Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu precadere o criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice

luate in ultimii ani. Este in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare..Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare. Inainte de a gandi un plan anticriza, trebuie sa admiti nu numai ca este o criza, ci si care sunt cauzele ei. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii ANALIZA P.E.S.T POLITIC . Politica BNR privind interveniile pe piaa valutar a fost ghidat de filozofia conform creia o volatilitate nalt a cursului de schimb este duntoare at!t pentru obiectivul privind inflaia, c!t "i pentru sntatea financiar a sectorului real "i a celui financiar. Cu aceast filozofie, #$R a promovat un curs de schimb flotant, care i%a permis at!t s utilizeze valenele pieei libere "i s descura&eze comportamentele speculative, c!t "i s evite aprecierile excesive. #$R a decis reducerea ratei dob n!ii de politic monetar la nivelul de '(,(( la sut pe an de la '(,)* la sut pe an. Ca urmare a acestei decizii, ncep!nd cu data de * februarie )((+, rata dob!nzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de ,,(( la sut pe an de la ,,)* la sut, iar rata dob!nzii pentru facilitatea de credit -.ombard/ va fi de '0,(( la sut pe an fa de '0,)* la sut. 1n acela"i timp, rata dob!nzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite n lei se reduce la )',(( la sut, ncep!nd cu perioada de aplicare )0 februarie%)2 martie )((+, de la )',)* la sut. 3otodat, C4 al #$R a hotr!t continuarea gestionrii adecvate a lichiditii din sistemul bancar prin utilizarea activ a operaiunilor de pia monetar "i meninerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor n lei "i n valut ale instituiilor de credit. Randamentele pieei interbancare au continuat s creasc n trimestrul I5, ntr%un context marcat de schimbarea poziiei nete a lichiditii sistemului bancar autohton, dar "i de influene ale accenturii crizei financiare internaionale. Cursul de schimb al leului "i%a accelerat ns cre"terea, recept!nd, alturi de paritile celorlalte monede naionale din regiune, efectul deteriorrii severe a apetitului fa de risc al investitorilor. 6asa monetar "i%a comprimat mai rapid dinamica anual, pe fondul continurii ncetinirii vitezei de cre"tere a creditului acordat sectorului privat. I""#urile sunt cel mai dinamic sector al economiei romanesti, generand aproape 7(8 din PI#% ul Romaniei. 9ar este si cel mai sensibil si afectat de climatul economic.+(8 din intreprinderile mici si mi&locii din Romania sunt afectate de actuala criza financiara si economica, a declarat presedintele Consiliului $ational al Intreprinderilor Private 6ici si 6i&locii din Romania, :vidiu $icolescu. 4cesta considera ca statul roman trebuie sa fie primul care sa ;dezghete lichiditatile; prin achitarea datoriilor in valoare de aproximativ ),' miliarde de euro pe care le are la I66%uri. ; 9esi in luna decembrie ni s%a promis ca statul isi va achita toate datoriile, numai o mica parte dintre acestea au fost platite.$oul impozit forfetar a starnit destula valva in randul micilor intreprinzatori. :vidiu $icolescu, presedintele Consiliului $ational pentru Intreprinderi 6ici si 6i&locii, este de parere ca impozitul aplicat nediferentiat va duce la falimentarea a 0(.(((%*(.((( de firme foarte mici cu o cifra de afaceri de cateva milioane de lei vechi. <5or rezulta aproximativ 0(.(((%*(.((( de someri, care trebuie platiti din bugetul statului. $oi am propus ca impozitul forfetar sa se aplice incepand de la cel putin *(( milioane de lei vechi, iar prevederea

