Masini de Construc|ii Curs - 1 -

Multitudinea de lucrri cu volume variabile de la foarte mari la mijlocii sau mici au

determinat dou direc|ii de dezvoltare al sistemelor de masini pentru mecanizarea lucrrilor n
construc|ii si anume specializarea si universalizarea.
n direc|ia specializrii s-a trecut la realizarea unor utilaje specifice cu puteri mari si
productivit|i crescute.
n direc|ia universalizrii s-au realizat utilaje multifunc|ionale cu posibilit|i de
executare a unor opera|ii diferite prin schimbarea rapid si usoar a echipamentului de lucru.

n func|ie de natura si tehnologia lucrrilor de construc|ii, masinile, utilajele si
instala|iile pentru mecanizarea lucrrilor de construc|ii pot fi:
- masini, utilaje si tehnologii pentru lucrri de terasamente;
- masini, utilaje si instala|ii pentru foraje, consolidarea terenurilor, pentru realizarea de
pere|i mula|i si funda|ii;
- masini, utilaje si instala|ii pentru prelucrarea agregatelor;
- masini, utilaje si instala|ii pentru prepararea, transportul si punerea n oper a
betonului;
- masini, utilaje si instala|ii pentru uzinarea si montarea confec|iilor metalice si a
armturilor.

Lucrri de terasamente.

n cadrul lucrrilor de construc|ii civile, hidrotehnice ori pentru terasamentele
lucrrilor edilitare sau de drumuri, o pondere deosebit att fizic ct si valoric o reprezint
opera|ia de spare a pmnturilor.
Gama de masini si utilaje terasiere se mpart n:
- masini si utilaje pentru spat;
- masini si utilaje pentru spat si transport;
- masini si utilaje pentru nivelat;
- masini si utilaje pentru compactat.

Propriet|i. Caracteristici. Clasificri.

Procesul de execu|ie a lucrrilor de terasamente cuprind urmtoarele opera|ii:
1. Opera|ii de baz;
2. Opera|ii auxiliare sau suplimentare;
3. Opera|ii speciale.

1. Opera|iile de baz cuprind urmtoarele lucrri:
- tierea sau sparea pmntului;
- ncrcarea pmntului;
- transportul pmntului;
- descrcarea pmntului;
- depozitarea pmntului.

2. Opera|iile suplimentare cuprind urmtoarele lucrri:
- afnarea terenului;
- compactarea terenului;
- nivelarea terenului.

Masini de Construc|ii Curs - 2 -
3. Opera|iile speciale cuprind urmtoarea gam de lucrri:
- desecarea;
- nghe|area pmntului;
- consolidarea pmntului.

Terenul este clasificat prin normele de execu|ie n construc|ii n 16 categorii. Aceste
categorii s-au stabilit, determinat n func|ie de categoria de teren, mijlocul de spat, indicele
de nfoiere ini|ial si indicele de nfoiere remanent.


Lucrri pregtitoare la executarea terasamentelor.

Se mpart n dou categorii:

A. Lucrri pregtitoare - care cuprind:
- cur|irea si defrisarea terenului;
- afnarea si scarificarea terenului;
- lucrri topografice si de trasare a construc|iei;

B. Lucrrile auxiliare - n cadrul acetor lucrri putem aminti:
- ndeprtarea apelor de suprafa| sau subterane prin lucrri de epuizmente (se doreste
eliminarea apei n surplus si executarea lucrrilor n uscat);
- consolidarea terenului;
- sprijinirea taluzurilor si a pere|ilor spturilor.


Executarea lucrrilor de pmnt
cu mijloace mecanizate

Lucrrile de terasamente se pot executa cu urmtoarele mijloace mecanizate:
- excavatoare;
- screpere;
- buldozere;
- gredere.

