CAP.

1 Localozarea si caracterizarea zonei

Situat n nordul rii, judeul Suceava se suprapune unui inut n care formele de
relief se mbin armonioas. In nord judetul se invecineaza cu statul Ucraina, la vest se
invecineaza cu Maramures si cu Bistrita-asaud, la sud se invecineaza cu !ar"#ita si cu
eamt, iar la est are ca vecini judetele Iasi si Botosani.
$ntre sec. %II &i %'I, inutul a cunoscut o deosebit nflorire. (udetul Suceava are
apro)imativ *++.+++ de locuitori, ocupand locul al saptelea pe tara la acest indicator. ,in
total, -./ mii 01-2 din populatia judetului3 locuiesc n mediul rural si 4.1 mii 05123n
mediul urban. ,atorita ntinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezinta peste
jumatate din suprafata judetului, densitatea medie a populatiei se situeaza la un nivel
relativ redus, respectiv /5 loc67mp. 8epartitia populatiei n cadrul teritoriului judetului
prezinta mari diferentieri9 n unele comune din partea vestica-montana a judetului,
datorita conditiilor naturale si tipului traditional de economie, densitatea populatiei este
frecvent sub -+ locuitori67mp, n timp ce n :odisul Sucevei, densitatea depaseste ;++ si
amplasare
Regiune: Bucovina
Reedina: Suceava
Populaie:
<=otal 4++49
<,ensitate9
>ocul *
1//.-5. loc.
/+ loc67m?
Suprafa:
<=otal9
>ocul 4
/...5 7m?
Abreviere: S
;
c#iar ;.+ locuitori67mp. (udeul este compus din . municipii, ;; ora&e, @* de comune si
5*@ de sate. $mpreuna cu populatia romAneasca majoritara, pe teritoriul judetului Suceava
convietuiesc n deplina ntele"ere si alte nationalitati. :onderea acestora n totalul
locuitorilor este de 5,-2, reprezentativi fiind ucrainenii, "ermanii, polonezii, rusii,
lipovenii, evreii si alte nationalitati. >a sfAr&itul anului 4++. judeul Suceava dispunea de
o reea de cale ferat n lun"ime total de .41 7m, din care 4-4 7m era electrificat.
,ensitatea de 1;,. 7m 6 ;+++ 7mp teritoriu este mai mare decAt cea la nivelul rii 0-.,@
7m6;+++ 7mp3. 8eeaua drumurilor publice avea o lun"ime de 4-/; 7m, din care 15; 7m
drumuri naionale. ,ensitatea reelei de drumuri publice de 4@ 7m la ;++ 7mp teritoriu
plaseaz judeul Suceava sub nivelul densitii nre"istrat pe ar de 55,. 7m la ;++. Cai
de acces in judet9 aeriene-Beroportul International CStefan cel MareC situat la ;- 7m de
orasul Suceava, cu posibilitati pentru traficul international si asi"urare, la cerere, a
serviciilor de vama-"ranitaD Beroportul Eloreni situat la ;+ 7m de orasul 'atra ,orneiD -
#elioporturi in localitatile :utna, 'oronet, 'atra Moldovitei si SucevitaD rutiere9 drumul
european F /. Bucuresti - Suceava - Gernauti si drumul european F ./ !almeu - Suceava
H SculeniD feroviare9 ma"istrala Bucuresti - Suceava - 'icsani - Iiev - 'arsovia H
Moscova D calea ferata Gluj - Suceava - Iasi.7mpD >un"imea drumurilor modernizate este
de @;/ 7m din care 4.* 7m sunt europene.
!abel 1.:opulaia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale 0 la sfAr&itul
anului3

mii persoane
"udeul Suceava #$$$ #$$1 #$$# #$$% #$$& #$$'
=otal, din care9 4*5,- 4*;,. 4.-,* 4.+,@ 4-5,+ 4-5,-
B"ricultur, vAntoare &i silvicultur ;.*,* ;.-,; ;54,- ;41,5 ;;.,/ ;;*,+
:escuit &i piscicultur +,; +,; +,; - - +,;
Industrie -4,4 -5,+ -1,@ -1,/ --,1 -+,@
- Industrie e)tractiv 5,+ 4,/ 4,1 4,. 4,5 4,4
- Industrie prelucrtoare 5.,- 51,1 -;,+ -;,- 5@,- 5.,*
- Fner"ie electric &i termic, "aze &i ap 5,/ 5,1 5,5 4,@ 4,@ 5,+
Gonstrucii /,; 1,+ .,@ *,4 *,/ 1,-
Gomer ;/,; 4;,1 4;,/ 4;,5 44,+ 41,4
!oteluri &i restaurante ;,. ;,/ 4,+ ;,/ 5,. -,.
=ransport, depozitare &i comunicaii ;+,5 @,+ @,5 /,1 @,* /,.
4
Intermedieri financiare ;,. ;,. ;,- ;,- ;,- ;,1
=ranzacii imobiliare &i alte servicii -,* -,5 .,- 1,* .,@ .,4
Bdministraie public &i aprare 5,5 5,. 5,1 5,/ -,+ -,-
$nvmAnt ;5,+ ;4,/ ;4,* ;4,/ ;5,4 ;5,5
Sntate &i asisten social /,/ /,/ @,; /,@ /,- @,-
Gelelalte activiti ale economiei naionale -,; .,+ -,; .,5 1,* .,@
,in analizele statistice reiese ca activitatile care contribuie la dezvoltarea economico
sociala a judetului sunt indisolubil le"ate de e)ploatarea padurilor, dezvoltarea turismului
si revi"orarea a"riculturii, in care, sectorul cresterii animalelor, ocupa un loc prioritar.
=abelul 4. :rodusul intern brut 0(udetul Suceava3
Bnii 4+++ 4++; 4++4 4++5 4++-
mil. >ei 8J-
preturi curente3
;/+4,
.
