Universitatea,Alexandru Ioan Cuza Domeniul de licen, Kinetoterapie i Motricitate Special

Referat la obiectul, ELEMENTE DE TERAPIE PRIN DANS

Coordonator, opescu !eronica

Studeni, "uruian Alexandra, Ciobanu Ioana Alexandra, Uruioc Madalina

Iai

Universitatea,Alexandru Ioan Cuza Domeniul de licen, Kinetoterapie i Motricitate Special

AUTISMUL

Coordonator, opescu !eronica

Studeni, "uruian Alexandra, Ciobanu Ioana Alexandra, Uruioc Madalina An II, #rupa $

Iai, %&$'

Argument

Motto: (Autismul este prezent in aceasta lume, dar este o exceptie , am facut un pas spre aceasta lume dar nu am reusit sa ma sc)imb* +oc rolul propriilor mele perceptii si cateodata unele imi ies atat de bine*Dar despre partea pe care o ocup in lume nu pot spune nimic* ,ucrurile pe care le fac nu sunt decat ecoul frustrarilor pe care le urasc*-ricum, timpul si spatiul nu le.as inlocui* Stiu ca ma aflu intr.un loc special pentru o oarecare cariera de o zi/ Wendy Lawson 0e.am ales aceast tem deoarece

AUTISMUL

Autsimul este o tulburare de dezvoltare caracterizata de scaderea capacitatii de a

interactiona pe plan social si de a comunica, comportament stereotip si repetitiv, cu simptome ce se manifesta de obicei inaintea varstei de ' ani* Aproximativ 12 3 din indivizii afectati manifesta si )andicap mintal* Cuvantul AUTISM 4 provine din 5recescul (autos/ 4 care inseamna (insusi/ sau (6U, propriu/* 7ulburrile sunt de ori5ine bioc)imic 8i produc o disfunc9ionalitate cerebral, disfunc9ionalitate :n preluarea;prelucrarea mesa<elor primite de creier, ceea ce duce la izolarea autistului*

Tulburarile autiste reprezinta un spectru de conditii psi)olo5ice caracterizate de anomalii ale interactiunilor sociale si comunicatiei, precum si comportament repetitiv si interes limitat* Diferite persoane cu autism pot prezenta simptome foarte variate* Medicii considera autismul ca un spectru de tulburari, un 5rup de tulburari cu caracteristici similare* persoana poate avea simptome usoare in timp ce alta severe, dar ambele au spectrul autismului* Simptomele in ep de obi ei inainte de !irsta de " ani si pot determina intirzieri sau probleme in diferite aptitudini care se dezvolta din copilarie pina in perioada de adult* arintii sunt de obicei primii care observa comportamentul neobisnuit al copilului* Acesta pare diferit inca de la nastere, nu raspunde la persoane sau isi tinteste atentia la un singur obie t pentru perioade lungi de timp# Simptomele autismului pot apare si la copiii care par a se dezvolta normal* Simptomele principale ale tulburarii cuprind a$e tarea omuni atiei !erbale si non!erbale% so iale um ar $i impartasirea emotiilor% intelegerea um gindes si simt altii si mentinerea unei on!ersatii% omportamente de rutina sau repetiti!e denumite si stereotipuri, cum ar fi repetarea cuvintelor sau actiunilor, urmarea obsesiva a rutinelor si <ucatul in moduri repetitive* Simptomele tulburarii pot fi observate de obicei de la virsta de $= luni* Copiii cu autism invata sa interpreteze ceea ce 5indesc si simt altii mai 5reu* Indiciile sociale subtile cum este zimbetul, o 5rimasa sau un clipit din oc)i pot sa nu insemne nimic pentru ei* 6i nu pot interpreta gesturile si e&presiile $a iale * Au dificultati in a vedea