I. Executarea lucrrilor de terasamente cu ajutorul excavatorului.

Putem face o clasificare a excavatoarelor n func|ie de mai multe criterii:

1. n func|ie de pozi|ia de spare a utilajului fa| de abataj si a organului de lucru (adic
masine n sine) ntlnim urmtoarele tipuri de excavatoare:
a) Excavator cu lingur dreapt (sau ntins) a crei cup este fixat pe un suport rigid.
Excavatorul este sta|ionar n timpul lucrului fiind dispus la baza spturii, executnd sptura
de jos n sus.

b) Excavator cu lingur ntoars (sau tras, sau invers) a crei cup e fixat pe
suportul rigid al utilajului.
Este sta|ionar pe platforma superioar a spturii, executnd sptura prin tragerea lingurii de
jos n sus.
Masini de Construc|ii Curs - 3 -

c) Excavatorul draglina - este un excavator cu lingur suspendat de un bra| prin
intermediul unor cabluri. Sparea se face prin tragerea de ctre excavator a cupei aruncate pe
pmnt.
Utilizate la sparea agregamentelor la albia rurilor.

d) Excavator cu mai multe cupe - are cupele dispuse pe un lan| "port cupe" sau "rotor
port cupe" care pot executa sparea:
- longitudinal - pentru sparea santurilor;
- transversal - pentru exploatarea n carier;

e) Excavatoare universale care pot fi folosite la mai multe opera|ii, opera|iuni, lucrri
prin schimbarea echipamentului de lucru. Pot fi echipate cu:
- lingur dreapt;
- lingur invers;
- cup de draglin;
- cup cu flci.

2. Dup modul de rulare, excavatoarele pot fi:
- pe pneuri;
- pe senile;
- pe cale ferat.


Executarea spturilor cu excavatorul cu lingur dreapt.

Domendiul de utilizare este vast, putnd spa n orice fel de teren inclusiv n teren
stncos, dislocat n prealabil prin dinamitare.
Folosirea ra|ional a excavatorului presupune umplerea cupei care este n func|ie de
nl|imea abatajului. S-a constatat experimental c nl|imea de spare trebuie s fie de cel
pu|in 3 ori nl|imea cupei, astfel nct s se asigure umplerea acesteia.
Descrcarea materialului spat se face direct n mijlocul de transport.
Un dezavantaj al excavatorului cu lingur dreapt este acela c sparea este ngreunat
cnd terenul este umed. Pentru asigurarea stabilit|ii utilajului se construieste o platform.

Parametrii tehnologici ai excavatorului cu lingur dreapt sunt:

a) Parametrii constructivi:
- capacitatea cupei;
- dimensiuni de gabarit;
- masa excavatorului;

b) Parametrii tehnologici:
- raza maxim de spare Rs
max
;
- raza de descrcare R
d
;
- nl|imea de descrcare n mijlocul de transport H
d
;
- l|imea maxim a abatajului La
max
;
- nl|imea de spare H
s
;

Masini de Construc|ii Curs - 4 -
Pentru excavatorul cu lingur dreapt care lucreaz n abataj lateral si descrcare n
mijlocul de transport se poate calcula:
- l|imea abatajului L =R
s
+R
d
- (0.5 c+1);
- nl|imea platformei de lucru h =H
d
- (a+0.8).

Din punct de vedere al dispunerii cii pe care circul mijlocul de transport fa| de
abataj distingem:
- Abataj cu naintare lateral - este atunci cnd mijlocul de transport se deplaseaz pe
un drum lateral fa| de fsia de lucru;
- Abataj cu naintare frontal - atunci cnd se sap deodat pe toat adncimea
spturii, sptura avnd dimensiuni limitate;
dezavantaj - ntoarcerea vehiculelor n abataj este dificil.

Excavatoare cu o singur cup.

Excavatoarele cu o singur cup sunt masini de spat si ncrcat care lucreaz n
pozi|ii sta|ionare cu descrcare n depozit sau n mijlocul de transport.
Pot fi utilizate pentru a executa lucrri att deasupra ct si sub nivelul terenului (teren
care poate fi stabil sau mbibat cu ap).

