Istoria dreptului romanesc

Figura marcanta, Dionisie, face prima traducere de legi bisericesti. Statul si biserica au fost la inceput. Dionisie Tomiteanul, considerat si parintele dreptului apusean, inzestreaza apusul cu o colectie de legi. Primul manual de legi este Institutiones. Legea impune dreptul cu cea mai mare putere. Socrate definea dreptul in conformitate cu binele. Legea trebuie sa fie o descoperire cu ceea ce exista. Notiunea de echitate este cea care trebuie sa fie intotdeauna a magistratului, chiar daca libertatea de ine o copioasa dorinta. Pentru filosofii greci, dreptul e de origine di ine si tot ei sunt cei care au creat teoria dreptului natural. Deosstene considera ca fiecare lege e unica, dar si o descoperire de la Dumnezeu. !ugetarea "uridica romana o descoperim in dreptul feudal romanesc, in acele pra ile si condici romanesti. !icero defineste legea ca ratiune suprema #ratio summa$ elaborata in spiritul omului si asezata in natura, care porunceste oamenilor cele ce trebuie facute si opreste cele contrarii. %ncoreaza dreptul tot in di initate si cugetarea apartine lui &upiter. Legea ade arata si cea dintai in stare sa porunceasca sau sa opreasca e cugetarea dreapta a lui &upiter, fiindca dreptul e ceea ce insusi &upiter a poruncit. In lucrarea De legibus exista un drept de care e depasita societatea omeneasca. %cesta constituie o lege singura, iar aceasta lege e dreapta ratiune #recta ratio$. Poruncesta sai sau opreste aceasta dreapta ratiune si daca cine a o ignora, e nedrept, chiar daca aceasta lege e scrisa unde a sau nicaieri. Pentru acelasi !icero, exista o lege ade arata # era lex$ care e ratiunea dreapta conforma naturii , prezenta in toti, constanta si eterna. %ceeasi lege unica, eterna si imutabila, are ca autor pe Deus. De aceea, dupa !icero, legea deri a din ratiunea di ina si se face cunoscuta pe cale naturale, impunandu'se ca ce a innascut. Seneca si (arc %ureliu au inteles si au prezentat dreptul in cadrul aceleiasi conceptii largi a dreptului natural, afirmand si ei egalitatea naturala a oamenilor. In cugetarile sale, (arc %ureliu afirma ca )di initatea traieste in om si ea il obliga prin ratiune sa faca bine* si, dupa conceptia sa, binele suprem e dreptatea. Definitiile clasice ale dreptului ni le'au lasat insa "urisconsultii romani +aius, !elsius si ,lpianus. Pentru !elsiu )"us est ars boni at ae-ui* #dreptul e arta binelui si echitatii$ In aprecierea faptelor omenesti si in reglementarea raportului dintre oameni, dreptul se defineste des pe sine cu raportare la bine si la echitate. %dica, pentru !els, "us nu exista decat in functie de bine si de alte alori subordonate binelui, cum ar fi, echitatea. Definind dreptul astfel, !els in edereaza legatura lui ontologica cu binele si nu deschide o fereastra de azur prin pacla lui "us militans #dreptul care actioneaza$ spre faptura nearatata si ascunsa a lui "us aeternum #dreptul esnic$ sau "us di inum. Pentru ,lpian, "us e de natura morala si se manifesta ca porunci categorice . )"uris praecepta sunt haec. honeste i ere, alterun non laedere suum cui-ue tribuere/* #preceptele dreptului sunt. a trai cinstit, pe altul sa nu ada, sa dam fiecaruia ce este al sau$. Pentru ,lpian )"ustitia est castans et perpetua oluntas "us suum cui-ue tribuendi* #"ustitia e ointa constanta si perpetua de a da fiecaruia dreptul sau$. In acceptiunea definitiilor date de ,lpian, "ustitia e o irtute sau o putere morala ce preseunpune dreptul impus prin ointa umana sau tinde la aplicarea lui "us ca la aplicarea unei aloru morale. Pentru ,lpian, "urisprudenta dreptului e altce a )"urisprudentia este diis narum
1

at-ue humanarun rerum notitia, iusti at-ue inuiste scientia* #stiinta dreptului e cunoasterea lucrurilor di ine si umane si cunoasterea a ceea ce e drept si nedrept$. %sadar, dupa ,lpian, dreptul nu poate fi inteles si nu poate fi explicata existenta lui decat in relatie ontologica #fiintala$ cu di initatea. In primul mileniu, in dreptul bizantin, dreptul rezida in exhitate. 0xponentii dreptului natural definesc dreptul cu raportare la bine azut ca o conformitate cu ade arul in ordinea morala. Dreptul geto'dacic De obicei, se afirma ca, pana la 1urebista, despre care se spune ca a dat si porunci scrise, dreptul geto'dacic a fost, prin excelenta, unul cutumiar #consuetudinar$. !ert e ca despre acest drept cutumiat al geto'dacilor ne'a lasat informatii insa 2erodot. Parintele istoriei ne spune ca fiii puteau sa le ceara parintilor sa le delimiteze partea ce li se cu ine din a erea comuna. 3r, in aceasta forma de proprietate indi iduala, istoricii echiului drept romanesc au azut o formula tranzitorie spre proprietate pri ata. Desi obstea gentilica era dominanta la remea acee, totusi incepuse sa fie cunoscuta si stapanirea indi iduala, ca forma de tranzitie catre proprietate pri ata. Dupa Diodor din Sicilia si &ordanex, dacii ar fi primit de la 4almoxis, marele lor conducator si reformator religios, legi inspirate de zei. &amblicos orbeste chiar de legi scrise primite de la zei. In conceptia %ntichitatii, orice lege era ointa di initatii. Dupa parerea cercetatorilor echiului drept romanesc )caracterul lor scris e indoielnic* #Li iu (arcu$, mai ales sub forma de percepte religioase. Nu intamplator &ordanes scria ca marele preot al geto'dacilor era si "udecatorul suprem care impartea poporului dreptate la scaunul de "udecata. Din unele manuale ale istoriei dreptului romanesc )in epica prestatale, relatiile sociale ale geto'dacilor erau reglementate prin norme de conduita fara caracter "uridic, norme respectat de buna oie de catre membrii societatii #Ion !his$. Normele acestea se numesc si norme moral'religioase #precepte religioase$. Normele fara forta coergiti a erau intarite prin credinta in zei. %ristotel spune ca unele norme erau formulate in ersuri si in atate pe de rost de catre preoti, medici si "udecatori. Pentru ,lpian, dreptul nu poate fi inteles, nu poate di explicat. Dreptul in Dacia 5omana In procesul formarii statului romanesc, fenomenul "uridic a fos o componenta de baza. Pana la cucerirea Daciei, singurul iz or al dreptului dacic a fost doar cel nescris. 3data cu formarea statului geto'dacic au aparut si normele "uridice. %ceste norme "uridice nu au aparut in locul obiceiurilor din epoca democratiei militare, ci ca o complementaritatea acestora. Normele "uridice nu au inlocuit normele cutumiare, ne'o atesta epoca lui 1urebista in care statul a sanctionat noi obiceiuri "uridice. Insusi legile emise de rege sub forma de porunci consfinteau si intareau echi obiceiuri ale geto'dacilor, in estindu'le atat cu autoritatea sacra, cat si cu cea de stat. Dupa cucerirea Daciei, romanii au adus cu ei nu doar legiunile armate, administratia, arta si maiestria constructiei, ci si legile romane. Dreptul roman scris a fost introdus in Dacia 5omana odata cu instaurarea stapanirii romane #678$, de enind cel de'al doilea iz or al dreptului geto'dacic. !ele 9 randuilei "uridice, initialm s'au aplicat paralel, pentru ca, apoi, in cadrul unui proces de intrepatrundere si influenta reciproca, sa ia nastere un sistem de drept nou #daco'
2

