Sunteți pe pagina 1din 15

T4 Norme si standarde de televiziune 4.

1 Introducere Televiziunea poate fi definita ca un ansamblul de principii, metode si tehnici de natura electronica, utilizate pentru transmiterea la distanta a imaginilor n miscare, prin intermediul canalelor de comunicatie. Folosirea TV, ca modalitate de transmitere simultana a imaginilor si a sunetelor, n cele mai diverse domenii de activitate, a dus la o diversificare a aparatelor si sistemelor de televiziune. Se pot alege numeroase criterii de clasificare a televiziunii, printre care: -funcie de calitatea informatiei de imagine, sistemele de televiziune se pot clasifica astfel: Sisteme de televiziune alb-negru Sisteme de televiziune n culori Sisteme de televiziune de nalta definitie Sisteme de televiziune n spatiu !"#$. -funcie de modul de procesare (prelucrare) a informaiilor !captare imagine, prelucrare, transmisie, refacere imagine, etc.$, sistemele de televiziune se mpart n: Sisteme de televiziune analogica Sisteme de televiziune analog-digitala Sisteme de televiziune digitala. -dup destinatie, sistemele de televiziune se pot clasifica n: Sisteme de televiziune difuzata, care cuprinde: - sisteme de televiziune radiodifuzata - sisteme de televiziune prin cablu !coa%ial sau optic$ Sisteme de televiziune aplicata, care cuprinde multitudinea de sisteme din economie, medicina, industrie, etc. Varietatea de sisteme TV amintite prezinta particularitati determinate de conditiile diferite de aplicare. &ceasta are implicatii si asupra caracteristicilor si parametrilor functionali care variaza ntr-o gama foarte larga de la un sistem de televiziune la altul. Televiziunea n culori !TV'$ pentru marele public s-a dezvoltat pe infrastructura e%istenta n cadrul retelei de difuzare a televiziunii alb-negru !TV&($, ca singura solutie posibila la acea data, datorita e%istentei sutelor de emitatoare si a milioanelor de televizoare monocrome functionale n cadrul unor norme internationale. #in acest motiv, sistemul de TVC tre uie sa corespunda cerintelor impuse n TV!". )n televiziunea alb-negru se transmite un singur semnal de imagine, semnal care poarta informatia referitoare la variatia de luminanta. )n televiziunea color este necesar sa fie transmise trei semnale care sa poarte direct sau indirect informatiile referitoare la cele trei culori primare !*ed, +reen, ,lue$ folosite n analiza si sinteza imaginii. -odul n care se aleg si mai ales cum se transmit aceste semnale trebuie sa asigure ceea ce se numeste compati ilitatea cu de sistemul de televiziune al #negru.

