NAVALE INSTALATIILOR NAVALE PARTEA II - TEHNOLOGIA MONTARII

1. GENERALITATI parcurgerea urmatoarelor etape In generalvorbindconstructia unei nave presupune majore: navei de: L Cumparatorul trebuie sa se ocupe privind pe apa necesitatilor transportul - identificarea alegerea tipului de nav6 care s5-i satisfacd cerintele nr ena^t . r a. niat ai

interni - cu speciali$ti extemi - cu specialiqti adoptarea deciziei de cumpdrare a uneinave (santierul constructor). semnarea contactului cu furnizorul

ll. Constructorului navei ii revin urmatoarele obligatii: - elaborareaproiectuluitehnic proiectului de execulie - elaborarea in executie a proiectului, - lansarea - elaborarea tehnologiei de executie: - manooera. - materiale. execulia efective a navei. naveiincepecu constructia corpului naveisi estecontinuata cu montarea Constructia instalatiilor navale. pusein functiune si apoiprobate si predate la reprezentantii Instalatiile suntulterior registrului de clasiflcatie si beneficiarului navei. probarea implicit naveiin sine, etapacare Probarea instalatiilor naveiinseamna precede livrarea naveicatrebeneficiar. progresiv, Toate etapeletehnologice enumerate mai sus se desfasoara avand ca de catre liniede referinta tehnologia specifica fiecarei operatii, tehnologie elaborata santierul navalconstructor. instalatiilor navalereprezinta suma proceselor tehnologice, a Tehnologia montarii pentru utilizate montarea instalatiilor navale. dispozitivelor si instalatilor tehnologice Veriga esteprocesul tehnologic. de bazda tehnologiei pentrurealizarea Acestaeste constituit la randulsau din sumaoperatiilor efectuate elementelor navei. fluxul Succesiunea operatiilor impuse de procesul de constructie a naveireprezinta tehnologic. primesi materiale: Intr-un fluxtehnologic normal intramaterii table,profile, electrozi de sudura, suruburi, echipamente, etc. produs finitadica nava. La finalul fluxului tehnologic se regaseste

TMRIN-PARTEAAII-A

1/ 141

2 . NOTI U N IIN TR OD U C TIVE 2.1. NAVA pentrudiferitescopuri: Navaesteo constructie destinatd navigatiei

potfi clasificate Dinpunct de vedere constructiv navele astfel: - naveclasice(saude suprafatd)

Procedeele insa existasi diferentieri de constructie sunt asemenetoare esentiale de la navela nave$i de la gantier la gantier. 2.2. r9i -Te instalatiilor taieaiiiGanaGi - Procesul tehnologic reprezintasuma operaliilor efectuate pentru realizar3a
-F

echipameiiff - materiiprime,materiale, - fortade munca produs Iegire: finit(nave).

TMRIN

PARI EA A II A

2t11)

3. CIRCUITUL APROVIZIONARII CU MATERII PRIMESI MATERIALE INTR-UN NAVAL SANTIER

Serviciul tehrologie

Specificatie demateriale

{L
.

Sefliciul aplovlzlonare

Peproiectc pe navc si rcspcctjv In functiede: tehnice [ . caracteristici . conditii,impuse de standard I . nornc oereglsEu L

temene contractuale de livrare

principiul "Justin time"adica Aprovizionarea optimA trebuie se respecte potrivit (not exactla momentul too soon,nottoo late- nicipreadevreme, niciprea => taziu) in acestfel se rezolve Droblema stocurilor. Existd doudmetode uzuale deaDrovizionare:

1. metoda cantitetilor m

i;,..,.,

::i.&X&XX

TMPJN PARTEAA II A

31142

4. PRINCIPII DE ORGANIZARE A FLUXULUI TEHNOLOGIC DE GENERALE CONSTRUCTIE A NAVELOR 4.1. CLASIFICAREASANTIERELOR NAVALE
d, u up o dr I r pr or dr c .

Ia maredeschise in golfurigifiorduri in.estuare

-mf,
(corp gol) b) dupdmarimea navelor greutatea gol, - dupi corpului impusa de sarcina macaralelor 100-500 t) - mari:> 7000t (macara 3500-7000 t (macara 50-200 t) - medii: 30-80 t (macara t) - mici:1500-3500 <1000 mici: t fmacara 10-30 t) - foarte c) dupddestinatia navelor construite navemaritime - Dentru Dentru navefluviale pentru reparatii d) dupdgradul de saturare al navelor (armate) - gantiere careconstruiesc navecomplet saturate gantiere care furnizeaze corpuri de nave posibilitelile gantierelor Majoritatea combind impuse de criteriile de clasificare.

4.2. FLUXUL TEHNOLOGIC INTR-UN NAVAL SANTIER naval in Fluxultehnologic este determinat de locul pe care il ocupa gantierul clasificarea de la Dunctul anterior. navale: Se potevidenlia douede gantiere Santiere navale care construiesc numaicorDuri de nava - Santiere navalecareconstruiesc navecomolete. in sectiile si Indiferent de tipulgantierului naval, oricefluxtehnologic se desfasoara produclie: montaj, etc. atelierele de confectionat, asamblat, calede montaj 9i lansare,

TMRIN-PARTEAAII-A

1l 112

4.2.1.Etapele tehnoloqice maiorede constructie a navei

- electrozi Profile/laminate vopsea

1. Deoozitarea in spatii de Se realizeaza il lmenajate-iiiife inaterialele s unt pe tipo-dimensiuni. repartizate Oricespatiude depozitare trebuiesa fie dotatcu dispozitive de ridicare: - Poduri rulante - Macaraleelectromagnetice cu vacuum - Macarale pot De asemenea existadipozitive manevra side stocare - stivuitoare

2X&!!realegelqsipd&
Se realizeaza cu alicedin otel si are ca scopcurdlarea suprafelei tablei/profilelor in pasiva vedgt?a. rij.

Protejeaze tablaimpotriva coroziunii si constain acoperirea suprafetelor cu un strat de vopsea, conform specificatie de vopsire.

(tabla Esteprocesul tehnologic in urmacdreia materialele sunttaiate la $i laminatele) dimensiunice cerute de documentatie. pentru (5-6mm) a) taierea mecanicA, tablesubtiri pentru b) tdiereaoxiacetilenicd, tablegroase => impune - dezavantajul esteca muchiile suntneregulate o prelucrare prinpolizare. ulterioard a marginilor c) tiierea cr$lilll - vitezdmarede teiere - calitate ridicata a suprafetelor teiate. 5. Confectionarea prin sudarepe liniilespecializate, Dupd teiere,elementele sunt asamblate ioiiffi sectiicu gradscazutde complexilate - lg{iile plane. Existdliniitehnologice specializllepentitisecliiplanede fund.bordaj.'i'unte !i gurnd in zonacentrale.
IMRIN . PARIEAAII-A 5 141

Spatiilede lucrutrebuiesa fie dotatecu dispozitivdide rjdicat(tle6Agtpqdit!]a& etc). 6. Asamblarea prin care elementele Este procesultehnologic confectionate formeazdprin sudare pp si pv sectii cu gradridicat de complexitate: exemplu extremitatile se bazea2fpe procdleelede sudare: a Asamblarea a) manualS: in zonelei$euacceslbile. manuald, b) semiautomatd: cdrucior cu comandd care transporte sermagi fluxul.
(ufDlele lr$uful cap la cap) se teatzeaTape patul de flux,pentru

fasonare:
-

optimdci sudurea redAcinii. prin procedeul ObIinerea formelorcorpului navei la pp $i pv se realizeazd de Rezultd tabldcu simpld curburd 9i cu dubldcurbura.

gi laminatelor: Utilajepentnjfasonarea tablelor

Valturi Abcanturi Prese Dispozitive termice:realizeaze tensiunile gi rAcirea incelzirea succesivd a metalului.
de confectionat. si aici soatiilede lucru trebuiesa fie dotatecu (macaa, pod rulanLetc).

paturile Pentru asamblarea sectiilor navei sefolosesc il6:Si,ir6m paturile andatesteca de asamblare sa fie reglabild, astfeliiiat sa''Foata ii
ritetipuride nave. re se construiesc oentruasamblarea sectiilora caror table de icisaucurburi mari. pilonilor patului Pozilionarea de asamblare se rcalizeaze. - manual - automat Paturi Posibilitdli de realizare a secliilor: pozitiei patului l- sudarea inveligului exterior, conform de asamblare; - sudarea osaturii, inveligului. dupdJorma

rr- rearrzarea osFl$rm r-,crme'ror naver - sudarei'iiililfiiri peosati.irS, fifr iutiliza patul de asamblare.
7. Montareablocsectiilor pe calede montajsau in doculu Se realizeazd Se utilizeaze macarale de chdu,cu capacitate.l

Metodede montajl

a) piramidald: seincepe montajul blocsecliilor de ldt6illlill&iii

b) Insulare: se reali m piramidal la - se aplica - consume manoper5 mareped|lllentlaj
IMR]N PARTIA A II A

{irir:iif

6 r l :12

montarii c) metoda blocsectiilor de dimensiuni mari sahrrate coiilp! - impune de ridicare; capaciteti speciale precise realizarea a saturarilor in zonelqdecuplarq. 8. Lansarea de lansare depinde de particularitetile de amplasare ale$antierului. - Sistemul parcurg Inainte de lansarea navei la urmdtoarele apdse operatii: - verificarea sudurilor(metodedefectoscopice) - verificarea etangietSlii zonelor de accesa apeiin nava: - ax portelice kingston - prize - traductor ultrason prinvopsire: - protejarea corpului - anticoroziva; - antiregetivd. l\,4oduri de lansare a navelor pe plan a) inclinat a1)gravitational (Galali) transversal - longitudinal a2) mecanizat (Brdila) - cu sdnii role plutire docuriuscate(Galati) plutitoare (Navrom o docuri Galati) p)-mecanizat (Tulcea) sincrolifturi electrice 9-., o sincroliftuihidraulice

(Galati) longitudinale laterale Portile docului uscat:

t:,

po4i cu ax vertical po(i cu ax orizontal po4iplutitoare (Galati)

Lansarea incheierea la corpul navei esteunadinfazele caremarcheazd lucrdrilor qantierului, in functie de dotarile avemde-afacecu: - lansarea navei cu gradminim de saturare grad lansarea navei cu avansat de saturare navei complet saturate. - lansarea
TMRIN-PARTEAAII-A 1tt42

*aAmarea navei eu de aimare,special amenajat si dotatcu:

aer compnmat

Cheul -in

latiide prelucrarc a rezidurilor pe timpulprobelor mijloace de legarea navelor de cheu.

Armarea navei (saturareanavei), indiferentca este fdcuta inainte sau dupd lansarea la apd,presupunei - montarea instalatiilor de masina gi a celor instalatiilor de punte de navigatie - montarea - amenajarea incaperilor de locuit interioard - finisarea $i exterioard - proteclie - vopsire. '10.Probareanavei Esteetapa navei, complementard armarii, carepresupune testarea tuturor instalatiilor parametrii la nominali de funclionare Probarea se facela cheusi apoiin probe de marS. 'l1.Livrarea navei probelorde control,in prezentabeneficiarului, pentru Presupune efectuarea verificarea la parametii nominali a principalelor instalatii alenavei.

TMRIN

PARTEA A II A

8/142

c.

PROBLEMEGENERALE LEGATE DE MONTAREAINSTALATIILOR NAVALE

5 .1 . Navele maritime catgi celefluviale suntdotate cu instala,tii careasigurd: - navigatia navei - deplasarea orientarea navei - siguranla navigaliei - integritatea mdrfurilor transportate - condilii de locuit la bordul navei - cazarecu gradcorespunzator de confort - alimentatie de lucru la bordul navei - condilii - spatii de petrecere a timpului liber. in principiu toatenavele suntdotate cu aceleagi instalalii. Diferenlele suntimpuse de urmdtoarele condilii: - tipulnavei - caracteristicilenave pe careo va utiliza. - zonade navigatie

5.2. ExistA maimulte criterii de clasificare carepotfi utilizate. Spreexemplu: - dupddestinalie - dupefelulfluidului de lucru gradul - dupA de participare la mentinerea viabilitatii navei. primul Dacaar fi sa alegem criteriu, respectiv destinatia instalatiilor navale atunci am oblineurmdtoarea clasificare: 1) Instalatii de fortd Produc energie de toatetipurile, necesard actionerii diferitelor mecanisme ale navei (ex.Energie electrice, abur, aercomprimat). 2) Instalatii de bord Asigurd (ex.instalatii gi de salvare) functionarea navei de propulsie, de guvernare 3) Instalatii de navigatie parametrii pozitiei Realizeaze necesari navigatiei navei. 9i permitstabilirea Atet instalaliile de bordcat Sicelede fo(e potfi clasificate indouemaricategorii: l. Instalatii cu tubulaturi, care seryescca principal scop la vehicularea diferitelor fluide la bordul navei. in comoonenta lor intre: pentru de tubulaturi, transportul fluidelor - traseele pentru antrenarea fluidelor(pompe, - maginilehidropneumatice, compresoare, ventilatoare, ejectoare). ll. Instalaliile mecanice, carefolosesc mecanisme de actionare a organelor de lucru.

TMRIN - PARTEA .\ II-A

91t12

5 .3 . pe caretrebuie potfi grupate Cerintele sd le indeplineasce instalaliile navale in: pe care trebuiesd le indeplineascd - generale: sunt conditii toate instalatiile; sunt conditii care diferdde Ia o instalatie la alta,in - particulare: functiede destinaliaacestora(ex. rezistenlela agenli corozivi,la temperaturi ridicate, la vibratii). 9i presiuni generale Cerintele sunt impusein special de conditiile de navigatie la care este supusa nava. Acesteconditiisunt in mare partediferitecomparativ cu cele la care se raporteaze (ex.autoturismele). altemijloace de transport generale Dintre cerintele , mentiondm: pe duratd functiondrii instalatiei marede timp - siguranta in functionare - economicitatea constructive ale instalaliei trebuie sd fie standardizate - elementele ocupat de instalatie sd fie minim - volumul - costulrealizdrii instala,tiei si fie redus privind - functionarea instalaliilor trebuie se respecte convenliile interna!ionale ooruarea - instalaliile care asigurdcondi,tiile de viald la bordtrebuiesA respecte normele privindr (umiditate sanitare intemalionale aerulconditionat temperaturd), 9i apdpotabild, zgomote 9i vibratii.

5.4. CONDITII DE CALITATE PENTRU REALIZAREA INSTALATIILOR NAVALE Oriceintreprindere care ofere produsesau serviciiclientilor sai trebuiesa acordeo deosebite atentiecalitatii. Astfelcalitatea trebuiesa constituie o componentd de bazd in cadrul structurii organizationale a intreprinderii. In acest scopa aparut un nouconcept legat de calitate: TotalQuality 9i se utilizeazd ([,4anagementul Management Calitetii Totale). La bazaacestuiconceptstd ideeaexistenlei clientului intern,ca verigdintermediard produciitor gi furnizor. intre principal pe toli membrii Obiectivul al TQMestes6-idetermine organizaliei se adopte pozitivd pe o atitudine fatd de munca care o desfagoare ce fac parte 9i s6'inteleage dintr-o relatie de tip client - furnizor. Ex.sablare - pasivare - confeclionare - ......... furnizor - client furnizor - client fu r n iz o -r. . . . . . . Altfelspus,fiecareangajat are o dublefuncliede-a lungulfluxului tehnologic ai anume aceea de client dargi de fumizor de produse sauservicii. gi deci nu este respectat5 Se observdce dacd ideeade calitate nu esteacceptatd la pe lantul una dintreverigile lantului, (defectul) atuncineconformitatea se transmite pandla ultima tehnologic verigd reprezentatd de clientul extern alintreprinderii. Cu alte cuvinte un produsfinit livrat de intreprindere va ingloba toate defectele procedurilor datorate nerespecterii de calitate la nivelul verigilor(operatiile tehnologice) de pe fluxul tehnologic.
TMRIN-PARTEAAII-A

10/ 1.+.2

Cumse Doate mdsura calitatea? Bank(1992) sugereazd cd oricemdsurare a calitdlii trebuie sA aib6in vedere cinci criterii: produsului 1. Destinatia sau serviciului - la ce ar trebuisa md agtept de la produsul respectiv candil cumpdr? * corespunde 2. Conformarea la cerinte agteptdrilor mele? 3. Fiabilitatea - va continua s6-mi ofere9i in viitor ceeacedorescde la el? pentru 4. Costul - cattrebuie sd pletesc el? 5. Livrarea - candvoiorimiDrodusul? Sintetizand acesteintrebAri, Banka realizat urmdtoarea definitie a calitetii: 'inseamne Calitatea satisfacerea deplinaa cerintelor cumpdratorului, la cel mai scezutcost intern- costulde fabricatie al produsului respectiv. Ulteriororganizatiile au constatatcd aplicareaacesteidefinitiiin practicdnu este suficientd. Astfel,un Santier navalpoatefaceo navade calitate, iar o poatelivraunuiclient, poate acesta, conform definiliei fi satisfecut de achizitia fecute. Se puneinsd problema daceacelclientva mai achizitiona 9i o a douanavdde la gantier naval acelagi sau va cdutaalt furnizor. Aiciintervine imbundtetirea aduse definiliei lui Bank. (evident,cu Astfel,firma respectivd va c6uta sd inlocuiasce cuvantul"satisfacere" "incantare". toateimplicatiile sale), cu cuvantul gi pe Aceastaar da o garantie cd cel carea cumparat o navdva revenise o cumpere ceaoe-aooua. gantier gi altorpersoane in plus, el ar recomanda respectivul naval interesate, merind potenf astfel numdrul clienlilor iali. (Managementul De ce TotalQuality lvlanagement Calitdlii Totale)? lvlanagement: - aspectele legate de calitate nu se realizeaze de la sine;eletrebuie dirijate, conduse managerial. Calitate: - este de fapt destinatiaactivitdtiiin sine - conformareala cerintele clientului; ce vreaclientul, caresuntcerintele sale? Total: produsului participd intreprinderii, sau serviciului toti salariatii - la rcalizatea procesului. deciimplicit calitatea trebuie aplicatA la toatenivelele

TMRIN-PARTEAAII-A

1l I t12

6. TEHNOLOGIA MONTARII INSTALATIILOR NAVALE CU TUBULATURI

cu tubulaturi au urmetoarele elemente constructive coniiiiiei

suntelemente rigide flexibile le de lmbinare 'tevilorintre ele o r"atevilor cu tancurile de alimentare o a tevilorcu armaturile de inchidere si reolare
i ., qreevlror cu maQrn e nr0ropneumalce

(aga numitelefitinguri:se folosescpentru ate ale tubulaturii i sau schimbdri de directie a traseelor de tubulaturd) amdtrii de inchidere sau de reglare a circulatiei fluidului de lucru. magini hidropneumatice

(aparate gi conlrol) AIV]C-uri de mesurere fluidului de lucru a palalretrilor . tancur:

;ze!&$X
batedi

comS{$S}S$!edli@

In general, un traseu de tubulaturd estecaracterizat de doi parametri: cd a sectiunii DN [mm] printubulrespectiv: II. presiunea nominala a fluidului carecircule P" lbari] Presiunea nominala este practicpresiunea maximA admisibild de functionare elementelor din instalatie. Fluidele de lucru utilizate in instalaliile navale sunt: - apade mare saucalde) - apedulce(rece - abur - combustibili - ul ei uri - aer - freon - amontac - Coz spumogene - substante

TMIUN PARI EA A II A

ll

l zl 2

6.2.1.TUBULATURA UTILIZATA LA TNSTALATIILE NAVALE

prindoudmedd suntconfe4ionate Tevile si:ulaminat$!'!ald s?rlilia recel levitrase - tevisudate

Pentru realizarea traseelor de tubulaturi se utilizeazd sec[iuni 9i din tevi cu diferite diferite materiale. Condilia cerute materialului din careesteprelucrata teavaestesd satisfacd cerinfele prelucrare prin: de rezistenta cele de taiere, sudare, indoire la la rece. cald sau $i a) Tevile din otel pn< 5 barise potfolosi, - Pentru levisudate. . Ex.Balast gi rdcire, - santine, combustibil, ungere, sonde aerisiri, scurgeri punti deschise,scurgeri generale, instalalii sanitare. p. Pentru > 5 bari, se folosesc tevitrasesaulaminate la caldsaula rece. . Ex. Aer comprimat, frigorifice, abur,actionari hidraulice, incendiu, COz. b) Tevitrase, din cupru pentru: Se folosesc ap; de mare, ap; dulce, COz, abur,aercomprimat, freon, produse petroliere. amoniac, c) Tevitrase. din Cu-Zn Se folosesc la:incdlzire tancuri, schimbetoare de cAldurA. d) Tevidin maseDlastice pentru: Se folosesc instalalii sanitare, aer (ventilalie, condilionare), rdcire cu apd de mare(tehnologia de tip AIVIERON).

6,2.2.TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A TEVILOR in gantierele navale existd liniitehnologice mecanizate, asemdndtoare celorutilizate la confectionarea coroului navei. Pe fluxul tehnologic intrateavaneprelucratd, aprovizionat; de gantier conform tipodimensiunilor cerute de documentatie tehnologic. La iegire rezulte tubulprelucrat, bunde a fi montat la navd, in cadrul instalatiei. Succesiunea operaliilor de confeclionare a tuburilor esteurmdtoarea: , 6.2.2.1. DEBITAREA TEVILOR Se poate facein urmetoarele moduri: a) debitare cu olasmd - Rezultd o t6ieturecu o calitate foartebune - Nu necesita o orelucrarc ulterioard.
b) debitarecu flacara oxiacetilenica b.1. debitaiti'criflacaralg*ii
TIIR]N-P-\ITE\AII-\

aSirli_spqCializate
1l I 112

gi rotire 2. dispozitiv de prindere a tevii 3. rolede sprijin 4. capde teiere oxiacetilenic 5. dispozitiv de antrenare a capului de teiere oxiacetilenic princoordonate Se utilizeaze magini dirijate numerice pentrucoturigi pentrufeliilede leavd pentru Se folosesc cu succespentrudecuparile coturi. 62t6bitare cu flacaraoxiacetilenica, manual printdirirdi.tiili;gini'ieGbitat c) debitare mecanica, panze c.1. cu de bomfaier, actlonate mecanic discabraziv

'1 . teava

strunjire

'1 . teava portculit 2. dispozitiv qi rotire 3. dispozitiv de prindere a tevii

6.2.2.2. Are ca scopaducerea tubului la formacerutd drept, de instalatie. Indoirea se poate facela caldsaula rece. a) ind6iti tevilor la cald

a.1.indoireacu nervuri

TMRIN-PARTEAAII-A

14 i 112

progresiv prin repetarea Aceaste indoirese rcalizeazd a douAoperatii succesive: f. incelzirea locald a tubului pandla formarea 2. incelzirea tubului unuiplin pendse obtine Celedoueoperalii se repete forma dorita a tubului. prin procedeu ga7e. oblinute acest se ulilizeaz' la Tevile Nu se utilizeazd la lichide deoarece aoare cavitatia in zonaoliurilor cotului.

obisnuite
I s5:gi mentind Jorma, se umplecu nisipuscat. .anteriorul tubuluiprinvibr4ii sau prin baterecu cjocane.

pentru gdurite itupat cu dopuri a permite aburului dinnisipsd

ii-'se i.itilizeazd cuptoare mobile

, inzonao6.ii*&{[i!!*1|b

Dinpunct de vedere altimpului de incalzire utilizat, existd cuptoare cu: lichizi - combustibil gazogi - combustibili cuptoare cu inductie. indoire.