roman, in cadrul carui conceptele si institutiile "uridice au dobandit noi functii si noi finalitati "uridice$. Dreptul geto'dacic a coexistat cu cel roman pentru ordine indelungata ca urmare a con ietuirii paralele a 9 sisteme de drept ce au intrat ine itabil in contact, au imprumutat elemente poziti e, aparand un drept nou, daco'roman. Nu trebuie uitat ca in timpul stapanirii romane, dacii liberi #costobocii, carpii$, ce detineau mai mult de 6:; din teritoriul lui 1urebista, si'au pastrat echile lor institutii si deci, dreptul lor consuetudinar. Dar sistemul de drept roman nu le'a fost insa strain, datorita unei permanente legaturi ce unea pe autohtoni pe tot cuprinsul Daciei, asa cum do edesc estigiile arheologice #Santana de (uresc, Lipita$ si circulatia monetara. Insusirea dreptului roman de daci a ea sa constituie, printr'un proces de aculturatie, apoide sinteza, un puternic factor de unificare a noii pro incii, de incadrarea ei organic in marea familie romana, contribuind la sinteza celor 9 ci ilizatii ce stau la baza populatiei de azi. Si in Dacia normele dreptului au a ut un caracter statuar, fiecarei categorii sociale sau de persoane #cetateni romani, latini, peregrini$ i'au corespuns norme "uridice specifice. In relatiile dintre cetatenii romani din Dacia, numiti -uiritari, s'au aplicat aceleasi norme de drept ci il si nu era accesibil latinilor sau peregrinilor. %cest drept ci il roman presupunea forme solemne si gesturi rituale. In irtutea acestui drept ci il, in Dacia traiana, cetatenii romani s'au bucurat de aceleasi drepturi depline ale cetatenilor din 5oma. 5eferitor la aceste drepturi ale cetatenilor din Dacia romana, istoricii spun ca acestia s' au bucurat de "us commercii, "us connubii, "us militiae, "us suffragii si "us honorum. Latinii din Dacia romana care locuiau in municipii, in pagi si icii sau chiar in colonii, au fost inclusi in categoria latinilor ficti i, pentru ca nu erau rude de sange cu romanii. Desi nu erau latini in sens etnic, totusi, lor lo s'a recunoscut conditia "uridica a latinilor coloniari #locuitori ai Italiei$. Dar regimul lor "uridic era inferior cetatenilor romani. De regula, latinii se bucurau doar de "us commercii. In a treia categorie sociala din Dacia romana sunt peregrinii, ce formau ma"oritatea populatiei din Dacia 5omana. Intrau atat autohtonii, geto'dacii, cat si strainii care nu erau cetateni romani sau latini. La incheierea acestora acte "uridice, ei foloseau atat "us gentium, cat si legile si obiceiurile locale, cunoscute la legis mores-ue peregrinorum de catre romani. !asatoriile dintre peregrinii autohtoni au fost insa, intotdeauna, incheiate in conformitate cu obiceiurile locale. %celeasi norme cutumiare au ser it unor institutii ca adoptiunea si infratirea. %utohtonii, geto'dacii, ce faceau parte din categoria peregrinilor obisnuiti, puteau incheia intre ei acte "uridice si potri it cutumei locale. Peregrinii daci puteau utiliza in relatiile dintre ei dispozitiile dreptului cutumiar local. Peregrinii autohtoni ce luptasera impotri a romanilor sau se manifestau ca opozanti ai cuceritorilor, erau numiti dediticii si a eau o conditie sociala umila. !onditia lor "uridica inferioara nu le permitea obtinerea cetateniei romane si nici dreptul de a merge la 5oma. Totusi, in relatiile dintre ei, precum si in relatiile cu latinii, geto'dacii a eau acces la normele de drept ale gintilor. %cest derpt al gintilor se aplica atat in relatiile dintre peregrini, cat si dintre peregrini, latini si cetateni romani, intemeiate pe libera ointa a popoarelor. Dreptul gintilor a cunoscut o e olutie ce are originea in dez oltarea accelerata a productiei si schimbul de marfuri. Indiferent de originea sa, cert e faptul ca, in acest "us gentium, putem edea si o replica la dreptul ci il rigid si formalist. Dupa parerea unor istorici, cu timpul, in procesul con ietuirii dacilor cu romanii, dreptul ci il, dreptul gintilor si dreptul local s'au apropiat pana la contopire, dand nastere unui sistem de drept nou.
3

Se afla ; iz oare ale dreptului. dreptul cutumiar al dacilor, dreptul ci il #"us ci ile$ si "us gentium. Tablitele cerate sau tripticile din Transil ania sunt ; mici tablite de brad cerate, pe care s'au aplicat numai pe parte inferioara ale tablitelor exterioare cu arful unui stilet. %ceste tablite sunt inestimabile si ne aduc stiri de prlma mana cu pri ire la Dacia secolului II si cu pri ire la sistemul de drept care se aplica in acea epoca in relatiile dintre pro inciile romane si Dacia nordica. Pe baza tablitelor descoperite la 5osia (ontana intre 6<=8'6=>>, cercetatorii au reusit sa reconstituie fizionomia dreptului daca'roman aflat in plin proces de constituire. Textul acestor table, ce reprezinta acte "uridice de drept daco'romana, a fost cercetat si publicat de sa antul german Theodor (ommsem )!orpus inscriptionem Latinorum*. In 68?'68<, locuitorii din Transil ania au inlocuit numeroase acte "uridice care, ulterior, au fost ingropate in mina auriferna %lburnus (aior. %ceste acte "uridice au fost scrise pe tablitele cerate din cele 9> de tabule gasite, numai 6? au putut fi citite si reconstituire, restul ramanand indescifrabile. !ele 6? tablite contin ? acte de anzare #; de scla i si 6 de imobil$, ; contracte de munca, un contract de societate, unul de depozit, 9 de imprumut si un proces' erbal, prin care se constata desfiintarea unei asociatii funerare, lista de cheltuiala pentru un banchet si obligatia unei persoane de a plati o datorie. ,nele dintre ele au fost incheiate doar pe baza unor cutume locale. c numeroase acte "uridice care, ulterior, au fost ingropate in mina auriferna %lburnus (aior. %ceste acte "uridice au fost scrise pe tablitele cerate din cele 9> de tabule gasite, numai 6? au putut fi citite si reconstituire, restul ramanand indescifrabile. !ele 6? tablite contin ? acte de anzare #; de scla i si 6 de imobil$, ; contracte de munca, un contract de societate, unul de depozit, 9 de imprumut si un proces' erbal, prin care se constata desfiintarea unei asociatii funerare, lista de cheltuiala pentru un banchet si obligatia unei persoane de a plati o datorie. ,nele dintre ele au fost incheiate doar pe baza unor cutume locale. !ercetatorii a izeaza contractul de imprumut mentionat intr'o tabula in care creditor e o femeie peregrina. 5eferitor la forma acestor acte, s'a constatat ca ea difera de aceea proprie dreptului roman, fiindca anzarea se facea ca urmare a consintamantului care genera pentru anzatori, obligatia de a preda bunul si de a garanta pentru e ictiuni si icii, iar, pentru cumparator, obligatia de a plati pretul. Din textul contactelor rezulta ca, in Dacia, actele utilizate in ederea realizarii operatiunii "uridice a anzarii, a eau mai multe parti. o clauza referitoare la pret, o declaratie de cumparare, clauza distincte pentru icii si garantie a e ictiunii si o declaratie a garantului. Putem conchide ca, daca in dreptul roman toate efectele anzarii decurgeau din simpla intelegere a partilor cu pri ire la obiect si pret, insa, in dreptul daco'roman, era necesara cate o clauza speciala pentru declansarea fiecarui efect in parte. Se poate constata ca, pentru anzare, au fost realizate 9 acte distincte. mancipatiunea si contractul consensual de anzare. Pentru alabilitatea mancipatiunii, erau necesare conditiile. - Paritle sa aiba cetatenie romana - 3biectul anzarii sa fie un lucru roman - Prezenta cotaragiului si a cantarului @ > martori - 5ostirea unei formul solemne Lipsa unei singure conditii ducea la nulitatea actului. 3r, in cazul respecti elor contracte de
4

anzare, nu este intrunita niciuna dintre aceste conditii, ce atesta cu prisosinta ca mancipatiunea s'a folosit ca o tehnica "uridica noua in dreptul daco'roman creata pentru a rezol a, in mod functional, contractele pri ind transmiterea proprietatii prin anzare. De aceea, daca analizam clauzele cuprinse in aceste acte ca un tot unitar, constatam ca ne aflam in fata unor institutii "uridice noi, in structura carora elementele de drept au dobandit o functionalitate originala. (ancipatiunea, unita cu simpla intelegere a partilor, constituie punctul de plecare spre anzarea consensuala translati a de proprietate. !u pri ire la forma anzarii, actele sun semnate nu doar de martori ca in dreptul roman pentru actele redactate in forma obiecti a, ci si de parti, si, uneori, si de garanti. In dreptul daco'roman, actele sunt semnate si de martori, si de parti, ce ne indica o forma intermediara intre cea obiecti a si cea subiecti a. !a actele cuprinsem in tablitele cerate din Transil ania au o fizionomie aparte, rezultate din impletirea elementelor de drept roman si drept autohton, este o realitate. Formularea lor e expresa unei sinteze realizate prin utilizarea unor elemente de tehnica "uridica foarte ariate in scopul satisfacerii intereselor specifice ale partilor. %ceste acte de drept daco'roman ,ce au asimilat elemente comune din dreptul ci il si dreptul gintilor, dar si din cel consuetudinar al autohtonilor, au corespuns realitatii ietii sociale din Dacia Traiana si, ipso facto, necesitatii incheierii unor acte intre locuitori cu statut "uridic cu statut "uridic diferit. Faptul ca, in Dacia, cetatenii romani si peregrinii incheiau intre ei acte "uridice ce contineau elemente de drept roman si de drept autohton, atesta nu numai tendinta spre unificare a celor 9 sisteme "uridice diferite, dar si procesul ire ersibil al estomparii sau chiar al disparitiei incapacitatilor ce decurgeau din conditia "uridica diferita a persoanelor din societatea ci ila a Daciei 5omane. Putem constata ca, desi normele dreptului roman si institutiile "uridice romane au fost preluate de autohtoni, totusi, aceste, nu au putut inlocui cu totul echile obiceiuri "uridice ale dacilor. Normele de drept local au exercitat o influenta asupra dreptului roman mai ales in directia inlaturarii formalismului din actele "uridice si a generalizarii principiului bunei' credinte. !at pri este generalizarea acestui principiu al bunei'credinte, aceasta s'a datorat noii cinceptii despre lume si iata din est, pe care dacii au cunoscut'o si adoptat'o inca din epoca apostolica. Institutiile "uridice Tablitele acestea atesta nu numai aplicarea dreptului roman si a celui cutumiar in Dacia, ci si o imagine concreta ale unor aspecte ale relatiilor "uridice in dreptul roman. - Ponderea contractelor consensuale, care este o forma mai e oluata din sistemul roman de obligat - 0xistenta unui scla a" roman domestic - 3 serie de particularitati in folosirea pe baza de contract a exploatarilor miniere a unor oameni liberi - Folosirea de terti care sa actioneze nomine domine #in numele stapanului$ la incheierea de contracte - ,n cuantum al dobanzii care atinge maximum de 69A - Introducerea unor clauze de penalizare con entionala in caz de dol a unei parti contractante

