CUPINS 1. Concepii privind pedeapsa cu moartea.2 1.1.Teoria beccarian.2 1.2.Teoria lombrosian...3 2. Re lementarea pedepsei cu moartea !n lume." 3.

Re lementarea pedepsei cu moartea !n dreptul rom#nesc..$ ". %r umente &pro' i &contra' aplicrii pedepsei cu moartea..( ".1.)*emple &pro'..+ ".2.)*emple &contra'., -. .iblio ra/ie........................................................................................................................1"

1. Conceptii privind pedeapsa cu moartea. Pedeapsa capital presupune uciderea0 unui om0 preva1uta prin le e ca pedeapsa pentru o in/ractiune 0 pentru care a /ost asit vinovat.)ste cea mai aspr pedeapsa care a e*istat vreodat. Inca din antic2itate acest tip de sanctiune a /ost de1batut de catre personalitatii precum Cicero0 Caesar sau S/#ntul %u ustin 0 insa 0 abia incepand cu secolul al 34III5lea 6 c#nd a /ost criticat0 printre al7ii de 4oltaire 8i de C. .eccaria 6 obiect al unei polemici umanitare 8i 9uridice care0 dac nu a reu8it s ob7in abolirea sa enerali1at0 a dus la utili1area ei pe o scar mai redus0 !n special !n )uropa : importanta deosebita a avut5o lombrosso0 care a de1voltat o teorie potrivit careia unii oameni au un anumit instinct criminal inascut care se poate de1volta pe parcursul vietii. ;apt pentru care el considera ca cel mai bine pentru societate este ca ast/el de indivi1ii sa /ie i1olati de societate 0 pentru a nu o pune in pericol. )ste pedeapsa cu moartea constituional sau nu< %cesta ramane inca 0 unul dintre subiectele controversate e*istente la nivel lobal in momentul de /ata. Inca din antic2itate societatea a cautat diverse metode de mentinerea a ordinii. %st/el0 pentru a se /ace di/erenta intre ce este permis si ce nu este permis 0 s5a a9uns la aplicarea unor norme de conduita0 ulterior aparand pedeapsa ca masura luata inpotriva nerespectarii unei re uli de conduita. =e e*emplu in evul mediu e*ista conceptia ca cel care este condamnat este &ca si mort' ast/el incetand a mai /i subiect de drept. =ac era cstorit0 cstoria se considera des/cut prin deces0 desc2i1#ndu5se succesiunea celui >decedat'0 iar actele pe care le !nc2eia dup condamnare se loveau de o nulitate absolut0 /iind considerate ine*istente. Teoria beccarian i teoria lombrosian 1.1. Teoria beccarian Con/orm cu cele propuse si sustinute de catre Cicero0 Caesar0 S/. %u ustin0 Sir T2omas ?ore0 in secolul al 34III5lea0 Cesare .eccaria lansa o teorie intr5o /orma moderna menita sa atra a atentia anumitor societatii europene si sa le determine sa des/inte1e pedeapsa capitala in /inal. Cesare .eccaria spune@ >Pentru mine este o absurditate ca le ea0 care e*prim voina comun i detest i pedepsete omuciderea0 s comit ea !nsi una i0 pentru a !mpiedica cetenii de la a sv#ri o crim0 s comande comiterea uneia !n public.' 10 milit#nd ast/el !mpotriva pedepsei capitale0 pe care o numete >aceast risip inutil de c2inuri care nu i5a /cut niciodat pe oameni

Cesare Beccaria Despre infraciuni si pedepse, Editura Rosetti, Bucureti, 2001, pagina 103.

