, scade, cre(te

Unitatea 2. PIA9A $UNCII Seciunea *. Cererea de munca. Seciunea -. %ferta de munca. Sectiunea 0. :oma>ul ? ti,uri de @oma> $I/M/ 1;+M5I 05 MI &U. %alariul Ce tim despre... 3. $ia!a muncii este pia!a pe care se -nt,lnesc cererea cu oferta de munc) (i pe care se formeaz) pre!ul muncii. &ererea de munc) reprezint) nevoia de munc) salariat) din economie -ntr.o anumit) perioad) de timpE ea se m)soar) prin num)rul locurilor de munc), indiferent dac) acestea sunt sau nu ocupate. ;ferta de munc) exprim) munca pe care o pot depune membrii societ)!ii -n condi!ii salariale. ;ferta de munc) se m)soar) prin popula!ia apt) de munc) a unei !)ri, indiferent dac) lucreaz) sau nu, din care se scad" . femeile casniceE . studen!iiE . militarii -n termen E . cei care nu doresc s) se anga8eze, pentru c) au resurse pentru existen!) sau:(i deoarece au alte preocup)ri. NU CONFUNDA! ;ferta de munc) (i ;ferta de locuri de munc)E oferta de munc) este dat) de popula!ia apt) de munc), indiferent dac) lucreaz) sau nu, pe c,nd oferta de locuri de munc) este sinonim) cu cererea de munc). NU CONFUNDA! &ererea de munc) (i &ererea de locuri de munc)E cererea de munc) este num)rul locurilor de munc) din economie care se satisfac prin remunerare salarial), pe c,nd cererea de locuri de munc) este oferta de munc). <. &ererea (i oferta de munc) au urm)toarele particularit)!i" o sunt m)rimi dinamice, se modif ic) -n timp E o reflect) rela!iile -ntre dezvoltarea economico.social) ca surs) a cererii (i popula!ie ca sursa a oferteiE o pe termen scurt sunt invariabile, deoarece pentru ca cererea s) creasc) trebuie realizate investi!ii (care cer timp), iar pentru ca oferta s) creasc) trebuie ca genera!iile de oameni s) a8ung) la v,rsta de munc)E o for!a de munc) are o mobilitate redus) ( motiv pentru care, uneori, -n aceea(i !ar) exist) zone cu (oma8 ridicat (i zone -n care factorul de produc!ie munc) este insuficient)E

o oferta de munc) are caracter rigid (pe m)sur) ce salariul cre(te, timpul de munc) oferit de anga8at cre(te (i el, dar mai -ncet) (i este perisabil (dac) o persoan) nu lucreaz) o perioad) -ndelungat), -(i pierde din aptitudini (i din -ndem,nareE de exemp lu, c'iar (i dumneavoastr), dup) o vacan!), ave!i nevoie de timp pentru a -nv)!a cu acela(i randament ca -nainte de vacan!))E o pentru c) factorul munc) este oferit de oameni, oferta de munc) nu se formeaz) neap)rat pe principii de pia!) (de exemplu, dac) v) place istoria, c'iar dac) (ti!i c) pe pia!a muncii nu este nevoie de istorici, ve!i urma aceast) facultate)E o cererea (i oferta de munc) nu sunt omogene, ci sunt formate din segmente pu!in concuren!iale sau c'iar neconcurentiale. $ia!a for!ei de munc) p oate fi p rivit)" . la nivel !a&roe&ono!i&2 unde se formeaz) cadrul general al func!ion)rii sale, se formeaz) principiile care stau la baza stabilirii salariilor (i se contureaz) o anumit) tendin!) a salariilor ( -n general, de cre(tere)E . la nivel !i&roe&ono!i&2 unde se -nc'eie efectiv contractele de munc) (i se determin) m)rimea (i dinamica salariului. ?. %alariul este suma de bani primit) de posesorul muncii pentru contribu!ia sa la desf)(urarea activit)!ii economice. %alariul poate fi privit din dou) puncte de vedere" a) al realiz)rii activit)!ii economice, bazat) pe combinarea factorilor de produc!ie ##X salariul este un cost, o component) a costului produc!ieiE b) al finaliz)rii activit)!ii economice -n bunuri care aduc un venit prin v,nzarea lor pe pia!) ##X venit care se -mparte -ntre participan!ii la realizarea lui, inclusiv factorul munc). D. %alariul este sub inciden!a a dou) procese" W diferen!ierea, stabilirea diferit) a salariului pentru diferi!i lucr)tori -n func!ie de anumite criterii, dintre care cel mai important este eficien!a, productivitatea munciiE W apropierea . egalizarea salariilor, niciodat) perfect), care exprim) tendin!a salariilor de a se apropia, dac) (i eficien!a muncii anga8a!ilor devine asem)n)toare.

G. 1ormele salariului sunt" a) Salariul no!inal 7SN: care reprezint) suma de bani primit) de un salariat pentru munca prestat).

b) Salariul real 7S4:2 care exprim) cantitatea de bunuri (i servicii ce poate fi cump)rat) cu salariu nominalE este, altfel spus, puterea de cump)rare a salariului nominalE el se determin) ca un raport -ntre salariul real (i nivelul mediu al pre!urilor bunurilor de consum ($)" %+ # % : $. c) Salariul &ole&tiv se acord) salaria!ilor unei firme pentru participarea la beneficiul ob!inut de firm)E -mbrac) forma unei sume de bani sau a unor avanta8e (de exemplu, anga8a!ii % &1+ beneficiaz) de c)l)torii gratuite pe calea ferat)). d) %alariul social este suma acordat) de societate unor salaria!i care se confrunt) cu probleme deosebite" (oma8, boli profesionale, accidente de munc) (.a. R. 1actorii care influen!eaz) m)rimea salariului sunt" a: <a&tori dire&"i . productivitatea munciiE . c'eltuielile salariatului (i familiei sale pentru acoperirea nevoilor. $entru c) factorii de mai sus cresc -n timp, (i salariul are o tendin!) general) de cre(tere. b: <a&tori indire&"i; . gradul de organizare -n sindicateE . capacitatea sindicatelor (i a anga8a!ilor de a dialo ga cu organiza!iile patronale (i cu statul (i de a.(i impune revendic)rileE . migra!ia interna!ional) a for!ei de munc)E . legisla!ia cu privire la mi(carea grevist). 8ntrebri frec ente ,e aceast tem 1. *e &e salariul este o &o!ponent# a pre"ului unui bun e&ono!i&$ $entru c) salariul, din perspectiva firmei, este un cost, o component) a costurilor salariale. /ceast) c'eltuial), firm) o recupereaz) din veniturile -ncasate din vanzarea produselor, deci include, sub forma costurilor salariale medii, salariul -n pre!ul produselor sale. %. *e &e se spune &# &ererea 'i oferta de !un&# au &ara&ter derivat $

$entru c) ele deriv) din cererea de bunuri (i servicii de pe pia!). /stfel, nici o firm) nu anga8eaz) lucratori numai din dorin!a de a reduce (oma8ul (i a.i a8uta pe ace(tia s) tr)iasc) mai bine. %copul pentru care o firm) cre(te num)rul de lucr)tori este cre(terea produc!iei, pentru maximizarea profitului. 1irma cre(te produc!ia numai atunci c,nd estimeaz) c) aceasta se va vinde, deci c,nd cererea pentru bunurile realizate de ea (i oferite pe pia!) cre(te (o cerere care poate s) creasc) este o cerere elastic)). 0eci cererea de munc) decurge direct din cererea de bunuri (i servicii de pe p ia!). $e de alt) parte, oamenii nu muncesc, -n general, de dragul de a munci sau pentru c) nu au altceva mai bun de f)cut. 5i se ofer) s) presteze o munc) salarial) tocmai pentru a putea s) cumpere bunurile economice necesare acoperirii nevoilor. (. *e &e &re'terea !ai a&&entuat# a salariilor +n2 raport &u &re'terea produ&tivit#"ii !un&ii deter!in# &re'terea &osturilor salariale !edii$ &osturile salariale medii sunt costurile salariale pe unitate de produs. $roductivitatea muncii exprim) produc!ia raportat) la num)rul de anga8a!i. 0ac) cre(terea salariilor dep)(e(te cre(terea productivit)!ii muncii, -nseamn) c) indicele salariului real (Isr) este mai mare dec,t indicele productivit)!ii muncii (IN l). 0 ar IN l #I>:I@ (i este mai mic dec,t Isr. 0ac) num)rul lucr)torilor este constant, I@ este egal cu 3 sau 399 H (i se poate afirma c) IsrXI> deci salariul real cre(te mai repede dec,t produc!ia, ceea ce -nseamn) c) la o unitate de produs revin mai multe c'eltuieli salariale, deci cresc costurile salariale medii. :%$AAUL Ce tim desp re 3. Zoma8ul descrie acea situa!ie de pe pia!a muncii caracterizat) p rin utilizarea par!ial), incomp let), a resurselor de munc). $otrivit 2iroului Interna!ional al Muncii este (omer acea p ersoan) care" . are mai mult de 3G an iE . este apt de munc)E . nu munce(te . caut) un loc de munc)E . este disp onibil p entru o munc) salariat) sau nesalar iat).

<. ivelul (oma8ului se poate determina absolut, prin num)rul de (omeri, (i relativ, prin rata (oma8ului. um)rul (omerilor (Z) se determin) sc)z,nd din popula!ia apt) de munc) a unei !)ri ($/) popula!ia ocupat) ($;) (i persoanele apte, dar care nu doresc un loc de munc) ($ )" Z # $/ . ($; * $ ). $rintre cei care nu doresc un loc de munc) se num)r) femeile casnice, elevii, bolnavii, inap!i temporar (.a. $opula!ia apt) se determin) c) diferen!) -ntre populatia total) ($=) (i popula!ia inapt) de munc) ($I /)" $/ # $=.$I /. +ata (oma8ului se poate determina ca un raport -ntre num)rul (omerilor (i popula!ia apt) de munc) sau ca un raport -ntre num)rul (omerilor (i popula!ia ocupat)" +( # Z :$/ sau +( # Z :$;. $opula!ia inapt) de munc) include copii, b)tr,nii (i populatia 'andicapat). /l)turi de rata (oma8ului, indicatorii relativi ai ocup)rii mai cuprind" . -radul de o&upare2 numit (i rata de activitate, determinat ca un raport -ntre popula!ia ocup at) (i popula!ia activ) d isp onibil)" +a # $;:$/E . -radul de n eo&upare calculat ca un r ap ort -ntre p op ula!ia ap t) neocup at) ($ ;) (i populatia ap t)" +no # $ ;:$/. 4n popula!ia neocup at), dar ap t), vom include (omerii (i p ersoanele care nu doresc s) lucreze. . rata ap"ilor de !un&#2 d eter min at) ca un raport -ntre popula!ia ap t) (i p op ulatia total)" +a p # $/:$=E . rata inap"ilor2 determinat) ca un raport -ntre p opula!ia inapt) (i pop ula!ia total)" +inap # $I /:$=. ?. 1ormele (oma8ului sunt" . (oma8 total, care descrie situa!ia -n care se afl) o persoan) care (i.a pierdut locul de munc) (i a -ncetat s) lucreze . (oma8 par!ial, care descrie situa!ia -n care se afl) o persoan) care lucreaz) mai pu!ine ore, dar prime(te (i un salariu mai mic. . (oma8 ciclic, cauzat de economic) (i recesiune) E con8uncturi economice nefavorabile (criz)

. (oma8 te'nologic, datorat restr,ngerii lo curilor de munc) -n urma p romov)rii noilor te'nologii. . (oma8 structural datorat modific)rii structurii economiei pe ramuri (i apari!iei unei neconcordan!e -ntre structura cererii de munc) (i cea a ofertei de munc). /stfel, s) spunem c) firmele doresc informaticieni, dar economia abund) -n oferta de electricieni. &onsecin!aT 5lectricienii sunt (omeri, dar pe pia!a informaticienilor lipse(te for!a de munc)E

. (oma8 involuntar, datorat dezec'ilibrului de pe pia!a muncii, aunei cereri de munc) inferioar e oferteiE . (oma8 voluntar, care cuprinde persoanele care doresc s) se anga8eze, dar la un nivel mai mare al salariu lui dec,t cel existent pe pia!a muncii. 0 e exemplu, dac) o casnic) decide s) se anga8eze, ea trebuie s) pl)teasc) pe cineva pentru a avea gri8) de copii (i de cas). $rin urmare, ea se va anga8a numai dac) salariul este mai mare dec,t aceste c'eltuieli plus celelalte avanta8e la care renun!) dac) nu mai st) acas).

D. &ea mai important) m)sur) de protec!ie a (omerilor pe termen scurt, este garantarea unui venit minim, numit indemniza!ie de (oma8. M)rimea indemniza!iei se stabile(te la un astfel de nivel -nc,t s) stimuleze reintegrarea (omerilor -n via!a activ). G. M)surile de diminuare a soma8ului care au -n vedere direct pe (omeri sunt" . cursuri de preg)tire, calificare a (omerilor E . facilit)!i acordate de stat firmelor care creeaz) locuri de anga8eaz) someriE munc) (i care

. crearea de locuri de munc) -n sectorul public, dac) este eficient acest lucruE . aplicarea unor forme noi de anga8are" pe timp par!ial, cu orar atipic, pe durat) scurt), pe opera!iuni (.a.E . stimularea investi!iilor, mai ales -n domeniul protec!iei mediului . R. M)surile de diminuare a (oma8ului referitoare la popula!ia ocupat) sunt" . cursuri de preg)tire profesional) continu)E . -mp)r!irea timpului de munc), astfel -nc,t acesta s) a8ung) pentru mai multe persoaneE . reducerea duratei vie!ii activeE . repatrierea emigran!ilorE . garantarea prin contractele de munc) a locurilor de munc). J. M)surile care au -n vedere ameliorarea condi!iilor celor afecta!i de (oma8 sunt" . cre(terea indemniza!iei de soma8E . cre(terea perioadei de acordare a a8utorului de (oma8E . asigurarea unor condi!ii mai bune de asisten!) sanitar). 8ntrebri frec ente ,e aceast tem4 1. ei &are au +nre-istrate &ereri la a-en"iile de plasare a for"ei de !un&# sunt 'o!eri$ *ar &ei &are au un lo& de !un&#2 dar se afl# +n &#uta reaaltuia !ai bun$

&u privire la prima -ntrebar e, persoanele respective sunt (omeri doar dac) nu au un loc de munc). =ocmai de aceea a evalua (oma8ul dup) num)rul celor care solicit) un loc de munc) agen!iilor de plasament este incorect. &ei care au un loc de munc), dar doresc altul mai bun, nu sunt (omeri ci se includ -n popula!ia ocupat) sau efectiv activ).

%. *e &e un 'o!a, &t !ai !i& evit# irosirea for"ei de !un&#$ $entru c) munca este (i ea o resurs) (omerii sunt resurse de munc) neutilizate, deci irosite. /cest lucru este (i mai evident dac) avem -n vedere timpul de munc) pe care ace(ti oameni l.ar putea furniza societ)!ii (i care se pierde definitiv prin (oma8. &u c,t (oma8ul este mai mic, cu at,t resursele de munc) sunt mai bine utilizate (i economia produce mai mult deci acoper) mai multe nevoi. (. u! &ontribuie &re'terea e0porturilor la di!inuarea 'o!a,ului$ 5xporturile ec'ivaleaz) cu o cerere extern) pentru produsele na!ionale, rezultate din produc!ia intern) de bunuri economice. &re(terea exporturilor este a(adar o cre(tere a cererii, care stimuleaz) produc!ia firmelor interne. $entru a putea produce mai mult aceste firme sunt obligate s) fac) investi!ii (i s) anga8eze personal suplimentar, ceea ce antreneaz) reducerea (oma8ului. ). /ste posibil &a prin &re'terea produ&tivit#"ii !un&ii 'o!a,ul s# s&ad#$ 0esigur. 5ste adev)rat c) prin cre(terea productivit)!ii muncii o amenii produc mai mult -ntr.un timp mai scurt, ceea ce -nseamn ) c) scade timpul de munc) pe ansamblul economiei na!ionale. 0ar nu trebuie s) deducem de aici c) (oma8ul cre(te. &re(terea productivit)!ii la acela(i nivel al salariilor ec'ivaleaz) cu -mbun)t)!irea rap ortului dintre productivitatea muncii (i salarii. %pus simplu, lucr)torul aduce f irmei din ce -n ce mai mult, dar prime(te acela(i salariu sau un salariu m)rit, dar cu un procent mai mic dec,t cel al cre(terii productivit)!ii. 4n consecin!), firma c,(tig) tot mai mult cu fiecar e nou lucr)tor anga8at, motiv pentru care este stimulat) s) anga8eze mai mul!i oameni./stfel, (oma8ul scade. .. e deze&1ilibre e&ono!i&e e0pri!# 'o!a,ul$ $rivit ca dezec'ilibru, (oma8ul exprim) -n primul r,nd, neconcordan!a dintre cererea de munc), prea mic), (i oferta de munc), prea mare. 0eci, el reflect) dezec'ilibrul de pe pia!a muncii caracterizat printr.un exces de ofert) de munc). 0e obicei -ns), insuficien!a locurilor de munc) provine din insuficien!a investi!iilor. &um acolo unde nu sunt investi!ii, nu vom avea nici produc!ie, (oma8ul exprim) (i un dezec'ilibru de pe pia!a bunurilor (i serviciilor caracterizat printr.o ofert) de bunuri economice mai mic) dec,t cererea (absorb!ie).

AU#%E)ALUARE PIA9A $UNCII I. =5%=5 A+I@U 3. &,nd pre!urile cresc mai repede dec,t salariul nominal, salariul real" a) cre(te, b) scade, c) nu se modific). <. &re(terea fiscalit)!ii pe salarii, ne-nso!it) de cre(terea salariilor brute, determin)" a) reducerea salariului netE b) cre(terea salariului netE c) cre(terea salariului real. ?. 0ac) cererea de munc) scade (i oferta de munc) cre(te, salariul pe pia!a muncii -nregistreaz) urm)toarea evolu!ie" a) cre(teE b) scadeE c) nu se modific). II. +U%$I 05MI &I /05VU+/= (/) %/I 1/@% (1)" 3. &ererea de munc) se exprim) prin num)rul locurilor de munc) libere din economie. <. ;ferta de munc) se afl) -n rela!ie direct) cu salariul real ?. &,nd cererea de munc) cre(te, iar oferta de munc) nu se modific), salariul cre(te. D. &,nd productivitatea muncii cre(te, cererea de munc) scade. G. %tatul nu intervine pe pia!a muncii. III. $+;2@5M5 3. Vasilescu prime(te lunar un salariu brut de 39 milioane lei, (tiind c) impozitul pe salariu este de ?GH, determina!i salariul net. &e evolu!ie va avea salariul net, dac) impozitul pe salariu scade la <G HT 0ar dac) impozitul cre(te la D9HT <. 4n anul <99?, salariul minim pe economie a fost de <,G milioane lei. 0ac) -n anul <99D pre!urile cresc -n medie cu GH, iar salariul nominal cre(te cu GH, cu c,t se modific) salariul realT IV. %U %5 &;M$@5=5[5 =/25@I@" %itua!ia pe pia!a muncii 5volu!ia salariului &re(te productivitatea muncii &re(te %alaria!ii se organizeaz) -ntr.un sindicat puternic %cade cererea de munc), iar oferta nu se modific) &re(te cererea pentru bunurile (i serviciile oferite de firme (i scade popula!ia apt) de munc). 4#spunsuri;

I. 3b, <a, ?bE II. 31, </, ?/, D1, G1E III. 3 %n # R,G mil lei, %n3 # R,G mil lei, %n< # Rmil leiE <. %+ scade cu D,GDHE IV. &re(te, scade, cre(te Unitatea 6. INFLA9IA :I :%$AAUL. Sec.iunea *. CauBele @i formele infla.iei. Sec.iunea -. Influen.a infla.iei asu,ra ,oliticii monetare. Sec.iunea 0. Im,actul inflatiei @i @oma>ului . Sec.iunea 1. Curba P/illi,s
INFLA9 IA SI S%$AAUL

Ce tim despre... 3. Infla!ia este un dezec'ilibru economic caracterizat prin cre(terea generalizat) a pre!urilor (i sc)derea puterii de cump)rare a banilor. &re(terea generalizat) a pre!urilor se eviden!iaz) cu a8utorul a doi indicatori" indicele general al pre!urilor (i indicele pre!urilor bunurilor de consum. $entru primul indice se au -n vedere toate bunurile produse de economia na!ional), pe c,nd pentru cel de.al doilea se iau -n calcul doar pre!urile bunurilor de consum. +ela!iile cu a8utorul c)rora putem determina cei doi indici sunt" a) Ip # ($3 : $9)x399, -n care $3 (i $9 sunt pre!urile bunului etalon -n perioada curent), de calcul, =3 respectiv perioad) ini!ial), =oE b) Ip # (\$3i>3i: \$9i>3i)x 399, -n car e >3i reprezint) cantitatea din bunuli din perioada curent), =3E c) Ip #\($3i:$9i)x pi, -n care pi reprezint) ponderea bunului i -n totalul c'eltuielilor de consum. +educerea puterii de cump)rare a banilor se eviden!iaz) cu a8utorul indicelui puterii de cump)rare a banilor calculat astfel" I$& # IM:I$ , -n care prin I$& am notat indicele puterii de cump)rare a banilor, prin IM indicele masei monetare, iar prin I$ indicele pre!urilor. $entru a -n!elege cum se determin) concret indicatorii enumera!i mai sus, citi!i problemele rezolvate din anex). <. 0in punct de vedere al cauzelor care decan(eaz) (i alimenteaz) procesul infla!ionist, distingem dou) forme ale infla!iei" infla!ia prin cerere (i infla!ia prin ofert). @a baza infla!iei prin cerere se afl) cre(terea mai rapid) a masei monetare, deci a cererii, -n compara!ie cu oferta de bunuri (i servicii de pe pia!). Inflatia prin cerere se datoreaz) a(adar unui exces de cerere pe pia!a bunurilor (i serviciilor, adic) cererea nesatisf)cut). 5xcesul de mas) monetar) provine -n principal din"

. acoperirea deficitului bugetar prin emisiune monetar)E

. emisiunea de moned) de c)tre banca central) (i cre(terea -n acest fel a ofertei de moned) cu scopul declarat de a reduce rata dob,nzii (i a stimula -n acest fel investi!iileE . cre(terea c'eltuielilor publice finan!ate prin emisiune monetar) pentru a crea locuri de munc) (i a reduce soma8ul. Infla!ia prin ofert) apare datorit) reducerii ofertei pe pia!a bunurilor (i serviciilor sub nivelul cererii. &ele mai importante cauze care conduc la reducerea ofertei sunt" . cre(terea mai rapid) a salariilor fa!) de cre(terea productivit)!ii munciiE . cre(terea brusc) a pre!ului anumitor materii prime, cum ar fi petrolul. &ele dou) forme de infla!ie, combinate, dau na(tere spiralei infla!ioniste, care, sintetic, arat) astfel" #X cresc costurile #X scade oferta &resc salariile #X cre(te cererea Cresc ,re.urile

?. +ela!ia dintre elasticitatea ofertei (i infla!ie este urm)toarea" . dac) oferta este elastic), infla!ia nu apare sau, dac) exist), scade. MotivulT &antitatea de bunuri (i servicii crest mai repede dec,t cresc pre!urile, ceea ce -nseamn) c) la o unitate monetar) revin din ce -n ce mai multe bunuri (i servicii, deci puterea de cump)rare cre(teE . dac) oferta este inelastica, atunci cantitatea de bunuri servicii cre(te mai -ncet dec,t pre!urile, iar puterea de cump)rare scade #X infla!ie. D. +ela!ia dintre elasticitatea cererii (i infla!ie poate fi sintetizat) -n felul urm)tor" . cerere elastic) -nseamn) c) dac) pre!ul cre(te, cantitatea cerut) scade mai mult dec,t pre!ul (i antreneaz) o reducere a veniturilor produc)torilor. $rin urmare, produc)torii nu -(i permit s) creasc) pre!ul, iar infla!ia nu apare sau scade. . cerere inelastic) -nseamn) o reducere mai mic) a cantit)!ii cerute comp arativ cu cre(terea p re!ului, ceea ce antreneaz) cre(terea v eniturilor p roduc)torilor. $rin urmare apare infla!ia sau se accentueaz). G. &ea mai important) m)sur) de protec!ie a popula!iei fa!) de infla!ie este indexarea. $rin indexare -n!elegem cre(terea veniturilor popula!iei cu un anumit procent din rata infla!iei. R. M)surile antiinfla!ioniste urm)resc reducerea masei monetare (i cre(terea ofertei de bunuri (i servicii. +educerea masei monetare se realizeaz) prin" . ec'ilibrarea bugetului de statE