Dreptul la proprietate Si in societatea daco'romana, dreptul la proprietate a fost una dintre institutiile "uridice fundamentale. % fost exercitat in ; forme principale. iritara, pro inciala si peregrina. Primul drept, de proprietate iritara, a fost exercitat doar de cetatentii romani in irtutea acelui "us halicum #drept roman$. 0i puteau exercita asupra terenurilor din Dacia dreptul de proprietate, ca si in Latium. Pamantul pro inciei, fiind asimilat cu cel al Italiei, cetatenii romani nu plateau taxe sau impozite pentru aceste proprietati de drept. Proprietatea po inciala era doar asupra solului si de acest drept s'au bucurat doar cetatenii liberi din Dacia. !onform traditiei romane, pamantul cucerit de statul roman, de enea pamant public, autohtonii nu'l puteau folosi decat ce posesiune si uzufruct. (ulta reme, pamanturile Daciei s'au aflat intr'o dubla proprietate. %ger publicus #proprietatea suprema$ si proprietatea subordonata exercitata de pro inciali. Proprietatea suprema era recunoscuta de pro inciali pentru ca plateau un impozit. In pro incii a fost cunoscuta si institutia praescriptio longii temporis, ca o forma a uzucapiunii, in baza careia posesia de 67 ani pentru cei absenti, facea ca actiunea intentanta de reclamant sa duca la respingerea actiunii de re endicare. Locuitorii liberi din Dacia au exercitat si proprietate peregrina, care se aplica altor bunuri, exceptand solui . "us gentium, pentru ca peregrinii, partenerii de comert ai romanilor, nu se bucurau de "us commercii si, ca atare, nu puteau exercita dreptul de proprietate. !u introducerea fictiunii ca ei erau cetateni romani, peregrinilor le'au fost acordate si actiunile referitoare la furt, paguba cauzata pe nedrept, etc. 5eferitor la institutiile din Dacia, istoricii dreptului romanesc au remarcat si faptul ca obligatiile, mai ales cele contractuale, au fost supuse unui regim "uridic foarte complex rezultat din impletirea unor elemente din drept ci il, drept al gintilor si de drept autohton. Forma, elementele si efectele contractelor de anzare, locatiune ce s'au aplicat frec ent in Dacia, ne indica faptul ca o serie de reguli si principii a dreptului roman au fost de iate de la originea lor, fiindca in noile conditii de iata au patruns o serie de functii si de finalitati noi. Institutia familiei In conformitate cu dreptul roman, si in Dacia, regimul "uridic al persoanelor a fost reglementat in functie de statutul social de care beneficia persoana respecti a. !a urmare a aplicarii a acestui principiu, casatoria unui cetatean cu o peregrina a ea ca efect decaderea celui cu statut mai inalt in pozitia inferioara. Si in Dacia, succesiunea se realiza prin testament, sau fara testament. Pentru peregrini insa, forma de testament utilizata era cea orala. In Dacia romana aflam cazuri in care un cetatean roman putea sa aiba ca mostenitor un autohton. Desi peregrinii nu se bucurau de "us commercii, ei a eau un drept pasi , in irtutea caruia puteau incheia acel testamenti factio pasi a prin care eneau astfel la succesiunea cetatenilor romani. Dreptul in obstile satesti (embrii obstei incheiau di erse tranzactii intre ei sub forma de contract prin simplul consintamant al partilor. In cadrul obstei satesti, instantele de "udecata pentru diferitele pricini ci ile sau penale au fost organele reprezentati e ale adunarii obstesti B ad megiesilor oameni buni si batrani ce au a ut sarcini specifice "uridice, dar si militare. In epoca organizarii prestatale, in "ustitie, se mentin normele traditionale pri ind cunoscuta instanta cu oameni buni si batrani si probele cu "uramant si martori. !a element nou apare competenta de "udecata a cnezilor. Din perioada sec IC'ID s'au pastrat unele probe care s'au aplicat timp de secole in practica "uridica romaneasca. Pentru
6

rezol area diferendelor referitoare la hotare, au fost folosite ca probe, de pilda, "uramantul cu brazda si con"uratorii ce depuneau marturii pentru stabilirea faptelor si, uneori, dadeau si hotarari. %mbele probe au a ut o larga aplicare in tarile romane in timpul 0 ului (ediu. Dar, odata cu unirea ma multor obsti satesti in uniuni de obsti sub forma de cnezate si oie odate, au aparut si noi norme de drept. In legatura cu dreptul de proprietate,trebuie mentionat faptul ca, in aceasta perioada, sporeste proprietatea personala, familiile alorifica terenuri agricole sau extind suprafetele culti ate prin defrisari si desteleniri, scotand aceste proprietati de sub regimul "uridic al de almasiei. 3bstea pastreaza insa dreptul ei superior asupra familiei, asa incat ia masurile necesare pentru a e ita ca proprietatile personale ale acesteia sa treaca in stapanirea unor persoane din Tara 3bstei. %stfel, in locul normei care interzicea cu desa arsire membrilor obstei instrainarea unor parti din teritoriul obstei, inter ine o modificare sub forma dreptul protimis care, in caz de instrainare, acorda rudelor celor ce instraina si celorlalti membri ai obstei, preferinta la cumparare si facultatea de rascumparare a instrainatilor facute cu nerespectarea regulilor protimisului. Legea tarii E &us Calachicum In sistemul "uridic al obstilor s'a putut constata atat o continuitate a dreptului cutumiar, propriu populatiei autohtone, cat si al dreptului roman. !ontinuitatea in domeniul dreptului e indicata atat de cu intele de origine latina drept' dreptate, domn'domnie, "ude'"udetie, "udet'"udecator, cat si de termenii de rudenie ce do edesc aceasta legatura. De'a lungul secolelor, intre elementele celor 9 drepturi, al populatiei autohtone si al romanilor cuceritori s'a produs o sinteza fericita, ce a dus sa contribuie la nasterea "us alachicum de sorginte daco'romana. Dat fiind faptul ca aplicarea normelor sistemului "uridic roman a fost asigurata nu prin forta de constrangere a autoritatilor de stat, si a obstei in totalitatea ei, facand ca acestea sa fe transformate din reguli de drept scris in norme "uridice cutumiare. %sa se explica faptul ca "us alachicum e un drept cutumiar. %ceste "us alachicum a preluat si indeosebi acele norme care asigurau un minim de echitate sociala absolut necesara temeluirii oricarui sistem de drept si mentinerii ordinii statale. Dreptul romanesc medie al a preluat si recunoscut si institutii "uridice din perioada obstilor satesti, ca institutia oamenilor buni si batrani, consfintita in dreptul cutumiar. 5eferindu'se la aceasta realitate, un cercetator scria )recunoasterea ca organ icinal de conducere si "urisdictional a institutiei oamenilor buni si batrani, deci, un organ gerontocratic. Desi in dreptul scris depastirea arstei era o cauza de incapacitate, reprezenta, in fapt, un omagiu adus unei institutii ce a ea la baza perfecta concordanta dintre drept si dreptate, dintre fapt si acordul comun, proprii sistemului normati popular*. In general, in societatea feudala romaneasca, s'a pastrat si echea terminologie "uridica, asa cum do edesc si termeni de tara, legea tarii si taranii. In echile hrisoa e, cu antul latinesc terra,'ae si cel sla onesc zemlea au fost redate prin cel de tara, prin care au fost denumite toate formele de organizare politica existente pe teritoriul romanesc, astfel incat, inca inainte de formarea statelor romanesti, uniunile de obsti, campulungurile, cnezatele si oie odatele erau denumite prin termenul generic de Tara ce a ea sa se extinda si asupra statelor romanesti. De altfel, ling istii si istoricii ne spun ca )aceasa pastrare consec enta a etimonului latinesc terra, mai ales cu sensul politic de tara, e o caracteristica a limbii romae, spre deosebire de alte limbi romanice*. Prin tara s'a exprimat teritoriul unei formatiuni politice, iar prin pamant, sensul material'economic, terenurile locuite si culti ate.
7