mai buni.'2 .eccaria mai aduce un ar ument in spr9inul abolirii pedepsei capital 0/aptul ca pe msur ce supliciile devin mai crude0 su/letele oamenilor se obinuiesc. Nu intensitatea pedepsei are cel mai mare e/ect asupra su/letului omenesc0 ci durata ei.' 3 Cesare .eccaria considera ca nu este necesar ca societatea sa re ur a la omor in scopul preote9arii societatii0 si ca ar /i un e*emplu mai bun lun ii anii de servitute. )l considera ca span1urarea atra e dup a sine simpatie pentru criminal@ >Nu este util pedeapsa cu moartea pentru e*emplul de cru1ime pe care5l d oamenilor.' Tot el este cel care a/irm@ >Spectacolul !nspim#nttor0 dar trector al morii unui ticlos este o /r#n mai slab !mpotriva in/raciunilor dec#t !ndelun ul i continuul e*emplu al unui om privat de libertatea sa.' >=ac din perspectiva clasicilor0 sistemul pedepselor trebuie umani1at0 iar pedeapsa cu moartea trebuie s /ie utili1at cu reinere i numai !n anumite situaii de o ravitate e*trem0 din punctul de vedere al po1itivitilor prioritar este ideea de aprare social /erm0 mai ales !n raport cu cei predestinai s devin criminali0 /a de care trebuie dispuse msuri de si uran c2iar ante delictum'". 1.2. Teoria lombrosian Cesare Aombroso a lansat un current ant2ropolo ic potrivit caruia vedea in in/ractor o /iinta anormala 0 in in/ractiune un /enomen biolo ic0 un criminal innascut ceea ce 9usti/ica 0 in interesul apararii sociale 0 masurile repressive cele mai e/iciente 0 inclusive pedeapsa cu moartea0 pentru a5l /ace ino/ensiv. >Curentul antropolo ic iniiat de Cesare Aombroso vedea !n in/raciune un /enomen biolo ic0 !n in/ractor o /iin anormal0 un criminal !nnscut0 ceea ce 9usti/ic0 !n interesul aprrii sociale0 msurile represive cele mai e/icace0 inclusiv pedeapsa cu moartea0 pentru a5l /ace ino/ensiv.'$ Con/orm teoriei anormalitatii biolo ice Aombroso a de1voltat ideea naturii atavice a criminalului la ba1a caruia a stat cercetara craniului unui criminal la care a descoperit o adancitura accentuate in 1ona accipitala medie 0 intalnita /oarte des la craniile primitive. : alta idee este cea a raportului dintre de enerescen i criminalitate care sub aspectul moral0 pre1enta Ble aturii intr &nebunul moral & si &criminalul inascut' Aombroso se concentra1a si asupra studierii epilepsiei pe care o considera un /actor c2eie in etimolo ia criminala 0 &impulsurile criminale /iind considerate similar convulsiilor epileptic. 2. Re lementarea pedepsei capitale !n lume.

2 3

Idem, p. !. Idem, p. . " #$i%ian &astacan 'edeapsa capita$( )n dreptu$ rom*nesc, Ed. +ni%ersu$ ,uridic, Bucureti, 2010. Iu$ian 'oenaru 'edeapsa cu moartea. /pro0 sau /contra01, Ed. 2umina 2e3, Bucureti, 1 ", pag. 44.