4.@1,4 5.1/,4 -144,@ ...-,4
Kdatele pentru :IB 4++. nu sunt definitive

CAP. # Prezentarea potentialului turistic al zonei
A( A!RAC!)) *A!+RAL,
Cli-a este una temperat continentala. 'enind dinspre vest, masele de aer isi pierd treptat
din umezeala in timpul traversarii Garpatilor Jrientali, incat in partea estica a judetului
ajun" mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Berul de ori"ine nordica
aduce ninsori iarna si ploi reci primavara si toamna. ,in est, judetul primeste influente
climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, "er si viscole iarna. =emperaturile
minime coboara uneori pana la - 5/,.LG, iar temperatura cea mai ridicata a fost de 5@,/LG
0iulie 4+++3. :recipitatiile cazute sub forma de ploaie reprezinta *+-/+2 din totalul
acestora. Gele mai mici cantitati de precipitatii se inre"istreaza in luna februarie, iar
cantitatile cele mai abundente sunt de obicei in lunile mai si iunie. 8e"imul vanturilor
este determinat de sistemul terasat al reliefului. In partea superioara a culmilor muntoase
domina vantul de vest, iar in re"iunea de podis directia vantului este influentata de
5
orientarea curentilor de vale. In anul 4++., minima absoluta anuala a fost de -4+,/LG,
ma)ima absoluta de 55,.LG, iar cantitatea anuala de precipitatii a fost de /+/,4 mm.
Relief. ,e la 'est catre Fst, relieful inre"istreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile
de forme orientandu-se in fasii directionate nord-sud si in "eneral, paralele intre ele. In
ansamblu, teritoriul judetului cuprinde doua importante unitati de relief - re"iunea
muntoasa si re"iunea de podis. 8e"iunea muntoasa este alcatuita din masive, "rupe de
masive si comple)e de culmi, separate intre ele prin culoare adanci astfel9 Masivele
Su#ard si GalimaniD Muntii :ietrosu Bistritei, Mrintiesu Brostenilor, StanisoareiD
Masivele Miumalau - 8arauD Jbcinile Eeredeului si Mestecanis. Intre acestea, culoarul
depresionar ,orna-Gampulun" Moldovenesc - Mura !umorului. 8e"iunea de podis este
mai coborata cu 4++ m fata de cele mai joase culmi muntoase. Gele mai importante
subunitati de relief din aceasta re"iune sunt9 ,ealurile piemontane Mar"inea-Giun"i,
,epresiunea 8adauti, :odisul Suceava-Ealticeni, :odisul ,ra"omirna, ,epresiunea
>iteni, Gampia premontana Baia, Guloarul 'aii Siretului. In alcatuirea "eolo"ica,
ar#itectura teritoriului judetului Suceava are drept caracteristica de baza succesiunea de la
vest la est a patru zone structurale9 zona vulcanica, zona cristalino-mezozoica, zona
flisului si zona de platforma. Bceste zone reprezinta un adevarat mozaic "eolo"ic
cuprinzand o mare parte din tipurile de roci vulcanice, metamorfice si sedimentare care
alcatuiesc pamantul tarii noastre.
egetatie si fauna sunt determinate de clim &i relief, variind de la etajul alpin &i
subalpin de pe vArfurile montane din judeul Suceava la etajul silvostepei &i stepei din
judeele Boto&ani, Ia&i &i 'aslui. Burul verde, padurile, ocupa peste .42 din suprafata
judetului, constituindu-se n cel mai ntins si bo"at fond forestier al tarii si ocupAnd o
pondere de peste *2 din ntre"ul potential silvic al 8omAniei. (udetul Suceava dispune si
de un valoros si variat fond cine"etic si piscicol, precum si de cele mai remarcabile pajisti
din tara. Elora si fauna confera judetului Suceava o ine"alabila frumusete si atractivitate.
:onderea ve"etatiei o alcatuiesc padurile, cu o compozitie de *@,-2 rasinoase si 4+,12
foioase. :adurile de foioase sunt formate din arbori de fa", stejar, carpen, frasin, tei,
mesteacan si o mare diversitate de arborisuri. In amestec se "asesc plopul, paltinul,
sorbul, malinul, scorusul si mai rar tisa. Eauna, bo"ata si pretioasa, include numeroase
-
specii cu valoare cine"etica ridicata9 ursul si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul,
vulpea, jderul, #ermina, di#orul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul,
corbul, diverse specii de acvile, vulturi,bufnite.8aurile de munte adapostesc specii rare de
pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a. Sub e"ida
Bcademiei 8omane sunt protejate si ocrotite peste 4+ de rezervatii naturale9 rezervatii
geologice - G#eia Moara ,raculuiD Stratele "eolo"ice de la :ojoritaD Glipa triasica de pe
paraul cailor - Eundu MoldoveiD rezervatii forestiere - Godrul multisecular de la
SlatioaraD :adurea multiseculara de pe masivul MiumalauD :adurea de la NamosteaD
=inovul mare de la :oiana Stampei si Saru ,orneiD rezervatii floristice - Eanetele
seculare de la :onoare - BosanciD Eanetele seculare de la Erumoasa-MoaraD Eanetele
seculare de pe muntele =odirescu - Masivul 8arauD Mestecanisul pitic de la >ucinaD
Stru"urele ursului de la Benea - Moldova SulitaD Gomple)ul de nuferi din SalceaD
rezervatii -i.te - Gomple)ul natural-"eolo"ic de la Nu"reniD Gomple)ul "eolo"ic din
GalimaniD =urbaria de la Mradinita.
/idrografie. 8eteaua #idro"rafica este formata din rauri, paraie, lacuri, iazuri, mlastini si
importante rezerve de ape subterane. =oate apele care dreneaza teritoriul judetului sunt
tributare raului Siret. ,evin astfel, principali afluenti raurile Suceava, Moldova, Bistrita,
,orna care isi au zonele de obarsie in coroana de munti inalti de la 'est si ord - 'est.