Prin legea tarii s'a denumit totalitatea regulilor de drept aplicate in iata "uridica a statelor romanesti. %ceasta lege a tarii a purtat si titlul de obiceiul tarii, pamantului, ce )a tinut multa reme locul de constitutie politica si de o condica ci ila si criminala*. In documentele sla onesti ale epocii respecti e, legea tarii a fost tradusa prin zaFon zemli, iar obiceiul tarii prin obiceai zemli pe care !odul !i il din 6G8> l'a restrans doar la cazurile in care legea scrisa incu iinta aplicarea lor. %cest drept alahic il aflam insa inainte de formarea statelor medie ale romanesti din secolul DIC. Fiind legea unei tari, deci a unui teritoriu, locuit de acelasi neam, ea a a ut un caracter local, si nu personal, cum a fost cazul popoarelor migratoare. %ceasta lege a tarii a fost si ea supusa influentelor straine cauzate de contactul romanilor cu populatiile migratoare sau cele stabilite dincolo de spatiul geografic al romanilor. In documentele oficiale redactate in latina de cancelariile unor state in care romanii locuiau in encla e destul de numeroase precum in S Poloniei, partile +alitiei, ,ngaria, Slo acia si (ora ia, ei au fost numiti lahi. Intrucat in iata lor interna ei se conduceau dupa norme "uridice proprii, in respecti ele documente, dreptul lahilor era numit "us alachicum, care era, de fapt, traditionala lege a tarii, adica drept cutumiar. %celasi "us alachicum a fost cunoscut si de lahii din S Dunarii. In Transil ania si 1anat, de lex alachorum au fost obligati sa tina seama pana si stapanitorii remelnici ale acestor stra echi meleaguri romanesti. &us alachicum este o marturisire a continuitatii aplicarii si obser arii echilor obiceiuri "uridice dupa care s'au condus lahii inca din mileniul I. Termenul de lah, in sensul de romanic, a fost folosit inainte de formarea poporului roman. +ermanicul Cersch s'a aflat in circulatie inainte de secolul ID cand s'a incheiat procesul de formare a statului roman. In unele echi documente romanesti de limba latina se face referire expresa si la aplicarea unor obiceiuri ale lui "us alachicum. Desi nu sunt mentionate aceste obiceiuri "uridice, totusi ni se precizeaza ca solutia e consacrata "ure et ab anti-ua lege huius terrae #de drept si de echea lege a acestui pamant$. 3biceiul e identificat cu echea lege a pamantului, adica a neamului romanesc ce locuia pe acest pamant si care s'a condus "uxta more si dupa consietudinem terrae. %cest obicei al pamantului era, de fapt, legea tarii, dupa care se facea dreptate. %cest "us alachicum e indicat si in unele iz oare se documente istorice externe din secolele DIII'DIC ca norma aplicabila unor litigii ci iles penale. In statul polon, acest "us alachicum era un sistem de drept poziti cu aplicare oficiala, fiind folosit si in ,ngaria. In 6?G>, feudalii unguri cereau romanilor di"me neplatite sub regimul de "us alachicum dar, in cele din urma, statul maghiar a luptat pentru lichidarea acestui drept al lahilor, pentru ca acesta de enea in mainile romanilor o arma de aparare, un sistem de rariere etnica cu continut social. In epoca oie odatului, decretele regale au ocupat un loc secundar in sistemul de drept al Transil aniei. Institutiile de drept penal si procesual au prezentat o serie de asemanari cu cele din Tara 5omaneasca si (oldo a, infractiunile si pedepsele fiind, in linii generale, aceleasi. !u toate acestea, nu trebuie ocultat faptul ca, sub incidenta legilor date de autoritatea regala in Transil ania, atat in pri inta organizarii de stat, cat si a statutului "uridic al diferitelor clase si categorii sociale, s'au aflat si romanii, inca din secolele DIII'DIC. Decretul regelui %ndrei al II'lea din 6999 cu pri ire la pri ilegiile nobilimii, al lui Ludo ic I din 6;>6 care a fixat obligatiile iobagilor, raman exemplificatoare in aceasta pri inta.
8

Din documentele remii si consemnarile de atunci distingem ca autoritatea regala a fost ne oita sa recunoasca si autoritatea si alabilitatea consacrate de obiceiul tarii si de "us alachicum pe care romanii le'au facut cunoscute si cu ocazia re endicarilor lor sociale si nationale. 5epetatele incercari ale regelui ,ngariei si ale nobilimii de a impune o reglementare "uridica straina de obiceiurile si mora urile romanesti au determinat intensificarea luptei populatiei pentru dreptate sociala si nationala. %cest fenomen e ilustrat in Tara Fagarasului, unde romanii au reusit sa impuna autoritatilor codificarea principalelor institutii "uridice consacrate de legea tarii. In 6>7=, romanii din Terra Calachorum si din Tara Fagarasului s'au bucurat de autonumie, pana in secolul DC obtinand ca legile tarii sa fie codificaHe si recunoscute. Dar pana la recunoasterea statutelor Tarii Fagarasului rezistenta romana a trebuit sa culmineze cu rascoalele din 6>7; si 6>7=, ce au adus cu ele si anularea unei hotarari abuzi e si arbitrare ale !urtii 5egale fata de romani. ,na dintre aceste masuri a fost discriminarea fata de romani si trecerea Tarii Fagarasului spre sfarsitul sec DC sub administrarea teritoriilor sasesti, adica acelor coloni aduci de regii unguri din partile Luxembrugului de azi pentru deposedarea romanilor de pamantul lor strabun si catolicizarea lor. 5eferitor la statutele Tarii Fagarasului, cercetatorii textului lor au e identiat faptul ca acestea au fost elaborate la propunerea romanilo si ca normele cuprinse in aceasta codificare sunt echi obiceiuri "uridice. In 6>6< a aparut o )!olectie de drept* la cererea regelui ungar Cladisla al III'lea. Istoricii spun ca aceasta colectie ce e identiaza deosebirile intre dreptul ,ngariei si dreptul Transil aniei nu a fost publicata oficial, dar s'a aplicat in practica instantelor, inclusi in Transil ania pana in 6=?=. %ceiasi istorici spun ca Dieta intrunita la Sighisoara in 6>?7 a hotarat ca Transil ania sa se conduca pe iitor dupa legi proprii si, dupa aceasta data, legile adoptate de ,ngaria si'au incetat aplicarea in Transil ania. %ceasta afirmatie a lasat sa se inteleaga ca si romanii s'au condus dupa legi proprii si ca putem orbi de o autonomie in materie de legislatie in Transil ania. 3r, in realitate, principiile "uridice stabilite de coroana maghiara si care fusesera adoptate Transil ania si prin acel ,nio Trium Nationum au continuat sa ramana ca temei al dreptului public cu caracter discriminatoriu. !elalalte 9 colectii de legiuiri din secolul DCII, cunoscute ca %pprobatae, care cuprindeau legile adoptate intre 6>?7'6>>; si !ompilatae !onstitutiones care incoporau si legile adoptate in 6>>>'6>8G do edesc ca legile lor pastrau inca in continutul lor spiritul uniunii celor ; natiuni. In ,nio Trium Nationum, taranii romani erau tolerati si suportati pro tempore. (ai mult, li s'a luat si dreptul de a purta anumite esminta pentru a sublinia conditia lor inferioara de tolerati. 0xponentii acestei clase sociale, preotii romani, erau asimilati taranilor aser iti si a eau datorii iobagesti. %sa'zisa autonomie in acti itatea legislati a a Dietei din Transil ania n'a insemnat si o libertate a romanilor de a se conduce dupa propriile lor legi scrise si nescrise, dupa propriile statute, cum reusisera in 6>7= romanii din Tara Fagarasului. 2otararile luate de Dieta din iulie 6877 in prezenta lui (ihai Citeazul a a ut un caracter "ustitiar si reparatoriu de scurta durata, dar drepturile recunoscute romanilor #dreptul de a'si scoata itele$ do edesc ca statutul acela de autonomie nu s'a pastrat decat o perioada scurta de timp. Despre o afirmare si respectare a acelui "us alachicum in remea respecti a a em marturii si din tinuturile locuite de romani dincolo de frontierele locuite de romani. In legea alahilor din !roatia din 6?;8 aflam mentiuni exprese la unele legi bune si drepte ale alahilor aplicate din batrani si care continuau sa fie aplicate romanilor de instantele lor. %ceasta lege din !roatia a alahilir ateste in mod in ederat atat autonomia etnica locala a elementului roman, cat si aplicarea lui "us alachicum.

