Dreghiciu Lavinia MS9 Facultatea de Energetica U.P.

Celule fotovoltaice, tehnologia "film subtire"

1.Introducere : Un panou solar fotovoltaic transforma energia luminoasa din razele solare direct n energie electrica. Componentele principale ale panoului solar reprezinta celulele solare. Panourile solare se utilizeaza separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatorilor independenti sau pentru generarea de curent electric ce se livreaza n reteaua publica. Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici cum ar fi tensiunea de mers n gol sau curentul de scurtcircuit.

Fig.1 Pentru a ndeplini conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare se vor asambla n panouri solare utilizand diverse materiale, ceea ce va asigura: - protectie transparenta mpotriva radiatiilor si intemperiilor - legaturi electrice robuste - protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice - protectia celulelor solare si a legaturilor electrice de umiditate - asigurare unei raciri corespunzatoare a celulelor solare - protectia mpotriva atingerii a elementelor componente conducatoare de electricitate - posibilitatea manipularii si montarii usoare

Fig.2 Modul fotovoltaic 1.1 Celula solara : O celula solara consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai ntalnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa ntre 0,001 si 0,2 mm si sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e similara cu a unei diode. Cand stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o agitatie a electronilor din material si va fi generat un curent electric. Celulele, numite si celule fotovoltaice, au de obicei o suprafata foarte mica si curentul generat de o singura celula este mic dar combinatii serie, paralel ale acestor celule pot produce curenti suficient de mari pentru a putea fi utilizati n practica. Pentru aceasta, celulele sunt ncapsulate n panouri care le ofera rezistenta mecanica si la intemperii. 1.2Clasificare : Celulele solare pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Cel mai folosit criteriu este dupa grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule cu strat gros si celule cu strat subtire. Un alt criteriu este felul materialului: se ntrebuinteaza, de exemplu, ca materiale semiconductoare combinatiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul. Dupa structura de baza deosebim materiale cristaline(monocristaline fabricate din pastile de siliciu monocristalin /policristaline fabricate fabricate din mai multe cristale mici ) respectiv amorfe.

n fabricarea celulelor fotovaltaice pe langa materiale semiconductoare, mai nou, exista posibiltatea utilizarii si a materialelor organice(celulele pe baza de compusi organici prezinta un impedient , faptul ca aceste celule au un randament redus si o durata de viata redusa, max 5000h) sau a pigmentilor organici (procedura se bazeaza pe efectul de fotosinteza).

Fig.3 Celula fotovoltaica in film subtire 2.Celule pe baza de siliciu : 2.1 Strat gros : Celule monocristaline (c-Si) randament mare - n productia n serie se pot atinge pana la peste 20 % randament energetic, tehnica de fabricatie pusa la punct; totusi procesul de fabricatie este energofag, ceea ce are o influenta negativa asupra periodei de recuperare (timp n care echivalentul energiei consumate n procesul de fabricare devine egal cantitatea de energia generata). 2.2 Strat subtire : Celule cu siliciu amorf (a-Si) constau dintr-un strat subtire de siliciu amorf (fara cristalizare) si din aceasta cauza se numesc celule cu strat subtire. Se pot produce prin procedeul de condensare de vapori de siliciu si sunt ieftine, dar au un randament scazut in spectrul de lumina solara, totusi au avantaje la lumina slaba,

randament energetic al modulelor de la 5 la 7 i se utilizeaza la calculatoarele de buzunar si ceasuri. Celule pe baza de siliciu cristalin, microcristalele, au un randament mai bun decat celulele amorfe si nu au un strat ata de gros ca si celulele policristaline. Se utilizeaza partial la fabricarea de panouri fotovoltaice, dar nu sunt atat de raspandite. Celulele solare cu filme subiri de siliciu sunt separate de obicei n trei categorii , n funcie de temperatura atinsa n timpul fabricrii straturilor de siliciu. Metoda temperaturilor nalte, cu temperaturi peste 650 grade C permite creterea de filme de siliciu cristaline de nalt calitate, fie pe substrat de tip ceramic, fie creterea epitaxial pe siliciu imperfect. Metoda temperaturilor medii folosete temperaturi ntre 400 grade C i 650 grade C pentru a depune siliciu policristalin peste stratul de baz, n timp ce depunerea la temperaturi joase de 200 grade C d natere filmelor amorfe de siliciu prin cristalizarea n faz solid . 2.2.1 Oxizi conductivi transpareni : Dac pentru contactul din spate al celulei este nevoie de un electrod cu conductivitate ridicat, la partea p a celulei se impune implementarea unui strat adiional care s permit conducia lateral cu pierderi rezistive sczute pe distane de ordinul a 1 cm, obinuite n practica fabricaiei modulelor de siliciu cu filme subiri. n plus, acest strat-electrod trebuie s posede i o nalt transmisie optic pentru lumina solar. Oxizii de metal aparinnd clasei oxizilor conductivi transpareni (TCOs) combin aceste dou proprieti. Oxizii transpareni conductivi cunosc o varietate larg de aplicaii, cum ar fi sticla low-E, nclzirea ferestrelor la avioane, senzori de gaz, ecrane, celule solare . 2.2.2. Materiale TCO : Cele mai folosite TCOs pentru celulele solare cu filme subiri sunt urmtoarele: oxidul de staniu indiu ITO (indium tin oxide), oxidul de staniu fluorinat SnO2:F (fluorinated tin oxide) i oxidul de zinc ZnO dopat cu aluminiu, galiu sau bor. 3. Efectul fotovoltaic n structuri de celule solare bazate pe straturi subiri : Efectul fotovoltaic apare la interacia luminii cu un semiconductor, daca sunt ndeplinite dou condiii: - Lumina puternic absorbit s genereze particule mobile (electroni, goluri, excitoni, polaroni, etc.) care se pot mica prin solid prin transport direct n benzi energetice sau prin hopping; - S existe un cmp electric care s separe purttorii de sarcin provenii din fotogenerarea direct sau din disocierea excitonilor creai de lumin i

s-i pompeze n circuitul exterior.

4.Concluzii : Studiul detaliat al efectului fotovoltaic presupune cunoaterea mecanismului efectului, a surselor sale, a proceselor de generare i recombinare a purttorilor de sarcin, a efectului doprii, precum i a dependenei fotocurentului de lungimea de und si de intensitatea radiaiei incidente.

5.Bibliografie :

[1] http://www.electromed.ro/files/energie-fotovoltaica.pdf [2] http://energie-verde.ro/panouri-fotovoltaice [3] http://www.panourifotovoltaice.eu/generalitati-despre-panourile-fotovoltaice/4starea-tehnologiei-fotovoltaice.html [4] Optical fiber coupling to a laser diode through chalcogenide microlensesA. Velea, M. Rusu, M. Popescu - Journal of Optoelectronics and Advanced Materials Vol. 11, Issue. 10, pp. 1379 1383, October 2009, ISSN 1454-4164 [5] Effects of proton irradiation on structural and optical properties of CdS thin films used in photovoltaic applications, Veta Ghenescu, L.Ion, M. Ghenescu, M. Rusu, M. Gugiu, G. Velisa, Oana Porumb, S.Antohe, Journal of Optoelectronics and Advanced Materials Rapid Communications, Vol. 3, Issue 10, p. 1023-1026, October 2009 ISSN 1842-6573