ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA ECONOMIE
SOMAJUL IN ROMANIA
Evolutie, comparatie cu alte tari, progo!a"
Profesor indrumator:
Delia Tatu
Studenta:

Soma#ul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a intalnirii si
confruntarii dintre cererea si oferta de munca. Notiunea de somaj se poate traduce direct prin
inactivitate. Somerii sunt un grup de persoane, din cadrul populatiei
active a unei tari. Populatia activa din punct de vedere economic include toate persoanele cu
varsta mai mare sau egala cu 15 ani, apte de munca, si care, intr-o perioada de referinta
specificata furnieaa forta de munca !utiliata sau nu" pentru producerea de #unuri sau
servicii in cadrul economiei nationale.
$ai general spus, populatia activa cuprinde populatia ocupata si someri. %stfel,
populatia activa neocupata !sau somerii" repreinta acel segment din populatie care sunt in
cautarea unui loc de munca, nedetinand unul in preent, dar fiind disponi#ile sa inceapa lucrul
in urmatoarele 15 ile. &n categoria de someri sunt incluse si urmatoarele categorii:
- persoanele fara loc de munca, disponi#ile sa lucree, care asteapta sa fie rec'emate la lucru
sau care au gasit un loc de munca si urmeaa sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei
de referinta(
- persoanele care in mod normal fac parte din populatia inactiva !elevi, studenti", dar care in
perioada de referinta au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponi#ile sa
inceapa lucrul.
)onform *&$ !*iroul &nternational al $uncii", sunt considerati someri persoanele
care cumuleaa urmatoarele conditii:
- au depasit varsta de 15 ani(
- sunt apte de munca(
- nu au loc de munca !a incetat contractul sau a fost temporar intrerupt si sunt in cautare de
munca remunerata"(
- sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost
remunerat(
- sunt disponi#ile imediat pentru o munca salariata.
)artile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare
mai multe criterii:
1" Dupa modul de manifestare:
Somaj voluntar !lucratorii nu sunt dispusi sa se angajee cu salariul real e+istent"
Somaj involuntar !datorat insuficientei cererii"
," Dupa se+, varsta si pregatirea persoanelor afectate:
Somaj feminin
Somaj juvenil
Somaj intelectual, etc.
-" &n analie care cupleaa criteriile caua, sfera de cuprindere si durata, se disting:
Somaj conjunctural !ciclic" . care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in
faele de recesiune, depresiune sau cria ori datorita unor pertur#atii din viata economica.
Somaj tehnologic . repreentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in
aparatul te'nic de productie. /esor#irea lui presupune recalificarea fortei de munca sau
c'iar reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reincadrarea
lucratorilor.
Somajul structural . generat de modificari in structura activitatii si a mo#ilitatii
profesionale( poate reulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor
domenii de activitate.
Somaj sezonier . intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter
seonier !agricultura, turism"
Somaj total . cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat
Somaj partial . reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru !saptamana
incompleta sau i incompleta", destul de des intalnit
Somaj de oferta . atunci cand intreprinatorii refua sa mai produca si sa mai angajee
lucratori in conditiile e+istente de renta#ilitate a capitalului, pe care le considera
inaccepta#ile.
Somaj de excludere, repreentativ pentru lucratorii mai varstnici(
Somaj de insertie, propriu celor su# ,5 de ani(
Somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.
%ceste ultime - forme nu evolueaa in acelasi ritm. Din 1015 somajul de e+cludere este in
scadere. Dimpotriva, somajul de reconversiune, caracteriat de cresterea numarului
concedierilor din motive economice, precum si somajul de insertie, corelat cu cresterea
procentului activitatii feminine la varste intermediare, se mentin la nivel ridicat. Diferentele
sunt mari c'iar de la o tara la alta. Numarul somerilor de lunga durata este foarte mare in
Spania, 2landa si *elgia. %lte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen !%merica de
Nord, Scandinavia". %ceste diferente depind de diversi factori. 3ste vor#a, de la ca la ca, de
repartiarea populatiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Tre#uie
mentionate si varia#ilele institutionale !influenta legislatiei, organiarea protectiei sociale si
dinamica relatiilor contractuale".