Pedeapsa cu moartea este inca practicat in unele state din intra a lume0 desi in ultima vreme numerose proteste la nivel lobal care vi1ea1a des/intarea pedepsei cu moartea0 au inceput sa ia amploare . Potrivit unui raport al or ani1a7iei %mnestC International0 !n 2D11 aproape 1, mii de persoane au primit o asemenea sentin7 !n 7ri precum Iran0 PaEistan0 %rabia Saudit0 Femen0 IraE0 C2ina sau .elarus. ?embrii or ani1a7iei spun !ns c numrul celor e*ecuta7i ar putea /i cu mult mai mare. Statisticile reale nu au putut /i stabilite din cau1 c autorit7ile din Iran 8i C2ina ascund mii de ca1uri de e*ecu7ie0 transmite portalul de 8tiri CNN. Potrivit raportului %mnestC0 la s/#r8itul anului trecut 1+.($D de persoane au /ost condamnate la moarte0 iar cel pu7in -(- de persoane au /ost e*ecutate !n !ntrea a lume. :amenii au /ost condamna7i la moarte pentru mai multe in/rac7iuni0 inclusiv adulter 8i sodomie !n Iran0 blas/emie !n PaEistan0 iar !n apro*imativ 1ece 7ri 5 pentru in/rac7iuni cu dro uri. %mnestC sus7ine c !n multe dintre aceste ca1uri nu au avut loc procese ec2itabile 8i c mrturiile sunt deseori >ob7inute' prin tortur 8i alte metode de constr#n ere. Raportul nu include >miile de e*ecu7ii care au /ost e/ectuate !n C2ina0 unde au /ost e*ecutate mii de persoane !n 2D110 mai mult dec#t !n restul lumii la un loc'0 sus7in cei de la %mnestC International. Si SU% /ace parte din statele care mentin pedeapsa cu moarte 0 inre istrandu5se anul trecut cu e*ecutia a "3 de detinuti. Gn pre1ent0 !n )uropa0 pedeapsa capital a /ost abolit !n ma9oritatea statelor0 mai puin !n .elarus0 /iind si unul din motivele pentru care .elarus nu este membr a Consiliului )uropei. %utorit7ile publice re/u10 !ns0 s des/iine1e pedeapsa capital pe motiv c societatea nu este pre tit s renun7e la ea0 ca dovad invoc#nd re/erendumul din 1,,-0 !n care +D0""H din populaie a votat !n /avoarea pstrrii pedepsei cu moartea.

3. Re lementarea pedepsei cu moartea in dreptul romanesc. C2iar dac re/eritor la le ile =aciei0 mai ales !nainte de cucerirea roman0 datele istorice sunt e*trem de puine0 :livian ?astacan - susine opinia con/orm creia &voia cpeteniilor i drepturile /irii par s /i avut puterea le ii scrise'0 iar dup constitutirea statului dac0 adunarea poporului !narmat 0 /ormat e*clusiv din brbai0 avea dreptul s 2otrasc la propunerea cpeteniilor0 condamnarea la moarte. )voluia /ormaiunilor statale rom#neti a deternimat i modi/icarea cau1elor si a conditiilor care atra eau pedeapsa capital. Speci/ic )vului ?ediu0 at#t !n rile Rom#ne c#t i !n alte ri0 este varietatea modalitailor de e*ecutare a pedepsei capitale. Gn spaiul rom#nesc0 potrivit i1voarelor e*istente0
5

#$i%ian &astacan, op.cit. p.- i urm(toare$e.

"