1. feavd 2. platou fix 3. dorn 4. vinci

TT,IRIN-PARTEAAII-A t5 | t12

'1 . leava 2. platou mobil 3. dorn 4. rolade presare a tev 5. reazem de blocare 6. zondincdlzitd Avantajul indoirii la caldconsta in faptul ca se obtin tuburi cu razemicide curburA. Dezavantaje la cald; aleindoirii proces tehnologic scump, datoritd consumurilor maride manopera - esteun 9l energie - necesitd spatii maripentru realizarea operaliilor tehnologice. Acestedezavantaje dispardacdse utilizeazd: prefabricate a. coturile b. coturile confectionate dinfelii. a. Confectionarea coturilor prefabricate pe ma9ini prinindoirela cald: speciale, S.-e,realize,azd

1. leave 2. dispozitiv de impingere 3. rolede ghidare 4. dispozitiv de incalzire a teviicu curentide inaltdfrecvenle 5. ro'ade impingere, carecreaza fo4ade indoire 6. dispozitiv de rcalizare a razeide racordare
7 .lian^7it iv . la t iiar a

Dupd realizarea cotului, acestase taie, apoi se rcalizeaze urmetorul, din aceeagi teave.
TMRIN. PARTEAA II A t6 1l.l

b. Co onarea Este o tehnologie utilizate (e$apamente, instalatii de balast).

dla0etfe mari gi grosimi midi

pe o magine Feliile se obtinprintdierea inclinatd a uneitevi, de tiiiat. presupune Tehnologia estemaicomplexd deoarece sudarea feliilor. $i In zonele de imbinare aoaroierderi hidraulice. b) indoirea lW)ilor bl) Principii tecii6l6e ale indoi.ii la rece a tevilor

prindefonridiea plasticd Se realizeazd a materialului. d anumite limite ale procedeului. Pent ca se impuneca 6!6181&&*dg?ar.f-q4ionata

sea [eava

peretele Prinindoire, aflatspre interiorul arcului de cerc dupe care se realizeazA peretele indoirea, se va'ingroga, iar exterior se va subtia. pericolul Prinurmare, la interior iar la exterior apare fisurii. teavase onduleazd Pe pa(eaexterioara a zonei de curbura, alungirea relativd este:
^_ l '

_lR + r)x a Rxa R* a

/^

\.

R*a+r*a-R*a
R+ a

_
R

Dacdimpunem ca alungirea relative a peretelui exterior curburii de teav5sd fie:

= a o m sor

pentru atunci, o nza a Ieviidatd,rezultd razaminime de indoire.:

T\IIUN PARTEAA II A 17| 112

R,",,=
" n,lhirihil

b2) Posibili6li practicede indoire la rece a teviloi indoirea la recese facecu ajutorul unuiplatou mobil de indoile

'l . teava 2. platou mobil - esteac{ionat cu un servo-motor circular 3. dispozitiv de mentinere a sectiunii circulare a tubului gi de preluare 4. patine cu rolde ghidare a fo(elor. gi crplastic Unghiul d aredouecomponente: o elastic
c tl = C a e + C (p

Pentrua obtineunghiul cro, trebuiesd se realizeze un unghimai mare,care s6 compenseze unghiul ae. Valoarea unghiului cle depinde de materialul din careesteconfeclionate leavegi de razade indoire. pentru De obicei, se realizeazd initial o indoire de prob6, determinarea unghiului d.e. potfi: [,4aginile la indoire utilizate manuale - cu comandd - cu comand6 numerica Indoirea la recea levilor mici

1. leavd 2. roata) fixA,cu razaegaldcu razade indoire

I M RI N- P { R fEA A]]-A

t8 / 141

3. bral de antrenare Se folosegte Ia tubulatura sanitare: O< 20mm. 6.2.2.3. SUDAK Esteprocesul tehnol rincarese realizeaT6 cuDlarea tevilor. ate, mecanizatS, manuale

Cupla
Sudarea m

rsefa
ne de sudurdintre doud

tevisauintrqt

1.leave 2. dispozitiv de prindere a lev 3. dispozitiv de prindere a flansei 4. flansd 5. capulde sudare al ma$inii cu dispozitiv automat de avansal sarmei oe suoare. 6.2.2,4. SCHEMA DE PRINCIPIU CONFECTIONARE A TEVILOR
UNEI LINII TEHNOLOGICE DE

Indoire
cotLrn

Tubulahlra tinita

IMRIN - PARTEAAII.A

I9 / 142

6"2,2.5. PROTEJAREA TEVILOR Protejarea tubulaturii areca principal scopevitarea coroziunii. Protejarea se realizeazd in functiede fluidulcarecirculeprintubulaturS.

pentru apade m -!p.!$jleazd 'Si.iiiibrirea cu ulei- sefolo

6.2.3. TEHNOLOGIA DE MONTARE ATEVILOR Clasificare a. Tehnologie clasicede montare a tevilor Operatii : pentru a.1.extragerea la nava, fiecare in parte tronson de tubulaturd Sabloanelor gablonul a.2.indoirea in atelier a tuburilor, folosind extras de la nava pozitia a.3.ajustarea la navd, in functie tubului, de reala de montaj a.4.sudarea finald in atelier a flanselor de cuplare protectie a.5.zincarea impotriva tubului-pentru coroziunii a.6.montarea tubului la nave a.7.verificarea etangietdtii instalaliei. b. Tehnoloqia imbundtetitd clasicd de montare a tevilor prineliminarea Are avantajul cd estemai rapidd, unoretapeutilizate la tehnologia clasicd. l\y'etode de imbunetdlire: qabloanelor b1) Utilizarea etalon. Acestea se fac la navacapde serie, apoise utilizeazd la toatenavele din serie. In acest fel dispare operatia a.1. b2)Utilizarea tubulaturii etalon. Estesimilard cu utilizarea etalon. $abloanelor La ultima navddinserie se folosesc chiar etaloanele. in acest fel,dispar operatiile a.1,a.3. b3)Utilizarea fotoproiectiei, realizata dupdgabloane sautuburi etalon Se rezolve oroblemele de deoozitare ale etaloanelor.

TMRIN - PARIE

II-

t0 142

Planurile instalatiilor cu tubulaturi se fac respectand urmdtoarele reguli; - Folosirea lungimilor minimede leave => consumuri materiale mici => costuri reduse; pentru spatiilor suficient de mariintrelevi 9i alteagregate, a permite - Realizarea accesul ugorin zonele de intretinere instalatiilor; ale pentru - Amplasarea optimd a agregatelor, o exploatare normald; - Lungimea care se alegepentrutronsoanele de tubulature trebuiesd permitd gi demontarea montarea acestora; - Numdrul tronsoanelor sd dea un numdr minim de imbindri; - Pe po4iunile dreptesd se poatdrealiza fascicole de levi, prinsein acelagi suport. 6.2.4. TEHNOLOGII MODERNE DE SATURARE A NAVELOR Fabricatia oricerei navetrebuiese se realizeze in timDredus. prin scurtarea Scurtarea timpuluide fabricatie totalal naveise rcalizeaze timpuluide parte fabricatie alfiecdrei instalaliiin folosind unadintre de lucru: celedoudmetode L Transferul a catmaimultor operatii, de la naveinatelier ll. Saturarea navei, blocsectiilor in atelier. In acest context se are in vedere si utilizerea urmAtoarelor tehnologii de lucru: pe bazdde module. 1. Tehnologia lvlodulul sau nodultehnologic este o reuniune, de elemente, cu caracteristici comune de montal. Exemplu: modulul recitoarelor. pe bazdde agregate 2. Tehnologia gi de montaj Agregatul esteo reuniune de elemente cu caracteristici functionale comune. Exemplu:- diesel-generatoare, formate din motor gi generatorpe acelagi postament saupompa de santina impreuna cu motorul de antrenare pe bazablocurile 3. Tehnologia de montaj. Reprezintd o etapdsuperioard fata de module 9i agregate. Blocul de montaj de cuprinde o po4iune din nav5,pe carese gesesc elemente corp,saturdri, agregate, module, instalatii cu tubulture, instalatii electrice. Un blocde montajse satureaze complet, inclusiv vopsirea. Suntcreatelegdturi de cuplare cu celelalte blocuri, astfel incatprinasamblarea acestora sa rezultenava.

T M RI N - P A R T EA A II-A

21 i 142

7. TEHNOLOGIA DE MONTARE A MODULELOR SI AGREGATELOR Montarea modulelor este o etapetehnologicd care face partedin 9i agregatelor procesulde construc\ie a navei $i se realizeazd odat6 cu saturareablocsec[iilor. pe navei Procesul esteavantajos atunci candse realizeaze caleinainte de lansarea motive: din urmdtoarele precise a planeitatii modulului sauagregatului; - determinarea accesibild din punct de vedere al manevrerii cu macaralele de cal5. - pozitionarea inaintede Estede asemenea important ca modulul sau agregatul sd fie montate pozarea gi de tubulaturd traseelor electrice deoarece: - montarea ulterioard esteincomodatd de traseele mentionate maiinainte; permite qabloanelor in procedeul - existenta modulului sau agregatului realizarea clasic. montdrii modulului se referdla Operaliile tehnologice anterioare sau agregatului postamentului pe careva fi amplasat finalizarea montajului modulul sau agregatul inclusiv din punct de vedere al planeitatii acestuia. Orice procestehnologic de montarea unei instalatii navale impliceoperalia pregetitoare de studiere a documentatiei de montare: - plande amplasare; - plande functionare in instalatie; montare; tehnologia de - instru4iunitehnologice. Clasificareamodulelor Si agregatelorin functie de existenta pieselor in migcare: (suntgeneratoare a) cu piese in migcare de fo4dperturbatoare) - exemplu: motoare pompe pompe termice, cu piston, centrifuge; in miQcare caldarine, separatoare b) fdrepiese - exemplu: schimbatoare de celdure, de santine, distilatoare, filtre de apd9i ulei. Tipuride fixarea modulul 1- cu fixareintr-uns

2, cuJixare in doua

Fixarea modulului sau agregatului se facepe postamentul care este sudatde corpul naver. Fixarea are rolulde a facilita transmiterea fo(elor perturbatoare de la mecanism la posramenr_ Existd doudsituatii:
TMzuN-PARTEAAII-A
)) t4)

qi care variazdlent in timp, a9a cd practicse pot 1. Fo(ele care se transmit considera constante; 2. Fo(e carevariaze rapid in timp. pe postament gi agregatelor Fixarea modulelor aredoudscopuri: fo4elor statice; - apelarea - diminuarea amplitudinii fo(elor variatrile in timp astfel incat nivelulvibratiilor transmis corpului navei s5 fie minim.

7 -1Variante de montai: 7.!J. TEHNOLOGTA DE UOI{I1AR LAINEMETALICE Dg fi are, patrate, -10-20

cu grosrm

sunl Dl

Numerul de lainegi dimensiunea unei lainese stabilegte in funcliede suprafetei masautilajului carese monteaze. Laina are rolulde a prelua diferenlele locale, in zona de montaj, existente intre talpa postament. agregatului $i

plane, prin la postament in loculde montare a) Realizarea a supraf4elor a lainelor, platoul patd lizare verificare cu etalon de vopsea. si si se face cu sondaspionde 0,03mm (de la 0,05pai6&XXXX U*algJiticara plane,in locul de montarea b) Realizarea la talpa agregatului a suprafetelor prinpolizare gi verificare gi patede vopsea. lainelor, etalon cu platoul Initial verificarea se facecu sonda spion de 0,03mm (de la 0,05pan5la 0,03); Introducerea agregatuluiin nava, la pozilia de montare, pe postament o ) Pozilionarea agregatului la cotele de montaj, cu ajutorul suruburilor de ridicare; gi (gublerului) Extragerea mesurilor de laine cu ajutorul compasului micrometrului; (frezare gi rectificare); f) Confeclionarea lainelor prinpolizare gi verificarea lainelor cu patede vopsea,prin introduceri s) Rectificarea gi agregat; succesive intre postament gi montare guruburi. n.) Gdurire

TMRIN

PARTEA A II A

tl

141

sudatede posh

7.1.2. TEHNO'IIWULEI.OR LAINENEMETALICE

SI AGREGATELORPE

posibilitetilor Esteo tehnologie maisimpld, datorite simple de prelucrare a lainelor. Materiale utilizate: (se utilizeaze - textolit la agregate cu maserelativ mici); plastic (se utilizeaza la agregate cu mase relativ mici); - materialefonoabsorbante. gi postamentprin Materialele fonoabsorbante se introducintre talpa agr6gatului tumarela fata loirifii

123tatne:

distanliere .ame materialfonoabsorbant

Avantajele utilizarii materialelor fonoabsorbante in comparalie cu celelalte tipuride opera,tii reduse $i simple; elimine operaliile a,b,e,f,g;
24 i t42

TMRIN-PARTEAAII-A

- precizie marita in ceeace privegte obtinerea controluluitotal la toatelainele. Timpului de intarire a materialului estede cca.48ore. 7.1.3.TEHNOLOGIA DE MONTARE A AGREGATELOR PE AMORTIZOARE Amortizoarele sunt piese de fixare a modulelor interpuse intre $i agregatelor, postament talpa agregatului care au rolul de a atenua vibratiile zgomotele 9i 9i 9i produse de utilaj. Amortizoarele se utilizeazd atat la agregate care implicdfo(e perturbatoare, cat Si la pentru cele care nu implicd fo(e perturbatoare, ca vibratiile sA nu se transmit;la acestea din urmd, in sensinvers - de la corpla agregat. principal (elicea). Celemaiputernice surse de vibratii suntmotorul $i propulsorul Considerem un mecanism fixatde postamentpriiriiiwiill amortizorului.

produce lvlecanismul fortavariabild rapid in timp,Fm(t). pune < lFml. Candse alege amortizorul, se conditia ca lFel Energia carepleacd de la mecanism, E-, se disipa in amortizor, Eu,iar restul trecein postament, Ep Cu cat E" estemaimare, cu atatamortizorul i9i realizeaze maibinefunctia.

7.1.3.1. SCHEMATIZAREA AMORTIZOARELORM*iCE

1234-

amortizor elasticcu frecareuscatd amortizor elasticcu frecarevascoasd amortizor elasticcu frecareuscatd9i relaxare amortizor elasticcu frecarevescoasd si relaxare

prin utilizarea Obtinerea efectului amortizant bun se rcalizeazd materialelor cu proprietAti amortizante cumar fi cauciucul. Cauciucul lucreaza dupeschema 2 (amortizor elastic cu frecare vascoasd). Acestatrebuiesd aibeurmatoarele caracteristici: la rupere;150-300 - relisLenl,d daN(cm-):
TMRIN P-ARTEA A II A
25 i 112

alungire relative; 400-500 %; alungire remanente: 15-30 %; punct de congelarc'. -4OYo; prelucrare prinvulcanizare.

Cateva tipuride amortizare din cauciuc:

1 - amortizor
? - h^c l. hanf

3 - agregat Amorlizoare cu arc:

Amortizarea esterealizat;de arc ai de frecarea uscatd intre cilindri. produce gi Frecarea intre cilindri maxima este uzurasuprafetelor. 2- Joculintre cilindri este mai mare,iar la interior este un ghemde sarma,care inlocuieste frecarea intrecilindri.

7 .1 .3 .2 .

a) un singur agtegal

b) doirdafi$le-'f83i3i!
TMR]N PARI 1]A A II A

comln si cuplajcu flanseintreele

26 | t12

Se folose$te un cadrumetalic comunpentruceledouaagregate.

peam i)r?mLa ;Oii'dd;te, unut

Se foloseqte intre Exemplu: MP +

7 .1 .3 . produse lor perturbatoare de smelorestemonta e sd realizeze

tre!6iri6 sdRemai!@$lgea &43!a amplitudine

a fo4ii pertuibdlSare, fl

Fp <F

k = constanta elasticd a amortizorulu = N numarul de amortizoare.

Pentru rezolvare reducem sistemului la unulecbi{&Xt

TMRIN, PARTEA A II-A

21 | t42

F = fo(a perturbatoare m = masain migcare Ecuatia migcarii va fi: m* x "+r* x '+k * x =F ( l' ) t l: m m * x " + r* x ' + k * X = F o s in unde:w = pulsatia fo4elorperturbatoare
rezult5: r,'+_ j{'+:r. =:1cin.rr1 mmm m=2n k|m = g2 Fq/m= q adicd: x " + 2 n *;' * 1 + p 2* 1 = q sintr r t unde: n = coeficientde amortizare; p = pulsalia sistemului; = P 21i'f T = perioada Solutiaecualiei va fi de forma: x = x1 + x2 xr reprezintasolutia ecualiei omogene, adice a vibraliilorcare se amortizeazd
tl .F

in timp; x2 caraclerizeaze vibratiile fo(ate.

Vibra{iile asresatflS!$}t3loar cu}iilX&&ilX*Xliffilirstosraf.

Cuajutorul valori&&i@i6tesetl{Wlifl

unde:c = coeficient de trans miterea vibratiilor.

]E
F
TMRIN-PARTEAAN-A 28 | 142

in cazul montaj unui eficient, c < '1. Pentru:

-\ : e ( o +V 2 J-c>l .,' /

9 =l =c=ma r p

!, J2=, .l p "
Coeficientul de amoftizarc, n = 2m practic: Cum se procedeazd curbele c = f(Wp,n); - se traseazd peformantele cl, care reprezinte maxime ale sistemului de - se alegevaloarea sprijin; - corespunzetoare lui c1,se alegeun (dp)1,carecorespunde unuianumit n; fo(a perturbatoare introduse de mecanism, atat ca amplitudine, F, - se cunoagte (l); cat 9i ca pulsatie, - d i nr e lati a:
at) | c - I -1"1 \p )1
f^rr.

f --

@,o; cl

generate undeoJse alegela valoarea cea mai micd,datd de una dintrearmoniile de

^art[rh.t^.16

lflm ca :

tn

Dacd agregatul trebuiese aibe mai multe amortizoare identice, avand fiecare constantd elastice, kj, atunct: k=N k r=mp2 unde: N = numerul de amortizoare rezufte : N =:::---L
/r1

in plus, sevorrespecta conditii: 9i urmetoarele

l.

N >NR unde NR este numdrulminimde amortizoare care satisfac condiliile de rezistenld impuse de ansamblul montat. ll. portante, Fiecareamortizor este caracterizat de capacitatea adicdde sarcina pe careo poate prelua in condilii statice, Gs. Atunci, conditiacare trebuie sd o respecteansambluleste ca greutatea portantd pe careo pot prelua agregatului sd nu fie mai maredecatsarcina , amortizoarele, NR Gs
29 | 142

TMRIN-PARTEAAII-A

Np . G. )G

"s,"su1.

pE MONTARE 7.2. TEHNOIOG|A A MODULELOR CARE Sr AGREGATELOR IMPLICA FORTE PERTURBATOARE Variante de montaj: 7.2.1.MONTAJ CU LAINEMETALICE - vezicapitolul 7.1.'1. 7.2.2.MONTAJ CU LAINENEMETALICE vezi caDitolul 7.1 .2. 7.2.3.MONTAJ PE AMORTIZOARE 7.1 .3. - vezicaDitolul

7.3. REDUCEREA ZGOMOTULUI LA BORDUL NAVEI produse Zgomotul functiondrii aparedatorite mecanismelor vibratiilor de 9i datorita propulsorului. acestea, inclusiv vibratiile datorate prinvibratii Zgomotul este caracterizat ale aerului, de diferite frecvente. Normele limiteaza intensitatea sanitare maximd admisa a zgomotului. Se m

motul:

. !evrtal[Hz]

't- curba pentru 1 - nivel admis o stationare scurte in ClVl permanenta 2- sta,tionare pentru 3- nivel PCC admis

7.3.1.MIJLOACE DE REDUCERE A ZGOMOTULUI Utilizarea mecanismelor cu forteneechilibrate reduse: pentru Utilizarea compartimentelor izolatefonic, mecanismele cu zgomote puternicel lzolarcalocalea surselor de zoomot: Utilizareaamortismentelor; lzolarea incdoerilor de locuit.

Propagarea zgomotului se faceprin: - aer;

TMRIN PARTEA A II A 30I l ,l 2

princorpul navei.

7.3.2.NOTIUNI TEORETICE PRIVIND APRECIEREA NIVELULUI ACUSTICLA BORDUL NAVEI principal Parametrul careintervine in calcule esteintensitatea zgomotului: | [Wicm'] t=p ,w W c mrl

particulelor unde: p este presiunea datorate aflatein migcare de vibratie, w esteviteza momentand a particulelor in mi$care oscilatorie. D a cd :p = p* 6* 1a, unde: p estedensitatea aerului; prinmediu c viteza sunetului elastic. Atunci:l,= L
P *c Do' Ke zu lta: / = p*-=L p+c p+c

Pentru determinarea intensitd,tii zgomotuluiin conditiilein care acesta devine pentruom, se definegte deranjant intensitatea de referinla a zgomotului raportat5 la sensibilitatea urechii umane.
lo = '10-6 w/cm2

Avandun nivelde referinld, acestase compara cu zgomotul real existent in zonade pe navein carese fac masuratorile. prinintermediul Comparalia se realizeaze raportului: l/ lo Deoarece acestraportare valorimari,in practicd se utilizeazd notiunea de intensitate relativd a zgomotului: L I =
UnOe: I loS - lt)

d a ce : l =10* L atunci : L= lg10= 1 lbell] in practicd se utilizeazA ca unitate de mesure decibelul [dB]. Rezulte L= l0los:
T

- Ia

[dBl

Ny'esurarea nivelului acusticse face cu aparate numitefonometre, in [dB].

TMRIN, PARTEA AII-A

3l | 112

7.4.

I TEORETICE PRIVIND CALCUL IBRATE. CAREPREIAU FORTELE

M E CA NI S M UL

7.4.1.DESCRIEREA FORTELOR CARESOLICITA AGREGATUL Fo(a care solicite$uruburile de prindereale unui mecanismse datoreaze urmetoarelor componente:

err|.iomponentarlalA,iXlt*ilor dinamice: sj
5 1= k mg unde:m = masamecanismului in migcare; k = coeficient de sarcine dinamice; k = f(m,frecventa solicitarii). b. componenta datorate eliceiin migca S:= T"

unde: T. = fortade impingere a elicei

c.

compo--iillilllffif,ata inctinarii nave:;-fiidta4s0: 53

S: = G sin4So

{;$$iiiiii

Sr = 4G l T'(0,00'1,1+ 1,75 )

nentadatorat&lK&Si6i deiu liu: Sr

unde : | = OOr= distanta de la centrul navei la centrul de greutate al agregatuluil T = perioada de oscilatie, de ruliu [sec]; G = greutatea agregatului. e. componenta datoratd unui momentde risucire: M

TMRIN PARTEAA II-A

32 i t42

pe Se considerd cd datoritd momentului l\,4, in guruburile de fixarea agregatului postament apar fo4e P, propo4ionale cu distanla la mecanismului la de centrul gurubul respectiv. Variatia fortelor Prare locdupeformula:
P =P X _L

in ceeace privegte momentul, acesta devine:

M, = P,* r, = P*, * -!L* r, = r^ * *'''
/*"* /.n,

Rezultd:
M =ZM, =:tr!!*lr/
P

guruburilor Fo4amaxime careactioneazd asupra va fi:

P=*' M+r

Ir'
M*r t --t Lz, * r,

Pentru un numdr Zi de guruburi, aflate la razari,avem:

r-r^ -;

gurubul in concluzie, componenta careva solicitd in planorizontal este: = Ss P.""