Tehnica televiziunii a fost supusa unor mari schimbari care au urmarit sa elimine nea.unsurile sistemelor de televiziune actuale, n sensul mbunatatirii calitatii imaginii. Televiziunea de nalta definitie /#TV !/igh #efinition Television$ asigura cresterea definitiei de doua ori fata de sistemele actuale, ceea ce echivaleaza cu cresterea de patru ori a numarului de elemente de imagine de pe ecran. 0a aceste sisteme se mbunatateste reproducerea culorilor prin largirea benzilor de frecventa ale semnalelor de luminanta si de crominanta si calitatea sunetului creste prin transmiterea stereofonica. $emnalele televiziunii de nalta definitie au nevoie de o banda de frecventa de "1 -/z, mult mai larga dec2t au retelele actuale de difuzare europene de !3 sau 4 -/z$. *ezolvarea este asigurata prin metode de compresie at2t n domeniul timp c2t si n domeniul frecventa. )n acest sens, sistemul %!C !-ultiple% &nalog 'omponents$ asigura transmiterea multiple%ata n timp a semnalelor de luminanta si de crominanta, iar sistemul %&$' !-ultiple Sub-(56uist Sampling 7ncoding$ asigura multiple%area si subesantionarea semnalelor de imagine. 8erspectivele sistemului de televiziune de nalta definitie au crescut odata cu prelucrarea numerica a semnalelor TV, prelucrare standardizata international prin sistemul digital denumit generic sistemul primar 9::::. $erviciul de radiodifuziune, n sensul precizarilor 7TS; !7uropean Telecommunications Standards ;nstitute$ cu privire la definirea termenului < roadcasting service=, reprezinta serviciul de radiocomunicatii n care transmisiile sunt destinate pentru receptia de catre publicul obisnuit. Sunt incluse n transmisiile de radiodifuziune transmisia radio !sunet$ si transmisia de televiziune !sunet si imagine$. Transmisia semnalelor de televiziune este un procedeu mai comple% dec2t transmisia semnalelor de radio si presupune transferul la destinatie a semnalului video comple% si a semnalului de sunet asociat, unde sunt dispuse receptoarele de televiziune. Transmisia imaginii TV se poate realiza: - n videofrecventa VF, n banda de baza -n radiofrecventa *F, n diverse benzi de frecventa, prin medii diferite de transmisie. Transmisia imaginii n videofrecventa V( se face pe distante scurte de ordinul zecilor sau sutelor de metri ntre camerele TV si carele de reporta. sau ntre studiourile TV si un studio de control general. Transmisia semnalelor de imagine n radiofrecventa )( se face n una din benzile rezervate transmisiilor de televiziune prin radiatie electromagnetic>, prin cablu coa%ial !ntr-un singur sens sau bidirec?ional$ @i prin fibre optice. 8entru o buna e%ploatare, fara interferente sau suprapuneri ale utilizatorilor de frecvente din spectrul radio, s-a recurs la mpartirea acestuia n enzi de frecventa. &niunea Internationala a Telecomunicatiilor este organismul specializat al A.(.B., care coordoneaza activitatea n domeniul radiocomunicatiilor si stabileste reglementarile privind utilizarea frecventelor de comunicatii din spectrul radio. 8otrivit articolului nr.: din *egulamentul radiocomunicatiilor, spectrul de frecvente radio a fost mpartit n * enzi de frecvente prezentate n tabelul C.

Tabelul este completat n ultima coloana cu domeniile de utilizare a benzilor de frecventa pentru transmisiile de *adio si TV n analogic si digital. Tabelul C. ,enzile de frecventa ale spectrului radio

(recventele radio sunt atri uite n raport cu serviciul de radiocomunicatie si pozitia acestuia pe globul pam2ntesc. Serviciul de radiocomunicatii implica o transmisie radio, nteleg2ndu-se prin aceasta, emisia sauDsi receptia undelor radio pentru diferite domenii de aplica?ii. *egulamentul radiocomunicatiilor stabileste titulatura si specificul serviciilor de radiocomunicatii. #in acestea face parte si Serviciul de *adiodifuziune. Transmisiile de radiodifuziune se fac potrivit unor norme si standarde internationale. 4.+ "orme ,i standarde de televiziune Sistemele TV actuale cu transmisie prin unde radio sau prin cablu se nscriu n prevederile unor normative cunoscute sub denumirea de standarde de televiziune. "orma de televiziune reprezint> o colec?ie de prescrip?ii metodologice @i tehnice, riguros stabilite prin conven?ii interna?ionale, care definesc at2t sistemele de televiziune c2t @i corela?ia dintre emisia @i recep?ia unui program de televiziune. "orma de televiziune stabile@te un ansamblu de parametri tehnici care caracterizeaz> un lan? de televiziune @i care condi?ioneaz> strict compatibilitatea direct> @i invers> emi?>tor-receptor. (orma are deci o circula?ie interna?ional>. $tandardul caracterizeaza sistemele de televiziune, deci si receptoarele TV, prin intermediul unei game largi de parametrii tehnici specifici emisiei si receptiei de informatii de natura video si audio. $tandardul poate cuprinde n plus fa?> de norm> @i alte preciz>ri @i prescip?ii tehnice, obligatorii numai pe teritoriul unei ?>ri.