8eteaua #idro"rafica are o densitate care depaseste frecvent ; 7m67mp in zona de munte,
scazand sub +,. 7m67mp in zona de podis. =erenul arabil are o suprafata de ;/;5 7mp si
bazinul #idro"rafic cuprinde ;51 7mp de rauri si iazuri. :rincipalele lacuri9 ,ra"omirna
0lac de acumulare3, Elticeni, !orodniceni 0iazuri3. Un loc important l ocupa apele
minerale, renumite de multa vreme datorita efectelor lor terapeutice ntr-o "ama de
afectiuni ale or"anismului uman. umai in ,epresiunea ,ornelor e)ista peste -+ izvoare
minerale, renumite fiind deja, cele din 'atra ,ornei, Saru ,ornei, :oiana e"ri, Gosna
s.a. epuse in valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Brosteni, Mura !umorului,
Solca. Nona 'atra ,ornei este bo"ata, de asemenea, n ape carbonatate-feru"inoase, ceea
ce a facut din localitatea cu acelasi nume una dintre cele mai vec#i si mai cunoscute
statiuni balneare din Garpatii Jrientali. Gel mai intins bazin #idro"rafic este cel al raului
Moldova, care dreneaza impreuna cu afluentii sai 5.2 din suprafata judetului. Urmeaza
.
ca marime Bistrita 05+23, Suceava 05+23, Siretul 0;+23. Bpele statatoare sunt sub forma
de lacuri antropice, iazuri pentru piscicultura, acumulari industriale, mlastini. Gele mai
importante acumulari antropice sunt cele 1 lacuri din lun"ul Somuzului Mare, intre care
si vestitul lac Cada ElorilorC. J importanta bo"atie a judetului o reprezinta resursele
subsolului. Bici se afla numeroase rezerve de minereuri polimetalice - aur, ar"int, plumb,
zinc, uraniu, mari cantitati de sulf, sulfuri comple)e, man"an, baritina, carbuni inferiori,
importante rezerve de sare, materiale de constructii si balastiere.
0( A!RAC!)) A*!R1P)C,
2onu-entul de ar3itectura -edievala 2irauti. Biserica Mirauti este cel mai vec#i
monument reli"ios din Suceava, opera a domniei lui :etru Musat I. Jdata cu crearea
Mitropoliei Moldovei si aducerea n ;-+4 de catre Ble)andru cel Bun a moastelor Sf.
Ioan cel ou la Suceava, lacasul devine catedrala mitropolitana si implicit loc de un"ere
a viitorilor domni ai tarii. ,istrusa de turci, probabil la ;-*1, Stefan cel Mare o recladeste
dAndu-i o noua nfatisare.
1bservatorul Astrono-ic
:ro"ram de activitate9
;. Nilnic @9++ - ;*9++ - spectacole de planetariu 0se prezinta aspectul cerului instelat la
data respectiva sau diverse alte teme de astronomie cu ajutorul proiectorului NI:4 care
poate reda9 circa 1+++ de stele, planete vizibile cu oc#iul liber, soarele, luna si miscarile
acestora3 :ro"ramul dureaza circa -+ de minute.
4. :e terasa de observatii - marti, miercuri si joi intre orele @9++ - ;*9++ observatii cu
luneta si telescop asupra soarelui
5. Seara ;/9++-4; 0la cerere pro"ram prelun"it3 se observa stelele, planetele, luna etc.

Ruinele Palatului 4o-nesc.Se afla la numai cAtiva zeci de metri de biserica Sf.
,umitru. Jdata cu stabilirea resedintei domnesti de la Siret la Suceava, :etru Musat I
construieste n e)tremitatea vestica a asezarii o casa domneasca si un turn - locuinta din
piatra pentru suprave"#erea drumului de acces n oras, prin includerea vec#ilor cladiri de
zid, dar si prin noi constructii definitiveaza ansamblul :alatului ,omnesc prin care
1
Gurtea ,omneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de "en din
ntrea"a Moldova.
Casa -uzeu Solca - situat pe drumul de acces spre mnstirile Brbore, !umor este un
monument reprezentativ n ce prive&te ar#itectura tradiional &i cultura &i civilizaia
popular bucovinean. Gasa este de tip camer-tind-camer cu foi&or &i prispa lutuit.
Buctria are un cuptor tradiional cu vatr &i plit reconstituit dup tipolo"ia mijloacelor
de nclzit din zon.
Un rol important n viaa cultural l au &i celelalte instituii de cultur, pe raza
judeului e)istAnd 5+ muzee. ,e remarcat este Gomple)ul Muzeal Bucovina, Muzeul
Satului Bucovinean, Muzeul de Otiinele aturii din Suceava, Muzeul de Brt :opular
din 'atra ,ornei, Muzeul PBrta >emnuluiQ din GAmpulun" Moldovenesc, Muzeul
Ftno"rafic P=e#nici populare bucovineneQ din 8dui, Gentrul de ceramic nea"r de la
Mar"inea, precum &i muzeele mnstirilor :utna, Sucevia, Moldovia,
,ra"omirna.=rebuie mentionate mnstirile ortodo)e pictate care au fost incluse de
UFSGJ printre capodoperele de art ale lumii9 Moldovia, Sucevia, !umor, 'orone,
Brbore, :robota. Blturi de acestea sunt casele memoriale icolae >abi&, Giprian
:orumbescu, Ion Irimescu ce constituie o bo"at zestre literar, etno"rafic &i muzical
precum &i principalele atracii turistice ale judeului care au fost vizitate in anul 4++. de
.-/4+1 vizitatori. Casa -e-oriala Ciprian Poru-bescu, inau"urat n ;@.5, este
adapostit ntr-o ane) ori"inal H sin"ura care s-a pstrat H a fostei case paro#iale de la
Stupca 0Giprian :orumbescu 3 , locuit de familia preotului, scriitorului &i militantului
romAn din Bucovina, Iraclie :orumbescu, ntre anii ;/1. H ;//5.Casa -e-oriala
*icolae Labis, amenajat n locuina din centrul satului Mlini, care a aparinut prinilor
poetului &i unde acesta a trit un timp din scurta &i ful"eratoarea sa via, zmislind aici
poate cea mai semnificativ parte a inestimabilei sale mo&teniri poetice.
