Sunteți pe pagina 1din 27

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE MANAGAMENT ANUL II

CUPRINS
CAPITOLUL I 1.1. Definitia datoriei pu !i"e ###############. pa$ % 1.&. For'e!e (i in(tru'ente!e datoriei pu !i"e#########pa$ ) CAPITOLUL II &.1. Definirea datoriei pu !i"e interne############..pa$ * &.&. Ge(tionarea datoriei pu !i"e interne###########.pa$ + &.%. Indi"atori de apre"iere################....pa$ + CAPITOLUL III %.1. Datoria pu !i"a e,terna. C!a(ifi"are###########.pa$ 3.2. Deo(e iri intre datoria pu !i"a interna (i "ea e,terna###...pa$ 1% CAPITOLUL IV E.o!utia datoriei pu !i"e a Ro'aniei.................................................pa$ 1/ CAPITOLUL V Datoria pu !i"a a Ro'aniei in raport "u "e!e!a!te (tate din UE#. pa$ 1CONCLU0II###################### pa$ && 1I1LIOGRAFIE####################. pa$ &) ANE2E
2

CAPITOLUL I3 1.1. Definitia datoriei pu !i"e Imprumutul public intern si/sau extern genereaza datorie publica. Pentru exprimarea proportiei cantitative a imprumutului public se foloseste expresia datorie publica care reprezinta indicele sintetic de apreciere a situatiei financiare a statelor din acest punct de vedere. Datoria pu !i"a reprezinta totalitatea obligatiilor juridice banesti care revin statului guvern! institutii publice! financiare! unitati administrativ"teritoriale# la un moment dat! in virtutea imprumuturilor facute pana in acel moment de la orice alt subiect de drept. $laturat expresiei datorie publica este utilizat si conceptul 4(er.i"iu! datoriei pu !i"e5 care are intelesul de comensurare al costului banesc al datoriei publice! distinct pentru creditele interne si respective cele externe. $dministrarea datoriei publice este data prin lege in competenta %inisterului &inantelor Publice! care are autoritatea de a stabili balanta zilnica al contului general al trezoreriei statului! viitoarele niveluri ale cerintei de lic'iditate! scadenta datoriei publice! costurile cu dobanda corespunzatoare si refinantarea sau diminuarea datoriei publice.
(c'ematic! datoria publica totala se prezinta ca )n figura *.*.

Figura 1.1. Formele de manifestare a datoriei publice

Datoria publica totala reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare ale statului guvern! institutii publice! financiare! unitati administrativ"teritoriale# la un moment dat! rezultate din )mprumuturi interne si externe )n lei si )n valuta# contractate pe termen scurt! mediu si lung! precum si obligatiile statului catre trezoreria proprie! pentru sumele avansate temporar )n scopul acoperirii deficitului bugetar. +mprumuturile pot fi contractate de stat! prin %inisterul &inantelor! )n nume propriu sau garantate de acesta. ,atoria publica se exprima )n moneda nationala sau )n valuta! )n functie de locul unde se contracteaza si de conditiile )mprumutului. +n scopul evaluarii datoriei publice a -om.niei! obligatiile exprimate )n alta moneda dec.t cea nationala se calculeaza )n moneda nationala! utiliz.ndu"se cursul de sc'imb comunicat de /anca 0ationala a -om.niei. ,e asemenea! datoria publica totala a unei tari se poate exprima n valori absolute pentru a cunoaste sarcina la care este supusa economia tarii respective fata de creditori#! )n valori relative, ca procent din P.I./. pentru a permite comparatia )n timp si )ntre tari# si ca marime medie pe locuitor pentru a permite comparatii si analize )n timp si spatiu#. ,atoria publica totala se calculeaza si se gestioneaza separat pe cele doua forme ale sale! respectiv datoria publica interna si datoria publica externa.