. cre(terea ratei dob,nziiE . cre(terea ratei rezervelor obligatorii ale b)ncilor comerciale la banca central)E . ec'ilibrarea balan!ei comerciale (i a balan!ei de pl)!iE . -ng'e!area pre!urilor, inclusiv a salariilor. &re(terea ofertei de bunuri (i servicii se realizeaz) prin" . refacerea raportului dintre cre(terea productivit)!ii muncii (i salariiE . reducerea ratei dob,nzii pentru stimularea investi!iilor E . adaptarea structurii ofertei la structura cereriiE . -nnoirea produc!iei (i -mbun)t)!irea calit)!ii produselor. 8ntrebri frec ente ,e aceast tem4 1. /ste posibil s# redu&e! 'o!a,ul prin &re'terea infla"iei$ 0/. $e termen scurt, statul poate s) creasc) c'eltuielile publice (i s) finan!eze deficitul bugetar prin emisiune monetar), deci infla!ie. &re(terea c'eltuielilor publice are -n vedere fie cre(terea investi!iilor publice (i crearea direct) de noi locuri de munc) -n sectorul public, fie stimularea produc!iei firmelor private (i crearea de noi locuri de munc) -n sectorul privat. 0up) cum constata!i, cre(terea infla!iei poate determina o reducere a (oma8ului pe termen scurt. 5ste ceea ce se -ncearc) -n economia rom,neasc) prin cre(terea c'eltuielilor statului rom,n pentru modernizarea infrastructurii. %. *e &e infla"ia =dezor-anizeaz#= e&ono!ia$ $entru c) m)re(te incertitudinea mediului de afaceri na!ional. 0incolo de un anumit nivel al ratei infla!iei, este foarte greu, dac) nu imposibil, de previzionat evolu!ia viitoare a pre!urilor factorilor de produc!ie (i a bunurilor de consum. 4n aceste condi!ii, elaborarea planului de afaceri (i -ndeplinirea obliga!iilor ce decurg din acesta de c)tre firme este mult -ngreunat). 4n acela(i timp, redactarea (i respectarea contractelor economice se realizeaz) cu dificultate. $e de alt) parte, firmele suport) cel pu!in dou) categorii suplimentare de c'eltuieli -n condi!ii de infla!ie, (i anume" . costuri de informare, deoarece infla!ia altereaz) statisticile na!ionaleE . costuri suplimentare de negociere a pre!urilor (i -n primul r,nd a salariilor, deoarece salariile se negociaz) mult mai frecvent dec,t -ntr.o economie -n care pre!uri3e sunt stabile. &a s) v) imagina!i c,t de dificil) este conducerea unei afaceri -n condi!ii de infla!ie, -ncerca!i s) amortizati -n zece ani un utila8 pe care ast)zi c'eltui!i 399 milioane de lei, -n condi!iile unei rate medii anuale a infla!iei necunoscut). (. 5&&entueaz# infla"ia spe&ula"iile valutare$

0/. &ursul de sc'imb este (i el un pre!" pre!ul monedei na!ionale exprimat prin alte monede. &a orice pre!, el cre(te -n infla!ie (i, cum rata infla!iei nu poate fi cunoscut) cu exactitate, la fel (i m)rimea cursului de sc'imb este incert). 1iecare entitate economic) apreciaz) -n felul s)u cursul de sc'imb" ceea ce antreneaz) o cre(tere a specula!iilor asupra monedei afectate de infla!ie. ). u! afe&teaz# infla"ia soldul balan"ei &o!er&iale$ 4n general prin intermediul cursului de sc'imb. 0up) cum (ti!i, balan!a comercial) -nregistreaz) -ncas)rile din exporturi (i c'eltuielile pentru importuri ale unei !)ri. Infla!ia conduce la devalorizarea monedei na!ionale fa!) de alte monede. 0e exemplu, un dolar nu va mai fi <J.999 lei, ci ?9.999. 4n aceste condi!ii, o marf) care era v,ndut) de o firm) rom,neasc) pe pia!a extern) cu un dolar poate fi acum v,ndut) cu <J.999:?9.999 # 9,K dolari. $entru 9,K dolari firma ob!ine -n !ara aceea(i sum) pe care anterior o ob!inea pentru un dolar. 0ac) pre!ul pe pia!a extern) scade, cre(te cererea pentru produsele na!ionale -n exterior, ceea ce antreneaz) o cre(tere a exporturilor. 4n plus, exporturile sunt stimulate (i de faptul c) firmele na!ionale ob!in mai mult) moned) na!ional) -n sc'imbul valutei -ncasat) la export. 1enomenul pe care vi l.am descris p,n) acum poate fi sesizat cu u(urin!) pe exemplul +om,niei -n anul <999. 0evalorizarea accentuat) a monedei na!ionale, peste rata infla!iei de cca. D3 H, a condus la dep)(irea de c)tre exporturile rom,ne(ti a nivelului maxim pe care se estima c) ar avea capacitatea de a.l crea !ara noastr)" 39 mld. de dolari. $e de alt) parte, devalorizarea monedei scumpe(te importurile deoarece importatorii platesc marfa ac'izi!ionat) din exterior cu o valut) din ce -n ce mai scump). 4n consecin!), importurile sunt descura8ate. &re(terea exporturilor (i reducerea importurilor, -n infla!ie, conduce la reducerea, c'iar eliminarea, deficitului balan!ei comerciale. .. *e &e o balan"# de pl#"i defi&itar# a&&entueaz# infla"ia$

2alan!a de pl)!i -nregistreaz) totalitatea -ncas)rilor (i pl)!ilor unui stat -n rela!iile sale cu str)in)tatea. 0ac) balan!a este deficitar), -n cas)rile -n valut) sunt mai mici dec,t pl)!ile, ceea ce -nseamn) c) intr)rile de valut) -n !ar) sunt mai mici dec,t ie(irile. $e pia!a valutar) intern) valuta este din ce -n ce mai rar), cu alte cuvinte oferta de valut) scade. 0ac) cererea nu se modific), reducerea ofertei antreneaz) cre(terea pre!ului valutei (i devalorizarea monedei na!ion ale. &um -n condi!ii de infla!ie multe pre!uri au ca ancor), ca punct de referin!), cursul de sc'imb, cre(terea pre!ului valutei se propag) -n pre!urile tuturor produselor na!ionale (i determin) o cre(tere generalizat) a pre!urilor. 4n plus, cre(terea tuturor pre!urilor este determinat) (i de scumpirea importurilor, mai ales a importurilor de materii prime.

>. u! este posibil &a redu&erea ratei dobnzii s# &ondu&# la redu&erea infla"iei$ 5ste adev)rat c) reducerea ratei dob,nzii antreneaz) o cre(tere a masei monetare din economie, ceea ce pare a fi -n contradic!ie cu obiectivul de diminuare a in fla!iei. 0ar reducerea ratei dob,nzii stimuleaz) in vesti!iile, care la r,ndul lor se concretizeaz) -ntr. o ofert) mai mare de bunuri economice pe pia!). 0ac) oferta de bunuri cre(te mai repede dec,t masa monetar), atunci in fla!ia scade. =ocmai de aceea lupta -mpotriva infla!iei presupune aplicarea unui Fpac'etF de m)suri care combinate s) contribuie la corectarea acestui dezec'ilibru. Ane3 PR%(LE$E REC%L)A# E *. Mara F@umea ou)F se caracterizeaz) printr.o cre(tere a produc!iei globale, na!ionale, -n perioada =o . =3 cu 39H, -n condi!iile cre(terii cu GH a popula!iei efectiv active. 0atorit) infla!iei din respectiva !ar), prin negocieri -ntre sindicate (i organiza!iile patronale se a8unge la o cre(tere cu 39H a salariului mediu pe economie. %e cere" a) &u c,t a crescut productivitatea muncii -n !ara F@umea ou)FT b) &e influen!) va avea indexarea salariilor asupra infla!ieiT +ezolvare" a) &re(terea productivit)!ii muncii se determin) cu a8utorul urm)toarei rela!ii" I]@#I> :I@, -n care prin I]@ am notat indicele productivit)!ii muncii, prin I> indicele produc!iei na!ionale (i prin I@ indicele num)rului de lucr)tori. Indicele produc!iei este I> # 339H, cel al num)rului de lucr)tori I@ # 39G H. Indicele productivit)!ii muncii va fi" I]@ # 339H :39GH # 39D,JRH, ceea ce -nseamn) c) productivitatea muncii a crescut cu D,JRH. b) ;bserva!i c) salariile cresc cu 39H, pe c,nd productivitatea cre(te doar cu D,JRH. &re(terea mai rapid) a salariilor fa!) de productivitate se va traduce printr.o cre(tere a cererii mai rapid) dec,t cea a ofertei de bunuri de pe pia!), deci la apari!ia sau accentuarea infla!iei. -. ; economie na!ional) produce doar patru categorii de bunuri economice" /, 2, & (i 0. 5volu!ia pre!urilor (i a produc!iei na!ionale -n perioada = 9 . =3 se prezint) astfel"

Produse A ( C &

Po Du.m.E 399 <99 <G9 ?G9

P* Du.m.E 3D9 <G9 D99 G99

Fo Dbuc.E 3999 G99 <999 399

F* Dbuc.E 3<99 R99 <<99 3<9

0etermina!i indicele general al pre!urilor (i rata infla!iei. 0ac) salariile nominale cresc -n aceea(i perioad) cu 39H, ce evolu!ie cunoa(te salariul realT 4ezolvare; %e utilizeaz) urm)toarea formul)" Ip# (\$3i>3i: \$9i>3i)x 399 Ip #(3D9 x 3<99 * <G9 x R99 * D99 x <<99 * G99 x 3<9) : (399 x 3<99 * <99 x R99 * <G9 x <<99 * ?G9 x 3<9) x 399 # 3G3 H. 4n aceste condi!ii rata infla!iei va fi de G3 H. &um indicele salariului nominal este de 339H, -nseamn) c) dinamica salariu lui real va fi" I%+ # I% :I$, deci" I%+ # 339H :3G3 H # J<,LGH, ceea ce -nseamn) c) salariul real a sc)zut cu <J,3GH. ?. 4n consumul popula!iei din !ara F %c'imbareaF intr) doar trei categorii de bunuri" /, 2 (i &. $onderea f iec)rui bun -n consum (i evolu!ia pre!urilor din aceast) !ar) -n perioada =o . =3 se prezint) astfel" (un A ( C Po Du.m.E 3999 <999 <G99 P* Du.m.E 3G99 ?<99 ?999 Ponderea in consum DGE D9 <G ?G

0etermina!i rata infla!iei. +ezolvare" %e va utiliza urm)toarea formul)" Ip#\($3i : $9i)x pi Ip#( 3G99:3999) x D9 * (?<99:<999) x <G * (?999:<G99) x ?G # 3D<H, ceea ce -nseamn) c) rata infla!iei este de D<H.

AU#%E)ALUARE INFLAIA I. T/ST/ ?4I@A *. +eprezint) efecte ale infla!iei" a) reducerea masei monetare -n economieE b) cre(terea vitezei de circula!ie a banilorE c) cre(terea mai rapid) a veniturilor reale, fa!) de cre(terea veniturilor nominale. -. &,nd rata infla!iei scade, dar r)m,ne pozitiv), pre!urile" a) cresc, b) scad, c) nu se modific). 0. &re(terea c'eltuielilor cu ac'izi!ionarea factorilor de produc!ie determin) urm)toarea form) de infla!ie" a) infla!ie prin cerereE b) infla!ie prin ofert)E c) infla!ie monetar). II. 4ASPBN*/CI B 5*/VA45T 75: S5B <5@S 7<:; 3. $rintre cauzele infla!iei se num)r) sc)derea excesiv) a creditului de consum. <. Infla!ia avanta8eaz) debitorii datorit) sc)derii valorii banilor. ?. Infla!ia dezavanta8eaz) creditorii datorit) cre(terii ratei dob,nzii. D. &,nd indicele pre!urilor bunurilor de consum cre(te, rata infla!iei scade. III. P43B@/D/; 3. 0ac) -n intervalul t3 fa!) de t9, pre!urile au crescut de trei ori, iar -n t < fa!) de t3 de dou) ori, determina!i rata infla!iei -n perioada t< fa!) de t9. <. 4n anul <993, pre!urile au crescut -n +om,nia cu D9H, iar salariul minim pe economie s.a indexat cu L9H din cre(terea pre!urilor. Ztiind c) la -nceputul anului salariul minim a fost de 3mil lei, determina!i valoarea acestuia la sf,r(itul anului. IV. 5 TIVIT5T/ P45 TI A $entru a -n!elege infla!ia prin cerere, v) propunem un 8oc. $entru a.l 8uca, ave!i nevoie de ?9.999 lei pentru fiecare 8uc)tor (i de dou) creioane. 4n prima faz), distribui!i fiec)rui 8uc)tor 39.999 de lei pune!i.i s) liciteze pentru primul creion. &e pre! ob!ine!iT 4n a doua faz) distribui!i acelora(i colegi c,te <9.999 de lei (i pune!i.i s) liciteze din nou. &e s.a -nt,mplatT 0e ce a crescut pre!ulT /naliza!i aceast) simulare prin compara!ie cu economia real).

V. STB*IB */ 5E. /naliza!i, pe exemplul +om,niei, cauzele (i formele infla!iei. 4#spunsuri; 4. 3 b, <a, ?bE 4I. 31, </, ?1, D1E III 3+i#G9HE <. % #3.?<9.999 AU#%E)ALUARE OMAJUL I. T/ST/ ?4I@A 3.Zoma8ul determinat de perioada de timp necesar) unei persoane pentru a g)si un loc de munc), poart) numele de" a) (oma8ul te'nicE b) (oma8 frictionalE c) (oma8 involuntar <. &,nd cererea de munc) cre(te (i ofert) de munc) nu se modific), (oma8ul" a) cre(te b) scade c) nu se modific) ?. Zoma8ul structural poate fi determinat de" a) substuirea muncii prin capitalE b) modificarea structurii economiei pe ramuriE c) lipsa de comenzi la nivelul firmei. II. 4ASPBN*/CI B 5*/VA45T 75: S5B <5@S 7<:; 3. Zoma8ul este un fenomen specific economiilor -n tranzi!ie la economia de pia!). <. Indemniza!ia de (oma8 -n +om,nia este mai mic) dec,t salariul mediu minim pe !ara. ?. %tatul nu intervine direct pentru reducerea (oma8ului. D. Zoma8ul te'nologic se datoreaz) modernizarilior ec'ipamentelor (i -nlocuirii muncii cu capital. III. P43B@/D/; 3. $opula!ia total) a unei !)ri este de << milioane de locuitori, din care popula!ia ocupat) reprezint) G9H. &unosc,nd c) G milioane de locuitori nu au v,rsta legal) pentru a munci, un milion sunt -n v,rst) de munc), dar inap!i, iar < mil nu doresc s) lucreze (i nu cauta -n mod activ un loc de munc), determina!i num)rul (omerilor.

<. $opula!ia total) a unei !)ri este de ?9 milioane locuitori, din care popula!ia active disponibil) reprezint) J9H. Ztiind c) persoanele -n v,rst) (i apte de munc), disponibile pentru a munci (i care caut) un loc de munc) -n mod activ reprezint) < milioane de persoane, s) se determine rata (oma8ului. IV2 3DP@/T5CI B4DAT354/@/ <45E/; 3. Zoma8ul este un fenomen economic manifestat pe pia!) ...................................... ^^^.caracterizat printr.o utilizare par!ial) a ........................................ de munc). <. Zoma8ul ............................................. este datorat perioadelor de recesiune economic), -n care afacerile se restr,ng (i ..................................................... num)rul locurilor de munc). ?. Zoma8ul ..................................... este datorat succesiunii anotimpurilor. D. &ea mai important) m)sur) de protec!ie a (omerilor este ^^^^^^^^^. ^^^^^^^^^^^^. . 4#spunsuri; I. 3b, <b, ?bE II 31, </, ?1, D/, III. %# ? milE +s# K,G<HE IV 3.muncii,oferteiE <.ciclic, scadeE ?. %ezonierE D. Indemniza!ia de (oma8

Unitatea 7. FLUC#UA9IILE EC%N%$ICE. CICLUL AFACERIL%R . Sec.iunea *. Ce este ciclul afacerii. Sectiunea -. FaBele ciclului economic. Sectiunea 0. (oomuri @i criBe. FLUC#UA9 IILE AC#I)I#9 II EC%N%$ICE e 'ti! desp re... 3. 1luctua!iile activit)!ii econo mice p ot fi" sezoniere, -nt,mp l)toare sau ciclice. &iclicitatea caracterizeaz) acea form) de mi(care a activit)!ii economice dintr.o !ar) -n car e se succed alternativ p erioadele de exp ansiune cu cele de contrac!ie. &auza p rincip al) a fluctua!iilor ciclice este evolu!ia eficien !ei factorilor de produc!ie, eficient) care cunoa(te p erioade de cre(tere (i p erioade d e stagnar e (i regres. <. &iclul economic este p er io ada dintre d ou) cr ize ( contr ac!ii) eco nomice. 5l cuno a(te dou ) f aze" exp ans iun ea ( i r ecesiun ea. & ele mai imp ortante caracter istici ale exp ansiun ii sunt" . la -nceputul s)u creditele sunt ieftine (dob,nzile sunt mici), investi!ional este intensE . cresc cursurile titlurilor de valoareE . cre(te venitul na!ion al. +ecesiunea cup rinde &riza economic) (i depresiunea. &aracteristicile acestor faze sunt" . cre(te incertitudinea p lasamentelor E . se restr,nge cr editul (i scad inv esti!iileE . scad v,nz)rile (i p rofiturile, ca (i celelalte venituriE . cresc (oma8u l (i num)ru l falimentelor E . cresc tensiunile infla!ionisteE . se reduce ven itul na!ion al. =recerea de la exp ansiune la recesiune se face p rin criz), car e este un fenomen economic violent, p e c,nd trecerea de la recesiune la exp ansiune se face lent. 5conomia iese treptat din recesiune -n p rincip al p rin m)surile de mod ernizare te'nologic) adoptate de firme. &re(terea cererii de mi8loace de produc!ie antreneaz) o cre(tere a gradulu i d e ocup are -n ramurile car e p roduc mi8loace de p roduc!ie. iar p rocesul

. cresc" p roduc!ia, gr adul de o cup are, p rofiturile (i celelalte ven ituriE

4n consecin !), veniturile popula!iei -ncep s) creasc) (i antreneaz) o cre(tere a cererii de bunuri de consum, este stimulat) p roduc!ia de astfel de bunuri, iar economia se relanseaz). ?. 1iecare cic3u economic este unicE dac) -n expansiune fenomenele economice pozitive sunt dominante, recesiunea are (i ea c,teva efecte pozitiveE astfel, recesiunea contribuie la -nnoirea (i modernizarea factorilor de produc!ie na!ionali la restabilirea unor ec'ilibre. D. $oliticile anticiclice cup rind trei comp onente" p olitica monetar) (i de credit, politica c'eltuielilor publice (i politica fiscal). $olitica monetar) utilizeaz) ca instrumente" rata dob,nzii, masa mon etar) (i creditul. 4n exp ansiune rata dob,nzii cr e(te, se restric!ion eaz) creditul (i se controleaz) strict cre(terea masei mon etare. %cop ul este fr,narea cererii (i a investi!iilor. 0esigur c) -n recesiun e m)surile se inv erseaz). $olitica c'eltuielilor publice presupune ma8orarea c'eltuielilor publice -n faza de recesiune pentru a stimula cererea (i investi!iile. %tatul realizeaz) investi!ii publice (i ac'izi!ii de stat pentru a stimula produc!ia. $olitica fiscal) p resup une o ma8orare a f iscalit)!ii -n exp ansiune (i o d iminu are a acesteia -n recesiun e p entru a fr,na, resp ectiv stimula cererea de bunuri de consum (i investi!iile. $olitica c'eltuielilor p ublice (i p olitica fiscal) formeaz) politi&a bu- etar#. 8ntrebri frec ente ,e aceast tem 1. *e &e +n faza de e0pansiune rata do bnzii &unoa'te o tendin"# nor!al# de &re'tere$ 4n exp ansiune, p rofiturile sunt ridicate, astfel c) un it)!ile economice sunt atrase mai degr ab) d e investi!iile -n mi8lo ace de p roduc!ie d ec,t d e dep ozitele bancare. 4n p lus, cum rata p rofitului este mai mare d ec,t rata dob,nzii, f irmele ap e3eaza la credite pentru finan!area investi!iilor. 4n. consecin!), cre(te cererea d e mon ed), ceea ce atrage dup ) sine o cre(tere a ratei dob,nzii car e nu este altceva dec,t p re!ul cred itului. In alt factor care poate determina cre(terea ratei dob,nzii este cre(terea gen eralizat) a pre!urilor. 5a se datoreaz) fap tului c) v eniturile p e ansamblul economiei cr esc (i antreneaz) o cre(tere a cererii de bunuri (i servicii p e p ia!), care mai dep arte conduce la cre(terea pre!urilor.

+ata dob ,nzii, care este un pre!, cr e(te (i ea cel p u!in p,n) la nive3u l la care s) acop ere rata infla!iei. %. e se ur!#re'te prin politi&ile anti&riz#$ /ceste politici urm)resc atenuarea undelor cic3ului economic. /stfel, pe termen lung, $I2 al oric)rei !)ri cunoa(te o tendin!) general) de cre(tere, dar cre(terea nu este continu), ci -ntrerupt) de perioade de stagnare (i regres. $rin politicile anticiclice se urm)re(te ca expansiunile s) fie mai pu!in viguroase, iar recesiunile mai pu!in severe. (. *e &e =ori&e flu&tua"ie a investi"iilor &are nu este &o!pensat# de o !odifi&are &orespunz#toare a +n&lina"iei spre &onsu! va du&e la o flu&tua"ie a -radului de o&upare=$ $rin fluctua!ie -n!elegem cre(terea sau descre(terea variabilelor men!ionate. %) presupunem c) datorit) stagn)rii sau diminu)rii eficien!ei factorilor de produc!ie, rata profitului pe ansamblul unei economii scade. &onsecin!aT Investi!iile sunt mai pu!in rentabile, ceea ce antreneaz) o reducere a -nclina!iei spre investi!ii a unit)!ilor economice. 0ac) aceast) reducere nu este compensat) de cre(terea -nclina!iei spre consum, cererea pe ansamblul economiei scade. 5xplica!ia reducer ii cer erii este simpl), dac) ne amintim c) cererea global) cuprinde consumul, investi!iile (i exportul. 0ac) investi!iile scad, iar toate celelalte variabile nu se modific), evident cererea scade. @a aceea(i ofert), cererea este mai mic), ceea ce conduce la cre(terea stocurilor (i oblig) firmele s).(i restr,ng) produc!ia. +estr,ngerea produc!iei va fi -nso!it) de cre(terea (oma8ului, deci de reducerea gradului de ocupare.

Unitatea H. CRE:#EREA EC%N%$IC. R%LUL S#A#ULUI 8N EC%N%$IE. Sectiunea *. Rolul statului In economie Sectiunea -. &emersuri In ederea trecerii la un nou ti, de cre@tere economic. Cre@terea economic durabila. Sectiunea 0. &e ce inter ine =u ernul In economie J S #A#UL :I EC%N%$IA Ce tim desp re... 3. %tatul este unitatea economic) pe care o -ncadr)m -n categoria Fadministra!ii p ubliceF. Interven!ia statului -n economie se realizeaz) -n p rincip al la niv el macroeconomic, dar (i la niv el microeconomic.

@a nivel !a&roe&ono!i&, statul" . ap lic) m)suri d e p revenire sau cor ectare a unor d ezec'ilibre econo miceE . este p rincip alul realizator al p rotec!iei socialeE . se imp lic) -n alocar ea resurselor economice na!ionale -n scop ul cre(terii ef icien!ei economice de ansamblu E . este resp onsabil al elabor)r ii (i execut)rii bu getului p ublicE . asigur ) cadru l 8urid ic de d esf)(urare a activit)!ii econo miceE . mediaz) conf lictele de mun c)E . este titular unic de moned). @a nivel !i&roe&ono!i&2 statul" . gestioneaz) p rop rietatea p ublic)E . fixeaz) unele p re!uri (p u!ine)E . fixeaz) salar iul minim p e econo mie. <. Interven!ia statului -n econo mie este li!itat# de" . rap orturile de interese dintre cei p ro (i cei contra imp lic)r ii statuluiE . libera ini!iativ) a un it)!ilor economiceE . autonomia administra!iei p ublice lo cale (i centrale.