sa nu se aplice la firmele care de%a lungul timpului au fost bune platnice in ceea ce priveste contributiile la stat, dar care acum, in situatia de criza, au a&uns pe pierderi=, spune $icolescu. <4ceasta masura este antieconomica, nu isi gaseste corespondent in masurile luate de alte state, si exista alte modalitati si zone din care se pot ma&ora veniturile bugetare=, a comunicat si >niunea ?enerala a Industriasilor din Romania. ECONO"IC 4m avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania. $eficitul bu%etar a crescut de la ',28 din PI# in )((0 la ),,8 anul trecut si probabil peste 28 anul acesta. Cum guvernul a a&uns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate de&a pe anul in curs. 5ulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amanate, au devenit acum evidente. @e pierd locuri de munca, si acesta este doar inceputul. In )((+ incasarile la buget vor fi mai mici, pentru ca vom avea o crestere economica mai redusa, si vor fi colectate mai greu din cauza lipsei de lichiditati. Rata anual& a infla'iei a fost de ,,2 la sut la sf!r"itul anului )((7, n cobor!re fa de v!rful de +,(0 la sut atins n iulie )((7 "i fa de ,,*A la sut din decembrie )((A. 3otu"i, rata anual a inflaiei se situeaz n continuare peste limita superioar a intervalului de variaie asociat intei. Reluarea "i consolidarea procesului de dezinflaie s%au produs ca efect al dinamicii favorabile a preurilor volatile -combustibili "i produse alimentare/ "i a conduitei politicii monetare. Cu toate acestea, relaxarea politicilor salariale "i fiscale n anul electoral )((7 "i deprecierea monedei naionale n condiiile accenturii aversiunii fa de risc a investitorilor au ntreinut presiunile inflaioniste. 4stfel, rata anual a inflaiei de baz C:RE) a&ustat B calculat prin eliminarea impactului preurilor administrate "i al celor volatile -legume, fructe, ou "i combustibili/ "i al taxei pe viciu B a fost de ,,2 la sut n decembrie )((7.Efectele crizei financiare "i economice internaionale "i fac tot mai mult simit prezena n reducerea exporturilor "i a finanrilor externe, ntr%o volatilitate crescut pe piaa valutar, corelat cu tendinele din regiune "i cu lipsa apetitului fa de risc al investitorilor strini. Continuarea procesului de intermediere sustenabila a economiei in conditiile restrangerii accesului bancilor la finantarea externa si finantarea deficitului public in aceasta perioada, au facut necesara asigurarea lichiditatii in sistemul bancar fara a amplifica volatilitatea cursului de schimb al leului. In acest context si pe baza datelor disponibile, C4 al #$R a decis reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de '(,(( la suta pe an de la '(,)* la suta pe an. Ca urmare a acestei decizii, incepand cu data de * februarie )((+, rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de ,,(( la suta pe an de la ,,)* la suta, iar rata dobanzii pentru facilitatea de credit -.ombard/ va fi de '0,(( la suta pe an fata de '0,)* la suta. In acelasi timp, rata dobanzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite in lei se reduce la )',(( la suta, incepand cu perioada de aplicare )0 februarie%)2 martie )((+, de la )',)* la suta.
1ntreruperea tendinei de apreciere a monedei naionale fa de dolarul @>4 -de la 0,) la sut n trimestrul II la %',) la sut n perioada iulie%septembrie/ a afectat cu precdere preurile de import ale materiilor prime, atenu!nd influena pozitiv a relaxrii observate pe pieele externe de profil ncep!nd cu luna august. 3otu"i, dat fiind c at!t preul petrolului, c!t "i cel al principalelor categorii de metale au atins maxime istorice pe parcursul trimestrului III, variaiile anuale ale valorii unitare a importurilor s%au meninut la niveluri consistenteC '),A la sut n cazul metalelor -D7,7 puncte procentuale fa de intervalul precedent/ "i 2+ la sut n cazul combustibililor.

SOCIAL Potrivit 4geniei $aionale pentru :cuparea Eorei de 6unc, aproape 0(( de firme din ntreaga ar au anunat concedieri n mai multe tran"e p!n la nceputul verii. Cele mai multe sunt societi cu capital privat din #ucure"ti, ?alai, #ra"ov, Prahova "i Clu&. 9omeniile cele mai afectate sunt construciile "i industria auto. 6ariana C!mpeanu, ministrul 6uncii, declara in )((7 c aproximativ 'A.((( de rom!ni ar putea fi disponibilizai p!n la sf!r"itul anului din cauza crizei economice. Estimarea ar proveni dintr%o analiz a 4geniei $aionale pentru :cuparea Eorei de 6unc -4$:E6/ "i, potrivit Elenei #aboi, director Piaa 6uncii la 4$:E6, <cifra nu este cu mult mai mare fa de anul trecut, poate cu '.((( de persoane, pentru c n aceast perioad anga&atorii din construcii "i restr!ng activitatea "i muli dintre cei care anun disponibilizri nu le pun n practicF. Criza se va face simit prin cre(terea num&rului de (omeri mai degrab n )((+, mai spunea #aboi, cu precdere n domeniile agricultur, confecii, construcii "i cel al ma"inilor. 1n plus, Eugen #laga, directorul pe Politici de Eor de 6unc din 6inisterul 6uncii, susine c probleme vor fi "i cu rom!nii care se vor ntoarce din strintate "i vor intra n r!ndul "omerilor. Potrivit datelor 4$:E6, num&rul concedierilor a
crescut n perioada septembrie%noiembrie cu aproximativ o treime fa de perioada similar din anul anterior -cu un maximum de ',,7 mii persoane atins n luna noiembrie/G cele mai frecvente anunuri de nchidere a unor capaciti de producie provin din sectorul industrial "i cu deosebire din ramuri n care exportul deine o pondere important n producieC industria petrochimic, metalurgie "i construcii metalice, mi&loace de transport rutier "i componente auto, ma"ini, echipa%mente "i aparate electrice. 9at fiind gradul relativ ridicat de specializare a acestor segmente industriale, reanga&area sau recon%versia profesional a celor disponibilizai este dificil. 1n pofida indiciilor de relaxare conturate pe piaa muncii n intervalul septembrie%noiembrie, dinamica anual a c (ti%urilor salariale nete a rmas deosebit de alert -)),7 la sut/, scderea comparativ cu media lunilor ianuarie%august -%',' puncte procen%tuale/ fiind generat de manifestarea unui efect de baz la nivelul sectorului bugetar "i de decelerrile consemnate n construcii "i agricultur -p!n la 0,* puncte procentuale/. 1n industrie "i servicii nebugetare s%au nregistrat n continuare accelerri ale dinamicii.