7.4.2.

Fortarezultante esteegalecu sumageometricd a celor5 fo(e componente:

c sa

Pentru calculul numdrului de guruburi se considerd modulul fo4eitotale : S, = ,t, pe postament. Acesta va fi preluat de celeZnguruburi de prindere aleagregatului

7.4.3.DETERMINAREANUMARULUI DE CALIBRATE

SURUBURI DE

PRINDERE.

IMRIN - PARIEA AII-A

l3

1.12

pe postament prin intermediul Considerem cazulunuiagregat, montat unuinumer "nc". "n", totalde guruburi dintrecarecalibrate vor fi perturbatoare Fo4elor careacfioneazd asupra agregatului Ii se opundouacategorii de fo4e: F = fo4a de frecare = fo(a de forfecare Fro,
Ft=Ffr+Fror

Fr '=Fu '/ "n unde: FN= fo4ade apesare normala = de frecare l,r coeficient p =o.3+o.4 n = numerul totalde quruburi Fr ,,=0.5'tr",,A 'n" unde: A = ariasectiunii unuigurub nc= numdrul de gurubud calibrate, carepreiau fo(a perturbatoare. jumatate portantd 0.5 - Eror reprezintd din capacitatea la forfecare a gurubului. Pentruca guruburile de fixaresd rezistela fo4eleperturbatoare trebuieca: Ft >2 'St Re zu ltd : = Fr,/ 'n + 0 . 5" ( n " , " A ' n " 2 S1 3F1,+ Fror guruburilor Ob(inem numdrul calibrate: ." - 25,-F'* P * a "'=

u5-r--4

Numarul minim de guruburi calibrate esteimpus de normele de registru.

TMzuN PARTEAA II A

34 | t42

1 .agregat '1', - pompa 1"- motor de antrenare 2. postament Amplasarea agregatului se facein spatiu:

,l
:

l*

^t

Masurarea cotelor de amplasare a agregatului se rcallzeaze fatd de liniile de baza pe principale: y, ale navei, x, z. orientate directiile ox: - cuplul maestru (C0) - coastazero(axulcarmei), pp Qipv CNil - peretele osatura transversala a navei (PD) oy: - planul diametral - osatura longitudinale a navei (LB) oz: - liniade baze - pl afonul dubl ul ui fun d - tablapuntii intermediare - axateoretica a liniei de axe. Pe direclia axelorox $i oy, amplasarea agregatului din deplasarea se tealizeaze pe postamentul acestuia in planorizontal, de montaj. (pedireclia In planvertical oz),deplasarea agregatului se face candse obtinecotaz, de montaj. Cotaz de montaj in planvertical din: estecompusa z=h a+hp+he unde: ha = indltimea axeide referinta a agregatului postamentului hp = inetimea
TMRIN PAR'I'EA A II A 35 I 1,12

he = indltimea (frezare). lainei:cotede confeclionare Cotele x, y gi z se nporleaza la o serie de repere apa4inend agregatului, indicate in planul de montaj al agregatului: - axe de rotalie - flanse de cuplare - c upl e. Condilia esteca reperele fa15 de carese mdsoare fixe, exacte cotelese fie evidente, pozitia precise (sd nu-gi schimbe in timp)Sise permit6 amplasarea a agregatului. prinmdsurarea Cotele in planorizontal, x gi y, se determind directS cu ruleta. planeitdlii Cotain planvertical implic; in acelagi timpgi menlinerea agregatului.

Dinacditlildii*tK6lll*ili:lla ei sefaceastrer:
. s{tQifsidera ca postamentul care este deja montatla navd indeplinegte condiliile de planeitate;

. se mesoare p,lar,yertical, puncteraportate mesoare cotaz, in p,lar,yertical, cota in 3 puncte raportate la!$ii$!i, aGiid Sid&i, aGiid

casuprafa,td derefennlea$4tamentul.

Cele 3 Dunctemdsurate(avand aceiasivaloare eoald cu z) trebuie la randullor se niirlriatil626ile agregat o iuprafalSpaialeld'$*$mfala de agezare a acesluta.
,zt

1. agregat 2. postament prin Cotaz fiindacelaQi in cele3 puncte, rezulte ce cele2 suprafele sunt paralele urmareagregatul esteperfect orizontal. in afarade mdsurarea cu ruletaa coteiz in cele3 puncte, existaurmdtoarele metode planeitdlii de determinare a agregatului: Siverificare a. Utilizarea nivelei cu apE:

lmplice existenla unei suprafete plane pe agregat, care se permite pozifionarea nivelei cu ape. panacand bulade aer se pozilioneazA Agregatul este migcatpe verticale in centrul nivelei. pe douddirectii Verificarea nivela (diagonale). se facepozilionand
TMRIN.P,\RTE-{AII.A 36 | t12

b.

Utilizarea'fu ilunuillf{Sipd: pe principiul lvletoda se bazeaza vaselor comunicante. Este o metoddcomodadeoarece nu necesita o suDrafata olana d e asezare . ca la varianta a.

'1. sticle 2. furtun B = reDer de baza. Se aleg3 puncte carepotgenera suprafeta orizontala a agregatului. Un capdt al furtunului in punctul 1 iarcelelalt in 2 9i apoiin 3. se ageaze punctul Dacdnivelul lichidului in 1 comparativ esteacela$i cu 2 9i apoicu 3, atunci rezultd cd cele3 puncte suntla aceiagi indltime, deciagregatul esteorizontal.

Aceastd metode este utilditunci ca

poateJi m6surat5 prin fdre vizibilitatedirecta, sau aiolo unde acea mijloace directe: de exemplu in compartimentul de masini.

co verticala, in locuri

In acestscop se determine reperulde bazd B, cu cotazB,repercare se marcheaza pe un element distinct intr-o zoneaccesibild, de exemplu de osaturd. Cunoscend cotazB,o transmitem cu ajutorul furtunului cu apa in compartimentul de pe un element masini, undeo gi marcem de osatura. De la aceastdcotd cunoscute, respectand lantulde dimensiuni din plan, putem calculaaritmetic, oricarealtecote. Nivela nu se potutiliza cu apd qi furtunul cu lichid atunci candnavaestela apamotiv pentrucare atuncicand planeitatea agregatului este o cerinldstrictede montaj,ea pe cale, trebuie realizate in etapa de montaj inainte de lansarea la apda navei.

TMRIN - PARTEAA II.A

3',7 | 112

8.

TEHNOLOGIA DE MONTARE A INSTALATIEI DE PROPULSIE

8 ,1 . C O N S ID E R A TIIG E N ERA L E Atuncicand discutam desprecalitdtile de margale naveiavem in vederein mod

rpc!rdr trrupur - v dr Yr v ,

Propulsoarele navalesunt dispozitive care preiauenergiamecanicd a maginilor principale gi o transforma in fortade impingere necesard invingerii rezisten[ei la inaintare a navei,asigurand deplasarea acesteia cu o anumitdvitezd impusa. propulsorului puse prin Calitatea in evidenlS este intermediul randamentului, ID, numit si randamentul discului elicei.
PE PD

produse PE- puterea de elice puterea primitd PD de elice, de la axulportelice. unde: Pe -=1,36'R rv [C p]

unde: Rr este rezistenla totalela inaintare [KN] v este vitezanavei [m/s]

uoltnemY

ll

principale Se observa cd o parteimportantd din puterea maginii se pierde la nivelul Drooulsorului. propulsorului Din acestmotivproiectarea cu randament ridicat constituie o conditie de bazein obtinerea calit6tilor de marg superioare.

Dupdmodulin iiiii6ffiiii(a

propulsoarele de impingere, se impartin

douecategorii: 1. Propulsoare active: prinacl:unea Fo4ade impingere este produsd dj& a v5ii(iiiii Exemplu: vela.rotoarele Flettner. 2. Propulsoare reactive:

Fota de impingere se datorcd2e ractiei'iir@ig,,wgat6

se deplaseze in senscontrarmigcaii navei. Existadouetipuride propulsoare reactive: pare: rama, ro - cu propulsorul - hidrofuge: cu jet,cu con
TN{RIN P ARTIA -AII A

se

Il / 1.12

8.2. VARIANTE CONSTRUCTIVE ALE INSTALATIILOR DE PROPULSIE

Elementele componente dinpozele urmatoare s-aunotat dupacumurmeaza: 1 elice 2 ax portelice 3 tubetambou pp 4 etangare pv 5 etanqare 6 arbore intermadiar 7 reductor principal I motor 9 lagar deimpingere 10 cavaleti ppC[/] 11 perete 12 reductornormal(pentrudoud motoare)sau reductorplanetar (pentru un motor) 13 pompa hidraulica 14 motor hidraulic 15 tubulatura de legdturd

Wlbori:

TMRIN-PARTEAAII-A

39 / 142

'-'-*"1 '

Cavaletiiutilizati pentru pdll dezavantaj faptulca afecte modvobratiile datorate fun

elice r.Si ghidarea arborilor' I de apa formatin pupanaveimeind in

Pentruatenuarea acestorvibratiiformacavaletilor a fost imbunatatita ca in pozade

Vaianta constructiva cu elicicontrarotative:

Randamentul acesteivariante constructive este ridicatdatorita faptuluica primaelice trimite curentul de apa in ceade-adouaelice. (7) utilizat Reductorul este de tip normal- pentruinstalatiile cu 2 de propulsie principale planetar pentru motoare de propulsie, si respectiv instalatiile de propulsie principal cu un singur motoar de propulsie.

IMRIN-IARIEAAII-A

40 112

V1]l:||iWfulJiva

cu elicisuprapuse;

pe o anumite Discurile celor doudelicise suprapun zone. potfi amplasate Elicele unain spatele celeilalte saucu palele intercalate. Randamentul acestei variante constructive esteridicatdatorita schimbSrii sensului de rotatie al curentului de fluidcare intrdin pale. Varianta con

lvlontarea instalatiei de propulsie se facerelativsimplu. poate pe punte, protejat. l\y'otorul fi amplasat intr-uncompartiment Acesttip de varianta constructiva se utilizeaze b navelemici. Vll. Vaiantacon

principal (8) care antreneaza pompahidraulica ('13) Prezintd avantajul cd motorul poate (15). fi amplasat in oricelocpe navd, legdturile fiindfdcute cu tubulature Principaldiscutend,indiferentde varianta constructive utilizata,problemele tehnologice de montare a instalatiei de propulsie se refer;la urmdtoarele elemente componente: 1. oroDulsor 2. arboreoort elice 3. tubetambou
TMIUN PAR'IEA A II A

1t | 14)

arbore intermediar
5 . reouclor principal 6 . motor

8.3. PROPULSORUL gi maisigurpropulsor Celmaieficient esteelicea. Practic eliceaeste un dispozitiv mecanice in impingere de conversie a energiei (Ter). hidrodinamic6 Avantajele utilizarii elicei ca propulsor: - cuplare directe la linia de arbori; - randament ridicat; - tehnologie de fabricafie relativ simpld; - permrte repararea. Dezavantaje: momentului de rotatie in afara corpului navei; - transmiterea pale presiune limitat de variabild creeaz5 marela pupanavei ceeace - numarul conduce la o funclionare neuniformS. Clasificarea elicilor: l.a. cu pasfix 1.a.1. monobloc; 1a.2.cu paledemontabile.
r?"lr r ne< ranrahil

pasul pe razdiarforma palei esteconstant esteobignuitd; !1.a.simple: palele puternic au deviate in spate. [b. -speciale:

nnXCitXX4sau5 pate.
principali: Performanlele elicei depind de doifactori geometria palei 1. - aceasta influenteaza in moddirect: putere, turatie 1.a. performanlele hidrodinamice ale elicei (randament, absorbit6); 1.b. cavitalia 2. materialul elicei influenteaza in moddirect: - aceasta
2 h r aTic laht ^ nr lai'

- Rezistentd la eroziunea cavitationald; Rezistenld la coroziune; la rupere. - Rezistente

8.3.1. PARTILE CONSTRUCTIVE ALE ELICEI 8 .3 .1 .1 . N O TIU N ITE OR E TI CE

Affi
TMRIN PARTIA A II { 42 | t12

Wsidiamet{ut.e

Fie un punctA, apa4inand cercului de bazecu diametrul D. punctulA pe Dacd efectueaze suprafata cilindruluio migcare combinatd, de mtatiecu viteze unghiulard o,9i de translaliedupd directiageneratoare, cu vitezd liniardu, atunciacestadescrie curbaACAr. pe un cilindru, Liniagenerata A, care se deplaseaze de punctul efectuand o mi$care combinate, de rot4ie 9i de translatie, se numegte Iinieelicoidald. Distan[aaxiale mesurateintre doua puncte consecutive de intersectie ale liniei elicoidalecu aceiagi generatoarea cilindruluide infegurarese numegte pas geometric al lihieielicoidale, cu P. 9i se noteaze "u", pasulpoatefi constantsau in functiede cele 2 migcdri - rotatie"(o"Si translatie variabil. Desfagurand in planse oblinedreptunghiului AA'A1AA', AA' = rd 9i cilindrul cu laturile Diagonala AA1reprezinte desfdgurata linieielicoidale ACA1. Unghiul linieielicoidale se numegte unghiul de O, dintredesfaguratd 9i orizontala pas.

tc, =

7.D

2t R

Multimealiniilorcurbe descrisede puncteleunui segmentde dreaptdcu orientare oarecare in spaliu,care efectueazd simultan doudmiscdri - de rotalie9i de translalie in jurul 9i respectiv dupdaxa OO',definegte suprafata elicoidald. Dace: o = conslant u = constant atuncirezultd o suprafatd elicoidald cu pas constant axial9i radial.

TMRIN-PARTEAAII-A

43 / t42

EI]cEI B.-.E9BMBEAETEI9B
El uliSxYbctiv care pnfriJ88@33f'l$Sitiere'ijiiii
ingurubare in ap6. principal Elementul constn:ictiv al eliceiestepala:

Fataactivda paleireprezinte o po4iune dintr-osuprafale elicoidalS. Fa(aactivda paleiestesuprafala asupracdreiase exercitd la marginaintefo4elede presiune profil lichid. determinate de interac,tiunea dintre 9i curentulde Dosulpaleieste suprafala opusafeteiactive. Fataactivdeste iar dosulpaleiprinti-o

uprafate cu pascondiiiit, elicoidald qi radial. variabil axial

1 - pala 2 - butuc
5. 6. 7. palei, (R). Parteapaleicareestefixatdpe butucse numegte rddecina parer. (V),celmaiindepdrtat Punctul de butuc, se numegte varful palei(R) pana la varful palei Distanla l, m6surata de la rdddcina numeste lunoimea oalei.

la o rotatie compbte

TMRIN-PARTEAAII-A

41 i 112

Planul normal pe axul elicei qi care include punctulde intersectie al generatoarei planul suprafetei elicoidale cu acest ax se numegte discului elicei.

pata cuuncitindrltW:&;siWciqiirQlllfbrott

XE
1234bordul de atac bordul de fuge intrados saufata activd extrados

paleicorespunzAtoare l\.4uchia de intrare sau de atac,(l), estepo4iunea din conturul intrdrii curentului de apein elice. paleicorespunzetoare lvluchia de iegire sau de fugd,(E),estepo4iunea din conturul ie$irii curentului de apd. Grosimeaprofilului,h, este distantamdsuratdintre intradosgi extradosdupd o perpendiculard pe linia directie teoreticd de pas. Linia teoretica de pasreprezinte ale o linieelicoidale caretreceprinceledoudmuchii palei, la razar. profilului, Loculgeometric al punctelor de mdsure ale extradosului corespunzdtore grosimilor razer [ro, R],definegte diferitelor linia maxime. Raportul dintrepasulelicei9i diametrul acesteia, P/D, se numegte raportde pas. pas Raportul de esteo caracteristicd de bazea elicei. O altdcaracteristica esteseasllde rotatie:

potfi cu sensde rotatie Privind din pupaelicele dreapta saustanga.

TNfRIN- PARTEAA II A

45 1,12

8.3.2.TEHNOLOGIA CLASICADE EXE UTIEA ELICELOR NORMALE

8.3.2.1. Realizarea modelului elicei pot fi din lemn,metal.beton. Modelele prefe16 Se materialeleugor prelucrabile.

Modelul se sd tineconlde d plSci Se utilizeazd

care Frtru o pal6gi se prevedeun adaosde prelucrare

Wilrldturnard

gio pald: ftiliiiii caresd seincadrezii 6utucul elicei

XXW**WhAFErEIffiRESTUNEAPA,i

T\'IR]N-PARTEAAII-A

16 11)

dispozitiv de prelucrare a palei,princioplire model

pasul Setraseaza triunghiul de passi se extrage elicei, P.

palei,se practicd gaurila diferite Se traseaza conturul raze9i se inlatura materialul (hagurat). suplimentar

gi se prelucreazd Se intoarcemodelul suprafala 52. grosimepe toatesuprafala. Se oblineo palecareare aceiagi

TMRIN-PARTEAAII-A

41/ t42

?EALIZAREA PROFILULUI FINALAL PALEI:

gi:;iitizeaze ale profilului h Qabloane

Se practicegauri la diferiteraze, cu adancimicorespunzatoare cu grostmea materialului caretrebuie indepdrtat. grosimii Se unescgeurilegi se rcalizeaze canalepand Ia nivelul realea palei. Verificarea se facecu ajutorul $ablonului. Se inldturd materialul suplimentar dintre canale.

veoenrn runruARrr: XtonvnReAiN

Se realizeaza intr-unspatiude formare, de formauneigropi,undese va face qi turnarea. Formarea se faceoaldcu Dald.

(dinbeton) 1. patde turnare

2 n ieih . la t [ r nit ^r ia

3. 4. 5. 6.

palei suprafala de asezare a modelului parteainferioarA gi respectiv superioard a camerei de turnare palei modelul gduri de aerisire
48 | t12

rMRIN - PARTEAA II-A

gi pentru Nisipul se batepentru a umplecomplel camera de turnare a urmeri exact conturul modelului. Dupdbatere, se sufld silicat de sodiu carearerolul de a solidifica nisipul. pentrua permite l\y'odelul esteacoperit cu o vopseaspeciald desprinderea ugoare. e.2. Formarea fdrAiitiidel: Pe patulde formarese realizeazd cu nisipamestecat cu silicat de sodiu,suprafata de agezare 3: prin batere9i insuflare de bioxidde carbonpentruintarire. pe suprafate Se traseazd 3 razecaracteristice, la diferite valori. de pre

{;da
giseobtWXX,XX materialul dintre raze Sgiii,Atur6 9igabloane
Se introduce bioxidde carbonpentruca amestecul sa se solidifice.

pentru rtiesauvopsea ca ma'iarialul carese introduce

(1) cu ajutorul gablonului: Se realizeaze formapalei parteasuperioara Se realizeazd a formei(2),in acelagi modca si parteainferioara. gauride aerisire. Se practica Dupesolidificare se inleturemiezul, avandformapalei. 9i se obtineo cavitate pentru Aceasta metoda se utilizeazA seriimici.

TMRIN-PARTEAAII-A

49 | t4)

X**I&RNAREA:

123456-

bazin de tumare acumulator canale de umplere canale de comunicare canale de evacuare a gazelor maselotd

Turnarea se realizeaze in spa[iulde formare. Pentru flecaretip de eliceexistA o anumite vitezdde turnare. Recirea se face lent. gi se obline Duperdcire se sparg formele, metalul se inlaturd din canalele de aerisire elicea bruta. Caracteristici impuse materialelor utilizate: - rezistentA mecanicd; mare; - alungire - rezistenle la coroziune; (datoritd la eroziune cavitaliei)i - rezisten,tii - rezistente la eroziune electroliticd; (datorite la eroziune apei). - rezistenid Se utilizeaza aliaje din metale neferoase: plu: Exem L CU58%,Mn 1%,Sb 0,4%, Al |ok,Fe |ok,Zn 38,60A o r =50daN /mm2, o c='17daN /mm2 E = 25ok, ll. Cu 80,5%; N,4n 1%,Ni 4,5%, Al 9,5%,Fe4,5o/o o r= 68daN /mm2, o c= 27daN /mm'z E=22%

v pneumatic;

comande numericd.
Prelucrarea manuald se folosegte la elicimicide la navele fluviale Are productivitate redusd,precizie redusdgi manopera ridicatd.
TMRIN-PARTEAAII-A 50/ 142

conica 9iceaorizontald:

1- lagdr 2- bral 3- culisa 4- palpator 5- dispozitiv demdsurare a unghiulL,

,l profilul proiectat

2 profilul obtinutprintumare

TMRIN-PARTEAAII-A

51 / t42

. PRELUCBASEA MANUAIA A PALELOR 9.2.1

geurisuccesive Se executd la cota"h" 9i se inlaturd gduripendla materialul dintre gdurii, pe profilul palei fundul astfelincat sd se obtind maimulte canale. Nu trebuie sd fie afectatd suprafata finale a palei. pentru Se repeteoperatia fiecarerazain parte. in finalse inlaturd gi se obtine palei. materialul rdmas, suprafata pentruextrados Operatia gi pentruintrados. estesimilara Finisarea se facecu dispozitive sDeciale de finisare. PALEL 92.2, PRELUCRAREA P6ntruelicelemicise.@!isc modeleIa 5@$aturale, iar pentrucele mari,modele la scardredusd. Modelul se face Palp palei,iar prelucrarea urmeregte suprafata modelului Ambele fetese prelucreaze in aceia$i maniera. Dezavantaje: - Se impune ca modelul sd aibdprecizie marede executie; pe Erorile care se transmit lantul cinematic intrepalpator 9i sculanecesite o finisare manuald suDlimentard.

CUM4weu s.2.3. PRELUCF&3gW{LELOR

prelucredWilrmdrind Magina

COMANDA NUMERTCA

un progralii'inatematic caredescrie suprafe,tele.

h. Frt!&!w

ELrcEr:

glefuirepe magind,cu ajutoruldispozitivelor Sqapprin abrazivede glefuire, ril&ffe pe discuricu suportelastic.

8.3.3.REALIZAREA ELICELOR CU PASREGLABIL prinprelucrare a) Executia butucului: pe ma$ini se realizeaza unelte.