?. 2ugetul de stat reflect) formarea veniturilor statului (i c'eltuirea acestora, pe cap itole de venituri (i c'eltuieli (i se stabile(te anticip at p e un an. &ele mai importante venituri ale statului sunt" imp ozitele p e venituri (care de!in cea mai mare p ondere -n totalul veniturilor), cotiza!iile la asigur)r ile sociale (i veniturile firmelor publice. &'eltuielile statului sunt destinate -n p rincipal" asigur)rilor sociale (car e au cea mai mare p ondere), ap )r)rii, -nv)!)m,ntului, s)n)t)!ii, func!ion)r ii ad ministra!iei (i af acer ilor. 2u getul p oate fi" - e&1ilibrat2 dac) v eniturile sunt egale cu c'eltuielileE un astfel de bu get nu afecteaz) economia (are efect neutru)E - e0&ed entar2 dac) ven iturile sunt mai mar i dec,t c'eltuielile excedentul p oate fi util p e termen scurt (de exemp lu, p ermite diminu area infla!iei) d ar dac) este mare (i de durat) ar e efecte negative -ntruc,t las) nefolosite o p arte din resursele statuluiE - defi&itar2 dac) ven iturile sunt mai mici d ec,t c'eltuielileE -n acest caz, def icitul se acop er) p rin -mp rumuturi interne (i externe sau :(i p rin emisiune mon etar) (emisiune car e conduce -n gener al la infla!ie). =otalitatea -mp rumuturilor destinate acop eririi d eficitului bugetar for meaz) datoria p ublic). $e. termen scurt, deficitul bu getar p oate stimula cr e(terea economic) (a(a cu m am v)zut -n lec!ia precedent), p rin p olitica c' eltuielilor p ublice)E p e termen lun g el are ef ecte negative ( -n p rimul r,nd inf la!ia). D. 4n stabilirea impozitelor, statul urm)re(te atingerea unui prag optim de impozitare, care p e d e o p arte s) stimuleze activitatea unit)!ilor economice, iar p e de alt) parte s) asigur e suficiente venituri bu getare. G. $rogramar ea econ omic) este activ itatea de elabo rar e a unor p rograme car e vizeaz) econo mia n a!ion al) -n ansamblu l s )u. %cop ul acestor p rogr ame este conturar ea unor co ordon ate ale d ezvolt)rii econo mice s au rezo lvarea unor p robleme generale ca" infla!ia, (oma8ul, cr izele econo mice, ameliorarea eficien!ei econ omice (.a. $rin p rogr amare statul" . elaboreaz) recomand)ri p entru unit)!ile economiceE . -(i constituie resursele p entru ap licarea p rogramu luiE . aloc) r esursele p entru destina!iile p rev)zute -n p rogram. 8ntrebri frec ente ,e aceast tem4 1. u! se deter!in# -radul de +ndatorare al statului$ Aradul de -ndatorare (Ard) se determin) cu a8utorul rela!iei" Ard # datoria public):$ 2. 4n locul $ 2 se p oate lua -n calcul, dup ) caz, $I2.

%. *e &e i!pli&area statului +n e&ono!ie are 'i &ara&ter subie&tiv$ &aracterul subiectiv al imp lic)r ii statului deriv) din fap tul c) statul nu rep rezint) cev a abstract, ci este o unitate economic) r ep rezentat) de func!ionarii p ublici. /ce(ti func!ionari au concep !ii p rop rii cu p rivire la imp licarea statului, adesea subiective, c'iar d ac) se for meaz) pe baza realit)!ii economice. 4n p lus, celelalte unit)!i economice reac!ion eaz) -n felul lor la m)surile adop tate de stat, ceea ce adu ce un sup liment de subiectivism. (. e deosebire e0ist# +ntre pro-ra!are2 planifi&are 'i pro-nozare$ $rogramarea este orientativ), -n timp ce p lanificar ea (sp ecific) eeono miilor centralizate) este obligatorie. &,t p rive(te p rogramarea (i p rognozarea, ele desemn eaz) ap roximativ acela(i lu cru" elaborar ea unor p rogr ame generale d e dezvoltare. 0ifer en!a !ine cel mult de orizontul de timp " p rogramar ea se realizeaz) pe termen scurt (i mediu, pe c,nd prognozarea are -n vedere dezvoltarea pe termen lun g. ). are este rolul i!pozitelor +n e&ono!ie$ +olul imp ozitelor p oate fi p rivit din mai p uncte de vedere. /stfel, dac) plec)m de la constatarea c) imp ozitele sunt p rincip alele venituri ale statului, este evident rolul acestora de finan!ar e a sectorului p ublic" ap )rare, s)n)tate, -nv)!)m,nt (.a. $e de alt) p arte, imp ozitele sunt instrumente p rin care statul p oate influen!a alo carea resurselor -n societate, dezvoltarea economic) (i structura economiei na!ionale. /(a cum am -nv)!at, p rin reducerea imp ozitelor -n recesiune sunt stimulate consumul (i inv esti!iile, cre,ndu.se p remise p entru ie(irea din criz). $rin cre(terea general) a impozitelor se fr,neaz) cre(terea eeonomica. 0e asemenea, ap licarea unor imp ozite diferen!iate modif ic) alo carea resurselor -n econo mie (i c'iar structur) economiei. 0e exemp lu, dac) statul dore(te s) stimuleze s) sp unem industria I=, reduce sau elimin) imp ozitele p e p rofit -n acest domeniu. @a fel ac!ioneaz) dac) dor e(te s) stimuleze dezvoltarea unor regiun i geograf ice ( ceea ce la no i -nt,lni!i sub denu mirea de zone defavor izate). Interven!ia statului p rin p olitica fiscal) (imp ozite) se realizeaz) cu scop ul declarat de a corecta dezec' ilibr ele econo mice, de a m)ri ef icien!a -n alocarea resurselor (i a imp ulsiona -n acest fel dezvoltarea economic).

Unitatea *K. PIA#A $%N&IALA Sectiunea *. Piata mondiala+ rol si im,ortanta Sectiunea -. Con.inutul ,ie.ei sc/imburilor alutare Seciunea 0. Cererea si oferta de aluta. Seciunea 1. %,eratii ,e ,iata sc/imburilor alutare. Sectiunea 2. (alanta de ,lati e3terne PIA9A $%N&IAL Ce tim despre... 3. 5conomia mondial) reprezint) ansamblul economiilor na!ionale privite -n inter.dependen!a leg)turilor economice dintre ele. $ia!a mondial) reprezint) ansamblul rela!iilor d e sc'imb dintre unit)!i economice din !)r i difer ite ce se stabilesc p e baza cererii (i ofertei. <. 1ormele pie!ei mondiale sunt" a) comer!ul interna!ional, care include exp ortul (i imp ortul de bunuri (i serviciiE aceast) pia!) de!ine cea mai mare p ondere -n p ia!a mondial)E b) pia!a interna!ional) a capitalului, care includ e p lasamentele de cap ital -n str)in)tate" investi!ii directe, de p ortofoliu (titluri de valoare), cred ite externeE este p ia!a car e cunoa(te -n ultimii ani cea mai accentuat) cre(tereE c) pia!a muncii, care se refer) la migra!ia interna!ion al) a for!ei de mun c)E d) pia!a mondial) a pro duselor ce -ncorporeaz) un nivel -nalt de cuno(tin!e (tiin!ificeE e) pia!a sc'imburilor valutare, care include op era!iun ile cu moned ele d iferitelor !)ri. ?. &omer!ul interna!ional cup rinde ansamblul tranzac!iilor de exp ort (i de imp ortE el se reflect) -n b alan !a co mercial). 2alan!a comercial) a unei !)ri cup rinde valo area total) (i p e grup e de m)rfur i (i !)ri a exp ortului (i imp ortului. 5a p oate fi" . ec'ilibrat), c,nd exp ortul (i imp ortul au aceea(i valo are (exp ortul net este zero)E . excedentar), dac) valo area exp ortului dep )(e(te valoarea imp ortuluiE ea este un obiectiv p entru !)rile care dor esc s).(i declar e mon eda convertibil) (i p entru !)rile care au d atorii externeE

. deficitar), dac) valoarea exportului este mai mic) dec,t valoarea importuluiE deficitul se acoper) din credite externe (i din rezerva valutar). 2alan!a comercial) este o component) a balan!ei de pl)!i. 2alan!a de pl)!i reflect) toate tranzac!iile unui stat cu exteriorul (comer!, plasamente de capital, transferuri gratuite (.a.). 5a poate fi" . ec'ilibrat), dac) -ncas)rile (i pl)!ile externe sunt egaleE . excedentar), dac) -ncas)rile sunt mai mari dec,t pl)!ileE . deficitar), -n caz contrar (i indic) o activitate extern) nefavorabil). D. &omer!ul tendin!e" interna!ional cunoa(te -n perioada contemporan) urm)toarele

. cre(terea mai accentuat) dec,t cea a $.I.2. mondialE . sc'imburi -n structura m)rfurilor industrial cu grad inalt de prelucrareE tranzac!ionate -n favoarea m)rfurilor

. cre(terea ponderii !)rilor dezvoltate -n comer!ul interna!ionalE . institu!ionalizarea comer!ului interna!ional, crearea unor institu!ii cu voca!ie mondial) care s) faciliteze acest comer! ( cum este ;rganiza!ia M ondial) a &omer!ului, prescurtat ;.M .&.). G. =axele vamale reprezint) impozitele percepute asupra m)rfurilor care fac obiectul comer!ului interna!ional, mai ales asupra importurilor. 5le mai sunt numite (i bariere tarifare la importuri (la fel ca (i accizele), al)turi de care se mai folosesc (i bariere netarifare, cu mar fi" plafoane cantitative (de exemplu, se import) maximum 39.999 t de carne de pui din Ingaria), exigen!e de calitate, de protec!ie a mediu lui (i a s)n)t)!ii (de exemplu, boala _vacii nebune` din I.5. a condus la interzicerea de c)tre statul rom,n a importurilor de carne de vac) din I.5.). M)rile -ntre care m)rfurile circul) -n mod liber formeaz) uniunea vamal) (de exemplu, I.5. este o astfel de uniune). R. Indicatorii de m)surare a eficien!ei comer!ului exterior sunt" a) &ursul de revenire brut la export exp rim) c'eltuiala intern) cu care se ob!in e o unitate valutar) -n exterior" &re # ($i * &c) : $v,

-n care" &re este cursul de revenire la export, $i pre!ul intern al m)rfii exportate, &c c'eltuielile de circula!ie p,n) la frontier) (i $v pre!ul extern -n valut) -ncasat din v,nzarea m)rfii. ;bserva!i c) acest curs este un raport de eficien!) -ntre &B5@=II5@I (i +5[I@=/=5, deci trebuie s) fie c,t mai micE m)car mai mic dec,t cursul de sc'imb, altfel opera!iunea nu este ef icient) (dac), de exemplu, din exterior am ob!ine un dolar pentru ?9.999 de lei, -n timp ce pe pia!a valutar) ob!inem acela(i dolar pentru <J.999 de lei, de ce s) ne mai asum)m ricul unui exportT &a s) pierdem ?999 de lei la dolar T). b) &ursul de revenire la import (&ri) exprim) cantitatea de moned) na!ional) ce se ob!ine prin v,nzarea pe pia!a inter n) a m)rfii importate cu o unitate valutar). %e determin) ca un raport -ntre pre!ul m)rfii importate pe pia!a intern) ($ i) din care se scad taxele de import (=i) (i pre!ul m)rfii -n exterior ($v) " ri = 7Pi - T i: F Pv . ;bserva!i c) acest raport de eficien!) apare sub forma +5[I@=/=5:&B5@=II5@I, deci trebuie s) fie c,t mai mare, m)car mai mare dec,t cursul de sc' imb p entru ca op era!iunea s) fie eficient). c) $rofitul pe o unitate valutar) rulat) -n comer!ul exterior se poate determina c) diferen!a -ntre cursul de revenire la import (i cursul de revenire la export. $e ansamblul econo miei na!ionale, eficien!a comer!ului exterior se apreciaz) prin prisma contr ibu!iei sale la cre(terea $.I.2. (i a venitu lui na!ional (aminti!i.v) din capitolul 3R c) exportul net este o component) a tuturor indicatorilor macroecono mici). 8ntrebri frec ente ,e a ceast tem4 1. *e &e pa rti&i parea fie&# rei "#ri la rela"iile internaionale este o &ondi"ie a dezvolt# rii e&ono!i&e 'i a &re'terii standardului de via"# $ Motivele sunt numeroase. /stfel, prin intermediul come!ului interna!ional, statele cump)r) factori de produc!ie (i bunuri de consum pe care nu le.ar fi putut produce -n !ar) sau de care !ara nu disp une (resurse natur ale), sau bunuri pentru care -n !ar) c'eltuielile de produc!ie ar fi fost mai mari. $e de alt) parte, prin rela!iile externe, o !ar) beneficiaz) de o pia!) de desfacere mai mare dec,t cea na!ional). $roduc,nd mai mult, firmele realizeaz) economii de scar) (la c'eltuielile de dezvoltate), iar eficien!a economic) cre(te. /ccentuar ea co ncu ren !ei, ca urmar e a con curen!ei extern e este (i ea un factor d e p rogr es p entru c) ob lig) f ir mele la a adop ta m)sur i p entru m)r ir ea eficien !ei eco nomice.

4n plus, prin plasamentele de cap ital ext erne, o !ar) poate beneficia de mai multe investi!ii dec,t i.ar p ermite economisirea intern), d eci de o cre(tere economic) mai accentuat). $entru !)rile cu surp lus de cap ital, rela!iile extern e of er ) p lasamente mai avant a8o ase. u -n ultimul r,nd , participarea la pia!a mondial) implic) (i participarea la sc'imbul mondial de informa!ii (i realiz )ri te'nologice remarcabile, ceea ce conduce la difuzarea progresu lui te'nic in intreaga econo mie mondial), deci la cre(terea mo ndial).

%. e deosebire e0ist# +ntre balan"a &o !er&ial# 'i balan"a de pl#"i$ 4ntre cele dou) balan!e exist) o rela!ie de la parte la -ntreg. 2alan!a comercial) reflect) doar exportul (i importul de bunuri (i servicii, pe c,nd balan!a de pl)!i reflect) toate rela!iile economice interna!ionale. (. *e &e devalorizarea !onedei na"ionale are un efe&t sti!ulativ i!ediat asupra e0porturilor$ $entru c) la o unitate valutar) revin mai multe unit)!i monetare na!ionale. $rin urmare se relaxeaza restric!ia ca &re s) fie mai mic dec,t cursul de sc'imb, -n plus, exporturile devin mai ieftine pe pia!a mondial), ceea ce conduce la o cre(tere a cererii de produse na!ionale pe pia!a mondial) (i la cre(terea exporturilor (pentru mai multe explica!ii, vezi capitolul 3K). ). *e &e si!pozioanele 'tiin"ifi&e interna"ionale nu sunt o &o!ponent# a pie"ei !ondiale$ $entru c) nu presupun un sc'imb marfar de idei, pe baza cer erii (i ofertei, ci reprezint) un sc'imb reciproc de idei (i concep!ii (tiin!ifice. .. *e &e trebuie prote,ate +n &o!er"ul interna"ional a&ele !#rfuri pentru &are pro du&tivitatea !un&ii este !ai !are de&t !edia na"ional#$ /ceasta este concep !ia lui M i'ail M anoilescu desp re comer!ul interna!ional (4n lucrarea _1or!ele na!ionale p roductive (i comer!u l exterior`). /utorul lucr)r ii consid er) c) trebuie p rote8ate de con curen!) extern) numai acele do menii r entabile, de mare p roductivitate a muncii, domen ii -n care !ar a ar p utea s) dob,ndeasc) un avanta8 co mp arativ, fa!) d e celelalte !)ri. 0omeniile -n care p roductivitatea muncii este mai mar e dec,t med ia na!ional) sunt domeniile cele mai ef iciente ale unui stat, iar statul trebuie s) -ncura8eze, c'iar p rin p rotec!ie, dezvoltarea lor. 4n sc'imb, cele care au o p roductivitate sub media na!ional) nu trebuie -ncura8ate, ci l)sate s) se confrunte cu con curen!a extern), care fie le v a face mai eficiente, fie le va elimina de p e p ia!). PIA9A SC'I$(URIL%R )ALU#ARE Ce tim desp re

3. $e pia!a sc'imburilor valutare se tranzac!ioneaz) monede ce apar!in diferitelor !)ri. ;p era!iile de pe pia!) a sc'imburilor valutare se fac prin intermediul b)ncilor. %umele de bani folosite reprezint), -n principal, depozitele bancare apar!in,nd unit)!ilor economice" firme, institu!ii, persoane fizice. $articipan!ii la pia!a valutar) fie au nevoie de valut) sau moned) na!ional) pentru finan!area activit)!ii, fie au inten!ii speculative (i de protec!ie fa!) de riscul valutar.

<. &ursul pe pia!a sc'imburilor valutare se formeaz) liber, prin confruntarea cererii cu oferta. 0iferen!a dintre cursul de v,nzare (i cel de cump)rare pentru o moned) na!ional) revine b)ncii sub form) de comision. ?. ;p era!iile realizate pe pia!a sc'imburilor valutare pot fi la vedere (i la termen. %c'imburile la vedere se finalizeaz) -n cel mult dou) zile lucr)toare de la -nc'eierea contractului la cursul existent -n momentul semn)rii contractului. ;p era!iunile la termen sunt sc'imburi valutare care se contracteaz) la cursul existent -n momentul semn)rii contractului,dar care se finalizeaz) la o dat) ulterioar), numit) scaden!), fixat) prin contract. $rincipalul scop al opera!iunilor la termen pe pia!a valutar) este protec!ia -n fa!a fluctua!iei cursului de sc'imbE al)turi de acest scop, alte motiva!ii pot fi cele speculative (i nevoia de plasare a capitalului disponibil -n str)in)tate. NU C%NFUN&A; ;pera!iunile la termen pe pia!a valutar) cu ;pera!iunile la termen pe pia!a financiar)E c'iar dac) asem)n area este mare din p unct de vedere al mecan ismului, exist) cel pu!in dou) asp ecte comp let diferite" unul ca p e p ia!a finan ciar ) se tranzac!ioneaz) titluri d e valoare, iar p e cea valutar) monede (i altul c) scop ul principal pe pia!a financiar ) este cel sp eculative, iar p e cea valutar) p rotec!ia la risc. D. &ursul la termen este mai ridicat dec,t cel la vedere din dou) motive" . perspectiva de a cre(te sau se a se seduce raportul de sc'imb dintre dou) monede (nscul mal mare)E . dob,nda practicat) pe pia!a monetar), dob,nd a care este un venit alternativ celui ce ar putea fi obtinut pe pia!a valutar).

G. Moneda na!ional) a +om,niei, leul, este o moned), cu convertibilitate limitat) intern (i la opera!iuni de cont curent. /ceasta -nseamn) c) moneda noastr) este convertibil) doar pe teritoriul !)rii noastre (i numai pentru opera!iuni de comer! exterior (i de transfer de venituri peste grani!) (de exemplu, transferul profitului din +om,nia -n %.I./., sau transferul salariului din Israel -n +om,nia). @eul este doar par!ial convertibil pentru opera!iuni de capital, cum ar fi, de exemplu, construirea unei fabrici -n +usia.

R. +olul 2. .+. este supraveg'erea (i reglementarea func!ion)rii pie!ei valutare din +om,nia, ca (i stabilirea cursului oficial. &ursul oficial este o medie ponderat), calculat) pe baza tranzac!iilor care au loc zilnic pe pia!a interbancar). J. 2)ncile" . afi(eaz) propriile cursuri de v,nzare (i cump)rare, formate pe baza cererii (i ofertei liber exprimate la nivelul b)ncii, dar -n stabilirea c)rora se are -n vedere, orientativ (i cursul oficialE . pot executa opera!iuni la vedere (i la termen pe cont propriu sau -n contul clien!ilor E . se pot refinan!a, dac) nu au suficiente resurse pentru a onora cererile clien!ilor. L. &lien!ii" . pot re!ine integral -ncas)rile din exportE . trebuie s) 8ustifice, cu o documenta!ie adecvat), ordinele de cump)rareE sumele cump)rate pot fi folosite doar -n scopul -n care au fost cump)rateE dac) nu au fost folosite, ele trebuie rev,ndute -n maximum J zile de la expirarea termenelor din documenta!ia prezentat)E . nu sunt obliga!i s) 8ustifice ord inele de v,nzare. 8ntrebri frec ente ,e aceast tem4 1. *e &e rata dobnzii este 8ar!a esen"ial# a politi&ii !onetare de re-lare a &ursului de s&1i!b9 $

&ea mai simp l) exp lica!ie a acestei af irma!ii, care ap ar !in e lu i @ion el %toleriu , porne(te de la obser va!ia c) dob ,nd a este un v enit alternativ celui ce ar putea fi ob !inut pe pia!a valutar ) de o p ersoan) care ar e disp onib ilit)!i b)ne(ti cu alte cu vinte, d ac) s ) sp unem -n acest moment a!i avea 39 9 mil. d e lei a!i putea fie s). i tr ansfor ma!i -n valut), -n sp eran!a cre(ter ii cursu lu i in v iitor, (i s ) c,(tiga!i d in cre(ter ea resp ectiv), f ie s ).i dep une!i la ban c) (i s) -ncasa!i dob,nd ). 5v ident, ve!i op ta p entru acel p las ament car e sp era!i s) v ) aduc) cel mal mar e v enit. 0 ac) r ata dob ,nzii cre(te, sunte!i mai tenta!i s) d ep une!i b an ii la banc)" scad e cer erea d e v alut) ( i se -mbun )t)!e(te cursul monedei na!ion ale. 0 e la acest comp ortament p leac) b anca central) -n stabilir ea p oliticii monetare. /stfel, dac) moneda na!ion al) p ierde p rea r ep ede din v alo ar e, b an ca central) cre(te rata dob ,nzii la cr editele d e refinan !are ale b)ncilo r comer ciale (i determin) o cre(tere a ratei dob ,nzii -n eco nomie. /ceast) cre(ter e, atrage disponib ilit)!ile -n moned) na!ional) -n b)nci (i reduce cerer ea d e valut ), deci pres iunea asup ra cu rsului de sc'imb al mo nedei na!ion ale. M ai mu lt, atra(i d e dob,nd) bancar), unii agen!i econ omici -(i conv ertesc valuta -n moned) na!ional) pe care s) o depun) la banc)E ar e loc cre(ter ea of ertei d e v alut) car e d in nou ac!ion eaz) pozitiv asup ra cu rsulu i mon edei n a!ion ale. %. Persoanele fizi&e sunt subie&"i ai pie"ei valutare$ u, tranzac!ii3e pe pia!a valutar) se realizeaz) prin intermediul b)ncilor sau prin intermediarii autoriza!i de banca central). (. *e &e +n 4o!nia trebuie ,ustifi&ate ordinele de &u!p#rare de valut#$ $entru c) din documenta!ia 8ustificatoare r ezult) dac) valuta respectiv) va fi folosit) pentru opera!ii de cont curent, singur ele opera!ii pentru care moneda noastr) este convertibil). 0e asemenea, dac) suma este solicitat) pentru o opera!iune de capital, documenta!ia include aprobarea 2. .+. pentru acea opera!iune. ). *a&# ave! +n vedere doar rata infla"iei2 &u! pute! deter!ina evolu"ia &ursului de s&1i!b$

1oarte simplu. %) presupunem c) pornim de la un curs de sc'imb" l dolar # <J.999 lei (i ca rata infla!iei -n +om,nia -n <993 este de ?9H, iar -n %.I./. este de <H. &ursul de sc'imb este pre!ul unei monede exprimat prin alt) moned). 0ac) -n +om,nia pre!urile cresc cu ?9H, -nseamn) c) (i pre!ul dolarului, care este (i el o marf), trebuie s) creasc) cu ?9H. $e de alt) parte, dac) -n %.I./. pre!urile cresc cu <H, (i pre!ul leu lui, care este o marf) pentru %.I./., ar trebui s) creasc) cu <H. 4n concluzie, dolarul cre(te de 3,? ori (i scade de 3,9< or i, deci -n <99< vom avea" 3 dolar # (<J.999 x l,?): 3,9<, deci 3 dolar # ?D.D3< lei. AU#%E)ALUARE PIA9A $%N&IAL I. =5%=5 A+I@U 3. &ursul de revenire la export desemneaz)" a) c'eltuia intern) care se realizeaz) pentru a ob!ine o unitate valutar)E b) c,(tigul din realizarea unei opera!iuni de importE c) c,(tigul din realizarea unei opera!iuni de exportE d) eficienta activit)!ii de import.export.