4" Dupa criteriul duratei:
Somaj de scurta durata . su# un an ca intindere
Somaj de lunga durata . mai mult de un an. 3ste in progresie constanta. 5ie ca este vor#a
de efective, de partea relativa sau de vec'imea medie, indicatorii retinuti confirma aceasta
tendinta.
3+ista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului:
1" Teoria cla$ica sustine ideea ca somajul e+ista numai pentru persoanele care vor sa se
angajee, dar cu un salariu superior celui sta#ilit pe piata muncii. )a urmare, somajul are
caua rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si
presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinatorii
sa ridice cererea de forta de munca la nivelul care ar a#sor#i intreaga oferta e+istenta la un
moment dat. Somajul voluntar reulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa
ramana in aceasta situatie pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. 3a s-ar datora
dorintei lor de a avea mai multa informatie despre locurile de munca ce se ofera. )onsiderand
insuficiente informatiile furniate pe piata muncii, ei prefera sa e+aminee singuri ansam#lul
de oportunitati in #aa unor calcule de tip cost 6 avantaj !costul 7 lipsa ocuparii, iar avantajul
7 un loc de munca mai #un".
," Teoria lui Jo% Ma&ar' (e&e$ sustine ideea ca somajul involuntar e+ista daca, in
caul unei cresteri usoare, in raport cu salariul nominal, a preturilor la #unurile pe care le
consuma muncitorii, cat si cererea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul
nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat
volumul e+istent al ocuparii. )aua somajului involuntar este insuficienta cererii de consum.
)um cererea de forta de munca e derivata din cererea pentru #unurile la producerea carora
este folosita, e+plicatia somajului involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata
#unurilor si serviciilor. 2 reducere a investitiilor din diverse motive !rata do#anii ridicata,
rata profitului inaccepta#ila pentru intreprinator, conjunctura nefavora#ila" va reduce intr-o
etapa urmatoare productia, intreprinatorii nu mai sunt interesati sa ceara angajari, iar pretul
de vanare co#oara. Diferenta intre volumul ocuparii anterioare si cel e+istent in noile conditii
este somaj involuntar, pentru ca acesti lucratori ar accepta lucrul la salariul curent al pietei,
dar cererea este insuficienta datorita scaderii investitiilor, care numai incurajeaa investitorii
sa angajee salariati.
-" Coceptia eocla$ica sustine ca somajul ar reulta din insesi procesele cresterii, ceea ce ii
ofera caracterul de fenomen 8natural9. Somajul ar reulta din mo#ilitatea fortei de munca si
conditiile de informare a pietei muncii. Statisticile arata o diminuare a perioadei medii de
ocupare si, respectiv, o marire a duratei medii de somaj datorate prelungirii perioadei dintre
doua angajari.
Pentru a analia corespunator somajul, tre#uie cercetate ratele $oma#ului, ele avand
cea mai larga utiliare. /ata somajului se calculeaa dupa relatia: /S 7 : S 6 !P2 ; S" < + 1==,
unde S 7 numarul de someri, iar P2 7 populatia ocupata. /ata somajului arata ponderea
somerilor in numarul total al fortei de munca !5$", de aceea 5$ 7 P2 ; S !suma dintre
populatia ocupata si someri".
Evolutia ratei $oma#ului i Romaia 'i )**+ paa i ,++-
E.OLUTIA RATEI SOMAJULUI
a/lua ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. dec.