1.&. For'e!e (i in(tru'ente!e datoriei pu !i"e &ormele datoriei publice sunt1 a# ,upa cum creditul public este intern sau extern si datoria publica este1 datoria publica interna constituie o parte integranta a datoriei publice totale si evidentiaza imprumuturile de stat de pe piata financiara interna! de la persoane

fizice si/sau juridice! in moneda nationala sau in valute straine! precum si imprumuturile angajate de terti! cu garantia statului! nerambursate la un moment dat. datoria publica externa constituie! de asemenea! o parte integranta a datoriei publice totale si se defineste prin creditele externe contractate si angajate de catre stat! in nume propriu! sau de catre autoritatile administratiei publice locale! precum si prin creditele externe contractate si angajate de catre alti subiecti autonomi! cu garantia expresa a statului. b# In functie de termenul pentru care este contractat imprumutul public! deci in functie de gradul de exigibilitate a datoriei publice putem vorbi despre1 datoria publica flotanta reprezinta datoria publica pe termen scurt si este generate de imprumuturile contractate! pe perioade de p.na la un an! in scopul acoperirii golurilor de casa generate de neconcordanta! in timp! a veniturilor cu c'eltuielile bugetare. datoria publica consolidata cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din imprumuturile de stat contractate pe termen mediu si lung! precum si a celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a imprumuturilor pe termen scurt! pe perioade de timp mediu si lung. +n prezent! )n afara celor doua forme ale datoriei publice flotanta si consolidata#! se vorbeste si despre datoria publica la vedere, care include at.t depozitele constituite la 3rezoreria publica! de catre diversi subiecti autonomi! c.t si alte sume banesti colectate de aceasta prin circuitul sau propriu. ,istinctia dintre datoria publica flotanta si cea consolidata este importanta si pentru aprecierea efortului financiar pe care statul este nevoit sa"l faca! )n mod curent! pentru rambursarea datoriei scadente si pentru plata dob.nzilor aferente )n cursul unui an. $stfel cu c.t ponderea datoriei publice flotante )n totalul datoriei publice este mai mare! cu at.t nevoia curenta de resurse financiare menite sa acopere (er.i"iu! datoriei pu !i"e6 este mai presanta! si invers.

,e asemenea! )n functie de termenele scadentelor sale! structura datoriei publice variaza de la o tara la alta si chiar de la o perioada la alta, datorita conditiilor financiar" monetare )n care se formeaza. $stfel! tarile )n care procesele inflationiste sunt de amploare si de lunga durata sunt nevoite sa apeleze mai mult la )mprumuturile pe termen scurt si uneori! mediu! deoarece plasamentele pe termen lung nu sunt destul de atractive pentru detinatorii de capitaluri banesti disponibile pentru )mprumut. $ceasta atractivitate scazuta! datorata eroziunii sistematice a puterii de cumparare a monedei! obliga statele! )n cauza! sa creasca nivelul ratei dob.nzii si sa acorde alte c# In functie de calitatea creditorilor! datoria publica poate fi1 datorie publica bruta! fiind data de valoarea totala a imprumuturilor! indiferent unde sunt plasate acestea5 datorie publica neta! in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului. +n contractarea )mprumuturilor publice! interne si externe! trebuie neaparat respectat p!afonu! de 7ndatorare pu !i"a. $cesta cuprinde totalitatea )mprumuturilor pe care statul le poate contracta si garanta )n decursul unui an calendaristic. ,e aceea! acest plafon se stabileste anual prin lege. 6aloarea totala a datoriei publice contractata de %inisterul &inantelor Publice si de catre autoritatile administratiei publice locale este inscrisa in -egistrul datoriei publice a statului si -egistrul garantiilor de stat pentru imprumuturi ! respectiv -egistrul de evidenta a datoriei publice locale. 1. . Instrumentele datoriei publice sunt1 a# titlurile de stat emise pe piata interna sau externa5 b# imprumuturile de stat de la banci! de la alte institutii de credit! persoane juridice romane sau straine! in conditii rezultate in urma negocierilor5 c# imprumuturile de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine! institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale5

d# imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al 3rezoreriei (tatului! in conditiile legii5 e# garantiile de stat. CAPITOLUL II3 &.1. Definirea datoriei pu !i"e interne 8a nivel national! at.t angajarea imprumuturilor publice de pe piata financiara interna! c.t si garantiile acordate de stat unor terti pentru a contracta imprumuturi se realizeaza de catre 9uvern! in limita sumei aprobate de Parlament! prin intermediul %inisterului &inantelor sau al altor institutii financiare specializate! care dob.ndesc calitatea de agent al statului. ,atoria publica interna constituie o obligatie irevocabila si neconditionata a statului de a rambursa imprumuturile contractate in lei! de a plati dob.nzile! c.stigurile si alte costuri aferente. Pentru plata dob.nzilor aferente datoriei publice interne se acorda o autorizare bugetara permanenta8 respectiv o aprobare nelimitata de rambursare a imprumuturilor si de plata a dob.nzilor si c.stigurilor aferente! care nu necesita aprobari suplimentare prin legea anuala a bugetului de stat. Datoria publica interna este !enerata de"
o

imprumuturile pe termen scurt, contractate de stat! la /anca 0ationala a -om.niei! pentru ec'ilibrarea bugetului de stat si care se ramburseaza in cursul anului5 emisiunea de bonuri de tezaur in scopul ec'ilibrarii bugetului de stat! rambursabile din resurse bugetare p.na la finele anului5 plasarea de inscrisuri, prin subscriptie publica, pe termen mediu si lung, in scopul procurarii resurselor banesti necesare pentru acoperirea deficitului bugetar anual5 garantiile ce se acorda de stat pentru credite bancare interne primite de anumite unitati economice si administrativ"teritoriale in scopul satisfacerii unor nevoi de dezvoltare economica5

folosirea pe termen scurt a disponibilitatilor din conturile Trezoreriei publice.

;onstituirea resurselor financiare necesare rambursarii ratelor scadente si platii dob.nzilor aferente reprezinta sarcina unitatilor economice beneficiare a creditelor garantate de stat. #.#. $estionarea datoriei publice interne se asigura de catre %inisterul &inantelor si consta in1
o o

contractarea imprumuturilor de stat5 organizarea si tinerea evidentei! prin conturi specifice! a datoriei publice interne5 rambursarea datoriei publice5 calculul si plata dob.nzilor! comisioanelor si spezelor datorate5 efectuarea altor operatiuni specifice.

o o o

&.%. Indi"atori de apre"iere Pentru realizarea acestui deziderat se utilizeaza o serie de indicatori de apreciere, dintre care mentionam1
o

gradul de indatorare a statului se determina ca raport procentual intre cuantumul datoriei publice si produsul intern brut#5 datoria publica interna angajata ca totalitate a obligatiilor asumate de stat fata de creditorii interni si nerambursate in momentul realizarii analizei#5 datoria publica angajata pe locuitor ca raport intre marimea absoluta a acesteia si numarul locuitorilor unei tari#5 serviciul datoriei publice interne, in marime absoluta5 ponderea serviciului datoriei publice interne in produsul intern brut sau in totalul cheltuielilor bugetare; marimea ratelor scadente pentru datoria publica interna si ponderea acestora in produsul intern brut;

o o

<

marimea dobnzilor si comisioanelor datorate pentru datoria publica interna si ponderea acestora in produsul intern brut.