)n *om2nia au fost elaborate mai multe standarde referitoare la receptoarele de radiodifuziune @i la recceptoarele TV, care se refer> la clasificarea @i parametrii acestora, la metode de ncercare, la perturba?ii radioelectrice, fiabilitate, rezisten?a la solicit>ri, etc )n prezent, pentru televiziunea radiodifuzat> n benzile F;F @i B;F, e%ist> n vigoare n lume 1- norme de televiziune. Fiecare norm> este valabil> ntr-o anumit> zon> a mapamondului, iar aderarea fiec>rei ?>ri la o norm> sau alta s-a f>cut prin acorduri interna?ionale. )n tabelul urm>tor sunt prezentate principalele caracteristici pentru CC norme de televiziune. !cronime pentru norme. OIRT - Arganisation ;nternational de *adio et TElEvision CCIR - Comit consultatif international pour la radio (sau 'omitE 'onsultatif ;nternational des *adio 'ommunications sau 'onsultative 'ommittee for ;nternational *adio$, denumirea anterioar> a ;TB-*. !ITU Radiocommunication Sector !ITU-R$ este unul din cele trei sectoare !divizii$ ale ;TB - ;nternational Telecommunication Bnion, responsabil pentru radio comunica?ii. FCC F Federal 'ommunications 'ommission -a.oritatea normelor TV sunt folosite at/t n domeniul (I(0 c/t ,i n domeniul &I(, fie sub aceea@i denumire !norma ;, norma -$, fie sub denumiri diferite !norma #A;*T pentru F;F @i norma G-A;*T pentru B;F$. Sunt c2teva norme numai pentru F;F !e%.: norma & @i norma 7$, respectiv numai pentru B;F !e%.: norma /, norma 0$, dar acestea au fost sau sunt pe cale de a fi nlocuite. Tabelul : 'aracteristici tehnice ale normelor TV e%istente

Cele mai cunoscute ,i utilizate norme de televiziune sunt urmatoarele: H norma americana !F''$ H normele europene !'';* ,D+ si A;*T #DG $ H norma franceza !0$ H norma engleza !;$. 8entru ca un receptor s> poat> recep?iona programul TV transmis de un anumit emi?>tor este necesar ca o serie de caracteristici te1nice ale receptorului ,i emitorului s> fie identice, @i anume: - e2plorarea imaginii tre uie s fie fcut identic !modul de e%plorare F num>rul de linii, frecven?a liniilor, num>rul de cadre, frecven?a cadrelor etc.$ - tre uie s fie asigurat sincronismul emitor#receptor !la receptor se reconstituie ntotdeauna punctul corespunz>tor din spa?iu punctului analizat la emi?>tor$ - receptorul TV trebuie s poat recepiona semnalul din gama de frecvene emise !canalul TV$ - receptorul TV trebuie s poat asigura demodularea corect a semnalului video comple% @i a semnalului audio, corespunz>toare tipului de modula?ie al emi?>torului TV: - tipul de modula?ie al imaginii F pozitiv> sau negativ> - modul de transmitere a sunetului F modula?ie &- sau F- ecartul dintre purt>toare !imagine @i sunet$ - frecven?a purt>toarelor de imagine @i sunet etc.

Valorile acestor parametrii o ligatorii pentru toate emi?>toarele @i receptoarele dintr-o ?ar> sau grup de ?>ri, sunt stabilite de comun acord @i prev>zu?i n normele de televizune care odat> acceptate devin obligatorii. )n tabelul " urm>tor sunt prezentati parametrii te1nici ale celor mai rasp/ndite norme de televiziune din 'uropa. Tabelul " 8arametrii tehnici ai celor mai rasp2ndite norme de televiziune europene

Transmisia de radiodifuziune !radio$ prin unde electromagnetice se realizeaz> n cadrul unor game de frecventa bine delimitate pentru unde lungi B0, unde medii B-, unde scurte BS si pentru unde ultrascurte BBS, acestea din urma av2nd doua subgame: 4I J IK -/z si IK,3 J C1I -/z. )n prezent, transmisiile de radio analogice cu modulatie n frecventa -F se desfasoara preponderent n a doua subgama, iar pentru transmisiile radio terestre digitale #&, !#igital &udio ,roadcasting$ cu modulatie 'AF#- !'oded Arthogonal Fre6uenc5 #ivision -ultiple%ing$ cu spectru mprastiat sunt destinate domeniile: banda ;;; !CK9 -/z J :"1 -/z$ si banda 0 !C.93: -/z J C.9L: -/z$.