lucrurile din perspectiva altei persoane* ,a virsta de 2 ani copiii normali intele5 ca alte persoane au diferite informatii, emotii si scopuri fata de ei* - persoana cu autism nu poate intele5e aceste lucruri* Aceasta incapacitate nu le permite sa prezica sau sa intelea5a actiunile altora* Desi nu este universal, este comun ca persoanele cu autism sa prezinte probleme in a.si controla emotiile, comportindu.se imatur> pling in lasa sau au ri'e !erbale are par inade !ate pentru ei din (ur# Individul cu autism poate fi a5resiv fizic uneori facind relatiile sociale si mai dificile* Au o tendinta de a)si pierde ontrolul mai ales cind sunt intr. un mediu nou sau coplesitor sau cind sunt frustrati si furiosi* ot rupe lucruri, ataca persoane sau sa se raneasca* In frustrarea lor unii se dau u apul de pereti% isi smulg parul sau se mus a de brate#

Di$i ult*ile omuni ati!e

ina la virsta de ' ani ma<oritatea copiilor au depasit incercarile intilnite in invatarea imba<ului? cea mai timpurie este 5in5uritul* ,a prima aniversare un su5ar normal spune cuvinte, se intorce cind isi aude numele, arata cand vrea o <ucarie si cind nu vrea ceva arata clar ca raspunsul este nu* Unii copii cu autism raman muti pentru intreaga lor viata. Altii, care prezinta mai tirziu semne ale autismului, arata si 5in5uresc in primele luni de viata si apoi se opresc* Altii pot fi intirziati si dezvolta limba<ul la varsta de 2 sau @ ani* Unii copii pot invata sa foloseasca sisteme de comunicare, cum ar fi pozele sau limba<ul semnelor* Cei care vorbesc folosesc limba<ul in moduri neobisnuite* 0u pot sa combine cuvintele in propozitii, unii vorbesc doar in cuvinte unice, in timp ce altii repeta o sin5ura fraza la nesfirsit* Desi multi copii fara autism repeta cuvinte auzite aceasta faza trece pina la ' ani* Unii copii afectati usor pot prezenta intir'ieri in limba( sau limba( pre o e si !o abular e&tins dar di$i ultati in sustineea unei on!ersatii# Caracterul de dialo5 al unei conversatii este 5reu pentru ei desi pot purta un monolo5 pe un subiect favorit, fara a da posibilitatea celuilalt de a raspunde* - alta problema este faptul ca nu intele5 limba<ul corpului, tonul vocii sau expresiile* In timp ce poate fi 5reu de inteles ceea ce zic autistii, limba<ul corpului lor este de asemenea 5reu de inteles* 6xpresiile faciale, miscarile si 5esturile se potrivesc rar cu ceea ce spun* De asemenea, tonul vocii nu reflecta emotiile lor* + !o e plata% a de robot% sau pitigaiata este comuna* Unii copii cu aptitudini verbale relative bune vorbesc ca niste adulti mici, fara a copia limba<ul special copiilor* Aara 5esturi si limba< adecvate pentru a cere lucruri, persoanele autiste nu pot arata ceea ce vor* Ca rezultat, ei pot doar sa tipe sau sa prinda ce vor** Ca rezultat vor deveni an&iosi sau depresi!i#

,um ii dau seama p*rinii da * au un opil autist-

6xist cateva simptome dup care un parinte isi poate da seama daca autismul este sau nu prezent la copilul lui* . copilul nu reactioneaz si nu raspunde la stimulii exteriori, pare ca nu aude cand este stri5at pe nume sau ca nu simte o atin5ere? . nu relationeaz cu ceilalti, sta mereu izolat si pare absent? . este mai mult decat interiorizat, nu se <oac si nu se :mprieteneste cu ceilalti copii? . are dificulti de vorbire i de :nvaare a limba<ului? . vorbeste incoerent, nu are lo5ic :n ceea ce spune, nu poate duce la bun sfarsit o idee? . se poate ataa excesiv de anumite obiecte si poate reactiona violent in momentul in care obiectul atentiei lui ii este luat? . copilul isi poate face sin5ur rau, prin actiuni de automutilare, fara sa simta durerea la intensitatea la care simte un om obisnuit? . poate fi )iperactiv sau, dimpotriva, )ipoactiv, situatie care duce la un control dificil al copilului, mai mult, copilul va avea nevoie permanent de insotitor, in functie de stadiul bolii*

,are sunt au'ele autismuluiAsa cum spuneam, autismul nu are cauze clare si bine cunoscute* 7otusi, ipotezele care se cunosc in cazul acestei boli, cauzele pot fi> . o leziune cerebrala? . un nivel anormal de neurotransmitatori Bserotonina si dopaminaC la nivelul creierului?