alorile folclorice. ,in 4++*, diversele atracii turistice bucovinene vor fi
promovate unitar, n cadrul unui pro"ram cultural-artistic care poart denumirea de
BU> BUGJ'IB. Iniiatorii &i or"anizatorii amplului eveniment sunt 8JMF%:J SB
Bucure&ti &i Gamera de Gomer, Industrie &i B"ricultur Suceava, n parteneriat cu
*
Gonsiliul (udeean Suceava, :refectura (udeului Suceava, :rimria Municipiului
Suceava, Gentrul Fconomic Bucovina, Br#iepiscopia Sucevei &i 8duiului, :rimria
'atra ,ornei, :rimria Mura !umorului, :rimria Sucevia, si multi altii. Intre
festivalurile si sarbatorile reli"ioase si culturale cele mai importante sunt9
< #5 6 %$ iunie #$$7 6 Sucevia8Urmaii Moviletilor H Nilele Gulturii Suceviei
< #5 iunie 6 $1 iulie #$$7 6 9ura /u-orului-Zilele Municipiului Gura Humorului-
Umor la Gura Humorului - ediia a %'I-a
< 1' 6 ## iulie #$$7 6 :lticeni-Zilele Municipiului FlticeniDFestivalul Naional de
Folclor etoarea H ediia a %I'-a
< #$ 6 #1 )ulie #$$7 8 atra 4ornei - Zilele Municipiului !atra "ornei
< #' 6 #5 iulie #$$7 8 C;-pulung 2oldovenesc - Festivalul #nternaional de Folclor
$nt%lniri &ucovinene 'parada portului popular( spectacole )olclorice( t%r* al
meterilor populari+
< 1$ 6 1# august #$$7 6 Suceava - Festivalul de ,rt Medieval te)an cel Mare din
-etatea .ucevei - ediia a II-a
< 1& 6 1< august #$$7 6 Ciocneti - Festivalul Naional al /strvului H ediia a '-a
< 17 8 15 august #$$7 8 Suceava -R0%r*ul Meterilor /opulari - ediia a I%-a
< #% 6 #< august #$$7 8 C;-pulung 2oldovenesc-Zilele -%mpulun*ului
< $7 8 $5 septe-brie #$$7 6 a-a-Zilele !amei 1 #storie( tradiie i turism
< %$ septe-brie #$$7 8 C;-pulung 2oldovenesc-0%r*ul lptarilor
< #7 dece-brie #$$7 6 :lticeni-.culai( *ade( nu dormii2 - Eestival aional de
Jbiceiuri de Grciun &i Bnul ou
< #7 dece-brie #$$7 6 Sucevia-,m pornit s colindm H Eestivalul =radiiilor &i
Jbiceiurilor de Iarn
< #7 6 #= dece-brie #$$7 8 atra 4ornei-/ornii plu*ul Fei Frumoi 1 Eestival
internaional de datini &i obiceiuri de iarn
< #5 dece-brie #$$7 6 C;-pulung 2oldovenesc -=radiii de iarn din zona
GAmpulun"ului Bucovinean
Cap. % Analiza ec3ipa-entelor e.istente si a ofertei de servicii
=abel 5. :rincipalii indicatori privind activitatea structurilor de primire turistica, cu mai
mult de trei structuri de primire din judetul Suceava, pe localitati, in anul 4++.
umar
structuri
Gapacitate de
cazare
e)istenta0numa
r locuri-pat3
Gapacitate de
cazare in
functiune0locu
ri-zile3
umar
total sosiri
umar
total
innoptari
,uarata medie a
sederii pe
total0numar zile3
Municipiul
Suceava
;@ ;41@ -.1-;1 1@/*- ;+;1+; ;,.
Municipiul ;5 14@ ;@.5@- 4;1/5 554/; ;,.
/
Gampulun"
Moldovenesc
Municipiul
Ealticeni
5 ;;/ -51*1 *11@ ;+/++ ;,-
Municipiul
8adauti
1 ;15 .-55/ .@*4 *@-@ ;,5
Municipiul
'atra ,ornei
5* ;@4. 1;-;+1 --@.1 4+4*-5 -,.
Jras Mura
!umorului
;. .+@ ;*4@.- ;@1@/ 5;1*. ;,1
Gomuna
Ilisesti
5 11 ;1*// 1*. */4 ;,4
Gomuna
Manastirea
!umorului
;+ ;5. 4/-*/ ;-*@ -4@/ 4,@
Gomuna
Sadova
* /4 ;11./ 111 ;/5- 4,/
Gomuna
Sucevita
4+ 55; @-*11 .1-. ;++@. ;,/
Gomuna
'ama
;- ;@; --4/5 4@@@ 1/;4 4,5
Gomuna 'atra
Moldovitei
5 -. /-.4 ;;15 ;.1. ;,5
Se observa din tabelul de mai sus ca cea mai mare capacitate de cazare e)istenta
este in municipiul 'atra ,ornei si cea mai mica in comuna 'atra Moldovitei, iar cel mai
mare numar de turisti sosesc in Municipiul Suceava.
$n totalul capacitii de cazare turistice n funciune n anul 4++. #otelurile au
deinut cea mai mare pondere, de .+,@2, urmate de pensiunile turistice rurale cu ;1,-2,
pensiunile turistice urbane ;-,+2, vilele turistice /,12, #oteluri pentru tineret 5,;2,
cabanele turistice 4,;2, campin"urile 4,;2, moteluri ;,12 &i ;,42 au reprezentat
celelalte tipuri de structuri de primire turistic.
=abel -. Indicii de utilizare a capacitatii de cazare in functiune
4++; 4++4 4++5 4++- 4++.
=otal 54,- 4@,; 4.,/ 4-,1 44,.
!oteluri 5@,* 55,/ 5+,* 4@,* 4@,;
!oteluri pentru
tineret
- - - ;4,@ ;+,@
!osteluri - - - *,4 ;.,/
Moteluri ;5,@ ;*,+ ;;,1 ;;,@ @,+
!anuri turistice - - - - -
'ile turistice 4@,; 4*,* 4/,* 4*,- 4*,4
Gabane
turistice
;;,4 @,5 ;+,; @,* *,@
Gampin"uri +,* 4,- 4,@ 1,5 /,4
=abere de copii 4-,1 4-,5 ;.,@ 4+,@ ;.,;
:ensiuni
turistice
- - - - -
:ensiuni ;-,- 4+,5 ;5,1 ;5,5 ;5,;
@
turistice urbane
:ensiuni
turistice rurale
@,; ;*,5 ;/,. ;1,* ;4,5
:ensiuni
a"roturistice
;4,* 4;,- ;.,* ;1,1 -
:opasuri
a"roturistice
- 4,5 5,1 ;,5 +,.