Istoricii remarcau ca in actele de danie ale lui Stefan Dusan din 6;;8'6;?8 si 6;?=' 6;>; reglementarea decretata cu pri ire la lahi e denumita legea lahilor sau legea batrana, eche. (arturiile documentare din Polonia, ,ngaria, !roatia si Serbia adesc in chip peremptoniu existenta unui stra echi drept consuetudinar roman care, fara indoiala, cuprindea un "us alachicum in sens nord dunarean. 5eferindu'se la echile structuri "uridice agro'pastorale ale dreptului cutumiar, unii cercetatori au afirmat cu indreptatire ca datinile, cutumele si traditiile "uridice alcatuiesc un sistem "uridic primar din care se formeaza legea tarii sau obiceiul pamantului si se naste sistemul secundar de norme "uridice seniorial #domnesti, boieresti, manastiresti$ care sunt mai consistente si mai elaborate. %mbele alcatuiesc, in fond, sistemul "urisdictiei feudale romanesti. Din sistemul "uridic primar face parte si "udecata la hotar, cutuma "uridica ce s'a pastrat in N tarii pana in sec DCIII. 3r, aceasta cutuma are o indelungata practica istorica locala din comunitatea stra eche, apartinand constiintei "uridice autohtone prefeudale. Dupa introducerea pra ilelor bizantine, obiceiul "uridic a a ut uneori putere ca si legea poziti a. Despre aceasta realitate ne zice si pra ila lui Casile Lupu ce precizeaza ca pra ilele imparatesti au putere ca obiceiurile locului #+la a >7, 4aceala 9$. Dupa constituirea statelor feudale din sec DIC, procesul de receptare a dreptului romano'bizantin s'a facut si printr'o prelucrare si adaptare la realitatile romane printr'o suma de obiceiuri ale locului a caror obarsie urca pana la epoca geto'daca. In mod expres, receptarea dreptului bizantin, cel mai dez oltat drept in 0uropa pentru remea aceea, s'a facut prin traducerea pra ilelor respecti e. Putem orbi de o originalitate a lui "us alachicum numai in masura in care ii limitam continutul la dreptul cutumiar local. 3r, in aria acestui "us alachicum, aflam atat principii ale dreptului roman si bizantin, cat si ale dreptului canonic a bisericii ecumenice din primul mileniu. Toate aceste principii "uridice au fost reiterate in textul pra ilelor din secolul DCII care de in legi de tari. Dupa consolidarea statului feudal, domnia a dat in competenta dregatorilor atat pricinile ci ile, cat si cele penale, care nici nu erau astfel clasificate pentru ca nu se facea deosebire intre "urisdictia ci ila si penala. Dregatoriile domnesti rezistente in teritoriu #bani, parcalabi, ispra nici$ au primit spre "udecata pricinile obisnuite, rezer andu'se domnului, marelui ban si marilor ornici "udecarea pricinilor mari. In epoca feudala, procesul penal si procedura penala s'au desfasurat dupa obiceiul pamantului, cat si dupa pra ila. Dreptul romanesc feudal Dupa afirmatia acreditata de istorici ai dreptului romanesc, legea scrisa apare la romani odata cu aparitia pra ilelor #pe care ei le inteleg ca niste coduri de legi scrise$ in sec al DCII'lea, legile nescrise incepand, spun ei, sa fie numite obicei sau legea pamantului. Trebuie precizat ca din secolul IC, la crestini, legea scrisa a fost legea canonica, legislatia dupa care s'a condus si statul si biserica. Din sec CI s'a adaugat legea nomocanonica, adica legile statului bizantin referitoare la chestiuni ecleziastice #clerici, laici, "udecata, schisma$ ce s'a aplicat atat laicilor, cat si clericilor. La romani, legea canonica a fost cunoscuta din sec IC'C si la Tomis a existat o institutie mitropolitana. Legea canonica si nomocanonica au fost receptate prin filiera bisericii inainte de sec DCII, cand statele romane fac din nomocanoane legea Tarii.
10

Din sec CI acelasi lucru s'a petrecut si cu legislatia nomocanonica, ce a fost cunoscuta ierarhilor tomitani in capitala Imperiului 1izantin, atat la intrunirea sinoadelor ecumenica, car si cele metropolitane. %ceasta realitate s'a in ederat mai cu osebire odata cu formarea statelor romane in sec DIC, cand relatiile bisericii lahilor nord dunareni cu Imperiul 1izantin si cu Patriarhia de !onstantinopol s'a concretizat si prin transferul si adoptarea legislatiei nomocanonice in tarile romane. Despre aceasta realitate ne spune si pra ila din timpul lui %lexandru cel 1un, despre care amintea si Dimitrie !antemir. Putem spune ca dreptul scris la romani apare de"a in sec DIC, iar in sec DCII dreptul acesta nomocanonic de ine unica lege a tarii. %cest "us nonscriptum a purtat titlul de obicei sau lege a pamantului inca din perioada daco'romana si din sec DCII aceasta lege nescrisa e iar considerata al doilea iz or al dreptului romanesc. ,nii cercetatori ai dreptului nomocanonic au remarcat cu indreptatire faptul ca in Imperiul 1izantin condicele de drept ci il si penal, adica dreptul laic, imperial, ramane totusi o exceptie in Imperiul 1izantin teocratic si, de aceea, nici colectii "uridice sla e nu cuprind decat rareori legile ci ile independente de legislatia ecleziastica. De regula, extrasele din legile laice sunt introduse in context canonic, de unde si denumirea bizantina de nomocanon, adica de lege si canon laolalta. In 1izant, dreptul laic a fost introdus alaturi de dreptul canonic in acele colectii mixte numite nomocanoane. Legislatia laica imperiala a fost edictata in spiritul doctrinei canonice, ale carei principii le afirma de'a lungul secolelor. Inca din secolul IC legile statului roman de %pus si de 5asarit au constituit iz oare materiale pentru dreptul canonic, indiferent daca au fost emise doar de stat sau la cererea bisericii. In din epoca lui !onstantin cel (are, 1iserica 0cumenica a recunoscut statului competenta de a legifera si in pri inta chestiunilor bisericesti. ,nica conditie a fost aceea ca aceasta legislatie sa nu contra ina principiilor si perceptelor doctrinelor crestine. In 6=;7, profesorul Flechten (achen orbea la +imnasia Casiliana din Iasi, unde era profesor de drept, despre istorie dreptului romanesc sau pra ilelor romane. Studiul pra ilelor romanesti ce definesc in chip eloc ent materia echiului drept romanesc a constituit o preocupare ma"ora printre cercetatorii dreptului bizantin si canonic din tara noastra. Studiul acestor pra ile presupune o cercetare a izata a iz oarelor nomocanonice a caror inceputuri urca in sec IC'C si se sfarseste in sec DCIII'DID. In tarile romane, dreptul bizantin a patruns prin nomocanon, intr'ade ar, de la colectia nomocanonica atribuita patriarhului Ioan al !onstantinopolului din sec CI ce a patruns in (oldo a si Tara 5omaneasca si a"unge la nomocanoane propriu'zise, dintre care cel mai celebru a fost sintagma lui (atei Clastarea din 6;;>. (edie istii romani in Dictionarul din 6G== denumesc nomocanonul ca fiind o alcatuire de reguli de drept continand o imbinare a legilor laice. 0 orba de un drept ci il cu implicatii canonice aplicat atat de biserica, cat si de stat, intr'o simbioza complicata a celor doua organisme. 5eceptarea dreptului nomocanonic in tarile romane a fost, in acelasi timp, o afacere politica a statului. 0a a fost, de fapt, o cerinta, o necesitate a epocii respecti e. Din sec DIC, receptarea aceasta constituie o stare de drept pentru aceasta epoca feudala a tarilor romane. Dreptul nomocanonic reprezinta studiul legilor statului roman pri itor la chestiunile ietii ecleziastice externe a statului roman crestin colectionate in pra ile sau nomocanoane.