Exist o gam larg de excavatoare cu o singur cup cu capacitti a cupei de:
- 0.1-0.2 mc/cup - miniexcavatoare, folosite la lucrri edilitare si pozri de cablu,
- 0.4-3.0 mc/cup - excavatoare de capacitate medie folosite la lucrri civile, industriale,
hidrotehnice si mbunt|iri funciare.
- 5-10 mc/cup - excavatoare de capacitate mare, folosite n cariere.

Procesul de lucru este determinat de modul de lucru a celor dou pr|i principale ale
excavatorului:
- masina de baz (tren de rulare, motor);
- echipamentul de lucru (bra|ul si cupa).


MASINI PENTRU SPAREA SI TRANSPORTUL PMNTULUI

Realizarea unor spturi de pmnt cu adncimi mici de 10-30 de cm (relativ reduse),
nivelarea pmntului si transportul acestuia pe distan|e cuprinse ntre 50-100m utiliznd un
singur utilaj este posibil atunci cnd folosim un buldozer, autogreder sau screper.
Masinile pentru spat, nivelat si transportat au avantajul c pot realiza mai multe
lucrri terasiere.
Buldozerele pot executa spturi cu adncimi de 10-30cm, nivelarea terenului precum
si transportul pmntului rezultat din sptur pe distan|e mici ntre 50-100m.
Autogrederele sap pmntul pe adncimi de 10-20 cm cu deplasarea lateral a
acestuia, realizeaz nivelarea suprafe|elor orizontale precum si a suprafe|elor taluzurilor.
Screperele sap pmntul si l transport.
Aceste masini pentru spat, nivelat si transportat, au o construc|ie mai simpl n compara|ie
cu cea a excavatoarelor, sunt mobile si usor de manevrat.
Un dezavantaj al autogrederelor si screperelor este acela c ele nu pot fi folosite n
lucrri de terasamanete executate n terenuri stncoase sau pmnturi nghe|ate. Pentru a
executa lucrri n pmnturi de categoria III si IV este necesar scarificarea acestora nainte
de a fi spate.
Masini de Construc|ii Curs - 5 -
BULDOZERE

Echipamentul de lucru este montat n partea din fa| a unor tractoare.
Buldozerele pot fi folosite n lucrri de spat, nivelat, transportat pmnt, dar si la
lucrri de repartizare uniform n straturi a pmntului sau la astuparea san|urilor, la lucrri de
dezpezire sau defrisri.

CLASIFICARE.
- n func|ie de echipamentul de deplasare:
- pe pneuri;
- pe senile;
- n func|ie de posibilitatea de manevrare a lamei n plan orizontal:
- cu lama fix;
- cu lam orientabil.

Buldozerul este alctuit din tractorul de baz si echipamentul de lucru. Echipamentul
de lucru este alctuit din lam si cadru.

PRODUCTIVITATEA BULDOZERULUI
Productivitatea de exploatare a buldozerului se stabileste cu rela|ia:
i t
a
pr
e
K K
K
V
T
Q =
3600
[m
3
/h]
unde:
V
pr
=volumul prismei de pmnt din fa|a lamei n mc
, )


=
g
t c H
V
pr
2
2
[m
3
]
H =nl|imea lamei n m;
c =grosimea brazdei de pmnt spat n m
l =lungimea lamei n m
=unghiul taluzului natural al pmntului afnat;
K
a
=coeficient de afnare a pmntului (Ka=1.12 pentru pmnturi categoria I si pn
la 1.45 pentru pmnt categoria IV);
K
t
=coeficient de utilizare a masini n timp (0.8-0.85);
T =durata ciclului de lcuru al buldozerului n s
T=t
s
+t
tr
+t
r
+t
a

unde:
t
s
=timp de spare;
t
tr
=timp de transport;
t
r
=timp de revenire a buldozerului n pozi|ia de spare;
t
a
=timp auxiliar (5-6 secunde);
K
i
=coeficient care |ine seama de nclinarea terenului (pentru rampe de +10% este
egal cu 0.5 si pentru rampe de -10% are valoarea de 1.8)






Masini de Construc|ii Curs - 6 -
SCARIFICATOARE

Scarificatoarele sunt masini cu ajutorul crora se pot realiza lucrri:
- de afnri a pmnturilor n vederea sprii lor;
- de scoatere a unor bolovani cu dimensiuni mai mari;
- de nlturare a mbrcmin|ii rutiere.