Bun"alouri - - - - ;+,4
)ndicele de utilizare net a capacitii de cazare turistic n funciune in anul
4++. a fost de 44,.2 la total structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic,
n u&oar cre&tere fa de indicele de utilizare nre"istrat n anul 4++-.
:e zone turistice, cea mai mare valoare a indicelui de utilizare net s-a nre"istrat
n Qzona ora&elor re&edin de judeQ, 4/,/2, urmat de zona staiunii balneare 'atra
,ornei 4*,/2, zona Palte localiti &i trasee turisticeQ ;*,+2 &i zona Qstaiuni din zona
montanQ ;-,12.
Indici de utilizare net a capacitii de cazare turistic peste media judeului au
nre"istrat9 vilele turistice din municipiul Suceava 05*,/23 &i staiunea balnear 'atra
,ornei 041,;23D #ostelurile 05*,-23D #otelurile din staiunea balnear 'atra ,ornei
05;,@23 &i municipiul Suceava 04/,423D pensiunile turistice din municipiul Suceava
05+,/23.
Indicele de utilizare net a capacitii de cazare turistic n funciune, pe total
structuri de primire, anul 4++. din judeul Suceava a fost mai mic fa de indicele de
utilizate nre"istrat la nivel naional 05+,/23.
=abel .. Gapacitatea de cazare turistica in functiune-numar de locuri-zile
4++; 4++4 4++5 4++- 4++.
=otal ;-4;;;+ ;5@@-@- ;1-+/44 ;*1+/5@ ;@54.*1
!oteluri @++.+. /**.5* ;+;@/.+ ;+5/1-/ ;+-+*4+
!oteluri pentru
tineret
- - - **+- 4-5.;
!osteluri - - - 14/- ;4*4.
Moteluri 1+;-/ -1//- 5+151 4-@/1 5//4+
!anuri turistice - - - - -
'ile turistice ;-//-- ;-4/++ ;-@*5/ ;.*/4+ ;1/*@;
Gabane
turistice
-;-1- -;*;; -*/5. .;-4/ 1*///
Gampin"uri .;4- *.1- /@+1 4.+1- -1-/4
=abere de copii ;+*;15 /--5+ ;5*-*5 /1*5; -.4@4
:ensiuni
turistice
- - - - -
:ensiuni
turistice urbane
/./*- ;+.+-+ ;-1+1. 4++-1; 41@;-*
:ensiuni
turistice rurale
5-*4- 5-54; 5/.1. /5;1. 4;514*
;+
:ensiuni
a"roturistice
5*41- -/4-; .@-51 1*414 -
:opasuri
a"roturistice
- ;+.11 45;/ ;;4/1 -5-
Bun"alouri - - - - -5++
=abel 1.Gapacitatea de cazare turistica e)istenta-numar de locuri
4++; 4++4 4++5 4++- 4++.
=otal .+5- .;@4 ..** .*.. 1.41
!oteluri 41+4 4-4@ 4/15 4/55 4/+/
!oteluri pentru
tineret
- - - ;/ ;.;
!osteluri - - - ;/ -1
Moteluri ;/@ ;-. @+ *4 ;+@
!anuri turistice ;/ - - - -
'ile turistice -@; -@/ -1- -/1 ./.
Gabane
turistice
;-. ;-. 441 444 454
Gampin"uri 54 -4 /4 ;*- 4*/
=abere de copii ;+.1 ;+.1 /+- -/* -/*
:ensiuni
turistice
- - - - -
:ensiuni
turistice urbane
4-* 5*- -@- 1.4 /-@
:ensiuni
turistice rurale
;+/ ;*@ ;/5 545 @-*
:ensiuni
a"roturistice
;-1 4/- 555 51/ -
:opasuri
a"roturistice
- -+ 5/ ;+4 ;-
Bun"alouri - - - - 4+
Cap. & Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare
=abel *. Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica pe tipuri de structuri
4++; 4++4 4++5 4++- 4++.
=otal ;.;5*/ ;14-45 ;14-*5 ;/*-;4 ;@4;4+
!oteluri ;;/./* ;;@551 ;455@* ;5-/4; ;5-*/;
!oteluri pentru
tineret
- - - *15 ;;.4
!osteluri - - - 4*; @*5
Moteluri 1*@* 1*-4 5441 41.* 5+45
!anuri turistice - - - - -
'ile turistice ;+;4; @;*5 @;*; ;;;+- ;5@-+
Gabane
turistice
5-4+ 54+5 54@1 54/5 5@5.
Gampin"uri 5- ;.. 45; ;;@. ;+1+
=abere de copii 5;;- 5./4 5-/@ .;@;5 ;;@.
:ensiuni
turistice
- - - - -
:ensiuni
turistice urbane
.4/- ;;@-4 ;;-@* ;145. ;@./.
:ensiuni ;/.- 554@ -+41 11@1 ;4;@*
;;
turistice rurale
:ensiuni
a"roturistice
4;.@ -*;@ -+/; -/*1 -
:opasuri
a"roturistice
- 4-4 .@ ;+4* 4
Bun"alouri - - - - 4**
*u-rul de sosiri ale turitilor n structurile de primire turistic cu funciuni de
cazare turistic n anul 4++. a fost de ;@4;4+, din care sosiri ale turi&tilor romAni **,.2
&i sosiri ale turi&tilor strini 44,.2 0in crestere cu 4,.2 fata de anul precedent3.
Gomparativ cu anul 4++; numrul total de sosiri a crescut cu 412.
:e zone turistice zona ora&elor re&edin de jude a deinut 5-,42 din numrul
total al sosirilor, zona Palte localiti &i trasee turisticeQ 5+,-2, zona staiunii balneare
'atra ,ornei 4+,*2 &i staiunile din zona montan ;-,*2.
:e cate"orii de clasificare, -+,42 din numrul total de sosiri a fost nre"istrat n
structurile de cazare turistic clasificate cu 4 stele, fiind urmate de structurile cu 5 stele
05;,.23, cu o stea 0;-,/23, cu - stele 0;5,-23 &i cu . stele 0+,;23.