11

Nomocanoanele sunt colectii mixte de legi ale bisericii si de legi de stat care se refera la aspectele ietii ecleziastice si care au fost aplicate de'a lungul secolului in statele din S'0 0uropei . Pana acum, aceasta legislatie a ramas straina de domeniul cercetarii istoricilor romani. Pentru unii istorici, nomocanoanele sunt legi bisericesti. Pentru alti istorici, nomocanoanele sunt colectii "uridice ale societatii la baza carora sta doctrina crestina. 3r, in realitare, e orba de lege de stat #nomos$ si de lege ecleziastica, numita canon. Nomocanoanele au aparut abia in epoca bizantina, canoanele aparant inainte de ;9>. In ?9>, ,ni ersitatea a de enit crestina in 0uropa. Dreptul bizantin, adica dreptul roman crestinat, a ea sa incorporeze in material sa atat dreptul canonic, cat si dreptul nomocanonic. Pe langa normele canonice date de ea insasi pentru organizarea si functionarea ei, biserica ortodoxa recunoasta si azi statului dreptul de a da legi in chestiunile ietii bisericesti externe, insa mereu trebuie presupus ca puterea statului recunoaste alabilitatea tuturor legilor bisericesti, ca intre stat si biserica exista o intelegere reciproca si ca normele date de legislatia lumeasca in chestiunile bisericesti se dau numai in interesul bisericii. In ;=7 crestinismul a dre enit religie unica. Legile statului roman au fost aplicate pana in sec DC in 0 si C. pontifii romani au apelat la legile iustiniene nu doar in administratie, biserica, ci si in altele. Prima autoritate a apusului era reprezentata de papalitate. In echile colectii de canoane au fost si legile imparatilor romani crestini referitoare la diferite domenii ale bisericii. %ceste legi, iz or al dreptului ecleziastic, apare in colectia lui Ioan Scolasticul in sec CI. 0xtrasele din no elele lui Iustinian ce pri eau biserica au fost inserate in colectia lui Ioan Scolasticul ca appendix in introducerea careia preciza ca aceste legi au fost formulate in concordanta cu spiritual legilor bisericii si ca ele dadusera acestora si o deosebita autoritate in stat pentru toti subiectii imperiului, contribuind ca toate sa fie aplicate spre folosul intregii omeniri. Ioan Scolasticul afirma ca legile imparatului Iustinian nu numai ca urmau spiritual canoanelor parintilor nostri ortodocsi, ci au oferit acestora autoritate din partea puterii imparatesti si ca aceste legi urmaresc interesele intregii creatii omenesti. Din precizarea lui, aceste legi erau imbibate de spiritual legii. Incepand cu epoca lui &ustinian, insertia legilor de stat pri itoare la chestiuni de natura ecleziastica, a ea sa de ina o realitate obisnuita. %ceste colectii a eau sa circule sub genericul de nomocanoane. %u fost inserate mai intai canoanele si apoi legile de stat pri itoare la aceeasi chestiuni. Primul nomocanon a fost Nomocanonul in >7 de titluri de Ioan Scolasticul. Prima traducere in limba sla ona a fost facut de (etodie. %l doilea nomocanon a fost Nomocanonul in 6? titluri din timpul imparatului 2eraclie #867'8?6$. %l treilea este Nomocanonul patriarhului Fotie in sec ID ce a fost confirmat cu aloare obligatorie de un sinod intrunit in G97. % circulat in tarile romane in sla ona si greaca si se regaseste ca legiuire de referinta. Nomocanonul lui !otelerius de la sfarsitul sec DIC a ser it ca iz or al pra ilei cea mica de la +o ora #68?7'68?6$. Nomocanonul lui (anoil (alaxos a fost in 6>=6. Iz oarele principale ale acestui din urma nomocanon sunt legile imparatilor bizantini si canoanele si a ser it ca iz or pentru Pra ila cea (are de la Targo iste in 68>9. %celasi nomocanon a ser it ca iz or principal si pentru Pra ila %leasa din 68;9 de 0ustate Logofatul ce a ramas in manuscris.

12

!ondicii politico'bisericesti #cu amplificare in iata bisericeasca$ !anoanele si legiurile de stat pri itoare la biserica din epoca bizantina nu pot fi intelese fara cunoasterea elementelor specifice ale gandirii "uridice. %ceaste elemente se regasesc in aceste condice, incepand cu !odex Theodosianus din ?;= si sfarsind cu 2exabiblosul lui %rmelopolus din 6;?>. !odexul Theodosian #?7='?>7$. Prima ,ni ersitate crestina a fost in ?9> la !onstantinopol si acest !odex a fost facut de profesori uni ersitari si au fost folosite !odex +regorianus si !odex 2erbogenianus ale caror texte nu s'au pastrat. !odex Theodosianus e impartit in 68 carti. ,ltima carte cuprinde principalele legi de stat pri itoare la chestiuni ecleziastice emise pana atunci de imparati romani. Nici in acest cod nu au fost inserate legile potri nice bisericii. !orpus &uris !i ilis e opera "uridica a imparatului &ustinian constituita din 9 colectii de legi si 9 lucrari. Despre aceasta colectie, pana la inceputul sec DD, a reprezentat pentru cultura europeana cea mai raspandita dupa 1iblie. !olectia apare sub acest nume de'abia in sec DII si se a generaliza in sec DCI spre a o deosebi de o alta colectie de legiuri bisericesti apusene careia i s'a spus !orpus &uris !anonici. %ceasta colectia "uridica e alcatuita din ? lucrari distincte aparute in timpul imparatului &ustinian. !odex &ustinianus #cuprinde in intregime !odex Theodosianus pe care l'a completat asa cum a gasit de cu iinta comisia de "uristi formata din porunca lui$ si cuprinde toate legile de stat emise de imparatii romani de la 66< pana in >9;. !odex &ustinianus a a ut o prima editie in >9; si o a doua in >;;. (ateria acestui cod e impartita in 69 carti in cuprinsul carora se gasesc multe legiuiri pri itoare la biserica, precum si anumite enuntari introducti e la unele legi in care se exprima opinia statului fata de 1iserica si anumite elemente ale crestinatatii. No elele #legile noi$ cuprind toate legile date de imparatul &ustinian din >;? pana in >8>. %cestea s'au numit No ele, adica legiuiri ce incepeau o legislatie noua cu editia a doua cu !odex "ustinianus. No elele au inaugurat atat un nou tip, cat si o era noua in dez oltarea dreptului roman. %ceasta colectie de 6>; de no ele, cea mai completa legiferare de stat in chestiuni ecleziastice ce a fost alcatuita spre sfarsitul ietii lui &ustinian, fiind publicata dupa moartea lui. (ulte din dispozitii au fost folosite si de lumea orientale, fara sa se precizeze paternitatea lor. Institutiones a aparut in >;? si e un manual de introducere in studiul dreptului romano' bizantin. (ateria operei e impartita in ? parti ce urmarea lamurirea notiunilor "uridice fundamentale #originea dreptului, natura dreptului, distinctia intre dreptul sacru si profan, dreptul natural$ Desi nu cuprindea legi propriu'zise, elementele pe care le prezinta Institutiones sunt indispensabile pentru intelegerea fenomenului "uridic din ambele sisteme de baza din remea respecti a. Pentru a intelege legislatia bizantina ce a reglementat relatiile dintre institutii, trebuie sa apelam la Institutiones, pentru ca acestea poarta semnatura celor mai mari "urisiti din !onstantinopol in frunte cu Tribonius. Digestele sunt formate din >7 carti si s'a spus ca reprezinta sinteza gandirii "uridice romane expusa sistematic sub forma de rostiri ale "urisitilor romani ce s'au pronuntat atat asupra unor principii de drept, asupra notiunilor generale, cat si asupra unor norme practice, stabilind prin rostirile lor niste moduri clasice de prezentare a chestiunilor sau a problemelor ce se numesc "urisprudente, adica rostiri intelepte ale "uristilor. %cesta e intelesul originar al cu antului "urisprudenta care, ulterior, s'a folosit si se foloseste pana azi si in sensul de "udecata, de obicei, prin hotararile instantelor mai inalte.
13