media
anuala
)**) 0 0.6 0.8 1.1 1.4 1.8 1.9 2.1 2.3 2.3 2.4 3.0 1.6
)**, 3.5 3.9 4.4 3.9 4.1 4.5 4.8 5.9 6.7 7.4 7.9 8.2 5.4
Rata
somaj )**1 8.3 9.0 9.3 9.2 9.1 9.1 9.1 8.9 9.1 9.3 9.6 10.4 9.2
(total) % )**2 11.0 11.4 11.5 11.3 11.2 10.8 10.7 10.5 10.6 10.8 10.8 10.9 11.0
)**3 11.0 11.1 10.9 10.5 10.3 9.9 9.7 9.5 9.2 9.0 8.8 9.5 10.0
)**- 9.9 10.1 9.8 8.8 8.2 7.6 7.0 6.6 6.3 6.3 6.1 6.6 7.8
)**4 7.0 7.5 7.5 7.3 7.1 7.3 7.2 7.1 7.2 7.6 8.1 8.9 7.5
)**5 9.3 9.7 9.6 9.4 9.2 8.9 8.8 8.7 8.7 9.0 9.5 10.4 9.3
)*** 11.2 12.0 12.0 11.7 11.5 11.4 11.3 10.9 10.9 10.8 11.1 11.8 11.4
,+++ 12.3 12.5 12.2 11.9 11.5 11.2 10.8 10.5 10.2 10.2 10.3 10.5 11.2
,++) 10.7 10.7 10.3 9.8 9.2 8.7 8.3 8.0 7.8 7.7 8.0 8.8 9.0
,++, 12.7 13.5 13.4 11.4 10.5 9.9 9.2 8.7 8.4 8.2 8.1 8.4 10.2
,++1 8.6 8.8 8.6 8.0 7.6 7.3 7.2 6.8 6.7 7.0 7.2 7.4 7.6
,++2 7.7 7.8 7.8 7.4 6.9 6.6 6.3 6.2 6.1 6.1 6.2 6.3 6.8
,++3 6.4 6.3 6.1 5.8 5.6 5.6 5.6 5.7 5.6 5.7 5.7 5.9 5.8
,++- 6.1 6.2 6.1 5.8 5.4 5.2 5.0 5.0 4.9 5.1 5.1 5.2 5.4
,++4 5.4 5.2 4.9 1.3
)onform %.N.2.5.$.
Rata somajului
3
8,2
10,4
10,9
9,5
6,6
8,9
10,4
11,8
10,5
8,8
8,4
7,4
6,3
5,9
5,4
0
2
4
6
8
10
12
14
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
Rata somajului
Rata $oma#ului pe regiui 'e 'e!voltare la 1) Decem6rie ,++2
>2N% D&N /2$%N&% /%T% S2$%?@A@& P3 /3B&@N&
N-3 C.1D
S-3 E.0D
S C.4D
S-F C.5D
F 5.1D
N-F 4.,D
)3NT/@ C.1D
*@)@/3ST& ,.1D
Rata Somajului (%)
N! 7,8
S! 6,9
S! 7,4
S" 7,5
" 5,8
N" 4,2
#!N$R% 7,8
&%#%R!S$' 2,8
Evolutia ratei $oma#ului a altor tari europee
I perioa'a )**30,++3
Tara 05 0E 0C 01 00 == =1 =, =- =4 =5
*elgia 0.C 0.5 0., 0.- 1.5 E.0 E.E C.5 1., 1.4 1.4
Danemarca E.C E.- 5., 4.0 5., 4.- 4.5 4.E 5.4 5.5 4.1
Bermania 1.= 1.5 0.1 1.1 C.0 C., C.4 1., 0.= 0.5 0.5
Spania 11.4 1C.1 1E.C 15.= 1,.5 11.1 1=.- 11.1 11.1 1=.C 0.,
5ranta 11.1 11.E 11.5 11.1 1=.5 0.1 1.4 1.0 0.5 0.E 0.C
Au+em#ourg ,.0 ,.0 ,.C ,.C ,.4 ,.- ,.1 ,.1 -.C 5.1 4.5
2landa E.E E.= 4.0 -.1 -., ,.1 ,., ,.1 -.C 4.E 4.C
%ustria -.0 4.- 4.4 4.5 -.0 -.E -.E 4., 4.- 4.1 5.,
Portugalia C.- C.- E.1 5.1 4.5 4.= 4.= 5.= E.- E.C C.E
Slovacia - - - 1,.E 1E.4 11.1 10.- 11.C 1C.E 11., 1E.-
&rlanda 1,.- 11.C 0.0 C.5 5.C 4.- 4.= 4.5 4.C 4.5 4.-
5inlanda 15.4 14.E 1,.C 11.4 1=., 0.1 0.1 0.1 0.= 1.1 1.4
Evolutia ratei $oma#ului a Uiuii Europee
%nul /ata somajului
1005 1=.5D
100E 1=.CD
100C 1=.ED
1001 1=D
1000 0.1D
,=== 1.1D
,==1 C.0D
,==, 1.-D
,==- 1.CD
,==4 1.0D
,==5 1.ED
Romaia $i Uiuea Europeaa pu6lica rate 'i7erite 'e $oma#. Pentru lunile
ianuarie si fe#ruarie, 3urostat a calculat, pentru /omania, o rata a somajului de C,CD, se arata
intr-un comunicat al institutiei, citat de $ediafa+. &n sc'im#, potrivit &nstitutului National de
Statistica, rata somajului a ajuns in fe#ruarie la 5,,D.