Sosirile nre"istrate n #oteluri au reprezentat *+2 din numrul total de sosiri, n
pensiunile turistice urbane nre"istrAndu-se ;+,;@2, n pensiunile turistice rurale 1,5-2,
n vilele turistice *,4.2, &i 1,442 au reprezentat sosirile n celelalte tipuri de structuri de
cazare turistic 0#oteluri pentru tineret, #osteluri, moteluri, cabane turistice, etc 3.
Gea mai mare parte a turi&tilor strini nre"istrai n anul 4++., provin din rile
situate n Furopa, /@,.2, din rile din Bsia *,-2, din Bmerica -,.2.
,in totalul sosirilor, ponderea cea mai mare au nre"istrat-o turi&tii sosii din9
Mermania 04+,423, Erana 0;;,-23, Italia 0;+,@23, Bustria 0@,523, 8epublica Moldova
0.,+23, Spania 0-,*23, Bn"lia 0-,.23, (aponia 05,/23, Jlanda 05,423.
=abel /. Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de
cazare turistica pe tipuri de structuri
4++; 4++4 4++5 4++- 4++.
=otal -1;+@. -+11.; -454+/ -54--/ -5.;@@
!oteluri 5.*@@@1 4@1.;1 5;55@4 5/+;;/+ 5+5;/4
!oteluri pentru
tineret
- - - @@- 41.+
!osteluri - - - -.4 4+;;
Moteluri /5/4 *@/+ 5.1- 4@1@ 5.+*
!anuri turistice - - - - -
'ile turistice -555.+ 5@.1@ -4@55 -55+* -.@4/
Gabane
turistice
-1-4 5/*- -/.+ -@1@ .5*1
;4
Gampin"uri 5- ;/. 4.1 ;.*- 5/+5
=abere de copii 415@4 4+15@ 4;@+5 ;/+@/; 1/-.
:ensiuni
turistice
- - - - -
:ensiuni
turistice urbane
;4-+. 4;5*. ;@/./ 411@/ 5.;/.
:ensiuni
turistice rurale
5;-1 .@.5 *;44 ;5//5 414*;
:ensiuni
a"roturistice
-*-/ ;+5;5 @5-1 ;;;/- -
:opasuri
a"roturistice
- 4-* /- ;-* 4
Bun"alouri - - - - -5@
*u-rul de >nnoptri n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare
turistic in anul 4++. a fost de -5.;@@, din care nnoptri turi&ti romAni /.,/2 din total
nnoptri &i nnoptri turi&ti strini ;-,42.
,up numrul de nnoptri n structurile de primire turistic cu funciuni de
cazare din fiecare zon turistic, pe primul loc se situeaz zona staiunii balneare 'atra
,ornei, cu 5/,42 din totalul nnoptrilor, zona ora&e re&edin de jude cu 41,/2 din
totalul nnoptrilor, alte localiti &i trasee turistice cu 44,;2 din nnoptri &i zona
staiunilor montane cu ;4,@2 din nnoptri.
:e cate"orii de clasificare, -5,.2 din totalul nnoptrilor au fost nre"istrate n
structurile de cazare turistic clasificate cu 4 stele, 55,12 n cele cu 5 stele, ;5,42 n
structurile cu o stea, @,12 n structurile cu - stele, cea mai mic pondere nre"istrAndu-se
n structurile de cazare turistic de . stele 0+,;23.
$nnoptrile realizate de turi&tii strini care provin din rile din Furopa reprezint
@;,;2 din totalul nnoptrilor turi&tilor strini.
=abel @. ,urata medie a sederii in structuirle de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica, pe tipuri de structuri de primire

4++; 4++4 4++5 4++- 4++.
=otal-din care 9 5,+ 4,. 4,1 4,5 4,4
!oteluri 5,+ 4,. 4,. 4,5 4,4
!oteluri pentru
tineret
- - - ;,5 4,5
!osteluri - - - ;,* 4,;
Moteluri ;,4 ;,4 ;,; ;,; ;,4
!anuri turistice - - - - -
'ile turistice -,5 -,5 -,* 5,@ 5,5
Gabane turistice ;,- ;,4 ;,. ;,- ;,-
Gampin"uri ;,+ ;,4 ;,; ;,5 5,1
;5
=abere de copii /,. .,/ 1,5 5,. .,*
:ensiuni turistice - - - - -
:ensiuni turistice
urbane
4,5 ;,/ ;,* ;,1 ;,/
:ensiuni turistice
rurale
;,* ;,/ ;,/ 4,; 4,4
:ensiuni
a"roturistice
4,4 4,4 4,5 4,5 -
:opasuri
a"roturistice
- ;,+ ;,- ;,- ;,+
Bun"alouri - - - - ;,1
:entru turi&tii romAni durata medie a &ederii a fost de 4,5 zile iar pentru turi&tii
strini de 4,+ zile.
:e zone turistice cea mai mare durat medie a &ederii s-a nre"istrat n zona
staiunii balneare 'atra ,ornei 0-,4 zile3.
Previzionarea nu-arului de sosiri se poate efectua prin 5 metode9 metoda
modificarii mediei absolute, metoda indicelui mediu al dinamicii S, si metoda trendului
liniar.
=abel ;+. Bl"oritmul de calcul si rezultatul aplicarii -etodei sporului -ediu
;
;

=
n
3 3
n
T ;+;/*,.
U VT ;*;;.@.1
n
4i 3i
4
3 0
= T-/54,+.
= v ;++ K
3

T #?=#2W .2
=abel ;;. Bl"oritmul de calcul si rezultatul aplicarii -etodei indicelui -ediu de dina-ica
Bnii @i ti Ati B@1CDti 0@i8 Ati (
#
4++;
1'1%7$
+
;.;5*+ +
4++4 1<#&#% ;
;1;..*,. *-@+@+,4.
4++5 1<#&7% 4
;*;*-. /.@1@@/-
4++- 1=7&1# 5
;/;@54,. 5++4-@4+
4++. 15#1#$ -
;@4;4+ +
=otal =''75= ;+
/./*4. ;;1*-5@@-,4.