<. &,nd cererea de euro pe pia!a valutar) din +om,nia cre(te, iar oferta nu se modific),euro" a) se apreciaz)E b) se depreciaz)E c) nu -(i modifica valoarea, -ntruc,t aceasta este stabilit) de 2anca a!ional) a +om,niei. ?. $rin participarea la comer!ul interna!ional, firmele private urm)resc -n principal" a) c,(tigarea pie!ei externeE b) profitulE c) ob!inerea de valut) din exterior. II. +U%$I 05MI &I /05VU+/= (/) %/I 1/@% (1)" 3. ; !ara poate s) nu participe la pia!a mondial). <. $articiparea unei !)ri la comer!ul interna!ional conduce la cre(terea productivit)!ii interne. ?. &omer!ul interna!ional genereaz) la nivelul economiei na!ionale numai efecte pozitive. D. $articiparea unei !)ri la comer!ul interna!ional poate determina reducerea cererii interne de munc). G. &onvertabilitatea monedei noastre na!ionale este limitat). III. /%;&I/MI V/+I/2I@5@;+ 0I &;@;/ / / 1;+MI@/ &;+5%$; 05 =/ 0I &;@;/ / 2" &oloana / &oloana 2

3. curs de revenire la export a) &ri# $i8 =3:$vi <. curs de revenire la import b)$r# &r. &re ?. profit pe unitate valutara c)&re # $ie:$ve d) $r# &re. &ri IV. $+;2@5M/ 1irma [;;$ %+@ export) petrol -n Moldova (i realizeaz) un curs de revenire la export de 3G.999 de lei:dolar (i importa cu banii ob!inu!i softNare, la un curs de revenire la import de ?,Glei:dolar. 5ste activitatea de export import a fimei mai eficient) dac) cursul de sc'imb este de 3 dolar # ?,< de leiT 4#spunsuri; I 3a, <a,?bE II. 31, </, ?1, D/, G/E III. 3c, <a, ?b. IV. 3 da , pentru c) profitul este de <9.999 lei pe dolar.

UNI#A#EA **. PR%(LE$ELE GL%(ALE ALE EC%N%$IEI $%N&IALE PR%(LE$ELE GL%(ALE ALE EC%N%$IEI $%N&IALE Ce tim despre ... 3. $roblemele globale ale omenirii sunt acelea f)r) rezolvarea c)rora nu sunt posibile progresul (i bun)starea mondial), cum ar fi" -narmarea, criza alimentar) (i subdezvoltarea, p oluarea, infla!ia (i crizele economice (.a. Alobalizarea acestor economii decurge din unicitatea economiei mondiale (i din interdep enden!ele dintre statele lumii (de exemp lu, nu p utem -mp iedica un p oluant s) treac) din 2ulgaria -n +om,nia, astfe3 c) ambele !)ri trebuie s) rezolve problemaE alt exemp lu" criza economic) din +usia din 3KKL a afectat toate !)rile lumii (i cu at,t mai mult !)rile ex.comuniste). <. &riza alimentar) exprim) lips) acut) de alimente pentru o mare parte a popula!iei globu lui. &ei mai imp ortan!i factori car e fr,neaz) cre(terea p roduc!iei alimentare p e locuitor -n !)rile s)race sunt" o lip sa unor p )(uni p ermanente -n zonele secetoaseE o pierderea unor suprafe!e agricole tot mai mari -n favoarea construc!iilor datorit) eroziuniiE o cre(terea mai rapid) a popula!iei fa!) de cre(terea produc!iei agricoleE o randamente agricole sc)zuteE o disponibilul redus de ap) dulceE o alocarea de resurse insuficiente cre(terii produc!iei alimentare. $entru rezolvarea crizei alimentare, !)r ile dezvoltate acord) asisten!) celor s)race -n vederea cre(terii rand amentelor agrico le ale acestora. ?. $oluarea este o stare n egativ) a rela!iei dintre mediu l natural (i mediul creat de o m, caracterizat) prin deprecierea ciclur ilor nor male de via!) bigeoc'imic), ca urmar e a ac!iunii unor factori p oluan!i. $rincip alele forme de p oluare sunt" . poluarea comp lex), c'imic), termic) (i radioactiv) generat) de consumul cresc,nd de energie al omeniriiE cum cca. KJH din produc!ia de energie provine din combustibili fosili, prin arderea acestora -n atmosfer) se dega8) o cantitate mare de &;<. /cumularea de gaze -n straturile superioare ale atmosferei a condus la efectul de ser) care se concretizeaz) -n -nc)lzirea planetei (i afecteaz) ec'ilibrul ecologic. . poluarea radioactiv) deriv) din reziduurile radioactive eliminate -n mediu (i din pericolul unui conflict nuclearE . poluarea cu fluorocarburi clorurate, care conduce la erodarea stratului de ozonE sau

. poluarea cu metale toxice" plumbul (i mercurul. D. Aravitatea polu)rii decurge -n plus din urm)toarele" faptul c) nu se cunoa(te limita superioar) a polu)rii, dincolo de care dezec'ilibrul ecologic ar fi ireversibilE faptul c) exist) un decala8, adesea important, -ntre momentul evacu)rii poluantului (i momentul manifest)rii efectelor sale negativeE 8ntrebri frec ente ,e aceast tem4 1. *e &e &riza finan&iar# dintr-un stat2 de e0e!plu 4o!nia2 este o proble!a -lobal# a o!enirii$ $entru c) efectele acestei crize se propag) -n -ntreaga economie mondial). 0e exemlu, dac) la un moment dat, +om,nia nu ar mai putea s).(i pl)teasc) exporturile (i datoria extern) din cauza pr)bu(irii sistemului bancar propriu, ar fi afecta!i to!i cei care aveau rela!ii cu !ara noastr). 4n plus, toate !)rile din regiune ar fi afectate de criz) prin cre(terea riscului de afaceri regional. $entru rezolvarea crizei, resursele +om,niei ar fi insuficiente (i ar fi nevoie de asisten!) !)rilor dezvoltate (i a institu!iilor financiare interna!ionale.. %. *e &e tranzi"ia este o proble!# -lobal# a e&ono!iei$ $rocesul tranzi!iei la economia de pia!) a !)rilor excomuniste ridic) -n fa!a comunit)!ii interna!ionale p robleme f)r) p recedent istoric (de exemp lu, rate ale infla!iei de p este 399H -nso!ite de (oma8 ridicat sau p rivatizarea). $entru rezolvarea acestor p robleme resursele interne sunt insuficiente (i este nevoie de asisten!) extern). 4n p lus, tranzi!ia -n curs de desf)(urare mod ific) fundamental rela!iile economice (i p olitice dintre state, gener,nd c'iar p robleme p olitice, de genul crizei din 6osovo. AU#%E)ALUARE4 #ES#E GRILA4 Economie i globalizare 3) &are dintre urm)toarele tr)s)turi nu figureaz) -ntre responsabilit)!ile 1MI, a(a cum au fost acestea prev)zute la 2retton.]oodsT a) acordarea de -mprumuturi pe termen scurt !)rilor membre cu deficite ale balan!ei de pl)!iE b) -ncercarea de a men!ine cursurile de sc'imb relativ constanteE c) solicitarea c)tre !)rile membre de a constitui fonduri de stabilizare a cursului de sc'imbE d) acordarea de credite pe termen lung c)tre !)rile slab dezvoltate, cu scopul de a spori for!a productiv) a acestoraE e) acordarea pe termen scurt de asisten!) financiar) -n vederea a8ust)rii structurale.

<) =riung'iul de aur` al adopt)rii principiilor &onsensului de la ]as'ington nu cuprinde" a) liberalizareaE b) stabilizareaE c) privatizareaE d) protec!ionismulE e) restructurarea. ?) u poate fi considerat un principiu al globaliz)rii" a) sectorul privat este sectorul principal al cre(terii economiceE b) debirocratizarea statuluiE c) liberalizarea comer!ului exteriorE d) cre(terea restric!iilor pentru investi!iile externeE e) liberalizarea pie!elor de capital. D) &are dintre urm)toarele nu poate fi considerat un proces complementar al globaliz)rii" a) liberalizarea telecomunica!iilorE b) privatizarea sistemului bancarE c) privatizarea utilit)!ilor publiceE d) interzicerea accesului str)in la proprietateE e) convertibilitatea monedei na!ionale (sau op!iunea pentru o moned) convertibil)). G) u poate fi considerat un beneficiu evident al globaliz)rii economiei" a) noi oportunit)!i pentru dezvoltareE b) o alocare mai bun) a resurselorE c) accesul facil la pie!ele de capitalE d) extinderea crimei organizate la nivel global cu atingeri -n sfera politicului, afacerilor (i poli!ieiE e) difuzie rapid) a inov)rii.

R) ;biectivul fundamental al %trategiei a!ionale de 0ezvoltare 5conomic) a +om,niei pe termen mediu (i lung prevede" a) o cre(tere economic) de J,3H din $I2 -n anul <99RE b) recunoa(terea obiectivelor stabilite pentru realizarea Iniunii 5conomice (i MonetareE c) crearea unei economii de pia!) func!ionale, compatibil) cu mecanismele, normele, institu!iile (i principiile Iniunii 5uropeneE d) o desc'idere mai mare a economiei spre exterior (i -n special pe rela!ia cu Iniunea 5uropean)E e) liberalizarea pie!elor de capital. J) &onvergen!a economic) rapid) c)tre Iniunea 5uropean) a statelor candidate din 5st, este favorizat) de" a) ratele reduse ale infla!ieiE b) coeziunea social) precar)E c) fragilitatea sistemului de intermediere financiar)E d) administra!ia public) ineficient)E e) existen!a unor decala8e mari -ntre veniturile pe locuitor -ntre !)rile candidate (i I5. L) u este un criteriu de convergen!) al !)rilor candidate privind integrarea -n Iniunea 5uropean) stabilit la &open'aga" a) asigurarea stabilit)!ii institu!iilor care garanteaz) buna func!ionare a democra!iei, suprema!ia legii, drepturile omului (i respectul fa!) de minorit)!iE b) existen!a unei economii de pia!) func!ionaleE c) existen!a unei economii capabile s) fac) fa!) presiunilor concuren!iale din Iniunea 5uropean)E d) deficitul bugetar s) nu dep)(easc) ?H din $I2 -n cazul fiec)reia dintre !)rile candidateE e) -ncorporarea -n propria legisla!ie (i aplicarea sistemului de norme comunitare adoptate p,n) -n momentul ader)rii.

K) &are dintre urm)torii factori nu poate poten!a a8ungerea din urm) a !)rilor dezvoltate de c)tre !)rile -n dezvoltare (procesul de catc'ing.up)" a) transfer

te'nologic din !)rile cu economie avansat)E b) fundamente macroeconomice solideE c) stabilitate financiar)E d) investi!ii str)ine directe ridicateE e) productivitatea factorului munc) sau capital cre(te mai pu!in dec,t costurile acestora. 39) &onstituie factori care poten!eaz) procesul de catc'ing.up privind integrarea -n Iniunea 5uropean), -n cazul +om,niei" a) slaba disciplin) a pl)!ilorE b) arierate -nsemnate din impozite (i taxeE c) procedura slab) privind falimentulE d) alocarea ineficient) a resurselorE e) sporirea semnificativ) a consumului privat. 33) 4n cazul +om,niei este interesant) studierea posibilit)!ii convergen!ei beta, care se refer) la reducerea decala8elor fa!) de !)rile I.5. 5conomi(tii sunt de acord c) a8ungerea din urm) necesit)" a) rate reduse de economisireE b) -mbun)t)!irea preg)tirii for!ei de munc) (i a standardelor educa!ionaleE c) sc)derea competitivit)!ii exporturilorE d) coeziune social) redus)E e) cre(terea lent) a productivit)!ii factorilor de produc!ie.

#ES# &E AU#%E)ALUARE4 $ICR%EC%N%$IE+$ACR%EC%N%$IE SE#UL I *. CLnd consumul intermediar cre@te mai mult decLt PG(4 a) eficien!a economiei na!ionale cre(teE b) ponderea $I2 -n $A2 cresteE c) eficien!a economiei na!ionale scadeE d) consumul intermediar este egal cu $I2E e) ponderea $I2 -n $&2 nu se modific). -. CLnd ,roduc.ia cre@te mai incet decat costul ariabil total5 costul fi3 mediu4 a) cre(teE b) nu se modific)E c) este mai mare dec,t &VME d) scadeE e) este egal eu &VM. 0. 8n #* fa. de #o5 C) cresc de -57 ori5 iar ,roduc.ia ob.inut este cu *7KG mai mare. Costul mar=inal este4 a) egal cu &VM din =3 b) l,J&VoE c) 3,J&=oE d) egal cu &=ME e) egal cu &VMo. 1. &ac ,roducti itatea muncii cre@te5 care indicator din cei de mai >os se reduce4 a) produc!ia pe salariatE b) timpul pe unitatea de produsE c) produc!ia pe unitatea de timpE d) produc!ia pe capitalul fixE e) produc!ia pe capitalul circulant. 2. Costurile ariabile includ In Intre=ime4 a) consumul de capitalE b) costurile salarialeE c) c'eltuielile cu materii primeE d) combustibilul pentru fabrica!ieE e) combustibilul pentru -nc)lzitE /#a*b*c 2#c*d &#b*c*d 0#b*c*d*e. 6. Posesorul muncii salariate este remunerat In ra,ort cu4 a) cantitatea muncii b) calitatea muncii c) v,rsta saE d) eficien!a activit)!ii saleE /#a*b*c 2#d &#a*b*d 0#a*b*c*d

7. Re,reBint un ,ret @i se su,une le=ii cererii si ofertei4 a) cursul ac!iunilorE b) dob,ndaE c) salariul d) cursul de sc'imb valutarE e) suma de bani pl)tit) pentru un bun economicE /#a*b*c 2#d*e &#a*b*c*d*e 0# a*c*d*e <. Care dintre afirma.ii este fals4 a) factorii de produc!ie sunt component) a resurselorE b) orice bun economic este marf) c) sfera m)rfurilor este mai mic) dec,t sfera bunurilor economiceE d) un bun liber poate fi (i un bun economic. H. Care dintre urmtoarele afirma.ii sunt false4 3) c,nd cre(te durata unei rota!ii a capitalului -ntr.o anumit) perioad) de timp, masa profitului cre(teE <) diminuarea sensibil) a (oma8ului se realizeaz) prin investi!ii pentru crearea de noi locuri de munc)E, ?) $I2 poate fi mai mare, mai mic sau egal cu $ 2E D) orice cre(tere a indicelui general al pre!urilor trebuie interpretat) neap)rat ca fiind de natur) infla!ionist). /#3*D 2#<*? &#3*<*D 0#<*?*D. *K. 8ntr+o economie de ,ia.4 a) cererea (i nevoia pentru un bun economic dat sunt egaleE b) cererea (i nevoia sunt diferite, f)r) leg)tur) -ntre eleE c) cererea pentru un bun economic este, -n mod normal, mai mic) dec,t nevoia pentru bunul respectivE d) cererea pentru un bun economic este, -n mod normal mai mare dec,t nevoia pentru bunul respectivE e) cererea este fluid), iar nevoia este rigid). **. La o cifr de afaceri de 2KK milioane de lei5 rata ,rofitului calculat la cost este de *KG. Pentru ca rata ,rofitului la cifra de afaceri s fie tot de *KG DIn condi.iile aceleea@i cifre de afaceriE5 masa ,rofitului4 a) devine DR milioane de leiE b) cre(te cu D,GG milioane de leiE c) scade cu <9,G milioane de leiE d) scade cu 3<,RG milioane de leiE e) cre(te cu 3R,<G milioane de lei.

*-. La un ,rodus =lobal brut de *K.KKK miliarde de lei @i la un consum de ca,ital fi3 e=al cu 1.KKK miliarde de lei5 consumul intermediar este" a) egal cu D.999 miliarde leiE b) egal cu R.999 miliarde leiE c) mai mic de R.999 miliarde leiE d) mai mare de R.999 miliarde leiE e) egal cu <.999 miliarde lei. *0. &ac ,re.urile cunosc o reducere =eneraliBat de -2G5 ,uterea de cum,rare a monedei4 a) cre(te cu <GHE b) scade cu <9HE c) cre(te cu ??,?HE d) scade cu 3L,JH e) cre(te cu 3K,?H *1. 8n #o ,roduc.ia este de -KK toneM In #* costul total este de < milioane lei5 ,roduc.ia se reduce cu *KG5 iar costul ariabil e olueaB ,ro,or.ional cu ,roduc.ia5 de enind 251 milioane de lei. Costul ariabil mediu5 costul fi35 costul total In #o au urmtoarele ni eluri4 a) ?9.999 leiE <,D milioaneE L,D milioaneE b) <G.999E <,G milioaneE J,G milioaneE c) ?9.999E <,R milioaneE L,R milioaneE d) <G.999E <,J milioaneE J,J milioaneE e) ?9.999E <,L milioaneE L,L milioane. *2. La o ,roduc.ie de ** buc.i5 costul total este de *.KKK mii lei. CLnd ,roduc.ia este de *0 buc.i5 costul total este de *-<K mii lei5 iar costul mar=inal este de *KK mii lei. Costul mar=inal al celei de+a *-+a buc.i este5 In mii lei4 a) 3D9E b) 3L9E c) K9E d) 399E e) G9. *6. 8n #K5 rata ,rofitului In ra,ort de cost a fost de 2G. &ac In #* costul cre@te cu 2KG5 iar rata ,rofitului DIn ra,ort de costE cre@te cu 2 ,uncte ,rocentuale5 atunci ,rofitul4 a) r)m,ne constantE b) se dubleaz)E c) cre(te cu GGHE d) cre(te cu DGHE e) cre(te cu <99H. *7. Se cunosc urmtoarele informa.ii cu ,ri ire la ,ia.a bunurilor dintr+o .ar4 rata consumului este de <KG5 aloarea bunurilor ,roduse In .ar este de

* mil. u.m. ln estitiile nete sunt de 0KK.KKK u.m.5 e3,orturile de 1KK.KKK u.m.5 im,orturile de 0HK.KKK u.m. Pe baBa acestor informa.ii reBult c ,ia.a bunurilor se caracteriBeaB ,rin4 a) ec'ilibruE b) dezec'ilibru de presiune de 339.999 u.m.E c) dezec'ilibru de absorb!ie de 339.999 u.m.E d) absorb!ie pe termen lung, presiune pe termen scurtE e) presiune pe termen lungE absorbtie pe termen scurt. *<. CLnd de,unerile In sistemul bancar s,oresc cu *KK mld. u.m.5 creditele ce ,ot fi acordate su,limentar de ctre bnci In moned scri,tural sunt4 a) mai mici de 399 mld. u.m.E b) mai mari de 399 mld. u.m.E c) egale cu sportul depozitelor bancare (399 mld. u.m.). *H. K banc comercial dis,une de un ca,ital de -KK mld. lei5 din care HKG a fost atras de la de,onen.i. Rata dobLnBii Incasat de banc de la debitori este de *52 ori mai mare decLt rata dobLnBii ,ltite de,onen.ilor. Ce rate ale dobLnBilor ,ractic banca la de,oBitele ,rimite5 ,recum @i la creditele acordate D-KK mld. leiE5 dac ob.ine un ,rofit de *K mld. lei @i are c/eltuieli de func.ionare de - mld. leiJ a) 39HE 3GHE b) 3<HE 3LHE c) 3<,GHE 39HE d) 3<HE 3GHE e) nici un r)spuns nu este corect. -K. )aloarea total a bunurilor create Intr+o .ar este de *KK mld. u.m. DIn ,re.ul factorilorE5 din care -K mld. u.m. sunt folosite sub forma de ca,ital circulant ,entru ,roduc.ia altor bunuri In res,ecti ul an. Ca,italul fi3 folosit In economie este de <K mld. u.m.5 durata medie de func.ionare fiind de < ani. A=en.ii economici strini au ,rodus In aceast economie bunuri finale de H mld. u.m.5 iar a=en.ii economici na.ionali au ,rodus In alte .ri bunuri e aluate la 7 mld. u.m. ReBult c PI( @i PNN au re,reBentat DIn mld. u.m.E4 a) L9E R9E b) G9E D9E c) R9E GLE d) L9E RLE e) D9E ?D. -*. Care dintre urmtorii indicatori e3,rim ra.ionalitatea acti it.ii economice4 a) consumul specificE b) costul totalE c) valoarea produc!ieiE d) puterea de cump)rare a banilorE e) viteza de rota!ie a banilor.

--. Un Intre,rinBtor c/eltuie@te lunar ,entru4 c/irie 2KK u.m.M salariile ,ersonalului administrati *7KK u.m.M amortiBare *KKK u.m. &u, ce a Ince,ut ,roduc.ia constat c la fiecare bucat nou fabricat c/eltuielile s+au ridicat la4 2KKK5 66KK5 <KKK5 <2KK5 <H2K5 H<KK5 *-.KKK5 *2.KKK u.m. La a cLta bucat costul mar=inal Ince,e s de,@easc costul unitarJ a) a (aseaE b) a (apteaE c) a opta. -0. In esti.iile nete In economie au dre,t consecin.4 a) sporirea ofertei de bunuri materiale (i serviciiE b) -nlocuirea ec'ipamentului uzat fizicE c) diversificarea produc!iei (i reducerea calit)!ii bunurilorE d) reducerea locurilor de munc)E e) cre(terea competitivit)!ii (i reducerea eficien!ei exporturilor. -1. 8n condi.iile In care nu se iau In calcul rela.iile economice e3terne5 economiile @i in esti.iile sunt In mod necesar mrimi e=ale4 a) la nivelul sectorului afacerilorE b) la nivelul ramurilor economiceE c) la nivelul unei !)riE d) la nivelul fiec)rei -ntreprinderiE e) toate alternativele sunt corecte. -2. S,re deosebire de ,rofit5 salariul este4 a) -ntotdeauna mai mareE b) un venit impozabilE c) descresc)torE d) un cost pentru posesorul for!ei de munc)E e) un venit ce se cuvine factorului munc). -6. Prin ,oliticile anticiclice de ins,ira.ie NeOnesian5 a,licate In condi.ii de recesiune5 se recomand cre@terea4 a) excedentului bugetarE b) ratei dob,nziiE c) rezervelor obligatorii ale b)ncilor comercialeE d) c'eltuielilor publice destinate ac'izi!iilor de statE e) fiscalit)!ii. -7. &in oferta de munc nu fac ,arte4 a) persoanele -n v,rst) de munc) (i apte de munc)E b) func!ionarii publiciE c) cadrele didacticeE d) (omeriiE e) elevii (i studen!ii.

-<. Com,arati cu C#$5 consumul s,ecific este4 a) mai mareE b) mai micE c) egalE d) dup) caz, poate fi egal, mai mare, mai rnicE e) incompatibil, pentru c) se exprim) -n unit)!i de m)sur) diferite. -H. Re=larea olumului masei monetare In circula.ie este o ,roblem foarte im,ortant deoarece trebuie s asi=ure4 a) reducerea fiscalit)!iiE b) extinderea afacerilor f)r) infla!ieE c) sporirea productivit)!ii munciiE d) reducerea duratei unei rota!ii a capitalului folositE e) cre(terea consumului (i reducerea economiilor popula!iei. 0K. RealiBarea unei balan.e comerciale e3cedentare este un obiecti ,entru .rile care4 3. au datorii externeE <. au o productivitate mareE ?. se preg)tesc s) treac) la convertibilitatea monedeiE D. au o pondere mare a serviciilor -n cadrul economiei na!ionaleE G. sunt -n m)sur) s) se integreze -n Iniunea 5uropean)E R. au cursul de revenire la export -n scadere. +)spunsul corect este" a) (3,<,?)E b) (3,?,R)E c) (3,?)E d) (G,R)E e) (D,G). 0*. Un criteriu totaliBator al eficien.ei comer.ului e3terior al unei .ri este4 a) sporirea mai rapid) a $A2 fa!) de $I2E b) sporirea $ E c) ridicarea calific)rii for!ei de munc) d) cre(terea salariilor nominaleE e) men!inerea sub control a infla!iei. 0-. 8n condi.iile cre@terii cererii de munc @i scderii ofertei de munc5 are loc4 a) -nr)ut)!irea ocup)rii for!ei de munc)E b) diminuarea (oma8uluiE c) cre(terea ratei dob,nziiE d) diminuarea masei monetare -n circula!ieE e) absorb!ia pe pia!a bunurilor. 00. &eB oltarea e3tensi 5 s,re deosebire de cea intensi 5 se caracteriBeaB5 res,ecti este =enerat de4 a) cre(terea mai rapid) a $I2 -n raport de cea a $A2E b) cre(terea mai lent) a $I2 fa!) de sporirea consumului intermediarE c) cre(terea mai puternic) a $I2 fa!) de cea a popula!ieiE d) economisirea general) a resurselorE e) cre(terea $I2 -ndeosebi pe seama m)ririi cantit)!ii factorilor.

