Sunteți pe pagina 1din 7

OBOSEALA S I FACTORII

SA I DETERMINANT I

TNASE ANDREEA-ROXANA
MASTER ANUL I-
KINETOTERAPIA N
AFECTIUNILE
APARATULUI
LOCOMOTOR

1
OBOSEALA I FACTORII SI DETERMINANI

Oboseala este o stare fiziologic, reversibil, a organismului , care apare n urma unui efort solicitant (
de volum si intensitate semnificative), manifestat prin diminuarea capacitatii de a presta efort psihofizic.
Fiind o recatie fiziologica neplacuta, de disconfort general sau local, aceasta poate sa se diminueze si
sa dispara prin odihna
Starea de oboseala poate sa se instaleze , in general , in urma unor activitati de mare solicitare fizica
si/sau psihica, pe fondul unor situatii speciale, precum:
- stare de sanatate precara
- conditiile grele de viata si de munca
- factorii defavorabili ai mediului fizic si socioprofesional
- cerinte superioar de prestare a unor eforturi fizice si /sau psihice ( efort sportiv)
Ea nu este o boal, dar poate avea consecine temporare asupra organismului precum slbirea ateniei
fa de munca ndeplinit i fa de mediu. Specialitii clasific oboseala n urmatoarele grupe:
- Oboseala musculara (dinmica si statica) determinata de efortul musucularsi de contractarea
musculara fixa
- Oboseala neurosenzorial cauzat de tensiunea nervoas a simurilor (ochi, urechi).
- Oboseala psihic determinat de factori de natur psihic.

Forme ale starii de oboseala
n situatii in care oboseala se instaleaza in umra unui efort fizic sportiv care nu depaseste limitele
capacitatii functionale a organismului, se apreciaza faptul ca oboseala are o forma fiziologica,
manifestarea ei fiind la nivel muscular (periferic) sau la nivel neuropsihic(central).
Daca limitele functionale ale organismului sunt depasite, oboseala se apreciaza ca forma patologica
,manifestat att la nivel periferic , ct i la nivel central
Starea de oboseala se apreciaza in functie de unele aspecte de ordin cantitativ i calitativ ale
manifestarii sale.
Bugard, citat de C. Bota (2000) , ordoneaza stadiile care se instaleaza la un organism obosit , astfel:
- Stadiul I oboseala cu raspuns armonios este specifica sportivilor
- Stadiul II oboseala cu raspuns oscilant se manifesta cand refacerea este incompleta
- Stadiul III oboseala cu raspuns discordant cand starii fizice de oboseala i se aduga si oboseala
psihica , uneori , si o stare de boala

2
- Stdiul IV cu epuizare starea patologica , care cuprinde pe langa sfera sistemului muscular si pe
cele neurovegetativa , metabolica si endocrina
ntre oboseala si epuizare este o diferenta cantitativa, prin care fenomenele de oboseala dispar dupa
maximum 24 de ore , pe cand procesele de refacere dupa epuizare impun un minim de 4-7 zile, cu o
terapie medicala completa.
Dupa eforturi semnificative , care scad marcant rezervele energetice de la nivelul aparatelor si
sitemelor organismului , se instaleaza repausul anabolic. Daca printr-un efort se depasesc posibilitatiile
functionale ale organismului se creeaza premisele intrarii intr-o faza de dissinergism functional, ce
poate conduce la oboseala patologica.

Oboseala fiziologica
Se manifesta sub forma :
- oboseala acuta periferica (oboseala musculara)
- oboseala acuta centrala (oboseala neuropshica)

Oboseala acuta periferica (oboseala musculara)
Oboseala musculara este cauzata de contractiile musculare repetate, care consuma rezervele
energetice , deranjand homeostezia (echilibrul fizio-chimic) organismului.Oboseala se acumuleaza
treptat, in functie de durata si intensitatea efortului , ajungand la un moment dat ca sarcina , exercitiul
sa nu mai poata fi continuat , fapt ce determina incetarea executiei.
Oboseala musculara poate fi provocata de urmatoarele cauze , de ordin enrgetic:
- Epuizarea rezervelor de CP muscular, in cazul eforturilo anaerobealactacide si lactacide (0-45 dec);
- Epuizarea rezervelor de CP muscular si crestera concentratiei de acid lactic, in cazul eforturilor de
anduranta scurta (45 sec- 2 min);
- Crestera acidului lactic muscular , insotit de crestrea amoniacului hepatic , in cazul eforturilor de
anunranta medie (2-10 min);
- Epuizarea glicogenului muscular , in cazul eforturilor de anuranta lunga tip I si II (10-35-90 min);
- Epuizarea glicogenului muscular, nsotita de acumulare de peroxizi lipidici , n cazul eforturilor de
anduran lunga tip III-IV (90 min -6 ore- peste 6 ore).
Pe langa limitele de ordin enrgetic, oboseala poate fi indusa i de alte cauze , precum:
- dezechilibru ionic intramuscular , contractiile cu frecventa si durata mare produc pierderi de
potasiu i calciu , ceea ce are efect reducerea suplimentara a capacitatii de contracie muscular;