CAPITOLUL III .1. Datoria publica e%terna. Clasi&icare +mprumuturile externe reprezinta o forma a exportului de capital si au )nregistrat o dezvoltare foarte mare )n secolul al =="lea datorita existentei! pe piata tarilor dezvoltate! a unui surplus relativ de capital! care )si cauta plasament peste granita )n conditii mai avantajoase dec.t )n interior. +mprumuturile sau creditele externe (e $rupea9a dupa anumite criterii! astfel1 1. 7n fun"tie de de(tinatie8 deosebim1 a# credite pe marfuri sunt mai frecvente si se acorda pentru cumparari de marfuri de la creditor sau din tara acestuia#5 b# credite financiare se folosesc mai rar si se acorda de organisme financiare internationale )n valuta convertibila5 acestea se utilizeaza de catre debitor! potrivit nevoilor sale! fie pe piata creditorului! fie pe o terta piata! )n special )n scopuri productive cum ar fi1 construirea de )ntreprinderi extractive! centrale electrice! fabrici producatoare de bunuri de consum! drumuri si poduri! cai ferate si alte lucrari de infrastructura etc.#5 &. 7n fun"tie de durata pentru "are (e a"orda8 distingem1 a# b# c# credite acordate pe termene scurte *"2 ani#5 credite acordate pe termene medii 3"4 ani#5 credite acordate pe termene lungi peste 4 ani#. >

/eneficiarul unui credit extern este interesat ca termenul de rambursare sa fie suficient de )ndepartat pentru a"si procura resursele necesare restituirii acestuia si ac'itarii dob.nzilor! comisioanelor si a altor c'eltuieli aferente. ,aca )mprumutul extern are o destinatie productiva! atunci termenul de rambursare trebuie stabilit )n functie de momentul punerii )n functiune a obiectivului respectiv si de valoarea adaugata ce se poate obtine de pe urma acestuia. ,e aceea! )n cadrul termenului final de rambursare se stabilesc trei perioade distincte! si anume1 perioada de utilizare a creditului5 perioada de gratie a creditului )n cursul careia nu se efectueaza plati pentru rambursarea acestuia5 perioada de rambursare propriu"zisa a creditului.

+n concluzie! ter'ene!e "redite!or (e (ta i!e(" 7n fun"tie de1 destinatia acestora5 rentabilitatea obiectivului pentru care se contracteaza )mprumutul5 practica internationala5 legislatia existenta )n tara creditorului si! respectiv! )n tara beneficiarului creditului5 prevederile unor conventii internationale )n materie s.a.

%. 7n fun"tie de 'oda!itatea de ra' ur(are8 deosebim1 a# b# credite externe rambursate n cote egale; credite externe rambursate n cote inegale care cresc progresiv#5

*?

c#

credite externe rambursate ntr!o singura transa la scadenta#.

). din pun"t de .edere a $arantiei (o!i"itate8 )nt.lnim1 a# credite externe acordate pe baza unei garantii materiale cum ar fi1 marfuri! documente de dispozitie asupra marfurilor! actiuni si obligatiuni! depozite ale unor firme! ale unor institutii guvernamentale! venituri ale statului! rezervele de aur si devize ale statului etc.#5 b# credite externe acordate pe baza unei garantii morale.

:. din pun"tu! de .edere a! "reditoru!ui8 creditele externe pot fi acordate de catre1 a# b# c# d# e# ntreprinderi furnizoare credite comerciale sau de firma#5 banci si alte institutii de credit credite bancare#5 guverne credite guvernamentale#5 organisme financiare internationale credite financiare#5 rentieri si alte persoane fizice )mprumuturi de stat#.

;ntreprinderi!e furni9oare (i in(titutii!e finan"iar< an"are a"orda "redite pe a9e i!atera!e8 $u.erne!e a"orda a(i(tenta pu !i"a i!atera!a8 iar or$ani('e!e finan"iare internationa!e a"orda a(i(tenta pu !i"a pe a9e 'u!ti!atera!e. 'sistenta publica bilaterala prezinta urmatoarele "ara"teri(ti"i3 a# se acorda de catre1 " guvernele tarilor dezvoltate! membre ale ;omitetului de $sistenta pentru ,ezvoltare pentru @arile membre ale A.;.,.B.5

**

"

guvernele unor tari exportatoare de petrol! membre ale A.;.,.B. etc.

b#

)mbraca urmatoarele for'e3 " " " ajutoare )n natura sau )n bani5 asistenta te'nica si militara5 )mprumuturi )n conditii privilegiate.