era e*ecutat prin sp#n1urare0 decapitare0 tra ere !n eap0 arderea de viu0 !necare0 !n ropare de viu sau prin su rumare. ;aptele care atr eau pedeapsa capital sunt numeroase i etero ene sub aspectul naturii lor. %tr eau pedeapsa cu moartea /aptele care aduceau atin ere reli iei sau bisericii Iere1ia i ierosiliaJ ori cele !ndreptate !mpotriva autoritii centrale IdomnuluiJ0 cunoscute sub di/erite denumiri@ 2iclenie0 viclenie0 vicleu 0 2ainieJB neascultarea0 omorul intenionat0 paricidul0 t#l2ria0 /urtul0 c2iar i /urtia ul dac era comis !n mod repetat0 incendierea0 rpirea de /at sau /emeie0 sodomia0 incestul0 adulterul0 de/imarea0 /alsi/icarea de moned. Ulterior adoptrii Re ulamentelor :r anice i a unor evenimente istorice deosebite !n epoc0 demersurile de moderni1are a le islaiei0 inclusiv a celei penale0 au avut impact i asupra re lementrii pedepsei capitale. Gn principiu0 pedeapsa capital a /ost meninut !n le islaia Principatelor Rom#ne p#n la adoptarea Codului Penal din 1+-"0 dar dispo1iiile le ale erau mult mai precis determinate0 iar e*ecutarea pedepsei era considerabil umani1at. %st/el0 pedeapsa cu moartea era mult mai rar aplicat. :dat cu adoptarea Codul Penal de la 1+-" sanciunea aplicrii pedepsei cu moartea a /ost abolit0 ca urmare a in/luenelor europene e*iste. Soluia abolirii pedepsei cu moartea nu a pus capt con/runtrii de idei i a po1iiilor pro i contra acestui tip de pedeaps. =e alt/el0 aceasta a /ost reintrodus in Codul Penal al lui Carol al II5lea din 1,3- i men inut pe toat durata re imului politic comunist0 /iind abolit prin =ecretul 6Ae e din ( ianuarie 1,,D0 ultimii condamnai la e*ecutarea pedepsei cu moartea prin !mpucare /iind soii Ceauescu. Nicolae T. .u1ea menionea1 c pedeapsa cu moartea >ar /i putut /i ura !n le ile 8i pentru timpurile de pace0 nu numai pentru cele de r1boi0 pentru ca prin /or7a ei intimidant s /ie instrument al civili1a7iunii 8i al ordinii sociale0 a8a cum este 8i ast1i la popoarele cele mai culte 8i cele mai con8tiente de drepturile omului 8i mai devotate principiului de libertate individual'(. Gn Rom#nia0 art. 22 din Constituie repre1int o interdicie a pedepsei cu moartea0 de la care nu pot e*ista e*cepii. Pedeapsa cu moartea este considerat a /i contrar drepturilor naturale ale omului. Constituia Rom#niei+ are la ba1 po1iiile beccarianiste i pe cele contrare concepiilor colii po1itiviste e*primate !n domeniul dreptului penal i al criminolo iei. Un studiu al %sociatiei Pro=emocratia I%P=J0 pre1entat in 2D110 arata ca0 in ca1ul in care ar /i consultati printr5un re/erendum0 ,1H dintre romani ar vota pentru reintroducerea pedepsei cu moartea.

". %r umente &pro' si &contra'mentiinerii pedepsei cu moartea.

! 4

6ico$ae 7. Bu8ea 9i$osofia dreptu$ui pena$, Iai, 1 33, pag. 1 -:1 5. Constituia Rom*niei, art.22.

Sinta ma dreptul la viata In literatura de specialitate are in constitutiile statelor doua intelesuri. %st/el in acceptiunea restransa dpreptul la viata priveste viata persoanei numai in sensul /i1ic0 iar in acceptiunea lar a viata persoanei este privita ca un univers de /enomene capabil sa imbo ateasca e*istent /i1ica. %vand in vedere ca dreptul la viata este un drept /undamental al omului 0 statele urmarea /ie mentinerea pedepsei cu moarte prin suprimarea acestui drept /undamental 0 /ie prin abolirea Bpedepsei capitale prin inlocuirea ei cu pedeapsa pe viata. %r umente prin care se sustine mentinerea pedeppsei cu moarte acest /appt determina un sentiment individual si colectiv de securitate in cadrul siocietatii Un prim ar ument se re/era la statisticile 9udiciare prin care se pre1inta /aptul ca inlaturare pedepsei cu moartea din le islatia interna aunor state a dus la cresterea criminalitatii. ;iind in /avoare mentinerii pedepsei cu moartea 0 antibolitionistii0 sustin ca numai prin punerea in practica a acestei pedepse se poate crea in/racturului un rau cel putin e al cu /apta sa. Potrivit sonda9elor e//ectuate in unele tarii0 opinia publica sustine mentinerea pedepsei cu moartea0 intrucat Un al doilea motiv ar /i unul pur economic. Condamnarea la !nc2isoarea pe via nu este e/icient deoarece deinuii sunt !ntreinui de societate0 lucru care este0 !ntr5o mare msur0 anormal i departe de a /i moral. =e asemenea0 pedeapsa capital ar trebui s se aplice i din motive de si uran i protecie pentru ceilali membri ai societii. %r umente contra mentinerii pedepsei cu moartea

