1.

Servicii turistice Oferta de turism grupeaza ansamblu elementelor care concura la obtinerea produsului turistic, respective: potentialul natural si antropic, echipamentul de "productie" a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, naturale) destinate consumului touristic forta de munca specializata in activitatile specifice turismului, infrastructura turistica si conduitiile de comercializare (pret, inlesniri etc.). La fel ca cerearea si oferta turistica prezinta anumite particularitati. Se poate afirma ca, oferta turistica este relativ rigida; rigiditate care se poate analiza pe multiple planuri, cum ar fi: imobilitatea ofertei si a productiei turistice, care pentru a fi consumata, presupune deplasarea consumatorului si nu a produsului; imposibilitatea stocarii ofertei, deci a adaptarii cantitative a ofertei la nivelul cererii; rigiditatea in localizarea capacitatilor sau echipamentul de productie care este amplasat la locul sau in apropierea elementului atractiv. Tinand cont de modaliatea de plata, serviciile turistice pot fi grupate in servicii cu plata si servicii aprent gratuite. Serviciile de prima categorie, la randul lor pot fi: servicii achitate in avans sau inaintea inceperii consumatiei turistice (servicii incluse in pretul global al aranjamentelor achizitionate in cadrul turismului organizat si semiorganizat, abonamentele pentru folosirea unor facilitati de baza materiala), servicii achitate in momentul consumatiei (servicii presate pentru turistii care calatoresc pe cont propiu sau destinate satisfacerii cererii complementare a turistilor care au apelat la turismul organizat sau semiorganizat), servicii achiate ulterior consumatiei (cum este cazul serviciilor platite cu ajutorul cartilor de credit si servicii cu plata in rate (folosite mai ales pentru clientele turistica cu venituri modeste). Servicii aprent gratuite sunt prestate de punctele de informare turistica sau de unele firme turistice in scopul atragerii sau mentinerii clientelei (servicii de parcare pazita gratuita, accesul gratuit la piscine hotelului, torturi aniversare, etc.) O asemenea clasificare permite luarea in calcul a decalajului de timp si spatiu dintre manifestarea cererii fermei si consumului efectiv al serviciilor comandate.

Mai mult servicii gratuite sau aparent gratuite sunt oferite in scopuri promotionale, in deosebit in perioadele in care cererea turistica se situeaza in valori scazute datorita manifestarii fenomenului sezationalotatii. Plata unor servicii de decontare ulterioara prin sistemul cartilor de credit, achitarea in rate a consului sejurului turistic sau serviciile prestate pe baza de abonamente reprezinta si forme complementare de servicii oferite turistilor. Achizitionarea serviciilor turistice si efectuarea platii lor anticipat ofera avantaje atat turistilor (benificieri ai unor conditii de utilozare prioriate prin posibilitatile create pentru o mai rationala gospodarire a bugetului de cheltuieli pentru concedii) cat si pentru prestatori care isi asigura un anumit volum de incasari certe, atat mai dorit cu cat oferta turistica este o oferta in asteptare, o oferta dimensionala in conditii de risc, incertitudine si probabilitate a manifestarii cererii. 2. Importanta serviciului de cazare hoteliera In literatura de specilizare, cazarea si alimentatia, alaturi de tratamente, sunt considerate servicii de baza. Intre introducerea in circuitul turistic a unor obiective si constituirea bazelor de cazare si alimentatie exista paralelism evident, acesta parand ca o rezultanta stricta a cererii fiind foarte sensibili la imperativele acesteia. Serviciul de carare variaza prin continul sau, crearea conditiilor si a confortului pentru adapostirea si odihna calatorului. Acest serviciu se prezinta ca o activitate complexa, decurgand din exploatarea capacitatilor de cazare si este alcatuit dintr-un grupaj de prestatii oferite turismului, pe timpul sejurului in unitatile de cazare. Dezvoltarea si cantitatea serviciului de carzare sunt depandente, in primul rand, existenta unei baze tehnico-materiale de cazare (hoteluri, moteluiri etc.) adecvate, cu dotari corespunzatoare, care sa ofere turistilor conditii optime si sa indeplineasca, dupa caz si alte functii. In al doilea rand, serviciul de cazare este influentat de dotarea cu personal a capacitatilor de cazare, de nivelul de clasificare a lucrarilor si de organizare a muncii in unitatile hoteliere.