TMRIN - PARTEAA II A 52. I t12

palelor: prin utilizarea b) Executia se rcalizeaza tehnologiilor clasice de la elicele normale. Palele se executa individual, motivpentru careabaterile suntmici,Sideciadaosurile de prelucrare suntmici. palei: Dupeturnare, mai intai reddcina se prelucreaze

n
1. universalul strungului 2. papusa mobila a strungului palei,se prind palelepe butuc Ai se gi a redacinii Dupe prelucrarea butucului procedura urmeazd de prelucrare a palelor si de finisare. utilizatd la elicele normale cu Pasfix.

8.3.4.CLASELE DE PRECIZIE ALE ELICELOR Conform ISOexistd 4 clase de precizie: S: naverapide, navemilitare; '1: navecomercialei 2, 3: nave tehnice, navede agrement; prelucrate 3: elici manual.

LOR !|&jiiECHlLlBRAREA ELICE Existii douevariante de echilibrare: statice si dinamicd.

Are ca scopverificarea distributiei masei, astfelincat centrulde greutate al eliceisa pe axateoretice se dispund a elicei. Esteo metodeutilizate frecvent. pe prisme: a) eliceagezatd

il\
TMR]N-PARIEAAII.A 53 | t12

ll

6&lid@6is**eenlij

Cum sdll1!6Wrda

stalicd:

"q",recomandatd Se utilizeazd o greutate de ISO: G

.R

unoe:
G A c t a m . e. ali. ai Iu

greutatea q [m] R esterazala carese amplaseaze c este uncoeficient care depinde deturatia nominald defunctionare a elicei p e n t r un< 1 6 0 r o u m in c =c k c = cr, (160/n)' pentru n > 160roumin unoe: ck= coeficient impus de lSO, in funclie declasa deprecizie a elicei:
Clasade orecizie
Ck

't.2

1 1,8

2
a'7

3
5,4

pe ea. Consider5m ce unadin paleestedezechilibratd, adice aremaimultmaterial pala Fie C, dezechilibrate. greutetii q, la razaR, pe palele La agezarea A, B sauD, elicea va remane nemigcate. greutatea pe pala greutatea Atuncicand va fi agezate C, aceasta va suplimenta care dejaexiste, in plus,pe palaC, Siatunci elicea se va roti. Practic echilibrarea se faceprininleturarea materialului suplimentar de pe pald,pand rdmane candelicea in echilibru.

TMRIN-PARTEAAII-A

54 | 142

t,]:r

Echilibrareadinamicd

lmpuneca distributia maseldltde-a lu pe de ine(ie o directie momentul axa caretreceprincentrulde greutate Echilibrarea se face pe-magini spe( pdn mijloace poz(iape s electronice

iesc 'rial.

ARBORELE PORTELICE lvlaterial: olel forjat

Operatii tehnologice de prel(& strunjire - rectificri6ilflnisali Wfid devedere al formei constructive exista,
arborifdrdflange arboricu flange

Protectie contracoroziunii: cu bucsedin bronz; - fusurilese protejeaze - zoneleliberese protejeaze cu plastic, vopsea, fibrdde sticld.

KTUBULETAMBoU

constructive: XXIrX:lie

l\ilaterial: otel

a) Sudat, dintabldgroasa b) Turnat bucate

Se introduc la pozitia de montajdin interior sau din exteriorul navei.

lxconstruc*ie din2 bucdti: In zona de imbinadtrebuie se existe un suport 6fi@*S$6 al navdi:

structurd

TMRIN - PARTEAA II-A

55| t42

Se impunabateri gi concentricitate. minimede la coaxilitate printr-o pierdere pe strung. Prelucrarile se realizeaze singure

8.6. DETALIILE CONSTRUCTIVE $I DE MONTAJ ALE ANSAMBLULUI ARBORE PORTELICE TUB ETAMBOU portelice, Dupdmodulin careeste realizatd trecerea arborelui din interior in exterior, existdurmetoarele variante constructive la navele cu o singure liniede axe.

1. cu.

puXX 9langarea

d6.r. VARTANTA WiiiB

ETi*reEsgiffi

1 - elice 2 - arborepostelice 3 - tub etambou

TMRIN-PARTEAAII-A 56 | t42

prova (garnituri etanqare moi) lagdrpupa prova lagar pupa sistem blocare flangd - presetupa - garnituri etangare - 9UrUDUrl provd 8 - sistemblocare - ftan9d - presetupa etangare - garnituri - guruburi I - tubulaturd intrare pentru apede marede la instalatia de rdcire, ungere 4 5 6 7 Lagerele 5 gi 6 sunt construite din lemnde gaiac,cauciuc, maseplastice, textolit. Ungerea lagdrelor se facecu apd. Avantaje: = simple; - montaj, intretinere, constitutie pericol - nu prezinte (cu uleide ungere). de poluare Dezavantaje: pe lagdre - presiunile admisibile de contact suntreduse; rapide a materialelor lagerelor; - uzura - etangare dificila in prova. Se folosesc la navemici9i mijlocii.

t-

elce
t r h^r a n^et ali. a

6-

tubetambou prova etangare (garnituri moi) pupa lager prova lagdr pupa sistem blocare - flange - presetupa etanSare - garnituri
57 14)

TMRIN. PARTEAA II A

8-

91 0 , cavalet

- gUrUburl provd sistemblocare flansi - presetupa - garnituri etan$are - gUrUbUrl pentru tubulaturd intrare apdde marede la instalatia de recire, ungere

lager sistem blocare lagdr tubde proteclie

arcdriineuniforme a elicei,atuncicand zechilibrului elicei.

1 - plecule de fixare 2 - doage dingaiac 3 - suport metalic La navele fluviale se folosesc doage din cauciuc:

1 - Dlacd metalice oe carese vulcanizeaza cauciucul 2 - cauciuc pe carese prind 3 - suport exterior cu $uruburi doagele din cauciuc

ARIANTA CONSTRUCTIVE CU TUB ETAMBOU iNCHIS Structura constructiva esteasemdndtoare cu cea de la variantd deschis. cu etambou pupaqi prova (7 Qi8) se Deosebirea consta in faptul ce in locul sistemelor de blocare utilizeaza dispozitive speciale de etangare. In locullagerelor lagdre din gaiac(5 qi 6) se folosesc cu metalalb, iar ungerea se facecu ulei.

TMRIN - PARTEAA II-A

58 I l,l2

a) Etangare cu semeringuri

123456 78I -

elice postelice arbore semeringuri pentru bucga de alunecare, semeringurile etangdrii sistem de blocare a etangarii tubetambou cuzinet material antifrictiune garniture etan$are

b) Ereiii;eidfiontare

1 - elice postelice 2 - arbore 6 - tub etambou 7 - cuzinet 8 - material antifricliune garniturA 9etanqare 10- piesa de fixare a etangdrii 11- burduf metalic elastic 12- piesa de fixare a materialului de etangare 13- material ceramic, de etangare pentru 14- piesa de alunecare, materialul de etan$are porteliceare un canal La liniilede arbori cuplate cu elicecu pas variabil, arborele pentru axial- Ia interior, a permite montarea mecanismelor a pasulul de schimbare elicei.

1'MR]N

PARTEA A II A

59 r l:12

8.6.4. INSTALAT1A DE UNGERE LA TI'BURILEETAMBOU INCHISE INSTALATIE GRAVITATIONALA DE UNGERE:

1234-

tubetambou tancgravitational tanc colector pompa pentru ca presiunea uleiului iilutire,

Rezervorul 2 se amplasea dininstalatia de ungere sd poate Instalatia fi:

gravitationalii (cain figur5) cu circulatieforlate, atun etamDou.

exterior.
te uleiuldirectin tubul

8.6.5.

UNECARE IN TUBUL ETAMBOU)

Solutii constructive liniile de arbori f;r; tubetambou oentru

8.6"5,1.LAGAR DEALUNEGARE oseilnx:ii

Greutatea elicei gi a arboreluiproduccurbare?iret

pupa. bucaer Deaceea se utilizeaze sisteme carepermit'

elice gi ulterioruzarea i d inp u p a :

'1 ax postelice 2 - cuzinel

TMRIN. P.ARTEA A II A 60r 142

3 - ansamblu lagdr oscilant 4 - tubetambou

8.6.5.2. LAGARD= ROSTOGOLIRE OSCILANT OSCILANT) {RULMENT

1 - tub etambou 2 - rulment oscilant 3 - ax postelice

8.7. : IAGARUL DEIMPINGERE Tiouri rctive ' cdnstn '6e alurGbare -

(bai66t6i4 - cuunsere ridiuiala

fo4ate - cu ungere de rostogolire

preluarea Pentru fortpide'iiirlingdw

rulmenti axiali.

1 - arbore lagar de impingere 2 - cuzineti de impingere: la marsinainte si la marsinapoi 3 - lagar de impingere Lagerele de impingere se monteazd: principal - in motorul - cuplarea cu axul poilffil - in reductor. prinbarbotare. Celemaiutilizate suntlagerele de impingere cu ungere
TMRIN-PARTEAAII-A 6t i t12

iar leagdarboreli! de reductor sali de motoiillprincipai: irortelice iar:semonteaza cu flangesau cu semicuple. prin gi prindere. Se realizeazd forjare strunjire dintr-o singura peretele pupagi motorul principal. Numdrul lordepind de distanta dintre 9i lungimea

8 .9 . 8.9.1 CONDITII INITIAL IMPUSE finalizatea zoneipupaa navei,din punctde vedereal corpului; corpulnaveisAfie intr-unstadiuavansat de construclie; finalizarea operaliilor tehnologice majore ale blocsectiilor: cuplare9i suoare; pupa; finalizarea etansarii tancurilor structurale suprastructura sa fie montatd; greutatilor pe navd; majoritatea sd fie introduse pe cald navaestecentratd

8.9.2.LUCRARI DE PREGATIRE AMONTAJULUI LINIEI DEAXE(ARBORI) 8.9.2.1. VIZAREA LINIEI DEAXE Vizarea reprezinteoperatia tehnologiceprin care se urmarestestabilireaaxei teoretice a liniei de axe. prinobtinerea pentrustrunjirea Rezultatul vizeriise materializeaza reperelor concrete postamentului gi elamboului, frezarea l\ilP amplasarea MP. prindouamelode: Vizarea se poaterealiza - cu razade lumine; - cu aoaratootic

lM RI N

P A R T EA A II.A

62 | 112

Vizareacu raza dElumiri

.tl.i

planului feo: fir metalic subtire careare rolul de a materializa diametral, deformatia naveiin planvertical Side a verifica FpD:fir metalic subtire careare rolulde a materializa axa teoretica a liniei de axe(arbori) Rr, Rz,R: : dispozitive de vizare pozitia Vizarea stabilegte teoretice a liniei de axe,dupacumurmeaza; planuldiametral, > Se materializeazA (FpD) cu firul metalic Si se determinila pozilia pe planul punctelor navd indllime, in diametral, a A 9i B, conform cotelor hA9i hB din planuri; principal: gi se Se verificd cotele de amplasare ale motorului hr, hmr, h2,hm2, traseaze locagul lainelor in vederea frezdrii; In punctul A se ageazd un disc cu o gaurdde 0,5 mm in spatele cdruiase puneo surse (un bec); de lumind In punctul B se ageazd un disccu o gaure de 0,5 mm; pe renddispozitivele Se pozilioneazd R1,R29i R3in punctele C, D gi respecliv
F.

".
.,l
T]\'lRIN,PARTEAAII-A

:.'

t_ < , ,,. .-.'-

pedirectia surub de reglaj orizontala

63| 142

pe directia 2. - surub de reglaj verticala pe pozitie Fixarea guruburilor a dispozitivele R1,R29i R3se facecu ajutorul de reglaj 1 si 2; gauraO (cu diametrul Prinintermediul de reglajse centreazd de $uruburilor 0,5 mm),pe distanta razeide lumind AB, astfel: BCA,BDA,BEA gi in final BCDEA; ln acestmoment axateoreticd a liniei de axeestematerializatd - prinsituarea punctelor A, E, D, C si B pe aceiasi linie; pozitionat cu ajutorul unuicompas, cu verful in centrul O al dispozitivului R1, pe pupa se traseaze cerculde strunjire fata a etamboului, iar in exteriorul acestuia se traseazd un cercde control; pozitionat cu ajutorul unuicompas, cu varful in centrul O al dispozitivului R:, pe prova pupa (peretele se traseazAun cerc de control fata a etamboului

c rv.);

pentru Cercurile de control suntnecesar verificarile ulterioare, dupastrunjire.

II.

VIZAREA CUAPARA@i11S
in topografie). Verlicalale diferitelor

Se utilizeaze un disDozitiv ntfr oDtic Teodolitulpoate-qgte.r!tt::e unghiurile in plan

ra ^ a ra /tintal v i7. t a

Rr, Rz,R:,Rr,R5: dispozitive de vizare ) in punctulA se amplaseazd discul cu gaura, in spatele caruia se pundun bec; > In loc de disc se poaterecurge la marcarea unuisemn pe pereteprovaal

c.M.;

Punctul A va fi amplasat la inaltimea hAmasurata in PD, > Se amplaseazA teodolitul in punctul B, la inaltimea hBmasurata in PD. prinaparat > Se privegte gi se identifica directia AB; pe rand,dispozitivele > Se pozitioneaza de vizareRr, R2, R3, R+ si Rs in punctele C. D. E. F gi respectiv G:
TMRINI- PARTFAA II A 64I 141

> Cu ajutorulcusuburilor de reglarese pozitioneazd centrulO al fiecarui pe directia dispozitiv de vizare AB astfel: AEB,ADB,AGB,AFB,AEDCGFB; i in acestmoment axateoretica a liniei de axeestematerializata - prinsituarea punctelor pe A, E, D, C, G, F si B aceiasi linie;

> Se pozitioneazd compasul in centrul cu varful O al dispozitivului de vizareQi gi de control. se traseazd cele2 cercuri: de strunjire pe cavalet > Pentru navele cu cavaleti, se amplaseaza cele2 repere R4 gi R5, in punctele F gi G. principal. Vizarea se poate facegi dupAintroducerea motorului In acestcaz aparatul opticse monteazd in axa motorului: 9i se centreaze

pupaa cuplajului Reperul A se pozitioneaza in fata motorului, intreflan$a motorului principal peretele pupa CM, dupe care se deplaseazA motorulcu ajutorul Si punctele suruburilor de reglare astfel incatsd se alinieze A qi B, caresuntfixe,cu prezentate aparatul fixat pe flangamotorului; se continua apoicu celelalte operatii anteno r.

8.9.2

IREALOCA LUI PENTRU TUBUL

Se6i&6i33'tiunguri speciale carese monteaza la navd; Avansul este atatradial catgiaxial;

Cutitul se poate centra independent;

'1234 5-

port-cutit: gitranslatie dispozitiv execute doudmigcAri: rotatie cutitde strung mecanism de antrenare a strungului transmisie cardanica port-cutit lagare de qhidare/centrafe a dispozitivului
65 , l ;l l

1] \ 1RI N, P AR T F A A ]I-A

a,b - suprafete strunjite - Centrarea cutitului de strunjire se face luandca reperde referintd cercurile trasate (cercul la vizare de strunjire cercul de control); Si - Strunjirea se face astfelincat suprafetele a 9i b rezultate dupd strunjiresd fie concentrice cu axateoreticd a liniei de axe(arbori); se facede la b catrea; - Strunjirea se facecu Dolizorul find. cu Diatrd - Finisarea

8.9.2.3. MONTAREATTJAULUI ETAMBOU

t.@

Suprafetele at gi bt, corespund locagurilor a gi b din etambou, locasuri careau fost prelucrate prinstrunjire la navd. pentru (la nava), Dupdstrunjirea finald a etamboului cotele ob[inute locasurile a 9i b se transmitca date de intrarepentrustrunjirea tubuluietambou, astfel incat suprafetele in contact sa realizeze un ajutajcu strangere. II. MONTAREA EFECTIVA A TUBULUI ETAMBOU LA NAVA

pnn presare/vagere cu prese

coresDunzatoare directiei

1 2-

t-

e-

etambou tubetambou dispozitiv de presare pres a 3'3" - piston hidraulic 3"'- discrigidizat de tragere intrare ulei, de la pompa iegire ulei suprafele de contactintreetambou si tubuletambou; ajustajintre
66 141

TIIRIN. PARTIA A 1I A

acestesuprafete estecu strengere presiunea In timpuloperatiilor de montare, uleiuluihidraulic din dispozitivul de presare poate ajunge la 1000bari. Aceasta valoare relativ ridicata depinde de: - di ametrul tubul ui eta m b o u ; - lungimea suprafetelor de contact a gi b; - valoarea strangerii in zonele suprafetelor a Sib de contact; pistonului diametrul de tragere a tubului. pericolul in timpul operatiuniii de presare/tragere a tubului etambou in etambou existd gripajului pe aparitiei suprafetele a 9i b. gripajului prindoudmetode: Prevenirea se rcalizeazd pe suprafelele uneisubstante speciale, antigripante, a gi b; - aplicarea - introducerea in tubuletambou, in dreptul zonelor a qi b, a uneicantitdti de zepada carbonice. Aceastaproduce rdcirea tubuluigi contractarea lui sub cotade strangere a aiustaiului.

8.9.3.MONTAREA LINIEI DE AXE 8.9.3.1. INTRODUCERE'TANWNM,UI PORTELICE posibiliteti: Existd urmdtoarele - pentru arborii cu flange: la exterior; - de la interior pentru arboriifara flangd: - de la interior la exterior; - de la exterior la interior. mbou printr-omigcareaxialS,cu ajutorul

Arborele este

urmAtoarelor di

-ip'**

portelice 1 arbore 2 - tubetambou

TMRIN. PARTEAA II A 61 14)

34567-

carucior ginede ghidare piston hidraulic fals arbore palanului de olelpentru tragerea axului cu ajutorul cablu

DE ETANSARE A ARBORELUT PORTELTCE 8.9.3.2. MONJAREA STSTEMULUT FATADE TUBULETAMBOU Operatii tehnologice pupa: bl ) l\.4ontarea etangdrii pe axulportelicel 1. introdus etan$area pe 2. centrat etangarea axulportelice; pupaal pe peretele 3. gdurit, filetatQi montatquruburile de fixarea etanQarii tubului etambou. prova: b2)Montat etangarea pe axulportelice; 1. introdus etangarea pe axulportelice; 2. centrat etansarea pe peretele provaal guruburile 3. gAurit, filetat9i montat de fixarea etangdrii tubului etambou. b3)Operatii finale: 1. Introdus uleiin tubuletambou; 2. Verificat etanseitatea sistemulL..

8 .9 .3 .3 . MO N TA R E A E LIC E I port-elice. Tehnologia de montare depinde de tipulasambldrii dintre elicegi arborele CU PANAA ELICEI PE A{BORELEPORT-ELICE CUPLARE

1 - pana 2 butuc elice port-elice 3 - ax

T M R] N

P A R T E A A II A

68 r 1.12

Pentru port-elice transmiterea momentului de torsiune de la arborele la elice,pana este calculatd din punct de vederedimensional cat qi din punctde vedereal materialului astfelincet sd reziste la tasare $i la forfecare. in vedereamontdriifinale a elicei pe arboreleport-elice se ajusteaza toate suorafetele de contact: - panacu butucul elicei, adica suprafetele A, B, D; pana portelice, cu axul adica suprafetele C, B, D, elicei cu axulportelice, adica suprafata: E - butucul Ajustarease face prin polizarea fine gi verificarea contactului intre suprafeteprin metoda de voDSea. Detei polizare gi verificare Celedoudoperatii, cu patade vopsea, realizate succesiv asupra poartd a doudsuprafele in contact. denumirea de tugare . II. CUPLAREA FARA}ANA

Avantaje tehnologice: (prin eliminarea panei$i a canalelor - simplitatea constructiei de pand din butuc Aiax); prelucrariisuprafetelorde contact este mai scazuta decet la calitatea montajul cu pane; pericolul - este eliminat coroziunii suprafetelor de contact, deoarece apa nu poatepdtrunde intre ele datoritd ajustajului cu strangere. prin operaliile l\,4ontarea finalaeste pregatitd prin polizare succesive de rectificare 9i verificare cu Datd de voDsea. "montaj Acest tip de cuplare se mainumeqte cu strangere controlatd".

iX.OEEBAILIEINolSSi&

lir-,

1 - butucul elicei 2 - axulportelice pe conul portelice 3 - dispozitiv hidraulic de presare a elicei axului dispozitiv cu Distoane axiale (suntin numarde 4 - pistoane axiale 6 panala 16 bucati) 5 - piulitd (estepiulita pe de fixare a dispozitivului originald de fixare a elicei
TMRIN - PARTEAA II A 69 r 142

axulport-elice) pentru 6 - comparator (deplasarea masurarea avansului axial a elicei axialS port-elice); Pe conul axului pa - presiunea de avans axial, realizata in dispozitivul de avans cu ajutorul pompe unei hidraulice; pd - presiune de dilatare a butucului elicei. OPERATII TEHNOLOGICE pe ax 9i se monteaze > Se introduce elicea dispozitivul hidraulic de avans axial; > Se realizeaze o presareuscatda eliceipe con, cu ajutorul dispozitivului = pres i une pa" ( 0 , 1- O , 2 ) ' p . ; h idraul i lc a ,o presiunilor pe axul Valorile cd paSipdsuntindicate in planul de montaj al elicei port-elice; Aceastdprimd presarea eliceipe axul port elice are rolul de a realiza etanQarea suprafelelor de contact$i de a pregati operaliaurmetoare; p6,cu scopulde a realiza Se introduce ulei in butucul elicei,la presiunea perm(and pe conularborelui dilatarea butucului, astfeleliceisd avanseze oortelice: Simultan cu dilatarea elicei se introduce uleiin dispozitivul hidraulic de avans presiunea pa, pe axial, la realizandu-se deplasarea elicei conul axului portelice, pe directie axiald, cu valoarea 6"; pa,pd9i 6asuntindicate pe axulport-elice; in planul de montaj al elicei presiunea pd,dar se mentine Dupdatingerea cotei6",se anuleazd de dilatare, presiunea de avansaxial,p", pentrua nu permite eliceisd revinA axialIa pozitia initiald; p" estecuprinse Durata de mentinere a presiunii intre l5 qi 30 minute, timpin care fo(ele care au realizat dilatarea materialului revinla stareade echilibru; Are loc trecereamaterialului din stareade deformare elasticdin stareade echilibru; presiunea pu. gi se verificd in final,se anuleaza de avansaxial, la comparator cota6a. presiunii Pentru un montaj corect, 6ava rdmane constant dupd'inldturarea de pa; avans axtat, gi asigurare Se monteazd sistemele de blocare a elicei. b) Noliuni teoreticeDrivindmontaiulcu stranqerecontrolate Datede intrare; principal P" - puterea nominala transmis6 elicei de catremotorul n - turatia elicei d. - diametrul mediu al conului elicei. Se cer: pa- presiunea de avans axial
TMRIN PARI tA A II A
'10i 14)

pd- presiunea de dilatare a elicei pe con 5"- deplasarea axiale a elicei pd: b.1) CALCULUL PRESIUNII DE DILATARE, principal Momentul nominal transmis elicei de catremotorul este:
M,,=J P
@,

u de. . _r^ n _ r/ _ 1 0 + P , " J0 t +n

Pentruun montajeficient,avem de-a face cu un momentde frecare,Mr,intre cele douesuprafele conice(elice- arboreport-elice). Acest momentde frecaretrebuiese fie mai maredecatmomentul nominal transmis pe arborele port-elice. de motor,astfelincateliceasd nu se roteasce