3
- oboseala la nivelul sinapsei neuromusculare , ce perturb trimiterea comenzii de la nivelul motor ,
la muchii;
- tipul de fibre, deoarce fibrele albe (fazice) obosesc mai usor decat fibrele rosii( lente), considerate
rezistente la oboseal;
- lipsa de oxigen cauzat de irigaie sanguin insuficent la niveul muchilor.
Aadar , oboseala musculara este o stare fiziologic reversibil care se instaleaz n mod normal , din
cauza depasirii unor limite ale capacitaii funcionale ale sistemului neuromuscular , ca urmare a unor
activitai considerabile. Activitatea muchilor este condiionat de efortul energetic cu ct prestaia
muscular este mai solicitant (din punct de vedere a volumilui, intensitaii, complexitaii), cu att mai
repede se instaleaz oboseala.
n antrenamentul sportiv , n leciile de educaie fizic ,apariia strii de oboseal muscular poate fi
amanat prin utilizarea raional a exercitiilor fizice , respectiv ,prin raportarea optim a efortului i a
pauzelor.
n situatia n care oboseala se instaleaz n urma depairii capacitaii funcionale a organismului , se
apreciaz faptul c se manifest starea de oboseal in form patologic.

Oboseala acut central (obosela neuropsihic)
Conceptul de oboseal acut central sau oboseal neuropsihic , se defineste prin: diminuarea
capacitatii de a realiza aciuni coordonate , cu aceeai precizie ca in starea de repaus.
Oboseala central are conexiuni stranse cu oboseala periferic deoarce informaiile afernte emise de
la muchi ( de la perifeire ) au ca raspuns impulsurile inhibitorii , care conduc la ntreruperea efortului.
Mecanismele fiziologice care au ca urmare instalarea oboselii centrale sunt:
- scadrea glucozei sanguine - care are ca efect si asupra creierului acesta fiind exterm de sensibil la
scaderea gilcemiei
- acumulare de aminoacizi esentiali n creier produce perturbari la nivelul neuronilor ;aminoacizii
care nu sunt metabolizati se acumuleaz la nivelul creierului, de unde induc tulburari neuronale
- stersul
Oboseala central se recunoaste dupa urmatoarele aspecte:
- reducerea capacitatii de coordonare , cooperare dintre sistemul nervos central si sistemul muscular
fiind tulburat, in cazul n care una dintre componentele sistemului de control si reglare a miscarii
este afectat
- reducerea capacitatii de performan senzorial face ca oboseala central s reduc starea
funcional a componentelor analizatorilor ( segemtul perfeirc al receptorilor, segmentul de

4
conducere , segemntul central al analizei si sintezei informaiilor) , efectul manifestndu-se n
modificarea pragului sensibilitaii optice, auditive, tactile.
- Tulburari n funcionalitatea fenomenelor psihice reglatoare , deoarce oboseala central reduce
aportul energiei psihonervoase n procesele senzoriale si congnitive. Procesul psihic reglator atenia
i pierde din calitaile esentiale de concentrare si mobilitate.
- Tulburari ale proceselor de cunoastere superioar sunt remarcate, deoarece oboaeala psihofizic
altereaz capacitatea de gandire , de evaloare corect a unor informaii
- Cretera timpului de recaie motric se constat in starea de oboseal fizica , caci se mrete latena
recaiei motirce simple , dar mai ales a reciei complexe , fapt determinat de : cretera timpului de
procesare a informaiilor la nivel central sau de reducerea starii functionale a neuronilor si
sinapselor.


Oboseala patologic
Oboseala patologic , isntalat dupa eforturi care depasesc limitele fiziologice ale organismului, se
manifest sub dou forme :
- Oboseal patologic acut- suprancordarea
- Oboseal patologic cronic

Oboseala patologic acut
Conform definiiei lui I. Dragan (2002), suprancordarea este o forma acut a oboselii patologice ,
care const n discordana dintre gradul solicitarii si capacitatea de raspuns , pe moment , a
organismului.
Cele mai frecvente forme de manifestre a suprancordarii (oboseala patologic acut) sunt:
- Durerea muscular , care este o suferina fizic neplacut, resimit n muschi dupa un efort prestat
la un anumit nivel de solicitare
- Clacajul muscular- decalnat de o contractur muscular ; durere si disconfort local
- Clacajul cardiac ( inim fortat) , ce se poate manifesta de la simpla tulburare a ritmului ( apariia
extrasistolelor ), la stopul cardiac, are derpt cauz un dezechilibru neurovegetativ sau o relatie
necorespunztoare intre gradul de solicitare , de efort si posibilitatile biologice de moment.
- Dereglri neurologice , vegetative, senzoriale, manifestate prin :
Tulburari de mers
Scaderea tonusului muscular
Tulburari de ortostatism