In acest context, insuficiuenta spatiilor de cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucrarilor sau slaba pregatire, infleunteaza negative calitatea prestatiei turistice prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului. Industria hoteliera este considerata in cele mai multe tari ca o activitate distinta a economiei care inglobeaza ansamblu activitatilor desfasurate in spatiile de cazare, acele prestatii oferite turismului in timpul si in legatura cu ramanerea lui in unitatile hoteliere. Continutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacitatilor de cazare si implicarea lor in activitatea turistica, imbogatindu-se cu noi functii si forme de prestatii. Industria hoteliera, desi nu priveste in exclusivitate asigurarea necesarului de spatii si servicii de cazare pentru tursti, manifesta multa receptivitate fata de nevoile acestora si evoluaeaza in interdependenta cu activitatea turistica. Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de o aparte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite. Industria hoteliera si respactiv caliatea serviciului de cazare inflenteaza nu numai dezvoltarea turismului, in general, ci si eficenta acestei activitati. Prin atractia exercitata, serviciile de cazare asigura o buna valorificare a potentialului turistic, a disponibilitatilor de forta de munca, a capacitatii bazei tehnico-materiale, conducand la realizarea unei eficente superioare de exploatare. De asemenea, complexitatea serviciilor de cazare si diversitatea lor reprezinta un factor de prestigiu in turism. La randul iei,industria hoteliera suporta inflenta dezvoltarii turistice. De fapt, ea evolueaza sub incidenta unui complex de factori si fenomene socio-economice in cadrul carora circulatia turistica detine un loc important. Cresterea numarului de turisti si a exigentilor acestora, determina eforturi adapate din partea industriei hoteliere, eforturi care se materializeaza

in aparitia de unitati hoteliere cu functii complexe, care se adreseaza diferitelor categorii de turisti prin diversificarea gemei serviciilor oferite. Piaa de regim hotelier Bucureti. Studiu de caz RomVision Haotic. Nereglementat. Netransparent. Caustic, dar acesta este adevrul. i este nefiresc pentru c vorbim de o pia care, n 2012, a nsemnat peste 12 milioane de euro. Cauzele sunt multe, ns, principala este reprezentat de cei care, n ultimii trei ani, au intrat i joac incorect, permindu-i s practice preturi de dumping tocmai pentru c nu ofer adevrate servicii hoteliere. A crescut foarte mult cantitatea. Sunt zeci de companii, care nu au adus nimic n plus, ci pur i simplu au nchiriat, de la teri, apartamente pe termen lung i le-au subnchiriat cu ziua. Concluzia este evident: s-a pierdut calitatea. Cnd RomVision a intrat pe aceast pia n 2001 a avut o alt viziune: inovaie n servicii i Internetul. Aceast companie a fost primul juctor din Romnia care a folosit Internetul ca principal vehicul de promovare / comunicare. Ulterior, Internetul a permis intrarea multor companii i dezvoltarea extrem de concurenial, dar, constant, n aceast pia, ne-am meninut doar noi mpreun cu alte trei companii (Professional Realty, Unid i Agentia H). Restul au intrat i au ieit. Timpul este cel care d valoarea.

Criza economic n domeniul hotelier n primele trei luni din acest an cererea a czut abrupt pentru ca ulterior s pstreze trendul descresctor, dar mai moderat, cu mici fluctuaii. Drept urmare, am sczut numarul de apartamente din portofoliu, am micorat tarifele i am ajustat cheltuielile operaionale, att ct ne-a permis condiia pe care ne-am impus-o, i anume calitatea ridicat a serviciilor oferite. i pe piaa hotelier situaia este similar. Reducerea drastic a tarifelor hotelurilor de 5 stele poate avea un efect numai pe termen scurt. Standardul serviciilor unui hotel de 5 stele nu se va confunda niciodat cu ce i poate oferi o unitate cu 3 stele. Dou companii concureaz practicnd tarife asemntoare, dar prestnd servicii complet diferite din punct de vedere
4

calitativ i chiar cantitativ. Se sper ca n urmtoarele ase luni s se ajung la punctul de echilibru. Pe aceast pia o bun parte sunt juctori care vnd doar imagine. Se promoveaz ceva i cu totul altceva primete clientul. Manipulnd imagini, prezentnd apartamente care nu exist n portofoliul lor i fcnd regim hotelier cu servicii de nisip nu poi rezista pe aceast pia. Ca i pn astazi, timpul i va exclude pe cei care nu au fcut acest business . Pia sprijinit de Ministerul Turismului?! Aceast pia a fost complet ignorat de ctre Ministerul Turismului. Se sper c lucrurile se vor schimba sub acest aspect, iar cei n msur s-i exercite rolul ca instrument de control i reglementare. Ar nsemna avantaje pentru toi cei implicai: statul colecteaz mai bine ce i se cuvine, cei care i-au fcut un business corect n domeniu pot s se orienteze ctre calitate i nu spre un razboi dus contra concurenei neloiale, i de departe de a fi ultimul pe lista, clienii notri ar primi ceea ce li se cuvine, iar suprizele care ar putea s apar ar fi numai unele plcute.