8entru transmisiile TV prin radiatie electromagnetica, sunt prevazute mai multe benzi de frecventa de televiziune. )n 7uropa aceste benzi sunt situate n trei domenii de frecventa ,i fiecare and cuprinde un numr de canale TV0 astfel. - domeniul F;F ((oarte 3nalt (recven) sau V4(5 - domeniul B;F (&ltra 3nalt (recven) sau &4( - SIF ($uper 3nalt (recven$ sau $4(. 8rimele dou> domenii sunt destinate televiziuneii terestre, iar al treilea domeniu este destinat televiziunii transmise prin satelit. Fiecare band> cuprinde un anumit num>r de canale de televiziune. *eparti?ia benzilor @i a canalelor de televiziune pe domenii de frecven?e, pentru norma de televiziune adoptat> n *om2nia, norma 678 9 :I)T, cu l>rgimea de band> a fiec>rui canal de I -/z, se prezint> astfel: 1) 6omeniul (I( ((oarte 3nalt (recven) sau V4( 5 - banda ; TV: banda de frecven?e: 9I J 44 -/z canalele C @i : - banda ;; TV: frecven?e: K4 J C11 -/z canalele ", 9 @i 3 - banda ;;; TV: frecven?e: CK9 J :"1 -/z canalele 4 J C:. +) 6omeniul &I( (&ltra 3nalt (recven) sau &4( . - banda ;V TV: frecven?e: 9K1 J 414 -/z canalele :C J "K - banda V TV: frecven?e: 414 J I4: -/z canalele "I J 4L !414J L4I -/z, c:"IJ IC$. -) 6omeniul $I( ($uper 3nalt (recven) C - banda V; TV: frecven?e: CC,K J C:,3 +/z !sateli?ii #,S$. 7ste divizat> n 91 de canale cu o band> pe canal de CL,CI -/z, fiind folosit> de sistemele de transmisie prin satelit aceast> band> s-a e%tins la C1,KJC:,K3 +/z. ,enzi suplimentare: :1J:1,3 +/z, 91,3J9:,3 +/z @i I9JI4 +/z, pentru sistemele de transmisie prin satelit. 8entru transmisiile TV prin ca lu !canalele pentru cablu '&TV - Common !ntenna Television$,$ sunt alocate urm>toarele benzi de frecven?>: - Canalele speciale inferioare: SCJ SC1 cu frecven?e: C19 JCK9-/z - Canalele speciale superioare: SCC J S:1 cu frecven?e: :"1 J "11-/z. 8entru canalele din 1iper and este alocat> urm>toarea band> de frecven?>: - Canalele speciale S:C J S9C cu frecven?e: "11 J 94I-/z. 8entru a afla frecven?ele limit> fC @i f : !limitele unui canal de televiziune pentru cele dou> norme, cu banda canalului de I -/z, respectiv K -/z$, precum @i frecven?ele f p i @i f p s ale oric>rui canal din benzile ;;-V, se folose@te urm>torul procedeu: -se scade din num>rul de canal considerat, num>rul canalului de nceput de band>. #e e%emplu, pentru canalul "C, care se afl> n banda ;V, se ob?ine: "C :C = C1 -se nmul?e@te acest num>r cu l>?imea unui canal TV, care este de I -/z !n acest e%.$, iar rezultatul se adaug> la frecven?a de nceput a benzii. )n cazul nostru, se ob?ine: C1 I + 9K1 = 331 -/z , care reprezint> frecven?a fC -frecven?a f : se afl> ad>ug2nd I -/z la fC , adic>: f : = I + fC = I + 331 = 33I -/z

-freven?ele purt>toare de imagine @i sunet, se ob?in astfel:

f p i = fC + C, :3 = 331 + C, :3 = 33C, :3 -/z

f p s = f p i + 4,3 = 33C, :3 + 4,3 = 33K,K33 -/z


)n tabelul urm>tor este prezentat> repartizarea in frecventa a canalelor TV din domeniul V/F !F;F$ corespunzatoare principalelor norme 7uropene.