;-
;
;
;
; 6
;
; 6

= = = n
i
n
i
n
i i
3
3
# # #
)B1?$<1
n
4i 3i
4
3 0
=
B&<71?&<
= v
;++ K
3

B #?7#E W.2
=abel ;4
Bl"oritmul de calcul si rezultatul aplicarii -etodei trendului liniar
aTXUi 6 n T T
;*;;.@,1
bT

4
K
i
i i
t
t 3
T
T;+1-/,@
n
4i 3i
4
3 0
= T
T&7'1?=7
YT
;++ K
3

B#?77E F'E
,intre cele trei metode analizate anterior, se ale"e metoda de previziune cea mai
potrivita, adica aceea pentru care coeficientul de variatie este cel -ai -ic 0W.23. :entru
previzionarea numarului de sosiri pe urmatorii 5 ani ale"em metoda indicelui mediu de
dinamica.
Anii @i ti
Ati B@1 G )
ti
H@i8 Ati(
#
4++;
1'1%7$
+
;.;5*+
+
4++4 1<#&#% ;
;1+11-,;; 5+@51@-
4++5 1<#&7% 4
;*+.4/,// 1-/@*4+4
4++- 1=7&1# 5
;/+@@@,5- -;;44.4+/
4++. 15#1#$ -
;@4;;/,/ ;,--
=otal =''75= ;+
/.-,/* ;+@;;5;+.,--
Anii @i ti ti
#
@iGti @tiBaCbGti H@i8 Ati(
#
4++;
1'1%7$
-4 - -5+4*-+
;-@/1;,/ 44*-11*,4
4++4 1<#&#% -; ; -;14-45
;1+.;+,* 51.1/@;,4
4++5 1<#&7% + + +
;*;;.@,1 *.-.*+;@
4++- 1=7&1# ; ; ;/*-;4
;/;/+/,. 5;5@@4;4
4++. 15#1#$ 4 - 5/-4-+
;@4-.*,- ;;5/5/,*1
=otal =''75= - ;+ ;+1-/@ /..*@*,5 ;;4@+;14/,4
;.
=abel ;5. :revizionarea pe urmatorii 5 ani
Se observa tendinta de crestere
permanenta a numarului de sosiri in
(udetul Suceava, e)plicabil datorita
faptului ca este unul dintre cele mai
frumoase judete ale tarii. ,esi cresterea numarului de turisti in judetul Suceava poate
influenta si in mod ne"ativ aceasta zona 0de"radarea mediului, poluare3, eu cred ca
aceasta crestere a turismului aduce mai multe beneficii decat pierderi.
Cap '. Propuneri de valorificare . Erumuseea peisajului, diversitatea
"astronomic, tradiiile, ospitalitatea proverbial a locuitorilor, e)istena unui numr mare
de atracii turistice pe un spaiu restrAns, e)istena structurilor de cazare turistic moderne
e)plic numrul mare de turi&ti care viziteaz anual judeul Suceava. Eederaia
Indernaional de =urism a (urnali&tilor &i Scriitorilor 0EI(F=3 a decernat :remiul
Internaional :JMMF ,ZJ8 n ;@*. acestei zone, cunoscut acum n ntrea"a lume. u
e de mirare ca din ce in ce mai multi turisti sosesc in Suceava de la an la an. :e tot
cuprinsul judeului Suceava, dar mai ales n zona Bucovinei se pot practica o multitudine de
forme de turism.
Turismul cultural prezint mari posibiliti de atracie pentru turi&tii strini prin
inte"rarea valorilor de patrimoniu cultural naional n cel european &i mondial.
$n plus, o atracie deosebit a zonei o constituie numeroasele activiti artianale ce au
loc aici9 pictarea icoanelor 0cca. ;. artizani plus maicile de la mnstiri3, ncondeierea oulelor
01+ de ateliere de artizanat3, me&te&u"ul lemnului 0;+ artizani care fabric butoaie, .4 sculptori n
lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiionale3, olrit 0n special olritul cu ar"il
nea"r, cunoscut n ntrea"a lume3, sculptura n piatr, esutul &i lucrturile din piele, blnrie,
m&ti populare.
Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesit multe mbuntiri pe linia
modernizrii bazei materiale. Municipiul 'atra ,ornei, declarat staiune turistic s-a dezvoltat n
special prin turism, datorit staiunii balneoclimaterice &i a izvoarelor de ap mineral.
Turismul rural( form particular de turism, mai comple), cuprinzAnd atAt activitatea
turistic propriu-zis 0cazare, pensiune, circulaie turistic, prestare de servicii suplimentare3, cAt
&i cea economic 0de re"ul a"ricol3, "se&te n satele bucovinene premise favorabile de
dezvoltare. Spaiul rural dispune de un bo"at potenial turistic care e)ist atAt n zonele montane,
cAt &i n cele submontane.
Anii ti
Ati B@1 G )
ti
#$$< 5 #1'5#5?'1
#$$7 - ##5111?=#
#$$= . #&%$=7?<&
;1
Turismul de tranzit necesit mbuntiri multiple le"ate de modernizarea &i e)tinderea
cilor rutiere &i feroviare, cAt &i a serviciilor aferente.
Turismul pentru vntoare i pescuit, ca i cel pentru practicarea sporturilor nautice
necesit a fi promovat avAnd n vedere potenialul e)istent - cine"etic, piscicol &i #idro"rafic.
Turismul pentru echitaie beneficiaz de e)istena a dou #er"#elii9 la 8dui &i >ucina.
Turismul pentru sporturi de iarn este practicat n zona municipiilor GAmpulun"
Moldovenesc &i 'atra ,ornei, dar acesta poate cunoa&te o e)tindere mult mai mare.
Turismul extrem se poate desf&ura ntr-un mediu n care condiiile "eo"rafice sunt
favorabile 0 peisaje naturale atractive, obiective naturale ori"inale etc.3. Ga parte component a
turismului n "eneral, turismul e)trem este sinonim cu turismul de aventur, cuprinzAnd activiti
specifice9 alpinismul, parapanta, navi"aia, cltoriile cu mijloacele motorizate, sno[boardin"
e)trem, cavin", etc. Munii Bucovinei ofer e)celente condiii pentru practicarea unor activiti ce
in de turismul de aventur.
