REFERAT

FACTORII DEZVOLTARII PSIHOLOGICE

BUCURESTI 2009

FACTORII DEZVOLTARII PSIHOLOGICE
Individul , in demersul vietii sale, este supus unor transformari, schimbari, prefaceri de ordin
cantitativ reunite sub termenul general de dezvoltare. In functie de nivelul la care au loc asemenea
modificari, exista trei tipuri de dezvoltare: biologica (schimburile fizice, morfologice si biochimice
ale organismului); psihica ( aparitia, instalarea si transformarea proceselor, functiilor si insusirilor
psihice); sociala ( reglarea conduitelor individului in conformitate cu normele si cerintele mediului
social existential.
Psihologia scolara, ca ramura a psihologiei are ca sarcina principala studierea aspectelor
pshihologice ale influentelor de ordin instructiv si educativ, aducand in prim plan activitatea de
invatare a elevilor si problemele complexe ale dezvoltarii psihice a acestora in conditiile
invatamantului, avand ca scop cresterea eficientei acestui proces.
Intrarea in scoala a unui copil este un moment definitoriu pentru acesta. Schimbarile care se
produc in activitatea curenta a acestuia (renuntarea la mediul familiar, pentru unul mai distant,
renuntarea la oc!activitate dominanta, pentru cei de varsta scolara mica, pentru invatare) au efecte
diferite pentru copii, in functie de posibilitatea acestora de acceptare a noului sau statut si rol de
elev. "ste foarte important ca profesorul sa dea dovada de tact pedagogic pentru a reusi sa aduca la
un nivel cat mai apropiat de cei mici a exigentelor invatamantului, autandu!i astfel sa se adapteze.
#ceasta este perioada cand au loc foarte multe transformari la nivelul proceselor cognitive
senzoriale, dar si a celor cognitiv rationale, in primul rand a gandirii. Se imbogateste de asemenea
limbaul, se inregistreaza(memoreaza) foarte usor o cantitate mare de informatii, se dezvolta noi
procese in imaginatie. $rairile emotionale acestei varste sunt foarte puternice, dar sunt temperate
insa de obisnuirea cu noul cadru de lucru (obisnuirea cu ceilalti elevi, cu educatorul...).
%arsta scolara milocie & pubertatea cuprinde copii din categoria de varsta '()''!'*)'+ ani, adica
cei din clasele a %!a si a %III!a, adica varsta in care se produc cele mai multe modificari in
organismul si viata psihica a copiilor( cresterea in inatime, dezvoltarea partii faciale a craniului,
incheierea procesului de osificare la nivelul mainii, maturizare sexuala). Se dezvolta foarte mult
perceptiile si reprezentarile, ganirea, limbaul memoria. ,a nivel motivational aceasta va trece de
la factorii stimulativi externi la cei de natura interna ( placerea de a invata, atractie pentru un
anumit obiect de studiu). $rebuie avuta o deosebita atentie la nevoile puberului pentru afectiune,
pentru distractie si cultura. #cesta traieste momente de razvratire intrucat isi doreste sa fie
independent, sa fie recunoscut ca adult.
#dolescenta este considerata de specialistii in domeniu drept - varsta integrarii sociale. . /uprinde
perioada anilor '*)'+!'0)'1. $recere la o treapta superioara de invatare are o noua semnificatie
pentru adolescent: autoinvatarea si autoinstruirea. 2in punct de vedere anatomofiziologic, ritmul
de crestere este mai lent, aceasta fiind perioada de incheiere, in linii mari, a evolutiei biologice a
adolescentului.In ceea ce priveste dezvoltarea proceselor psihologice, se cunosc noi progrese la
nivelul gandirii, al sensibilitatii, al limbaului, al memoriei, al imaginatiei si al afectivitatii.
3ousselet desprinde 4 etape in evolutia personalitatii adolescentului sub aspectul cristalizarii si a
comportamentului: etapa - revoltei5 (dispret general fata de scoala, parinti, viata), etapa -
examenului de constiinta. ( izolare intr!o lume launtrica) si ultima etapa - de afirmare.
(manifestarea capacitatilor).
In capitolul -Invatarea., profesorul 6ilimon $urcu, prezinta caracteristicile invatarii scoale,
continutul reusitei scolare si al esecului scolar, mecanismele neurodinamice ale invatarii, precum si
unii factori care o pot bloca. ,a ora actuala, psihologia scolara nu dispune de un sistem ideatic
unitar si coerent asupra cunoasterii si invatarii. 7odele de invatare sunt incadrate de teoriile
asociationist!behavioriste ( relatii intre cel putin 8 evenimente), teoriile cognitive si cele