)epartizarea n frecventa a canalelor &4( (&I() din 7uropa pentru normele: +, /, ;, G @i 0, este prezentat> n tabelul urm>tor:

#ezvoltarea transmisiilor de televiziune este orientata, n urma &cordului de la +eneva !mai F iunie :114$ catre transmisii digitale 6V; !#igital Video ,roadcasting$ terestre n spectrul de radiofrecventa de CK9 -/z J :"1 -/z si 9K1 -/z J I4: -/z, catre transmisii prin radioreleu n domeniul frecventelor C1 +/z J91 +/z si prin satelit. Bn canal TV din norma analogica CCI) 678 !vec1iul :I)T$ ocupa o banda de I -/z pentru transmisia de imagine si sunet n ambele domenii-F;F @i B;F, iar pentru norma '';* ,D+ ocupa o banda de K -/z n domeniul B;F si de I -/z n F;F. 8entru transmisia informatiei de imagine se foloseste modulatia n amplitudine cu rest de banda laterala !-&-*,0$, banda semnalului n videofrecventa, VF, fiind de 4 -/z, respective de 3 -/z. 8urt>toarea de imagine nu poate avea frecven?a mai mic> de 31 -/z deoarecre, deoarece frecven?a purt>toare -& trebuie s> fie de cel pu?in I ori mai mare dec2t cea mai nalt> frecven?> a semnalului modulator !se cunoa@te c> frecven?a video ma%im> este de 3-4 -/z$. (recventele celor doua purtatoare, de imagine @i de sunet, satisfac conditia f p s > f p i . #iferenta dintre purtatoarea de sunet ! f p s $ si purtatoarea de imagine ! f p i $ reprezinta ecartul de frecventa ! f p s f p i $ cu valoarea de 3,3 -/z pentru norma '';* si de 4,3 -/z pentru norma A;*T !devenita '';* #DG$. Canalul de televiziune este format din banda de frecventa ocupata de purtatoarea de imagine modulata n amplitudine si banda de frecventa ocupata de purtatoarea de sunet modulata n frecventa. $emnalul video#comple2 cu o largime de banda totala de K,:3 -/z norma '';* F +, #DG si de 4,:3 -/z norma '';*-,, nu are o distributie continua de energie n acest domeniu de frecventa, deoarece imaginea este <decupata= periodic de catre sistemul de baleia. at2t cu frecventa liniilor f h c2t si cu frecventa semicadrelor f C . 8entru transmiterea imaginilor color, n prezent, n lume se folosesc " standarde !sisteme$ principale de TV color: NTSC - !merican "ational Television $ystems Committee PAL - <hase !lternating =ine SECA - $ysteme 'lectroni!"e Co"le"r !vec %emoire. &ceasta nseamn> c> o band> video nregistrat> n standardul PAL, de e%emplu, nu va putea fi vizualizat> n celelalte standarde, dec2t dac> se va folosi o aparatur> care s> fac> conversia dintr-un standard n altul. )n func?ie de num>rul de liniiDcadru, se deosebesc : categorii de sisteme TV color: a$ Sistemele TV' cu 3:3 liniiDcadru:

b$ Sistemele TV' cu 4:3 liniiDcadru:

Institutii internationale si nationale care emit reglementari n domeniul radiodifuziunii )ntreaga activitate din domeniul comunicatiilor prin sistemele de radiodifuziune este coordonata prin intermediul organismelor internationale care elaboreaza normative, standarde si reglementari privind productia de echipamente, conditiile de emisie si de receptie, caracteristici si parametrii ai canalelor de radiocomunicatii, alocarea de frecvente pentru emisie n spectrul de radiofrecventa destinat radiodifuziunii, procedee si prevederi privind efectuarea determinarilor prin masurari electrice si electronice, etc. <rincipalele institutii internationale care emit reglementari n domeniul radiodifuziunii sunt: - ;SA - ;nternational Arganization for Standardization - ;TB - ;nternational Telecommunication Bnion - 7TS; - 7uropean Telecommunications Standards ;nstitute - '7(707' - 7uropean 'ommittee for 7lectrotechnical Standardization - 7,B - 7uropean ,roadcasting Bnion - B7* - Bnion 7uropEenne de *adio-#iffusion !7urovision$. )n )om/nia, organismele care adopta reglementari interne pe baza celor internationale cu privire la emisia, receptia si utilizarea spectrului de *F destinat radiocomunicatiilor sunt: - &S*A - &sociatia de Standardizare din *om2nia -&(*'T; - &utoritatea (ationala pentru *eglementare n 'omunicatie si Tehnologia ;nformatiei !organism aflat n subordinea +uvernului$. 'oordoneaza atribuirea si regimul de utilizare a frecventelor pentru radiocomunicatii, av2nd centre teritoriale. 8entru asigurarea unei receptii de calitate a imaginilor TV n zona de acoperire a serviciului de radiodifuziune sunt stabilite prin reglementari ale organismelor internationale nivelul si intensitatea c2mpului electromagnetic si cerinte cu privire la respectarea criteriilor de compatibilitate electromagnetic>. )eglementarile referitoare la intensitatea medie si minima a c2mpului de radiofrecventa generat de catre emitatoarele de televiziune, n punctele de receptie sunt prezentate n tabelul urm>tor.