Turismul de congrese i reuniuni se poate intensifica, utilizAnd infrastructura turistic
mbuntit a unor ora&e ca Suceava, Mura !umorului, GAmpulun" Moldovenesc, 'atra ,ornei,
zona avAnd atuuri mari pentru a fi inclus n oferta turistic naional &i internaional pentru
acest tip nou de turism.
Turismul de recreere, odihn i agrement trebuie e)tins prin amenajri mai ales n zona
periurban. ,eclararea municipiului GAmpulun" Moldovenesc &i a ora&ului Mura !umorului ca
staiuni turistice de interes naional, a desc#is posibilitatea reorientrii finanrilor pentru
dezvoltarea spaiilor de odi#n &i a"rement.
Turismul de vntoare I cinegetic este practicat pe teritoriul judeului Suceava datorit
condiiilor deosebit de favorabile e)istente.
Punctele tari ale judetului Suceava in ceea ce priveste cadrul natural sunt9 poziia
"eo"rafic H peisaje naturale atractiveD relief foarte variat H o zon natural deosebitD
flor, faun diverseD resurse naturale 0ale solului &i subsolului3 bo"ateD ecosistem,
rezervaii naturaleD e)istena arealelor turistice 0zone3 deosebiteD posibilitatea de a
practica diverse tipuri de turism pe toat perioada anului 0n toate anotimpurile3. In ceea
ce priveste potentialul turistic, judetul Suceava are ca puncte tari9 e)istena monumentelor
istorice 0mnstirile din Bucovina3D e)istena Pcelor ;+++ de bisericiQD e)istena
muzeelorD e)istena caselor memorialeD valorificarea spaiului multicultural &i multietnic,
cu un bo"at trecut istoric. Punctele slabe sunt9 insuficienta valorificare &i dezvoltare a
potenialului turistic de care dispune judeulD insuficienta pre"tire de specialitate a unor
lucrtori din industria ospitalitiiD insuficienta comunicare &i coeziune pentru realizarea
unor obiective majore n domeniul turismului.
)n ceea ce priveste zonele de interes turistic? o atentie deosebita trebuie
indreptata in ur-atoarele directii 9 susinerea proiectelor care introduc valoare
turistic, obiective &i evenimente culturale &i spirituale din BucovinaD dezvoltarea unor
;*
noi staiuni turistice9 GAmpulun" Moldovenesc, Gacica, Botu& 0staiune etno"rafic3D
dezvoltarea unor spatii de vanzare a produselor artizanaleD trebuie promovate pro"ramele
de curatenie, reparatii si infrumusetare a comunitatiiD infiintarea unui sat de vacanta
pentru tineret D amenajarea unui club de a"rement la satul de vacanta D amenajarea
domeniului sc#iabil D constituirea :arcului aional 8e"ional al Mnstirilor din
BucovinaD restaurarea monumentelor istorice, mnstiri &i refacerea unor obiective
turistice de mare interes 0Gazinoul de la 'atra ,ornei3D crearea unei Burse de turism la
SuceavaD includerea unor case de vacan 0pensiuni a"roturistice3 n reeaua de a"eni de
turism din 8omAnia &i n reelele europene profesionale D modernizarea infrastructurii
aerieneD modernizarea, e)tinderea &i refacerea infrastructurii de transport rutierD
construirea de drumuri ce sa asi"ure accesul spre aceste zone si de locuri de parcareD
e)tinderea &i modernizarea infrastructurii de mediuD realizarea unor proiecte de
infrastructur n cadrul Furore"iunii :rutul de SusD e)istena unor pro"rame cu
cofinanare internaional orientate direct pentru protecia mediului &i a naturii 0>IEF,
FGJ>IIS, 8FG, G5F &i altele3D dezvoltarea parteneriatelor n vederea derulrii
proiectelor de mediuD posibilitatea finanrii6cofinanrii de la Eondul de Mediu a unor
proiecte prioritare de mediuD elaborarea &i respectarea msurilor cuprinse n :lanul >ocal
de Bciune pentru :rotecia Mediului al judeului SuceavaD crearea Gentrului de afaceri
0e)poziional3 PBucovinaQ de lAn" Beroportul Suceava.
J solutie pentru "asirea fondurilor necesare realizarii acestor proiecte o reprezinta
ta)a pe locul de cazare autorizata prin le"islatia romaneasca si care permite
institutionalizarea la nivel local a unei ta)e care poate varia intre +,.2 si .2 din pretul
afisat per loc de cazare in scopul dezvoltarii si promovarii activitatii turistice si de
asemenea se poate utiliza un procent din cifra de afaceri obtinuta in domeiul #otelier.
Proble-e critice care influeneaz asupra activitii turistice9 destinaia turistic
Bucovina ese inclus n /+-@+2 din circuitele turistice din 8omAnia, ns, n "eneral, este
considerat o zon de tranzit deoarece durata medie de &edere a turi&tilor aici este destul
de micaD lipsa unei mrci turistice QBucovinaQD raportul dintre preul produselor turistice
&i calitatea serviciilor prestateD lipsa unei politici eficiente de promovare a BucovineiD
lipsa centrelor de informare &i promovare a BucovineiD preocupri reduse n dezvoltarea
micilor me&te&u"uri artizanale &i a reelei de distribuie de produse artizanale specificeD
situaia infrastructurii rutiere &i de comunicaie.
Ar fi nevoie de o strategie initiala de valorificarea potentialului turistic al
Judetului Suceava? care sa includa un pro"ram de publicitate, cu ajutorul internetului
care este din ce in ce mai utilizat si accesibil. Un site actualizat in permanenta cu
informatii, calendar al evenimentelor, trasee turistice, pareri ale celor care au vizitat zona
respectiva. Incurajarea scrierii unor prezentari turistice de calitate despre judetul Suceava.
Instruirea localnicilor, care ar trebui sa vorbeasca frumos despre locurile in care traiescsi
sa aprecieze specificul zonei. Bmabilitatea si comportamentul oamenilor pot face o
parere buna turistilor0 e)ista si un proverb 9 \ Jmul sfinteste locul ]3. Fc#ipamentele de
alimentatie si pentru mijloacele de a"rement nu trebuie luate in calcul doar atunci cand
este vorba de turisti, localnicii pot fi si ei consumatori.
;/