'sistenta publica multilaterala se acorda de organisme financiare internationale! cum ar fi1 a# /anca Internationala pentru -econstructie si ,ezvoltare /.I.-.,.#! denumita si /anca %ondiala5 b# organismele financiare regionale1 /anca Buropeana pentru

-econstructie si ,ezvoltare! /anca Interamericana de ,ezvoltare! /anca $fricana de ,ezvoltare! /anca $siatica de ,ezvoltare! /anca de ,ezvoltare a ;araibelor5 c# organisme financiare ale ;omunitatii Bconomice Buropene1 &ondul Buropean de ,ezvoltare! /anca Buropeana de Investitii. /. din pun"tu! de .edere a! enefi"iaru!ui de "redite e,terne8 7n "a!itate de 7'pru'utat pot sa apara1 a# b# c# )ntreprinderi private si publice5 banci si alte institutii financiare5 guverne! unitati administrativ"teritoriale5

*2

d#

alte institutii de drept public.

Cneori! )n cazul )mprumuturilor acordate pe baze bilaterale de catre tarile dezvoltate! aprobarea acestora este )nsotita de1 conditii economice, cum ar fi1 " utilizarea sumelor acordate pentru finantarea unor programe economice numai pentru obiectivele agreate de tarile creditoare5 " valorificarea resurselor naturale! de catre tarile )n curs de dezvoltare! preponderent! sub forma de materii prime si semifabricate5 " utilizarea creditelor externe pentru procurarea de ec'ipamente si alte produse industriale din tarile creditoare s.a. conditii politice, cum ar fi1 " sprijinirea politicii interne si externe a guvernului tarii creditoare! a initiativelor si actiunilor acestuia pe plan international! de catre guvernul tarii debitoare5 " " respectarea drepturilor omului5 restaurarea si consolidarea democratiei s.a.

conditii militare, cum ar fi1 " " " aderarea tarii beneficiare la anumite aliante militare5 crearea de baze militare straine pe teritoriul tarii beneficiare5 participarea la anumite actiuni militare5

*3

"

ac'izitionarea de te'nica de lupta si armament din tara creditoare s.a.

;a parte a datoriei publice! datoria publica externa se manifesta )n anumite forme )n toate tarile lumii! dar ponderea sa )n totalul datoriei publice difera de la o tara la alta si de la un grup de tari la altul! altfel1 n tarile dezvoltate din punct de vedere economic, ponderea datoriei publice externe )n totalul datoriei publice este relativ scazuti5 n tarile n curs de dezvoltare, ponderea datoriei publice externe )n totalul datoriei publice este relativ ridicata! deoarece! de regula! acestea sunt nevoile sa apeleze pe o scara mai larga la resurse externe. Aptiunea tarilor lumii pentru )mprumuturile interne si externe este dependenta de1 marimea pietei interne a capitalului de )mprumut5 volumul comertului exterior5 raportul dintre exportul si importul care compun comertul exterior.

3.2. Deo(e iri intre datoria pu !i"a interna (i "ea e,terna "pre deosebire de datoria publica interna, datoria publica externa este mai mpovaratoare din urmatoarele motive principale# a# )mprumuturile externe trebuie rambursate! )n timp ce )mprumuturile interne pot fi transformate )n )mprumuturi perpetue sau rambursarea lor poate fi am.nata printr"o conversie )ntr"un )mprumut pe termen lung5 b# obligatiile privind dob.nzile si alte c'eltuieli aferente )mprumuturilor externe se stabilesc de catre creditori! guvernul tarii beneficiare neav.nd control asupra acestora5

*2

c#

o depreciere a valutei debitorului pe pietele monetare interne creste povara platilor de dob.nzi si a capitalului rambursat5

d#

platile trebuie efectuate la termenele stabilite de catre creditori si nu la cele convenabile tarii debitoare5

e#

neplata/nerestituirea la termene stabilite a dob.nzilor! comisioanelor sau a capitalului )mprumutat tage penalitati si creeaza dificultati pentru obtinerea unor credite )n viitor5

f#

balanta de plati este influentata negativ daca sumele obtinute prin )mprumuturi externe nu sunt utilizate pentru cresterea exporturilor sau pentru reducerea importurilor tarii debitoare5

g#

pierderea de suveranitate reprezinta! uneori! un pret indirect al recurgerii la )mprumuturi externe este cazul )mprumuturilor obtinute de la unele institutii financiare internationale si care pot cere guvernului tarii beneficiare sa promoveze anumite politici economice#.