. o stare de stres exa5erata a mamei in perioada sarcinii?

7

. fumatul in perioada sarcinii*

,um poate $i tratat un opil autist-

7rebuie specificat de la bun inceput ca nu exista un tratament medicamentos care sa vindece sau care sa reduca simptomele autismului* De aceea, vindecarea unui copil autist se face prin terapii comportamentale si prin asistenta permanenta* Astfel, parintii copilului trebuie sa ii acorde copilului autist mai multa in5ri<ire si mai mult timp decat unui copil obisnuit* Copilului i se vor dezvolta abilitatile Bva fi incura<at sa deseneze daca are o pasiune pentru asa cevaC si i se vor diminua simptomele ne5ative Ble5anatul, 5esturile stereotipe, automutilareaC* !indecarea unui copil autist se face in timp, poate prea mult timp pentru rabdarea noastra care este limitata de cele mai multe ori* Copilul va fi stimulat sa ia contact cu alti copii, pentru a se evita izolarea lui si pentru a.l inte5ra incet incet in mediul social* +oaca trebuie de cele mai multe ori sa fie una cu scop educativ* I se pot prezenta celui mic, prin intermediul <ucariilor, diferite actiuni si persona<e din viata reala* arintii care au un copil autist nu trebuie sa il considere pe cel mic vinovat de ceva anume* 0u trebuie sa il izoleze, nu trebuie sa le fie rusine cu el, nu trebuie sa il priveasca altfel, nu trebuie sa il excluda din mediul familial sau cel social si, mai ales, copilul nu trebuie pedepsit pentru boala lui*

.inetoterapia se definete ca terapie prin miscare efectuata prin pro5rame de recuperare medicala care urmaresc refacerea unor functii diminuate sau cresterea nivelului functional :n diverse suferinte* Kinetoterapia este o forma terapeutica individualizata care, plec:nd de la pro5rame de exercitii fizice statice si dinamice, se poate folosi :n pro5ramele terapeutice profilactice Bde prevenireC, curative si de recuperare* Astfel, Dinetoterapia :si 5aseste aria de utilizare :n cele trei sectiuni de asistenta medicala, put:ndu.se descrie> - kinetoterapia profilactica ce cuprinde totalitatea metodelor si mi<loacelor de realizare a tratamentului prin care se urmareste> mentinerea unui nivel functional satisfacator, cresterea nivelului functional Bprofilaxie primara sau 5imnastica de :ntretinere, plimbari, <o55in5, 5imnastica aerobica, pentru mentinerea starii de sanatate), - kinetoterapia de tip curativ care se asociaza cu sectorul de tip profilactic si de recuperare? - kinetoterapia de recuperare reprezinta sectiunea cea mai importanta :n pro5ramul de recuperare medicala si urmareste prin intermediul unor pro5rame de exercitii fizice> refacerea functiilor diminuate, cresterea nivelului functional, realizarea unor mecanisme compensatorii :n situatii de readaptare functionala B:n cazul :n care, de exemplu, un anumit musc)i este
8

afectat ireversibil, se :ncearca tonifierea altor musc)i care :i preiau partial functiile, :n scopul realizarii miscarii :n limite acceptabileC* -biectivele 5enerale urmarite :n tratamentul prin Dinetoterapie sint> . refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare? . cresterea si adaptarea capacitatii de efort? . ameliorarea functiei de coordonare, control si ec)ilibru a corpului? . formarea capacitatii de relaxare? . corectarea posturii si aliniamentului corpului? . cresterea mobilitatii articulare? . reeducarea respiratorie? . reeducarea sensibilitatii*