01. CLnd ,roducti itatea medie =lobal cre@te5 cantitatea de factori de ,roduc.ie utiliBa.i fiind constant5 se reduc" 3. &=M si &VME <. &1M (i costul salarial pe produsE ?. salariul, profitul (i rent) -ncasate de posesorii factorilor de produc!ieE D.&=M (i productivitatea global) marginal)E G. utilitatea marginal) (i -nclina!ia marginal) spre consumE R. consumul specific (i munc) pe unitatea de produs. / lege!i varianta corect)" a) (3,<,?)E b) (?,D,G)E c) (3,<,R)E d) (?,D)E e) (D,G,R). 02. Pia.a de oli=o,ol se deosebe@te de ,ia. de oli=o,son ,rin4 a) atomicitatea cereriiE b) un singur cump)r)torE c) un singur v,nz)torE d) omogenitatea produselorE e) c,!iva cump)r)tori. 06. Acce,tarea banilor In tranBac.ii In condi.ii de risc minim @i cu c/eltuieli reduse ,entru de.intorii lor este a,reciat ca4 a) m)sur) cert) a activit)!ii economiceE b) lic'iditate prin excelen!) a banilorE c) valut) forteE d) simbol al avu!ieiE e) o convertibilitate extern). 07. % societate comercial realiBeaB un curs de re enire la e3,ort de 6KKKu.m.P&$5 iar la o,era.iunea de im,ort un curs de 72KK u.m.P&$. Cursul de sc/imb este de 7KKK u.m.P&$. E3,ortLnd =rLu de 7- mil. u.m. @i im,ortLnd calculatoare5 realiBeaB4 a) profit de R mil. u.m.E b) J,< mil. u.m. pierderiE c) profit de 3L mil. u.m.E d) pierderi K mil. u.m.E e) nu poate fi determinat) solu!ia. 0<. 8ntr+o economie In #o numerarul a fost de 1KKK mld. u.m.5 iar moneda scri,tural re,reBint <KG din masa monetar. CLnd >umtate din numerar se transform In de,oBite bancare su,limentare5 ,onderea monedei scri,turale In ansamblul masei monetare4 a) r)m,ne nesc'imbat)E b) devine LGHE c) cre(te cu 3<,GHE d) cre(te cu <GHE e) cre(te cu 39H.

0H. &ac Incasrile s,tmLnale din LnBarea unui bun cresc cu 1KG5 iar ,re.ul cre@te cu mai mult de 1KG5 cererea In ra,ort de ,re. este4 a) elastic)E b) inelastic)E c) de elasticitate unitar)E d) at,t elastic), c,t (i inelastic)E e) toate variantele a).d) sunt false. 1K. 8n ,erioada curent5 enitul D)*E este de *KKK mld. @i cre@te cu -2G fa. de enitul din ,erioad anterioar D)oE. 8nclina.ia mar=inal s,re consum este de K5H 5 iar rata consumului In ,erioada curent este <KG. S,orul economiilor In ,erioada curent fa. de cea de baB5 s,orul iitor de enit ca5 urmare a s,oririi in esti.iilor nete Didentic cu s,orul economiilorE re,reBint DIn mld. u.m.E4 a) 39E 399M b) 3GE 3G9E c) <9E 3JGE d) G9E G99E e), <9E <99. 1*. % obli=a.iune cu o aloare nominal de -K.KKK u.m. aduce un enit fi3 annual de *1KK u.m.5 la o rat a dobLnBii de 7G. &ac rata dobLnBii cre@te cu un ,unct ,rocentual5 cursul obli=a.iunii e olueaB astfel4 a) cre(te cu 3<,GHE b) cre(te cu <GHE c) scade cu 3<,GHE d) scade cu 3<,999 u.m.E e) nu se modific). 1-. &imensiunile ,o,ula.iei efecti acti e sau ocu,ate de,ind de4 a) salariul nominalE b) salariul colectivE c) popula!ia total), rata ap!ilor de munc) (i rata de activitateE d) rata infla!ieiE e) rata (oma8ului. 10. %,era.iunile la termen ,e ,ia.a alutar au ca sco, ,rinci,al4 a) stimularea exporturilorE b) stimularea importurilorE c) asigurarea fa!) de riscul deprecierii monetareE d) asigurarea fa!) de riscul aprecierii monetareE e) ieftinirea importurilor.

11. CLnd ,roducti itatea muncii Dcalculat In func.ie de numrul de salaria.iE are o dinamic inferioar dinamicii ,roduc.iei5 iar salariul mediu ,e salariat este constant5 c/eltuielile salariale totale4 a) crescE b) scadE c) nu se modific)E d) sunt egale cu costurile variabileE e) sunt inferioare costurilor materiale. 12. &e,enden.a cererii fa. de ,re. se e3,rim ,rin rela.ia4 C Q *2K + 2P3 DIn care P3 este ,re.ul ,ie.eiE. CLnd ,re.ul cre@te de la 7 la H u.m.5 coeficientul de elasticitate a cererii In ra,ort de ,ret @i ti,ul de elasticitate re,reBint4 a) <? : JE elastic)E b) J:<?E inelastic)E c) 3E unitar)E d) 33:D9E inelastic)E e) D9:33E elastic). 16. Infla.ia a anta>eaB debitorii datorit4 a) sc)derii valorii banilorE b) cre(terii riscurilor pe pia!a valutar)E c) sporirii masei monetareE d) reducerii ratei (oma8uluiE e) m)surilor de protec!ie social) -ntreprinse de guvern. 17. Condi.ia determinant ,entru ca un s,eculator de titluri mobiliare s cL@ti=e este4 a) s) cumpere c,t mai multe ac!iuni (i obliga!iuniE b) s) v,nda c,t mai multe ac!iuni (i obliga!iuniE c) s) cumpere mai ieftin (i s) v,nd) mai scump, indiferent dac) -nt,i vinde (i apoi cump)r) sau inversE d) s) v,nd) (i s) cumpere c,t mai multe ',rtii de valoare la acela(i cursE e) s) ac!ioneze numai pe pia!a la termen. 1<. CLnd ,roducti itatea mar=inal a factorului substituit este mai mic decLt ,roducti itatea mar=inal a factorului ce Il substituie5 rata mar=inal de substitu.ie este4 a) X 3E b) a 3E c) # 3E d) # 9E e) negativ).

1H. Accesul la bunurile economice este re=lat In economia de ,ia. de ctre4 a) statE b) m)rimea veniturilorE c) cerereE d) pre!E e) m)rimea economiilor. 2K. &ac multi,licatorul in esti.ilor este ,atru5 Inseamn c" a) la cre(terea cu o unitate a venitului, consumul cre(te cu 9,JG unit)!iE b) la cre(terea cu o unitate a venitului, consumul cre(te cu 9,<G unit)!iE c) la cre(terea cu o unitate a venitului, consumul cre(te cu D unit)!iE d) la cre(terea cu D unit)!i a venitului, consumul cre(te cu < unit)!iE e) la cre(terea cu D unit)!i a venitului, consumul cre(te cu o unitate. 2*. Im,ortul5 de@i I@i are ori=inea In necesit.ile de ,roduc.ie @i de consum5 este determinat In ,rinci,al ca olum @i structur de4 a) cursul de sc'imbE b) evolu!ia pre!urilorE c) infla!ieE d) posibilit)!ile oferite de exportE e) -mprumuturile externeE 2-. CL@ti=ul unei bnci este de 1 ori mai mare decLt c/eltuielile de func.ionare. Suma atras de la de,onen.i @i acordat sub forma de credite ,e an este de -K mil. u.m. &iferen.a dintre rata dobLnBii la credite @i la de,uneri este de 2 ,uncte ,rocentuale. Profitul @i c/eltuielile de func.ionare ale bncii sunt4 a) 3 mil. u.m. (i ? mil. u.m.E b) JG9.999 u.m. (i <G9.999 u.m.E c) ? mil. u.m. (i 3 mil. u.m.E d) L99.999 u.m. (i <99.999 u.m.E e) R99.999 u.m. (i D99.999 u.m. 20. La o SRL5 amortiBarea este de 1 ori mai mic decLt celelalte c/eltuieli materiale. &ac salariile re,reBint *P- din costul total5 atunci amortiBarea4 a) este 3:39 din &=E b) este <:L din &=E c) este 3:L din &=E d) este 399.999 leiE e) este <99.999 lei. 21. Costul mar=inal este cu -2 G mai mare decLt costul mediu din ciclul anterior. Costurile fi3e re,reBint -2G din C#o @i -KG din C#*. CunoscLnd c ,roduc.ia ciclului anterior a fost de *K.KKK de buc.i5 iar costurile ariabile au fost de -5-2 mil. u.m.5 reBult c ni elul costului mar=inal @i aria.ia ,roduc.iei re,reBint4

a) 3999E 3<.999E b) DJGE <999E c) ?JGE <999E d) <<GE L99E e) J99E 3<.999. 22. Salariile @i ,rofitul la o firm sunt e=ale @i se ridic Im,reun la H mil. dolari. Ponderea celorlalte c/eltuieli de ,roduc.ie Dcele materialeE In totalul Incasrilor firmei este de 22G. 8ncasrile @i rata ,rofitului calculat la cifra de afaceri au mrimile4 a) 3G mil. (i 3<,GHE b) <9,Gmil. (i <9,GHE c) <9 mil. (i <<,GHE d) <G mil. (i <?,GHE e) 3L mil. (i 3R,GH. 26. % societate comercial A5 cu un ca,ital de 1 mil. u.m.5 ob.ine un ,rofit de 0KK.KKK u.m. la fiecare 0 luni cLt dureaB o rota.ie. Fondatorii societ.ii ( doresc s @tie ce ca,ital ar trebui s aib societatea lor ,entru a ob.ine un ,rofit e=al cu cel al societ.ii A5 In condi.iile In care5 In domeniul lor de acti itate5 ,ot efectua numai o rota.ie ,e an. Ca,italul societ.ii ( ar trebui s fie4 a) 33 mil. u.m.E b) 39 mil. u.m.E c) 3< mil. u.-n.E d) 3D mil. u.m.E e) 3R mil. u.m. 27. Produc.ia unui a=ent economic cre@te In # * cu *KKG fa. de #o5 In condi.iile In care numrul de lucrtori s,ore@te ,e acela@i inter al cu -2G. Salariul nominal In #o este de 2KK.KKK lei. CunoscLnd5 c s,orirea salariului nominal re,reBint 72G din cre@terea ,roducti it.ii muncii5 salariul nominal In #* a fi4 a) J99.999 u.m.E b) LJG.999 u.m.E c) J<G.999 u.m.E d) R<G.999 u.m.E e) nedeterminabil. 2<. (alan.a comercial a unei .ri" 3. include balan!) de pl)!iE <. este inclus) -n balan!a de pl)!iE ?. poate fi excedetar), -n timp ce balan!a de pl)!i este deficitar)E D. poate fi deficitar), -n timp ce balan!a de pl)!i este excedentar)E G. nu are nici o leg)tur) cu balan!) de pl)!i. +)spunsul corect este" a) (3,?,G)E b) (3,<,?,D)E c) (<,?,D)E d) (3,?,D)E e) (G).

2H. Inciden.a infla.iei im,ortate a fi cu atLt mai mare cu cLt4 a) elasticitatea cererii pentru bunurile importate va fi mai mareE b) ponderea bunurilor importate -n totalul bunurilor cerute va fi mai mic)E c) infla!ia interna este mai mareE d) elasticitatea cererii -n raport de pre!urile bunurilor importate va fi mai mic)E e) nici unul din r)spunsurile de mai sus nu este corect. 6K. For.a de munc este sin=urul factor de ,roduc.ie ariabil. &e,enden.a ,roducti it.ii mar=inale a muncii fa. de cantitatea de for. de munc utiliBat se ,reBint astfel4 Nr. lucrtori (L) Producti itate mar=inal a muncii 3 39 < 3G G 3? 39 39 &,nd sunt utiliza!i 39 lucr)tori, produc!ia total) (i productivitatea medie a muncii sunt" a) 399E 39E b) 33DE 33,DE c) RDE R,DE d) DLE D,LE e) nu se pot calcula. 6*. 8n economia de ,ia.5 bursa asi=ur4 a) cre(terea ratei dob,nzii -n economieE b) transferarea operativ) a capitalurilor individuale de la o firm) la altaE c) cresterea nivelului de traiE d) reducerea rolului economic al statuluiE e) -mbun)t)!irea cursului de sc'imb al monedei na!ionale. 6-. 8n faBa de recesiune a ciclului economic se recomand4 a) reducerea investi!iilorE b) reducerea ratei dob,nzii (i a fiscalit)!iiE c) reducerea duratei zilei de lucruE d) cre(terea ratei dob,nzii (i a fiscalit)!iiE e) cre(terea exporturilor (i reducerea indemniza!iei de (oma8. 60. &ac ,entru diferite ni eluri de ,roduc.ie se cunosc costurile fi3e @i costurile ariabile =lobale se ,ot determina4 a) productivitatea munciiE b) productivitatea capitaluluiE c) costul marginalE d) profitul unitarE e) utilitatea marginal).

61. CLnd numrul ,ersonalului ocu,at cre@te5 ,roduc.ia total cre@te dac4 3. $roductivitatea marginal) a muncii cre(teE <. $roductivitatea marginal) a muncii scadeE ?. $roductivitatea marginal) a muncii r)m,ne constant)E D. $roductivitatea marginal) a muncii devine negativ)E G. $roductivitatea marginal) a muncii devine zero. /lege!i varianta corect)" a) (3,<,?)E b) (3,<,?,G)E c) (3,?)E d) (3,?,G)E e) (3,<,?,D,G). 62. CLnd ,re.ul de LnBare al unui bun cre@te Dcantitatea Lndut constantE ,rofitul total cre@te dac4 3. &ostul unitar este constantE <. &ostul unitar scadeE ?. &ostul unitar cre(te strict propor!ional cu cre(terea pre!uluiE D. &ursul de sc'imb al monedei se -mbun)t)!e(teE G. %tatul mare(te fiscalitatea (taxarea) asupra consumuluiE /lege!i varianta corect)" a) 3,<,?,D,GE b) 3,?,GE c) 3,<,?,DE d) 3,<,?E e) 3,<. 66. La o societate comercial de,enden.a costului total fa. de olumul ,roduc.iei se ,reBint astfel4 > (buc.) 9 3 < ? D G R &= (u.m.) 399 3L9 <D9 ?D9 D99 DG9 G?9 &,nd produc!ia este de D buc)!i costul fix, costul variabil, costul variabil mediu (i costul marginal au nivelurile (-n ordine)" a) <99E <D9E DLE J9E b) 399E ?99E JGE R9E c) 399E ?J9E JDE J9E d) 399E K?9E K?E J9E e) 9E <LGE GR,<GE J9. 67. CLnd utilitatea mar=inal este Bero5 utilitatea total este4 a) minim)E b) zeroE c) maxim)E d) pozitiv) dar descresc)toareE e) egal) cu unu. 6<. $en.inerea unui =rad scBut de satisfacere a cererii interne un tim, Indelun=at5 are ca efect4 3. m)rirea salariului realE <. o dezvoltare economic) intensiv)E ?. fr,narea exporturilorE D. cre(terea datoriei externeE G. cre(terea importurilor. /lege!i altemativa corect)" a) (?,D,G)E b) (<,?,D,G)E c) (3,<,D)E d) (3,<,?)E e) (3,<,?,D).

6H. Se cunosc urmtoarele date4 costurile fi3e re,reBint 0P< din costurile totale5 iar costurile totale sunt cu -KG mai mici decLt incasrile. :tiind c ,roduc.ia Lndut este de *KK.KKK buc. @i c ,re.ul unitar este de - mil. lei5 costurile ariabile sunt4 a) 3R9 miliarde u.m.E b) L?,? miliarde u.m.E c) 399 miliarde u.m.E d) 3L9 miliarde u.m.E e) R9 miliarde u.m. 7K. Rata consumului are o tendin. de reducere atunci cLnd4 a) venitul scadeE b) venitul r)m,ne constantE c) rata economiilor scadeE d) cre(te costul total globalE e) venitul cre(te. 7*. Se afl In rela.ie in ers ,ro,or.ional4 a) salariul real (i salariul nominalE b) masa monetar) (i pre!urileE c) cursul de sc'imb valutar (i oferta de valut)E d) productivitatea muncii (i durata munciiE e) puterea de cump)rare a monedei (i salariul real. 7-. La acelea@i resurse folosite5 cre@terea consumurilor medii de ,roduc.ie determin4 a) cre(terea oferteiE b) reducerea oferteiE c) atenuarea infla!ieiE d) reducerea utilit)!ii marginaleE e) presiunea pe pia!a bunurilor. 70. Identifica.i afirma.ia fals4 a) pie!ele ce compun pia!a mondial) sunt interdependenteE b) statul se implic) in comer!ul interna!ionalE c) balan!a de pl)!i este component) a balan!ei comercialeE d) deficitul cronic al balan!ei de pl)!i indic) o situa!ie economic) precar)E e) balan!a comercial) este o component) a balan!ei de pl)!i. 71. Urmtoarele msuri anticriB fa oriBeaB @i reducerea @oma>ului4 a) cre(terea c'eltuielilor publiceE b) cre(terea fiscalit)!iiE c) cre(terea ratei dob,nziiE d) fr,narea investi!iilorE e) reducerea c'eltuielilor publice.

72. Absorb.ia ca deBec/ilibru ,e ,ia.a bunurilor se caracteriBeaB ,rin4 a) concuren!a puternic) -ntre v,nz)toriE b) preocuparea deosebit) pentru -mbun)t)!irea calit)!iiE c) posibilitatea cump)r)torilor de a alegeE d) o ofert) mai mare dec,t cerereaE e) concuren!a puternic) intre cump)r)tori. 76. Consumul ca,italului fi3 se Inre=istreaB4 a) numai -n expresie .fizic)E b) numai -n expresie valoric)E c) at,t -n expresie fizic) c,t (i valoric)E d) sub form) de consum specificE e) -n calitate de costuri variabile. 77. La fi3area ni elului normal al costurilor trebuie s se ia In considerare4 a) volumul capitalului fixE b) costul -ntreprinderii cu cea mai bun) pozi!ie competitiv) din acel domeniuE c) num)rul de salaria!iE d) uzura moral) a capitalului fixE e) costul cel mai ridicat realizat de -ntreprindere -n perioad) anterioar). 7<. %dat cu cre@terea cantit.ii consumate dintr+un anumit bun economic utilitatea economic4 a) individual) cre(te, total) descre(teE b) individual) descre(te, total) descre(teE c) individual) descre(te, total) cre(teE d) individual) este constant)E total) cre(teE e) individual) descre(te, total) nu se modific). 7H. (alan.a comercial e3cedentar demonstreaB c .ara res,ecti 4 a) export) o cantitate de bunuri egal) cu cea importat)E b) import) o cantitate de bunuri mai mare dec,t cea exportat)E c) ob!ine un surplus de venituri -n valut)E d) -nregistreaz) un deficit de valut) din opera!iile de import .export. <K. 8n modelul ideal al economiei de ,ia. rolul RmLinii in iBibileR5 care direc.ioneaB o,.iunile economice ale fiecruia5 este Inde,linit de ctre4 a) mecanismul pie!ei (i interven!ia statuluiE b) mecanismul pre!urilor (i concuren!eiE c) mecanismul pie!ei (i al concuren!eiE d) mecanismul reclamei (i al subven!iilorE e) toate cele de mai sus nu sunt adev)rate.

<*. 8ntre factorii care influen.eaB in ers ,ro,or.ional masa ,rofitului se numr4 a) pre!ul bunuluiE b) num)rul de rota!ii ale capitalului folositE c) costul unitarE d) calitatea bunurilorE e) utilitatea total). <-. 8n condi.iile In care salariul real cre@te mai Incet decLt cresc ,re.urile bunurilor de consum5 salariul nominal4 a) cre(te mai repede dec,t pre!urileE b) cre(te mai -ncet dec,t pre!urileE c) cre(te mai -ncet dec,t salariul realE d) cre(te -n acela(i ritm cu pre!urileE e) nu se modific). <0. Cursul de sc/imb dintre dou monede con ertibile de,inde de4 a) calitatea materialului din care sunt confec!ionateE b) raportul dintre m)rimea (i for!a economic) ale celor dou) !)ri care au emis monedele respectiveE c) raportul dintre cererea (i oferta de bani na!ionali (i dintre puterea de cump)rare a celor dou) monedeE d) 'ot)r,rile autorit)!ilor stataleE e) raportul dintre volumul de bunuri din cele dou) bbbbbbbbbb!)ri. <1. Pia.a cu situa.ie de mono,ol ,resu,une4 a) atomicitatea cererii (i oferteiE b) atomicitatea oferteiE c) -nt)rirea liberei concuren!eE d) atomicitatea cereriiE e) o bun) satisfacere a cererii. <2. &in oferta de munc nu fac ,arte4 a) cei ap!i de munc)E b) func!ionarii publiciE c) cadrele didactice din -nv)!)m,ntul particularE d) (omeriiE e) studen!ii. <6. Cursul titlurilor fiduciare ,e ,ia.a secundar de,inde de numero@i factori economici @i e3traeconomici5 decisi fiind In ultim instan.4 a) rata dob,nziiE b) raportul dintre cererea (i oferta de titluriE c) infla!iaE d) num)rul societ)!ilor pe ac!iuniE e) productivitatea marginal).

<7. Gradul de rentabilitate al unit.ilor economice se e3,rim DmsoarE ,rin4 a) volumul -ncas)rilor pe o perioad) dat)E b) suma profitului * costulE c) pre!ul de v,nzare al produc!iei . salariile pl)tite * impozitele ac'itateE d) raportul dintre cifra de afaceri (i num)rul de salaria!iE e) rata profituluiE <<. 8ntLlnirea cererii5 e3,rimat de cL.i a cum,rtori5 cu oferta5 e3,rimat de o infinitate de LnBtori reflect4 a) pia!a monopolistic)E b) pia!a de oligopsonE c) pia!a de oligopolE d) pia!a de monopolE e) pia!a cu concuren!) perfect). <H. 8n momentul #o olumul economiilor este de -KK mld. u.m. iar rata consumului este de 72G In momentul # * olumul economiilor este de 0KK mld u.m. iar rata consumului este de 7KG. 8nclina.ia mar=inal s,re consum In ,erioada #o ?#* este4 a) 3:DE b) 3:?E c) 3:GE d) 3:RE e) 3:<. HK. La o s,orire a salariului real cu -KG @i la o cre@tere a ,re.urilor de consum cu -KG5 salariul nominal4 a) cre(te cu 3DDHE b) cre(te cu DDHE c) cre(te cu <D,DHE d) se reduce cu DDHE e) se reduce cu LD,GH. H*. )enitul adus de o obli=a.iune este de *K.KKK u.m. la o rat a dobLnBii de *KG. &ac rata dobLnBii cre@te cu -2G cursul obli=a.iunii In #* fa. de #o4 a) cre(te cu <9.999 u.m.E b) scade cu <9.999 u.m.E c) scade cu 3<.G99 u.m.E d) cre(te cu 3<.G99 u.m.E e) informa!iile sunt insuficiente, nu permit determinarea modific)rii absolute a cursu3ui obliga!iunilor. H-. K societate comercial contracteaB un Im,rumut de *KK mil. u.m. ,e 2 ani ,e ,rinci,iul dobLnBii sim,le cu o rat a dobLnBii de 0KG rambursabil In 2 tran@e anuale e=ale. &obLnda ,e care o a ac/ita bncii In cel de+al doilea an este4

a) ?9 mil.E b) <9 mil.E c) 3G mil.E d) <D mil.E e) 39 mil. H0. Ac.ioneaB In direc.ia cre@terii ,re.ului de ec/ilibru4 a) diminuarea pre!urilor pe pia!a factorilor de produc!ieE b) sc)derea pre!u3ui unitar al factorilor de produc!ie (i cre(terea consumului specific (fizic)E c) g)sirea de c)tre produc)tori a unor modalit)ti de a produce mai ieftinE d) cre(terea veniturilor cump)r)toriorE e) sc)derea concomitent) (i propo!ional) a cererii (i ofertei. H1. Pe ,ia.a sc/imburilor alutare cursul o,era.iunilor la termen este In =eneral4 a) mai mic dec,t cursul3a vedereE b) mai ridicat dec,t cursul3a vedereE c) identic cu cel la vedereE d) mai dinamic dec,t cursu3 la vedereE e) mai ridicat dec,t cursu3 la vedere deoarece numai el este afectat de infla!ie. H2. Infla.ia afecteaB ne=ati 4 a) exportu3 (i importulE b) veniturile tuturor agen!ilor economiciE c) economiile (i pe agen!ii economici cu venituri mici (i fixeE d) pe speculatorii de valut)E e) pe debitori. H6. CLnd ,roduc.ia este Bero nu are aloare Bero4 3. costul mediu variabilE <. costul fixE ?. costul marginalE D. costul totalE G. productivitatea marginal) a muncii. /lege!i varianta corect)" a) (3,<,?)E b) (<,?,D)E c) (?,D,G)E d) (<,D)E e) (3,?). H7. La o cifr de afaceri de *KK mil. u.m. @i o rat a ,rofitului calculat la cifra de afaceri DCAE de *KG ,entru c rata ,rofitului s de in *2G In condi.iile ,strrii cifrei de afaceri5 costurile de ,roduc.ie4 a) scad cu 39 mil.E b) scad cu <9 mil.E c) cresc cu 3G mil.E d) cresc cu 9,G mil.E e) scad cu G mil.