Prin folosirea scarificatoarelor pentru lucri pregtitoare n pmnturi din categoria III
si IV se asigur o crestere de 3-5 ori pentru masinile de spat si transportat.

Scarificatorul este alctuit din masina de baz si echipamentul de lucru. Masina de
baz este de obicei un tractor.

Echipamentul de lucru este format din 1-5 din|i fixa|i pe un cadru de sus|inere montat
articulat n partea din spate a masinii de baz.
Numrul de din|i si adncimea de ptrundere n pmnt depind de for|a de trac|iune a
masinii de baz.


PRODUCTIVITATEA SCARIFICATOARELOR

n exploatare productivitatea scarificatoarelor este dependent de l|imea, adncimea
si de viteza de lucru.

t
v
e
k
n t
v
L
L h b
Q
|
.
|

\
|
+

= [m
3
/h]
unde:
b =l|imea de scarificat n m
h =adncimea de scarificat n m
L =lungimea tronsonului de scarificat n m
v =viteza de lucru a tractorului n m/s
t
v
=timpul necesar ntoarcerii (15-20 s)
n =numrul de treceri prin acelasi loc
k
t
=coeficient de utilizare a masinii n timp (0.8-0.85)


Masini de Construc|ii Curs - 7 -
AUTOGREDERE

Autogrederele sunt masini de spat si transportat pmnt. Organul de lucru este de tip
lam, avnd posibilitatea de reglare n timpul lucrului a pozi|iei lamei, a acesteia.
Lama este pozi|ionat la mijlocul masinii ntre cele dou pun|i.
Autogrederele sunt folosite la lucrri de nivelare-profilare, lucrri de drumuri,
mprstierea n straturi uniforme a agregatelor.
Eficien|a deosebit de mare a acestor utilaje este dat de mobilitatea lamei n timpul
execu|iei lucrrilor.

CONSTRUC|IA AUTOGREDERELOR

Pr|ile componente ale autogrederelor sunt urmtoarele:
- pun|ile din fa| si din spate;
- cadrul principal;
- cabina de comand;
- motorul;
- mecanismul de lucru;
- echipament de lucru;
- mecanismul de deplasare;
- mecanismul de direc|ie;
- mecanismul de ac|ionare a echipamentului de lucru.

Cadrul principal este prins de puntea din fa|. La partea din spate sunt amplasate
motorul, cabina, transmisia mecanismului de deplasare.

Echipamentul de lucru este format din urmtoarele:
- lam;
- console de prindere;
- cercul de rotire;
- cadrul echipamentul de lucru.
n general autogrederele sunt dotate cu echipament de scarificare.

CLASIFICARE
1) Dup sistemul general de ro|i - notat cu AxBxC , unde:
- A - reprezint numrul de pun|i (perechi de ro|i) de direc|ie
- B - reprezint numrul de pun|i motoare
- C - reprezint numrul total de pun|i al autogrederelor
Pot exista:
- autogredere cu dou pun|i din care una de direc|ie si cealalt motoare 1x1x2
- autogredere cu trei pun|i din care una de direc|ie si dou de motoare 1x2x3

2) Dup masa si puterea instalat

Tipul
autogrederelor
Masa masinii
n t
Puterea instalat
n kW (CP)
Usor 7...9 46(63)
Mediu 9...12 46...73(63...100)
Greu 12...18 73...150(100...200)
Foarte greu 18 150(>200)
Masini de Construc|ii Curs - 8 -
3) Dup sistemul de ac|ionare a echipamentelor de lucru:
- cu ac|ionare mecanic
- cu ac|ionare hidraulic