14 r , x t * 7
unde: produse pd FNestefo4anormal5 de presiunea f estecoeficientul de frecare f=ts q unde: de frecare I esteunghiul Pentru: - frecare uscate: tg e = 0.15 peliculd - frecare cu de ulei: tSI = 0,01. RezultS:

= p, * 7r * S* 6* 1 Mr=lr-*,.,,.f+ '2
FN

Conditia de functionare a montajului este:

Mf>c*M , ,

unoe: c este un coeficient de siguranle c=3 -4 inlocuind se obtine:

TMRIN-PARTFAAII.A '7t I t12

,,-r-,- d :

+ / . c - lo + 4 n*

presiunea p6. Dinaceasta formula rezultd de dilatare, b.2) CALCULUL DEPLASARAX|ALE, 6a Se utilizeazd relalia lui Lamee pentrutuburi cu peretigrogi,relaliecare stabile$te pd,a butucului legetura intrepresiunea de dilatare, elicei, radiale, 6r,a 9i deplasarea peretelui presiunii pd. butucului elicei. subacliunea
^ ' (' ' o,=pd*d,,,1 _ +:l "'lt' t' )

E'')

un d e : port-elice c1este constanta elastic a arborelui c2esteconslanta elasticd a butucului elicei port-elice Er estemodulul de elasticitate al arborelui E2estemodulul de elasticitate al butucului elicei
I+ qi
L tt

l- dt
--------;

l +al
Id ;

unde: p estecoeficientul pentrumaterialul lui Poisson respectiv

u=0,3 3-0 ,35

d_ .D

unde: d1 estediametrulinteror al arboreluipofi-elice; dr :0 d. estediametrulmediu intenor D estediametrul mediuexterior Deoarecedeplasarearadialeeste mici gi greu de mesural,se utilizeazdpentru portelice, calcule deplasarea axiale, in fun4ie de conicitatea arborelui respectiv a butucului elicei, K.
Ji

"K
I M RI N P A R T EA A II-A

3 -f
'72| t12

Va l o r i lu ez ual e al ec oni c i tel s unt i i Ks u n t : K = 1 : 1 0 - ' l: ' 1 5 Oblinem: /.^ .-\ ^ o =(IU =l )/* d, a
^

Observalie: Valorile calculate ale deplasdrii axialegi radialese compard cu cele impusede registrul de clasificare a navei. pentru6amaimicddecatcea impusd Dacddin calcule rezultd o valoare de registru, atunci valoarea se alege de registru. b.3) CALCULUL PRESIUNII DEAVANS AxlAL, p" port-elice Deplasarea axialda eliceipe conularborelui este realizate cu ajutorul dispozitivului hidraulic de avans axial. Acesta creeazd fo4aaxiale F",necesard deplasdrii elicei. Fo(eiaxiale F" ise opunceledouefortedin butuc: > fortanormale, presiunii pd FN, datoratd de diatare, > fortade frecare, Fr,dintre celedoudsuprafele Dinechilibrul fo(elorobtinem:
E r J E^: ^^t E^^^^- r ' /.\ S l n A +r/

C OS A= f,SlnA + J +f\

-l COSA= Fv{ SlnA+ ./

+ C OSA,

unoe: f estecoeficientul de frecaredintreceledoudsuprafete f=tS a unde: q esteunghi de frecare: - pentru frecare uscatd: tg I = 0.15 frecare cu peliculA de ulei: tg q = 0,01 - pentru Deci:

f- o = f-/t (srna + lgq * cosc( )

Sau:
/\ f u = f t't + coscr\lgc{ t tgp)

Admitem cd:
tgd ! 0,033

I o,ts(uscata) "' rlel) 10.01(ca k =l,lO +l: ls(conicitatecr)

Oblinem: - pentru frecareuscatd:

TMRIN-PARTEAAII-A 1l 112

+Pr', = s,133 + o,1s)x 4 = (0,033

un d e :

F t v = pa*r . d^ x l
pentru frecare cu pelicule de ulei:
.a\"."""'

t r = f 0011+ o o r)* tr = o 0 4 ? * tr

pentruavansul elicei9i avanddispozitivul hidraulic de $tiindfo4a axialdnecesard presiunea p": avans cu pistoane axiale, calculem de avans axial, 1--= D -+nt-* unde: m" estenumarul de pistoane axiale aledispozitivului hidraulic d estediametrul unuipiston saestesuprafala unuipiston

rm"4
Rezultd:
tt lJ n -

^td

presiunii pa gi pdpoate Informativ mentionam ca in timpul montajului valoarea ajunge la 1 0 0 0 b ari .

t.rx
PORT-ELICE Momentul de lorsiuneeste transmisprin pana pe de o pafie, gi prin frecareadinlre portelice, pe dg gi conul conulbutucului elicei axului Aceasta metoda prezintAavantajul suorafetele de mntact.

TMRIN-PARTEAAII-A

'711 t12

8.9.3.4. MONTAJUL SE

E LIC E F

FL

'1 2 3 4 papd5u-

ax portelice semicupld pe conul portelice dispozitiv hidraulic de presare a semicuplei axului piulite de asigurare presiune de avans axial presiune de dilatare cotade avansaxial

OPERATII TEHNOLOGICE pe ax gi se monteaze > Se introduce elicea dispozitivul hidraulic de avans axial; I Se realizeazd o presareuscatda eliceipe con, cu ajutorul dispozitivului p"0= (0,1' O,2).p.; hidraulic, la o presiune presiunilor Valorile pe axul c5 p" 9i pdsuntindicate in planul de montaj al elicei port-elicei Aceasta primd presare a elicei pe axul port-eliceare rolul de a realiza etan$area suprafetelor de contactgi de a pregdti operaliaurm;toare;

> Se introduce pd,cu scopulde a rcaliza ulei in butucul elicei,la presiunea permitand pe conul portdilatarea butucului, astfel elicei se avanseze arborelui elice; > Simultan cu dilatarea elicei se introduce uleiin dispozitivul hidraulic de avans p", realizandu-se axial,la presiunea deplasarea eliceipe conulaxuluiportpe directie elice, axiale, cu valoarea 5u; pa,pdSi5asuntindicate planul pe axulport-elice; in de montaj al elicei presiunea > Dupeatingerea pd, cotei6",se anuleazd de dilatare, dar se mentine presiunea de avansaxial,p", pentrua nu permite eliceise revindaxialla pozitia initiald; paestecuprinse Durata de mentinere a presiunii intre15 gi 30 minute, timpin carefortele careau realizat dilatarea materialului revinla starea de echilibru; Are loc trecerea materialului din stareade deformare elastica in stareade echilibrul
TMRIN - IARIE A II.A
15 | t12

presiunea ln final,se anuleaze de avansaxial,p",gi se verificdla comparator

cota6a. Pentruun montajcorect,6ava remaneconstant duDdinldturarea Dresiunii de avans axal,pa;

gi asigurare > Se monteaze sistemele de blocare a elicei.

port-elice 1 - arborele 2 - cuzinet Duoa al tubului etambou 3 - tubetambou port-elice "cezute', Arborele ocupd in tubuleiambou, in stationare o pozitie conform desenului, datorate urmetoarelor motive:
- ^b'

elicei - greutatea semicuplei - greutatea O foarte miceparte din aceste mase carecoboard arborel de catre estecompensata prezenta uleiului dintubuletambou, uleiin carese aflaimersat axulportelice. Cota c se mesoard dup6 montarea linieide axe gi intmducerea uleiului in tubul etambou. pe parcursul port elice,cotac se verifice (periodic) Ulterior, funcliondrii arborelui pupa obtinandu-se informalii despremodulin care s-a uzat cuzinetul din tubul etambou. pentrucota c, caredacdeste atinsdimpune Exide o valoare maximd admisibild gi verificarea Tnlocuirea cuzinetilor din tubuletambou in zona diametrelor arborelui fusurilor.

't.ta.

hr

^ria

TMRIN. PARTEAA II-A

76 / 142

8.g&MoNTAREAARBoRELUI INTERMEDIAR OPERATII TEHNOLOGICE arborelui intermediar la pozitia de montaj. !$$lntroducerea Se realizeazd cu macaraua de cheugi cu podul ri::ldi1ldin ClVl saucu palane.
pe lagerelr l.-'- Spri;inirea arboreluiintermediar port-elice. vederea centrdrii cu arborele temporare(linete),in

intSifif{ffiX&lSffi?li6f Q,*l&el$?tee arboreIui

po1lel!@ intermediar cu arborele $lYCuplareaarborelui

- arbore intermediar - lineti: 3' - semilinetd superioard 3" - semilineta inferioara 3"'- rol d 4 - postament de agezare a linetei pe verticalaa ansamblului 5 - gurub pentru deplasarea lineta-arbore intermediar pe transversald 6 - gurubpentrudeplasarea a ansamblului linete-arbore intermediar gi au rolulpe de o partede a fixa arborele Rolele 3"' sunt reglabile intermediar in linetd, 9i pe de alte partede a permite rotirea acestuia. guruburilor pe doud Cu ajutorul 5 9i 6, linetagi arborele intermediar se deplaseaze portelice. directii, verticala in vederea transversala, centrdrii cu arborele $i

I M RI N. P A R T E A A II-A

77 | 112

8.9.5. CENTRAI{e&,'(1BO&I''I:(I*i{'|E'1AR

PORTELICE CU ARBORELE

prin intermediul Reprezintd operatia tehnologic6 cdreiaarboreleintermediar se particulara, aliniazd dupdaxa teoreticd a linieide axe sau dupao axAde centrare indicatd in planul de montaj. Centrarea inseamna de fapt eliminarea descentrarilor sau aducerea lor la anumite prinplanul valori impuse de montaj. Centrarea celordoi arborise realizeaza oracticorincentrarea unafata de alta a celor flanse doua de cuplare alearborilor. Descentrarea reprezinta abatereaexistentaintre pozitiareala a celor 2 flanse una fatade cealalta in raport impusa de planul cu valorile de montaj. prin2 cotemasuralilel Descentrarea se caracterizeaza

Dezaxarea deplasarea arborelui intermediar in raport cu ,t , carereprezinta pe directia flansa arborelui oort-elice radiala. Frangerea deplasarea flanseiarborelui intermediar in , p, carc reprezinta port-elice pe raport cu flansa arborelui directie unghiulara.

pEscENrRARr LoR {Xrr,&LE

fEN

pozitiei Strunjirea excentrica a fusurilor datorita modificarii arborelui in strung pe parcursul prinderi facut strunjirii s-au mai multe ale arborelui, deci prindere arborele nu a foststrunjit dintr-o singur in strung; b. fus prelucrat inclinat; prelucrata pe suprafata flansa inclinat de cuplare.

TN4RIN PARIEA A II A

78 | 112

Descentrarile tehnologice suntdefavorabile deoarece odatace arborele a fost montat acestea nu mai potfi corectate. Descentrarile tehnologice cauzeaza vibratii in functionare. II. CAUZE DE MONTAJ

gresita Acestea au Ia bazapozitionarea a arborelui in raport cu axateoretica a liniei de axe. Descentrarile de montaj sunt admise numaidacaindeplinesc simultan urmatoarele conditii:
dr < d"ar 9n < ?aan

unde: princalcul. valorile maxime admise d36.si 9"6. reprezinta determinate Centrarea arboreluiconstain determinarea descentrarilor, compararea acestoracu valorile lorastfel incatsa se incadreze admisibile si corectarea in limitele admisibile.

8.9.5.1. PORT-ELICE

AR IN RAPORT MECANICEDE

URA A

port-elice 1 - Arborele port-elice 2 - Flansa de centrare a arborelui 3 - Arborele intermediar 4 - Flansa de centrare a arborelui intermediar pupa 5 - Lineta 5' - Linetaprova prinintermediu 6 - Suruburi reglabile de centrare a arborelui intermediar linetei

Este o metodaa carei precizieeste redusasi se utilizeaza in specialla agregate mici: electrocompresoare, electropompe, vinciuri, etc.
I M RI N P A R T E A A ]I A l9 14_ l

Se utilizeaza (precentraj) de asemenea ca etapapremergatoare la centrarea liniei de axe. Masurareadescentrarilor ambeleflanse ale celor tolerantele impusepentru 6ste posibila numai in conditiilein care .s!nt corcct prelucratesi se incadreazain si coaxialitate. , concentricitate

1 - Arboreport-elice port-elice 2 - Flansade centrare a arborelui 3 - Arboreintermediar 4 - Flansa de centrare a arborelui intermediar 5 - Rigla D - diametrul flanselor

Cotax se masoara cu ajutorul sondei spion. s-

lmml lmml

Odata aflate valorile descentrarii se compara cu valorile admisibile. 5 si $, acestea pozitia Daca 6 si (p sunt mai mari decat valorileadmisibileatunci se corecteaza arborelui intermediar cu ajutorul reglabile. suruburilor Modificarea valorilor dezaxarii ambele linete simultan in acelasi 5 se facedeDlasand
S E NS ,

(pse face deplasand l\,4odificarea valorilor frangerii una din lineteintr-unsens, cealalta fiindfixa,saudeplasandu-le simultan in sensuri opuse. Toateoperatiile de mai sus se efectueazaidenticca procedura atat pentrucentrarea plan pentru plan arbodlor in vertical cat si centrarea acestora in orizontal. Cu alte cuvintese determina, se verificasi se corecteaza daca este cazul doua randuri de valori : Ss si (pn (in planorizontal); 6" si tp (in planvertical).
TMRIN-PARTEAAII-A 80/ l.{2

u*

ASURAReADKXKllxlxX&uroRO.trSrRELEl

1 2 3 4 5
b st t)

6' si 6" 7' sl 7" Dd DP

Arboreoort-elice port-elice FIansa de centrare a arborelui Arboreintermediar Flansa de centrare a arborelui intermediar Strela subansamble ale strelei reperepentrumasurarea dezaxarii 6 (x) reperepentrumasurarea frangerii q (y) diametrul la carese masoara dezaxarea diametrul de amDlasare a reoerelor 7' si 7"

Se noteaza cu ' si ' cele2 subansamble ale strelei. preciziei Pentrucresterea de masurare se determina dezaxarile si frangerile in doua plane opuse (orizontal si vertical), apoi arborele intermediar impreuna cu subansamblele 5' si 5" se rotesccu 180"si se masoara valorile dezaxarii si franoerii in celedouaounctediametral oouse. A. DETERMINAREA DEZAXARII Centrajul este corectatuncicandaxa arborelui intermediar coincide cu axa arborelui port-elice,atunci cand intre lantul de cote corespunzator fiecarei flanse este indeplinita urmatoarea egalitate: oentruoozitia0':
X 's+R6-dv=X 'j+Rr-d v

X'" - X"r
= d,(oo)

lvlasuratoarea se repeatadupa ce arboreleintermediar impreuna cu subansamblele 5'si 5" se rotesc cu 180'.

TMRIN-PARTEAAII-A 8\ / t42

pentru pozitia 180":

X"s + R6- dv = X'j+ Rd- dv

X"" - X'i
diu(rsoo)

Rezulta:
d,(oo)+ dv(lsoo)
= dv(1800)

IX" - IXi
4

Deoarece acestemasuratori se fac atat in planverticalcat si in planorizontal atunci vom obtinevaloarea si pentrudescentrarea in planorizontal :
4., -

XXrg-IXer

Descentrarea totalava fi:

6 ;+5 4
b. DETERMINAREAFRANGERII Se utilizeaza aceeasiprocedura de masurare ca si la dezaxare; valorile se masoara frangerii astfel: - diametralopus in plan verticalodata cu rotireaarboreluipentru pozitiade '1 80"; opusin planorizontal, si apoia douavaloare - diametral la rotirea cu 180'. Se obtine: (0 ")
Y's - Y"t

.'"(oq =

Dq:'
(1 80')
= w(1800)

Dq'
Rezulta:
TMRIN - PARTEA A II A 9;,' -9;"' .

82| 112

l:.

'l- i'

"

t!.-

ln planorizontal se determina in aceiasi maniera: @

Qn: Frangerea totala vafi :

)l e

pentru Valorile X si Y se masoara cu ajutorul sondei spion. presupune Varianta imbunatatita a metodei pe utilizarea a 4 comparatoare montate strela; pentru acestea indica in acelasi moment pozitie toatecele4 valori, o anumita a arborelui intermediar.

Inre!!!$6i!ddatelor se face

Valorile d si @ calculate se compara cu celeadmisibile. Dacasunt mai maridecatacestea panacandse respecta atuncise reia centrajul simultan urmatoarele conditii:
d < duar Q < Qaan

Penlru interpretarea -cqw:il6rii

se m n :

masurate se slabileste de la inceput coventia de

:

'l

De exempluse considera pozitiva valoarea atuncicand dezaxarea si frangerea pozitioneaza arborele intermediar ca in figura.
TMRIN PARTEAA II-A 83 / 1.12

t.
UTILIZAND E OPTI

l\.4etoda se utilizeaza (laga& pe care urmeazasa fie asezat atuncicandlagarul pepozitia arborele intermediar esteinggllus d-ed$taj. Tehnologia esteasemanatil&cu cea utilizaglF viza rea linieide axe cu aparate
oDtrce.

1 2 3 4 5 6 7 8 I

port-elice arborele lagatatborc intermediar (cucapacdemontare) postament lagar arbore intermediar pentru surub reglabil centrarea lagarului in planvertical pentru surub reglabil centrarea lagarului in planorizontal arbore fals(scurt si gaurit) repere de vizare amplasate in axaarborelui fals aparatopticde vizare(teodolit) operator

Arborele falsare aceleasi coteexterioare cu ale arborelui intermediar insalunqimea esteaproape egala cu lungimea lagarului. pentru Estegaurit la interior a permite vizarea. OPERATII TEHNOLOGICE a. Se pozitioneaza provaal Cl\y' aparatul opticintrelagarsi peretele si se centreaza pe directia liniei de axe. Punctul pe peretele provaal Cl\.4 A estereperul materializat la vizarea linieide axe,dacamotorul e montat. Punctul A corespunde centrului flansei motorului. Punctul B estematerializat port-elice. in centrul axului b . Se monteaza arboreal falspe lagar.
c . Se centreaza arborele falsprinintermediul suruburilor reglabile 4 si 5 astfel incat

pe axaaparatului reperele de vizare 7 sa se situeze de vizare. Centrarea este incheiata atuncicandreperele pe directia 7 suntamplasate A-8.

pe lagar o . Se inlatura arborele falssi se monteaza arborele intermediar. pe postament e . Se monteaza lagarul conform tehnicii de montare a agregatelor.
TMRIN. PARI'EAA II-A
l J4/ I42

UPLAREA CU FLANSE A DOIARBORI Flange cu feteparalelel

12-

arboreport-elice arbore intermediar

Suprafelele de contactale flan$elor se preiucreaza odatdcu suprafetele fusului. OPERATII TEHNOLOGICE 1. Centrarea flanEelor, unain raport cu cealalte. gdurile 2. Montarea falsein libere. Suruburilor 3. Prelucrarea 06urilor calibrate. gdurile flangelor ca

geurilorcalibratese face prin agchierecu alezoarespeciale,sau prin Prelucrarea brosare:

TMRIN.PARTEAATA

rJ5 / r42

gaurii 4. Prelucrarea calibrate la diametrul exterior egalcu diametrul Suruburilor calibrat,astfelincatsa se realizeze un ajustajcu strangere; pot sauconice. 9uruburile fi cilindrice guruburilor Diametrul calibrate se calculeazd astfelincat numdrul total de guruburicalibratesd poatd prelua momentulde rotatie,ferd a se forfeca. Numdrul calculat de guruburi calibrate se compard cu celimpus de normele de reqtstru.

gtqiiimrlt!ror

rilo r: ii6u

pneumatic Se executd cu o frezdantrenate sau hidraulic; In urma lamariise obtine o suprafaldde agezarea capuluigurubului perpendiculare pe axageurii. guruburilor 6. lvlontarea calibrate; prin Se realizeaze recirea acestora cu oxigenlichid.

Acest tipde cuplare are2 particularitatt auin zona decuplare I ambiiarbori ,tTorta de str6ngere a cuplajului este

12-

(portelice) arbore (intermediar) arbore

86,'142

T\{RIN-PARTEAAII-.,\

3s i 4-s eraj 3 - mangon interior 4 - man$on de strangere 5 - dispozitiv hidraulic de avans axial 6 - piulild de asigurare a dispozitivului 5 pa - presiunea de avans axial po - presiunea de dilatare deplasare axiale a mangonului de strangere OPERATI! TEHNOLOGICE Centrarea celor doi arbori, unulfatede celalalt; IntroducereamanFonuluiinteriorl Introducerea manqonului de strangere; Montarea dispozitivului hidraulic de avans axial; presarii Realizarea uscate a mangonului 4, pe conulman$onului 3, cu ajutorul = presiune pao pa; dispozitivului hidraulic, (0,1 la o - 0,2) paqi pdsuntindicate in planul de montaj; prim6presare Aceasta a mangonului 4 pe mangonul 3 are rolulde a realiza gi de a pregdtioperalia etangarea suprafetelor de contactdintre mangoane urmetoare; pd, cu scopulde a rcaliza Se introduce ulei in mangonul 4, la presiunea permitendu-i pe conul dilatareamangonului 4, astfel se se deplaseze mangonului 3; Simultan cu dilatarea mangonului 4 se introduce uleiindispozitivul hidraulic de pa,realizandu-se avansaxial, la presiunea deplasarea mangonului 4 pe conul mangonului 3, pe direclie axiala, cu valoarea 5a. pa,pdqi Sasunt indicate in planul de montaj; presiunea pd,dar se mentine Dupeatingerea cotei6a,se anuleazd de dilatare presiunea pa, pentru permite de avansaxial a nu mangonului 4 sd revin6 in pozitie initiale; paestecuprinsd Durata de menlinere a presiunii intre15 9i 30 minute, timpin carefo(ele careau realizat dilatarea materialului revinla starea de echilibru. l\,4aterialul deformat elasticrevinela normal; presiunea pagi se verificd In final, se anuleaze la comparator cota3a; presiunii pa. Pentru un montaj corect 3aremane constant dupdinldturarea gi asigurare Se monteazd sistemele de blocare a cuplajului.

TMRIN PARTEAA II-A

8',7 | t42

8.10. MONTARFA LAGARULUI ARBORELUI INTERMEDIAR Prezenta lagerului in instalatia de propulsie este justificatd atuncicand arborele qi intermediar arediametru lungime mare. Lagdrulare rolul de a prelua greutateaarboreluiintermediar, astfel incat sA se protejarea prova realizeze gi a lagerelor de capAt, adice a lagdrului dintubuletambou pupaal motorului principal. lagdrului pozitiei Determinarea lagdrului arborelui intermediar in raport cu arborele intermediar se facecu ajutorul metodei dinamometrice.