Tabel cu intensitatea c2mpului electromagnetic emis de statiile de radiodifuziune din standardul '';* ,D+, potrivit reglementarilor ;TB-* ,T.9CK-3

M pentru standardul '';* - G, valorile sunt mai mari cu : d, (ivelul mediu al c2mpului electromagnetic trebuie asigurat n absenta interferentelor cu alte transmisii de televiziune si fara zgomot. Valorile recomandate pentru c2stigul antenei si pierderile n cablu sunt cuprinse n standardul ;TB-* ,T.I19. !precierea calitatii imaginii de televiziune se poate face n mod subiectiv, comparativ cu imaginea reala, prin acordarea de catre operator !sau de catre un numar mai mare de observatori$ a unor grade de calitate N a imaginii TV reproduse pe baza observarii detaliilor redate si a zgomotului care perturba imaginea pe scala de la C la 3. *eglementarile privind modul de acordare a gradelor de calitate imaginii TV sunt stipulate prin standardul ;TB-*.,T.311-L O;TBLIP potrivit caruia se pot atribui imaginii de televiziune, prin vizionare de catre specialisti, grade de calitate N cu valori de la 3 !foarte buna$ la C !foarte slaba$: N Q 3 pentru imagine de calitate foarte buna !e%celenta$ N Q 9 pentru imagine de calitate buna N Q " pentru imagine de calitate satisfacatoare N Q : pentru imagine de calitate slaba !saraca n continut$ N Q C pentru imagine de calitate foarte slaba !rea$.

#e asemenea, transmisiile de televiziune ce se efectueaza prin cablu sunt supuse reglementarilor si standardelor din domeniul radiodifuziunii, conform A*#;(B0B; nr. "44 din "1 noiembrie :11: al -inisterului 'omunicatiilor si Tehnologiei ;nformatiei privind calitatea retelelor de distributie prin cablu pentru semnale de televiziune si radiodifuziune. )n acest domeniu sunt impuse cerinte de emisie prin cablu TV referitoare la nivelul semnalelor purtatoare de radiofrecventa, raportul semnalDzgomot la priza utilizator, spectrul de frecventa utilizabil, nivelul radiatiilor emise datorate purtatoarelor de semnale TV, etc.