PRODUCTIVITATEA AUTOGREDERULUI
Productivitatea autogrederului pentru lucrri de spare, transport, nivelare si rambleu
cale ferat se poate calcula cu rela|ia

, )
n t s
n
n
t
t
s
s
t
e
n n n t
v
n
v
n
v
n
L
K S L
Q
+ + +
|
|
.
|

\
|
+ +

=
1
2 2
1000
[m
3
/h]

unde:
L =lungimea tronsonului n km
S =suprafa|a sec|iunii transversale a rambleului (compactat) n mp
n
s
n
t
n
n
=numrul de treceri ntr-o direc|ie pentru spare, transport si nivelare
v
s
v
t
v
n
=vitezele de lucru aferente n km/h
t
1
=timpi auxiliari pentru ntoarceri la captul tronsonului =0.08 - 0.1 ore


Masini de Construc|ii Curs - 9 -
NCRCTOARE CU O CUP

ncrctoarele sunt utilizare n urmtoarele tipuri de lucrri:
- ncrcarea pmntului;
- ncrcarea agregatelor din balastiere;
- ncrcarea rocilor explodate din cariere;
- descrcarea materalelor n mijloace de trasnport sau buncre;
- sparea pmntului, trasnportul la distan|e mici;
- descrcarea n grmad;
- ncrcare mas lemnoas.

ncrctorul cu o cup este alctuit din:
- masina de baz;
- echipamentul de lucru
- cadru de sus|ienere a cupei;
- cupa;
- cilindri hidraulici pentru bascularea cupei si manevrarea pe vertical a
echipamentului

CLASIFICARE

1) Dup sistemul de deplasare:
- ncrctoare pe pneuri (sunt mai mobile);
- ncrctoare pe senile cu stabilitate mai mare);
2) Dup construc|ia sasiului
- cu sasiul rigid
- cu sasiul articulat


PRODUCTIVITATEA ncrctoarelor

Productivitatea ncrctoarelor cu o cup se poate stabili cu rela|ia:

t
u n
e
k
T
k V
Q

~
3600
[daN/h]
unde:
V
n
- capacitatea cupei de baz
=1600 daN/mc
k
u
=1.2
k
t
=0.80 - 0.85
T =durata ciclului de lucru a masinii
T =t
p
+t
r
+t
m
+t
a

t
p
- timp de spare
t
r
- timp de rdicare a cupei
t
m
- durata manevrelor (inclusiv deplasarea)
t
a
- timp auxiliar de manevrare a cupei



Masini de Construc|ii Curs - 10 -
MASINI PENTRU COMPACTAREA MATERIALELOR

Materialele folosite n lucrrile de drumuri, funda|ii la construc|ii civile, pmnturile
ca si umpluturi, betoanele acele agregate stabilizatefolosite la drumuri, sau amestecurile
asfaltice, con|in n compozi|ia lor componete solide, lichide si gazoase (goluri).
Sub ac|iunea ncarcrilor exterioare aceste materiale tind s se aseze cuprinznd un
volum minim. Pentru a asigura o stabilitate mai mare si o copacitate portant mai mare aceste
materiale se compacteaz n timpul punerii lor n oper.
n general compactarea presupune ac|iunea ciclic a unei greut|i asupra materialului.
Efectul compactrii depinde de valoarea presiunii maxime aplicat asupra materialului si
ritmicitatea aplicrii ei.

O component important a procesului de compactare este umiditatea materialului.
Pentru o umiditate insuficient a materialului ce urmeaz a se compacta, se impune
msuri suplimentare n execu|ie, si anume:
- stopirea (udarea) straturilor de material;
- reducerea grosimii straturilor.
Umiditatea optim w
0
a unui material (pmnt) este de 0.8-0.9.