Aseqi!ffiirite

mdsurarea incdrcSrii req,leelii{EiSll$

1 - arboreport-elice 2 - arboteintermediar 3 - arbore MP 4 - linetd gi vertical 5', 5" - comparatoare orizontal 6 - lager 7 - postament lager pe orizontald 8 - gurub de blocare a deplasdrii pentru pe verticala I - qurub reglabil, deplasare 10'gi 10"- dinamometre montate simetric fatede lager

8.10.2. CENTRAREA LAGARULUI ARBORELUI INTERMEDIAR CONDITII IMPUSE INITIAL port-elice; arborele intermediar estecuplat cu arborele prova lineta estemontate; lagarulestecentratpe orizontald, in raportcu arborele intermerdiar; se monteaze in dreptul linetei douacomparatoare, orizontal $i vertical.

OPERATII TEHNOLOGICE 1. Se slabeste lineta 4, urmdrindu-se la comparatoarele 5' gi 5" valorile deforma.tiei arboreluil guruburilor 2. Prin intermediul gi odata cu acestaarborele I se ridicalagdrul, intermediar, urmdrindu-se indicatia dinamometrelor.
TMRIN-PARTEAAII-A 88I 1.+2

preluatd (Siindicatd Se considera ridicarea finalizatd atunci candsarcina de lagar de dinamometre) esteegala impusa in planul cu valoarea de montaj; 3. Se verifica contactul dintre lagdrului cuzinetii si arborele intermediar. partea (in capac). Exista cuzineti in partea inferioard a lagdrului in superioard Qi Verificarea sefacecu oatdde voosea. prin ajustarea (glefuire Eventualele neconformit6ti se corecteazA cuzinetului usoara).

8 .1 0 .3 . procedura pe postament: Se aplicd de montare a agregatelor a. Se scotdimensiuni de laine. Grosimea lainel istanta dintretalpaI dintre talpa atuncicandmontajul

z_
1

q
1234talpalagar laina mobilii, laina fixd postament

prinsudare pe postament. b. Laina fixa3 se monteaze c. Pentruasigurarea unei suprafeleplanegi a unui contactperfectintre suprafata inferioard gi suprafala de agezare a lagerului lainelor fixe se aplicdprecedurile clasice de la montajul agregatelor: peteide vopsea; verificarea suprafetelor cu ajutorul pentru suprafelelor - rectificarea oblinerea unuicontactperfect. d. Lainele mobile sunt debitate din tablaapoi sunt prelucrate la exterior conform dimensiunilor extrase de la navd. pandla cotele e . Finisarea finitese realizeaz6 la nave,prinintroducerea lainei intre postament (sau pate talpalagdrului lainamobilA) cu de vopseaa 9i 9i verificarea contactului dintre celedoudsuprafete.
f.

Rectificarea se face prin polizare cu piatrdfina de polizor.

g. Pachetul gi postament metalic, format din laina fixd,laina mobild se gdureste. qi apoilamate gdurile princarevortreceguruburile h. Suntalezate calibrate.
T Nf RI N P Al tI L A ,\ II A

89I 1.+2

t.

quruburilor Se stabilesc dimensiunile calibrate Sise confe4ioneazd. Se monteazdguruburile calibrate,astfel incat sd existe ajustajcu strangere. sunt introduse in gduridupdce in prealabil au fost racite cu oxigen $uruburile lichid. Dupe terminarea montajului lineta se aduce la valorile initiale, in vederea centrdrii motorului orincioal.

I.

K.

pRri$ip;ii: Sfn:MoNTAREA MoroRULUr

8.11.1. PREGATIREAPOSTAMENTULUI

posramenr fund dublu

locagul lainei P .D . axaliniei de axe (liniar) rigla suprafala loca$ului lainei postamentului Pregetirea incepe din etapade vizare a liniei de axe si se desfasoara astfel:

Wtului

MP-ului, in rapoilcc.-'exa li*llbi de arbori:

TI\,IRIN PARTEAA I].A

90 i t42

1 2 3 4 5 6 2) 3)

port-elice (sauintermediar) arbore M.P . laina mobile fixe laina adaosde frezare postament M.P.

Se traseazdlocagurile de agezarea lainelor,de suprafata s, determinate de gi cotele c h. Dupd strunjirea locaqului tubului etambou se fezeaze locagul de agezare a pandla obtinerea plane. lainelor, uneisuprafete h=m+hrn+h[+hr= h o + h r

unoe: pe postament m = inSllimea axei l\y'.P. in raportcu suprafala de agezare m = conslant hr. = indllimea lainei mobile hrr = indllimea laineiflxe hl = inillimeade frezare a locagului de agezare a lainelor pe verticalA, h'= cota mdsurata intre axa liniei de arbori9i suprafa{a postamentului M.P., inainte de frezare g0= grosimea initiald a postamentului, inaintede frezare g = grosimea finala, minime admisibilS.

TMR]N.PARTEAAII-A

9l t42

I -pd'itaiiiaiiwP

Freza4 ate migcarede rotalie,translatiepe orizontald, 9i de avans pe verticald, prin imprimate intermediul capului de frezare5. OPERATII TEHNOLOGICE pentru laine,de suprafata se traseaz locagurile s, poz.3; se introduce dispozitivul de frezaregi se centreaze in raportcu postamentul M .P .; se pozitioneazd capurilede frezarein dreptul suprafelelor marcatepentru lrczarc; se ealizeazefrezarea locaqurilor 3, astfel: o atuncicandnu sunt Drevezute lainefixe: postamentului (spreborduri) Suprafata 3 va fiinclinatespreexteriorul Si postamentului, pentru permite va cuprinde toatdldlimea a introducerea lainelor mobile la pozi.tia de montaj. o atuncicandsunt prevdzute lainefixe: Suprafala3 va fi orizontala9i poate sd fie mai mice decat letimea postamentului. Frezarea locagurilor se incheieatuncicandsuntindeplinite simultan urmatoarele trei conditii:
TMRIN-PARTEAAII-A 92 | 142

1 . suprafala frezatdsd fie plane 2 . s5 fie realizatd indltimea de fre,,are h3 . hr < (hi)."*

8.11.2. MONTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE MOTORULUI PR IN C IP A L

Se utilizeaza frecvent in cazulmotoarelor semirapide.

l\.4otorul esteinttdus in navdcu ajutorul macaralSlil@iidlligataasamblat, Sieste pe postament. amplasat direcl

II. MONTAREA MOTORU'I:I'F',{I]IiCIPAL IN VARIANTADI MONTARE PE BUCATI

Se utilizeazd frecvent la motoarele lente, de puterimari,a cdrormasdtotaldeste preamarepentru a permite introducerea intregului motorin navecu macaralele de cheu. lvlontarea se facepe cald, inainte de lansare, saudupdlansare la cheul de armare. OPER ATIITE H A IV]OTORULUI PRINCIPAL iN NAV

'1 2 3 4 5 6

postament l\y'P pentru surub reglabil, centrare in planorizontal a lvlP-ului pentru plan surub reglabil, centrare in vertical a l\,4P-ulu i placa (partea de bazA inferioard a batiului) (partea blocul intermediar superioard a batiului) blocul cilindrilor
93 I 1.12

TMRIN - P.\RTEA A II A

7 8 9 10111213a.
o.

colector evacuare colector baleiaj chiuloase arbore cotit bi el 6 piston tirant

placa Se introduce de bazein navd,pe postament, macaralelor cu ajutorul de cneu; placade bazdin planorizontal gi vertical Se centreaze in raportcu cotelede pe postament; amplasare ale motorului guruburile Pentru centrare se utilizeazd reglabile 2 gi 3; plaiGiiifriaplaciide baza; Se verifica c.1. Verificarea cu

1 2 3 4 14 15 16 -

postament l\,4P pentru surub reglabil, centrare in planorizontal a lvlP-ului pentru plan surubreglabil, centrare in vertical a l\ilP-ului placa de baze(partea inferioard a batiului) fir metalic greutate role

planeitatea Se verifica suprafetei superioare a placiide bazd. pe fiecaremargine Se utilizeazd un fir metalic carese intindesuccesiv a placii de bazdgi se masoare cota h. pland,cota h va fi aceiagi Pentruo suprafatd in orice punctal aceleiagi laturi. guruburilor Diferen[ele se corecteaze reglabile cu ajutorul 3. pozitiei ln timpul reglajelor se verificediagonalele corespunzatoare firului pe placii metalic situat fiecare latura a de baza. Diagonalele trebuie se fie egale. placiide bazagu aparatul optic: 6?- yg0licareaplaneitdtii
TMRIN-PARTEAAII-A 94 i t42

tfl

.t/i

4 17'18 19-

placa de baza(partea inferioare a batiului) aparat optic reperintermediar reper de capat

pe marginea Aparatul opticesteagezat suprafelei superioare a batiului, la unul din capete. pentruvizarela Reperele 18 9i 19 (intermediar 9i de capat)au decuparea aceiagi cotecu axaaparatului. planeitetii, Pentru realizarea cele3 puncte A, B 9i C trebuie sa fie pe aceiagi l i ni e. guruburilor Acestlucru se rcalizeazd cu ajutorul reglabile 3. pozi[iipe lungimea Reperul intermediar 18 se plaseazd succesiv in diferite pldcii laturilor de baza. Rimanfixe:aparatul optic17 9i reperulde capdt19. pe rand, Pentru etalonare, reperele 18 9i 19 se ageaz5 in fala aparatului optic, pe inSllime cu ajutorul unuigurub cu reglaj fin. 9i se ajusteazd
o.

Se monteazd semicuzinetii inferiori, de pat; pe locagurile Se introduce arborele cotitgi se amplaseazd de sprijin din placa de baz5;

f.

Se monteazd semicuzinetii superiori, de pat; Se monteazd blocul intermediar;

n.

planeitatea Se verifice suprafetei superioare a blocului intermerdiar, conform procedurilor punctul de la c. qi se verifica planeitatea punctului Se monteazd blocul cilindrilor conform c. Se strang tiranlii 13:

, I ' M RI N

P AR T EA A II A

95 | 112

13 20 21 22-

tirant dispozitiv de strangere a tirantilor piston pentru cu tijefiletate interior, alungirea tirantului piufi\e

Dispozitivul de strangere, 20,functioneazd in felulurmdtor: . se introduce partea ulei'in inferioara a pistonului 21; . pistonul pe vefticald, se deplaseazd in sus gi produce alungirea tirantilor; . se strange piulitu\a presiunea 22 apoise elibereaze uleiului de sub pi s tonul 21. prin mdsurare Strangerea este controlatd alungirii tirantului, utilizend repere prin piulitei marcate inilial sau strangerea cu un anumit numer de ture. guruburi Celelalte de fixare se strang cu ajutorul cheilor dinamometrice. j.1. Calculul 13: alungirii tirantilor Eforturile datorate alungirii suntdatede relatia:

o : * E
unde: E = modulul de elasticitate al tirantului

Lt I
unde: Al = alungirea tirantului | = lungimea tirantului Efortul datorat alungirii estedatde raportul dintre fo4anormalA 9i ariasectiunii tirantului:

A
TMRIN PARTFA A I]-A 96 14)

Forta normaldN este creatd pe presiuneap a uleiului,care apasd asupra pistonului suprafetei 21. Inlocuind, oblinem: -=-*

ffLt A

Rezufte: A1:-*-

NI AE

lmml

Strangerea tirantilor nutrebuie sedeformeze locagurile lagerelor de pat. jocurile Din acestmotiv,dupestrangere se verificd dintrelagdrele de pat 9i arborele cotit.

rcalizeaza
b cu iap de cruCg:

1234-

piston biele cilindru bolt

prin oblinereajocurilorj1 - j4 in planul Centrareapistonuluise realizeazd boltului, astfelincat acestease se incadreze in limiteleadmisibile stabilite de fabricantul motorului. Jocurileimpusese obtin cu ajutorulguruburilor de prinderea bieleipe capul de cruce.

TMRIN-PARTEAAII-A

97 | t42

lvlontarea seorientilol aflat in dotai6a inotorului. 9916alized&glljut_qtir.4.igpgzitivului

rlr.

$g:iirea@
r!,itiv (asemanator dd.strangere controlate a guruburilor
20). - la pozitia Paragrafulj.

n.

lvlontarea colectoruluide baleiai si a celui de evacuare:

Armarea motorului Se monteaze: o tubulature de aer o tubulaturd de combustibil o tubulaturd de ulei o tubulature de rdcire o AMC-Uri o inlectoare

p.

paralelisriiirliiiffiniVelelor Verificarea arborelui cotit("raschep")

1 - arborecotit 2 - maniveld 3 - comparator 4-fus paralelismului (,,raschep") Verificarea manivelelor oferdinformalii in legature cu modulin carea fost montatarborele cotit.

Pentru unmontia.icgreelr&a{ktele 4gorelui'cii11it6iii636i6paraiiild

TMRIN. PARTEAA II A

98 112

In cazulmontajului incorect manive

pentru paralelismului Operalii tehnologice verificarea (,,raschep") manivelelor se monteazd comparatorul intre manivele, in zona indicate de fabricantul motorului; se roteqtearborelecotit gi se citesc indicatiile comparatorului in cele 2 perechi de puncte, diametralopuse: sus-jos stanga-dreapta. Qi

Paralelismului
manivele de di

") este reprezentat pentrufiecareperechqa{

r" =A.*-,4!
*t*A*;-40,

Cu ajutorulvalorilor obtinutein fiecareplan pentru paralelismului manivelelor (,,raschep") pe arboreluicotit se traseazdcurbelecare reprezintd forma care o ia arborele cotitin timpulrotaliei in jurul axeiproprii. Curba1 esteadmise in funclionare. Curba 2 esteDericuloase datoritd Dunctelor de inflexiune. Paralelismului (,,raschep") manivelelor estereprezentativ in zonapupaa motorului. Teoretic. acestaDoate fi calculat astfel:

_ls
12 1000
TMRIN PARTEA A II A

la navenoi; [mm],

99 | t42

_1 ,S I =- *

10 1000

Ianave in exploatare; [mm],

unde: S = cursapistonului [mml Atunci candmanivelele nu suntparalele, aparin zonafusurilor eforturi suplimentare:

2WtK
unde: W estemodulul de rezistenta

K=

tf p (t R Ll

unde: E = modulul de elasticitate alfusului l1= momentul de ine(ieal sectiunii manivelei 12 - momentul de ine4ie alfusului , bh3
,^

,l

LZ

'2 -

,E d
64

R ' = R - Q ' l *j unoe: din centrul fusuluipanala punctul in carese facemdsurarea & = distanta (locul palpatorul in care comparatorului manivela). atinge
l '=l +h Avand in vedere cd se cunosctoate datele despre configuratia arboreluicotit gi desprematerialul din careesteconfectionat, atuncise impune efortul admisibil din pentru paralelismul fus gi se obtine valoareamaxima admisibila manivelelor (raschepul maxim admisibil):

( r ^" ^) , r . = 2 6 " a ,* K * w
TMRIN-PARTEAAII-A 100| t12

Valorile mdsurate in dreptulfiecarui fus se compara cu valoarea Tmax. guruburilor (pozitia Dacdexistddiferente, acestease corecteazd cu ajutorul reglabile placii principal (capitolul 3) utilizate la planeitatea de bazaa motorului 8.11.3.).

8.11.3. CENTRAREA MOTORULUI PRINCIPAL CU (PORT INTERMEDIAR ELICE)

ARBORELE

prinintermediul principal Reprezinte operatia tehnologicd cdreia motorul se aliniazd particulara, dupeaxateoreticd a liniei de axesau dupdo axdde centrare indicatd in planul de montaj. Centrarea inseamna de fapt eliminarea descentrarilor sau aducerea lor la anumite prinplanul valori impuse de montaj. principal (arborele Centrarea celor 2 arbori motorului si respectiv arborele intermediar practicprin centrareauna fata de alta a celor doua sau port-elice) se rcalizeaza flanse de cuplare alecelor doi arbori principal (sau Tehnologia de centrare a motorului in raport cu arborele intermediar port-elice) arborele estesimilard cu tehnologia de centrare a arborelui intermediar in port-elice prezentata raport cu arborele in capitolul 8.9.5. pozitieimotoruluiprincipalin vedereaobtineriivalorilorde centrajse Corectarea poz.2 (pentru rcalizeaze cu guruburile reglabile deplasarea lVlP in planorizontal) Si poz.3 (pentru prezentarii in planvertical), deplasarea conform de la capitolul 8.11.2. valorilor Cu ajutorul masurate se calculeaza frangerea 6 9i se I9i dezaxarea compar6 cu valorile admisibile. pozitiamotorului (sau arboreleportSe ajusteazd in raportcu arboreleintermediar elice) astfel incat, in urma masurdtorilor efectuate, se fie 9i respectiva calculelor respectatii conditia; 5 < 5,ar
I < 9aom

4.11.4. MONTAREA MOTORULUI PRINCIPAL CONDITII IMPUSE PENTRU iNCEPEREA MONTAJULUI principal pe pozitia > Centrajul sd fie finalizat iar motorul sAfie blocat de montaj poz.2 guruburilor qi poz.3 cu ajutorul reglabile - Wezentate in capitolul 8.11.2.; > Suprafata inferioard de aqezarea motoruluiprincipal in zona de contactcu lainele sd fie plane. Verificarea acesteisuprafete se face atuncicandplacade bazAse afl5'incdin atelier.
TMRIN.P,\RTEAAII.A
l 0l ,' l :12

Rectificarea suprafetelor de contactcu lainelese face prin polizarefin6, iar pland. verificarea se face cu patade vopsea, utilizand un calibru cu suprafatd Se considerecA suprafatade agezarea lainelor pe postament(poz.3 ca pi tol ul 8.'11.1) es tepl and . Ea a rezultat in urma frezdrii 9i a rectificerii- in etapa de frezare a postamentului conform celorprezentate in capitolul 8.11.'1.

pRrNcrpAL. pEL,Atgr&& MOTORULUT *r**r[1. MONTAREA

1234-

postament dublu fund suprafata de agezare motorului talDa

5 - lainamobil5 in urmafrezdrii, suprafala 3 esteinclinatd spreexterior. Inclinarea estede 1/150 - 1/50qi are rolul de a permite introducerea lainei mobile, din peteide contactcu talpa exteriorcatre interior,si respectiv ajustarea si verificarea perfect motorului si cu postamentul contactului intre suprafete. - pandla obtinerea

8.11.4.2. MONTAREA MO:iWE

LAINEMOBILE

1456-

postament talpamotorului lainamobild laina fixd

TMRIN-PARTFAAII-A

102i 14 2

In urmafrezerii,suprafala3 este orizontale mai micd decat $i poate avea o ld,time postamentului, pentru latimea dar suficientd a permite controlultotal cu laina fix6. prelucratd La randul ei, laina fixearesuprafala inferioara iarceasuperioard orizontal, Drelucrata inclinat. Ambele suprafete suntfinisate din punct de vedere al planeitdtii. Lainele fixe se centreazd in raport cu suprafelele de agezare a lainelor apa(inand postament. motorului, dup5carese sudeazd de VARIANTE DE LAINEMOBIIC

a) Lain6 iii6tdliS6i6ildiii'ilii6:iii6iil6i6?nterlor.
b) Lainelemetalice sfericd

pe inel[ime. Preiau inclindrile dar nu gi diferenlele

c) Laine metdiilXilidla &

/t;.

Suntformate din doi cilindri cu suprafetele inclinate fald de generatoare. pe ineltime. Aceste lainepreiau atatinclinarile cat Sidiferentele Prindeplasarea laterald indltimea iar prinrotirea se modifice in jurulaxe se modifice inclinarea.

1 - postament 4 - talpamotorului '10- cadrucare limiteaza suprafata de umplere

T M RI N- P A R T EA AI]-A

10t l4l

'1'1 pentru - pompa introducerea amestecului 12- laina turnate Se utilizeazd amestecuri de maseplastice saurasini sintetice epoxidice formate din 2 componenti. greutatii proprii prinintdrire, Datorita motorului dar qi datoritA contracliei a materialului indltimea lainei se micaoreaza cu valoarea Ah. Aceastediferenta indltime ia in de se calculla centrarea motorului, astfelincattalpa pe verticald, motorului sd fie pozilionatd maisus,cu cotaAh. A h=A hs +4h", unde: greutdlii Ahereprezinte tasarea datoritd motorului Ah" reprezintd contraclia datorite intaririi materialului lainei

-o Lh g=-*lt
f,

unde: h esteesteineltimea lainei privind o, E qi Ah" suntvaloriindicate in prospectele materialul din careeste constituit amestecul. Se admit urmatoarele caracteristici mecanice; compresiune: 600- 15OO daN/cm2 - 3OO daN/cm2 - incovoierea:2OO - intindere: 100- 300 daN/cm2 3-5 kg/m3 - dens i tate:

8 .1 1 .4 .3 .. INELOR.ATUNCI CAND ACESTEA

prin cele cotele Pentruprecizia lainei,grosimea execu(iei acesteia este reprezentata prin grosimea patru hr - hq, adica lainei masurata in cele colturi alesale.
TMRIN PARIEA A II A 104 1,1.2

colturi se poate facepn1{t@inetddS &Xxeig&,iaill*niu.|;(lelepatru

1. cu comparatoiul

4 - talpamotorului 6 - laina fixd 7 - comparator Comparatorul se pozilioneazd in fiecarecoll al lainei9i se citescdirectindicatiile de pe cadranul valorile acestuia, adica h1- ha.

(1)4* 68I 10-

postament talpamotorului laina fixe laina etalon palpator surub reglabil

Lainaetaloneste un dispozitiv care are in fiecare col! cate un palpatorpoz.g, poz.10. actionat de un $urub reglabil Coteleh1 - h4 se mdsoard intre varfulpalpatorului cu micrometrul, 9i suprafala inferioara a lainei etalon. Dacdprelucrarea lainei mobile se face pe o magin5 de rectificat dotate cu dispozitiv de copiere, atuncinu se mai mdsoara cotelehr - ha,ci se utilizeazd directlaina etalon ca model.
IMRIN-PARTEAAII-A 105 / l1.l

2.

ALEGEREA NUMARULUI DE LAINE

pe numerul Se faceplecand de la presiunea admisibilS repartizate totalde laine: Tipullainei lvlaterialul lainei
Presiunea admisibild daN/cm2

lvletalicd Otel plastice Nemetalica l\y'ase / rasinisintetice Numdr minim de laine va fi:

400 200

,sr
JE

un d e : Sr estesuprafata totalade contact Se estesuprafata uneilaine Considerem ca fo4a preluate de laine,F, este reprezentata motorului de greutatea si de fortade inertie. n=-<

's
Rezulta:
\" r

/c \

t7

/m i r -

"a^

Valoarea obtinuta din calculpentru numarul de laine, n, atunci candesteun numer prinadaos zecimal, se rotunjegte la un numerintreg.

3.

PRELUCRAREA LAINELOR MOBILE METALICE

principale: Se realizeaze in doueetape 3.1. Etapa de atelier,unde laina este debitatA din tabld groasAapoi este prelucratd pe ma9ini prin unelte frezare; 3.2. Etapa de finisare, la navd. Finisareaeste precedatede verificareacontactuluidintre suprafete prin petei metoda de vopsea. lmperfectiunile sunt corectateprin polizarecu pietrede polizorcu granulatie redusa. In timpul operatiilor lainaesteinclinate, de finisare, deoarece trebuie introdusa prinpresare prin submotor uroara batere usoara cu ciocanul. -

TN4RIN-P RTEAAII.A

I06 r l:12

4.