4.- (urnizarea semnalului TV n videofrecven (V() ,i radiofrecven()() #up> cum s-a mai precizat, transmisia imaginii de televiziune la distan?> se poate realiza n dou> moduri: - n videofrecven?> !#F$, n banda de baz> - n radiofrecven?> !$F$, n diverse benzi de frecven?>, prin diferite medii de transmisie. %ediul de propagare, prin care se efectueaz> transmiterea semnalelor de televiziune poate fi: atmosfera terestr>, spa?iul cosmic, cabluri coa%iale, fibr> optic>. )n procesul de propagare intervin fenomene naturale, ca refle%ia, refrac?ia, difrac?ia, difuzia @i absorb?ia, cauzate de caracteristicile fizice ale mediului de propagare. #e asemenea, n timpul propag>rii, semnalul de televiziune poate fi afectat de pertur aii diverse, cum ar fi: - parazi?ii industriali - interferen?ele cu caracter periodic, provocate de emisii coerente care provoac> interferen?e sinusoidale - refle%iile datorate combin>rii traseelor multiple de propagare a semnalului. 'fectul acestor pertur aii este divers, mai importante fiind urm>toarele aspecte: - parazi?ii industriali afecteaz> mai puternic transmisiile TV color dec2t pe cele albDnegru, o prim> manifestare fiind pierderea culorii, recep?ion2ndu-se n albDnegru - efectul interferen?elor datorate emisiilor coerente depinde de c2t de dep>rtat> este frecven?a perturbatoare de purt>toarea de crominan?> a semnalului TV, el put2nd s> se manifeste at2t asupra luminan?ei c2t @i asupra crominan?ei imaginilor recep?ionate - refle%iile sunt mult mai sup>r>toare n zonele muntoase, dar ele se manifest> @i n mediul urban aglomerat cu cl>diri nalte, prin apari?ia de imagini cu contururi multiple, care nr>ut>?esc defini?ia @i claritatea imaginii, prin erori de nuan?> @i de satura?ie a culorii. 4.4 !ntena de recepie TV 8entru un transfer ma%im de energie ntre antenna de recep?ie TV @i receptorul TV, prin cablul de leg>tur>, este necesar s> se realizeze adaptarea: impedan?a caracteristic> a cablului de leg>tur> trebuie s> fie egal> cu impedan?a de intrare a receptorului @i cu impedan?a antenei. &daptarea realizeaz> @i prote.area imaginii la o serie de distorsiuni !imagini multiple, virarea culorilor$. Ca lul de legtur trebuie s> aib> o atenuare c2t mai mic> @i s> fie prte.at fa?> de perturba?iile din e%terior. 'ablurile coa%iale cele mai potrivite sunt cele care au diametrul e%terior de 3-C1 mm @i raportul dintre diamtrul conductorului e%terior @i @i cel al conductorului interior de ",4. 3n domeniul &I(, pierderile sunt mai mari !atenuarea n cablu cre@te apro%imativ propor?ional cu r>d>cina p>trat> din frecven?>$. #e e%emplu, pentru un cablu cu lungimea de :3 m @i atenuarea de 1,1"1 nepDm 1,1"1 = 1,K3 nep = 3, : %& !adic> :,CC ori$. !CneperQI,4I4 d,$, rezult>: :3

8entru o recep?ie corect> a programului TV, nivelul semnalului la intrarea n televizor, trebuie s> fie de cel pu?in C11 RV pe o impedan?> de K3S. 'lementul de az al unei antene TV este dipolul n semiund> !TD:$, liniar sau ndoit. #ipolul ndoit este o anten> f>r> preten?ii @i poate fi folosit n lipsa cl>dirilor nalte @i a perturba?iilor locale. #e regul> se folose@te antenna >agi, format din dipolul activ, reflector !n spatele dipolului activ$ @i unul sau mai mul?i directori.

Fig. C &ntena Uagi cu 3 elemente pentru polarizare orizontal> !ntenele >agi se dimensioneaz dup domeniile de frecven ,i dup canal @i reprezint> solu?ia optim> performan?eDcheltuieli. #ac> este cazul, pentru cre@terea raportului semnalDzgomot, se utilizeaz> un amplificator cu zgomot redus, montat func?ie de lungimea cablului la intrarea n receptorul TV sau pe cablul coa%ial. Semnalele de la mai multe antene pot fi transmise printr-un singur cablu coa%ial, folosind un sumator realizat cu filtre de band>. &ntenele de camer> se pot utiliza n cazul e%isten?ei unui semnal suficient de puternic la locul de recep?ie. &ntena fiind un dispozitiv cu propriet>?i de rezonan?>, impedan?a antenei are o component activ> !ohhmic>$ @i una reactiv> !inductiv> sau capacitiv>$. #ipolii @i antena cu dipoli au o structur simetric, iar cablurile coa%ial sunt asimetrice. 'onectarea anten>-cablu impune o simetrizare. ;mpedan?a de intrare a dipolului ndoit, la rezonan?>, este de :L: S. $imetrizarea ,i adaptarea se realizeaz> de obicei cu o bucl> n TD: !o bucat> de cablu cu lungimea TD: are rezisten?a de intrare de egal> cu rezisten?a de sarcin>$. Sunt mai multe posibilit>?i de simetrizare @i adaptare. #eoarece rezisten?a fiec>rei .um>t>?i a dipolului, m>surat> la borna de intrare !& sau ,$ fa?> de punctul cu poten?ial de nivel zero, este egal> cu :L: : : = C94 , rezult> c> n punctual , sunt dou> rezisten?e n paralel de C94S, care dau valoarea de C94 : : = K" , valoare foarte apropiat> de impedan?a cablului coa%ial de K3S.