TE)NOLO*IC "ulte firme de IT +or dis,area de ,e ,iata Reprezentantii 4sociatiei Producatorilor si 9istribuitorilor de Echipamente de 3ehnologia Informatiei si 3elecomunicatiilor -4P9E3IC/ sunt de parere ca multe firme din domeniul I3 vor falimenta. <9atorita competitiei, marginile de profit sunt foarte mici, iar profiturile sunt, de regula, sub )8. 1n consecinta, n situatia aplicarii cotei de (,*8 din cifra de afaceri, impozitul pe profit efectiv va fi nu ',8, ci 2(%0(8. 4v!nd n vedere scaderea prognozata a v!nzarilor pentru )((+, de )(%)*8 -apreciere optimista/, impozitul de (,*8 poate nsemna pentru unii ntreprinzatori faliment sau reducerea drastica a activitatii=, a comuniact 4sociatia. Siderur%ie Hi industria siderurgic a reacionat la limitarea cererii mondiale. 9e exemplu, managementul 4rcelor6ittal, cel mai mare productor de oel din lume, a anunat c ia n calcul reducerea produciei n Rom!nia ca urmare a scderii cererii pe principalele piee externe. Practic, compania reduce producia n mod selectiv pe anumite piee, pentru a adapta oferta la cererea existent n momentul de fa. <6sura este temporar "i rspunde condiiilor pieei. $u putem face comentarii referitoare la chestiuni operaionale specifice dat fiind faptul c ne aflm n perioada care precede anunarea rezultatelor financiare ale ?rupului pentru trimestrul al treilea, din data de * noiembrie )((7F, au declarat pentru 4devrul oficialii companiei. 6suri asemntoare au fost luate la combinatele siderurgice din Iunedoara "i Re"ia, unde producia de oel a fost redus cu p!n la 2(8 "i mai multe secii au fost nchise temporar.