constructiviste. In prima categorie amintim -/onditionarea pavloviana. care la om este
elementara, stereotipica; -/onditionarea prin incercare si eroare. , - /onditionarea s9inneriana.,
de la care S9inner a creat si metoda - invatarii programate., prin care se ofera recompense fiecarei
noi insusiri de cunostiinte. $eorii cognitive sunt: -Invatarea prin insight (intuitie)., -Invatarea
latenta.. $eoriile constructiviste sunt : -/onstructivismul psihologic. si - /onstructivismul social
si cultural..#utorul prezinta in continuare numeroasele forme si tipuri ale invatarii umane printre
care: invatarea perceptiva, categorie din care fac parte folosirea explicatiilor verbale, desenarea pe
tabla, selectarea modului de prezentare a materialului, bogatia materialului si perceperea
multisenzoriala ; invatarea motorie, invatarea verbala , invatarea sociala, invatarea prin
discriminare, invatare prin generalizarea raspunsului, invatarea directa, invatarea prin inlantuirea
unor evenimente consecutive, invatarea prin discriminare multipla, invatarea prin identificare si
participare, invatarea hipnotica, invatarea prin rezolvarea de probleme, etc...3eusita scolara este
exprimata prin randament scolar, randmanentul asigurand reusita, iar reusita fiind pusa in evidenta
prin randament. 6actori unei reusite scolare sunt externi si interni, dar aceasta este conditionata si
de factori noncognitivi (efort voluntar, interese...). $rebuie sa luam insa in calcul si probabilitatea
unui esec scolar, adica neconcordanta intre cerintele scoale si performantele si eficienta activitatii
de invatare. #cest esec poate surveni atat din cauze familiale, cat si in cauze care tin de elev sau
cauze scolare. #tunci cand invatam este foarte important sa avem un regim rational de munca si de
odihna, caci altfel apare oboseala, starea de neatentie, stresul psihic sau psihonevrozele, care sunt
forme usoare de insuficienta psihica. :n simptom al psihnevrozei este anxietatea, adica o teama si
o ingriorare fara obiect, nemotivata.
Motivatia este unul din factorii determinanti atunci cand ne referim la procesul de invatare. :n
elev fara motivatie nu va invata multe lucruri deoarece nu face acest lucru cu drag. #utorul ne
prezinta principalele cauze sau mobiluri ale activiatii sau inactiviatii elevilor, precum si procedurile
educationale de dezvoltare a unei motivatii pozitive, care pune in valoare capacitatiile energetice
ale elevului, angaate intr!o ectivitate de invatare optima. Imboldurile motivationale sunt
numeroase. #stfel, teoria elaborata de 7aslo; si <uttin arata ca -omul nu depinde numai de
motive de deficit, ci si de o motivatie de crestere, manifestata prin interese, ambitii, aspiratii..
Ierarhizarea motivelor propusa de 7aslo; este sub forma pirmaidala. Incepand de la baza spre
varf ordinea acestora este urmatoatea : motive fiziologice, de securitate, de relationare afectiva, de
apreciere si stima altora, de autorealiare. /and vorbim despre motivatie, trebuie sa ne referim si la
formele acesteia, intrucat acestea sunt multiple: motivatie pozitiva si negativa ( cea pozitiva este
determinata de laude, aprecieri, in timp ce, cea negativa este efectul pedepselor, amenintarilor,
blamarilor), motivatie cognitiva si afectiva(prima isi are originea in trebuinta de cunoastere, iar cea
de!a doua in nevoia de a obtine acorul altora pentru propriile ideei), motivatie intrinsesca si
extrinseca. /onform lui #usubel si 3obinson motivatia performantelor scolare are cel putin trei
-impulsuri. principale: impulsul cognitiv, afirmarea puternica a eului si trebuinta de afiliere. $ot
acestia sunt autorii unor strategii pe care le pot utiliza educatorii in munca lor si pe care autorul le
prezinta in continuare in cartea sa.#cestea vizeaza: dezvoltarea unui punct de vedere realist,
evolutia trebuintelor celui care invata, dezvoltarea impulsului cognitiv, captarea interesului,
utilizarea competitiei, predarea in absenta motivatiei. :tlizarea nivelului adecvat al impulsului,
analiza si remodelarea programului de recompensare si pedepsire, tehnica intrebarilor succesive si
a disonantei cognitive, cultivarea pasiunii pentru activitatea de invatre, dezvoltarea intereselor
cognitive si dezvoltarea intereselor profesionale.