5
Tulburri de coordonare si echilibru
Tulburari senzoriale: vizuale, auditive, vestibulare
Tulburari psihice: epuizare ,astenie psihic
Tulburari psihomotorii , de orientare spatio-temporal

Oboseala patologic cornic
Este o form de oboseal patologic care afecteaz profund ntregul organism , apreciat ca nevroz ,
de suprasolicitare, demunire dat de rolul sisitemului nervos central in geneza acestei afectiuni.
Semnele oboseli patologice cronice sunt date prin tulburari de ordin subiectiv si obiectiv:
- Tulburari subiective:
Comportament schimbat:irascibilitate, cu iesiri nobijnuite, necontrolate
Apatiein stadiul avansat: lipsa interesului pentru orice tip de activitate , anxietate ,
emotivitate , depresie
Diminuare proceselor cognitive: memorie, gandire, atentie
Semne de nevroz : insomnii , dureri de cap
Insomnii nocturne sau diurne : somnul nu odihneste
Cefalee care nu cedeaza la medicatie si se accentueaz la efort
Lipsa poftei de mncare
Dureri percordiale
- Tulburari obiective:
Transpiratii abundente, nejustificate de efortul prestat
Scaderi ale greutatii corporale
Scade latenta recatiei motrice , fortei si coordonarea neuromuscular
Reveniri ntarziate ale frecventei cardiace si tensiunui arteriale dupa un efort
Pierderi de calciu si magneziu prin aparatul excertor
Tremor rapid si neregulat al degetelor si pleoapelor
Tulburari digestive si endocrine
Psihologul italian F.A. Antoneli a realizat o sistematizare a nevrozelor de suprasolicitare , in functie
de terenul genetic:
- Psihonevroza anxioas forma cea mai intalnit si se manifest prin
Stare de neliniste , anxietate
Tulburari de somn, apetit , digestie
Probleme socioprofesionale

6
O manifestare a psihonevrozei anxioase este nikefobia , care se exprim prin teama de succes
- Nevroza hipertensiv ( hipertensiune psihomatic) forma care se manifesta prin hipertensiune
arterial si modificari de comporatment: tendina de dominare, agresivitate si lips de autocontrol
- Nevroza de coordonare (profesional) forma care se maifesta prin incapacitate individului de a
executa activitai complexe bine cunoscute
- Nevroz isteric (pitiatic) exprimt prin stari de plans , crize patetice , acte hipocondrice
- Nevroza obsesiv- fobic exprimat prin claustrofobie, agorafobie( tema de spatii deschise) , fobia
de naltime, nikefobia, inclusiv ticuri superstiioase.
De obicei acest lucru se realizeaz prin consum excesiv de diverse excitante i psihostimulente,
cafeaua i ness-ul fiind printre favorite. n absena unui antrenament sistematic care ne poate crete n
mod real performanele, consumul de astfel de substane confer doar o aparent mbuntire a
tonusului, mascnd epuizarea i mai profund a resurselor noastre. Chiar dac senzaia de oboseal este
pe moment ndeprtat, epuizarea organismului este real i poate fi periculoas, deoarece n acest caz
nu se mai permite semnalizarea acestui lucru. O persoan care obinuia s consume trei cafele pe zi,
dup ce a renunat la dou dintre acestea, a mrturisit: m simt mult mai odihnit i n for dect cnd
beam trei cafele zilnic! Abia atept s renun i la ultima can.
Consumul de alcool seara v poate face s v trezii n timpul nopii. Dac bei deseori alcool, n
timp vei ajunge s avei stri de depresie i calitatea somnului va scdea. Cel mai bine este s nu
consumai alcool deloc.
i alimentaia poate afecta nivelul de oboseal. Obiceiurile alimentare nesntoase, consumul de
carne, alimentele prelucrate artificial cu aditivi alimentari, dulciurile sintetice, afecteaz finul echilibru
biochimic al organismului.
De aici pot s apar, pe lng oboseal, depresii, anxietate, deficit de atenie, atacuri de panic,
insomnie, obezitate, obsesii, migrene.
Multe din cauzele ascunse ale oboselii pot fi eliminate rapid prin armonizarea vieii pe toate
nivelurile sale i prin abordarea unui mod de a tri sntos ( activitate sportiva) i unor obiceiuri
alimentare echilibrate i sanatoase .