Industrie auto Constructorii auto Renault "i ?eneral 6otors -?6/ sunt lovii n plin de criza financiar global, iar efectele acestui fapt se fac resimite "i n ara noastr. 4stfel, 9acia 4utomobile, membr a ?rupului Renault "i >zina Eord din Craiova, care va livra motoare "i cutii de vitez pentru ?eneral 6otors, au fost nevoite s "i trimit muncitorii acas timp de c!teva zile. Piaa auto din Rom!nia va scdea cu cel puin ''8 n )((+, la sub 2((.((( de uniti v!ndute fa de 22+.((( c!te sunt estimate p!n la sf!r"itul anului n curs, a declarat pre"edintele 4utomobile 9acia, Erancois Eourmont. 4ceast situaie este cauzat n principal de condiiile dificile la nivel naional n ceea ce prive"te creditarea. Ca urmare a v!nzrilor n continu scdere, importatorii de automobile din Rom!nia lanseaz oferte fr precedent, ma"inile noi ncep!nd s rivalizeze cu cele second%hand la capitolul preuri. Importatorii vin cu reduceri de p!n la 0.((( de euro sau cu asigurri gratuite pentru a redresa situaia. Te-tile Industria textil este unul dintre cele mai afectate domenii, cu at!t mai mult cu c!t marile fabrici de profil din Rom!nia fac export n proporie de peste *(8, iar cererea pentru piaa extern a sczut dramatic. 6aria ?rapini, pre"edintele Patronatului din Industria >"oar "i acionarul ma&oritar al grupului de firme Pasmatex 3imi"oara se declar <la pm!nt=. <Cred c noi suntem lovii cel mai ru. Eirmele mele "i%au sczut producia cu )*8 n ultimele dou luni "i nu am mai semnat niciun contract cu beneficiarii externi=, spune ?rapini. Hi fabrica de confecii din #oto"ani, Rapsodia Conf, care lucreaz pentru branduri de lux din @>4 "i Europa se confrunt cu probleme. <Cutremurul a fost n strintate, iar noi simim replicile=, spune 6ihai 3incu, directorul general al companiei. Trans,orturi Criza global a atins "i domeniul transporturilor din Rom!nia, ns mult mai puin dec!t n celelalte ri europene.4stfel, compania aerian 3arom a raportat o scdere de doar 78 a numrului de pasageri n cel de%al treilea trimestru al acestui an, pe fondul diminurii cererilor pentru cursele de linie. Companiile aeriene din Europa au fost lovite din plin de criza financiar. .ufthansa a anunat pierderi de A0,,8 a profitului net, iar compania aerian @terling 4irJaKs din 9anemarca "i%a anunat falimentul. 4italia pierde trei milioane de euro pe zi, iar Erance L.6 a anunat un plan de reducere a costurilor de ',) miliarde de euro pentru urmtorii cinci ani. 3ransporturile internaionale de mrfuri sunt de asemenea afectate, din cauza problemelor financiare cu care se confrunt beneficiarii externi. 9e exemplu, circa 7( de persoane au fost concediate de firma de curierat rapid Roexpres @ervice @R. din ?alai n aceste zile. Hi firma de transport 9unca Expediii nt!mpin probleme. <Pe de o parte, este mai puin de munc "i multe companii "i nchid porile. Pe de alt parte, afacerile mele nu au fost afectate prea tare, scderile fiind undeva la '*8. 1ncercm s str!ngem cureaua "i s reducem cheltuielile=, a declarat pentru 4devrul Romeo 9unca, director general al firmei de transport 9unca Expediii din 3imi"oara, referindu%se la planul de reducere a costurilor. A%ricultur& 4proape toate exploataiile agricole depind de finanrile bancare, astfel c principalul risc pentru fermieri vine tot de pe piaa financiar. 1n plus, < nfiinarea culturilor din aceast toamn, necesare pentru anul agricol )((+, a nt!rziat extrem de mult "i s%ar putea s ne confruntm chiar cu lipsa de materii prime pentru industria alimentarF, a declarat Costel :lteanu, liderul alianei sindical%patronale din agricultur. 4cum, preurile sunt foarte reduse la produsele agricole,

situaie care i determin pe fermieri s pstreze recolta n silozuri, ceea ce nseamn lipsa ncasrilor. Proiectului intreprins de echipa manageriala are ca scop propunerea unui set de strategii care sa aibe drept obiectiv final iesirea Romaniei din actuala criza economica si dezvoltarea unei economii sustenabile. In acest scop echipa va organiza mai multe sedinte pe parcursul carora se va a&unge la elaborarea unei serii de solutii ce vor fi analizate si in final vor fi promovate optiunile avanta&oase.

Setul de solutii
@olutiile posibile pentru iesirea Romaniei din actuala criza economica ar putea fiC .. A%ricultura/ 4gricultura este un domeniu ne%exploatat la maximum dar care cu fondul necesar de investitii si o serie de strategii alpicate rational ar putea sa scoata Romania din impasul economic in care se afla.Prin dezvoltrea agriculturii se combate astfel si o viitoate criza alimentara afectata de cresterea preturilor alimentelor.locurile de munca ce s%ar crea in acest domeniu ar reduce semnificativ rata soma&ului. 0.T1RIS"1LC >n alt domeniu incorrect administrat dar destul de profitabil este cel al turismului.Promulgarea unui set de proiect ce au ca scop stimularea turismului pe toate ramurile sale poate sa propulseze acest sector sis a dezvolte o dinamica economica atragand astfel si investitori straini. 2.SECTOR1L $E CERCETARE $EZ3OLTARE @e stie ca multe dintre inventiile romanesti sunt patentate si brevetate in alte tari pentru ca statul roman acorda o slaba atentie acestui domeniu.spri&inirea cu finante pentru dezvoltarea de tehnologii ecologice-la mare cautare in toata lumea/ poate sa aduca statului atat beneficii materiale din vanzarea de astfel de tehnologii cat si o evolutie in domeniul ethnic,aplicabil in toate sectoarele de infrastructura. 4AZE ALE PROIECT1L1I . I.Or%ani!area echi,ei de ,roiect si im,artirea sarcinilor membrilor de echi,a s,eciali!ati in cadrul fiecarui domeniu adiacent cri!ei. II.Anali!area situatiei e-terne a Romaniei ..Identificarea factorilor ce au declansat criza internationala 0.4nalizarea solutiilor gasite de catre celelalte tari afectate de criza si a comportamentelor acestora fata de criza. 2.4nalizarea influentei crizei internationale si a efectelor acesteia asupra Romaniei. 5.Identificarea factorilor ce au afectat tara noastra 6.Identificarea si analizarea efectelor crizelor economice din tarile >E asupra Romaniei 7.Identificarea si analizarea efectelor crizelor economice din toata lumea asupra Romaniei III.Anali!area situatiei interne a Romaniei ..:rganizarea unei intruniri cu 6inisterul Economiei si Einantelor in cadrul careia se va prezenta un raport al evaluarilor facute in legatura cu situatia interna actuala.