In Digeste aflam modul in care au fost prelucrate, dezbatute si solutionate problemele teoretice si diplomatice. Digestele sunt rezultatul felului in care a elaborat gandirea romana principiile si normele generale de drept, definitii si rostiri dintre cele mai lapidare si mai precise, printre care unele au dobandit caracter de axioma si s'au impus prin puterea pe care le'e conferit'o aloarea lor interna, nu doar ca niste legi nescrise sau ca niste norme adoptate prin obicei, ci ca ade arate legi scrise, unele din ele pre aland chiar asupra legilor poziti e. Digestele si Institutiones au ramas un pretios auxiliar pentru intelegerea dreptului roman si bizantin. 0cloga e al treile condice politico'ecleziastic si a fost publicat in timpul imparatului iconoclast Leon al III'lea Isaurul #<68'<?7$, intre <;='<?7. La porunca lui, aceasta colectie bizantina a fost alcatuita doar din parti alese ale legislatiei romano'bizantine de pana atunci, de unde si numele de ecolga #Balegere$. Intitulata sugesti , aceasta colecti preciza chiar din titlu ca e o compilatie din legislatia imparatului &ustinian # Insitutiile, Digeste, !odicele si No elele$. %cest drept daco'roman era abordat de 0cloga imparatilor Leon si !onstantin in aria conceptului Filantropia, adica al umanismului crestin de sorginte biblica ce a premers curentul umanismului laic ehiculat de renasterea italiana. 0cloga a fost incorporata, in mare parte, de (etodie, arhiepiscopul (ora iei (ari. Nomocanonul sau, Pra ila "udecarii poporului, era impartit in ;9 de capitole. 0cloga imparatilor isaurieni a fost abolita in =<9 si inlocuita de Nomos Prohiros #manual de legi$ a lui Casile (acedoneanul. 0cloga a fost tradusa si in araba si folosita de "uristul egiptean IbIn all'%ssal in secolul DIII in nomocanonul sau Fetha Nagast sau Pra ila imparatilor, folosita de egipteni si asirieni pana in secolele DID'DD ca unicul cod ci il si ecleziastic. In traducerea araba, 0cloga a fost considerata una dintre cele ? carti cunoscute sub numele de !anoanele imparatilor. Primul cod etiopian modern #!odul Penal din 6G;7$ mentiona, de altfel, ca autorii lui au tinut sa afirmea principiile enuntate in Fetha Nagast. Nu'i de mirare ca Fetha Nagast a fost o autoritate in curtile etiopiene si dupa intrarea in igoare a codului ci il in 6G87. Prohiron a incercat sa restaureze acele parti ale dreptului romano'bizantin pe care le eliminase 0cloga si a aparut in =<7 din porunca imparatului Casile (acedoneanul #=8<'==8$. %ceasta colectie cuprinde si numeroase echi legi de stat pri itoare la chestiuni de natura ecleziastica. %cest manual romano'bizantin a fost folosit si de IbIn all'%ssal in nomocanonul sau Pra ila imparatilor. 0panagoga a aparut dorindu'se sa se restaureze sau sa fie repuse in ifoare unele legi ce fusesera omise, dar nu si abrogate. % fost redactata din porunca imparatului Casile I si inseamna readucerea sau reintroducere, adica repunerea in circuit a legilor nesocotite pana atunci. %ceasta a fost considerata de istoricii dreptului bizantin drept cea mai reprezentati a dintre colectiile de drept si stat din epoca imparatului &ustinian. Trebuie sa mentionam ca cele 9 colectii aparute in timpul dinastiei macedonene, Prohiron si 0panagoga, s'au efectuat, asa cum se procedase si cu 0cloga, modificari si completari cu legi ulterioare. Casilicalele e o colectie de legi romano'bizantina ce contine 87 carti si a fost intocmita de'a lungul anilor ==8'G69, publicata intre G67'G69. %ceasta colectie, fiind prea oluminoasa pentru acea epoca, a circulat, ulterior, in editii abre iate sau sub forma unor sinopse. % circulat in toate tarile de influenta bizantina, adica in S0 0uropei, inclusi in tarile romane. Dupa marturia lui Dimitrie !antemir in Descriptio (olda iae, prima pra ila scrisa in tarile romane a fost intocmita pe remea lui %lexandru cel 1un #6?76'6?;9$ Despre Scoala Domneasca din timpul lui %lexandru cel 1un 1.P. 2asdeu. )o scoala "uridica aidoma celei din !onstantinopol si in care s'au tradus par ilele si in care se pregateau
14

atat slu"itorii bisericii, cat si "uristi.* La aceasta academie domneasca au predat mitropolitul (. Iosif si +rigore Samblat. Dupa parerea a izata a unor cercetatori ai dreptului romanesc, Casilicalele ar fi fost aplicate pe teritoriul romanesc inca inainte de epoca lui %lexandru cel 1un si a continuat sa ser easca ca un corp de legiuiri de prima importanta. La romani, dreptul bizantin, care, la origine, e dreptul roman increstinat, a fost cunoscut, mai intai, in teritoriile de la Dunarea de &os si Dobrogea, locuite de romani si supuse stapanirii bizantine cu intermitentele cunoscute pana la inceputul sec DIII. Dupa parerea echilor cercetatori, a fost pus, in primul rand, dreptul public, unde obiceiurle "uridice au pre elat. In timpul stapanirii bizantine #>9<'6?>;$, in acest spatiu !arpato'Danubiano'Pontic au fost aplicate, in primul rand, Casilicalele, in care aflam randuieli si norme canonice si nomocanonice, procedura ci ila, dreptul familiei, succesiunile, bunuri si obligatii, dreptul procesual, etc. In Casilicale, multe institutii, ca succesiunea, casatoria, urmau regulile dreptului roman. !a atare, putem conchide ca, pe pamantul romanesc, prezenta acestui drept roman de expresie bizantina a permis autohtonilor sa ina in contact nemi"locit cu dreptul bizantin, cu sistemul "uridic poziti ce l'au pastrat si dupa incetarea stapanirii, ehiculandu'l si la nord de Dunare, ce a face ca fenomenul receptarii sa capete pe teritoriul tarii noastre aspecte specifice, indisolubil legate de persistenta traditiilor "uridice romano'bizantine. No elele imparatului Leon al CI'lea Filosoful #==8'G69$ contin un important "uridic cu aplicarea sa in iata bisericeasca. 2exabiblosul din 6;?> contine 8 carti si !onstantin 2armenopulos a utilizat ca iz oare Prohiros Nomos a imparatului Casile I din =<9 in ?7 titluri, 0cloga din <98, Casilicalele si No elele imparatului Leon si legile agrarea bizantine. %ceasta colectie e o prelucrarea a echilor colectii bizantine . In aceasta lucrare se face distinctia a trei tipuri de drept. dreptul natural, ci il si gentium. %utorul ramasese inca fidel doctrinei romane. &us gentium a ea un continut mai larg decat dreptul international. Pra ila lui %lexandru cel 1un #6?76'6?;9$. In colectia lui Tarna or Ioan se regaseste sintagma alfabetica a lui (atei Clastarius. (anuscrise in limba romana. Pra ila 5ictorului si Scolasticului Lucaci #Pra ila de la Putna din 6>=6$ e un manuscris sla copiat de el de la Putna si a fost tradus la solicitarea episcopului 0ustachius de la 5oma Pra ila lui !odex Neagoianus, Pra ila %leasa a logofatului inainte de 68;6. Pra ile in limba romana . nu putem afirma cu certitudine acea prima pra ila in literaturia noastra. 3 prima pra ila ar fi datorata lui !oresi din 1raso , tiparita intre 6>87'6>=7. Pra ila de la +o ora #68?7'68?6$, numita si Direptatorul de lege, a fost tiparita la +o ora de calugarul (ihail (oesa si supra egheata de ,driste Nasturel si Pemenetrice, tipograf. Pe fila a doua gasim imprimatul mitropolitului Teofil, fost episcop de 5amnic. Pra ila de la +o ora e socotita o compilatie dupa iz oarele generale, pra ilele bizantine. Pra ila de la Iasi #68??$ dez alui < taine ale 1isericii si are un caracter ecleziastic, incarcata cu referiri eminamente "uridice. !artea romaneasca de in atatura' de la pra ilele imparatesti si de la alte "udete E Pra ila lui Casile Lupu E afost prin excelentaun manual didactic de dr ci il si penal destinat academiei de la Iasi infiintata de Casile Lupu si unde se preda alaturi de religie si filozofie Earta , medicina si dreptul tiparita la manastirea trei ierearhi din Iasi E e considerate Jprima legiure mireneasca oficiala in estita cu putere si cu autoritate legala*.Din prefata aceluaiasi traducator
15

0ustratie rezulta ca acesta a folosit ca iz oare lucrari scrise in limba greaca si latina.La baza acestei pra ile stau 9 iz oare.Lgea agrara bizantina 'Nomos +heoghicos si tratatul penalistului Italian Prosper Farinaccius EPraxis et theoricae criminalis.#practica si teoria criminala$'publicat la Cenetia 687<'6896. Primele G? de paragrafe au ca iz or principal materialul furnizat de acele Nomo +heorghichi adica legi agrare redacte in 1izant in sec. 8'G , ca iz oare indirecte pentru aceasta pra ila s'au mentionat extrase din Casilicale si bineinteles obiceiul pamantului.In pri inta continutului sau , pra ila cuprinde norme referitoare indeosebi la chestiuni de drept ci il agrar si de dr. penal.Despre continutul acestei pra ile se poate spune ca este ariat si imbratiseaza mai tot domeniul dreptului.De altfel ca iz oare ale dr. ea recunoaste legea si obiceiul. !f. pre ederilor pra ilei se poate spune ca toti teritorialii , locuitorii tarii , erau supusi aplicarii dr. poziti adica legii locului.Pra ila lui Casile Lupu care distinge intre ius di inum si ius umanum si in fine ius naturali E trateaza pe larg prblm drpturilor pers. Fizice despre instituii pri ind familia si persoanele , despre patrimoniul bunurilor , despre act. Penala , etc. JLogofatul 0ustratie'tradusa din scrisoarea greceasca in romaneasca ca sa poata intelege toti* .cercetatorii ne spun ca legiuirea are la baza scrieri la care se adauga lucrarea de inceput al dreptului penal 0uropean Praxis e teorice criminalis.0 b de lucrarile %risten din sec. 69 , care au ramas in comentariile acestor legislatii nomocanonice. !ontribuia la cunoasterea ocabularului romanesc , era o carte cu un limba" comun , legiuitorul s'a gandit ca e ne oie de faptul ca , cat mai multa lume sa inteleaga continutul pra ilei E de aici si !arte romaneasca.%pelati ul de romaneasca era incarcat de un estmant romanesc , national.Se dorea ca prin acest apelati sa se reacti eze constiinta neamului romanesc, nu numai culturale "uridice , dar si nationale .De aceea Casile Lupu ca si (atei 1asarab au fost 9 domnitori care s7a gandit sa intitutleze pra ila J!arte romaneasca de in atatura*'era destinata sa circule in toate teritoriile romanesti.53manii nu erau reuniti ii gaseai si in ,ngaria si Serbia si in +recia , etc.3 editie publicata sub egida %c. 5omane in K86 , la remea respecti a am a ut oameni priceputi ce ne' au lasat o critica. Pra ila cea mare '68>9' Pra ila de la Targo iste'a reusit sa isi inzestreze neamul cu o colectie pe care nu o a ea (1 de azi , Italia , etc . In tratatele de ID5 se afirma ca Pra ila cea mare tradusa de Daniil Panoneanul cuprinde si !artea romaneasca de in atatura adica Pra ila lui Casile Lupu , la care se adauga manualul lui (alaxos cu continut de drept canonic, in total ;<6 capitole#gla e$ cu numeroase zaceale#paragrafe$.In ceea ce pri este traducerea singura deosebire rezida in faptul ca originalul grecesc tradus de 0ustratie este mai precis decat cel folosit de Daniil Panoneanul.S'a bucurat de o larga circulatie in cele ; teritorii romanesti.%mintim ca dupa editia princeps aparuta cu litere chirilice la Targo iste in 68>9 Pra ila cea mare a fost publicata in alte editii cu caractere latine.,ltima a aparut la 1,curesti in 6G89.In lb Latina tradusa de catre Petru Dobra 6<99 Eprin asta s'a facut cunoscuta si in scolilee de drept apusene'in acele uni . catolice in care si astazi se preda lb. Latina. Dreptul scris in T5ansil ania in per. 0 ului mediu Tripartitul LerbocFzi din 686? , 6>7=' Statutele tarii Fagarasului M %probatae !3nstitutiones'68>> si compilate !3nstitutiones'68GG. Procesul de modernizare a dr . romanesc de le epoca fanariota la !uza CodaIn sec. al6<lea inca nu exista un sef de stat'expresie reprezentati a unei su eranitati nationale'legea era dr. scris si istoriceste alc. Din pra ila si colectia de nomocanoane.In epoca fanariota au aparut si unele culegeri si manuale care prin continutul si tematica lor atesta ca la romani stiinta dr. era o raritate.Se arata ca dr romaneasca isi strange se a din dr roman bizantin si cutumiar dar sic el al remii resp. %par si
16