Umidit|i optime pentru diferite categorii de pmnturi

Categoria pmntului Umiditatea optim w0 %
Nisipuri 8 -12
Nisipuri argiloase 10-14
Argil nisipoas 14-19
Argil nisipoas si argil 19-22

Principalele metode utilizate n compactarea materialelor sunt:
- compactare prin cilindrare;
- compactarea prin batere;
- compactare prin vibrare;
- compactare prin cilindrare si batere;
- compactare prin vibrare si batere.
n timpul procesului de compactare trebuie ca tensiunea maxim care este produs de
material s nu depseasc limita de rupere a acestuia (distrugerea structurii acestuia).

Prin cilindrare se realizeaz compactarea n straturi de grosimi:
- 20 - 40 cm pentru pmnturi;
- 8 - 20 pentru piatr spart;
- 4 - 8 cm pentru betoane asfaltice.

Compactarea prin cilindrare se realizeaz prin treceri (rostogoliri) succesive nainte si
napoi a unor cilindri.
Compactarea prin batere se realizeaz prin lsarea n cdere liber, periodic a unei
greut|i asupra materialului
Compactarea prin vibrare se realizeaz cu ajutorul vibratoarelor de suprafa| sau cu
vibratoare de adncime.



Masini de Construc|ii Curs - 11 -
1. MASINI DE COMPACTAT PRIN CILINDRARE.

Masinile de compactat prin cilindrare pot fi:
a) remorcate - tvlugi
b) autopropulsate - cilindri compactori

1.a) Tvlugii.
Se folosesc urmtoarele tipuri de tvlugi:
- tvlug neted
- tvlug cu crampoane
- tvlug cu pneuri

Tvlug pe pneuri este alctuit din mai multe ro|i pe pneuri pe care se sprijin lada n
care se introduc greut|i.
Tvlugii pot fi remorca|i la tractor cte unul sau grupa|i cte 2,3,4 sau 5.

1.b) Cilindri compactori.
Clasificarea cilindrilor compactori
1) dup construc|ia rulourilor
- cilindri compactori netezi
- cilindri compactori cu ro|i cu pneuri
2) dup greutate
- usori cu mas pn la 5t
- de greutate mijlocie cu masa de 6-10 t
- grei cu masa de 10-14 t
- foarte grei cu masa peste 15t
3) dup numrul rulourilor
- cu un singur rulou
- cu dou rulouri
- cu trei rulouri cu dou sau trei axe

Numrul necesar de treceri ale tvlugilor si cilindrilor compactori netezi necesari la
compactarea pmnturilor sunt:
4- 6 treceri pentru pmnturi necoezive
10-12 treceri pentru pmnturi coezive
25-30 treceri pentru mbrcmin|i astfaltice
40-60 treceri pentru piatr spart

Masini de Construc|ii Curs - 12 -
2. MASINI DE COMPACTAT PRIN BATERE

Compactarea prin batere se realizeaz prin lsarea n cdere liber, periodic a unei
greut|i asupra materialului.
n general compactarea prin batere se foloseste n cazul pmnturilor coezive.
Masinile de compactat prin batere se numesc maiuri.
2.1. CLASIFICARE
a) Dup sistemul de ac|ionare
- mecanice
- electromecanice
- diesel
- hidraulice
b) Dup modul de realizare
- ca echipamente la alte masini de baz (excavatoare sau tractoare)
- ca utilaj independent
2.2. CONSTRUC|IA SI FUNC|IONAREA MAIURILOR
Maiurile ca echipamente la alte masini de baz pot avea ac|ionare hidraulic, mecanic
sau diesel.
Maiurile cu ac|ionarea hidraulic sunt montate pe excavatoare hidraulice, ele fiind
echipamente de schimb pentru excavatoarele universale.
Maiurile cu ac|ionare mecanic sunt echipamente de lucru care sunt montate pe
excavator sau tractor.
Maiul mecanic montat pe excavator are masa lpitei n greutate 1000 - 4500kg, func|ie
de capacitatea excavatorului si poate asigur o n|ime de cdere de pn la 1-2m. Dup
fiecare lovitur maiul este deplasat radial ob|inndu-se astfel mai multe lovituri pe aceeasi
suprafa| de compact.
Maiul mecanic montat pe tractor este format din 2-4 plci metalice si un troliu de
ac|ionare. Masa fiecrei plci este de 1300kg si nl|imea de cdere de 1.3m. Plcile sunt
ridicate pe rnd si apoi lsate s cad liber. Prin mecanismul de deplasare a masinii de baz se
asigur 4-6 lovituri pe fiecare suprafa| de compactat.
Maiurile cu ac|ionare diesel sunt alctuite din 4-5 berbeci diesel monta|i n spatele
masinii de baz. Loviturile asupra suprafe|ei de compactat se transmit prin partea inferioar a
berbecilor format din tlpi de sprijin.

