Sunteți pe pagina 1din 4

Bunget Mihaela Adelaida AMG, an III

Stopul cardiac
Stopul cardiac este incetarea spontana ireversibila a activitatii cardiace , care antreneaza o oprire a irigarii organelor vitale. Un stop cardiocirculator este denumit in mod obisnuit stop cardiac. Daca se intervine rapid, sistemul circulator poate sa-si reia unctiile vitale, inima reincepe sa bata, sangele sa circule si respiratia sa asigure nevoia de o!igen. "ste necesar# resuscitarea $n regim de e!trem# urgen%#. Cauze & "!ist# o multitudine de actori ce duc la instalarea stopului cardiorespirator A. 'auze ce %in de insu icien%# respiratorie. Insu icien%a respiratorie inso%it# de perturbarea homeostaziei gazelor sanguine ()* +i ')*, este una din principalele cauze ce duc $n inal +i la oprirea cordului. B. 'auze ce %in de cord Debit cardiac sc#zut )cluzie coronarian# (in arctul miocardic, Insu icien%a cardiac# congestiv# Stimularea cardiac# (cateter sau electrod,. '. Alte cauze ce pot duce la oprirea cardio - respiratorie. -ipotermia .-ipertermia Acidoza, hipo!ia "lectrocu%ia Supradoza/ Diselectrolitemia Stimularea vagal# Into!ica%ii cu ') 'hirurgia cardiac# Dezechilibre electrolitice +i hidrice Simptome si semne Un stop cardiocirculator provoaca in 01-*2 secunde o pierdere a constientei si opreste comanda respiratorie. In aza initiala a stopului pot surveni convulsii, cu pierderea urinei. Disparitia pulsului, perceputa pe

carotidele de pe iecare parte a gatului sau pe artera emurala in regiunea inghinala, atesta ine icacitatea cardiorespiratorie. Miscarile respiratorii sunt absente sau inlocuite prin secuse respiratorii intermitente. 'ianoza buzelor si a urechilor traduce ano!ia tisulara, iar midriaza (dilatatia i!a a pupilelor, arata rasunetul cerebral grav al acestei ano!ii. Diagnostic pe baza tabloului clinic& )rdinea aparitiei semnelor clinice dupa instalarea stopului cardiac& 0. absenta pulsului la artera carotida - instantaneu *. inconstienta - 02 - *2 secunde 3. stop respirator - 32 secunde 4. midriaza - 52 - 62 secunde. 7oarte important - diagnostic imediat $n primele 01 secunde - absenta pulsului la artera carotida - lipsa constientei Masurarea tensiunii arteriale sau auscultarea cordului reprezinta $n acest conte!t gesturi inutile care $nt8rzie $nceperea resuscitarii& Diagnostic de laborator Stop cardiac ca urmare a unor anomalii electrolitice de tipul hiper9aliemiei, acidozei metabolice, hipocalcemiei: -nivelul electrolitilor& Mg, ; si 'a seric sunt importante pentru a determina recurenta ibrilatiei -gazele sanguine, mai ales p--ul sunt utilizate pentru a determina acidemia care promoveaza ibrilatia -nivelul de medicamente sanguin pentru a identi ica concentratii inalte ale anumitor medicamente care sunt aritmice sau determina prelungirea <= -e!amenul to!icologic& evidentierea consumului de droguri ilicite cum ar i am etaminele sau cocaina care promoveaza aritmiile, alte droguri ilicite cuprind& pencilidina, dietilamida acidului lisergic (>SD,, ecstas?, mari/uana: stimulantii legali includ& ca eina, teo ilina, pseudoe edrina -enzimele cardiace (creatinin 9inaza, mioglobina, troponina, : cresterea lor poate indica ischemia si in arctul miocardic, utile pentru a determina pacientii in prein arct si cu risc crescut de aritmii -hipertiroidismul poate conduce la tahicardie si tahiaritmii -peptidul natriuretic de tip B este util pentru a diagnostica insu icienta cardiaca congestiva decompensata care provoaca ibrilatie ventriculara -studii genetice pentru a identi ica sindromul Brugada, sindromul de <= lung sau scurt. Diagnosticul diferential Se ace cu urmatoarele a ectiuni& stenoza aortica, cardiomiopatiile