MONTAREA SURUBURILOR LIBERE

Se realizeazd dupace toatelainele au fostprelucrate submotor. $i suntintroduse OPERATII TEHNOLOGICE pachetului format din lainamobild, laina fixdgi postament MP,in dreptul - Gdurirea gdurilor dintalpamotorului, carecorespund libere; $uruburilor gi inferioara, gdurilor, - Lamarea celordoudsuprafete, superioard corespunzdtoare pentrucontactul piulitA gi postament. corectintre capulSurubului respectiv Lamarea rolul are de a asigura ca suprafatd orizontald de agezare a gurubului sa pe axagaurii. fie perpendiculard quruburilor piulitelor gi strangerea - l\y'ontarea cu cheia dinamometrice. Valoarea momentului de strangere este indicata in planul de montaj al motorului DrinciDal. 5. VERIFICAREA CENTRAJULUI DINTRE MOTORUL PRINCIPAL SI (PORTELICE) ARBORELE INTERMEDIAR

prezentate Se procedeaza conform celor in capitolul 8.11.3. 6. VERIFICAREA PARALELISMULUI MANIVELELOR ARBORELUICOTIT (..RASCHEP"}

prezentate p. Se procedeaza conform celor in capitolul 8.11.2.- paragraful (5. si 6.) au rolulde a depista CeledoudverificAri eventualele descentrdri, survenite pe parcursul prelucririi gi datorate gi montdriiincorecte monterii motorului in special a lainelor mobile. gi ragchepului, in cazuleventualelor abateri ale centrajului operaliile de centraj sunt reluate - implicit inlocuirea lainelor mobile, dacdceleexistente nu maipermit corectii. 7. MONTAJUL SURUBURILOR CALIBRATE pachetului Geurirea format din lainemobilS, laind fixdgi postament motor; geurilor; Alezarea gdurilor; Lamarea Etragerea dimensiunilor finite pentruguruburile calibrate, astfelincat sd se realizeze un ajustaj cu strangere; Pelucraraguruburilorcalibrate; l\,4ntareaguruburilorcalibrate;

guruburile Pentru introducerea in gduri, calibrate suntracite cu oxigen lichid sau cu zaDada carbonica. piulitelor Strangerea se facecu cheiedinamometrica, Ia o valoare a momentului de planul principal. strangere indicatd in de montaj al motorului
TMRIN-PARTEAAX A 107 142

9. TEHNOLOGIA DE MONTARE A INSTALATIILOR DE GUVERNARE

o.t

Pentru efectuarea navigatiei in condilii de sigurantii, navatrebuie sa fie inzestrata cu doudcalitdti dinamice: Stabilitatea de drum, care este proprietatea navei aflatdin migcarede a se pe o anumite mentine timpindelungat direcliel lvlanevrabilitatea, care este proprietatea naveiaflatdin migcare de a efectua schimberi rapide de direclie, cu ajutorul instalaliei de guvernare.

pe o anumite Rezultd cAguvernarea ca actiune, estecalitatea navei de a se deplasa traiectorie impusS, dreaptb saucurbd. 9 .2 . CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE GUVERNARE

9.2.1.MIJLOACE DE GUVERNARE PRINCIPALE pentru Suntobligatorii toate tipurile de nave. propulsoarelor propriuzise. Suntdependente de funtionarea 9.2,1.1. INSTALATII PRINCIPALE CU CARtiiX

Folosesc caorga|g
carmereclaryl

active, ani'plagei6iii-13Lff381fi$!&Aeropulsorului navei. - carmele

9 .2 .1 .2 .

propriuzise elicele alenavei, avand atdsiworientabile jetul modifica de ape; propulsoal*dii@

carepin rotire

*iWieitduze

rotiloare.

9.2.2.MIJLOACE DE GUVERNARE AUXILIARE Se utilizeazd numai la mi$carea navelor cu viteze mici. propulsoarelor propriuzise. Acliunea loresteindependenta de func{ionarea
T M RI N P A R T EA A II,A

lottI t.{2

9.2.2.1. INSTALATII AUXILIARE CUTdR.TIE,ACTIVE Au ellcein duze,antrenate electdc sau electrohidrau-li8

9.2.2.2. INSTAIAi]IAUXILIARE CUGARMA PRoPULSoR

ttnele hidrodinamice lansversale, in care se plpducjeturi transversale de pompe cu apd prin functionarea unor elice. u orientabile,

pale,ti, penee,cr*&aggi co ban6'i6titoa recuelice;

coloanetelescopicecu elice;

propulsoalg,qlra

9.2.3.MIJLOACE DE GUVERNARE ACTIVA l,4dresceficienta instalatieide guvernare,'in special atunci cand manevrele pe canale, pe fluvii, impuse se desfdQoare in perimetre limitate: in radd, in porturi, guvernare undedatorita vitezelor mici impusenavei,eficienta instalatiei de de carmeclasiceestefoarteredusa.

9 .2 .3 .1 . INSTALi{Nt DUZE ORIENT

PROPULSOR CU ELICE IN

suntutilizate la navele fluviale cu elicecu paleorientabile; Sila remorcherele se prev6d i{iiii6l6 (doualiniide axe). e propulsie

1 - diuzaBb 2 - diuza Tb
TNIRIN PARI IA A II A

149| U2

permite Orientarea independente a diuzelor cat gi a palelor modificarea'in elicelor (FBb limite foarte largia fo(elorde impingefe Fru) dezvoltate de fiecare instalalie in 9i parte. Daca: pe P.D. Fyesteperpendiculard
F, = f1.eo, orol

Rezultaca fo4a rezultantd,Fy, poate realiza rotirea navei ferd ca nava sd se pe directia deplaseze longitudinala.

9.2.3.2. INSTALATIIAUXILIARECU CARMA PROPULSORCU TUNELE HIDRODINAMICE TRANSVERSALE portcontainere; Se folosesc la pasagere, remorchere, navede stinsincendiul, provdgi pupe a unor Presupun in carenanavei,spre extremitetile existenla jeturide apd prin carese vehiculeaze canale transversale deschise in borduri, prestune. suo jeturisunt perpendiculare pe PD gi Fo4elede impingere dezvoltate de aceste giratia asigurA navei.

jetului Dupd modul in carese realizeazd vehicularea de apa,se disting urmdtoarele tipuri de instalalii: a. Cu el:ce cu palefixe:

3. Cuiii$aiffiiientaoite:

IMIUN

PARI EA A II A

I l 0I 1, 12

c. Cu propulsor cu aripioare:

Avantaje: de vedere constructiv suntmaisimple fatdde celecu elice; - din punct in apeinghelate, navei, deoarece aspira apa de la fundul - sunteficiente nu din lateral; Dezavantaje: scdzut la viteze micialenavei; - randamentul pe timpul regimurilor eficienla economice redusa de lucru pa4iale, deoarecepompelefolosescaceiagiputerede lucru, indiferent de valoarea fo(ei de impingere necesard la manevre.

9.2.3.3...... Se utilizeazala nave de vitezd micd, cdrora li se impun conditi de plutitoare, manevrabilitate macarale nave d e deosebite: bacuri,remorchere, pasagerei stinsincendiul, Pot functionaca propli!!!{!${!!dipale
:.: t:

sd! auxilbfe

:'

.t::

ir :.,.
*r:

x..'
1 - elice 2 - coloana rotitoare(Sitelescopica) 3 - motorde antrenare a elicei
TMRIN . PARTEAA II.A tI1 | 142

(0-3600) 4 - motorde antrenare a coloanei 5 - diuzd Avantaje: (0-3600) de rotirea coloanei in planorizontal - unghiul determind o eficienld (9.2.3.1.). sporita fatdde instalaliile cu elice in diuze orientabile Dezavantaje: complexd ceeace implicaun pretde costridicat; - construclie redusdla coroziune; - rezistenld slabe fa15 de deterioreri mecanice: - proteclie rezistenla la inaintare - mSregte a navei: Instalatiile telescopice elimine ultimele douadezavantaje deoarece atuncicandnu suntfolosite, elicele suntretrase intr-o nigddin corpul navei.

9.2.3.4. TNSTALATI CUCARME. Ad*lr& principalieste C6rma dotate cu o

1 - carma 2 - eliceamDlasate Decarma Antrenarea eliceise realizeazd cu un motorelectric sau hidraulic amplasat in pana (1),caredinacestmotiv carmei are profilul hidrodinamic modificat. principald Elicea activd se rotegte in senscontrar fa16 de elicea de propulsie. guvetnarca prinefectele La navigatia in maredeschise se rcalizeaza carmeipropriuzise. Avantaje: mica, in acvatorii limitate, momentul - La viteza de giratie esterealizat de carma activd. poate in acescazunghiul de bandd al carmei ajunge la 900, intrucat nu se mai pe efectele peneici pe ale eliceiactive. conteazd poateasigura - Candcarmaestein PD, elicea carmei active deplasarea navei cu viteze mici,ceeace permite reducerea timpului de funclionare a maginilor principale; de propulsie acestregim esteutilizat la navele de pescuit.

T\IRIN . PARTTAA II A

t12 | 112

Dezavantaje: navei, deplasarii in regim de croazierS, elicea carmei active lucreaze - Pe timpul in regim de turbind cauzand: principale o consum inutil a uneipd(i din puterea ma$inilor de propulsie; prematurd o uzura a mecanismului.

9.3. giraliei qi sd mentind Sd asigure fo4alaterald necesare navei valoarea ei pandla urmdtoarea comandd; Valoarea fo4eilaterale trebuie sAfie obtinute intr-un anumit timpimpus; La organul de comandd trebuie sd fie asigurat cotrolul elementului de execulie (ex:unghiul de bandare); Sigurante marein funclionare.

principale Celemai respandite mijloace de guvernare suntinstalatiile cu carmdcare folosesc ca oroan de lucru carma clasica.

9.4. CARMA
Esteapendicele amplasat in jetulde apAal propulsorului sauin siajul carenei, avand formdde aripaprofilatd sau neprofilate hidrodinamic, cu posibilitati in jurul de rotire axeiverticale. Folosirea carmeica organde lucruin cadrulguverndrii estejustificatd de simplitatea gi de ugurinta constructiei manevrarii acesteia. in principiu, carma aredouaelemente componente: > Panacarmei(sau gafranul), longitudinaforizontala cu secliunea neprofilate sau profilatd, portante; carecreeazd fortahidrodinamice > Axul carmei,care este organulde rotireal peneicarmeigi de transmitere a fo4ei hidrodinamice Dortante asuora navei.

e.4.1. cLAstFtctlaiir{*rixxxxxx
9.4.1.,1.: OupAwnirtEt pEcoRpulNAVEI

r.arsbiiw

TMRIN

PARTEA A ]I-A

l1l

14.2

1 - panacarmei 2 - axulcarmei Carmele simple suntsustinute de corpul navei atatla partea superioare cet$i la parteainferioard. Se folosesc la navele de transport careau cogulpupamare.

ll*X(&ii!ie semi-suspendate:

1 - panacermei 2 - axulcarmei pe ax gi rezemata Carmaeste suspendata de corpulnavei pe o consola punct penei. speciald, intr-un la jumatatea ineltimii situat Se utilizeazA la navele maritime.

t.

>

Carmele suspendate suntsustinute numai de axulde carma.

tl1 | 142

TMRIN-PARTEAAII-A

Sunt specifice ambarcatiunilor de sport $i agrement $i navelorpe aripi DOnante.

9 .4 .1 .2 .

CfiRMA FATA DE MUGHIADE AT

1 - panacarmei 2 - axulcarmei Carmele necompensate au axulamplasat in imediata apropiere a muchiei de atac. Se folosesc la ambarcatiuni de sport$i agrement, nave fluviale, spdrgetoare de gheatd.

rl:;

Carmecompensate:

1 - panacarmei 2 - axulcarmei C6rmelecompensate au axul amplasat, fala de muchiade atac, la o penei distanle egala cu 0.25- 0.33din lungimea carmei. pe scare Se utilizeazd largala orice tipde nave.

TMRIN - IARTEA A II- \

115 I 1,12

,rX Qa$ieqesl!9s$aensate:
.t1

1 - panacarmei 2 - axulcarmei Carmele semicompensate au axul amplasat, fald de muchia de atac,r a o penei. distanld egaldcu 0,5- 0.25din lungimea Se folosesc la navele mari, cu 2 - 4liniide axe.

GEOMETRICA

.LONGITUDINAL. SECTiOiIII'

t.

Carmeplate Suntformate dintr-o singur5 tablasaudin doudtableconsolidate cu nervuri orizontale. proprie. Se folosesc la navele fdrdpropulsie hidrodinamic cu br6fil

sunt simetrice in raportcu planulverticallongitudinal din axa Pi6illiehidrodinamice cermei.

e pebazacercetari:or de laborator sunt: ralAdvisor Committee forAeronauiics):

TMRIN, PARTEA A D-A

1161 1.12

9.4.1.5. CARMA CU VOLET Voletulesteun sistemoerfectionat caremd eficienta ;hrnidi.

1 - carmA 2 - volet Axul cermeiesteformatdin doi arboriconcentrici aclionali independent de cate o m a g in a . propriu-zise. Axulinterior estesolitar cu panacarmei pus printr-un gi manivel;. Axulexterior este in legeturd cu voletul mecanism cu culisa La regim de bandare, carmase rotegte cu unghiul d.",iar voletul cu unghiul d., deci + o,, se obline un unghiu maxim de bandare egalcu cl,"

" ''GEbiiivitriRrA e.4.2. CARMEI

Considerem o carme co
hidrodinamic:

I M RI N

P A R I EA A II A

1r7i t12

'l 2 3 4
r

panacarmei axulcarmei muchia de atac(muchia anterioard) posterioarA) muchia de fugd(muchia

,d!d,dLE,d,aa Pl

A _

fa t. e ' rn p ri.__. ^ .r; _ iI _-_ __r_

penel

7 b c t-d.xa xp Sp -

la\a inferioara a penei penei profilului ine[imea carmei sauanvergura penei profilului lungimea carmei saucoarda grosimea maxima a penei carmei abscisa axului cermei abscisa centrului de presiune P proieclia aria penei carmei(aria suprafefei SABCD, reprezentand penei pe planul carmei saulongitudinalde simetrie).

Pentru cerme trapezoidale saude alteformese definegte lungimea medie, Cmed. tm a x =(0,1-0,125)'D [ m ] unde: D = diametrul elicei [m]

intr-o sectiunetransversale oarecare,grosimeapenei carmei va fi: t(, y), pentru y. abscisa x gi ordonanta So= Lq11'T/ K o'n" [m']

unde: = lungimea LcwL navei [m] = pescajul T navei tml Kp = coeficient din literatura de specialitate nc = numarul de cerme de la navd Valorile coeficientului Kp Tipulnavei Transatlantic de pasaqeri rapide Transatlantic maride marfd Navede cursdlunoeDentru mdrfuriuscate Petroliere raDide si de vitezamedie Costiere Pescuit Remorchere maritime Fluviale cu elice Fluviale zbaturi Remorchere fluviale S al uoe -5 50-70 40-60 50-62 40-50 '18 - 40 30-40 12-22 I -10 7.5 -'t5 18-25

profilului: Alungirea relativd a carmei esteraportul dintre anvergura $i coada

TMRIN. PARTEAA II A

118 142

)"=blc=b2

lSp

Pentrucarmatrapezoidald saude alteformegeometrice:

)"-blc^"0

ffi
upi cum pupa etam

in borduri=> riiiirevrabditd **rdq,Ug.carme, cu rme,cAteui:dr

, cate una la pupafiecirei elicegi e, catedouain pupafiecareielice

distanla minimd, e:

posterioare ; a peneicarmei a pa Simarginea

TMRIN-PARIEAAII-A

tt9 / t42

e=0,1'D unqe: D estediametrul elicei Fata inferioarea penei carmei compensate sau semicompensate nu trebuie se depegeasca marginea inferioare a paleielicei.

,Xdeplasate exterior;

cazul mti

9Xaiiplasate Wi6b

etieglffigffiiotirii acest**8$l$KX

Sr&,
potfi: D i npunctde vedereconstructiv cermele ) cu pani simpld; > cu pandduble: - neprofilate - profilatehidrodinamic

Pentru constaructia carmelor se utilizeazd tablenavala carese debiteaza conform planurilor de constru4ie.

e.4.4. lr.wiuPE|wbE

cARilAsl&XX

TMRIN-PARTEAAII-A

120| 142

1234-

place traverse de rigidizare axulcarmei dispozitiv de cuplare a axului cu pane

9.4.4.2WDE

CARMADUBLA

penei 1 - inveligul 2 - nervuri de rigidizare

penei 1 - inveligul 2 - nervuri de rigidizare

3 - axcarma
Sunt prevezutenervuri de rigidizareorizontale9i verticale,dispusein interiorul inveligului. penei Grosimea acestornervuri trebuiese fie cel putinegaldcu grosimea inveligului carmei. inveligul de rigidizare se imbindintreele prinsudurdde colt. 9i nervurile Tablelede capet, care inchid pana carmei la partea superioara au Si inferioard, grosimea gi suntprevdzute de cel putin1,2, grosimea maximd a inveligului cu dopuri de scurgere confe4ionate din material inoxidabil.

TMRIN-PARTEAAII.A

t2t | 142

9&**rguacARMl
lvlaterial: olel forjat. TEHNOLOGICE OPERATII prinstrunjire; Prelucrarea axului Rectificarea axului. 9i finisarea

Din punctde vedereconstructiv existd: . arborisimpli

1 - zonade montaj in carme 2 - zonade lucru in lagAr 3 - zonade montajin eche

iribri tip 'labade gasca"

1 - zonade montajpe carmd 2 - zonade lucru in lagdr 3 - zonade montajin eche pe carmd pe axaaxului Fata1 de prindere trebuie sAfie perpendiculard de carma. prelucrare prin Din acestmotiv strunjire axuluise face dupacarefala 1 se'frezeaza.

9.6.

ETAPELE PRINCIPALE ALE MONTARII CARMEI TMP U StN E tTtA_ C ON D TT pupaa navei, finalizarea zonei din punct de vedere al corpului; corpul navei sd fie intr-un stadiu avansat de constructie; cuplare qi finalizarcaoperatiilortehnologicemajore ale blocsecliilor: sudare; pupa; finalizatea etansarii tancurilor structurale sd fie montatd: suDrastructura greutatilor pe navd; majoritatea sd fie introduse pe cald. navaestecentratd
lll 142

9.6 .1 .

TMRIN-PARTEAAII-A

9.6.2.

EGATIRE A GUVERNARE

MONTAJULUI INSTALA

9.6.2.1. VIZAREA LINIEI DEAXEA INSTALATIEI DE GUVERNARE Reprezintd operatia tehnologice de materializare a axei teoretice a instalatiei de guvernare. Rezultatul vizdriieste reprezentat de ob\inerea reperelor concretepentrustrunjirea etamboului. Vizarea se ooaterealizaorindouametode: - cu razade lumind; oDtic. - cu aDarat l.4omentul tehnologic in care se rcalizeaze vizareainstalatiei de guvernare este acelaqi cu momentul in care se realizeaze vizarea linieide arborila instalatia de propulsie, fiindprecedatd de aceaste etapd. FIR TE

MET

EI ,CARME

1 - locagbucgdetambou
z ,u u o t u u w d P rl rvrl

3 - axa arborecarmd 4 - axa arboreportelice 3'- fir metalic 4'- fir metalic 5 suport de sustinere a firului metalic pentru 6- greutate men,tinerea firului metalic in pozitie verticald 8 - zonade amplasare a teodolitulL A.B.C.D.E - puncte de verificare a vizarii G - distan(a dintre fatapupaetambou de carma 9i axaarborelui
I M RI N P A R T EA A I]-A

t23 | 142

OPERATII TEHNOLOGICE . Se considerd incheiatd vizarea linieide arboride la instalatia de propulsie ( c api tol 8.9.2.1.); ul In aceaste conditii axaestematerializata cu un fir de sarmel Se coboard din punctul A un al 2iea fir metalic mentinut vertical cu ajutorul greutatii G; Se deplaseaza suportul A (Bb-Tb),pandcendfirul3'intersecteaza firul4'in punctul E; In acestmoment esteindeplinite conditia esentialS careste la bazaacestei operatii, realizarea (in punctul anume intersectiei celor doud axe E); $i pe directia pupa- prova, pentru g; Se deplaseaze suportulA realizarea cotei Se monteazd in puncte .R1: Ra:

(Rr- R4) 7 - dispozitiv de vizare 8 - gurub de reglaj guruburilor poz.8, pani cand Se centreaza dispozitivul cu ajutorul de reglare prin firulmetalic vertical trece centrele Or - Oq,cu mentinerea in acelagi timp a intersectiei celor doudaxe.in Dunctul E. in acestmoment celecincipuncte: A, B, C, D 9i E materializeazd liniade axe a axului de carmd; Se inleture firulmetalic vertical; Se pozilioneazd un compass, succesiv, in punctele A, B, C Ai D gi se traseazApe cele 4 suprafelecorespunzetoare celor 4 puncte,cercurilede strunjire: cate o perechepentrufiecarepunct;un cerc interior, cu diametrul gdurii, egalcu diametrul dupestrunjire; un cercexterior, de control.

II.

VIZAREA CUAPARATE OPTICE

jsp. $irnili&.za.d teodolit. ?tivul optjcnumit punctul g giin Teodolitul seamplaseaza in 8 9i secentreazd astfelincat sdfiela cota port axaarborelui elice.
TMRIN - P.\RTE A II A

r24 i 112.

pe randdispozitivele Se pozilioneaze de vizare Rj - &, in punctele A, B, C ai D gi se centreaze astfel incatcentrele O aledispozitivelor se fie pedireclia axeiteodolitului. pe (destrunjire gi de control) Cu ajutorul compasului se traseazd celedouecercuri fiecare dintre suprafele.

123456-

portscule; gi detranslalie dispozitiv migcare execute de rotatie cutitde stung mecanism de antrenare a strungului transmisie cardanica lagdr inferior lagdr superior

gi axial; Avansul esteatatradialcat cutitul se poate centra independent. Centrarea cutitului de strunjire face luand reper la se ca de referinta cercurile trasate
vtzafe.

pentru Lagerele 5 ii 6 au posibilite! constructive centrare astfel incataxulstrungului pozilionat peaxade vizare. sefie Strunjirea se faceastfel incatsuprafetele rezultate dupastrunjire se fie concentrice cu axateoreticd. Struniirea sefacede laA catre D.

TMRIN-PARTEAAtr-A

t25 | 142

9.6.2.3. STRUNJIREA BUCSELOR in timpulfuncliondrii instalatiei de guvernare, axulde cermdexecutd o migcare de rotatie, in jurulaxeisale. prevenirea gripajului, Pentru in zonade alunecare a axului suntmontate in etambteu (9iin pinten) bucqe din aliaje de bronz, alamd, aluminiu sauinox. Diametrul interior al bucgelor trebuie se permitd rotirea arborelui de cermd. prin strunjire, Diametrul exterior flnal se realizeazd luand drept cote de bazd, diametrul interior al gdurii din etambou, dupastrunjirea de la nave. Bucgele se monteaze la nave, asigurandu-se un ajustaj cu strangere.