Datele 3urostat se refera la locuitorii cu varste cuprinse intre 15 ani si C4 de ani, fara
loc de munca, care pot incepe sa lucree in decursul a doua saptamani si care, in ultimele
patru saptamani, si-au cautat, in mod activ, un loc de munca. )onform regulamentelor
europene, statele mem#re ale @3 realieaa trimestrial anc'ete privind forta de munca in
gospodarii. )onform acelorasi regulamente, fisierele anonimiate cu date individuale ale
anc'etei sunt transmise, trimestrial, catre 3urostat, care aplica o serie de varia#ile si le
ajusteaa seonier. 3urostat calculeaa rate armoniate ale somajului, pe #aa indicatiilor
2rganiatiei &nternationale a $uncii. &nformatiile preentate de fiecare stat sunt analiate
astfel incat sa permita realiarea de comparatii intre tarile mem#re. %dica, 3urostat pu#lica o
estimare a numarului somerilor, in care include atat persoanele aflate in evidenta %gentiei
Nationale pentru 2cuparea 5ortei de $unca, cat si persoanele care nu mai primesc ajutor
#anesc.
Co'itii 'e muca
%ccidentul de munca repreinta vatamarea violenta a organismului, precum si
into+icatia acuta profesionala, care s-au produs in timpul procesului de munca, in indeplinirea
indatoriilor de serviciu, indifferent de natura juridical a contractului in #aa caruia se
desfarsura activitatea si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin - ile,
invaliditate sau deces.
&n raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, accidental de
munca se clasifica in:
- accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin - ile
- accident care produce invaliditate
- accident mortal
- accident colectiv, respective cel in care sunt accidentate in acelasi timp si din aceeasi caua
cel putin - persoane.
/ata accidentelor de munca repreinta frecventa de accidentare sau numarul
accidentatilor ce revin la 1=== de salariati.

>2N% D&N /2$%N&% /%T% %))&D3NT3A2/ D3 $@N)%
N-3 =.14D
S-3 =.05D
S =.1=D
S-F =.1=D
F 1.04D
N-F =.00D
)3NT/@ =.C1D
*@)@/3ST& =.11D
Rata ())identelo* de mun)a (%)
N! 0,84
S! 0,95
S! 0,8
S" 0,8
" 1,94
N" 0,99
#!N$R% 0,78
&%#%R!S$' 0,81
8rogo!a
)omisia Nationala De Prognoa a ela#orat *alanta 5ortei de $unca )ivile in perioada ,==5-
,=1- . Datele sunt prognoate pentru sfarsitul anului respectiv.
Prognoa ,==5 ,==E ,==C ,==1 ,==0 ,=1= ,=11 ,=1
,
,=1-
Nr. someri inregistrati .
mii de persoane
5,-.
=
4E=.
5
-EC.1 -E= -55 -5= -45 --5 --=
/ata somajului !D" 5.0 5., 4.1 4.1 4.= -.0 -.0 -.1 -.C
Datele medii pentru perioada ,==5-,=1- sunt:
Prognoa ,==5 ,==E ,==C ,==
1
,==0 ,=1= ,=11 ,=1, ,=1-
Nr. someri inregistrati .
mii de persoane
54=.
5
401.1 415 4=C 4== -0, -15 -C5 -E5
/ata somajului !D" E., 5.E 4.1 4.C 4.E 4.5 4.4 4.- 4.1
*&*A&2B/%5&3:
85orta de munca in lume9 : Dan Dumitru
8Piata muncii pe plan mondial: teorii, realitati si perspective9 : Ailiana Brigore
8Pincipiile 3conomiei 8 : /ic'ard B. AipseG, H. %lec )'rGstal
8/esursele de munca: masurare si analia statica9 : Ba#riel Sorin *adea
III.insse.ro
III.cnp.ro
III.ec.europa.eu6eurostat