H<. )iteBa de rota.ie a ca,italului se ,oate e3,rima4 a) numai prin durata unei rota!iiE b) numai ca num)r de rota!ii pe o durat) determinat) de timpE c) prin masa anual) a profitului d) prin cantitatea de produse ob!inute -n decursul unei perioadeE e) at,t prin durata unei rota!ii, c,t (i ca num)r de rota!ii. HH. Cantitatea de bani na.ionali In circula.ie cre@te atunci cLnd4 a) afacerile sunt -n regresE b) cre(te excedentul bugetarE c) cre(te volumul de bunuri economice pe pia!)E d) agen!ii economici solicit sc'imbarea monedei na!ionale -n valut)E e) intr)rile de valut) sunt mai mici dec,t ie(irile de valut). RSPUNSURI *. Rs,uns corect c. &onsumul intermediar este efortul f)cut de o economie na!ional) pentru ob!inerea P?B-ului2 exprimat sub forma bunurilor consumate. &re(terea mai rapid) a consumului intermediar -n raport cu P?B ec'ivaleaz) cu cre(terea ponderii acestuia -n P?B,deci cu o cre(tere a raportului consum intermediar:$A2. In consecin!), eficien!a economic) scade. -. Rs,uns corect d. &ostul fix mediu se determin) ca un raport -ntre costul fix si produc!ie; <FG. &um costul fix este acela(i indiferent de produc!ie, cre(terea produc!iei antreneaz) reducerea <D. 4n aceast) situa!ie raportul dintre dinamica produc!iei (i cea a costului variabil este lipsit) de relevan!). 5ste bine de (tiut, -ns), c) dac) produc!ia cre(te mai -ncet dec,t costul variabil, costul variabil mediu scade, deci (i costul total mediu scade. 0. Rs,uns corect e. &ostul marginal este costul ultimei unit)!i produse si se determin) ca raport -ntre sporul costurilor variabile si sporul produc!iei" &M # (&V3. &V9):(>3.>9). &um costurile variabile cresc de <,J ori, putem scrie c)"&V3 # <,J&V9. $roduc!ia cre(te cu 3J9H se scrie" >3#(<J9:399)>9. 4n consecin!)" &M # (<,J&V9. &V9):(<,J>9.>9) # &V9:>9#&VM9. 1. Rs,uns corect b. &,nd productivitatea muncii cre(te, cre(te produc!ia ob!inut) pe fiecare salariat, ceea ce -nseamn) c) -n acela(i timp de munc) salaria!ii vor produce mai mult. 4n consecin!), scade timpul de munc) pe unitate de produs. 2. Rs,uns corect b. &osturile variabile includ -n -ntregime numai c'eltuielile cu materii prime (i cu combustibilul pentru fabrica!ie, adic) acele c'eltuieli care depind de produc!ie. &onsumul de capital include (i consumul de capital fix, care este component) a costurilor fixeE de asemenea, combustibilul pentru -nc)lzit nu depinde de produc!ie, deci este un cost fix. &osturile salariale pot fi (i ele fixe (i variabile, deci numai o parte se includ -n costurile variabile.

6. Rs,uns corect c. Munca este remunerat) -n func!ie de cantitatea, calitatea (i eficien!a muncii. 0up) cum cunoa(te!i, salariul depinde 'ot)r,tor de productivitatea muncii. V,rsta nu este un criteriu -n stabilirea salariului (de exemplu, dac) o femeie casnic) se anga8eaz) la v,rsta de D9 de ani, ea nu va primi un salariu mai mare dec,t o t,n)r) de <9 de ani cu o ocupa!ie ec'ivalent) numai datorit) v,rstei). 7. Rs,uns corect c. &ursul ac!iunilor este pre!ul acestora pe pia!a financiar). 0ob,nda este pre!ul creditului, salariul este pre!ul muncii, iar cursul de sc'imb este pre!ul 39K monedei nationale -n moned) str)in). %uma de bani pl)tit) pentru un bun economic este pre!ul acelui bun. <. Rs,uns corect b. u orice bun economic este marf). 0e exemplu, atunci c,nd v) preg)ti!i singuri o omlet), acea omlet) va ocazioneaz) un efort, ea este un bun economic. 0ar omleta este folosit) pentru autoconsum, deci nu intr) -n tranzactii (i nu este marf). %fera bunurilor economice este mai larg) evident dec,t sfera m)rfurilor. H. Rs,uns corect A. &,nd durata unei rota!ii a capitalului cre(te, viteza de rota!ie a acestuia s cade (i masa profitului scade. 0e exemplu, dac) durata cre(te de la < luni la ? luni" firma va ob!ine produc!ie, respectiv profit de D ori pe an -n loc de R ori , deci profitul anual va fi mai mic. +eferitor la varianta D, nu orice cre(tere a pre!urilor este infla!ionist), ci numai una generalizat). &'iar (i -n condi!iile unei cre(teri generalizate a pre!urilor, vorbim de infla!ie numai atunci c,nd apare concomitent (i reducerea puterii de cump)rare a banilor. *K. Rs,uns corect c. &ererea reprezint) cantitatea dintr.un bun economic pe care un consumator dore(te (i poate s) o cumpere -n decursul unei perioade -n func!ie de pre!. 0e exemplu, nimeni nu ne -mpiedic) s) ne dorim un computer din ultima genera!ie, dar dac) venitul nu ni.l permite, dorin!a noastr) nu se va manifesta ca cerere pe pia!). &ererea este a(adar mai mic) dec,t nevoia de bunuri economice. **. Cunoa@tem urm)toarele date" &/#G99 mil., constant)E $rY#39H la cost -n =9E $rY#39H la cifra de afaceri 7 5: -n =3. =rebuie s) calcul)m sporul absolut al profitului" c$r#$r3.$r9. +ata profitului la cost se determin)" $rY #($r:&=)399, de unde rezult) c) -n = o avem" 39#($r9:&=9)x399, ceea ce -nseamn) c) $r9#9,l &= 9. 0ar cifra de afaceri este suma costului (i a profitului total" &/#$r*&=. 4nlocuim (i rezult ) c) &/#l,l&=9, de unde &=9#G99 mil.:3,3#DGD,GD mil. $rofitul este diferen!a dintre cifra de afaceri ( i &=" $r9#G99 mil. . DGD,GD mil., adic) $r9 # DG,DG mil. $rofitul -n =3 -l determin)m din rata profitului la cifra de afaceri din =3, astfel" 39#($r3 :&/) 399, de unde $r3#9,3, &/#G9 mil. %porul profitului va fi" c$r#$r3.$r9, deci c$r #D,GG mil., ceea ce -nseamn) c) rs,unsul correct este b.

*-. Cunoa@tem urm)toarele date" P?B#39.999 mld.E &&1#D999 mld. =rebuie s) g)sim informa!ii cu privire la consumul intermediar. /ten!ied u confunda!i consumul intermediar cu consumul de capital fix. &onsumul intermediar cuprinde bunurile consumate pentru producerea altor bunuri (-n general, capitalul circulant), iar consumul capitalului fix se refer) la capitalul consumat (i amortizat -n perioada de calcul. &unoa(tem c) $A2#$I2*&i, iar $I2#$I *&&1. 0in aceste rela!ii rezult) c) $A2#$I *&&1*&i, adic) 39.999#$I *&i*D999, de unde rezult) c) &i este mai mic de R999 mld., deci rs,unsul corect este c. *0. Cunoa@tem urm)toarele date" Ip#JGH. =rebuie s) afl)m indicele puterii de cump)rare. Aten.ie; 0ac) pre!urile scad cu <GH aceasta nu -nseamn) c) puterea de cump)rare cre(te cu <GH, deoarece -n cazul pre!urilor cei <GH se aplic) pe nivelul mediu al pre!ului ($), pe c,nd -n cazul puterii de cump)rare cei <GH se aplic) pe puterea de cump)rare ($c)E evident <G H$e<GH$c. 4n cazul nostru, indicele puterii de cump)rare, Ipc#l:Ip, de unde rezult) c) acesta va fi Ipc#3:9,JG#3,??, ceea ce -nseamn) c) puterea de cump)rare cre(te cu ??H, deci rs,unsul corect este c. *1. Cunoa@tem urm)toarele date" >o#<99tE &=3#L mil.E >3#9,K>o#3L9tE &V3 #G,D mil.E I&V#I>#K9H. =rebuie s) calcul)m" &VM9, &19 (i &=9. 0in I&V#I>#K9H rezult) c) &V3#9,K&V9, de unde &V9#G,D mil.:9,K, deci &V9#R mil.E &VM9#&V9:>9#R mi3.:l<99t, adic) &VM9#?9.999 lei:t. &1o#&13#&=3.&V3, deci &1#<,R mil.lei. &=9#&1 *&Vo, deci &=o#L,R mil. lei. Rs,uns corect c. *2. Problema se rezolv) mai u(or dac) a(ez)m datele -ntr.un tabel de forma" > 33 3< 3? &=(mii) 3999 T(33L9) 3<L9 &M(mii) . T 399 &ostul marginal este costul ultimei unit)!i produse, deci" &M # f&=(3?) . &=(3<)g:(3? . 3<) # 399.999, de unde rezult) c)" &=(3<) # &=(3?) . 399.999 # 33L9 mii. &ostul marginal al celei de.a dou)sprezecea unit)!i este" &M # (33L9 . 3999):(3< . 33) # 3L9 mii lei. Rs,unsul corect este b.

*6. Cunoa@tem urm)toarele date" $rY 9 # 3GH la cost -n =9E &=3 # 3,G&=9E $rY3 # 3GH*GH # <9H la cost -n =3 Aten.ie; Nu &onfunda"i for!ularea &re'te &u .H &u afir!a"ia &re'te &u &in&i pun&te pro&entuale. 0ac) rata profitului ar fi crescut cu GH, am fi scris $rY3# 3,9G$rY9# 3G,JGH. 0ar cre(te cu cinci puncte procentuale -nseamn)" $rV3" # $rY 9*GH# <9HE =rebuie s) determin)m modificarea relativ) a profitului. $entru a determina indicele profitului, scriem cele dou) rate ale profitului astfel" $rY9# $r9 : &=9# 3G:399, de unde $r9# 9,3G&=9 (i $rY3# $r3 :&=3 # <9:399. 0ar &=3 # 3,G&=o, deci $rY3# $r3 : 3,G&=o# 9,<. 0e aici rezult) c) $r3# 9,?&=9. Indicele profitului va fi" $r3: $ r9 # 9,?&=9: 9,3G&=9# < sau <99H. 4n concluzie, profitul cre(te de dou) ori, deci se dubleaz)" Rs,unsul corect este b. *7. Cunoa@tem urm)toarele date" c#L9H#&:VE 4n cazul nostru venitul este PIN. Valoarea bunurilor realizate -n !ar) ($I )#3 mil. de leiE In#?99.999E 5h$#D99.999E IM$#?K9.999. =rebuie s) decidem dac) pe pia!) exist) presiune sau absorbtie. 4n consecin!) trebuie s) determin)m cererea agregat) (i oferta agregat) (i s) le compar)m -ntre ele. 0up) cum (ti!i, cererea global) este" &A#&*In*5h$ iar oferta global) este ;A#$I *IM$E &alcul,nd vom avea" &A#9,L mil. * ?99.999 * D99.999 #3,G mil.E ;A#3 mil.*?K9.999# 3,?K9 mil. ;bserva!i c) cererea este mai mare dec,t oferta cu 339.999, ceea ce -nseamn) c) pe pia!) exist) absorb!ie -n valoare de 339.999E Rs,unsul corect este c. *<. Cunoa@tem c) depozitele -n sistemul bancar cresc cu 399 mld. de lei. /(a cum cunoa(te!i din lec!ia F$ia!a monetar)F, b)ncile comerciale au capacitatea de a crea moned) prin acordarea de credite. Metaforic vorbind, un credit nou acordat devine surs) de noi credite, deoarece cel pu!in o parte din el se -ntoarce la banc). 2)ncile comerciale sunt singurele institu!ii care au capacitatea legal) de a acorda credite peste valoarea depozitelor constituite. 0e exemplu, dac) -n aceast) !ar) b)ncile sunt obligate s) p)streze o rezerv) la banca central) de ?9H, ele vor putea acorda credite de J9 mld. din cele 399 mld. ou constituite. %) presupunem c) firma h prime(te acest credit (i pl)te(te un utila8 ac'izi!ionat de la firma C. 1irma C depune cele J9 mld. la banc), iar acum -n sistemul bancar apar 399 * J9 # 3J9 de miliarde din care ?9H#G3 mld. se p)streaz) -n rezerv), iar restul de 33K mld. se acord) sub form) de credite (.a.m.d. 5vident, creditele acordate suplimentar sunt mai mari de 399 mld. u.m. Rs,uns corect b.

*H. Cunoa@tem urm)toarele date" I# <99 mld.E Ia # 9,K6 # 3L9 mld.E dJi # 3,GdJpE Prb # 39 mld.E &f#<mld. =rebuie s) determin)m rata dob,nzii pl)tite (dYp) (i rata dob,nzii -ncasate (dYi) de banc). &unoa(tem urm)toarea formul)" ib = Prb + f= *i -*p. +ezult) c)" 3< mld.#*i - *p. 0ar dob,nda -ncasat) de banc) este *i = 0 dJi. $e de alt) parte, banca pl)te(te dob,nda doar pentru capitalul atras de deponen!i, deci dob,nda pl)tit) va fi" *p=Ia 0 dKp.%) -nlocuim" 3<mld. # <99mld. x dJi . 3L9 mld. x dJp. &um dJi # 3,GdJp, vom avea" 3< mld.#<99 mld. x 3,GdYp.3L9mld. x dYp # 3<9mld. x dYp. +ezult) c) rata dob,nzii pl)tite va fi dYp # 39H, iar rata dob,nzii -ncasate" dYi # 3GH. Rs,unsul corect este a. -K. Cunoa@tem urm)toarele date" $A2 # 399 mld. leiE &i # <9 mld. leiE 6f # L9 mld. lei, amortizabil -n L aniE %V/2s # J mld. . K mld. # . < mld. leiE =rebuie s) calcul)m $I2 (i $ . 0in formula PIB=P?B- i, rezult) cu u(urin!) PIB#L9mld. /(a cum (tim, PNB=PIB+SV5Bs#L9.<#JL mld. lei. $entru a determina PNN trebuie s) afl)m consumul de capital fix, conform rela!iei" &&1#6f:t#L9 mld.:L ani#39mld.:an. PNN=PNB- <, deci PNN#RL mld. leiE rs,uns corect d. -*. Rs,uns corect a. +a!ionalitatea exprim) eficien!a cu care sunt utilizate resursele (i se determin) ca un raport -ntre c'eltuieli (i rezultate sau -ntre rezultate (i c'eltuieli. &onsumul specific se calculeaz) ca un raport -ntre consumul de capital circulant (c'eltuial)) (i produc!ia ob!inut) (rezultat), deci este un indicator al eficien!ei economice. &ostul total reflect) doar c'eltuielile, iar -ncas)rile doar rezultatele, deci sunt insuficiente -n mod independent pentru a aprecia ra!ionalitatea. $uterea de cump)rare (i viteza de rota!ie nu sunt legate -n mod direct de ra!ionalitatea economic). --. %) rezolv)m problema cu a8utorul urm)torului tabel" >93<?DGRJL &= ?<99 G999 RR99 L999 LG99 LKG9 KL99 3<999 3G999 &=M . G999 ??99 <RRR <3<G 3JK9 3R?? 3J3D 3LJG &M . 3L99 3R99 3D99 G99 DG9 LG9 <<99 ?999 0in tabel se observ) c) D -ncepe s) dep)(easc) TD de la cea de.a (aptea unitate produs). 0e altfel era suficient s) calcul)m numai TD pentru a ne da seama de acest lucru. 0e ceT $entru c), dup) cum (ti!i, c,nd D este mai mare

dec,t TD, pentru orice cre(tere a produc!iei TD cre(te. Iar creasc) de la cea de.a (aptea unitate produsE Rs,uns4 b.

TD -ncepe s)

-0. Rs,uns corect a. Investi!iile nete se concretizeaz) -n cre(terea capacit)!ilor de produc!ie (i, -n consecin!), -n cre(terea ofertei de bunuri (i servicii. 4nlocuirea ec'ipamentului uzat nu se finan!eaz) din investi!iile nete, ci din amortizare. /mortizarea este procesul prin care se recupereaz) sumele c'eltuite cu ac'izi!ionarea capitalului fix, urm,nd ca aceste sume s) fie utilizate pestru -nlocuirea capitalului uzat. 4n ceea ce prive(te celelalte variante, este evident c) investi!iile conduc la cre(terea num)rului de locuri de munc) (i la cre(terea eficien!ei economice (i a calit)!ii bunurilor. -1. Rs,uns corect c. 0ac) nu se iau -n calcul rela!iile economice externe, economia na!ional) apare ca un sistem izolat, f)r) leg)turi cu alte !)ri. 4n aceste condi!ii, ea nu va mai avea acces la surse externe de finan!are a investi!iilor (credite externe (i investi!ii directe (.a.). %ingura surs) de finan!are a investti!iilor este dat) de economiile din interiorul !)rii. @a nivelul economiei na!ionale, economiile (i investi!iile vor fi egale. 4n sc'imb, la nivelul ramurilor sau unit)!ilor economice acest lucru nu este neap)rat valabil. /ceasta deoarece -ntre unit)!ile economice (i ramurile economice (sectoarele economice) pot exista leg)turi reciproce de finan!are. 0e exemplu, o firm) are nevoie de bani pentru investi!ii (i acoper) aceast) nevoie cu un credit bancar (i nu cu economiile proprii. -2. Rs,uns corect e. %alariul este suma de bani primit) de factorul munc) pentru contribu!ia sa la activitatea economic). $entru posesorul for!ei de munc), salariul este un venit (i nu un cost. %alariul se poate afla -n orice raport de m)rime (mai mare,. egal, mai mic) cu profitul (i este, la fel ca profitul, un venit impozabil. 5l cre(te sau descre(te -n func!ie de numero(i factori (ca (i profitul) ( i -n primul r,nd de productivitatea muncii. -6. Rs,uns corect d. 4n recesiune, se recomand) cre(terea c'eltuielilor publice, at,t pentru ac'izi!ii de stat, c,t (i pentru investi!ii. $rin ac'izi!ii publice, statul stimuleaz) firmele s) produc)E pentru a m)ri produc!ia firmele realizeaz) investi!ii (i creeaz) noi locuri de munc), ceea ce determin) o cre(tere a cererii, at,t pe pia!a bunurilor de produc!ie, c,t (i pe pia!a bunurilor de consum. $roduc!ia suplimentar) creat) (i v,ndut) fumizeaz) venituri, care la r,ndul lor conduc la cre(terea consumului (i investi!iilor (.a.m.d., astfel -nc,t, treptat, economia dep)(e(te recesiunea. ;bserva!i c) varianta a este cvasiopus) variantei d, deci incorect). &re(terea ratei dob,nzii nu este recomandat) deoarece fr,neaz) investi!iile. &re(terea ratei rezervelor obligatorii antreneaz) o reducere a ofertei monetare a b)ncilor (i, implicit, prin mecanismul cererii (i ofertei, o cre(tere a ratei dob,nzii (i o restr,ngere a masei monetare care nu sunt recomandate -n recesiune. &re(terea fiscalit)!ii las) mai pu!ini bani unit)!ilor economice pentru consum (i investi!ii, deci nu se recomand) -n recesiune.

-7. Rs,uns corect e. ;ferta de munc) este munca pe care o pot depune membrii societ)!ii -n condi!ii salariale. 5levii (i studen!ii f)r) a muncii contra unui salariu, au de8a o ocupa!ie" studiaz). 5i nu se ofer) dec,t ocazional s) lucreze, motiv pentru care nu sunt considera!i ofert) de munc)E (omerii -n sc'imb reprezint) ofert) de munc) nesatisf)cut) (fort) 33? de munc) neutilizat)). &elelalte categorii men!ionate sunt ofert) de munc) efectiv activ) (func!ionarii (i cadrele didactice) sau poten!ial) (popula!ia apt)). -<. Rs,uns aM comparativ cu &=M, consumul specific este mai mic. &onsumul specific este consumul de capital circulant pe unitate de produs -n expresie fizic) (buc)!i) sau valoric) (u.m.). &=M include totalitatea consumurilor cu factorii de produc!ie, inclusive capitalul circulant, pe unitate de produs, -n expresie valoric), deci este mai mare dec,t consumul specific. +ela!ia dintre cele dou) variabile se observ) cu usurin!) din modul lor de determinare" . consumul specific" csp#6c : > (i . &=M#(6c*/*&s*alte costuri):>, -n care am notat cu 6c capitalul circulant, cu / amortizarea, cu &s costurile salariale (i cu > produc!ia. -H. Rs,uns corect b. 4n reglarea masei monetare, b)ncile (i mai ales banca central urm)resc men!inerea unui raport ec'ilibrat -ntre masa monetar) (i cantitatea de bunuri (i servicii de pe pia!). /ltfel spus, se urm)re(te stabilitatea puterii de cump)rare a banilor (i prevenirea apari!iei infla!iei. 0e(i exist) multiple leg)turi -ntre politica monetar) (i politica fiscal), reglarea masei monetare nu urm)re(te reducerea fiscalit)!iiE reducerea fiscalit)!ii nu este un scop -n sine, ci un mi8loc de stimulare a cre(terii economice. &re(terea productivit)!ii muncii (i reducerea duratei de rota!ie a capitalului depind de deciziile firmelor (i nu de deciziile b)ncilor. &,t prive(te cre(terea consumului (i reducerea economiilor, acestea nu reprezint) obiective ale politicii economiceE obiectivul este cre(terea venitului care antreneaz), at,t o cre(tere a consumului, c,t (i o cre(tere a economiilor. 0K. Rs,uns corect c. 2alan!a comercial) excedentar) apare -n cazul -n care exporturile sunt mai mari dec,t importurile. 4n aceasta situa!ie, intr)rile de valut) -n !ar) din comer!ul exterior dep)(esc ie(irile, ceea ce inseamn) c) economia na!ional) -n ansamblul s)u dispune de mai mult) valut). /ceast) moned) liber convertibil) poate fi utilizat), par!ial, pentru acoperirea obliga!iilor de plat) ce decurg din datoria ext ern) (dob,nzi (i tran(e de -mprumut). 0e asemenea, datorit) faptului c) pe piat) exist) o cantitate mai mare de moned) str)in), se -nt)re(te moneda na!ional) (cre(te oferta de valut ) la aceea(i cerere, deci cre(te cursul monedei na!ionale). 0e aceea, excedentul balan!ei comerciale este binevenit pentru o !ar) care se preg)te(te s).( i declare moneda convertibil). %uplimentul de valut) de pe pia!) poate fi cump)rat (i eventual utilizat de c)tre banca central) pentru a sus !ine moneda na!ional) devenit) convertibil). &elelalt e r)spunsuri nu au nici o leg)tur) cu -ntrebarea. 0*. Rs,uns corect b. &unoa(te!i de8a c) putem determina $ astfel"

PNN= +In+?+/n2 -n care & este consumul familiilor, In investi!ia net), A consumul public (i 5n exportul net. %e observa ca o cre(tere a exportului net (export minus import) conduce la o cre(tere a venitului na!ional. 0ealtfel, cre(terea exportului net poate fi interpretat) ca un transfer de venituri din str)in)tate -n !ar). +educerea exportului net ec'ivaleaz) cu un transfer de venituri peste grani!), deci cu reducerea veniturilor interne. 4n varianta a, dac) $A2 cre(te mai repede dec,t $I2, evident eficien!a economic) scade, pentru c) o unitate $I2 se ob!ine cu un efort mai mare. &ontrolul infla!iei nu depinde numai de eficien!a comer!ului exterior. 5ste adev)rat ca o moned) puternic) rezultat) dintr.un comer! eficient, conduce la diminuarea infla!iei dar exist) (i alte c)i de ac!iune -n acest scop. &elelalte dou) variante nu au nici o leg)tur) cu -ntrebarea. 0-. Rs,uns corect b. &ererea de munc) se exprimii prin num)rul locurilor de munc), iar oferta de munc) prin popula!ia apt) de munc). 0ac) num)rul locurilor de munc) cre(te, iar popula!ia apt) scade, se -mbun)t)!e(te gradul de ocupare, deci scade (oma8ul. 0espre rata dob,nzii (i masa monet)r) este greu de f)cut o afirma!ie, deoarece cele dou) variabile depind (i de ac!iunile institu!iilor financiare. &um cre(te num)rul locurilor de munc), -nseamn) c) (i produc!ia cre(te, deci nu putem afirma dac) pe pia!a bunurilor exist) presiune sau absorb!ie. 00. Rs,uns corect e. 0ezvoltarea extensiv) se face preponderent prin cre(terea cantit)!ii consumate din factorii de produc!ieE eficien!a economic) -n acest caz poate cunoa(te orice evolu!ie. 4n variantele a (i c, eficien!a cre(te, -n b scade, dar nu putem afirma nimic cu privire la tipul de dezvoltare. &um cre(terea cantit)!ii consumate este opus) economisirii generale (consum mai mic) a resurselor, nici r)spunsul d nu este corect. 01. Rs,uns corect c. &,nd productivitatea global) cre(te cu acela(i consum de factori, potrivit rela!iei" ]#>:(@* *6), -n care > este produc!ia, @ cantitatea de munc) c'eltuit), factorul naturii consumat (i 6 capitalul consumat, -nseamn) c) produc!ia cre(te, deoarece @, 6 (i sunt constante. 4n consecin!)" . &=M#&=:> scade pentru c) &= este constantE . &VM#&V:> scade (i elE . &1M#&1 :> (i &sM#&s :> scad, deoarece num)r)torul este constant, iar > cre(teE . csp#6c : > scade munca c'eltuit) pe produs # &s : > scade. 02. Rs,uns corect a. ;ligopolul este pia!a pe care actioneaz) c,!iva produc)tori, dar pe care consumatorii sunt numero(i, deci exist) atomicitatea cererii. 4n sc'imb, pe o pia!) de oligopson sunt mul!i produc)torii dar pu!ini consumatori. +)spunsul e, c,!iva cump)r)tori nu este corect, deoarece ni se cere s) preciz)m ce caracterizeaz) oligopolul (i nu caracterizeaz) oligopsonul. &elelalte trei tr)s)turi (omogenitate, un singur v,nz)tor (i un singur cump)r)tor) nu sunt -nt,lnite pe nici una dintre pie!e.