dilatative si hipertro ice, ateroscleroza coronariana, anomalia "bstein, ibroza endomiocardica, sindromul de <= lung, scurt, de pree!citatie @A@, in arctul si ischemia miocardica, ruptura miocardica, tetralogia lui 7allot, torsada vir urilor. Investigatii paraclinice Datorita gravitatii situatiei, starea pacientului este investigata cat mai rapid pentru ca, odata stabilit diagnosticul de certitudine, sa se initieze si tratamentul. 'linic, la e!amenul izic se constata& puls oarte slab: zgomote respiratorii reduse: stare de incostienta: absenta raspunsurilor la stimuli. =raseul electrocardiogra ic este oarte important deoarece arata modi icarile prin care trece muschiul cardiac in cursul ibrilatiei ventriculare. De asemenea, la ";G se pot observa si alte tulburari sau conditii ce pot creste riscul pacientului. Alte investigatii mai pot i& Badiogra ie toracica& poate evidentia edemul pulmonar, cardiomegalia, leziuni traumatice, penumonii de aspiratie: Analize de laborator& determinari ale nivelul electrolitilor serici, inclusiv calciu si magneziu, ale enzimelor cardiace Dozarea gazelor sangvine (pentu a se obiectiva acidoza sau hipo!emia,: Investigatii to!icologie (daca conte!tul clinic o cere,. Tratament si prognostic Besuscitarea presupune tehnici de BS> precum si tehnici A'>S. =ratament& 3 etape& A. Suportul vital bazal - restabilirea arti iciala a circulatiei (masa/ cardiac e!tern M'", si a respiratiei. B. Suportul vital avansat - reluarea activitatii spontane a cordului si a ventilatiei '. Suportul vital prelungit - resuscitarea cerebrala si mentinerea unctiilor vitale postresuscitare A. Suportul vital bazal - mediu prespitalicesc 0. alarmarea celor din /ur si solicitarea de a/utor cali icat *. eliberarea cailor aeriene 3. ventilatie arti iciala 4. masa/ cardiac e!tern B. Suportul vital avansat - continuarea suportului vital bazal dar cu utilizarea unui echipament specializat - =ratamentul medicamentuos (Adrenalina, Atropina, Cilina, =osilat de bretiliu, bicarbonat, calciu,

potasiu, - De ibrilarea cordului '. Suport vital prelungit Are ca scop mentinerea unctiilor vitale postresuscitare (respiratorie, cardiovasculara, renale, etc., si recuperarea integrala a unctiei neuronale. 'onstatarea stopului cardiocirculator impune manevre imediate de reanimare& asigurarea eliberarii cailor aeriene de orice obstacol, e ectuarea unei respiratii arti iciale gura-la-gura, restaurarea unei activitati circulatorii prin masa/ cardiac e!tern. Beanimarea trebuie sa ie continuata pana la recuperarea bolnavului , pana la sosirea unui personal cali icat sau pana la declararea mortii de catre un medic. Masurile de salvare sunt inlocuite cu ventilatia arti iciala dupa intubatie traheala si prin tratamente care depind de cauza stopului cardiocirculator (de e!emplu soc electric e!tern in caz de ibrilatie ventriculara,. Masa/ul cardiac este urmat pana la reluarea unei activitati cardiace spontane su iciente. Unii pacienti pot necesita asistenta respiratorie suplimentara cu ventilatie neinvaziva sau intubatie traheala si ventilatie mecanica. Tratament farmalcologic in unitatea de terapie intensiva coronara: D ameliorarea dureii, di icultatii in respiratie si an!ietatii, D opiozii i.v. D o!igenul (*-4 >, administrat pe masca aciala sau narine, olosit la pacientii dispneici sau care prezinta alte semne de insu icienta cardiaca sau soc D combaterea an!ietatii (discutia cu pacientii si cu rudele lor, administrarea unui tranchilizant D prevenirea si tratarea stopului cardiac (monotorizarea "'G, disponibilitatea imediata la un de ibrilator si a trusei de B'A, D terapia ibrinolitica ( r-AA, =E;-=pa, t-AA, S;, D angiogra ia dupa terapia ibrinolitica D interventia coronariana percutanata D co-terapia antiagreganta plachetara D B?-passul coronarian D betablocante adrenergice