unele coduri de lege 6<>? E promulgat 2riso ul lui !tin 5aco ita E pri itor la straini care interzice casatoria intre straini si pamanteniMapoi proiectele de cod general redactate de (Ihail Fotino din anii 6<8> 6<8< si cel a lui (ihail Fotinopol 6<88 E care au ser it ca manuale "uridice sau de lege si care o structura pra ilnica.In cuprinsul lor aflam unele extrase din asilicale , no elele lui iustinian.In anul 6<=7 a aparut Pra ilniceasca condica a lui Ipsilanti ce reglementa casatoria romilor , raporturiledintre soti ,parinti'copiiMdotaMtutela etc.Din aceasta pra ilniceasca condica care e primul cod de sinteza nu lipsesc nici obiceiul pamantului si ecouri ale dr. bizantin.In anul 6<=? lucrarea lui Ipsilanti a fost rein estita cu aplicabilitate generala de Nicolae !aragea.In 6=96 in cadrul adunarii poporului Tudor Cladimirescu a cerut insa abrogarea acestui cod.Tudor Cladimirescu'era licentiat la drept la Pesta in lb germana si lb maghiara.%poi cu toate acestea , pra ilniceasca condica s'a aplicat si a fost abrogata cand a intrat in igoare codul ci il roman'6=8>.In 6=7? Toma !ara , legist cu buna stiinta a pra ilelor ,cu practica de "udecator si cunoscator al ideilor apusene.% tradus 2exa 1iblos a lui 2armenopol care in +recia a fost propus la anul 6=9<'6=9= si declarat in 6=;> cod general al tarii.In anul 6=78, acelasi Toma !ara a publicat prima parte dintr'un proiect de cod general in ; olume intitulat Pandecte,in lb neo greaca.!odul paharnicului Toma !ara si manualul "uridic a lui %ndronache Donici publicat in 6=6? desi nu au primit o adoptare oficiala totusi au ser it practicienilor. In anul 6=6< a aparut !odul lui !alimach , editat de ac. 5omana in 6=87 Ereprezentare amanuntita a materiei persoanelor care cuprinde si alte dispozitii pri ind si alte institutii din remea resp.!odul !alimach s'a inspirat dinlegisl romana bizantina cat si din codul ci il a lui Napoleon 6=7? si din cel ci il austriac 6=66 , unul dintre cercetatorii a izati numea Ja fost o condica ci ila si politiceasca care constituie primul ade arat cod de ramura aparut pe pamantul romanesc*.&uristul braso ean !hristian Flechtenmacher care a adoptat planul codului austriac din 6=66 a folosit si dreptul bizantin receptat in tarile romane in materie de familie , casatorie si succesiune de unde si constatarea istoricilor dreptului romanesc ca acest cod !alimach e prima sinteza codificatoare cu o larga contributie a unui drept de tip occidental.%cest cod a ramas nechimbata pana in 6=8> dar a fost aplicat ulterior.!urtea de casatie il aplica in 96= decizii din care = intre 6G77'6G9G.Incepand cu sec. 6G se constata patrunderea dr. modern prin !odica penala si procedura ei din 6=97'6=98 aflam reguli de drept inspirate din lucrarile lui (ontes-uie si "uristului Italian 1ecaria.!3dul penal austriac din 6=7; cunoscut in traducere romaneasca de Ioan 1udai Deleanu a ser it si ca model si material si pentru Jpra ilicestele oranduiri si material pentru lucrarea , intr'u cercetarea faptelor criminalicesti publicate sub (ihai Sutu in 6=97 si pentru criminaliceasca condica publicata in 6=98.*!odul de comert francez a fost si el tradus in (oldo a de Ceira si 0milian Draghici 6=?6 dar a ramas netiparit.0ditia (unteana a fost utiliata si in (oldo a iar mai apoi codul romanesc a fost extins si dincolo de (Ilco . Legea !%ragea'adoptat unele reglementari din codul lui Napoleon. !odica aceasta din 6=89 criminaliceasca a ramas in igoare pana la 6=8> , deci e gresit ca dupa aparitia codului penal nu mai a em dr. bizantin , dr. pra ilnic , dr. nomocanonic e gasit in Transil ania si dincolo de anul 6=6=. In anul 6<;G !tin (a rocordat a elaborat proiectul unei constitutii pe care a promulgat'o in (oldo a in 6<?6.0ra un om luminat , studiase dreptul , medicina. La aceasta au fost adaugate unele hrisoa e , porunci domnesti sau ale dunarilor pana in 6<?G , acelasi domnitor !tin (a roordat a intreprins si o reforma a "ustitiei.0 unul din cei mai reprezentati i domnitori ce au intreprins tinand seama si de legislatia bizantina dar si de cea apuseana. In (oldo a in anul 6<<6 a fost creat departamentul "ustitiei , iar in T5 departamentul "udecatii'6<<9.In epoca fanariota mitropolitul'a9a pers a tarii,el putea "udeca sg asupra caruia prezenta domnitorului un raport scris. In 6<<8 in urma reformei intreprinse in "ustitie apare o prima intre domeniul secular si religios.
17

6=;6 , 6=;9'regulamentele care au contriubit la reunirea T 5 si la legislatiele penale. 50gulamentele organice au folosit la formarea unui ocabularH si gandiri "uridice.%par premisele pt faurirea unui drept romanesc care se descatusa de impactul ottoman.%cest process de unificare s'a efectuat dat dr natural si nu a celui cutumiar.In timpul administratiei principatelor romane de 5usia tarista au fost 9 comisii' (oldo a si T5 E alcatuita din marii boieri .%ceste regulamente sunt Jprimele legi fundamentale de organizare a tarilor romane prin care inlocuindu'se parca sist organizarii feudale.S'a stabilit dupa modelul constitutiei burgheze o organizare de stat intemeiata formal pe principiul separatiei puterilor.Puterea de conducere apartine domnitorului a"utat de sfatnic.* S'a trecut la organizarea pri ata . presedentia di anului o a ea mitropolitul. %rt ;7 din reg. organice'reg organice au aprobat ideea drepturilor sfinte ale proprietatii.&udecatoria de "udet , di anurile "udecatoresti si inaltul di an.Se retine ca reg organice se datoreaza introducerea in dr scris a principiului improprietaririi.In fine , s'a constatat ca o data cu epoca lui !uza Coda , la romani apar codici de legi franceze , care au dictat de fapt hotarari franceze tribunalului roman.S'a impus implementarea culturii franceze mintilor locuitorilor romani. JPrin reforma lui !uza Coda s'a a"uns intr'ade ar si la inlocuirea echiului nostru drept prin dreptul francez in cea mai mare parte.!hiar in codul ci il actual importatiunea din apus se poat gasi urme de drept bizantin.interzicerea casatoriei intre nasi si fini are o orginie bizantina.0mfiteoza se regl dupa echile legiuri , traduse din cele ale bizantului.*'pasa" din Perez.

18