9.6.2,4. MONTAREABUCSELOR METODE UTILIZATE L Presare/tragere cu prese hidraulice; directia de avans la montaj este directia axiala, corespunzatoare directiei axeiaxului de carma. Procedura este similaracu cea utilizata la montarea tubuluietambou(caoitolul 8.9.2.3. ) 'inainte prinintroducere Contractarea bucaei de montare, in oxigen lichid. Contractarea arelocprinrdcirea rapida a materialului. Odate cu revenirea la temperatura mediului, bucaase dilate pand la atingerea cotelor nominale, realizand strengerea.

ll.

9.6.2.5. AJUSTAREA CARMEI IN RAPORT CU AXULDE CARMA Exista dou6posibilitdli clasice de montare a axului de carma in carmd: l. fdrd pand- cu strengere controlate IL cu pane I.,.:,, AJUSTAREA CARMEIIN RAPORT CU FARAPANA(CUSTRANGERE CONTR

I M RI N - P A R T F A A I]-A

126 i 14).

1 - axulcarmei 2 - catme 3 - zonade montaj a axului in carme (ax + 66ryn51, 4 - zona de contactdintre cele 2 suprafe,te ,n4" a"
, eo, , z v dz d oudlgs r Yd

5 - dispozitiv hidraulic de avans axial 6 - piulile 7 - zonade montare a dispozitivului hidraulic Aia piulitei 8 - stu!pentru introducerea uleiului de dilatare I - mmparator pd- presiunea de dilatare pa- presrunea de avans axral 5" - deplasarea axiale a axului de carme OPERATII TEHNOLOGICE PENTRU AJUSTAREA LOCASULUI DE IVIONTARE A AXULUIDE CARIVIA . Se introduce axulde carmd in cermd, in pozitia de montaj. Se utilizeazd 2 metode clasice de manevrare a axului: o carma amplasata in pozitieverticald; axul se deplaseaza cu ajutorul Dodului rulant: o carmaamplasata orizontal; axul se ageazdpe un sistemde translatie in planorizontal, actionat electric sauhidraulic. . (poz.4),pentruo deplasare Se realizeazd contactul intre cele 2 suprafete 6ao=
1/2' 6216a1.

< pd. Decigi p,e< p" qi pdo pentru planurile Valorile 6", pa gi pdsuntindicatein de montaj aleinstalatiei. . . Se verifice cu metodapeteide vopseacontrolul intre cele2 suprafete. (se rectificd) Se ajusteaze conul din pana carmei,prin polizare find 9i se repetd verificarea cu Datede voDSea.

Notiunileteoreticeprivindmontajulcu strangerecontrolate se gasesc in capitolul 8 .9 .3 .3 .

TMRIN-P RTFAAII-A

t21 | r12

AJUSTAREA CARMEIIN RAPORT CU AXULSE CARMA. MONTAJ CU PANA

1 - ax de carma 2 - panit

3 - carmA prinintermediul l\,4omentul de rotatie penei. se transmite de la ax carmei Potexista 1, 2, 3 sauchiar 4 pene. OPERATII TEHNOLOGICE PENTRU AJUSTAREA PENEI . . Prelucrarea gi in ax: canalelor de pane. in carma pan5, Ajustarea canalelorde la cotefinite, utilizand o paneetalon. polizorului Operatia se realizeaze cu ajutorul cu piatra find,cu sculeagchietoare (sabar), manuale iarverificarea se facecu pat; de vopsea. pentru prelucrarea penei Se extrag mdsuri originale, la cotefinite. panaoriginala, prinpolizare Se ajusteaza findgi verificare cu patade vopsea.

. .

OPERATII TEHNOLOGICE PENTRU AJUSTAREA LOCASULUI DE MONTARE A AXULUI DE CARIV]A Operatii tehnologice suntsimilare cu celeutilizate la tehnologia de montare a carmei pana fara (capitolul 9.6.2.5. - l.).

9.6.2.6. AJUSTAREA ANSAMBLULUI AX CARMA- PANA (PENE)- ECHE. ASAMBLARE CU PANAINTRE ARBORE SI ECHE Pozitia de montaj si respectiv de funtionare a axului de carma esteverticala. La oartea inferioara axulde carma estemontat in carma. l\4ontarea este precedata de oparatiile de ajustarea ansamblului ax carma pana(pene) - carma, conform tehnologiei descrisa in capitolul 9.6.2.5. La partea superioara axulde carma estemontat in eche. Montarea este precedata de oparatiile de ajustarea ansamblului ax carma pana(pene) - eche.
l MRIN - PARTEAA II.A 128 i 1.12

OPERATII TEHNOLOGICE Operatii tehnologice sunt similare cu cele utilizate la tehnologia de Ajustarea carmei in raportcu axul de carma- montajcu pana(capitolul 9.6.2.5. - ll.).

9.6.3.

La navelea ceror instalalie de propulsie impiedicd montarea carmeitrebuieca lucrerile la aceastd instalatie sd fie incheiate. posibilitdtile pentru: Se au in vedere portelice interiorul axului dinspre navei spreexterior; - montarea portelice, pv, pand la nivelul deplasarea suprafetei axiald a arborelui spre pupaa tubului etamboui prindeplasarea elicei la pozitia de montaj, acesteia dinspre Tb (sau - aducerea Bb)sDre P.D. OPERATII TEHNOLOGICE

1 - axulcarmei 2 - cetme 3 - zonade montaja axuluiin carmd 4 - zona de contactdintre cele 2 suprafele(ax + carm5),unde se realizeazd strangerea hidraulic 5 - dispozitiv de avans axial 6 - piul4a 7 - zonade montare a dispozitivului hidraulic ai a piulilei I - stutpentru introducerea uleiului de dilatare I - comparator pd- presiunea de dilatare
TMRIN PARTEAA II A 129| 142

pa- presrunea de avans axral id - deplasarea axiala a axului de cArmd . . . . . Se pozifioneazd carmd ln pozitia de montaj, cu ajutorul macaralelor de pe cald$i a unordispozitive speciale de sustinere; Se introduce axulincarme; Se monteaze dispozitivul 5 de avans axial: piulita Se monteaze 6; 9i se strange = (0,1- 0,2). p" cu pao Se introduce uleiin dispozitivul hidraulic 5, la o presiune perfectintre cele 2 suprafete, scopulde a realizacontactul eliminand in acestfel pierderea uleiului de dilatare; pa,cu scopul Se introduce intrecele2 suprafele uleila presiunea de dilatare de a dilata carma in zonaconicd de montaj a arborelui; Simultan cu dilatarea carmei se introduce in dispozitivul hidraulic uleila presiunea pa; de avans axial, panese obline pe cadranul Arborele de carm5se va deplasa axial, cota 6,, citita (poz. comparatorului 9); Se 'intrerupe circuitul de ulei de dilatare, dar se mentine cel de avansaxial; Operatia dureazd 15-30minute, timpin carecermarevine din starea de dilatare in starea normalS; Se intrerupe circuitul de ulei de avansaxialgi se verifica la comparator dacdcota 6" 9i-apastrat valoarea; Se strangepiulilacu ajutprol unei chei actionate hidraulic, mecanic sau prin gi baterecu ciocanul, apoi se monteaze se sudeazddispozitivele de blocaregi asigurare a piulitei; jocul dintreaxul de carmdgi bucgadin etambou, Se verifice cu ajutorul unei sonoe spron.

. . . .

. .

p,, pd, Valorile 5agijocurile de montaj suntdatein planurile de montaj ale instalatiei.

9.7.

MONTAREA ECHEI

Transmiterea prin miqcerii de rotatie de la ma$ina carmei la axulcarmei se realizeazd intermediul echei. "maqina Atat maginade carmacat $i echea sunt amplasate in compartimentul carmei".

TMRIN-PARTEAAII-,\

110 / 1.12

In func,tie de modul de prlnderea penei carmei pe corpul navei (simpld, semisuspendatd, suspendatd) cat Qiin functie de pozitia fatd de muchia axului de atac(necompensatA, compensate, semicompensata), existamai multevariante de lagarecare tealizeaze trecereaarboreluide carme prin corpul naveiin paralelcu oosibilitatea acestuia de a se roti: l. Lagdr de alunecare: bucqd dinaliaje de alama, bronz, aluminiu, inox; Bucgele gi a cermei. se monteaze inainte de montarea axului II. Lagdre de rostogolire: rulmenli radiali axiali, cu role. Rulmentii se monteazd inainte de montarea echei.

1 - eche

2 - axulcarmei 3 - pand 4 _ bott 5 - element de legdtura cu magina de carmd piulild, 6 - elemente de asamblare (qurub, gaibd) demontabile l,4ontajul este precedat de operatiile de ajustare a ansamblului ax carma- pana (pene) - echeprezentate in capitolul 9.6.2.6.

pe arbore, Pozitionarea echei impreune cu penele; Blocareaechei in pozitiade montajprin strangerea respectiv asigurarea (poz. 6). $uruburilor

Pozi(ia echeiin planorizontal, in raportcu axulde carmdgirespectiv dii c6rma,este pozitia pan5. impuse de canalelor de

TMRIN, PARTEAA I] A

131 l.{2

1 - eche 2 - axulcarmei 7 - catma Conditia cerutdeste ca axa transversale de simetrie a echei,in planorizontal, sd fie perpendiculard pe axa longitudinald profilului de simetriea proiectiei carmeiin plan (PD,la navelecu cermain PD). orizontal

9.7.2. '

MONT

gfryf|lilffi::d' capetul superior

dltt.-e9lr9.

12345-

eche ax de carme dispozitiv hidraulic de avans axial piuliF pentru comparator mesurarea deplasdrii axiale

pa- presiunea axiald pd- presiunea de dilatare 5" - avansaxial

TMRIN-PARTEAAII-A

t32 / t42

OPERATII TEHNOLOGICE . Se amplaseaza echeape ax, in pozitiade montaj, astfelincat si fie respectatd conditiaca axa transversala de simetrie a echei in plan orizontal sA fie perpendiculara pe axa longitudinalS profilului de simetrei a proiecliei carmei in olanorizontal. procedura Se monteazd dispozitivul de avans axial qi se urmdreqte de la (capitolul montarea axului de carmd in carme 9.6.3.). pa,pd9i 5asuntdatein planurile Valorile de montaj aleinstalatiei.

. .

privind Notiunile teoretice montajul cu strangere controlatd se gasescin capitolul 8 .9 .3 .3 .

TEHNOLOGIA DE MONTARE A MASINII DE CARMA Di npunct devedere constructiv exista doud tipuri clasice de ma$ini decarma:

> rotative: > cu cilindri hidraulici.

9.8.1.

MONTAJUL MASINII DE CARMA ROTATIVE

Ceea ce este deosebitla acest montajse referala faptulca masinade carmase monteaza direct Deaxulde carma. decinu maiestenecesara echea.

'1- ma$ina de carma 2 - statorul masinii de cerme 3 - rotorul masinii de carmd 4 - axulcarmei 5 - lager radial axial B, T - camere de lucru ale rotorului masinii de carme
T M RI N P A R T E A A 1 I A

tlt / 1,12

[.4agina (2),careestefixatpe de carmd areformacilindricd din stator Fiesteformatd postamentul maginii de carmd9i rotor(3),in interiorul caruia se fixeaza arborele de carmd f4). La parteainferioarA, intre maqinA existdun lagdrradialaxial (5), 9i postament incorporat in maSind. In acest caz in etembreul cermei va fi doarun lagdrradial, fdrea maifi nevoie Side un laodr radial-axial.

9.8.1.2. PRINCIPII DE FUNCTIONARE ALE MASINII DE CARMAROTATIVE Pentrua fi creat momentul de rotirenecesar deplasdrii cermeidintr-un bord in celalaft, se introduce uleisub presiune in cavitetile existente intrestator 9i rotot(de exemplu in camera B, pentru deplasarea carmei in Bb). pe suprafata palelor Presiunea uleiului, distribuitd uniform rotorului, fortacare creaze roteqte axulcarmei spreBb. Pentru rotirea carmei in sensopusse deschide caleade iegire a uleiului din camera B gi simultan se trimite uleisub presiune in camera T (pentru rotirea carmei spreTb). pe palelor In aceaste fo4aactionead fatacealaltd situalie a rotorului.

9,8.1.3. MONTAREA ROTORULUI MASINII DE CARMAROTATIVE PE AXUL DE CARMA Existd doudvariante clasice de asamblare: L cu pana; IL fdra pand(cu strangere controlate);

I MASINIIDE CARMAROTATIVE PE AXUL

1 - rotorulmaginii de cArmd 2 - aabore carmd 3 - pana

I'MRIN PARTF,A A II-A I l.{ I 1:12

TEHNOLOGICE OPERATII Operatii tehnologice sunt similare cu cele utilizate la tehnologia echei de montarea pe arborele de carmd, cu pane, capitolul 9.7.'1.
.

MONTAREA TORULUI M GERECON

ATIVEPE AXUL

.a

12345-

rotorul maginii de carma arborc cermd dispozitiv hidraulic de avans axial piul4e comparator

pa- presruneaoe avans axlal

pd- presiunea de dilatare 3"- deplasare axiale OPERATII TEHNOLOGICE Operatii tehnologice suntsimilare Ia tehnologia echei cu cele utilizate de montarea pe arborele de carma, farapand(custrangere contralata), capitolul 9.7.2

PE POSTAMENT A MASINII ROTATIVE 9.8.1.4. MONTAREA DE CARMA pe postament. Se realizeazd utilizand tehnologia clasicd de montare a agregatelor I. MONTAREAPE POSTAMENT A MASINIIDE CARMA ROTATIVACU LAGARRADIAL.AXIAL INCORPORAT

TMRIN

PARTEA A II A

l15, I42

123456-

magina de carma postament magind de carmd pentru gurub pe verticale reglarea a pozitiei maqinii de carma pentru pe pozitiei reglarea orizontald a maginii de carma Surub puntea navei arbore de carma

OPERATII TEHNOLOGICE Operatii tehnologice sunt similarecu cele utilizate la tehnologia de montarea modulelor carenu implicd forteperturbatoare, capitolul 7.1. Qiagregatelor . Se pregdtescsuprafe,tele de contactprin rectificare cu ajutorulpolizorului cu piatrd fina: o suprafata inferioard a maginii de carmd; o suprafala superioara a postamentului sau a laineifixe, dacd montajul prevede laina fixd. planeitdtii Verificarea suprafetelor se face cu ajutorul unuiplatouetalonplangi cu DaIa oe voosea. Se centreaz5 statorulmaginii de carmein raportcu rotorul,la valorile de centrare indicate in planul de montaj. Pentrucentrare poz.3 gi 4. se folosesc Auruburile Se extrag mesuri gi micrometrului. de laine mobile cu ajutorul compasului prindebitare, Se confectioneaze lainele mobile gi rectificare. frezare Se rectificd laineleprin polizare gi verificare cu patdde vopsea- prin introducerea gi magina succesive intrepostament de carmd. pe lainenemetalice in cazulmontajului operatai tehnologice suntsimilare cu cele utllizate qi agregatelor pe lainenemetalice, la tehnologia de montare a modulelor capilolul 7.1.2. pachetul Se gauregte metalic format din lainamobild, laina fix6$i postament.
116 142

. . . .

TMRIN - PARIE.{ A II A

gaurile Se lameaze cu ajutorul uneifreze antrenate hidraulic saupneumatic. Se monteaze liberegi se strangcu cheiadinamometdcd la valoarea Suruburile planul indicata in de montaj. gdurilecalibrate pneumatic, Se rectifice cu alezoare sau cu broge,antrenate hidraulic, electric saumanual. pentru guruburile Se extrag mesuri calibrate, cu ajutorul unuimicometru guruburile Se preiucreazd calibrate la cotefinite. potfi cilindrice calibrate saumnice. $uruburile guruburilor Diametrul calibrate estecalculat astfel incatnumerul totalde guruburi prelua calibrate momentul se poata de rot4ieferda seforfeca. Se monteaza calibrate. Suruburile guruburile Pentru aceasta suntrecite cu oxigen lichid saucu zapade carbonice. Diferenta de diametre intresurubul calibrat si gaurade montaj trebuie se asigure unajustaj cu strengere. Se $rang piul4ele cu cheiadinamometricd la valoarea indicatd in planulde montai.

1234-

magind de cermd postament maqina de carme amortizor pepostament nodclasic de montaj

OPERATII TEHNOLOGICE Operatiitehnologice sunt similarecu cele utilizatela tehnologiade montare pe postamenta masiniide carma rotativacu lagar radial-axial incorporat, capitolul 9 .8 .1 .4 .t.
TMRIN.PARTEAAII-A t37 / t42

9.8.2.

MONTAJUL MASINII DE CARMA CU CILINDRI HIDAULICI

9.8.2.I. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE MASINII DE CARMA CU CILINDRI HIDAULICI

1234p-

arborede carmd eche cilindru hidraulic cu o singurd fale activd stu! intrare/iegire ulei presiunea hidraulici uleiului dincilindrii

3'- cilindru hidraulic cu 2 feteactive 4, 4'- stutintrare/iegire ulei uleiului din cilindrii hidraulici o - Dresiunea

TMRIN-PARTEAAII-A

138 / 142

1 - arbore de carme 2 - eche 3 - cilindru hidraulic cu o singure falAactive

3' - cilindru hidraulic cu 2 feleactive 4, 4' - stulintrar'/i69ire ulei p - presiunea uleiului dincilindrii hidraulici

9.8.2.2. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL MASINII DE CARI A CU CILII{DRI HIDRAULICI

prin Transmiterea momentuluide rotatie impusaxului de carmase realizeaze intermediul echei. (Bb 9i Tb) cu tijele La ndul ei, echea este cuplatil la celedoudextremftali pistoanelor maginii de carma.
presiunii Deplasarea axiale a pisloanelor se realizeaze datoritd de uleicarepatrunde pe pistonului. in cilindru actioneaza fala 9i pistonului Avendin vederecA suprafala este constante ca gi bralulfo4ei care propo4ional creeazS momentul de rotatie al cermei, rezultd ce acesta estedirect cu uleiului carcintra in cilindri: Dresiunea
M.=f161=f1p1
TMRIN-PARTEAAtr-A

t39 / 142

Pentru a asigurapresiunea de ulei sunt utilizateelectropompe hidraulice cu pistonaqe axiale. gi cilindri prin 1evi,pe traseul Legaturile dintrepompele hidraulice sunt realizate cerora suntinterpuse electrovalvule hidraulice. Acestea au rolulde a dirUa fluxulde ulei,la 9i de la fiecarecilindru in parte9i pe fiecarefald a cilindrului, respectiv in concordanta cu sensulde rotatieimpus carmei.

9.8.2.3. MONTAREA PE POSTAMENT A MASINIIDE CARMACU CILINDRI H ID R A U LIC I I. MASINA DE CARMA CU CILINDRI HIDRAULICI MONTATI INDIVIDUAL

1 - cilindru hidraulic postament 2cilindru hidraulic 3 tijapistonului

4 - eche

pe verticalii reglabil 5 - qurub

A - s||fl

j1,j, - jocurimasurate pistonului intreecheqi capStul C OND ITIMP II U S E IN ITIA L > Carmatrebuiesd fie blocatd in P.D.,adicdaxa longitudinale a proiectiei profilului penei planul hidrodinamic al carmei in se coincide cu orizontal trebuie planul (pentru diametral al navei carma in PD); pe axulde carme. > Echeatrebuie sd fie montatd OPERATIITE H N OLO GIC E . Se pregAtesc suprafefele de contactprin rectificare cu ajutorulpolizorului cu piatrdfind: o suprafata inferioard a maginii de cermd; postamentului o suprafa(a superioard a sau a laineifixe, dacd montajul prevede laina fixd.
P AR T F A A II A

'h

rF.'lahil nr nrizontala

I M RI N

110| t12

planeitetii planqi cu Verificarea suprafetelor se facecu ajutorul unuiplatou etalon Data de voosea. "magina pe gi se aseazd Se introduc cilindri hidraulici in compartimentul carmei" postament in pozitia de montare. poz.5Qi6 se centreaze guruburilor reglabile hidraulici astfel Cu ajutorul cilindrii parametri, planului incatsa se realizeze urmdtorii conform de montaj: o pe orizontald, cota "1",mdsurata intre axa boltuluide cuplarea tijei pistonuluiin eche9i cilindru; jocurile j1 Sij2,masurate pistonului; o pe vertical;, intreecheSicapatul pistoanelor planorizontal qi paralele o axele tijelor sAfiein acela$i intreele. (centrat). in pozitia Se blocheaza cilindrul obtinutd Se continua montajul cu operatii similare cu cele prezentate la tehnologia de pe postament montare a masinii de carmarotativa, capitolul 9.8.1.4.

MA$INADE CARMA CU CtLtNDRt H|DRAULtCt TtP MONOBLOC

t.
-1)

Lr. '{ i

1 - magina decermd 2 - arbore cerme

34567 8T M RI N

eche culisA cilindru hidraulic tijapistonului pe caresuntmonta,cilindrii saSiu comun hidraulici Si culisele talpa de montaj a agregatului
l.1l r 142

P AR T F A A II A

pe verticald I - guruburi de reglaj, pe orizontala 10 - Quruburi de reglaj, CONDITII II\,1PUSE INITIAL > Carmatrebuiese fie blocata in P.D.,adica axa longitudinala a proiectiei profilului hidrodinamic al penei carmei in planul orizontal trebuie sd coincidd cu planuldiametral (pentru al navei cerma in PD); pe axulde carmd. > Echeatrebuie se fie montate TEHNOLOGICE OPERATII . Se pregetesc suprafelele de contactprin rectificarea cu cu ajutorulpolizorului piatrd find: o suprafata inferioard a ma$inii de carmd; postamentului o suprafata superioare a sau a laineifixe, daca montajul prevede Iainafixd. planeitdtii Verificarea suprafetelor se face cu ajutorul unuiplatouetalonplangi cu oatade voDsea. "ma$ina Se introduce agregatul in compartimentul carmei"9i se aseazepe postament pozilia in de montare. poz.gSi 10 se centreaza guruburilor Cu ajutorul reglabile agregatul astfelincatsd parametri, planurilor se realizeze urmdtorii conform de montaj: o pe orizontala: distanla - cotelet1 9i t2, carereprezintd dintreaxa echei9i cilindri; cotele cl c2, care reprezintd distanla dintre axa cilindrilor 9i 9i axa (respectiv carmei P.D. - pentru navecu o carm5 in P.D.); o pe verticala: j1 9ij2, mdsurate intreeche9i culisd; - jocurile pistoanelor planorizontal. o axele tijelor trebuie sdfiein acela$i . . (centrat). Se blocheazd in pozitia agregatul obtinutd Se continua montajul cu operatii similare cu celeprezentate la tehnologia de pe postament montare a masinii de carmarotativa, capitolul 9.8.1.4.

. .

9.8.3.

CALCULUL NUMARULUI DE SURUBURI CALIBRATE

privindcalcululnumarului Notiunile teoretice de suruburi calibrate se gasescin caDitolul 7.5.

TMRIN PARTEAA ]].A

142| t12