2.3. PARAMETRII PRINCIPALI AI MASINILOR DE CAMPACTAT PRIN BATERE.
Principalii parametrii a masinilor de compactat pri batere sunt:
- adncimea optim de compactare H
0
[cm]
- greutatea pr|ii care loveste G [daN]
- dimensiunile suprafe|ei de lovire BxB [cm]
- numrul de lovituri n

Productivitatea masinilor de compactat prin batere se poate determina cu rela|ia:
1
K K
n
h v B
Q
t
d s


= [mc/h], unde:
B
s
=l|imea stratului supus compactrii [m]
v
d
=viteza de deplasare a masinii de compactat [m/h]
h =grosmiea stratului supus compactrii [m]
n =numrul de lovituri
K
t
=coeficient de utilizare a masinii n timp (0.85)
K
1
=coeficient func|ie de schimbarea direc|iei de lucru (0.8-0.9)
Masini de Construc|ii Curs - 13 -
3. MASINI DE COMPACTAT PRIN VIBRARE

Compactare prin vibrare se realizeaz cu ajutorul vibratoarelor de suprafat sau cu
vibratoare de adncime.
Masinile de compactat prin vibrare se folosesc n general pentru compactarea
pmnturilor slab coezive, necoezive, a betoanelor si mbrcmin|ilor asfaltice.

3.1. CLASIFICARE
Dup domeniul de utilizare si construc|ia lor putem ntlni urmtoarele masini de
compactat prin vibare:
- plci sau grinzi vibratoare folosite la compactarea pmnturilor nisipoase si a
imbrcmin|ilor bituminoase; elementul vibrator deplasndu-se prin alunecare pe suprafa|a de
compactat.
- vibratoare de interior folosite pentru compactarea betoanelor sau a pmnturilor nisipoase.
- mese vibrante utilizate pentru compactarea betonului n elemente prefabricate din beton
armat si beton.

3.1.1. PLCI VIBRATOARE
Plcile vibratoare se utilizeaz n compactarea pmntului si pietrisului.
CLASIFICARE
a) Dup modul de deplasare:
- cu deplasare manual
- remorcate
- suspendate
b) Dup sistemul de vibra|ii
- cu oscila|ii circulare
- cu oscila|ii dirijate
c) Dup sistemul de ac|ionare
- ac|ionate mecanic
- actionate hidraulic
- ac|ionate electric
d) Dup greutate
- usoare avnd masa de 0.1-2 to
- mijlocii avnd masa de 2 - 4 to
- grele avnd masa de 4-8 to

ALCTUIRE
- n general placa vibratoare este alctuit din placa de baz T numit si talp, carcasa
superioar C si motorul M.

3.1.2. VIBRATOARE DE INTERIOR
Vibratoarele de interior se utilizeaz n compactarea betoanelor.
CLASIFICARE
Se pot ntlni urmtoarele tipuri de vibratoare:
- vibratoare grele de interior ac|ionate de un motor electric nglobat
- vibratoare ac|ionate de un motor electric montat la partea superioar a buteliei

Masini de Construc|ii Curs - 14 -
TRANSPORTUL MATERIALELOR N SI DIN SANTIER

poza basculanta x 6
poza autobetoniera x 3
poza trailer x 2
(bascularea poate fi n spate, lateral stnga sau dreapta n func|ie de natura locului disponibil)
(autobetonierele pot transporta capacit|i diferite)