Fig. : Simetrizarea @i adaptarea dipolului ndoit la cablul coa%ial de K3 S @i caracteristica de directivitate a antenei canalului ! m $, av2nd n vedere c> lungimea de und> a undelor electromagnetice ntr-un cablu cu dielectric compact este mai mic> fa?> de lungimea de und> din spa?iul liber cu ! este constanta dielectric> a dielectricului$. 'u destul> precizie, lungimea uclei de adaptare se poate calcula cu rela?ia: l' = m : " . =ungimea fizic a uclei, l' , se dimensioneaz> pe lungimea de und> medie a

,ucla de adaptare @i simetrizare, l' , poate fi confec?ionat> dintr-un cablu identic cu cablul de cobor2re. &l?i parametrii importani ai antenei de recpie TV sunt: diagrama de directivitate, c2@tigul antenei, banda de trecere. =a alegerea ,i montarea antenei este necesar> cunoa@terea condi?iilor de recep?ie, standardul de televiziune !la noi # @i G$, canalul, puterea emi?>torului, polarizarea acestuia, distan?a apro%imativ>-emi?>tor-receptor. Cerine n construirea antenelor: -elementele antenei se confec?ioneaz> din aluminiu, sec?iuni rotunde sau tubulare, cu dQC1 :1 mm . Se pot utiliza @i alte profiluri -lungimea fizic> a dipolului se alege pu?in mai mic> dec2t m D : , adic>

L = m : ( , n care coeficientul ( depinde de raportul m D % , astfel: ( = 1,L3 pentru m % = 31 :11 @i ( = 1,LK pentru m % = :11 C111
-distan?a dintre a%ele bornelor dipolului ndoit !vezi figura L$ se alege E = 41 C:1 mm n domeniul F;F @i E = 91 41 mm n domeniul B;F -distan?a &, ntre capetele dipolului este de C1-"1 mm n domeniul F;F @i de 3-:1 mm n domeniul B;F -fa?> de dipolul activ, lungimea reflectorului este mai mare cu C1-:1V, iar cea a directorilor este mai mic> cu I-C3V

distan?a ntre directori @i dintre dipolul activ @i primul director este de ( 1,C 1, : ) m -suportul pe care se monteaz> elementele antenei trebuie s> fie obligatoriu metalic. #iametrul suportului se alege de :1-K1 mm pentru benzile ; @i ;;, ntre C3-91 mm pentru banda ;;; @i C3-:3 mm pentru benzile ;V @i V -diametrul pilonului se alege de "1-91 mm. )n domeniul B;F, pilonul nu trebuie a@ezat ntre elementele antenei -trebuie evitat> pozi?ionarea cablului la distan?> prea mic> @i paralel cu direc?ia de desf>@urare a elementelor antenei. 8entru antenele cu un num>r mai mare de K elemente, se pot folosi mai multe elemente reflectoare, dispuse n planul perpendicular planului cu elementele antenei !se mbun>t>?e@te directivitatea @i raportul fa?>Dspate al antenei$. 8entru conectarea a : sau trei televizoare la o singur> anten> !caz des nt2lnit$, se pot folosi schemele din figura de mai .os, care asigur> p>strarea adapt>rilor de impedan?> ntre cone%iuni. &ceste scheme atenueaz> nivelul semnalului la cap>tul cablului de cobor2re.

-distan?a % ntre dipolul activ @i reflector se alege egal> cu ( 1,C3 1, :3 ) m , iar

Fig " 'onectarea a dou> sau trei televizoare la un cablu de cobor2re