06. Rs,uns corect b. Aradul de lic'iditate exprim) rapiditatea (i costurile cu care un bun se transform) -n alte bunuri economice. 2anii au cel mai -nalt grad de lic'iditate pentru c) sunt accepta!i -n tranzac!ii -n condi!ii de risc (i costuri minime pentru de!in)torii lor. 0e exemplu, dac) dori!i s) cump)ra!i un televizor cu <9 mil. de lei numerar, primi!i f)r) nici un fel de costuri suplimentare televizorul -n sc'imbul banilor. ;riunde pe teritoriul +om,niei pute!i sc'imba leii -n orice alt) marf) ceea ce -nseamn) c) ei sunt Flic'iditate prin excelen!)F. 07. Cunoa@tem urm)toarele date" &re#R999 u.m.:0M (curs de revenire la export)E &ri#JG99 u.m.:0M (curs de revenire la import)E &sc'#J999 u.m.:0M (curs de sc'imb)E $iexp#J< mil. lei (pre! intern la export). =rebuie s) determin)m profitul opera!iunii de comer! exterior. %tim c) &re#$iexp:$eexp, deci vom avea R999#J< mil. @ei:$eexp, de unde $eexp#3<.999 0M. &u ace(ti bani s.a realizat importul deci" &ri#$iimp:$eimp (i vom avea JG99#$iimp:3<.999 0M, de unde rezult) c) $iimp#K9 mil. de lei. $rin urmare, aceast) firm) a c'eltuit -n opera!iunea de comer! exterior J< mil. de lei (i a ob!inut K9 mil. de iei, deci a realizat un profit de 3L mil. de lei. Rs,unsul corect este c. @a acest rezultat putem a8unge (i altfel" s) observ)m c) aceast) firm) c,(tig) pentru fiecare marc) ob!inut) din export (J999 . R999) # 3999 lei, iar pentru fiecare marc) c'eltuit) la import (JG99 . J999) # G99 lei. 4n total, ea c,(tig) la fiecare marc) (JG99 . R999) # 3G99 de lei # (3999 * G99). @a 3<.999 de m)rci va c,(tiga 3<.999 x 3.G99 # 3L.999.999 lei. 0<. Cunoa@tem urm)toarele date" ro#D999 (numerarul -n =o)E Mso # L9HM (moneda scriptural) -n =o)E <999 u.m. se transform) -n moned) scriptural), deci" cMs # <999 (i rl#<999 (numerarul -n =3). =rebuie s) afl)m ponderea monedei scripturale -n totalul masei monetare -n =3. &um M# r*Ms, rezult) c) M#9,LM*D999, de unde M#<9.999 u.m. Ms9#9,Lx<9.999#3R.999 u.m.E Ms3#Ms9*<999 #3L.999 u.m.E $onderea monedei scripturale -n masa monetar) -n =3 va fi" Ms3 : M#3L.999:<9.999#K9H. Modificarea relativ) a ponderii masei monetare -n =3 fa!) de =o este" (K9H . L9H):L9H#3<,GH. 0eci ponderea cre(te cu 3<,GH sau cu 39 puncte procentuale. Rs,unsul este RcR (i nu ReR cum a!i fi tenta!i s) alege!i. 0H. %tim c)" 4ncas)rile produc)torilor cresc cu D9HE $re!urile cresc cu peste D9H. =rebuie s) determin)m tipul de elasticitate a cererii la pre!. u avem nimic de calculat. 0up) cum (tim, dac)" . cererea este elastic) (i pre!ul cre(te, -ncas)rile scad pentru c) scade cantitatea cerut) mai mult dec,t cre(te pre!ulE

. cererea este inelastic) (i pre!ul cre(te, -ncas)rile cresc datorit) faptului c) reducerea cantit)!ii cerute este inferioar) cre(terii pre!ului. &oncluziaT &ererea este inelastic). Rs,uns corect b. 1K. Cunoa@tem urm)toarele date" V3#3999 u.m.E V3#3,<GV9 E cY#9,KE c3#L9H. =rebuie s) determin)m c% (i cV. 4ncepem prin a calcula V9# V3 : 3,<G # L99 u.m. &um cY # 9,K, -nseamn) c) s # 9,3 (i Q# 39. %porul economiilor este" c%#9,3xcV, deci c% # <9 u.m. %porul venitului este c V# Qc%# <99u.m. Rs,unsul corect este e. 1*. Cunoa@tem urm)toarele date" 0#3D99 u.m.E &o#<9.999 u.m. (i reprezint) valoarea nominal)E 0Yo#JHE 0Y 3#JH* 3 H#LH. =rebuie s) determin)m modificarea procentual) a cursului acestei obliga!iuni. Vom utiliza rela!ia" &#0 : 0Y, -n care & este cursul obliga!iunii, 0 este venitul fix sau cuponul obliga!iunii, iar 0Y rata dob,nzii. Vom avea &3#3D99 : 9,9L#3J.G99 u.m. Indicele cursului obliga!iunii va fi" Ic # (3J.G99:<9.999) x 399 # LJ,GH, ceea ce ec'ivaleaz) cu o reducere a cursului cu 3<,GH (LJ,GH.399H). Rs,unsul corect este c. 1-. Rs,uns corect c. +ata ap!ilor se determin) ca un raport -ntre popula!ia apt) de munc) (i cea total) (i arat) c,t din popula!ia total) este apt) de munc). $rin urmare, ar)t) c,t din popula!ia total) este oferta de munca poten!ial) (poate lucra). +ata de activitate arat) c,t din popula!ia apt) lucreaz) efectiv, determin,ndu.se ca un raport -ntre popula!ia ocupat) (efectiv activ)) (i popula!ia apt) de munc). 4n concluzie, din cei trei indicatori men!iona!i la varianta c putem determina popula!ia ocupat). %alariul nominal este important -n stabilirea ec'ilibrului pe pia!a muncii (dar mai important este cel real), -ns) numai cunoa(terea nivelului sau nu ne ofer) nici o informa!ie despre popula!ia ocupat). +ata infla!iei permite cunoa(terea evolu!iei pre!urilor (i a puterii de cump)rare, dar nu ofer) informa!ii despre pia!a muncii. +ata (oma8ului exprim) c,t din popula!ia apt) de munc) nu are un loc de munc)E se determin) prin raportarea num)rului de (omeri la popula!ia apt) de munc). 5a nu ofer) nici un fel de informa!ii despre dimensiunea popula!iei ocupate (este un indicator relativ (i nu unul absolut). 10. Rs,uns corect c. $rin opera!iile la termen pe pia!a valutar) se urm)re(te protec!ia -n fa!a deprecierii monetare care ar scumpi importurile (i le.ar face ineficiente. 0e exemplu, s) presupunem c) ave!i o firm) importatoare de (ampanie din 1ran!a (i c) importa!i lunar 399 de sticle de (ampanie a 3G9 11 bucata. Vinde!i aceste sticle -n !ar) cu un milion de lei bucata.

/ceasta -nseamn) c) realiza!i un curs de revenire la import de 3.999.999:3G9 lei:11, adic) RRRR,RR lei la un franc c'eltuit. 0ac) -n !ar) cursul de sc'imb este de D999 de lei:11, -nseamn) c) ave!i un c,(tig fa!) de cursul de sc'imb de <RRR,RR lei : 11. /veti posibilitatea s) cump)ra!i francii la vedere, cu D999 de lei:11 (i s) ac'ita!i imediat importul, -n avans, adic) -nainte de a -ncasa ceva pe (ampanie -n !ar). 0ar dac) ave!i ca termen de plat) pentru import dou) luni, trebuie s).l pl)ti!i efectiv peste < luniE nu ar fi ra!ional s) v) imobiliza!i banii pl)tind importul imediat. 0ac) ave!i francii, -i pute!i p)stra -n cont < luni, dup) care face!i plata. 0ac) nu -i ave!i, pute!i a(tepta < luni, dup) care -i cump)ra!i la vedere (i pl)ti!i importul. 0ar dac) peste < luni cursul francului cre(te, eficien!a importului va fi mai mic), ba c'iar pute!i avea pierderi. 0e exemplu, dac) peste < luni francul este J999 de lei, pierde!i (RRRR,RR.J999)# .???,?D3ei : 11. 0e aceea, ve!i cump)ra francii la termen, cu scaden!) < luni, pentru un curs s) spunem de DG99 de lei, caz -n care r)m,ne!i eficient. /precierea monedei ieftine(te importurile (i le face mai eficiente, deci varianta d nu este corect). &elelalte variante nu pot constitui un scop al opera!iunilor la termen. 11. Rs,uns corect a. 0ac) dinamica productivit)!ii este inferioar) dinamicii produc!iei, atunci dac) produc!ia cre(te, productivitatea cre(te mai -ncetE av,nd -n vedere c) productivitatea muncii este raportul -ntre produc!ie (i num)rul de lucr)tori (>:@), -nseamn) c) ceea ce fr,neaz) cre(terea productivit)!ii este cre(terea num)rului de lucr)tori, de unde rezult) c) @ cre(te. &um salariul mediu pe salariat este constant, -nseamn) c) vor cre(te (i costurile salariale totale, pentru c) &s#% x@, unde &s sunt costurile salariale totale, iar @ num)rul de lucr)tori. 12. Cunoa@tem urm)toarele date" &#3G9.G$xE $o#J (i $3#KE =rebuie s) determin)m elasticitatea cererii la pre!" 5c:p. Vom utiliza rela!ia" 5c:p#(.c> : c$) x ($9 : >9). 0in ecua!ia din enun! se determin) >o (i >3 astfel" >o#3G9 . ?G#33G (i >3#3G9 . DG#39G. 5lasticitatea va fi" 5c:p#f(33G .39G):(K .J)gx(J:33G), deci 5c:p#J:<?. &um coeficientul este subunitar, -nseamn) c) cererea este inelasti&#. Rs,uns b. 16. Rs,uns corect a. +educerea valorii banilor face ca debitorii s) restituie creditorilor o sum) cu o putere de cump)rare mai mic). 0e exemplu, dac) la ?3.3<.<999 a!i -mprumutat de la un prieten 399.999 de lei, iar -n ianuarie <993 rata infla!iei a fost de ?,JH, ve!i restitui prietenului la 3.9<.<993 cei 399.999 dar ei nu mai valoreaz) dec,t 399.999:3,9?J#KR.D?< lei, ceea ce -nseamn) c) a!i c,(tigat ?GRL de lei, din cauza reducerii puterii de cump)rare a leului. 0esigur debitorii c,(tig) at,ta timp c,t contractele de credit nu cuprind prevederi care s) permit) cre(terea ratei dob,nzii -n pas cu infla!ia.

17. Rs,uns corect c. In speculator la bursa de valori c,(tig) din diferen!a dintre cursul la care vinde (i cel la care cump)r). /stfel, v,nz)torul vinde titluri pe care nu le are, la un curs s) spunem &9. 0ac) la scaden!) cursul scade, el va cump)ra titlurile cu un &3 mai mic dec,t &9 (i le va vinde cump)r)torului cu &3, deci c,(tig) diferen!a &3.&9. &ump)r)torul cump)r) cu &3 (i sper) s) creasc) cursul. 0ac) &3 este mai mare dec,t &9, el cump)r) de la v,nz)tor mai ieftin, cu &9, dup) care poate revinde titlurile la vedere cu &3 deci c,(tig) diferen!a. 1<. Rs,uns corect b. +ata marginal) de substitu!ie exprim) cantitatea necesar) dintr.un factor de produc!ie pentru a compensa reducerea cu o unitate a celuilalt factor, astfel -nc,t produc!ia s) nu se modifice (de exemplu, de c,!i muncitori avem nevoie dac) ni se stric) o ma(in), astfel -nc,t produc!ia s) fie aceea(i). 5a se determin) astfel" +m%#cx : .c7#]m7:]mx, -n care x (i 7 sunt cei doi factori. 4n rela!ie, x este factorul care substituie (i 7 este factorul substituit. 4n problem) ]m7a ]mx, deci rata marginal) de substitu!ie este mai mic) dec,t 3. 1H. Rs,uns corect d. 5conomia de pia!) este preponderent o economie de sc'imb, -n care bunurile economice circul) sub form) de m)rfuri. $entru a avea acces la un bun, trebuie s) oferim ceva -n sc'imbul s)u, ceva care -ntr.o economie monetar) -nseamn) o sum) de baniE acea sum) de bani este pre!ul bunului. 2K. Rs,uns corect a. 0ac) multiplicatorul investi!iilor este D, -nseamn) c)" L=MVFMI=). 0ar M V=M +MI2 deci )MI=M +MI de unde M =(MI. oi avem nevoie de o rela!ie -ntre c& (i cV, a(a c) vom scrie" c&:cV#?cI:DcI#?:D. 4n concluzie, dac) venitul cre(te cu o unitate (cV#l), consumul cre(te cu ?:D#9,JG unit)!i. 2*. Rs,uns corect d. 5xporturile sunt cele prin care o !ar) ob!ine valut) necesar) finan!)rii importurilor. 0e aceea, importurile sunt dimensionate -n primul r,nd -n func!ie de posibilit)!ile oferite de export. 0esigur c) importurile depind (i de cursul de sc'imb, de infla!ie (i de -mprumuturile externe. 0e asemenea, ele depind (i de cererea de bunuri de import de pe pia!). /(a cum cunoa(te!i, dac) moneda se apreciaz) (pentru c) scad pre!urile de exemplu) sunt stimulate importurile, dar ele nu pot cre(te, cel pu!in pe o perioad) lung), mai mult dec,t -ncas)rile din export. 4mprumuturile externe permit finan!area pe termen scurt a importurilor (i dep)(irea valorii exporturilor de c)tre importuri. 0ar ele creeaz) obliga!ii de plat) viitoare (i nevoia unei balan!e comerciale excedentare -n viitor, din care s) se acopere -mprumuturile prezenteE deci din nou importurile nu pot dep)(i la nesf,r(it exporturile. 2-. Cunoa@tem urm)toarele date" &-b#D&f (-n care &-b este c,(tigul bancar, iar &f c'eltuielile de func!ionare)E 6a#&#<9 mil. u.m. (-n care 6a este capitalul atras (i & volumul creditelor)E 0Y-.0Yp#GH. =rebuie s) afl)m profitul b)ncii (i c'eltuielile sale de func!ionare. Vom utilize urm)toarele formule" +b=Prb+ f=*+-*p2 -n care $rb este profitul b)ncii, iar 0- si 0p sunt ratele dob,nzilor practicate de banc). $relucr,nd vom

avea" &-b#&x0V- &x0Vp#&(0V- 0Vp)#<9 mil.u.m.x G:399#3 mil.u.m. 0ar +b=Prb+ f=) f de unde rezult) c)" f=%.N.NNNu.!. 'i Prb=O.N.NNN u.!. Rs,uns corect4 b 20. Cunoa@tem urm)toarele date" 5#3:D &cmat ( -n care 5 este amortizarea si &!at sunt celelalte c'eltuieli materiale)E s#3:<&=E =rebuie sa g)sim o rela!ie -ntre 5 (i T. Vom scrie c)" T= !at+ s=5+5&!at+ s=.5+1F% T. +ezult) c) amortizarea va fi" /# 3:39&= Rs,uns corect4 a 21. Cunoa@tem urm)toarele date" &M#3,<G&=M9E &1#9,<G&=9#9,<&=3 >9#39.999 buc. &V9#<,<G mil. de lei =rebuie s) determin)m &M si c>. 0ac) &=9#&V9*&1 (i &1#9,<G&=9, -nseamn) c) &V9#9,JG&=9. &alcul)m &=9#<,<G mil.:9,JGmil.lei#? mil. lei u.m. &ostul fix va fi" &1#9,<Gx? mil.#9,JG mil.leiE &ostul total in =3 este &=3#&1:9,<#?,JG mil.lei &ostul marginal este" &M#3,<G&=M9, dar &=M9#? mil.:39.999, ceea ce -nseamn) c) &M#?JG lei. 0ar &M#c&=:c>, de unde c>#c&=:&M. &um c&=#&=3.&=9#9,JG mil., -nseamn) ca c>#<999. Rs,uns corect4c 22. Cunoa@tem urm)toarele date" &s#$r ( -n care &s sunt costuri salariale (i $r profit total)E &s*$r#K mil.u.m &mat:&/#9,GG ( -n care &mat sunt c'eltuieli materiale (i &/ -ncas)rile). =rebuie sa determin)m &/ si $rV la cifra de afaceri. Vom utiliza pentru -nceput rela!ia &/#&mat*&s*$r, de unde rezult)" &/#9,GG&/ * K mil.u.m.,deci &/#<9mil.u.mE $rofitul este $r#K mil.u.m.:<#D,G milE +ata profitului la cifra de afaceri va fi" $rV#(D,G:<9)x399, $rV#<<,GH. Rs,unsul corect este c. 26. Cunoa@tem urm)toarele date" 6/#D mil.u.m. (6/ este capitalul firmei /)E $r/#?99.999:? luni ($r/ este profitul firmei / ob!inut la o rota!ie)E $r2#3.<99.999:anE &apitalul firmei 2 efectueaz) o rota!ie pe an. =rebuie s) vedem de ce capital are nevoie 2 pentru a ob!ine $r2. 1olosim regula de trei simpl)" 0ac) la D mil....................................................................................?99.999 profit x....................................................................................................... 3.<99.999 profit +ezult) c) h#(3.<99.999xD):?99.999#3R mil.u.m. Rs,uns corect e.

27. Cunoa@tem urm)toarele date" >l#<>oE @3#3,<G@oE % o#G99.999E Hc% #9,JGHc ]@. =rebuie s) calcul)m % 3 &onform rela!iei ]@#>:@, vom avea" ]@3#>l:@3#<>9:3,<G@oE ]@3#3,R ]@9, de unde cre(terea productivit)!ii muncii este" Hc]@#(3,R. 3)xl99#R9H. &re(terea salariului nominal va fi" Hc% #9,JGHc]@#9,JGxR9H#DGH, deci salariul nominal cre(te cu DGH. /ceasta -nseamn) c) % 3#3,DG% 9, deci % 3#J<G.999 u.m .. Rs,uns corect c. 2<. Rs,uns corect c. 2alan!a comercial) este acea component) a balan!ei de pl)!i care reflect) exporturile (i importurile unei !)ri. 2alan!a de pl)!i -nregistreaz) totalitatea pl)!ilor (i -ncas)rilor din rela!iile unei !)ri cu str)in)tatea. 0e aceea, este posibil ca una dintre balan!e s) fie deficitar), iar cealalt) excedentar). 0e exemplu, c,nd exporturile sunt mai mici dec,t importurile, balan!a comercial) este deficitar). 0ar este posibil ca -n !ar) s) intre capital str)in sub forma investi!iilor din capital care s) compens eze deficitul balan!ei comerciale, astfel -nc,t balan!a de pl)!i s) fie excedentar). 2H. Rs,uns corect d. 0ac) cererea pentru bunurile de import este inelastic), la o cre(tere a pre!urilor acestor bunuri cantitatea cerut) scade mai pu!in dec,t cre(te pre!ulE -n consecin!), veniturile importatorilor, care se calculeaz) ca un produs -ntre pre! (i cantitatea v,ndut), vor cre(te. 0e aceea, este avanta8os pentru importatori s) reac!ioneze la cre(terea pre!urilor externe prin cre(terea pre!urilor pe pia!a intern)E infla!ia se va accentua. 0e asemenea, cre(terea pre!urilor externe va fi resim!it) cu at,t mai mult pe pia!a intern), cu c,t ponderea bunurilor importate -n totalul bunurilor de pe pia!) este mareE deci varianta b nu este corect). 6K. Potri it datelor din tabel (i rela!iei de calcul a productivit)!ii marginale" ]m#c>:c@, putem scrie" l9#f>(3).>(9)g:(3.9), de unde >(3) # 39E 3G#f>(<).>(3)g:(<.3), de unde >(<)#<GE 3?#f>(G).>(<)g:(G.<), de unde >(G)#RDE 39#f>(39).>(G)g:(39.G), de unde >(l9) # 33D. 0eci c,nd se utilizeaz) 39 lucr)tori produc!ia total) este ># 33D, iar producvitatea medie este ]@39 # 33D:39#33,D. Rs,unsul corect este b. 6*. Rs,uns corect4 b, deoarece reprezint) -ns)(i una atribu!iile bursei, prin care acesta -(i 8ustific) existen!aE aE incorect rata dob,nzii se stabile(te pe pia!a monetar) (i nu la burs)E cE incorect cre(terea nivelului de trai se asigur) -n primul r,nd de c)tre dezvoltarea economiei, de cre(terea productivit)!iiE

dE incorect de(i -n economia de pia!) rolul statului a sc)zut sim!itor, -n ceea ce prive(te pia!a capitalurilor deoarece pe aceast) pia!) circul) valori foarte mari sub forma ',rtiilor de valoare, dar care reprezint) valori reale, exist) riscul lans)rii unor ',rtii f)r) acoperire ceea ce ar avea consecin!e foarte grave.$entru a evita acest lucru, s.a constituit, la noi, &omisia a!ional) de 5valuare a 2unurilor Mobiliare, -n 3KKD. 5a are ca atribu!ii c'iar aprobarea func!ion)rii bursei de valori (i controleaz) activitatea ei. eE incorect cursul de sc'imb al monedei este dat de mai mul!i factori printre care cel mai important este raportul dintre cererea (i oferta de diferi!i bani na!ionali al)turi de puterea de cump)rare a monedei. 6-. )arianta corect4 bE aplic,nd impozite pe venit (i taxe pe consum mai mici, r)m,n mai multe venituri la -ndem,na agen!ilor economici -ncura8,nd consumul (deci cererea) (i investi!iile . condi!ii indispensabile relans)rii economiei, dep)(irii fazei de recesiuneE aE incorect reducerea investi!iilor mic(oreaz) oferta.economia scadeE cE incorect durata zilei de lucru sc)z,nd, produc!ia deci oferta scad, nivelul de dezvoltare al economiei scadeE dE incorect este inversul lui b cu consecin!ele aferenteE eE incorect ambele determin) sc)derea cererii interne cu influen!) negativ) asupra nivelului de trai (i al economiei. 60. )arianta corect4 c -ntruc,t, costul marginal este de fapt suma costurilor variabile. %porul de produc!ie pe care.l desemneaz) costul marginal -l reprezint) de fapt sporul de cost variabil fixele r)m,n acelea(i (constante)E aESbE incorecte productivitatea desemn,nd raportul dintre produc!ie (i consumul factorului de produc!ie implicat, deci nu costul, ci eficien!a folosirii factorilorE dE incorect profitul reprezint) diferen!a dintre pre!ul la pia!) al produsului (i costul global (costul fix*costul variabil)E eE incorect satisfac!ia resim!it) de consumator prin consumarea ultimei doze din bunul h (i nu pre!ul pl)tit pentru a ob!ine cu at,t mai pu!in costul care este c'eltuiala produc)torului. 61. )arianta corect *5 deoarece toate ? variantele sunt corecte, ve!i spune cum a(a din moment ce ariantele * @i - se e3clud J &ar analiBa.i; $roductivitatea se exprim) produc!ie (>). $roductivitatea este rodnicia muncii, este o rezultant) total) a productivit)!ii. $roductivitatea marginal) a muncii este productivitatea ultimilor muncitori anga8a!i. &'iar dac) ei produc la fel, mai pu!in, sau tot at,t dec,t ceilal!i, produc!ia cre(te cu num)rul de produse realizate de eiE dE incorect5 deoarece productivitatea devine negativ), scade produc!iaE eE incorect5 productivitatea marginal) zero, -nseamn) c) lucr)torii nou anga8a!i nu au produs deci produc!ia ram,ne constant). 62. )arianta corect4 dE D*5-50E. Ztim c) profitul evolueaz) direct propor!ional cu pre!ul, deci, dac) costul este constant de(i cantitatea v,ndut) este aceea(i, pre!ul cresc,nd, cre(te profitul.