%r umentele sustinerii pedepsei cu moartea au /ost de1batute si combatute de cei care sunt impotirva acestei pedepse. %st/el o prima motivatie se re/era la caracterul in9ust si inuman al pedepsei cu moartea 0 preci1andu5se ca viata este atributul cel mai de pret al omului 0 care odata luat0 nu mai poate /i redat. Caracterul in9ust si inuman al pedepsei cu moartea poate /i demonstrate si prin ar umente de tip reli ios0 moral sau etic. )*istent erorilor si inscenariilor 9uridice care au e*istat dealun ul timpului0 constitui o motivatie /oarte puternica pentru abolitionistii care se ba1ea1a pe caracterul ireparabil al pedepsei cu moartea sip e /enomenul ireversibilitatii cu moartea.

Privind !n ansamblu aspectele pre1entate !n aceast lucrare0 se poate a9un e la o serie de conclu1ii ce se impun a /i subliniate. %st/el0 dincolo de a sus7ine sau nu pedeapsa cu moartea0
5

considerm c trebuie s e*iste !ntotdeauna o ec2ilibrare !ntre ravitatea unei in/rac 7iuni 8i pedeapsa ce se aplic pentru comiterea acesteia. Gn acest /el se atin e scopul instituit prin pedeaps. Societatea poate dispune de su/icient de multe mi9loace !n a/ara pedepsei cu moartea0 prin care s prote9e1e indivi1ii !mpotriva in/rac 7iunilor celor mai rave 8i !mpotriva in/ractorilor celor mai periculo8i. Pentru o mai mare e/icien7 0 trebuie s se anali1e1e atent adevratele motive ce determin cre8terea criminalit7ii pentru a o !nltura pe c#t posibil. Se impune a /i e/icienti1at 8i activitatea poli 7iei !n sirea criminalilor c rora e necesar s li se aplice sanc 7iuni severe. =in re lementrile 9uridice la nivel na7ional 8i interna7ional deriv0 !n mod cert0 orientarea ctre abolirea pedepsei cu moartea !n cele mai multe state ale lumii0 !ntruc#t acest curent contribuie la cre8terea demnit7ii umane0 la punerea !n eviden7 a importan7ei drepturilor /undamentale0 pedeapsa cu moartea neav#nd un loc le itim !n sistemul penal al societ7ilor democratice. %ceast idee a /ost de1voltat 8i de Curtea )uropean a =repturilor :mului de la Strasbour 0 care consider c >aprarea 8i de1voltarea drepturilor omului 8i a libert7ilor /undamentale se ba1ea1 pe un re im politic !ntr5adevr democratic I...J0 pe o concep7ie comun 8i un respect comun al drepturilor omului' . Gn conclu1ie0 soluia care ar trebui s e*iste !n societile actuale ar /i una de compromis0 !n care drepturile i libertile /undamentale ale omului s /ie aprate0 s nu /ie !n rdite !n vreun /el0 iar !n ca1ul !n care un individ le i nor0 s nu se mai bucure de acela i statut pe care l5 ar /i avut dac nu ar /i comis o crim. ,

.I.AI:KR%;I) 1. Cesare .eccaria0 =espre in/raciuni si pedepse0 )d. Rosetti0 .ucureti0 2DD1.

2. :livian ?astacan0 Pedeapsa capital !n dreptul rom#nesc0 )d. Universul Luridic0 .ucureti0 2D1D. 3. Iulian Poenaru0 Pedeapsa cu moartea@ >pro' sau >contra'<0 )d. Aumina Ae*0 .ucuresti0 1,,". ". Nicolae T. .u1ea0 ;iloso/ia dreptului penal0 Iai0 1,33.

CED;, 30 ianuarie 1

4, 'artie communiste unifi< de 7ur=uie et autres c> 7ur=uie, Recuei$ 1

4:I, p. "-

$. Constituia Rom#niei0 ?odi/icata si completata prin Ae ea de revi1uire a Constitutiei Rom#niei nr. "2,M2DD3.

SIT)5uri 1. 2. 3. NNN.drept.unibuc.ro NNN.ro.NiEipedia.or NNN.roportal.ro