Potrivit legislatiei rom.nesti )n vigoare! la propunerea 9uvernului! Parlamentul aproba p!afonu! de "redite e,terne )n limita gradului de )ndatorare externa! )n care se )ncadreaza necesarul de )mprumuturi externe pe baza strategiei privind datoria publica externa. ,e exemplu! plafonul de indatorare publica externa a -omaniei pentru anul 2??: s"a stabilit in suma de 2.2?? milioane euro! respectiv *>.??? milioane lei. &ondul de risc pentru garantii externe si )mprumuturi subsidiare se constituie de catre %inisterul &inantelor! (e ad'ini(trea9a 7n re$i' e,tra u$etar si se alimenteaza cu1 sumele datorate de catre beneficiarii de credite externe! garantate de stat5

*4

dob.nzile bonificate la disponibilitatile acestui fond de catre 3rezoreria publica5

penalitatile aplicate pentru neplata la termen a comisioanelor datorate.

+mprumuturile externe contractate de statul rom.n! )n nume propriu! precum si cele garantate de stat se )nscriu )n Re$i(tru! datoriei pu !i"e e,terne8 care este instituit legal la %inisterul &inantelor. ;.nd situatia o impune! 9uvernul analizeaza oportunitatea si conditiile de reesalonare! refinantare si/sau conversiune a datoriei publice externe si prezinta propunerile sale Parlamentului )n vederea aprobarii. Revizuirea datoriei publice e%terne se efectueaza! adesea! atunci c.nd tara debitoare! fie )nt.mpina dificultati )n respectarea termenelor scadente datorita insuficientei resurselor valutare#! fie nu are dificultati )n onorarea serviciului datoriei publice externe!D dar doreste sa beneficieze de conjunctura favorabila a pietei de capital prin rambursarea anticipata a unor )mprumuturi#. +n practica internationala se utilizeaza urmatoarele 'etode de re.i9uire a datoriei pu !i"e3 a# reamenajarea sau restructurarea prin care se modifica scadentarul rambursarilor si rata dob.nzii )n scopul asigurarii conditiilor ca debitorul sa poata ac'ita arieratele )nregistrate#5 b# recapitalizarea sau consolidarea prin recapitalizare se urmareste angajarea unui nou )mprumut pentru restituirea celui restant! iar consolidarea )nseamna a considera stinsa o datorie anterioara! ramasa neplatita! prin subscrierea unui )mprumut nou pe o perioada mai )ndelungata#5 c# anularea sau $usurarea$ datoriei publice reprezinta metoda de ultima instanta a revizuirii datoriei! foarte greu acceptata de creditori si consta )n

*7

scutirea totala sau partiala a tarii debitoare de serviciul aferent unor )mprumuturi scadente#. ,eseori! revizuirea datoriei publice! prin anularea sau EusurareaE datoriei publice! se efectueaza din ratiuni politice! )n scopul cresterii influentei creditorilor )n tarile debitoare. %arimea si evolutia datoriei publice externe se afla )n str.nsa dependenta fata de a!anta de p!ati e,terne8 al carei proiect se elaboreaza de catre %inisterul &inantelor! )n colaborare cu /anca 0ationala a -om.niei. Bxecutia balantei de plati externe se urmareste de catre /anca 0ationala a -om.niei! care )ntocmeste si transmite! trimestrial! %inisterului &inantelor (ituatia drepturi!or (i an$a=a'ente!or e,terne a!e (tatu!ui. Se'e(tria!8 %inisterul &inantelor si /anca 0ationala a -om.niei prezinta 9uvernului informari cu privire la modul de realizare a prevederilor )nscrise )n balanta de plati externe! precum si propuneri de solutii pentru acoperirea deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al acesteia.