)arianta 1 incorect deoarece cursul de sc'imb se realizeaz) pe pia!a valutar) (i este determinat de raportul cere ofert) (i puterea de cump)rare a celor < oferte. )arianta 2 incorect, profitul -l ob!ine produc)torul, taxarea pe consum o pl)te(te popula!ia. 66. )arianta corect4 b . 0ac) (ti!i c) la o produc!ie >, costul total 399 reprezint) costul fix totul este foarte simplu. &ost variabil la o produc!ie 9 nu exist) pentru c) nu exist) produc!ie. @a D buc. &=#D99 deci 399 &1 (i ?99 cost variabil. &ostul marginal mediu se afl) -mp)r!ind costurile variabile &V la produc!ia ob!inut). &ostul marginal se afl) sc)z,nd din costul total al produc!iei curente, costul total al produc!iei anterioare de ? buc)!i deci D99. ?D9#R9 iar &VM#&V:># ?99:D#JG. Rs,uns corect4 *KK5 0KK5 725 6K. 67. )arianta corect cE. Itilitatea total) este satisfac!ia resim!it) de consumator prin consumarea tuturor unit)!ilor unei mul!imi de bunuri, ori dac), utilitatea marginal) (suplimentar)) este zero, consumatorul are o satisfac!ie total) maxim) o doz) suplimentar) nemaifiind agreat), nu mai reprezint) pentru el nimic. 0in acest punct de vedere este evident de ce ariantele aE @i bE sunt incorecte. )arianta dE + incorect (reprezint) utilitatea total) (i nu marginal)). )ariant eE + incorect. I= # 3 -nseamn) c) utilitatea marginal) nu poate fi egal) cu 9, ci cu 3. 6<. )arianta corect4 a, -ntruc,t din cauza excesului de cerere c)reia oferta nu.i face fa!), cresc importurile, -n defavoarea exportului care este fr,nat, (i -n consecin!) sc)z,nd mi8loacele de plat) pentru import cre(te datoria extern). )arianta b5 incorect -ntruc,t cuprinde varianta < care duce la cre(terea satisfacerii cererii. )ariantele c5 d5 e incorecte, cuprind factori contradictorii cerin!ei formulate de gril). 6H. ReBol are4 Mai -nt,i, afl)m volumul -ncas)rilor sau cifra de afaceri. 3) &/. # < mil. x 399.999 buc. # <99 miliarde u.m. <) /fl)m apoi &= despre care (tim c) reprezint) L9H din &/., deoarece ni se spune c) sunt cu <9H mai mici dec,t -ncas)rile (care reprezint) 399H)# 3R9 miliardeE T= <+ VP %pun,ndu.ni.se c), costurile fixe reprezint) ?:L din costurile totale (3R9 miliarde), rezult) c), costurile variabile sunt egale cu G:L, din costurile totale #X &.1.. <9 mil x ? # R9 miliardeE Rs,uns corect4 cE5 -ntruc,t G:L x 3R9 miliarde # 399 miliarde. 7K. Rs,unsul corect4 eE conform legii psi'ologice a -nclina!iei marginale spre consum formulat) de i.M. 6e7nes, atunci c,nd cre(te venitul, consumul cre(te (i el dar nu cu at,t cu c,t cre(te venitul, cVXc& sau, c&acV, asta -nseamn), c&:cV este pozitiv dar subunitar, deci consumul care nu se reduce -n m)rime absolut) scade doar ca pondere -ntr.un venit mai mare. &um V#&*% adic), consum *

economii, rezult) c) -ntr.un venit crescut ponderea (rata) consumului sc)z,nd, va cre(te cea a economiilor, deci arianta c este incorect. )arianta d incorectE consumul este func!ie de venit, costul pentru -ntreaga produc!ie este dependent de cantitatea produs ob!inut) > (i de costul unitar. 7*. )arianta corect4 aE conform defini!iei, productivitatea muncii este rodnicia, eficien!a, muncii utilizate. &u c,t durata necesar) producerii unui bun va fi mai mic) cu at,t se vor produce mai multe bunuri, deci productivitatea va fi mai mare (i invers. )arianta aE incorect cu c,t salariul nominal este mai mare se pot cump)ra mai multe bunuri (evident func!ie de pre!). %alariul real este invers propor!ional cu pre!ul %r#%n:Ip. )arianta bE incorect cre(terea pre!urilor duce la cre(terea masei monetare direct propor!ional. )ariant eE incorect cu c,t cre(te puterea de cump)rare a monedei cu at,t cre(te salariul real conform defini!iei puterea de cump)rare a monedei # cantitatea de bunuri (i servicii cump)rate cu o unitate monetar). %alariul real este puterea de cump)rare a salariului nominal. 7-. )arianta corect bE este evident c) la un volum constant de produc!ie, cre(te cantitatea de resurse folosite pentru fiecare bun produs. /ceasta duce la sc)derea cantit)!ii de produse oferite GQ<i (i evident contrazice varianta a, care e incorect)E )arianta cE incorect, -ntruc,t infla!ia nu se atenueaz) ci cre(te datorit) faptului c) la o mas) monetar) (M) existent) pe pia!) va corespunde o ofert) mai mic), vor exista mai mul!i pe unitate de efect.util infla!ia se agraveaz) prin cre(terea costurilor. )arianta dE incorect vizeaz) consumul (i nu produc!ia )ariant eE incorect scade oferta, cre(te cererea, cre(te absorb!ia pie!ei (i nu presiunea. /ceasta cre(te c,nd oferta X cererea. 70. )arianta corect Dadic incorectE este cE balan!a comecial) este component esen!ial) a balan!ei de pl)!i -ntruc,t cea comercial) se refer) numai la exportul (i importul dem)rfuri -n vreme ce balan!a de pl)!i reprezint) -ncas)rile (i pl)!ile privind" balan!a serviciilor (comer!ul invizibil), balan!a mi(c)rilor de capital, a rezervelor valutare etc. )arianta aE este incorect DcorectE -ntre pie!ele ce compun pia!a mondial) se stabilesc numeroase interdependen!e fiecare pia!) na!ional) este o parte a pie!ei mondiale. )arianta bE incorect DcorectE statul se implic) -n comer!ul interna!ional, at,t -n calitate de agent economic, c,t (i prin legis la!ia economico.financiar) pe care o elaboreaz). )arianta dE incorect DcorectE deficitul balan!ei de pl)!i este consecin!a unei activit)!i economice externe ineficiente. 5a -nseamn) -n fapt reducerea -ncas)rilor -n valut),lipsa lic'idit)!ilor valutare la import (i o depreciere a situa!iei economice. eE este corect DincorectE conform argumentelor de la c).

71. )arianta corect aE prin ma8orarea c'eltuielilor publice efectuat) de la bugetul de stat . c'iar printr.o emisiune monetar) suplimentar), se m)re(te cererea global), ceea ce incit) la m)rirea ofertei. $entru a m)ri oferta, produc)torii fac anga8)ri suplimentare de for!) de munc), ceea ce reduce (oma8ul. )arianta bE este incorect) deoarece cre(terea fiscalit)!ii reduce cererea din cauza taxelor mari (i a unui venit mai mic, acest lucru influen!,nd oferta, -ntreprinz)torii -(i reduc activitatea (i concediaz) for!a de munc) agrav,nd (oma8ul. )arianta cE incorect -n cazul cre(terii ratei dob,nzii, deci a pre!ului creditului (i al fr,n)rii investi!iilor, c,nd produc)torii procedeaz) -ntr.o manier) similar) variantei b. )arianta eE incorect reducerea c'eltuielilor publice ac!ioneaz) -n acela(i sens, dar prin venitul cump)r)torilor care scade (i de data aceasta ofert) este nesatisf)cut), produc)torii, reac!ion,nd -n concecin!) prin restr,ngere de activitate . concedieri (i cre(terea (oma8ului. 72. )arianta corect eE at,t absorb!ia, c,t (i presiunea sunt st)ri de dezec'ilibru a economiei care afecteaz) -n propor!ii diferite cump)r)torii (i v,nz)torii. &,nd pia!a se caracterizeaz) prin absorb!ie v,nz)torii produc oric,t (i oricum, cererea fiind mai mare dec,t oferta . -n aceste condi!ii v,nz)torii -(i selecteaz) cump)r)torii. &oncuren!a se manifest) puternic -ntre cump)r)tori )ariantele a5 b5 c5 d incorecte, caracterizeaz) starea opus) (i anume presiunea. 76. )arianta corect bE deoarece consumul de capital fix nu se poate evalua fizic !in,nd cont de faptul c) el cuprinde 'ale, depozite (i ec'ipamente de produc!ie (utila8e,ma(ini, unelte, agregate, instala!ii etc.) nu putem preciza c,t s.a consumat din ele fizic prin utilizare. )ariantele aE @i cE sunt incorecte -ntruc,t con!in consumul fizic, care nu se poate evalua. )arianta dE este incorect, intruc,t consumul specific, se refer) la consumul de capital circulant (i nu fix. )ariant eE este incorect deoarece consumul de capital fix este reflectat de costul fix (i nu de cel variabil. 77. )arianta corect bE competitivitatea unei -ntreprinderi este dat) de eficien!a ei, adic) de productivitate (i rentabilitate al)turi de o -nalt) calitate a produsului. &u c,t costurile ob!inute de firm) sunt mai mici, iar pe pia!) pre!ul produselor este mai mare, el se -nscrie sub pre!ul de ec'ilibru, ceea ce -i asigur) un profit cert, deci va trebui s) se raporteze la costul -ntreprinderii cu cea mai bun) pozi!ie competitiv) din domeniu. )arianta dE incorect" unitatea economic) nu trebuie s) foloseasc) un capital fix uzat moral, -ntruc,t va ob!ine costuri mai mari ceea ce nu este avanta8osE pe pia!) se confrunt) cu firme case au pre!uri mai mici datorate nivelului te'nic performant al capitalului fix utilizat. )arianta eE incorect produc)torul nu trebuie s) se raporteze la costul cel mai mare,ci la cel mai mic pentru a reduce consumurile de factori de produc!ie utiliza!i acolo unde este posibil.

7<. )arianta corect cE. 1iecare nou) doz) consumat) satisface o nevoie mai pu!in acut), -n sc)dere, dar utilitatea total) cre(te, cu o rat) descresc)toare. $rin prisma acestei explica!ii variantele a, b, d, e sunt incorecte. 7H. )arianta corect cE balan!a excedentar) se ob!ine c,nd este determinat) de comer!ul exterior ale eficien!ei adic) balan!a comercial) nivelul comer!ului exterior (i a productivit)!ii muncii sociale reflectat -n gradul de competitivitate a m)rfurilor (i serviciilor pe pia!a mondial) . !ara respectiv) are un cost -n moned) na!ional) mai mic pentru fiecare unitate valutar) ob!inut). /cesta reprezint) cursul de revenire la export care trebuie s) fie mai mic sau cel mult egal cu cursul de sc'imb. )arianta dE este incorect (i evident contradictorie lui c. )ariantele a @i b sunt incorecte nu cantitatea de bunuri exportate sau importate intereseaz) -n primul r,nd ci cursurile de revenire fa!) de cursul de sc'imb. <K. )arianta corect bE Mic'el 0idier -n lucrarea sa F5conomia (i +egulile 8oculuiFarat) c) mecanismul pre!urilor (i concuren!a 8oac) rolul m,inii invizibile, care direc!ioneaz) op!iunile economice ale fiec)ruia. %pre deosebire de economia de tip comandat, socialist, unde domina!ia statului asigur) desf)(urarea activit)!ii economice, -n economia de pia!),bazat) mai ales pe proprietatea privat) (i unde raportul cerere.ofert) stabile(te" ce, cum, c,t (i c,nd s) se produc), pre!ul devine instrumentul principal al)turi de concuren!) (i are rolul de m,n) invizibil) care armonizeaz) cele < paliere ale pie!ei. $re!ul reflect) utilitatea bunului (i va orienta pia!a spre ceea ce trebuie produs, iar concuren!a va determina nivelul acestuia prin eficien!a pe care o determin). <*. )arianta corect cE profitul fiind parte a pre!ului $r # $ . &=M cu c,t costul este mai mic profitul este mai mare (i invers. )ariantele aE S bE sunt incorecte , -ntruc,t profitul (i pre!ul cresc direct propor!ionalEnum)rul de rota!ii care -nseamn) viteza de rota!ie influen!eaz), de asemenea, direct propor!ional profitul. )arianta dE incore ct profitul nu este determinat direct de calitat e". 5xist) bunuri de o calitate mai 8oas), dar care fiind de o prim) neces itate se cer, v,nz)torii realiz,nd profit. )arianta eE incorect profitul cre(te direct propor!ional cu ut ilitateaE profitul fiind dovada utilit)!ii unei activit)!i economice iar m)rimea lui m)sura acestei utilit)!i. <-. )arianta corect aE %alariul real (i pre!ul sunt invers propor!ionale. %alariul real (i cel nominal evolueaz) -n acela(i sens dar nu obligatoriu -n acela(i ritm. 0ac) avem un c,(tig -n salariul real, dar mai mic dec,t pre!ul, atunci obligatoriu salariul nominal trebuie s) creasc) mai repede dec,t pre!ul, pentru a compensa consecin!ele cre(terii pre!urilor asupra salariului real. )ariantele bE5 cE incorecte accentueaz) decala8ele. )arianta dE incorect se men!ine salariul la acela(i nivel. )ariant eE incorect v dac) salariul nominal nu se modific) (i pre!urile bunurilor de consum cresc, atunci salariul real scade.

<0. )arianta corect cE cursul de sc'imb este un pre! care se formeaz), c) pre!ul oric)rui bun prin raportul cerere.ofert) dar fiind vorba de bani pe l,ng) aceasta mai conteaz) (i puterea de cump)rare a acestora. )arianta aE incorect. )arianta bE incorect 1ran!a este mai mic) dec,t India, dar are o moned) a c)rei putere este mai mare dec,t moneda Indiei. )arianta dE incorect nu statul indic) valoarea real) a monedei na!ionale ci puterea economiei, eficien!a ei. )arianta eE incorect -ntr.o !ar) se poate produce foarte mult cantitativ ca -n &'ina,de exemplu, dar nu la fel de eficient ca -n /nglia (i deci moneda are o putere de cump)rare mai mic). <1. )arianta corect dE monopolul este form) a pie!ei imperfecte -n care oferta pentru un anumit produs este concentrat) -n puterea unui singur produc)tor care controleaz) pia!a (i pre!ul, deci b) este incorect), ca (i c). )arianta aE incorect caracterizeaz) pia!a monopolistic). )arianta eE incorect deoarece pre!ul de monopol fiind ridicat, iar veniturile consumatorilor limitate, nu poate exista o bun) satisfacere a cererii. Mai mult, monopolul, nu numai c) nu -nt)re(te concuren!a dar o (i exclude, stric,nd mecanismul pie!ei. <2. )arianta corect eE condi!ia pentru ca o munc) s) devin) ofert) este ca ea s) fie pl)tit), retribuit). 0in acest motiv, studen!ii care presteaz) munci utile dar gratuite nu intr) -n ofert). )ariantele aE5 bE5 cE incorecte -ntruc,t categoriile enumerate fac parte din oferta de munc) pentru c) sunt retribuite. )arianta dE incorect pe perioada lipsei totale de activitate (omerul nu face parte din ofert). <6. )arianta corect bE pia!a secundar) o constituie bursa a c)rei problem) fundamental) este formarea cursului ca o consecin!) a raportului dintre cererea (i oferta de titluri. 0ac) oferta de titluri cre(te, scade pre!ul, dac) cererea de titluri cre(te, cre(te pre!ul. )arianta aE incorect vizeaz) pia!a monetar)E )ariante incorecte cE5 dE5 eE nu influen!eaz) direct cursul, ele sunt consecin!a unor indicatori care influen!eaz) indirect prin efectele de antrenare. <7. )arianta corect eE rata profitului este un raport procentual -ntre profit (i costul total. )arianta aE incorect # ea reprezint) cifra de afaceriE )arianta bE incorect # ea reprezint) pre!ulE )ariantele cE @i dE sunt incorecte. <<. )arianta corect b) pia!a de oligopson este caracterizat) prin" c,!iva cump)r)tori (i atomicitatea oferteiE cump)r)torii influen!eaz) pre!ul. )arianta aE incorect este o pia!) -n care exist) atomicitatea cererii (i atomicitatea ofertei, agen!i economici mul!i cu putere economic) mic).

)arianta cE incorect presupune c,!iva v,nz)tori (i mul!i cump)r)tori (atomicitatea cererii). )arianta dE incorect un singur v,nz)tor, o mul!ime de cump)r)tori (atomicitatea cererii). )arianta eE incorect reprezint) o pia!) ideal), teoretic), caracterizat) prin mai multe tr)s)turi printre care (i atomicitatea cererii (i a ofertei. <H. ReBol are" Ztim c) V # & * %E &alcul)m mai -nt,i c,t -nseamn) din venit rata economiilor -n valoare absolut) -n =o (i =3" #K #* Economii <99 ?99 Rat consum JGH J9H Rat economii <GH ?9H Consum R99 J99 )enit L99 3999 4nclina!ia marginal) spre consum cY#c&:cV#(&3.&9):(V3 . V9)#(J99.R99):( 3999.L99)# 399:<99#3:< sau dac) &9:V9 # 9,<G #X %9:V9 # 9,JG #X <99:Vo # 9,JG#X Vo# L99E dac) &3:V3# 9,J9 # %3:V3 # 9,?9E ?99:V3 # 9,?E V3# 3999E c% # 399E cV # <99E s # c%:cV # 399:<99 # 3:<E cY # l.s # 3:<E Rs,uns corect *P-. HK. ReBol are4 /plic)m formula de calcul Isr # Isn : Ip x 399. 4n =9 399H # 399H : 399H -n =3 salariul real (i pre!urile cresc cu <9 de procente. /fl)m salariul normal 3<9H#h:3<9H #Xh# 3<9H x 3<9H # 3DDH. %c)dem valoarea salariului nominal din =o, valoarea salariului nominal din =3 pentru a afla cre(terea" 3DDH. 399H# #DDH. Rs,uns corect Q 11G. H*. ReBol are4 Venitul fix al obliga!iunii este dob,nda la ac!iunea respectiv)" 4n =9 # curs 9# venit fix : dV9#X&9#399.999:39H#399.999. 4n =3#dV3#dV9*<GH dV9#3<,GH pentru a putea calcula &3 trebuie s) calcul)m c,t reprezint) rata dob,nziiE &3#venit fix:dV3#L9.999E &alcul)m diferen!a de curs# &3. &9#.<9.999E +)spuns b # cursul scade cu <9.999

H-. ReBol are4 0eoarece creditul se restituie -n rate egale -n cei G ani, asta -nseamn), &redit" G ani # <9.999 u.m., care reprezint) creditul anualE la care se pl)te(te dob,nda de ?9H care r)m,ne constant) pe perioada celor G ani. 0ob,nda -n m)rime absolut) se va mic(ora, -ntruc,t o rat) de ?9H -n anul al doilea se pl)te(te la un credit de L9 mil.care au r)mas de pl)tit din creditul ini!ial din care s.au sc)zut tran(a primului an adic) <9 mil. %itua!ia se prezint) astfel" Anul #ran@e Credit Rata dobLnBii &obLnda 3 <9 mil. 399 ?9H ?9 mil. < <9 mil. L9 ?9H <D mil. &onform formulei dob,nzii simple & # 0 x dYE Rs,uns corect Q -1 mil. H0. )arianta corect dE # pre!ul de ec'ilibru se formeaz) prin 8ocul cererii (i al ofertei (i reflect) condi!iile economice recunoscute ca normale (i ra!ionale pentru cel mai mare volum al produc!iei (i consumului unui bun. 0ac) condi!iile de dezvoltare ale economiei permit cre(terea veniturilor cump)r)torilor pre!ul de ec'ilibru se stabile(te la un nivel mai -nalt. 0e asemenea, dac) produc)torii g)sesc posibilit)!i de a produce mai ieftin, pre!ul de ec'ilibru se va diminua. )ariantele aE5 bE5 cE5 eE incorecte. H1. )arianta corect bE deoarece 3) exist) perspectiva de a cre(te sau scade raportulde sc'imb existent -ntre diferite monede datorate infla!iei (i <) datorit) dob,nzii practicate pe pia!a monetar). %uma r)m,ne disponibil) p,n) la livrare, timp -n care poate fi -mprumutat) pe termen scurt pe pia!a monetar) aduc,nd dob,nd). )ariantele a5 c5 d5 e incorecte. H2. )arianta corect cE # deoarece ei nu pot compensa pierderile provocate de cre(terea pre!urilor. 0e asemenea, economiile cad prad) infla!iei pentru c) puterea de cump)rare a banilor scade (i deci resursele b)ne(ti se reduc relativ (nu -n mod absolut ca mas) b)neasc) ci ca putere de cump)rare)E )ariantele dE @i eE incorecte sunt avanta8a!i de infla!ieE )arianta bE incorect pentru c) include variantele d (i c. H6. )arianta corect dE (<,D) c'iar dac) nu a -nceput productia (-n care apare obligatoriu costul variabil), -ntreprinz)torul -ncepe investi!ia cu fondul fix, care evident reprezint) (i costul total -n acel moment. &elelalte variante incorecte # ele apar c,nd apare produc!ia, deci costul variabil. H7. ReBol are4 3. /fl)m mai -nt,i c,t este profitul -n =9 la o rat) de 39H din cifra de afaceri care este 399 mil., deci profitul este 39 milioane. +o # 39H # X +o # profit : cost total x 399. 0ac) &/9 # 399 mil . 39 mil. profit # K9 mil. care reprezint) &=. /fl)m &= -n condi!iile unei noi rate a profitului de 3GH, deci 3G mil. &=3 # 399.999 &/ . 3G mil. profit # LG mil. +3 # 3GH # X cost # LG milE c&=# K9 . LG # . G mil.E Rs,uns corect c.

H<. )arianta corect eE indiferent de m)rimea prin care o exprim)m trebuie !inut cont c) -ntre durat) (i num)rul de rota!ii (viteze) este o rela!ie invers propor!ional). /stfel, profitul este mai mare c,nd num)rul de rota!ii a capitalului, este mai mare deci viteza este mai mareE durata unei rota!ii fiind mai mic) (i invers. )ariantele aE @i bE incorecte . sunt restrictive. )arianta dE incorect m)soar) > # produc!iaE )arianta cE incorect exprim) eficien!a folosirii capitalului. HH. )arianta corect cE -ntre volumul de bunuri s i cantit atea de bani na!ionali -n circula!ie trebuie s) existe un ec'ilibru perfect pentru a nu genera infla!ia ( dac) sunt bani mai mul!i) sau bloca8e financiare care duc la bloca8e economice (i consecin!e nedorite pentru economie. /tunci c,nd cre(te volumul bunurilor (>), trebuie s) creasc) cantitatea de bani pentru a evita bloca8ele financiare cu consecin!ele lor nedorite asupra pie!ei bunurilor. &elelalte variante sunt incorecte. *KK. )arianta corect bE # prin creditele pe care le acord) (prin rata dob,nzii care este pre!ul creditului), ele ac!ioneaz) at,t prin constr,ngerea masei scriptural c,t si pentru crearea unei cantit)!i suplimentare de bani scripturali. &elelalte variante sunt incorecte.

(I(LI%GRAFIE
/ngelescu, &oraliaE %t)nescu,Ileana.5conomie politic),5ditura ;scar $rint, 2ucure(ti,3KKK. /lbert, Mic'el. &apitalism contra capitalism, 5ditura Bumanitas, 2ucure(ti,3KKD. 2ecQer, Aar7, % &omportamentul uman. ; abordare economic), 5ditura /@@ , 2ucure(ti ,3KKD. &iucur,0., Aavril), I. , $opescu, &..5conomie. Manual universitar, 5ditura 5conomic), 2ucure(ti, 3KKK. &arello, i, audet , iean.Cves, /becedaire de science jconomikue, 5ditions /lbatros, $aris, 3KK3. &raciun ,@iliana, Microeconomie, 5ditura cartea universitara, <99G 0obrota, ita coord., 5conomie $olitica, 5ditura 5conomica, 2ucure(ti,3KKG. Be7ne, $aul, Modul economic de g,ndire, 5ditura 0idactic) si $edagogic), 2ucure(ti, 3KK3. 1rois,Ailbert . /bra'am, 5conomie $olitic), 5ditura Bumanitas, 2ucure(ti, 3KKD. 6iritescu , &, Moneda Mica enciclopedie, 5ditura %tiin!ific) (i 5nciclopedic), 2ucure(ti, 3KL<. Vacarel, I.. $olitici economice (i financiare, 5ditura 5conomic), 2ucure(ti, 3KKR . %tigliz, iosep', ]als', &arl . 5conomics %oNell, = . 2asic 5conomics ]eaver, 1. 2asic 5conomics Nit' /ttitude