0.Identificarea sectoarelor romanesti afectate de criza economica internationala 2.Clasificarea celor mai afectate sectoare de catre criza I3.E-aminarea ,rioritatilor ,e +iitor ..Identificarea si analizarea sectoarelor prioritare in rezolvare. 0.Indentificarea sectoarelor care aduc castiguri sporite pe timp de criza 2.@tabilirea unui set de strategii pentru fiecare sector in parte in vederea fructificarii domeniilor ce aduc castig 5.4nalizarea resurselor umane ce pot fi implicate in dezvoltarea economica,reducand rata soma&ului 3.Elaborarea de solutii +iabile ,entru o economie sustenabila ..Elaborarea unui set de strategii viabile pentru iesirea Romaniei din actuala criza economica si dezvoltarea unei economii sustenabile 0.4nalizarea strategiilor propuse si alegerea celor mai productive 2.4legerea solutiei eficiente si recomnadarea acesteia catre 6inisterul Economiei si al Einantelor 5.Predarea setului de strategii si solutii admise si predarea lor ?uvernului Romaniei $IA*RA"A *ANTT

3imp 4ctivitat e

. ;

. .

. 0

. 2

. 5

. 6

. 7

. 8

. 9

. :

0 ;

0 .

0 0

0 2

0 5

0 6

0 7

0 8

0 9

0 :

2;

I II.' II.) II.2 II.0 II.* II., III.' III.) III.2 I5.' I5.) I5.2 I5.0 5.' 5.) 5.2 5.0
o unitate de timp M 2 zile -2N2( M +( zile M 2 luni/

Anali!a S<OT a solutiei ,ro,use @olutia aleasa spre pentru recomandare catre ?uvernul Romaniei consta in implicarea in dezvoltarea industriei agricole ce se prezinta ca fiind o strategie viabila in soluitonarea unor mari deficiente produse de criza economica internationala. P1NCTE 4ORTE/ Productie proprie de bunuri alimentare ce pot sa scada nivelul importurilor de cereale si alte alimente de baza ce deriva din productia agricola. Exportul de materii prime,cee ce va conduce la castiguri si atragerea de investitori strainiG Crearea de noi locuri de munca pentru ma&oritatea populatiei somere a RomanieiG 9ezvoltarea unei ramuri, turismul rural ce atrage straini in tara noastraG 9ezvoltarea unei eonomii sustenabile a Romaniei pe viitorG P1NCTE SLABE/ Este nevoie de o serie de investitii solide in domeniul agrarG Comportamentul populatiei fata de acest domeniu si neincrederea in evolutia acestui sector Instabilitatea climatica a tarii poate afecta recolteleG @istem slab dezvoltat ce necesita o serie de cercetari si analize profesioniste OPORT1NITATI/ @caderea ratei soma&uluiG 4tragerea de investitori strainiG Cresterea PI#G @caderea ratei inflatieiG @caderea importurilor de produse alimentareG 9ezvoltarea de tehnologii agrare si fabrici de prelucrare a materiei prime. A"ENINTARI/ $eincrederea populatiei in domeniu ducea la o lenta dezvoltare a acestuiaG 4menintari externe, din partea >E cu privire la reguli stricte de finantare cat si de dezvoltareG Politica tarilor ce exporta produse agrare in RomaniaG #irocratiaG .ipsa de investitori in acest domeniu.