*:

CAPITOLUL IV E.o!utia datoriei pu !i"e a Ro'aniei

Datoria public % PIB An Procent 2007 19,80% 2008 21,30% 2009 29,40% 2010 37,20% 2011 38,60% 2012* 40,20%

Datoria publica
45,00% 40,00% 35,00% 30,00% 25,00% Procent 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00% 37,20% 29,40% 19,80% 21,30% 38,60% 40,20%

2007

2008

2009 An

2010

2011

2012*

Figura %

An Datoria local Datoria public Datoria public u!erna"ental

2007 6.174,00 82.324,30 76.149,00

2008 9.238,00 109.795,00 100.556,00

2009 10.835 147.329,00 136.493,00

2010 11.948 194.49 182.510,00

2011 12.533,70 222.768,00 210.235,00

*<

Valoarea datoriilor publice


250.000,00 200.000,00 150.000,00 Mil. RON 100.000,00 50.000,00 0,00 2007 2008 2009 An 2010 2011 Datoria local Datoria public Datoria public u!erna"ental

Figura & Stru"tura datoriei pu !i"e $u.erna'enta!e pe tipuri de do >nd?


An Doband !i" Doband &ariabil 2008 31,30% '8$(0% 2009 42,40% #($'0% 20 0 #2$ 0% 47,90% 20 #%$90% 45,20%

)tructura datoriei publice *u&erna+entale pe tipuri de dob,nd


70,00% 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00% 2008 2009 An 2010 2011 Doban# $i% Doban# !ariabil

Figura ' Stru"tura datoriei datoriei pu !i"e $u.erna'enta!e pe .a!ute

*>

Ponderea -n total &'( )*& *+D Alte &alute .otal

2008 59,70% 27,90% 9,20% 3,20% 00%

2009 47,10% 41,50% 6,30% 5,10% 00%

20 0 45,30% 42,80% 4,70% 7,20% 00%

20 48,10% 42,50% 2,90% 6,50% 00%

)tructura datoriei datoriei publice *u&erna+entale pe &alute


60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00% 2008 2009 An 2010 2011 &'( )*& *+D Alte !alute

Figura (

Stru"tura datoriei pu !i"e $u.erna'enta!e pe tipuri de do >nd?


An Doband !i" Doband &ariabil 2008 31,30% '8$(0% 2009 42,40% #($'0% 20 0 #2$ 0% 47,90% 20 #%$90% 45,20%

)tructura datoriei publice *u&erna+entale pe tipuri de dob,nd


70,00% 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00% 2008 2009 An 2010 2011 Doban# $i% Doban# !ariabil

2?

(i!ura )

Stru"tura datoriei pu !i"e $u.erna'enta!e din pun"t de .edere a! 'aturit?ii


An / an 1# ani 2 # ani 2008 %9$00% 10,70% 40,10% 2009 37,80% 19,90% %2$%0% 20 0 35,10% 23,40% % $%0% 20 32,20% 26,20% % $'0%

)tructura datoriei publice *u&erna+entale din punct de &edere al +aturit ii


50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00% 2008 2009 An 2010 2011 , 1 an 1-5 ani . 5 ani

Figura ) CAPITOLUL V Datoria pu !i"a a Ro'aniei in raport "u "e!e!a!te (tate din UE3 Datoria pu !i"a @ PI13

2*

Figura * Datoria pu !i"a pe .a!uta3

Figura +

22

Datoria pu !i"a din pun"t de .edere a! 'aturitatii3

Figura 1,

23

8a nivel global! ,atoria publica arata astfel1

Figura 11

22

CONCLU0II

Cu' a e.o!uat datoria $!o a!a in u!ti'ii 1A ani In septembrie 2?*2! datoria publica globala a ajuns la 2<!< trilioane de dolari! iar! in urma cu *? ani! aceasta se cifra la *>!> trilioane de dolari! ceea ce inseamna ca populatia globului este de 2!24 ori mai indatorata! fata de 2??2. ;ele mai indatorate natiuni sunt (tatele Cnite **!* trilioane de dolari# si Faponia *2!7 trilioane de dolari#. $ceste super"puteri economice detin! in prezent! aproape jumatate din datoria totala a lumii. ;omparativ cu situatia de acum *? ani! datoria (C$ este de trei ori mai mare 3!23 trilioane de dolari! in 2??2#! iar cea a statului asiatic a crescut de doua ori 7 trilioane de dolari! in 2??2#. Insa exista si tari care au reusit sa isi reduca dependenta de imprumuturi. Cn exemplu in acest sens este $rabia (audita! care si"a micsorat la mai mult de jumatate datoria de *>*!:4 miliarde de dolari din 2??2! la <?!> miliarde de dolari! in prezent. Ce datorii are Ro'ania In anul 2??2! -omania avea o datorie de **!< miliarde de dolari! la o populatie de aproape 22 de milioane de locuitori. $cest lucru inseamna o datorie publica pe locuitor de 422 de dolari! iar ca pondere in PI/! de 2:!<G. ,atoria publica a tarii noastre a ajuns la 4: de miliarde de dolari! in 2?*2! adica a crescut de 4 ori in ultimii *? ani.

24

-aportata la populatie! aceasta este de peste 2.7?? de dolari pe locuitor! fata de 422 dolari pe locuitor! in 2??2. ;a pondere in PI/! datoria publica a ajuns la 32!>G! in acest an. ;u toate acestea! -omania sta mai bine decat alte tari din regiune. ,e exemplu! toate statele vestice au o datorie publica de peste :?G din PI/! cu exceptia Alandei 7:!7G# si 8uxemburg *:!4G#. ,e altfel! Italia a avut! pe parcursul ultimilor zece ani! o datorie de peste *??G din PI/! iar 9ermania a inregistrat o dublare a acestui indice! de la *!2 trilioane de dolari! in 2??2! la 2!:> trilioane de dolari! adica <2!4G din PI/! in prezent. ;ea mai ingrijoratoare este! insa! situatia din 9recia. &iecare grec are in spate o datorie de peste 3:.??? de dolari! desi in 2??2 aceasta era de *2.??? de dolari! iar ponderea in PI/! de *?2!3G. In 2?*2! datoria statului elen a ajuns la *4>!2G din PI/. Ro'ania (i tari!e .e"ine -ngaria ,atorie publica1 *?? miliarde de dolari ,atorie publica/locuitor1 *?.??? de dolari ,atorie publica " procent din PI/1 <*!<G -craina ,atorie publica1 7*!: miliarde de dolari ,atorie publica/locuitor1 *.37? dolari ,atorie publica " procent din PI/1 2?!<G Romania ,atorie publica1 4: miliarde de dolari ,atorie publica/locuitor1 2.77* dolari ,atorie publica " procent din PI/1 32!>G

27

"erbia ,atorie publica1 *>!: miliarde de dolari ,atorie publica/locuitor1 2.:24 dolari ,atorie publica " procent din PI/1 43!2G .ulgaria ,atorie publica1 :!> miliarde de dolari ,atorie publica/locuitor1 *.?>2 dolari ,atorie publica " procent din PI/1 *4!:G /epublica 0oldova ,atorie publica1 *!3 miliarde de dolari ,atorie publica/locuitor1 34< dolari ,atorie publica " procent din PI/1 *<G

1I1LIOGRAFIE
*. HHH.insse.ro 2. HHH.HiIipedia.org 3. 'ttps1//HHH."ia.$o./ 2. ec.europa.eu1eurostat 4. HHH.agenda.ro 7. HHH.bnr.ro :. HHH.mfinante.ro <. 'ttp1//HHH.mfinante.ro

2: