MANAGEMENTUL

SERVICIILOR PUBLICE
- SUPORT DE CURS -
Conf. Univ. Dr. URSU DOREL
1
Capitolul 1. Management! "ervi#ii!or $%!i#e
Con#e$t. Cara#teri"ti#i. Prin#i$ii
&.&. Con#e$t
Managementul public reprezint ansamblul proceselor i relaiilor de management, bine
determinate, existente ntre componente ale sistemului administrativ, prin care, n regim de
putere public, se aduc la ndeplinire legile i/sau se planific, organizeaz, coordoneaz,
gestioneaz i controleaz activitile implicate n realizarea serviciilor care satisfac
interesul public.
Din definiie desprindem urmtoarele caracteristici:
Management! $%!i# reunete un ansamblu de procese i relaii de management, care apar
ntre componentele sistemului administrativ;
O%ie#tiv! managementului public este satisfacerea interesului public, prin crearea unui cadru
instituional corespuntor, care s permit aplicarea actelor normative, ceea ce nseamn i
adoptarea de acte normative cu for !uridic interioar, legi sau, dup ca, decrete, "otr#ri,
regulamente de organiare sau realiare efectiv a serviciilor publice;
$rocesele desfurate n sectorul public sunt at#t $ro#e"e 'e management, c#t i 'e e(e#)ie;
Re!a)ii!e 'e management din instituiile publice repreint raporturile care apar n sistemul
administrativ. %n administraia de stat, acestea se realiea n regim de putere public, adic
prin intermediul prerogativelor, acordate de Constituie &i putere public general atunci c#nd
acesta este n conflict cu interesul particular'.
$rin urmare, managementul public este o disciplin specialiat care are ca obiect cunoaterea
proceselor i relaiilor de management din administraia public n toat comple(itatea lor, n
vederea formulrii de principii i legiti pentru perfecionarea permanent a organirii i
funcionrii structurilor administrative, n funcie de valorile puterii politice, de necesitile
economico-sociale, de gradul de nestrare te"nic, de nivelul general de cultur i civiliaie
etc., cu scopul realirii unor servicii publice eficiente, corespuntoare nevoii sociale
generale i satisfacerii interesului public.
&.*. Cara#teri"ti#i a!e management!i $%!i#
)ultidimensionalitatea managementului public atrage, n mod evident, o serie de
caracteristici, care contribuie la o buna nelegere a coninutului acestuia &vei figura nr. 1.
Caracteristici ale managementului public'.
Caracterul integrator. )anagementul public studia procesele i relaiile de management
din administraia public, cu scopul fundamentrii soluiilor de perfecionare i raionaliare a
sistemului administrativ.
)anagementul public studia, n esen, modul de conducere a instituiilor publice dintr-o
societate, n sensul larg al termenului, integr#nd elemente din toate domeniile vieii sociale:
nvm#nt, administraie, asisten social etc.
Caracterul politic. )anagementul public este un domeniu al managementului influenat de
factorul politic. *cest aspect este evident, deoarece nu pot fi identice scopurile urmrite de
repreentanii administraiei publice n state cu regimuri politice diferite.
+
,igura 1. Caracteristicile managementului public
-ursa: *rmenia *ndroniceanu, .)anagementul public/, 0d. 0conomic, 1ucureti, +223
Caracterul de diversitate. )anagementul public are un caracter de diversitate, ntruc#t e(ist
instituii cu competen material general i instituii cu competen social, instituii
centrale i locale. *cesta face ca i managementul s comporte diferenieri, n funcie de
nivelul administrativ la care se refer.
Caracterul complex. )anagementul public are un caracter comple( ntruc#t reunete
elemente specifice managementului n diferite domenii aparin#nd sectorului public:
nvm#nt, cultur, asisten social, sntate etc. -impla enumerare a acestor domenii ne
face s nelegem dificulti n abordarea problematicii managementului public, n general, i
a managementului n aceste domenii distincte, n special.
Caracterul de sintez. )anagementul public preia din alte domenii concepte, metode, teorii,
care sunt folosite cu succes de funcionarii publici. 0ste necesar o a'a$tare a #no+tin)e!or
'in "o#io!ogie, $"i-o!ogie, "tati"ti#., ergonomie, 're$t, e#onomie et#., !a $arti#!arit.)i!e
"e#tor!i $%!i#.
&./. Prin#i$ii!e management!i $%!i#
4a baa managementului public se afl un ansamblu de principii &fig. +':
3
Caracteristici ale managementului public
CARACTER
INTEGRATOR
CARACTER
POLITIC
CARACTER
DE
DIVERSITATE
CARACTER
COMPLEX
CARACTER
DE SINTE!
,igura +. $rincipiile managementului public
-ursa: *rmenia *ndroniceanu, .)anagementul public/, 0d. 0conomic, 1ucureti, +223
Prin#i$i! #on'#erii nitare
*paratul administrativ este vast, dar totdeauna este i e(trem de comple(, reunind activiti
numeroase, de o mare diversitate i comple(itate.
-pecificul managementului public, n general, i al administraiei de stat, n special, impune
cu necesitate conducerea i organiarea unitar a acestui vast aparat, fr de care nu ar fi
posibil realiarea obiectivelor administraiei.
&./.*. Prin#i$i! #on'#erii atonome
Corelat cu principiul conducerii unitare funcionea principiul conducerii autonome.
*parent aceste dou principii s-ar e(clude reciproc. %n realitate, ele se mbin, se
intercondiionea.
%n timp ce conducerea i organiarea unitar asigur coeiunea administraiei de stat, unitatea de
aciune a acesteia, autonomia managerial fac posibil adaptarea mai rapid a administraiei la
condiiile concrete, la particularitile de timp i loc. 5otodat, stimulea iniiativa personalului din
aparatul administrativ i, legat de aceasta responsabilitatea n ndeplinirea sarcinilor.
6erespectarea principiului conducerii unitare ar atrage anar"ia n activitatea administrativ,
reolvrii contradictorii, s-ar a!unge, se poate afirma fr riscul e(agerrii, c"iar la
deorganiarea administraiei publice, n general, i administraiei de stat, n special.
&././. Prin#i$i! f!e(i%i!it.)ii
%n legtur str#ns cu principiul autonomiei, funcionea un alt principiu al managementului
public, i anume, principiul fle(ibilitii, al adaptrii rapide a administraiei la sc"imbrile
permanente din viata social.
&./.0. Prin#i$i! re"tr#tr.rii
*cesta este unul din principiile prin care se urmrete crearea unui aparat administrativ
eficient at#t din punct de vedere organiatoric, c#t i funcional, corespuntor nevoilor
sociale generale.
Principiul Per"ec#i$n%rii C$ntinue
Principiul Legalit%#ii
Principiul Restructur%rii
Principiul &le'ibilit%#ii
Principiul C$n(ucerii Aut$n$me
7
Principiul C$n(ucerii )nitare
PRINCIPIILE
MANAGEMENTULUI
%n funcie de numrul, varietatea, comple(itatea i dificultatea problemelor de reolvat n
cadrul sistemului sunt determinate dimensiunea i structura aparatului administrativ.
8n prim aspect al restructurrii l constituie stabilirea structurii fiecrei componente a
aparatului administrativ din sectorul public, a compartimentelor acestora, a numrului
personalului i repartirii pe domenii a acestuia, n scopul utilirii !udicioase, dup norme
raionale, a resurselor umane. -e urmrete evitarea supradimensionrii, care sugerea
c"eltuielii suplimentare i paralelisme n activitate, dar, totodat, i subdimensionarea, fapt
care ar avea consecine negative asupra calitii serviciilor, e(ist#nd riscul unei desfurri
necorespuntoare a activitii.
9estructurarea intern a instituiilor administrative implica i asigurarea tuturor
mi!loacelor materiale i financiare, a unei corespondene depline ntre mi!loacele e(istente i
obiectivele managementului public pentru sectorul administrativ.
9estructurarea intern trebuie s cuprind toate domeniile de activitate, stabilindu-se o
structur fle(ibil pentru fiecare subsistem din cadrul administraiei.
0(ist astfel o restructurare intern a instituiilor publice n raport cu sistemul, dar i
e(tern, a structurii administrative n ansamblu.
&./.1. Prin#i$i! $erfe#)ion.rii #ontine
*lturi de restructurare, perfecionarea continu a managementului public se nscrie ca unul
dintre principiile de ba a acestuia. -c"imbrile continue, care au loc n viaa social, impun
respectarea lui.
$e msur ce obiectivele de realiat ale managementului public devin mai numeroase i mai
comple(e, reolvarea lor nu ar fi fost posibil fr o mbuntire permanent a activitii, a
metodelor folosite de managerii din administraie, pentru asigurarea concordanei dintre acestea i
problemele de reolvat.
$reocuprile pentru perfecionarea permanent trebuie s aib n vedere i circulaia
informaiilor, structura organiatoric, procesul de fundamentare a deciiilor administrative,
deoarece sc"imbarea este un proces comple(, de durat i necesar.
&./.2. Prin#i$i! !ega!it.)ii
0ste evident faptul c organiarea i funcionarea instituiilor administrative, n general,
trebuie s se fac ntr-un anumit cadru legal.
$rin urmare, legea public este cea care delimitea coordonatele ntre care acionea
funcionarii publici. 4egea conine n mod e(pres i e(plicit atribuiile instituiilor publice,
competenele deciionale ale acestora, sistemul de relaii, drepturile i obligaiile
funcionarilor publici etc.
$ornind de la cadrul legal format din acte normative, care trebuie respectate, managerii
publici au libertatea de a fundamenta obiectivele pentru instituiile pe care le conduc, de a
descoperi cele mai potrivite modaliti de aciune pentru realiarea lor, de a identifica acele
ci i mi!loace de culegere, nregistrare i transmitere a informaiilor, de a fundamenta deciii
administrative eficiente i de a utilia cele mai noi metode de management pentru a satisface
nevoile sociale generale.
-pecialitii consider principiul legalitii ca fiind fundamental pentru managementul public.
$rincipiile managementului public nu pot fi tratate separat. *cestea se afl ntr-o
interdependen continu i respectarea lor accentuea tot mai mult caracterul tiinific,
teoretic i pragmatic al managementului public.
&.0. 3n#)ii!e management!i 4fig. /5 $%!i#
3n#)ii!e management!i $%!i# "nt 6
a. prevederea;
:
b. organizarea;
c. antrenarea-motivarea;
d. coordonarea;
e. control-evaluare.
,igura 3. ,unciile managementului public
a. Prevederea (previziunea) cuprinde ansamblul aciunilor prin care conducerea instituiei
stabilete obiectivele viitoare ale organizaiei, modalitile de realizarea a acestora i
alocarea resurselor necesare.
$revederea este un atribut al managementului de nivel superior s prefiguree, s selectee o
alternativ din viitoarele alternative posibile ale organiaiei.
*ceast funcie se compune din urmtoarele activiti:
- prognozarea;
- planificarea;
- programarea.
- rognozarea este activitatea ce viea ansamblul organiaiei sau a principalelor domenii
de activitate pe un oriont de timp de minim ece ani.
- planificarea este activitatea care viea orionturi de timp cuprine de la o lun p#n la un
an.
- programarea repreint activitatea prin care se detalia coninutul planurilor la invel de
secie i c"iar loc de munc.
b. Organizarea cuprinde activitile ce trebuie efectuate pentru realizarea cadrului
organizatoric optim n vederea dezvoltrii unei activii eficiente. ;rganiarea, ca funcie a
managementului, cuprinde
- organizarea conducerii;
- organizarea produciei;
- organizarea muncii.
- !rganizarea conducerii cuprinde aciunile prin care se constituie structura de conducere
sistemul de metode si te"nici, sistemul informaional, sistemul deciional.
- !rganizarea produciei cuprinde aciunile de definire a structurii de producie, asigurarea
calitii i selectarea i combinarea metodelor i te"nicilor specifice activitilor domeniului
public.
<
COORDONARE
CONTROL
EVAL)ARE
ORGANIARE
ANTRENAREA*
MOTIVAREA
&)NC+IILE
MANAGEMENT)L)I
P),LIC
PREVII)NE
- ;rganizarea muncii cuprinde aciunile de delimitare a proceselor de munc i de diviare a
lor pe componente &micri, lucrri, sarcini etc', selecia, ncadrarea, stimularea personalului
i crearea condiiilor de munc
*ceste funcii ale managementului preentate mai sus au un caracter dublu:
- sunt funcii ale managementului;
- sunt domenii de sine-stttoare.
Cele dou roluri nu se e(clud ci sunt complementare.
c. Antrenarea-motivarea
"ntrenarea const n ansamblul aciunilor manageriloprin care se influenea personalul n
vederea stabilirii i realirii obiectivelor organiaiei, prin satisfacerea nevoilor care-l
motivea.
*ceast funcie este n str#ns legtur cu relaiile interpersonale ale conductorului cu
subrdonaii.
$rincipala sarcin a managementului unei instituii publice n ndeplinirea acestei funcii este
de a-i face pe membrii organiaiei s neleag c utili#ndu-se c#t mai bine potenialul
propriu pot s-i satisfac obiectivele lor dar n acelai timp s contribuie la realiarea
obiectivelor organiaiei.
$entru ca aceast funcie s se ndeplineasc n condiii bune trebuie ca managerul s ia n
calcul urmtoarele aspecte:
- fiecare anga!at ndeplinete diferite roluri: este un factor de producie n cadrul organiaiei,
este un consumator de bunuri i servicii, este i membru al unei familii, comuniti, este
cetean al unei ri;
- fiecare anga!at are o individualitate unic care l deosebete de ceilali anga!ai;
- relaiile care se stabilesc ntre conductor i subordonat trebuie s fie guvernate de
.principiul respectrii demnitii umane/;
- fiecare anga!at trebuie s fie tratat n funcie de ntreaga sa personalitate &nivel de pregtire,
e(perien, caracter, temperament'.
Motivarea pornete de la faptul c la baa condiiei umane se afl un ansamblu de mobiluri
&trebuine, tendine, idealuri, intenii'.
%n urma aciunilor sale fiecare persoan are o satisfacie.
,actorii motivatori sunt elemente care determin o persoan s ndeplineasc n mod eficient
o activitate.
-atisfacia repreint o stare de mulumire pe care o are o persoan c#nd i-a fost satisfcut o
dorin.
)otivaia repreint suportul anga!rii unei persoane pentru a obine un reultat iar satisfacia
este legat de reultatul obinut.
*bra"am )aslo= > a analiat i a sistematiat nevoile n urmtorul mod &piramida nevoilor':
6evoile au fost mprite n cinci grupe, astfel:
- nevoi fiziologice;
- nevoi de securitate a muncii;
- nevoi sociale de afiliere sau acceptare;
- nevoi de stim;
- nevoi de autorealizare.
5eoria lui )aslo= s-a baat pe urmtoarele:
- oamenii nu sunt satisfcui niciodat;
- fiecare persoan este motivat de o anume nevoie p#n c#nd aceasta este satisfcut;
- o nevoie odat satisfcut, ncepe s se manifeste o alt nevoie superioar celei care a fost
de!a satisfcut.
*v#nd n vedere teoriile motivaiei s-a stabilit c principalii factori motivatori sunt:
? stimularea bneasc;
@
# aprecierea obiectiv a performanelor realizate;
# participarea la conducere;
# creterea coninutului muncii.
,undamentul antrenrii n repreint motivaia.
$entru a se realia o antrenare eficient este necesar ca procesul motivrii personalului s
ntruneasc simultan mai multe caracteristici:
- s fie complex: s se utiliee mai multe stimulente &materiale i morale';
- s fie difereniat de la o persoan la alta;
- s fie gradual: s satisfac n mod succesiv necesitile anga!ailor.
d. Coordonarea cuprinde ansamblul aciunilor de armonizare a proceselor de management
cu cele de execuie conform obiectivelor i modului de organizare stabilit.
Coordonarea este .o organiare n dinamic/ a crei necesitate reult din:
- dinamismul agenilor economici i al mediului ncon!urtor n care acetia funionea, care
este imposibil de reflctat n totalitatea planurilor sau n sistemul organiatoric;
- comple(itatea, diversitatea i c"iar ineditul reaciilor personalului.
,unia de coordonare are n vedere, mai ales, resursa uman. Ca urmare, activitatea central a
coordonrii este comunicarea, procesul prin care se transmit i recepionea mesa!e ntre
membrii unei organiaii n vederea realirii obiectivelor individuale i colective.
5ransmiterea de mesa!e se poate face de sus n !os, de !os n sus, pe oriontal, oblic.
*sigurarea unei comunicri eficiente depinde de o serie de factori care reflect at#t calitatea
managementului, c#t i a e(ecutanilor &nivel de pregtire, de nelegere, receptivitate fa de
nou, stil de conducere adoptat'.
8n proces de comunicare const n transmiterea de la emitent &e(peditor' a unui mesa! ctre
receptor &primitor, destinatar'.
.0lementele/ unui proces de comunicare sunt:
- emitentul;
- mesa$ul;
- canalul de transmitere;
- receptorul.
Procesul de comunicare:
,igura 7. $rocesul de comunicare
$rin feed-bacA comunicarea este un proces n ambele sensuri.
$e parcursul procesului de comunicare pot s apar o serie de perturbaii.
$ot s apar bariere de comunicare, cum ar fi:
- bariere de limba$;
- bariere de recepie &recepionarea diferit a mesa!ului de ctre primitor fa de ceea ce a
transmis emitentul';
EMITENT
i(ee - c$(i"icat% - mesa.
RECEPTOR
prime/te - (ec$(i"ic% - 0n#elege
- accept% - ac#i$nea1%
CANAL (e
transmitere a
mesa.ului
"ee(*bac2
perturba#ii
B
- bariere contextuale c#nd se produce o percepere diferit a mesa!ului transmis, datorit
influenei diferiilor factori.
Coordonarea poate s mbrace dou forme:
- coordonarea bilateral atunci c#nd ea se desfoar ntre un conductor i un subordonat;
- coordonarea multilateral atunci c#nd procesul de comunicare are loc ntre un conductor i
mai muli subordonai &e(.: edina'.
e. Funcia de control-evaluare (control reglare) const n ansamblul aciunilor de evaluare
a rezultatelor obinute, de comparare cu obiectivele, normele sau standardele stabilite iniial,
de identificare i corecie a abaterilor.
%ndeplinirea acestei funcii impune dou cerine eseniale:
? e(istena unei structuri organiatorice clare, precise > n cadrul acesteia s fie foarte bine
preciate posturile, funciile, compartimente funcionale etc.;
? orice control trebuie s se baee pe planuri stabilite anterior.
$rocesul de control cuprinde 3 etape:
- stabilirea standardelor, normelor, a cerinelor, a criteriilor de performan etc.;
- msurarea rezultatelor i compararea acestora cu standardele, normele, cerinele stabilite;
- corectarea abaterilor %devierilor&.
Caracteristicile procesului de control-evaluare sunt:
- s fie continuu;
- s aib caracter preventiv;
- s fie corectiv.
%ntre funciile managementului e(ist o str#ns interdependen; ele au un caracter
complementar.
,unciile managementului public preint o serie de trsturi comune cum ar fi:
au caracter general &se regsesc n principiile de management al oricrei organiaii';
au caracter dinamic &coninutul lor modific#ndu-se sub influena unor factori';
sunt interdependente;
se manifest cu intensiti diferite n cadrul piramidei ierar'ice.
E!emente!e #ara#teri"ti#e management!i $%!i# 4fig. 15
C
,igura. :.
!istemul de management public are urmtoarea componen &figura <':
subsistemul organizatoric;
subsistemul informaional;
subsistemul decizional;
subsistemul metodologic.
,igura <. -istemul de management public
12
Sistemul de
managemen
t public
Structura (e
management
Pr$cesul (e
management
Structura $rgani1at$ric% 3"$rmal%4
Sistemul in"$rma#i$nal
Structura in"$rmal%
M$(ul /i stilul (e lucru al
manageril$r
Met$(e /i te5nici (e
management
Sistemul (eci1i$nal
ELEMENTE
CARACTERISTICE
MANAGEMENT)L)I P),LIC
INTERES)L P),LIC
* Este preci1at (e puterea
p$litic%
* Este $ re"lectare a ne6$ii
s$ciale
* Repre1int% m$bilul
managementului public
* Presupune e'isten#a unui
ca(ru legislati6 care s%
preci1e1e limitele (e ac#iune
ale "unc#i$naril$r publici
pentru satis"acerea ne6$ii
s$ciale
* Se (elimitea1% (e ne6$ia
s$cial%
* Are un anumit gra( (e
generalitate
* 7/i sc5imb% c$n#inutul 0n
(i"erite peri$a(e ist$rice etc8
P)TEREA P),LIC!
Este e'primat% (e
* Drepturile speciale pe care
le are $ institu#ie
a(ministrati6% care
repre1int% /i ap%r% interesul
public
* Ac#i$nea1% 0ntr*un ca(ru
legal bine (e"init
* C$n"er% (reptul
repre1entan#il$r pentru a
emite acte n$rmati6e
* Respecti69 regimul (e putere
public% c$ntribuie la:
* 0n(eplinirea
legil$r
* prestarea (e ser6icii
publice
* Se c$ncreti1ea1% 0n legi
care preci1ea1% ca(rul
"$rmal al managementului
public
A)TORITATEA
* Este c$mpeten#a care
re6ine un$r institu#ii
/i;sau "unc#i$nari publici
pentru a (es"%/ura
anumite acti6it%#i
* Are < "$rme:
* .uri(ic%
*
legislati6%
*
e'ecuti6%
* Este e'ercitat% (e:
* Curtea
C$nstitu#i$nal%
* Parlament
* Gu6ern
* Pre/e(inte
* Este e'ercitat% (irect
/i;sau in(irect
* Este un atribut speci"ic al
a(ministra#iei (e stat
5rsturile procesului de management sunt urmtoarele:
este un proces unitar;
este un proces tipic;
este un proces contextual;
este un proces continuu.
&.2. Servi#i! $%!i# 4'efini)ie, #ara#teri"ti#i5
11
SERVICI)L P),LIC
Ansamblul activitilor autorizate de administraie entru a satis!ace
nevoile sociale "n interes ublic
CARACTERISTICI
Satis"ace $ ne6$ie s$cial%=
Se a"l% 0n rap$rt .uri(ic permanent cu sistemul a(ministrati6
care l*a 0n"iin#at /i care 0l c$n(uce=
&urni1ea1% bunuri /i;sau ser6icii care satis"ac interesele
unui grup sau ale s$ciet%#ii 0n general=
Este supus unui sistem .uri(ic reglementat (e principii (e
(rept public=
Satis"ace interesele s$ciale generale pentru care a "$st
0n"iin#at=
Se creea1% sau se (es"iin#ea1% 0n urma unei (eci1ii
a(ministrati6e (e management=
Se reali1ea1% prin stabilimente publice=
Tip$l$gie 6ariat%
&.7. Criterii 'e #!a"ifi#are a "ervi#ii!or $%!i#e
,igura @. Criterii de clasificare a serviciilor publice
1+
CRITERI)L
Ser6icii publice a(ministrati6e
>)RIDIC
MOD)L DE
COOPERRARE LA
SATIS&ACEREA
INTERES)L)I
P),LIC
NIVEL)L LA
CARE SE
REALIEA!
&ORM! DE
PROPRIETATE
Ser6icii publice in(ustriale /i c$merciale
Ser6icii publice la reali1area c%r$ra nu
sunt implicate alte pers$ane (in r?n(ul
clien#il$r
Ser6icii publice la reali1area c%r$ra
particip% 0n m$( (irect /i alte pers$ane
Ser6icii publice la reali1area c%r$ra sunt
implicate pers$ane (in a"ar%
Ser6icii na#i$nale
Ser6icii l$cale
Ser6icii publice m$n$p$li1ate
Ser6icii publice reali1ate (e agen#i
ec$n$mici publici /i;sau pri6a#i
Ca$ito!! *. Si"tem! "ervi#ii!or $%!i#e 'in
e#onomia na)iona!.
*.& Con#e$t! 'e "i"tem 'e "ervi#ii $%!i#e +i #ara#teri"ti#i!e genera!e a!e a#e"tia
(onceptul de sistem este de dat relativ recent i poate fi definit ca un ansamblu de elemente
corelate ntre ele prin diverse forme de interaciune i interdependen. ; universitate, un
spital, o fiin, o carte etc. constituie e(emple de sisteme, adic mulimi de persoane, obiecte,
procese etc. asamblate, organiate dup anumite principii.
Dei asupra conceptului de sistem se poart nc discuii, acesta poate fi definit &caracteriat'
dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: este un ansamblu de elemente &entiti'
interdependente; este delimitat de un domeniu care-1 diferenia de mediul e(terior; este n
general interdependent cu mediul prin tipul intrrilor dinspre mediu i ieirilor ctre mediu;
funcionea conform unei &unor' finaliti cunoscute sub denumirea de obiective sau misiuni;
satisface nite restricii sau valori limit.
6oiunea de sistem este foarte general. *t#t bunurile materiale, c#t i fiinele pot fi abordate
prin prisma concepiei sistemice, nregistr#ndu-se urmtoarele dou mari grupe de sisteme:
nensufleite &te"nice'; vii.
*cea parte a unui sistem care, considerat ca atare, ntrunete condiiile de definire a
sistemului, poart denumirea de subsistem.
Caracteristica se definete ca fiind o nsuire comun a tuturor elementelor %subsistemelor&
sistemului ale crei valori difer de la o unitate la alta sau de la un grup la altul.
Cara#teri"ti#i!e genera!e a!e "i"tem!i "ervi#ii!or $%!i#e
-istemele, indiferent de natura lor, preint anumite caracteristici, ntre care amintim:
Str#tra "i"tem!i care reflect modul de organiare a acestuia, respectiv descrierea
subsistemelor i a relaiilor ce se stabilesc ntre ele.
Efi#a#itatea arat gradul de satisfacere a finalitii sistemului.
Efi#ien)a arat raportul matematic dintre reultatele &realirile' sistemului i consumul de
resurse ocaionat de funcionarea sistemului.
Ro%"te)ea este proprietatea sistemului de a funciona normal n condiiile preenei unor
perturbaii generate de mediul e(terior, n limita unor restricii.
U!trafia%i!itatea este definit ca fiind acea capacitate a sistemului de a-i menine eficacitatea
n condiiile n care o parte din structura acestuia i pierde funcionalitatea &se defectea'.
A'a$ta%i!itatea este proprietatea de a modifica automat funcionalitatea iDstructura n
vederea meninerii &ma(imiarea' eficacitii &eficienei' n condiiile unui mediu variabil
&turbulent'.
Atoa'a$tarea este proprietatea sistemului de a acumula e(perien i de a o folosi pentru
creterea eficienei i sau eficacitii cu care funcionea.
Inter'e$en'en)a se definete prin faptul c cel puin o ieire a unui sistem poate fi utiliat
ca intrare a altui sistem, cel puin la nivelul unor flu(uri de informaii. Enterdependena
presupune, n primul r#nd, anumite legturi ntre sisteme.
Intero$erativitatea este definit ca fiind acea proprietate ca mai multe sisteme interconectate
s funcionee ca un sistem unic.
Sinergia este acea capacitate a elementelor iDsau subsistemelor unui ansamblu interconectat
i interoperabil, de a produce mai mult mpreun dec#t separat.
-inergia poate fi realiat n condiiile n care e(ist:
13
) compatibilitate ntre obiectivele sistemelor;
) posibilitatea utilizrii n comun a unor resurse.
Principalele deosebiri dintre bunuri "i servicii
18689E -09FECEE
1. Caracter material
+. -tocabile
3. $ot fi analiate nainte de a fi
cumprate
7. $ot fi rev#ndute
:. 5ransfer de proprietate
<. Consumul este precedat de
producie
@. $ot fi transportate
B.$roducia, v#narea, consumul se
desfoar n locuri diferite
C. Doar fabricantul produce
12. $rodusul poate fi e(portat
11. Cumprtorul este puin implicat
1+. Controlabile prin standard
13. Comple(itate te"nic
17. Fariabilitate-relativ mic
Emateriale
6estocabile
6u e(ist nainte de cumprare
6u pot fi rev#ndute
6u se transfer
-imultaneitate
6u pot fi transportate
-e desfoar n acelai loc
Clientul particip la producie
-erviciul nu se e(port, doar
sistemul de servicii
)ult implicat
$uin controlabile
$uin comple(e
Fariabilitate mare
Edentificarea unui serviciu public presupune luarea n considerare a trei elemente.
*lementul material+ serviciul public este, n primul r#nd, o activitate de interes general.
*lementul voluntarist, adic intenia puterilor publice. 6u va e(ista un serviciu public dec#t
dac puterile publice &autoriti naionale sau locale' i-au manifestat intenia de a-i asuma o
activitate de interes general.
*lementul formal. 9egulile aplicabile n mod normal activitilor de servicii publice provin
din acel regim !uridic cruia i este supus activitatea de interes general n cau.
*.*. #ipologia serviciilor publice
&. D$. natra "ervi#ii!or $%!i#e "e 'i"ting6 "ervi#ii $%!i#e a'mini"trative
4SPA5 +i "ervi#ii $%!i#e in'"tria!e +i #omer#ia!e 4SPIC5.
*. D$. mo'! 8n #are "e rea!i9ea9. intere"! genera!, 'eo"e%im6
a& servicii publice al cror scop este satisfacerea direct i individual a cetenilor;
b& servicii publice care ofer avanta$e particularilor n mod indirect;
c& servicii publice destinate colectivitii n ansamblu.
/. D$. ra$ortri!e # "ervi#ii!e $rivate, $tem remar#a6
a& servicii monopolizate;
b& servicii pe care administraia public le exercit n paralel cu persoane autorizate;
c& servicii publice exercitate de persoane private, autorizate sub controlul unei autoriti a
administraiei publice.
17
0. Din $n#t 'e ve'ere a! 'e!eg.rii !or.
a& servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autoritile publice nu le pot
ncredina altor persoane &protecia civil, autoritatea tutelar, starea civil';
b& servicii publice care pot fi delegate altor persoane &salubritate, ecarisa!, iluminatul stradal,
deratiare'.
1. Din $n#t 'e ve'ere a! im$ortan)ei "o#ia!e6
a& servicii publice vitale &alimentare cu ap, canaliare, termoficare';
b& servicii publice facultative &amena!are parcuri i locuri de distracii, centre de informare'
etc.
2. :n ra$ort # #o!e#tivit.)i!e $%!i#e 'e #are 'e$in', 'i"tingem6
a& ,ervicii publice interne i extrateritoriale, ntr-o manier general, toate serviciile sunt n
cadrul geografic al statului, dar sunt unele care se prelungesc n e(terior &de e(emplu:
afacerile e(terne au o administraie central i organe i ageni n e(terior, serviciul marin-
aviaie, care se e(ecut n afara granielor'.
b' ,erviciile civile i cele militare. Cele din urm sunt supuse unei discipline foarte stricte,
organiate i conduse dup reguli care, parial, le sunt proprii. %n multe ri ele dispun, c"iar n
timp de pace, de puterea de rec"iiie a oamenilor obligai s petreac un anumit timp sub
drapel i de anumite puteri de rec"iiie a bunurilor.
7. D$. gra'! 'e #$rin'ere, 'i"tingem6
a& servicii de importan naional, organiate la scara ntregului teritoriu;
b& servicii locale, organiate la scara colectivitilor teritoriale !udeene, municipale,
oreneti sau comunale
;. :n $ra#ti#a interna)iona!. "e ti!i9ea9. #!a"ifi#area %nri!or +i "ervi#ii!or '$.
natra a#e"tora, mo'! 'e fo!o"ire, $ro#e"! te-no!ogi#, organi9are +i finan)are, a#)ine
#no"#t. "% 'enmirea 'e C!a"ifi#area-A#tivit.)i!or 'in E#onomia Na)iona!. &C*06'.
Din acest punct de vedere, serviciile publice sunt ncadrate pe seciuni, subseciuni, diviiuni,
grupe i clase, dup cum urmea:
@: Administraie public "i aprare$ asisten social obligatorie
-./ "dministraie general
@:11 *ctiviti de administraie general
@:1+ *dministrarea activitii organismelor care acionea n domeniul ngri!irii sntii,
nvm#ntului, culturii i al altor activiti sociale, cu e(cepia asistenei sociale obligatorii
@:13 *dministrarea i susinerea activitilor economice
@:17 *ctiviti au(iliare pentru guvern
@:1: *dministrarea activitilor pentru protecia mediului ncon!urtor
-.0 ,ervicii pentru societate
@:+1 *ctiviti de afaceri e(terne
@:++ *ctiviti de aprare naional
@:+3 *ctiviti de !ustiie
@:+7 *ctiviti de ordine public
@:+: *ctiviti de protecie civil
-.1 "ctiviti de protecie social obligatorie
@:31 *ctiviti de protecie social obligatorie &e(clusiv a!utoarele pentru oma!'
@:3+ Gestionarea fondului de oma!
%6FHIH)J65
%& 'nvm(nt
23/ nvm4nt precolar i primar
1:
B2+1 %nvm#nt gimnaial
B2++ %nvm#nt liceal
B2+3 %nvm#nt profesional
B2+7 %nvm#nt postliceal
231 5nvm4nt superior
B231 %nvm#nt superior
B23+ %nvm#nt postuniversitar i de doctorat
-H6H5*50 KE *-E-506IH -;CE*4H
%) !ntate "i asisten social
2./ "ctiviti referitoare la activitatea uman
B:11 *ctiviti de asisten spitaliceasc i sanatorial
B:1+ *ctiviti de asisten medical ambulatorie
B:13 *ctiviti de asisten stomatologic
B:17 *lte activiti-de asisten medical
2.0."ctiviti veterinare
B:+2 *ctiviti veterinare
2.1 "sisten social
B:31 *ctiviti de asisten social cu caare
B:3+ *ctiviti de asisten social fr caare
*450 *C5EFE5HIE D0 -09FECEE C;40C5EF0,
-;CE*40 KE $09-;6*40
*& Asanarea "i +ndeprtarea gunoaielor, salubritatea "i activiti similare
633 "sanarea i ndeprtarea gunoaielor; salubritate i activiti similare
C222 *sanarea i ndeprtarea gunoaielor; salubritate i activiti similare
*- Activiti sociative diverse
6// "ctiviti ale organizaiilor economice i patronale
C111 *ctiviti ale organiaiilor .economice i patronale
C11+ *ctiviti ale organiaiilor profesionale
6/0 "ctiviti ale sindicatelor salariailor
C1+2 *ctiviti ale sindicatelor salariailor
6/1 "lte activiti asociative
C131 *ctiviti ale organiaiilor religioase
C13+ *ctiviti ale organiaiilor politice
C133 *lte activiti asociative
*. Activiti recreative, culturale "i sportive
60/ "ctiviti cinematografice i video
C+11 $roducie de filme cinematografice i video
C+1+ Distribuie de filme cinematografice i video
C+13 $roiecte de filme cinematografice
600 "ctiviti de radio i televiziune
C++2 *ctiviti de radio i televiiune
601 "ctiviti de spectacole
C+31 *ctiviti de art i spectacole
C+3+ *ctiviti de gestionare a slilor de spectacol
C+33 *lte activiti de spectacole
607 "ctiviti ale agenilor de pres
1<
C+72 *ctiviti ale agenilor de pres
60. "ctiviti ale bibliotecilor, ar'ivelor, muzeelor i alte activiti culturale
C+:1 *ctiviti ale bibliotecilor i ar"ivelor
C+:+ *ctiviti ale mueelor, conservarea monumentelor i cldirilor istorice
C+:3 *ctiviti ale grdinilor botanice i oologice i ale reervaiilor naturale
608 "ctiviti sportive
C+<1 *ctiviti ale baelor sportive
C+<+ *lte activiti sportive
60- "lte activiti recreative
C+@1 Locuri de noroc
C+@+ $arcuri de recreaii i pla!e
C+@3 *lte activiti recreative
*/ Alte activiti de servicii pentru persoane 0izice
613 "lte activiti de servicii pentru persoane fizice
C321 -plarea, curarea i vopsirea te(tilelor i blnurilor
C32+ Coafura i alte activiti de nfrumuseare
C323 *ctiviti de pompe funebre i similare
C327 *ctiviti de ntreinere corporal
C32: *lte activiti de servicii pentru persoane fiice
*C5EFE5HIE *40 $09-;6*4848E *6G*L*5 %6 G;-$;DH9EE $09-;6*40
*1 Activiti ale personalului anga2at +n gospodrii personale
6.3 "ctiviti ale personalului anga$at n gospodri personale
C:22 *ctiviti ale personalului anga!at n gospodrii personale
*C5EFE5HIE *40 ;9G*6EM*IEE4;9 KE ;9G*6E-)04;9 0N59*509E5;9E*40
** Activiti ale organizaiilor "i organismelor extrateritoriale
663 "ctiviti ale organizaiilor i organismelor extrateritoriale
CC22 *ctiviti ale organiaiilor i organismelor e(trateritoriale
*./. Servi#ii!e $%!i#e #entra!e +i !o#a!e 'in Rom<nia
*dministraia public din 9om#nia este structurat pe dou mari nivele:
= a'mini"tra)ia $%!i#. 'e "tat, care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale
= a'mini"tra)ia $%!i#. !o#a!.
!erviciile publice cu caracter de stat sunt realiate i furniate de a'mini"tra)ia #entra!. i
ele au e(istat n rile rom#ne nc nainte de organiarea guvernului ca organ de stat.
*./.&. Categorii 'e in"tit)ii $re"atoare 'e "ervi#ii $%!i#e #entra!e
In"tit)ii!e $%!i#e #entra!e $re"tatoare 'e "ervi#ii $%!i#e #entra!e sunt:
$reedinia 9om#niei prin administraia preidenial;
Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernului
*dministraia central de specialitate prin intermediul ministerelor, autoritilor subordonate
ministerelor i autoritilor autonome.
1@
-. Pre"edinia 3om(niei - Administraia Prezidenial
Pre+e'in)ia Rom<niei este o instituie public care funcionea n baa Constituiei, a
Decretului 4ege nr. C+D1CC2 i a 4egii nr. 117 din < iulie 1CC7 i are ca "#o$ a"igrarea
e(er#it.rii 'e #.tre Pre+e'inte!e Rom<niei a $rerogative!or #are 8i "nt "ta%i!ite $rin
Con"tit)ie +i $rin !egi. $rin instituia .Pre+e'in)ia Rom<niei/ n sensul legii, nelegem
serviciile publice aflate la dispoiia $reedintelui 9om#niei, pentru ndeplinirea atribuiilor
sale.
-tructura organiatoric a *dministraiei preideniale se preint astfel:
De$artament! $o!iti#
De$artament! Re!a)ii Interna)iona!e
De$artament! Strategii E#onomi#e +i So#ia!e
De$artament! Comni#are P%!i#.
De$artament! 3inan#iar +i 'e Logi"ti#.
De$artament! Se#rit.)ii Na)iona!e
De$artament! Con"tit)iona! Legi"!ativ
Can#e!aria Or'ine!or
Com$artiment! Proto#o!
Com$artiment! Per"ona!-Organi9are
.. 4uvernul 3om(niei
9uvernul :om4niei este autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz n baza
votului de ncredere acordat de arlament i care asigur realizarea politicii interne i
externe a rii i exercit conducerea general a administraiei publice.
Guvernul are ro!! 'e a a"igra fn#)ionarea e#-i!i%rat. +i 'e9vo!tarea "i"tem!i
na)iona! e#onomi# +i "o#ia!, $re#m +i ra#or'area a#e"tia !a "i"tem! e#onomi# mon'ia!
8n #on'i)ii!e $romov.rii intere"e!or na)iona!e.
Str#tra organi9atori#. a Gvern!i este format din:
? aparatul de lucru al primului-ministru;
? -ecretariatul General al Guvernului
? departamente i alte asemenea structuri cu atribuii specifice
Str#tra a#ta!!i gvern se preint dup cum urmea:
? )inisterul afacerilor 0(terne
? )inisterul Entegrrii 0uropene
? )inisterul ,inanelor $ublice
? )inisterul Lustiiei
? )inisterul *prrii 6aionale
? )inisterul *dministraiei i Enternelor
? )inisterul )uncii, -olidaritii sociale i ,amiliei
? )inisterul 0conomiei i Comerului
? )inisterul *griculturii, $durilor, *pelor
? )inisterul )ediului
? )inisterul 5ransportului, Construciilor i 5urismului
? )inisterul 0ducaiei, Cercetrii i 5ineretului
? )inisterul Culturii i Cultelor
? )inisterul -ntii
? )inisterul Comunicaiilor i 5e"nologiei Enformaiei
1B
*./.*. Categorii 'e "ervi#ii $%!i#e !o#a!e
,erviciul public este mi$locul administraiei prin care se presteaz cetenilor servicii de
interes general, n regim de putere politic.
Servi#ii!e $%!i#e !o#a!e in#!'6
!ervicii publice cu caracter statal
!erviciile comunitare (+n0iinate la nivel local, dar "i 2udeean)
!erviciile publice de gospodrire comunal
Alte servicii publice locale (care nu 0ac parte din categoria serviciilor de gospodrire
comunal)
!ervicii publice comerciale
!ervicii publice pentru activiti culturale
&. Servi#ii!e $%!i#e # #ara#ter "tata! "nt:
serviciul de pa, asigurat de corpul gardienilor publici
serviciul public de protecie civil
serviciul de autoriare a construciilor
*. Servi#ii!e #omnitare 8nfiin)ate !a nive! !o#a! +i >'e)ean
-erviciile comunitare privind evidena populaiei
? serviciile publice comunitare locale de eviden a persoanelor
? serviciile comunitare !udeene de eviden a persoanelor
-erviciile comunitare privind evidena paapoartelor
-erviciile comunitare pentru situaii de urgen
-erviciile comunitare pentru cadastru i agricultur
/. Servi#ii $%!i#e 'e go"$o'.rire #omna!. +i $er"$e#tiv. ero$ean.
-ervicii publice de gospodrire comunal se organiea i se administrea cu respectarea
urmtoarelor $rin#i$ii6
principiul devoltrii durabile
principiul autonomiei locale
principiul descentralirii serviciilor publice
principiul responsabilitii i legalitii
principiul participrii i consultrii cetenilor
principiul asocierii intercomunale i al parteneriatului
principiul corelrii cerinelor cu resursele
principiul proteciei i conservrii mediului natural i construit
principiul administrrii eficiente a bunurilor din proprietatea public a unitilor
administrativ-teritoriale
principiul asigurrii mediului concurenial
principiul liberului acces la informaii privind aceste servicii publice
1C
0. A!te "ervi#ii !o#a!e
1. Servi#ii $%!i#e #omer#ia!e
Din categoria serviciilor publice comerciale fac parte urmtoarele servicii:
!rganizarea i funcionarea pieelor agroalimentare
,erviciul de exploatare a parca$elor publice
;icenierea transportului privat de cltori
*xpunerea firmelor i reclamelor publicitare;
!rganizarea i funcionarea cimitirelor
,erviciul public de ecarisa$
2. Servi#i! $%!i# $entr a#tivit.)i #!tra!e
+2
Ca$ito!! /. Prin#i$a!e!e re!a)ii #are "e "ta%i!e"#
8ntre "ervi#ii!e $%!i#e
$otrivit criteriilor de constituire n sistem a serviciilor publice, i in#nd seama de tipurile de
servicii cunoscute se pot identifica urmtoarele tipuri de relaii ntre diferitele componente ale
acestui sistem:
a' re!a)ii 'e atoritate, care pot fi: relaii ierar'ice, determinate de structura ierar"ic i
relaii funcionale, determinate de structura dup competena specific i care, de regul, se
realiea n spri!inul celor dint#i;
b' re!a)ii 'e #oo$erare, care pot fi formalizate &obligatorii prin acte normative' sau
neformalizate &facultative';
c' re!a)ii 'e re$re9entare, care iau natere n special n raport cu elementele e(terioare
sistemului autoritilor administraiei publice;
d' re!a)ii 'e #ontro!, determinate de delegare &deci nu relaii de control consecin a
subordonrii ierar"ice sau funcionale';
e' re!a)ii 'e $re"t.ri "ervi#ii &cu pondere n raporturile cu cetenii'.
/.&. Re!a)ii!e 'intre atoritatea 'e v<rf a a'mini"tra)iei $%!i#e +i #e!e!a!te atorit.)i a!e
a'mini"tra)iei $%!i#e
*ceste relaii sunt e(trem de variate i comple(e. Din multitudinea de posibiliti de grupare
identificm:
3elaiile dintre autoritatea de v(r0 a administraiei publice "i ministere sau alte organe de
specialitate ale administraiei publice centrale.
3elaiile dintre organul de v(r0 al administraiei publice "i autoritile locale ale
administraiei publice cu competen general - consilii locale "i primrii.
3elaiile +ntre autoritatea de v(r0 a administraiei publice si autoritile locale de
specialitate ale administraiei publice
/.*. Re!a)ii!e 'intre mini"tere +i #e!e!a!te organe 'e "$e#ia!itate a!e a'mini"tra)iei
$%!i#e #entra!e +i atorit.)i!e !o#a!e "a teritoria!e a!e a'mini"tra)iei $%!i#e
%n aceast categorie putem include:
a' 3elaii +ntre ministere "i celelalte organe de specialitate ale administraiei publice "i
autoritile locale ale administraiei publice cu competen general %consiliile locale&.
b& 3elaii +ntre ministere si celelalte organe de specialitate ale administraiei publice
centrale "i serviciile publice descentralizate ale acestora.
/./. Re!a)ii!e 'intre atorit.)i!e a'mini"tra)iei $%!i#e !o#a!e
+1
9elaiile dintre consiliul local i primari pot fi apreciate pornind de la observaia c primarii
sunt autoriti e(ecutive i nu deliberative, ceea ce nseamn c dintr-un anumit punct de
vedere ar e(ista o relaie de autoritate ntre consiliu i. primar &a se vedea i procedura
validrii primarului, !urm#nt etc.'. En acelai timp, din punct de vedere al modului de
formare, ambele autoriti sunt constituite prin votul direct al cetenilor, ceea ce confer, n
egal msur, legitimitate, deosebirea dintre ele nefiind de natur !uridic &ambele autoriti
aparin administraiei publice'. *m putea vorbi deci de e(istena, n primul r#nd, a unor relaii
de cooperare i de control prin delegare, at#t consiliul local av#nd competene de control
asupra primarului, c#t i acesta, la r#ndul su, asupra consiliului local prin competene pe care
le are n virtutea dublului su rol de autoritate local i, n acelai timp, agent al statului
&controlul de legalitate i dreptul de a sesia prefectul'.
/.0. Re!a)ii!e # in"tit)ii!e $%!i#e #are e(er#it. $terea !egi"!ativ.
*nalia tipurilor de relaii la care particip autoritile administraiei publice implic
preciarea unor aspecte n legtur cu raporturile dintre autoritile administraiei publice i
cele care e(ercit puterea legislativ &-enat, i Camera Deputailor'.
a' 4uvernul, ca autoritate public de v#rf a puterii e(ecutive i-responsabil pentru
conducerea general a administraiei publice, c"emat s asigure realiarea politicii interne i
e(terne a rii, cooperea n ndeplinirea atribuiilor sale cu organismele interesate &art. 121
&+' din Constituie'. $otrivit principiului separaiunii puterilor statului, reflectat n
Constituie prin mecanismul de formare i funcionare a guvernului, nu se poate afirma ca
ntre autoritile publice care e(ercit puterea legislativ &senat i camera deputailor' i
guvern ar e(ista relaii de subordonare, de autoritate ierar"ic. *ceste relaii sunt, n primul
r#nd, de cooperare, aa cum am artat mai sus, dar i de control determinat de delegare
e(pres prin Constituie, care atribuie parlamentului competena de a realia controlul
parlamentar &art. 112 din Constituie' i c"iar, de a retrage ncrederea acordat guvernului
prin adoptarea unei moiuni de cenur n condiiile stabilite de Constituie, ceea ce poate
duce la demiterea guvernului.
b' 5inisterele "i celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale
stabilesc cu autoritile publice care e(ercit puterea legislativ &-enat i Camera
Deputailor' relaii de cooperare sau de control prin delegare, nu numai indirect prin guvern,
ci i n mod direct &art. 112 &1' din Constituie'.
c' Consiliile locale "i primarii sunt autoriti ale administraiei publice locale prin care -
potrivit prevederilor Constituiei - se realiea autonomia local la nivelul unitilor
administrativ-teritoriale, iar, n aceast calitate, relaiile dintre ele i autoritile publice care
e(ercit puterea legislativ sunt similare cu cele ale celorlalte autoriti ale administraiei
publice. Caracterul de autoriti deliberative ale consiliilor locale nu sc"imb natura !uridic a
acestora, iar autonomia este pur administrativ, adic ea privete organiarea i funcionarea
administraiei publice locale i gestionarea sub propria rspundere a intereselor pe care le
repreint &art. l, 4egea nr. +1:D+221'.
/.1. Re!a)ii!e # in"tit)ii!e $%!i#e #are e(er#it. $terea >'e#.torea"#.
%ntre instituiile publice care e(ercit puterea !udectoreasc se pot stabili relaii de
cooperare, reprezentare sau de control. *stfel, pentru realiarea activitii de asigurare a
legalitii, autoritile administraiei publice intr n relaii de cooperare cu autoritile
!udectoreti i cu ministerul public. 9elaiile de control prin delegare se creea atunci c#nd
++
o autoritate a administraiei publice, de regul un minister sau alt organ central de specialitate
al administraiei publice, controlea o autoritate !udectoreasc.
/.2. Re!a)ii!e # organi9a)ii!e non-gvernamenta!e
*cestea sunt relaii de cooperare &de cele mai multe ori formaliare, adic obligatorii, potrivit
unor dispoiii legale' sau relaii de reprezentare. *stfel, autoritile administraiei publice
sunt obligate s intre n relaii de cooperare cu fundaii pentru realiarea unor obiective legate
de protecia muncii oma!, integrare social etc. En alte situaii, autoritile administraiei
publice au repreentant n diferite organiaii nonguvernamentale, sau acestea au repreentani
pe l#ng autoritile administraiei publice. *cest sistem asigur o legtur permanent ntre
cele dou categorii de organiaii.
/.7. Re!a)ii!e atorit.)i!or a'mini"tra)iei $%!i#e # #et.)enii
9elaiile ce se stabilesc ntre autoritile administraiei publice i ceteni pot fi: relaii de
cooperare &colaborare', relaii de utilizare a serviciilor publice &deci, de prestaii din partea
administraiei ctre ceteni' i relaii de autoritate &sau de subordonare a cetenilor fa de
organele administraiei publice'.
a' :elaiile de cooperare direct %de colaborare& ntre autoritile administraiei publice i
ceteni ocup rolul cel mai important, at#t din punct de vedere al ponderii, c#t i al valorii
coninutului lor. *ceste relaii sublinia, n primul r#nd, spri!inul pe care cetenii sunt
c"emai s l dea administraiei publice n vederea realirii misiunii acesteia i, pe de alt
parte, ele trebuie s reflecte e(istena unei legturi absolut necesare ntre administraia public
i ceteni.
b& :elaii determinate de prestarea de servicii ale administraiei publice ctre ceteni
constituie al doilea tip de relaii ntre administraia public i ceteni.
*dministraia public are drept mobil organiarea unor servicii publice ntr-o gam variat i
comple( de probleme, servicii publice care s prestee activiti cetenilor. *cest aspect al
atribuiilor de servire a populaiei este mai evident la autoritile administraiei publice locale,
n special la municipii, orae, comune, dar i la serviciile descentraliate ale autoritilor
administraiei publice centrale.
9elaii dintre administraia public i ceteni pentru prestarea de servicii pot fi de dou
tipuri:
? relaii ce se statornicesc n baa normelor de drept administrativ &regim !uridic
administrativ';
? relaii ce se statornicesc n baa normelor de drept civil &regim !uridic civil'.
c& :elaii de autoritate &de subordonare a cetenilor fa de autoritile administraiei
publice'.
*ceste relaii sunt determinate n mod evident de voina unilateral a autoritilor
administraiei publice. 0le sunt impuse cetenilor nefiind necesar acceptul celor care sunt
c"emai s participe n aceste relaii.
+3
Ca$ito!! 0. Agen)ii e#onomi#i $re"tatori 'e
"ervi#ii $%!i#e
0.&. Categorii 'e agen)i e#onomi#i +i "ervi#ii!e $e #are a#e+tia !e $re"tea9.
ersoanele fizice i persoanele $uridice care dispun, controleaz sau utilizeaz factori de
producie i particip la viaa economic a unei ri, care ndeplinesc roluri i au
comportamente economice similare, sunt cunoscute sub denumirea de ageni economici.
%ntre agenii economici se creea flu(uri reale i flu(uri monetare &fiecare flu( real este
dublat de un flu( monetar'.
Cea mai important grupare a agenilor economici care evidenia flu(urile reale i
monetare este cea dup criteriul instituional. $otrivit acestui criteriu agenii economici sunt:
-. !ocietile non0inanciare (+ntreprinderile, 0irmele)
-ectorul instituional al societilor nonfinanciare regrupea unitile a - cror funcie
principal este producia de bunuri i de servicii comerciale &de pia'.O:
9esursele lor principale provin, n cea mai mare parte, din v#narea produciei lor pe pia, n
funcie de natura relaiilor de proprietate distingem:
a' ,ocietile private care se caracteriea prin faptul c tot capitalul aparine unor persoane
private. Din punct de vedere al statutului !uridic, societile private pot fi: societi cu
rspundere limitat, societi pe aciuni, societi n comandit simpl, societi n comand pe
aciuni, societi n nume colectiv, societi cooperatiste.
b' ,ocietile i regiile autonome din sectorul public.
.. 5ena2ele (gospodriile)
)ena!ul este o entitate care cuprinde una sau mai multe persoane care ocup aceeai reedin
principal.
,uncia principal a mena!elor const n consumul final al bunurilor i serviciilor; mena!ele
pot, de asemenea, s produc bunuri i servicii, atunci c#nd ele mbrac calitatea de
ntreprintori individuali.
/. Administraiile publice
*dministraiile publice au dou funcii principale:
a& producia de servicii noncomerciale destinate colectivitii+
b& redistribuirea.
9esursele lor provin, n principal, din prelevrile obligatorii &impoite i cotiaii sociale'.
*dministraiile publice regrupea trei sub-sectoare:
a' administraiile publice centrale: statul i anumite organisme ataate acestuia;
b' colectivitile locale &comune, !udee', precum i diverse administrrii locale &comuniti
urbane, birouri de a!utor social, camere de comer i industrie etc.';
c' organismele de securitate social, a cror funcie esenial este redistribuirea: ele percep
cotiaiile sociale i le redistribuie ap mena!elor sub form de prestaii sociale.
0. Administraiile private (organizaii neguveranamentale, nonpro0it)
5ermenul de administraii private reunete instituii cum ar fi: sindicatele, asociaiile, ligile,
fundaiile etc.
*dministraiile private au ca funcie principal producerea de servicii noncomerciale
reervate unor grupuri specifice de mena!e sau v#narea de servicii comerciale, dar <fr
scop lucrativ, adic fr profit=.
)a!oritatea resurselor lor provin din contribuiile voluntare ale membrilor administraiilor
private respective.
+7
1. 6nstituiile 0inanciare au ca funcie principal finanarea economiei, concretiat n trei
a#tivit.)i $rin#i$a!e6 colectarea, trans0ormarea i repartizarea disponibilitilor
0inanciare:
# intermedierea financiar ntre agenii economici care doresc s i plasee economiile i
cei care doresc s mprumute fonduri;
= tran"formarea e#onomii!or plasate pe termen scurt n credite pe termen mediu sau lung;
? circulaia i crearea de mi!loace de plat.
9esursele instituiilor financiare provin, n principal, din economiile colectate sau din
mprumuturile contractate pe pieele de capital, precum i moneda pe care ele o creea.
2. !ocietile de asigurare au ca funcie asigurarea, adic garantarea unor pli
&indemniaii' n caul realirii unor riscuri la care sunt e(pui cei care se asigur.
9esursele acestor societi provin din primele prevute n contractele subscrise de ctre cei
care se asigura, din cotiaii voluntare &n cui mutualelor', precum i din dob#nile aduse de
ctre plasamente &fondurile plasate'.
7. !trintatea, exteriorul sau 7restul lumii88 - Ageni nonrezideni
.9estul lumiiP regrupea ansamblul agenilor nonreideni care fac, operaii de orice
natur cu agenii reideni pe teritoriul economic naional.
*genii economici efectuea o gam larg de operaii care pot 0i grupate, +n 0uncie de
speci0icul lor, n urmtoarele categorii:
# operaii de repartiie;
? operaii financiare.
0.*. :ntre$rin'erea $%!i#., no)ini genera!e
6oiunea general a unitii economice prestatoare de servicii publice iDsau productoare de
bunuri publice este %6590$9E6D090* $814ECH. 0a este unitatea cu personalitate !uridic
care nu este constituit e(clusiv pe baa capitalului privat i care se raportea la autoritatea
statului.
Per"ona!! 8ntre$rin'eri!or este compus din salariai supui dreptului muncii.
A#tivitatea 8ntre$rin'erii &relaiile cu furniorii, clienii, terii, participrile n cadrul altor
societi rom#neti sau strine' se e(ercit conform prevederilor dreptului comercial i
eventual conform normelor de drept civil.
Regim! finan#iar iese n ntregime de sub tutela regulilor contabilitii publice:
ntreprinderea nu are buget, ci stri de previiune; reultatele gestiunii sunt nregistrate n
bilanul contabil anual; procedeele de finanare fac apel la te"nicile de credit comercial.
Cara#ter! $%!i# a! 8ntre$rin'eri!or. *cesta antrenea anumite e(cepii n aplicarea
dreptului privat:
"numii conductori sunt numii i revocai prin decizie administrativ.
5ntreprinderii i pot fi atribuite prerogative de putere public
5ntreprinderea public este supus, pe de alt parte, unor reguli care-i limiteaz libertatea de
aciune.
roblema proprietii asupra bunurilor ntreprinderii nu se pune n aceeai termeni ca n
cazul ntreprinderii private
5ntreprinderea public este supus unor numeroase controale administrative i financiare.
0.*.&. C!a"ifi#area 8ntre$rin'eri!or $%!i#e
+:
A. D$. gra'! 'e im$!i#are 8n ge"tionarea "ervi#ii!or $%!i#e 'i"tingem6 ntreprinderi
care nu asigur gestionarea unui serviciu public.
B. D$. regim! >ri'i# a! 8ntre$rin'erii distingem dou tipuri de ntreprinderi publice
derivate:
societatea anonim de drept privat %bnci i companii de asigurri, ntreprinderi naionaliate,
ntreprinderi constituite n .societi de stat/ sau .societi naionale/&;
instituia public.
Dup 1CC2 n 9om#nia s-au impus urmtoarele tipuri de ntreprinderi publice:
B.&. Regii!e atonome
$rin QG :C@D1CC+ au fost trecute sub autoritatea consiliilor locale regiile autonome i
societile comerciale cu capital integral de stat, care prestea servicii publice de interes
local.
9egiile autonome au personalitatea !uridic i, ca atare, funcionea pe ba de gestiune
economic i autonomie financiar, dar sub autoritatea consiliilor locale. *ceast
particularitate determin o serie de consecine !uridice pe care orice consiliu local ar trebui s
le aib n vedere, i anume:
$rin actul de nfiinare se va stabili denumirea, sediul, obiectul de activitatea &potrivit legii' i
patrimoniul regiei;
$atrimoniul, trebuie apreciat c bunurile domeniului public nu sunt alienabile i, ca atare,
trebuie evideniate separat de bunurile proprietate proprie. %n caul n care regiile autonome
se reorganiea n societi comerciale, aceste bunuri din domeniul public 68 pot constitui
aport la capitalul social;
9egiile autonome particip la circuitul civil ca subiect de drepturi i obligaii, dei se afl sub
autoritatea consiliilor locale. 5rebuie preciat ns c, n ceea ce privete #a$a#itatea 'e
fo!o"in). a regiei autonome, aceasta este limitat prin actul de nfiinare care a stabilit scopul
activitii. %n legtur cu #a$a#itatea 'e e(er#i)i, menionm c regia autonom are
aptitudinile de a-i e(ercita drepturile i de a-i asuma obligaii prin acte !uridice proprii;
B*. So#iet.)i!e #omer#ia!e &pe aciuni > -.* > sau societi cu rspundere limitat > -.9.4. >
$articularitile societilor comerciale:
-e nfiinea prin 'otr4ri ale consiliilor locale &n care se preciea: forma !uridic,
denumirea, sediul principal, capitalul social subscris, structura acestuia';
-e aprob statutul de organiare i funcionare a societii comerciale;
(apacitatea de folosin a societii comerciale este circumscris obiectului de activitate
aprobat;
(onsiliul de administraie este numit de ctre autoritatea administraiei publice care a nfiinat
societatea comercial;
,copul principal al societii comerciale prestatoare de servicii nu este obinerea de profit ci
devoltarea calitii i cantitii serviciilor prestate cetenilor.
B/. In"tit)ii!e $%!i#e > dispun de patrimoniu propriu, au buget, pot nc"eia contracte n
nume propriu.
Caracteristici:
>nstituia public este persoan $uridic;
>nstituia public dispune de patrimoniu propriu;
5i asum gestiunea unui serviciu public.
+<
Ca$ito!! 1. Si"tem! organi9atori# a!
management!i "ervi#ii!or $%!i#e
*dministraia publica se constituie ca subsistem al sistemului,
economico-social si are toate valenele acestuia, deci se organiea
conform normelor managementului general.
1.& No)inea 'e organi9are in management! "ervi#ii!or $%!i#e. Criterii "i forme
;rganiarea in managementul serviciilor publice repreint ansamblul de procese prin care
elementele sale componente se delimitea in raport cu competentele fiecruia si cu relaiile
pe care le au in interiorul si
in afara sistemului.
;riginea termenului PorganiareP este din limba latina prin cuv#ntul,
=organum= care se refera la o unitate morfologica din corpul unei fiine vii,
ce ndeplinete una sau mai multe funcii
1
, termen preluat de limba francea, care i-a dat o
semnificaie metodica referitoare la desfurarea eficienta a unei activiti.
*ctivitatea de organiare mbrac mai multe forme in raport cu criteriul de anali &figura
:.1', astfel:
1' 6n 0uncie de nivelul la care se desfoar procesul organiatoric se disting:
a. !rganizarea sistemului public
b. !rganizarea unui domeniu din cadrul acestui sistem
c. !rganizarea unei instituii publice ca ntreg
d. !rganizarea unor compartimente din cadrul instituiei publice
+' 6n 0uncie de obiectul organirii proceselor:
a. !rganizarea structurii care se refera la modul de repreentare si dispunere a elementelor
sistemului administrativ, ca ansamblu de instituii;
b. !rganizarea proceselor care consta in stabilirea competentelor i responsabilitilor
fiecrei componente din cadrul sistemului, ca si a relaiilor dintre persoane si compartimente,
administraie si persoanele din afara acesteia, in scopul desfurrii unor procese eficiente,
precum si a satisfacerii nevoilor sociale.
1
;roveanu ). - ;rganiare si metode in administraia de stat, 0ditura -tiinific si 0nciclopedic, 1ucureti,
1C@B.
+@
,ig. :.1 - Criterii si forme de organiare
9eult ca organiarea in sistemul public are ca scop crearea,
condiiilor necesare ndeplinirii atribuiilor &sarcinilor' care revin instituiilor i funcionarilor
din cadrul acestui sistem.
0ficienta organirii sistemului public se aprecia dup reultatul activitilor economice
prestate in cadrul acestui sistem.
Dimensiunea si comple(itatea organirii depind de nivelul la care se face analia in
instituia publica respectiva.
1.* Str#tra organi9atori#.. Con#e$t. Com$onente. Ti$ri
,tructura organizatoric reprezint configuraia intern si
relaiile care se stabilesc intre componentele acesteia n scopul realizrii obiectivelor
propuse.
Enstituiile publice au o structura proprie, cu un anumit numr de compartimente in care se
desfoar activiti specifice, in funcie

de obiectivele pe care le are de ndeplinit fiecare component.
-tructura administraiei publice difer de la un stat la altul, iar in
cadrul fiecrui stat, de la o etapa de devoltare la alta, in raport cu
+B
CRITERII DE
ORGANIZARE
Nivelul procesului
organizatoric
Obiectul organizrii
procesului
1. Organizarea
sisteului
organizatoric
!. Organizarea
unui "oeniu
#. Organizarea
unui institu$ii
#. Organizarea unui
copartient
1. Organizarea
structurii
organizatoric
1. Organizarea
procesului
organizatoric
influentele naionale, istorice si tradiionale, in scopul realirii obiectivelor pe care le au de
indeplinit. 8n rol deosebit revine factorului politic., ntruc#t,
puterea legislativa si partidele de guvernm#nt sunt cele care stabilesc
obiectivele administraiei in raport cu interesele economice, politice si sociale, pe care trebuie
sa le ndeplineasc. 5oate aceste influente duc la apariia unor deosebiri marcante intre
diferitele sisteme administrative determinate, in principal, de interesele grupurilor sociale.
Din cele de mai sus reulta ca administraia publica poate apar
interesul unor grupuri economice, sociale si politice restr#nse, ca in care
administraia publica promovea interesele publice generale ale societii in
ansamblul sau, av#nd un caracter democratic.
; structura eficienta a administraiei publice trebuie sa asigure at#t
evitarea supradimensionrii aparatului administrativ care duce la activiti
paralele, reolvri greoaie cu c"eltuieli bugetare mari, inutile si ineficiente,
cat si a subdimensionarii, ceea ce conduce la aglomerarea funcionarilor
cu sarcini.
-tructura organiatoric public poate fi abordat sub trei forme &fig.:.+.':
structura ierar'ic-functional care asigura, in principal, unitatea
de deciie si aciune in cadrul sistemului administraiei publice in,
raport cu varietatea domeniilor de activitate;
structura teritoriala, determinata de componentele sistemului, administartiv in uniti
teritoriale distincte;
structura de tip mixt, care mbina cele doua tipuri de structuri.
,igura :.+. 5ipuri de structuri din administraia public
1.*.& Str#tra ierar-i# - fn#)iona!a
;rganiarea ierar"ic-functionala a administraiei publice &de stat'

presupune stabilirea unor
niveluri ierar'ice pe categorii de instituii in funcie de domeniul in care i desfoar
activitatea respectivele instituiiO publice, ceea ce presupune:
crearea unor instituii cu competenta generala care i desfoar activitatea, principial,
in toate sferele vieii sociale, cum ar fi guvernul, primriile etc.;
e(istenta unor diferene ntre instituii in ceea ce privete volumul si natura atribuiilor in
raport cu rolul acesteia in cadrul sistemului administraiei publice, astfel:
- guvernul are atribuii specifice in domenii de importanta naionala, cum ar fi relaiile
e(terne, aprarea naionala, telecomunicaiile etc;
+C
Tiuri de structur
Ierar5ic
"unc#i$nal%
Mi't%
Terit$rial%
- primriile nu au dec#t competente reduse sau nici o competenta intr-un anumit numr de
domenii de activitate de importanta deosebita;
e(istenta unor organe de specialitate subordonate acestor instituii, care-si desfoar
activitatea numai in anumite domenii, cum ar fi: ministerele de specialitate, ageniile,
comisiile organisme locale de specialitate' &direcii, inspectorate, comitete, circumscripii
etc.';
e(istenta unor organisme de specialitate de ramura, cum ar fi: )inisterul *facerilor 0(terne,
)inisterul Lustiiei etc., precum si organisme de

domeniu care sunt competente sa reolve
probleme comune tuturor ramurilor, de e(emplu, )inisterul )uncii si $roteciei
-ociale si )inisterul ,inanelor;
ministerele sunt subordonate guvernului, iar instituiile locale de specialitate
instituiilor locale cu competenta materiala generala.
1.*.* Str#tra teritoria!a
8n asemenea tip de structura presupune organiarea sistemului administrativ in raport cu
teritoriul pe care isi desfoar activitatea si i e(ercita competenta.
-tructura teritoriala este formata din:
instituii centrale sau naionale, care au competente teritorial generale, deci isi pot e(ercita
competenta pe intreg teritoriul tarii &guvernul, ministerele s fie organe centrale';
instituii locale, care au competente teritoriale limitate la teritoriul unde i desfoar
activitatea.
En 9om#nia, unitile administrativ teritoriale sunt de mai multe categorii: comunale,
oreneti, !udeene, municipale si ale )unicipiului
1ucureti. Competentele acestor uniti administrativ-teritoriala difer in raport cu
ierar"iarea teritoriala si cu nivelul la care funcionea. -pecific
este faptul ca organulD instituia situata pe un nivel ierar"ic superior nu poate
anula actele celor situate la un nivel ierar"ic inferior, av#nd numai dreptul de suspendare a
e(ecutrii unui anumit act. -ingurul care are mputernicire sa decid meninerea, modificarea
sau anularea actului pus in discuie este
organul cu competenta generala de pe acelai nivel. Cu alte cuvinte, organele, centrale ale
administraiei de stat ar putea reolva si problemele colectivitii locale, ceea ce presupune o
activitate comple(a. -istemul de management al administraiei publice trebuie descentraliat
si orientat asupra realitilor e(istente la nivel local, care se pot adapta rapid la sc"imbrile
care se produc in mediul unitilor administrativ-teritoriale. En realitate, nu teritoriul
determina structura administraiei, ci interesele zonale care reprezint fundamentul
sistemului de obiective al instituiilor publice.
1./ Com$onente!e "tr#trii organi9atori#e
a!e "i"tem!i a'mini"trativ
En afara relaiilor organiatorice e(ista anumite componente
structurale specifice, cum ar fi postul, 0uncia, compartimentul, nivelul ierar9ic "i ponderea
ierar9ic.
-. Postul repreint ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitilor
desemnate pe anumite perioade de timp, ce revin unor funcionari permaneni numii siDsau
alei.
32
$ostul repreint elementul de baa ala structurii organiatorice si are urmtoarele
componente:
obiectivul postului prin care se asigura ndeplinirea obiectivului fundamental al oricrui
sistem, satisfacere a intereselor generale si fundamentale ale cetenilor;
sarcinile %atribuiile& repreint procese de munc care pot fi simple sau pri ale unor procese
de munc comple(e. 9ealiarea obiectivului postului se efectuea prin intermediul sarcinilor;
responsabilitatea - rspunderea ce revine funcionarului public pentru ndeplinirea sarcinilor
ce revin postului pe care l ocup;
competena organizaional care e(prima limitele in cadrul crora funcionarul public titular
de post, are dreptul de a aciona in vederea realirii obiectivelor individuale. Competenta
confer titularului postului un anumit grad de autoritate formala, care la r#ndul sau, este de
doua tipuri de competenta:
ierar'ic, e(ercitata asupra funcionarilor publici implicai in procesele e(ecutive,
concretiata in programe de aciuni sau deciii administrative care trebuie e(ecutate
intr-o

anumita perioada de timp;
funcional, materialiata in proceduri, metodologii, proiecte de acte normative, care indica
modul in care funcionalul, public trebuie sa e(ecute diferite activiti.
e& competenta profesional - condiie de baa pentru realiarea sarcinilor ce revin
titularului de post, ca si pentru recunoaterea

meritelor si contribuiei celorlali la
realiarea obiectivelor instituiei publice respective;
.. Funcia este factorul de generaliare a unor posturi, asemntoare din punctul de vedere al
ariei de cuprindere a autoritii si responsabilitii.
En funcie de natura competentelor, responsabilitilor si sarcinilor ce revin fiecrui post,
funciile publice pot fi:
funcii de conducere, care dein o pondere ridicata a competentelor, sarcinilor si
responsabilitilor pentru e(ercitarea atribuiilor managementului public;
funcii de execuie, care implica anumite competente, sarcini si responsabiliti necesare
pentru e(ecutarea deciiilor administrative, emise de titularii funciilor de conducere.
/. Compartimentul este format din ansamblul persoanelor care desfoar activiti
relativ omogene, specialiate pentru un anumit tip de activitate, ca si ansamblul de metode si
te"nici adecvate, situate ntr-un anumit spaiu si subordonate nemi!locit unui conductor. En
funcie de modul in care contribuie la realiarea interesului public general, compartimentele
se impart in doua categorii:
compartimente operaionale, care contribuie la realiarea efectiva a unui serviciu public siD
sau e(ecutarea prevederilor legilor

necesare ndeplinirii sistemului de obiective;
compartimente funcionale, care contribuie la stabilirea
obiectivelor proprii, reieite din cunoaterea realitilor concrete din unitile administrative
respective.
1. :ivelul ierar9ic repreint ansamblul componentelor structurii oriontale, la aceeai
distanta ierar"ica fata de managementul de v#rf al administraiei publice. ,actorii care
influenea numrul de niveluri ierar"ice intr-un sistem administrativ sunt:
dimensiunea instituiei publice;
diversitatea si comple(itatea activitilor desfurate;
competenta funcionarilor publici, care influenea invers proporional numrul
nivelurilor ierar"ice intr-un sistem administrativ.
En 9om#nia, numrul de niveluri ierar"ice din administraia publica nu difer foarte mult de la
o instituie la alta.
). Ponderea ierar9ica repreint numrul persoanelor conduse nemi!locit de un
conductor, ales sau

permanent. Dimensiunea ponderii ierar"ice este influenat de numrul
31
de niveluri ierar"ice cu care se afla in raport invers proporional, de comple(itatea activitii
subordonailor etc.
1.0. Do#mente!e organi9atori#e "nt6
/) 3egulamentul de organizare "i 0uncionare (3OF).
.) Organigrama.
/) Fi"a postului.
1) ;escrierea 0unciei.
-) ) 3egulamentul de organizare "i 0uncionare (3OF) cuprinde urmtoarele capitole:
a& caracteristicile tipologice ale instituiei;
b& sistemul de conducere n care sunt preentate caracteristicile constructive i funcionale ale
acestuia & respectiv ale celor 7 subsisteme ale sistemului de conducere: deciional,
informaional, organiatoric, metodologic';
c' managementul de nivel superior > sunt preentate atribuiile i responsabilitile pe care le
au at#t organismele participative &*G*, Consiliul de *dministraie i Comitetul de Direcie'
i sarcinile, responsabilitile i competenele directorului general i ale celor e(ecutivi;
d& managementul de nivel mediu i inferior, sunt preentate atribuiile fiecrui compartiment,
diagrama de relaii, pentru fiecare conductor sunt preentate sarcinile, responsabilitile i
competenele;
e' dispoziii finale > n acest capitol sunt menionate data c#nd a fost aprobat i c#nd a intrat n
vigoare 9;, i rspunderile pe care le au conductorii dar i e(ecutanii n ceea ce privete
respectarea sau nerespectarea 9;,.
.) Organigrama este repreentarea grafic a structurii organiato-rice. Cea mai rsp#ndit
este organigrama piramidal ordonat de sus n !os. ;rganigrama mai poate fi circular, n
form de steag, 4obstein, R &landa', cu citire de la st#nga-dreapta.
Dup aria de cuprindere organigrama poate fi:
- general;
- parial.
;rganigrama are un dublu rol: rol pasiv > de viualiare a structurii organiatorice, rol activ >
repreint un instrument de anali.
/) Fi"a postului cuprinde cerinele postului i descrierea postului. -e trece: denumirea
postului comparativ din care face parte postul, cerinele postului, relaiile pe care le are postul
cu alte posturi. Descrierea postului: ob. de activitate, sarcinile sau atribuiile,
responsabilitile, limitele de competen.
1) ;escrierea 0unciei. %n prima parte a acestui document sunt menionate elementele de
identificare a funciei, denumirea funciei, compartimentul din care face parte, nivelul ierar"ic
pe care este situat funcia, ponderea ierar"ic &dac este funcie de conducere', cerine pentru
ocuparea funciei, relaiile organiatorice generate de funcie.
$artea a doua a documentului o repreint descrierea funciei: obiectivul funciei, sarcini
&atribuii', responsabiliti, limite de competen.
1.1. Prin#i$ii #are tre%ie re"$e#tate
!a e!a%orarea "a $erfe#)ionarea nei "tr#tri organi9atori#e
1.,upremaia obiectivelor > cerina const n faptul c fiecare subdiviiune organiatoric din
instituie trebuie s-i desfoare activitatea n direcia realirii obiectivelor fundamentale.
3+
+. rincipiul unitii de decizie i aciune > cerina const n faptul c fiecare titular de post
&de conducere, de e(ecuie' precum i fiecare compartiment, trebuie s fie subordonarea unui
singur ef.
3. rincipiul apropierii conducerii de execuie+ reducerea la strictul necesar a numrului de
niveluri ierar"ice.
7. rincipiul interdependenei minime+ potrivit acestui principiu trebuie s se reduc la
minimum paraleismele i dependeele ce pot s apar ntre posturi.
:. ermanena conducerii+ fiecare post de conducere trebuie prevut cu o persoan care-l
poate nlocui n orice moment pe conductor.
<. *conomia de comunicaii. Cerina const n stabilirea compartimentelor structurale astfel
nc#t s se reduc la minim informaiile necesare realirii obiectivelor.
@. "lctuirea de colective intercompartimentale. Cerin: soluionarea unor probleme
comple(e care necesit cunotine din mai multe domenii.
B. (oncordana care trebuie s existe ntre cerinele postului i caracteristicile titularului
C. ?lexibilitatea structurii: structura organiatoric trebuie s reflecte permanent obiectivele
firmei, situaia resurselor, condiiilor de munc i trebuie s se adaptee permanent la cerinele
i e(igenele mediului.
12. @arianta optim const n elaborarea structurii organiatorice n mai multe variante i
alegerea celei care ofer avanta!e ma(ime.
11. Aefinirea armonizat a posturilor i a funciilor: ntre sarcinile, responsabilitile i
competenele stabilite fiecrui post i funcie ce e(prim caracteristicile generale ale grupei de
posturi trebuie s e(iste o concordan deplin.
1+. :eprezentarea grafic: e(primarea structurii organiaiei cu a!utorul organigramei.
13. *ficiena structurii: permanenta msurare, comparare a c"eltuielilor ocaionate de
elementele structurii cu efectele economice pe care le generea.
17. rincipiul situativ.
1.2. De!egarea +i 'e"#entra!i9area
,uncionalitatea structurii organiaiei crete cu a!utorul delegrii, descentralirii i prin
constituirea de colective intercompartimentale sau interdisciplinare.
;elegarea repreint un raport personal ntre un conductor i un subordonat al su, raport n
baa cruia conductorul transfer subordonatului ce parte din atribuiile sale &fi(#ndu-i
reultate pe care ar trebui s le obin i ls#ndu-i o anumit libertate de aciune'. ,actorii care
influenea delegarea:
- nivelul de pregtire al conductorului
- nivelul de pregtire i e(periena subordonatului;
- dimensiunea instituiei;
- comple(itatea activitilor;
- sistemul de control e(istent n unitatea respectiv;
- etc.
;escentralizarea repreint generaliarea delegrii n modul de luare a deciiilor fie numai
ntr-un anumit domeniu de activitate, fie n ntreprindere, n ansamblul su. 0a constituie
procedeul prin care competenele deciionale sunt .cobor#te/ spre nivelurile inferioare ale
organiaiei.
Descentraliarea structurii depinde de o serie de factori:
- nivelul de competen al personalului &de e(ecuie';
- mrimea unitii economice;
- diversificarea activitii ntreprinderii;
33
- reeaua de comunicaii.
Constituirea de colective intercompartimentale < membrii acestor colective provin din mai
multe compartimente ale instituiei care pot fi de specialiri diferite. *ceste colective
constituindu-se pe baa unei deciii de conducere, funcionea temporar i se constituie cu
scopul de a reolva anumite probleme deosebite, fie pentru elaborarea unor proiecte comple(e
etc. $entru ca aceste colective s-i desfoare activitatea n mod eficient trebuiesc luate n
calcul urmtoarele cerine:
- s fie desemnat un ef al colectivului &responsabil de colectiv';
- s se stabileasc sarcinile, responsabilitile, i limitele de competen pentru fiecare
membru al colectivului;
- s se stabilileasc un program de lucru.
1.7 Str#tri "$e#ifi#e a#tivit.)i!or
'in a'mini"tra)ia $%!i#a
$otrivit criteriului competentei teritoriale, sistemul administraiei publice este format din
doua grupe:
A - Atorit.)i "i organe a!e a'mini"tra)iei $%!i#e centrale, !a nive! na)iona!, formata din:
parlament - camera deputailor
- senat
preedinie
guvern
instituiile !uridice
ministere
alte instituii si servicii organiate la nivel central
B - Atorit.)i a!e a'mini"tra)iei $%!i#e !o#a!e
consilii comunale si oreneti
consilii !udeene
prefectura
primrie
alte instituii si servicii publice organiate la nivel local
).=.- Organizarea administraiei publice la nivel naional
A - Par!ament! - autoritatea legislativa care potrivit Constituiei,
9om#niei este organul reprezentativ suprem, unica putere legiuitoare a
tarii. $arlamentul este format din Camera Deputailor si -enat, fiecare av#nd,
funcii bine determinate, numrul deputailor si senatorilor fiind stabilit prin legea electorala,
proporional cu populaia cu drept de vot a tarii. ,iecare camera isi are un regulament propriu
de organiare si funcionare, isi alege un birou permanent pe durata fiecrei sesiuni care poate
fi revocat naintea e(pirrii mandatului, iar cei doi preedini pe toata durata mandatului.
*ctivitatea parlamentului se desfoar in plen sau in grupuri
parlamentare, organiata conform regulamentului fiecruia din cele doua camere. ,iecare
camera isi constituie comisii permanente, comisii de anc"eta
si comisii speciale pe activiti care cooperea intre ele prin intermediul comisiilor comune.
1irourile permanente si comisiile parlamentare se alctuiesc in funcie de configuraia politica
a fiecrei camere.
37
$arlamentul, prin legi organice, organiea si funcionarea Guvernului 9om#niei, a
Consiliului -uperior al )agistraturii, a instanelor !udectoreti, )inisterului $ublic si Curii
de Conturi. Deci, se poate aprecia ca in 9om#nia parlamentul desfoar activiti variate si
are cel mai ridicat nivel de autoritate publica dup preedinie si numai preedintele tarii ii
poate diolva din diferite motive.
En desfurarea activitii sale, parlamentul utiliea te"nici
specifice, implic#ndu-se in dimensionarea resurselor necesare desfurrii activitilor
administrative si orientarea activitilor necesare pentru,
realiarea obiectivelor propuse. De asemenea, $arlamentul reglementea statutul
funcionarilor publici, organiarea generala a nvm#ntului,
administraiei locale si teritoriale, inclusiv regimul general privind
autonomia locala.
$arlamentul dispune si de un (onsiliu ;egislativ, organ consultativ de specialitate care
aviea proiectele de acte normative pentru sistematiarea, unificarea si conducerea ntregii
legislaturi, si tine, in acelai timp, evidenta oficiala a legislaturii.
B - Si"tem! 'e atorit.)i "i organe a!e $terii e(e#tive
*utoritatea e(ecutiva funcionea potrivit principiului separrii
puterilor in stat alturi de autoritile puterii legislative si !udectoreti.
;biectivul principal al acestor instituii este optimiarea organirii
procesului de aplicare a legilor si actelor normative, obiectiv care se,
realiea prin intermediul unor servicii publice, deci are drepturi ce revin
puterii publice. Cu alte cuvinte, autoritile e(ecutive nu e(ercita doar
funcii, ci au si atribuii care le confer competente in baa crora isi impun
servicii pentru satisfacerea intereselor generale ale ntregii societi sau
numai a unei anumite colectiviti.
*utoritile si organele care asigura e(ercitarea autoritii e(ecutiv
formea un sistem compus din mai multe subsisteme intre care e(ista relaii
specifice determinate de concepiile si voina politica dominanta, ca si de
natura activitii pe care o prestea. *cest sistem al autoritii e(ecutive
include: preedinia, guvernul, ministerele si alte organe de specialitate sau
autoriti administrative constituite la nivel naional care aparin
administraiei publice centrale.
1.1. >nstituia reedintelui :om4niei s-a constituit in 9om#nia prin

Decretul 4ege nr. C+D 1CC2 si are urmtoarele funcii:
de repreentare a statului roman in e(teriorul tarii;
de garantare a independentei naionale, unitii si integritii,
teritoriale a tarii;
de control asupra respectrii Constituiei si autoritilor publice.
$entru realiarea acestei funcii sunt organiate conform legislaiei n

vigoare structuri ale
aparatului de lucru ce aparin instituiei preideniale, &fig. :.3'.
3:
Institu#ia Pre1i(en#ial% a
R$m?niei
Cabinetul
pre%e"intelui
Directorul
General
&ecretariatul
General
Departaentul "e
Analiz 'olitic
Direc$ia "e
'rotocol
(e) "e 'rotocol
cu rang "e
abasa"or
Direc$ia "e
Docuentare %i
In)orare
Director
(e) "e
cabinet
(e) "e
cabinet
Director Direc$ia Acte
'rezi"en$iale
Director
Grupul "e
analiz %i
Investi$ii
Director
Direc$ia
Econoic %i
A"inistrativ
Director
Rela$ii
cu
publicul
Director
(e)
"epartaent
Director
'urttorul
"e cuv*nt
Direc$ia
"e 'res
Direc$ia
+uri"ic
Direc$ia pentru
'roblee
,ilitare %i
Or"ine 'ublic
Direc$ia pentru
(tiin$a-
.nv$*nt-
Cultur
Direc$ia
pentru
'olitic
Intern
Direc$ia
pentru
'olitic
e/tern
,ig. :.3.
De menionat ca, in cadrul fiecrei componente a Aepartamentului de "naliza olitice sunt
organiate direciile de specialitate, conduse de consilieri.
; meniune aparte trebuie fcuta pentru Airecia de Aocumentare i >nformare condusa de un
director si ale crei atribuii, organiare si, funcionare se stabilesc printr-un regulament
aprobat de $reedintele

9om#niei. 6umirea si eliberarea din funcie a consilierilor
preideniali si a personalului cu funcii de conducere se face de ctre $reedintele 9om#niei.
$reedinia are personalitate !uridica, iar pentru organiarea securitii sale funcionea in
subordinea $reedintelui o 8nitate -peciala de $aa si Control.
1.+. 9uvernul :om4niei este puterea e(ecutiva, care este organiata si funcionea conform
Constituiei 9om#niei art. 121-127. ;rganiarea
interna si atribuiile acestuia sunt detaliate in 4egea 3@D 1CC2 si "otr#ri
guvernamentale specifice fiecrei legislaturi.
$otrivit Constituiei, Guvernul 9om#niei se compune din $rim
)inistru, minitrii si ali membrii stabilii prin lege organica, specifica
fiecrei legislaturi si are un 1irou 0(ecutiv.
Primul ministru coordonea nemi!locit anumite departamente de,
specialitate &fig. :.7' subordonate Guvernului.
3<
PRIM MINISTR)
Agen#ia Na#i$nal% pentru
Resursele Minerale
A(ministra#ia Na#i$nal% a
Re1er6el$r (e Stat
A(ministra#ia Na#i$nal% a
Re1er6el$r (e Stat
Institutul Na#i$nal (e Stu(ii /i
Cercet%ri Statistice
A(ministra#ia Na#i$nal% (e
C$ntr$lul a E'p$rtului
A(ministra#ia Na#i$nal% pentru
Restructurare
Direc$ia
pentru
'olitic
Intern
Direc$ia
pentru
'olitic
e/tern
,igura :.7. $rincipalele instituii publice subordonate $rimului )inistru
$rimul )inistru are i un aparat administrativ la nivel naional propriu &fig. :.:'.
,igura :.:. *paratul de lucru al $rimului )inistru
En structura guvernului este organiat si funcionea -ecretariatul General care coordonea
Consiliul pentru )inoriti naionale si ;ficiul

pentru $rotecia Consumatorului, ca si
Departamentul pentru *dministraia $ublica 4ocala care asigura legtura intre ministere
si componentele *dministraiei Centrale si 4ocale. En cadrul acestui
departament funcionea 9egia *utonoma a *dministraiei $atrimoniului $rotocolului

de
-tat care gestionea intreg patrimoniul statului, asigura resursele necesare desfurrii
activitii principalelor instituii ale administraiei publice centrale.
1.3. Ministerele sunt autoriti ale administraiei publice centrale, organe de specialitate
necesare realirii programului guvernamental. En

funcie de specificul activitii sunt grupate
in trei categorii:
? ministere cu activitate economica;
? ministere cu activitate socio-culturala si tiinifica;
? ministere cu activitate politico-administrativa.
*ceste ministere, indiferent de tipul activitii pe care o desfoar, au o structura
organiatorica asemntoare &fig. <.<', toate fiind conduse de un ministru, membru al
guvernului si care rspunde in fata acestuia pentru activitatea desfurata. $e l#ng ministru
funcionea uri organ consultativ numit colegiu, a crui competenta este stabilita prin ordin
al ministrului.
3@
PRIMUL MINI#TRU
Cabinetul
'riului
,inistru
Grupul
Consilierilor "e
&tat
Corpul "e
Control al
'riului
,inistru
Cabinetul
'riului
,inistru
Departaen0tul
pentru Integrare
European
O)iciul pentru
Rela$ii cu
'atronatul %i
&in"icatele

,igura :.< ;rganiarea structural a unui minister
5rebuie menionate urmtoarele aspecte:
structura organiatorica a unui minister este formala din
departamente, direcii generale, servicii si birouri specialiate care
au rol funcional;
departamentul se organiea pentru coordonare ei unor subramuri
de activitate cu specific apropriat si este condus de un secretar de stat;
direcia generala este organiata pentru coordonarea unui domeniu distinct sau sector de
activitate cu problematici si obiective comune de activitate si este condusa de un director
general;
direcia se poate organia fie in structura direciei generale, fie n structura unui departament
si are ca atribuii coordonarea numai a

unei activiti specifice structurii in care este integrat si
este condusa de un director;
serviciile siD sau birourile se organiea pentru, realiarea unor
activiti omogene sau complementare care impun o conducere
unitara de ctre un ef de secie, birou sau oficiu.
$ersonalul ministerelor se compun din funcionari publici alei sau,
funcionari publici permaneni.
; meniune aparte trebuie fcuta pentru ministerele cu activitate politico-administrativa din
care fac parte:
a& Ministerul de >nterne care este organiat si funcionea potrivit, 4egii nr. 72D decembrie
1CC2 si realiea aplicarea dispoiiilor legale privind ordinea publica, drepturile si libertile
fundamentale ale cetenilor, avutului public si privat, precum si prevenirea si descoperirea
infraciunilor.
3B
Ministru
Minister
Departament A Departament , Departament X Direc#ii
generale
Direc#ii
generale
Direc#ii
generale
Direc#ii Direc#ii
Direc#ii Direc#ii Ser6icii ,ir$uri Sec#ii O"icii
Ser6icii ,ir$uri Sec#ii O"icii
Din structura )inisterului de Enterne fac parte:
$olitia
5rupele de !andarmi
5rupele de pompieri
8nitile de paapoarte
Controlul trecerii frontierei si evidenta strinilor
*r"ivele statului
)inisterul de Enterne are o structura organiatorica proprie, pe departamente,
comandamente de arma, direcii generale etc., in cadrul su funcion#nd si anumite consilii
&te"nico-economice, de nestrare, ale nvm#ntului militar etc.'.
b& Ministerul "prrii Baionale care este organiat si funcionea potrivit 4egii nr. 71D
decembrie 1CC2. *re ca principale atribuii organiarea, conducerea si coordonarea
activitilor de aprare a tarii, structura sa organiatorica fiind aprobata de ctre guvern. 0ste
condus de un ministru,
persoana civila, a!utat de un Consiliu -uperior al *rmatei cu rol de organ
consultativ.
-tructura organiatorica se preint in principal astfel;
)arele -tat )a!or
Departamente si direcii de specialitate
Comandamente, inspectorate, secii si birouri
c& Ministerul "facerilor *xterne, organiat prin "otr#rea guvernului
nr. B17D +B decembrie 1CC+, organ de specialitate al administraiei publice
naionale, care:
asigura realiarea politicii e(terne a tarii conform programului de guvernare;
asigura coordonarea activitilor e(terne desfurate de autoritile
administraiei publice care anga!ea statul;
subvenionea instituiile nonguvernamentale de profil.
Conducerea )inisterului *facerilor 0(terne este asigurata de un
ministru care are in subordine secretari de stat pe diferite departamente
specifice &geografice, culturale, de presa, finane si comunicaii etc.' care la
r#ndul sau conduc direcii si servicii.
d& Ministerul Custiiei, organiat prin "otr#rea guvernului nr. B13D +B decembrie 1CC+ ca
organ de specialitate al administraiei publice naionale&centrale', si are ca principal obiectiv
organiarea administrrii, !ustiiei, e(ecutrii pedepselor penale, precum si a ministerului
public.
Conducerea )inisterului Lustiiei se asigura de ctre un ministru a!uta! de ctre un colegiu
consultativ.
En sistemul )inisterului Lustiiei funcionea Curtea de apel,
tribunale !udeene, !udectorii, notariate de stat, precum si instituii
specialiate.
1.7. "lte autoriti ale administraiei publice naionale %centrale& sunt create de guvern sau
ministere pentru ndeplinirea programului de guvernare intr-un anumit domeniu. *ceste
autoriti au un inalt grad de specialiare, constituirea lor fiind fcuta prin actul de dispoiii
in subordinea cruia funcionea cu aviul Curii de Conturi. *ceste autoriti poarta
denumirea de secretariate, subsecretariate, oficii, agenii, comitete, institute.
C. Crtea Con"tit)iona!a "i Con"i!i! S$erior a! Magi"tratrii repreint autoritatea
!uridica a statului. *stfel:
S (urtea (onstituionala este formata din C !udectori numii printr-un mandat de C ani astfel:
3 de ctre camera Deputailor, 3 de -enat si 3 de ctre $reedinte, care conform legii organice
proprii, o treime se nnoiesc din 3 in 3 ani; Curtea Constituionala ia deciii obligatorii cu
3C
putere
minima pentru viitor;
S (onsiliul ,uperior al Magistraturii este format din magistrai alei pe o durata de 7 ani de
ctre $arlament, in edina comuna a Camerei
Deputailor si -enatului; acest consiliu ndeplinete rolul de conciliu de
disciplina al !udectorilor, c#nd lucrrile sunt preidate de $reedintele
Curii -upreme de Lustiie.
).=.. Autoriti ale administraiei publice locale
Conform criteriului competentei teritoriale, autoritile administraiei
publice locale au atribuii specifice si se e(ecuta pe un anumit teritoriu
*dministraia publica locala se realiea prin:
A. Con"i!ii!e !o#a!e "i or.+ene+ti prin intermediul crora se asigura
autonomia locala si descentraliarea serviciilor publice. *ceste consilii se
constituie pe baa sistemului de alegere, prin vot direct, de ctre si din
r#ndul cetenilor cu drept de vot domiciliai in unitatea administrativ
teritoriala respectiva. -copul crerii acestor consilii este reolvarea
problemelor publice din comune si orae, colectiviti administrativ-teritoriale cu
particulariti istorice, economice, politice si administrative si care sunt constituite prin
legturi tradiionale si cu un anumit grad de devoltare economica si edilitara.
Comuna si oraul, din punct de vedere administrativ, sunt uniti de
baa care au personalitate !uridica, patrimoniu propriu si autonomie
financiara si !uridica.
B. Con"i!ii!e >'e)ene sunt alese prin vot indirect, dispun de
capacitate !uridica si au autonomie financiara si disciplinara. $rincipalul
obiectiv al acestor consilii este asigurarea serviciilor publice la nivel
!udeean, prin armoniarea intereselor si satisfacerea acestora. Consiliul
!udeean repreint:
- autoritatea aleasa formata din consilieri alei;
- autoritatea administrativa cu funcii limitate la gestionarea intereselor publice;
- autoritatea deliberativa care adopta "otr#ri prin vot.
Consiliul !udeean ndeplinete deci funcii de organiare, conducere,
control, administraie si previiune.
C. Prim.rii!e - instituii ale administraiei publice locale prin care se realiea autonomia
locala &ora, comuna', ca si descentraliarea serviciilor
publice.
$rimarul este ales prin vot direct de ctre cetenii cu drept de vot cu domiciliul in unitatea
administrativ-teritoriala respectiva, si are obligaia legala de a reolva problemele locale si de
a asigura aducerea la ndeplinire a "otr#rilor consiliului comunal sau orenesc.
Conform legislaiei in vigoare, primarul are atribuii pe care le e(ecuta in calitate de agent al
statului, in baa unui mandat legal.
D. Re$re9entan)i ai atorit.)i!or #entra!e #are fn#)ionea9. 8n nit.)i a'mini"trativ-
teritoria!e - $refe#tri - au scopul de a prote!a interesele de ordin general, pe de o parte, si
pentru a asigura descentraliarea serviciilor publice, pe de alta parte. *ceti repreentani
sunt:
refectul - repreentantul guvernului in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; este
numit in funcie de ctre guvern, fiind a!utat de subprefect pentru ndeplinirea sarcinilor
formulate de e(ecutiv;
72
,ervicii publice ale ministerelor si alte organe centrale sunt organiate la nivel
administrativ local, pe principiul descentralirii serviciilor publice. Conductorii
acestor servicii sunt reunii in comisia administrativa aflata in subordinea
preedintelui, ca si a prefectului. *ceste servicii au atribuii specifice locale, cum ar fi:
servicii de apa, de canaliare, de pstrare a cureniei, de gospodrire locala etc.
E. In"tit)ii!e "i "ervi#ii!e $%!i#e organi9ate Ea nivel local au ca
scop satisfacerea unor interese ale colectivitii locale si surit formate din instituii specifice:
regii autonome si societi comerciale.
Entre autoritile administraiei publice naionale si cele local e(ista str#nse interdependente,
de a cror funcionare depinde eficienta managementului public la oricare nivel.
Ca$ito!! 2. Si"tem! informa)iona! a!
management!i
71
2.& Con#e$t, e!emente #om$onente
,istemul informaional al managementului serviciilor %administraiei& publice cuprinde
ansamblul de date, informaii coninute in documente, circuite informaionale, fluxuri
informaionale si mi$loace de tratare a informaiilor implicate in procesul de fundamentare a
deciziilor elaborate in domeniul serviciilor publice si care, prin coninutul lor, conduc la
satisfacerea necesitailor generale ale populaiei.
$rincipalele componente ale sistemului informaional al managementului serviciilor publice
sunt:
datele primare de analia;
informaiile care circula intre diferitele componente ale sistemului organiatoric, inclusiv
mi!loacele de tratare a acestuia;
proceduri informaionale specifice;
circuitele informaionale stabilite intre elementele componente ale sistemului organiatoric;
fluxurile informaionale in raport cu relaiile stabilite intra componentele sistemului
administraiei publice;
mi$loacele de prelucrare a informaiilor.
0lementele componente ale sistemului administraiei publice au calitatea at#t de
emitor, cat si de beneficiar de informaii in raport cu funciile care revin fiecrei structuri a
acestui sistem. *stfel: .
Pre+e'inte!e Rom<niei, conform prerogativelor stabilite prin
Constituie, este cel care emite decrete, publicate in )onitorul ;ficial al
9om#niei, acte cu caracter aplicativ i normativ. De asemenea, preedintele
transmite mesa!e ctre Camera deputailor si -enat, pentru a-si e(prima
punctele de vedere asupra unei probleme politice sau fata de o anumita lege
nainte de a o promulga. Deci, intre $reedinte si $arlament apare un flu(
informaional, deoarece $arlamentul are obligaia de a lua in consideraie si
discuta mesa!ele preideniale. $reedintele este si beneficiar al unor
informaii, at#t din partea $arlamentului, cat si din partea populaiei.
Par!ament! adopta legi, "otr#ri si moiuni, si primete
informaii din partea Guvernului si a populaiei. 4egile adoptate de $arlament pot fi:
;egi constituionale, date pentru reviuirea Constituiei;
;egi organice, de reglementare, privitoare la: sistemul electoral, organiarea si funcionarea
partidelor politice; organiarea si desfurarea, referendumului; organiarea guvernului;
regimul strii de asediu si de urgenta; infraciunile, pedepsele si regimul e(ecutrii acestora,
amnistia, sau graierea colectiva etc,;
;egi ordinare, cu caracter economic, organiatoric, civil si penal.
Gvern! Rom<niei adopta si emite "otr#ri pentru organiarea e(ecutrii legilor,
precum si ordonane simple sau de urgen, toate in limitele si condiiile legii.
)inisterele emit ordine si instruciuni necesare realirii atribuiilor specifice fiecruia.
2.* Com$onente!e "i"tem!i informa)iona!
-. ;ata >constituie o descriere &e(primat n form convenional' a unui fenomen, fapt,
eveniment , aciune care poate fi din interiorul sau din afara instituiei. Data este constituit
7+
dintr-un grup de simboluri, este nregistrat pe suport material i poate fi prelucrat manual,
electronic sau combinat.
.. 6n0ormaia repreint acea dat care aduce un plus de cunoatere i servete la luarea
deciiilor. Enformaia repreint componenta fundamental a sistemului informaional.
En cadrul sistemului administraiei publice circula o multitudine de,
informaii, care pot fi clasificate in funcie de mai multe criterii:
Aup modul de exprimare, informaiile pot fi:
= orale - e(puse prin viu grai;
= scrise- consemnate pe "#rtie sau diferii supori magnetici;
= audio-vizuale- cu a!utorul aparaturii speciale, calculatoare si terminale.
Aup modul de prelucrare, informaiile pot fi:
= primare D emise direct, fr sa sufere prelucrri informa-ionale anterioare,
care circula, in principiu, la nivelul administraiei publice locale;
= intermediare - aflate in diferite fae de prelucrare i care circula at#t la nivelul
administraiei publice centrale, cat si a celei locale;
= 0inale - care au suferit un anumit numr de prelucrri si se regsesc n decrete,
"otr#ri, ordonane si legi.
Aup modul de ve'iculare, informaiile pot fi:
= descendente - care se transmit de la nivelul administraiei centrale ctre cele locale, sub
forma de deciii, instruciuni, legi, decrete si ordonane;
= ascendente - care se transmit de la nivelul administraiei publice locale, ctre cea central
sub forma de rapoarte privind gradul de realiare al obiectivelor preciate in diferite acte
normative;
= orizontale - care se transmit intre personale ncadrate in diferite compartimente
situate la acelai nivel al sistemului managementului administraiei publice.
d' Aup destinaie, informaiile pot fi:
= interne - care circula in interiorul administraiei publice, fie centrale, fie locale;
= externe - care circula in afara componentelor acestui sistem.
e' Aup obligativitatea respectrii, de ctre beneficiarul informaiilor, acestea sunt+
= imperative - emise de ctre $resedentie, $arlament si Guvern;
= nonimperative - cu caracter informativ si care circula n cadru sistemului organiatoric
al administraiei publice.
f' Aup natura proceselor la care se refera informaiile, acestea pot fi: financiare, comerciale,
culturale, turistice si sportive, pentru cercetare-devoltare, nvm#nt, asistenta sociala etc.
g' Aup modul de evidenta, informaiile pot fi: E
= de evidenta curenta - care reflecta anumite situaii e(istente la un moment dat;
= statistice - care reflecta sintetic modul de realiare a principalele obiective si activiti
economice.
8tiliarea informaiilor in procesul de elaborare a actelor normative ca si de transmitere a acestora
ctre administraia locala parcurge un circuit siDsau un flu( informaional.
Circuitul siDsau flu(ul informaional are anumite caracteristici &fig. @.1' determinate de
dimensiunea, vitea de deplasare, fiabilitatea, costul si gradul de ncrcare a informaiei.
73
,ig. <.1 Caracteristicile fundamentale ale flu(ului
siDsau circuitului informaional
1. Circuitul in0ormaional indica traiectoria pe care o parcurge informaia de la
emitent la beneficiar;
7. Fluxul in0ormaional reflecta, cantitatea de informaie care circula intre emitent si
beneficiar.
Circuitele informaionale pot fi clasificate dup doua criterii, astfel:
a' Aup direcia de ve'iculare a informaiilor, caracteristicile emitentului si cele ale
beneficiarului, circuitele informaionale pot fi:
T verticale - stabilite intre instituiile administraiei publice centrale si cele locale, intre care
e(ista raporturi de subordonare;
T orizontale - stabilite intre posturi, compartimente si instituii situate pe acelai nivel ierar"ic
al sistemului administraiei publice;
T oblice - stabilite intre instituii ale administraiei publice situate la niveluri ierar"ice diferite,
intre care e(ista relaii de subordonare.
b& Aup frecventa emiterii, circuitele informaionale pot fi:
T periodice - care au grad de repetabilitate la anumite intervale de timp &anDtrimestru,
semestru, luna' si care se regsesc in rapoarte si dri de seama statistice, solicitate de
instituiile ierar"ice din cadrul administraieiU publice;
T ocazionale - cu o frecventa aleatorie si care apar in interiorul sau in afara instituiilor
administraiei publice.
:. Procedurile in0ormaionale se refera la modalitile de culegere, nregistrare, transmitere si
prelucrare a unor categorii de informaii, inclusiv a operaiunilor care trebuie efectuate in
succesiunea lor, a suporilor pe care sunt depoitate informaiile si a mi!loacelor de tratare a
informaiilor.
%n cadrul managementului administraiei publice, documentarea are un rol deosebit. ;
documentare profunda si serioasa asupra problemelor care apar, a modului de reolvare,
constituie baa unui sistem informaional corect.
8. 5i2loacele deprelucrare, tratare a in0ormaiilor. *ceste mi!loace de tratare a informaiilor
pot fi:
? manuale - prin utiliarea unor instrumente clasice, cum ar fi maina de scris, maina de
calcul etc.';
77
&iabilitate
&L)X)L SI
CIRC)IT)L
IN&ORMA+IONAL
Dimensiune
C$st
Gra( (e
0nc%rcare
Vite1% (e
(eplasare
# mecanizate - prin folosirea unor minicalculatoare;
? automatizate - c#nd se apelea la sisteme modeme de calcul, cum ar fi computere,
terminale, reele de calculatoare.
*ceste mi!loace de tratare a informaiilor se folosesc pentru culegerea nregistrarea,
prelucrarea si transmiterea informaiilor.
2./ 3n#)ii!e "i"tem!i informa)iona!
-istemul informaional in managementul serviciilor publice ndeplinete trei funcii de baz
intre care e(ista str#nse interdependente. $rincipalele funcii ale sistemului informaional din
cadrul managementului administraiei publice sunt:
a' ?uncia decizional prin care sistemul informaional asigura toate elementele
informaionale necesare fundamentrii deciiilor.
Deciia in administraia publica este reultatul unui proces amplu de culegere, nregistrare,
transmitere si preluare a informaiilor. 4ipsa unor
informaii corecte, clare si bine fundamentate duce la adoptarea unor deciii si acte normative
ineficiente sau eronate.
b' ?uncia operaionala D prin intermediul creia se fac operabile si
inteligibile informaiile din actele administrative, cum ar fi: legi, decrete, "otr#ri
guvernamentale, deciii etc., dar mai ales se e(plica modul de aplicare a acestora in domeniile
de activitate la care se refera.
c' ?uncia de documentare F deoarece prin intermediul sistemului informaional personalul
anga!at poate dispune de informaiile necesare fundamentrii deciiilor care trebuie luate la
orice nivel &central, - local sau compartimente ale acestora'. 5rebuie de la nceput menionat
faptul c documentarea in cadrul sistemului administraiei publice are anumite pari
determinate de documentele care se analiea. *ceste documente se pot clasifica in funcie
de coninut, forma, data, limba utiliata etc.
%n general, documentele administrative publice se grupea in dou categorii:
V documente folosite curent i in mod e(clusiv de funcionarii, publici;
V documente folosite rar si care rm#n la dispoiia funcionarilor din compartimentul de
documentare al fiecrei instituii publice.
Documentarea din cadrul administraiei publice face parte si este

integrata sistemului naional
de documentare.
>.1. ;e0icienele !.6.
Deficienele ma!ore sunt: distorsiunea, filtra$ul, redundana, suprancrcarea canalelor
informaionale.
Aistorsiunea const n modificarea parial, nt#mpltor a coninutului unei informaii
modificate care se poate produce pe parcursul culegerii i a transmiterii informaiilor de la
emitor la receptor.
?iltra$ul const n modificarea intenionat a coninutului unei informaii prin intervenia unor
persoane care sunt interesate ca receptorul s primeasc un mesa! sc"imbat.
:edundana repreint pe de o parte e(istena unui numr mai mare de informaii dec#t sunt
necesare pentru realiarea unui scop, iar pe de alt parte poate consta n nregistrarea,
transmiterea i prelucrarea repetat a unor informaii.
7:
,uprancrcarea canalelor informaionale &de comunicaie' repreint situaia n care
volumul informaional &a canalelor de transmitere' depete capacitatea de transmitere a
informaiilor.
2.0 Prin#i$ii!e "i"tem!i informa)iona!
-istemul informaional din administraia publica funcionea si se fundamentea pe
urmtoarele principii:
a' rincipiul conceperii si restructurrii sistemului informaional potrivit cerinelor specifice
managementului din fiecare instituie publica.
b' rincipiul corelrii str4nse a sistemului informaional cu,
organiarea structurala si cu sistemul deciional din instituiile publice
in#nd seama de faptul ca fiecare componenta a sistemului repreint un
emitent si nu beneficiar de informaie; de tipurile de relaii organiatorice
care apar intre posturi, intre compartimente, intre instituii siDsau autoritate
ale administraiei publice care participa la circuitele informaionale depinde
imaginea reelei cu multe moduri de interferena.
c' rincipiul unitii metodologice de tratare a informaiilor
constituie baa pentru asigurarea compatibilitilor intre toate componentele sistemului
informaional. 9eulta ca este necesara o metodologie unitara de
culegere si prelucrare a informaiilor, de tratare si prelucrare automata a datelor. 6umai astfel
sistemul informaional poate avea un plus ele
riguroitate care sa permit funcionarea sa corecta.
d' rincipiul concentram asupra informaiilor eseniale, potrivit cruia informaiile trebuie
transmise, ori de cate ori este posibil, selectiv si
operativ pentru a contribui la fundamentarea unor deciii corecte siDsau la
elaborarea unor acte administrative eseniale.
e' rincipiul asigurrii unui timp corespunztor de reacie ca componentelor sistemului
informaional al managementului administraiei publice, baat pe premisa ca diversele
procese de munca si de componente ale acestui sistem au anumite caracteristici temporale. De
aceea timpul de culegere, ve"iculare si prelucrare a informaiilor, precum si de fundamentare
a documentelor administrative varia de la o informaie la alta.
f' rincipiul asigurrii unui maxim de informaii finale dintr-un fond
limitat, care necesita o valorificare si prelucrare eficienta.
g' rincipiul flexibilitii, a modului de adaptare continua a sistemului
informaional din administraia publica la mediul e(tern. *cest principiu
necesita o permanenta reacie a instituiilor din administraia public la tot ceea ce este nou,
ca si adoptarea rapida a deciiilor oportune.
2.1 Ten'in)e in "i"tem! informa)iona!
%n managementul administraiei publice, sistemul informaional nregistrea doua
tendine definitorii:
a' 8tiliarea prelucrrii automate a datelor, si mai ales a computerele n reea si renunarea la
prelucrri empirice, facilitea accesul concomitent
al mai multor utiliatori din diferite compartimente la categoriile de
informaii de care are nevoie. *stfel, cibernetica administrativa si-a luat locul cuvenit, oferind
diferiilor funcionari publici un set de metode si te"nici pentru prelucrarea rapida si eficienta
a informaiei.
7<
*pariia informaticii administrative, care utiliata din ce in ce mai mult n practica, poate
contribui la eficienta sc"imbului de informaii concretiate in transmiteri rapide, codificarea si
decodificarea informaiilor programe de identificare a erorilor etc.
b' *ccentuarea caracterului previional anticipativ al sistemului
informaional al administraiei publice poate sa rspund rapid la nevoile
viitoare ale membrilor societii, la satisfacerea nevoilor publice.
Ca$ito!! 7. Si"tem! 'e#i9iona! a!
management!i "ervi#ii!or $%!i#e
7@
*nalia elementelor specifice deciiei in administraia publica, at#t la, nivel central, cat si
local, are un rol important n realiarea eficientei deciiilor care se iau.
7.& E!emente 'efinitorii a!e 'e#i9iei in a'mini"tra)ia $%!i#a
Deciia administrativa este definita ca proces complex de alegere al unei variante decizionale
din mai multe posibile in scopul realizrii unui obiectiv al sistemelor publice si care
influeneaz activitatea sistemului, in ansamblul sau al unei persoane din cadrul acestui
sistem, ca si al societii in general. Cu alte cuvinte, deciia administrativa, repreint
manifestarea voinei unui organ al administraiei de stat si const
dintr-o opiune pentru realiarea unui anumit scop.
; problema deosebita care apare este modul in care se preint deciia administrativa in
situaii comple(e si instabile. *dministraia publica nseamn, in fond, e(ercitarea puterii
e(ecutive sub un regim al puterii politice. Deci este o activitate prin care autoritile publice
asigura, folosind prerogativele puterii publice, satisfacerea interesului public. 4a nivel central,
administraia publica este constituita de ansamblul autoritilor care formea puterea
e(ecutiva. Deciia in administraia publica este luat insa de ctre puterea publica, potrivit
voinei sale, urm#nd propriile procedee si sub singura sa responsabilitate. $uterea publica este
coloana vertebrala a deciiei administrative, instituiile publice fiind, de fapt, factori de
deciie prin competentele pe care le au, c#mpul de aciune si capacitatea lor organiaional
+
.
;biectivul aciunii administrative repreint de fapt posibilitatea de realiarea a voinei
politice a grupului social, aa cum este determinat de puterea politica. Foina politica a
comple(ului social este formata din ansamblul micrii politice a societii prin intermediul
instituiilor publice.
Deciia administrativ are anumite particulariti, si anume:
este rezultatul activitii si colaborrii intre diferitele persoane din compartimentele
structurii administrative;
necesita un volum mare de munca;
presupune derularea unui proces in mai multe etape;
implic responsabilitatea titularilor de posturi sau funcii publice din administraie;
este avizata de una sau mai multe persoane.
Enstituiile administraiei publice adopta deciiile in condiiile stabilite de lege, cu respectarea
stricta a dispoiiilor legale.
0ficienta si valoarea unei deciii administrative depinde de:
? modul de nelegere si rezolvare a problemei puse in discuie;
# realismul soluiei adoptate;
# oportunitatea soluiei;
# ndeplinirea la timp a aciunilor necesare in raport cu soluia la care s-a a$uns.
;rice deciie in administraia publica trebuie sa ndeplineasc mai multe condiii:
a' ,a fie fundamentat tiinific prin luarea in considerare a intereselor cetenilor, prin
studierea modalitilor concret istorice de manifestare; de aceea, persoanele cu competenta
deciionala din sistemul public trebuie sa aib at#t cunotine si deprinderi manageriale, cat
si capacitatea de nelegere a mecanismelor specifice vieii sociale.
b' ,a fie realista, ceea ce presupune fundamentarea sa pe baa unei evaluri cat mai complete
a situaiei puse in discuie, a coninutului naional, siD sau teritorial unde se va aplica.
+
G"ete Georgeta, Dobrescu $arlagi *nton, )anagementul administraiei publice locale, 0ditura 0conomica,
1ucureti, pag. 12C

7B
c' ,a se ia in timp util si sa se adopte intr-un moment oportun, ceea ce, impune accelerarea
ritmului sc"imbrilor si creterea comple(itii situaiilor din unitatea administrativ-teritoriala
unde se aplica.
d' ,a se integreze in ansamblul deciziilor de!a adoptate pentru realiarea obiectivelor
instituiilor publice, prent#mpinarea unor probleme dificile si diminuarea influentelor
politicului.
e' ,a fie oportuna, adic sa contribuie pe deplin ia realiarea scopului, pentru care a fost
emisa; oportunitatea deciiei administrative ridica problema competentei persoanei care o da
si a celei care o adopta &la nivel central sau local'.
f' - fie adoptat de persoana sau grupul de persoane care au mputernicire legal;
g' "legerea deciziei in administraia publica se face in raport cu mi$loacele si instrumentele
necesare pentru realizarea obiectivelor acesteia; amploarea unui asemenea proces deciional
depinde, pe de o parte, de lipsa posibilitilor de a alege, ceea ce duce la imposibilitatea lurii
unei deciii, si, pe de alta parte, de puterea arbitrara a alegerii in lipsa unor norme legale, care
sa guvernee aciunea legislativa in administraia publica.
Deciia in administraia publica nu este statica, ci ntr-un proces continuu de micare format
din doua faze, si anume:
micarea inainte de a fi luat;
impulsionarea realizrii acesteia dup ce a fost adoptata si c4nd se vd efectele sale.
En prima faa micarea deciiei se descompune in doua categorii:
micare interna, care se refera la ntregul proces de elaborare a deciiei; acest tip de micare
interna depinde, pe de o parte, de tipul deciiei, care poate fi: integrala, secveniala,
proviorie, pregtitoare si definitiva, iar, pe de alta parte, de timpul pentru care se adopta: pe
termen scurt, pe termen mediu si pe termen lung.
micare externa, atunci c#nd se confrunta cu forele e(terioare sistemului in nsui procesul
de luare a deciiei.
7.* Ti$ri 'e 'e#i9ii a'mini"trative
-pecificul managementului in serviciile publice a impus si o clasificare a deciiilor din acest
domeniu, in funcie de mai multe criterii:
a' ;up situaia concreta la care se refera:
decizii normative, cu caracter general care se regsesc in diferite acte normative specifice
acestui domeniu, fiind reultatul efortului comun al mai multor funcionari publici;
decizii individuale, date in situaii curente de ctre funcionarii publici cu competente
deciionale.
b' ;up nivelul ierar9ic la care se dau:
decizii la nivel superior, date de preedinte, parlament si guvern;
decizii la nivel mediu, date de instituiile administraiei publice la nivel mediu &corpul
funcionarilor publici';
decizii la nivel inferior, date de instituiile si autoritile locale.
c' ;up orizontul de timp la care se refera:
decizii pe termen nelimitat, ce sunt fundamentate la nivel parlamentar si guvernamental sub
forma de decrete, legi, ordonane ele urgenta etc.
decizii pe termen lung, fundamentate la nivel naional si local;
decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel guvernamental si local;
decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care se refera la
orionturi scurte de timp.
d' ;up 0recventa adoptrii pot fi:
7C
decizii periodice, adoptate de ctre organele administraiei de stat la intervale regulate de
timp;
decizii aleatorii, adoptate la intervale neregulate de timp, greu adaptabile la nivelul
administraiei centrale de stat;
decizii unice, cu caracter e(cepional, nerepetabile intr-un viitor apropiat si care se
fundamentea la nivel central si local.
e' ;up s0era de aciune a decidentului pot fi:
decizii integrale &neaviate', adoptate la iniiativa decidentului fr acordul sau aviul
conducerii de la nivelul ierar"ic superior, respectiv al administraiei centrale;
decizii avizate, a cror aprobare si adoptare sunt condiionate de acordul conducerii de la
nivelul ierar"ic superior.
f' ;up numrul persoanelor care le 0undamenteaz pot fi:
decizii de grup, fundamentate la nivel central sau local de ctre un grup de persoane din
birouri, comisii sau consilii, ministere, guvern si parlament;
decizii individuale, fundamentate in special la. nivel local si elaborate de un funcionar public
in scopul reolvrii problemelor curente ale unui compartiment sau al ntregii instituii
publice.
g& ;up coninutul si modi0icrile pe care le aduc din punct de vedere !uridic pot fi:
decizii generale, care se refera la diferitele reglementari ale unei situaii generale pentru
crearea unui cadru !uridic corespuntor managementului din instituiile publice;
decizii specifice, prin care se acorda atribuii unui funcionar public, necesare implicrii sale
in realiarea obiectivelor compartimentului din care face parte sau c"iar la nivelul instituiei
publice in ansamblul su;
decizii date in funcie de cererea de servicii, in beneficiul persoanelor

particulare pentru
acordarea de drepturi si facilitai la respectivele servicii;
decizii determinate de sc'imbrile produse in structura unei instituii publice, pentru a
conferi un anumit statut funcionarilor publici.
') 6n raport cu competenta decidentului pot fi:
decizii executorii, fundamentate numai de autoritile administrative care au un accentuat
caracter practic; aceste deciii sunt date de primul, ministru, minitrii de stat, prefeci si
primari, precum si de efii din diferite compartimente;
decizii de administrare, cu caracter teoretic i care viea procesul de management n
general.
i) ;up modul de cunoa"tere a mediului +n care se va lua decizia:
decizii luate n condiii de certitudine;
decizii luate n condiii de incertitudine
decizii luate n condiii de risc
Condiia "otr#toare pentru aplicarea unei deciii este fundamentarea sa !uridic.
7./. Parti#i$an)ii !a 'e#i9ii!e 'ate !a 'iferite!e nive!ri a!e a'mini"tra)iei
Deciia administrativ este reultatul activitii i colaborrii ntre mai multe persoane, fiecare
cu rolul su n procesul de culegere a informaiei, anali, fundamentare, alegere i adoptare.
$rocesul deciional n sistemul administraie publice presupune luarea n considerare a unor
particulariti reultate din specificul instituiilor publice din acest domeniu. Din acest punct
de vedere, este necesar evidenierea a dou categorii de participani la fundamentarea i
:2
adoptarea deciiilor: &i' n funcie de modul de implicare al funcionarilor publici i &ii'
nivelul ierar"ic la care se situea n structura sistemului administrativ.
&i' +n 0uncie de modul de implicare +n procesul decizional, se pot nt#lni urmtorii
participani:
funcionari publici implicai direct;
funcionari publici implicai indirect;
ceteni consultani;
specialiti implicai direct i indirect.
$rimele dou categorii sunt cei care decid s-i asume direct rspunderea pentru deciia dat
i adoptat. Cea de-a doua categorie sunt consultani, rspunderea lor fiind indirect prin
intermediul avielor i propunerilor fcute.
&ii5 'n 0uncie de nivelul ierar9ic pe care se situeaz +n structura administrativ:
funcionari publici din administraia central, formai din conductori de instituii i
compartimente care au drept de decizie i adoptare a respectivelor decizii la nivel naional;
funcionari publici din administraia local care iau decizii la nivel teritorial.
6ivelul deciiei administrative se stabilete n funcie de responsabilitatea i de modul de
formulare a deciiei. 4a nivel naional, responsabilitatea emiterii unei deciii revine
ministrului, iar la nivel local, prefectului i primarului.
4a luarea deciiei in administraia publica participa grupuri de oameni situai pe niveluri
diferite si cu atribuii, mi!loace si instrumente variate de lucru. *ceste grupuri se compun din:
oameni politici: parlamentari, minitrii, conductori din instituii centrale de specialitate si
consilieri locali;
conductori ai unor instituii publice sau societi cu proprietate mi(ta, de interes general;
corpul de funcionari publici din administraia centrala sau locala;
cetenii la care se face apel pentru elaborarea unor anumite deciii.
9olul acestor persoane in ceea ce privete luarea unor deciii in administraia publica este
statuat intr-un cadru legal stabilit de Constituie, astfel:
$arlamentul desemnea scopurile de interes general si, in acelai timp, este o sursa de deciii
administrative;
Guvernul !oaca un rol important in elaborarea deciiilor administrative. De fapt, puterea
e(ecutiva !oaca un rol dublu in elaborarea deciiilor determinat de rolul ministrului ca om
politic si, in acelai timp, conductor al unui minister. Ca om politic, ministrul trebuie sa-si
fac cunoscute scopurile de interes general, iar in calitate de conductor
trebuie sa elaboree, dar si sa aplice deciia &fig. @.1'.
:1
,ig @.1. 6ivelurile deciiei administrative
7.0. Eta$e!e $ro#e"!i 'e fn'amentare a 'e#i9ii!or in "i"tem! "ervi#ii!or $%!i#e
$rocesul de fundamentare a deciiei in administraia publica este
comple( si parcurge opt etape distincte, astfel:
1. >niierea deciziei, etapa care consta din crearea unui cadru care sa determine formularea
unei deciii. *cest cadru, la r#ndul sau este format din iniiativele deciionale care aparin at#t
emitentului, cat si unor factori e(ogeni, cum ar fi de e(emplu deciiile care se iau pentru
satisfacerea mai multor nevoi sociale.
+. Aefinirea obiectivului decizional si a mi$loacelor de realizare a acestuia in funcie de
nevoia sociala e(istenta la un moment dat; in acest
scop este necesara identificarea modalitilor si mi!loacelor necesare in
raport cu gradul de prioritate in reolvarea urgenta a unor nevoi sociale, indiferent de stadiul
la care s-a a!uns in procesul de elaborare a unei deciii in administraia publica.
3. Aocumentarea riguroasa in scopul formulrii unei decizii corecte, ceea ce presupune un
proces atent, amplu si comple( de culegere a unor informaii realiste, baate pe realirile
concrete din domeniul respectiv;
aceasta presupune alegerea celor mai eficiente mi!loace pentru identificarea
informaiilor si stabilirea corecta a obiectivului de ndeplinit.
7. ,electarea si analiza informailor culese, care trebuie corelate cu obiectivul deciional
urmrit; se vor retine numai acele informaii care asigura realiarea unei eficiente ma(ime cu
minimum de c"eltuieli in
condiiile satisfacerii complete a cerinei sociale generatoare a respectivei
deciii.
:. (onturarea soluiilor si analiza alternativelor decizionale, ceea ce presupune utiliarea
unor metode si te"nici specifice; conturarea unor soluii
clare, bine formulate pentru realiarea problemei deciionale respective este
o etapa deosebit de importanta in funcie de care se stabilesc si resursele
materiale, umane, financiare si informaionale necesare realirii procesului
deciional respectiv.
Nivelul
"ecizional "in
a"inistra$ia
central %i
local
Nivelurile
"eciziei
a"inistrative
'roiecte "e
"ecizii
'roiecte "e "ecizii-
in)ora$ii- con0
cluzii privin"
aplicarea
"eciziei
Nivelul
con"uceri
politice
Nivelul
corpului
)unc$ionarului
public
Nivelul
a"inistra$iei
publice
locale
Constitu$ie
1egi
Nore
Decizii
1egi
Nore
Decizii
:+
<. "doptarea deciziei este un proces comple( si amplu care presupune, in primul r#nd, alegerea
variantei deciionale care corespunde c#t mai bine scopului urmrit; mai nt#i sunt transmise la
timp propunerile de alternative deciionale tuturor membrilor care participa la procesul de
fundamentare a deciiei, propuneri care sunt analiate si eventual modificate; se trece apoi la
deliberarea diferitelor variante n cadrul organelor de deciie, fiecare membru trebuind sa-si
formulee opinia in legtura cu propunerile fcute; pe baa confruntrii diferitelor propuneri se
alege o varianta considerata optima care trebuie argumentata in funcie de nevoia sociala pentru
care se ia deciia; in final, se adopta acea deciie care este considerata optima.
@. Grmrirea aplicrii si respectrii deciziei administrative de ctre
persoane specialiate sau de instituii publice care au funcia de control al
sistemului administraiei publice la nivel central si local. Deciia adoptata devine obligatorie,
nee(ecutarea sa implic#nd aplicarea unor sanciuni prevute de lege pentru cei vinovai. En
ntreg procesul de urmrire a e(ecutrii deciiei se are in vedere oportunitatea acesteia, modul
in care este e(ecutata, de ctre cine este adusa la ndeplinire, controlul modului de ndeplinire
pentru a se observa in ce msura corespunde scopului pentru care
a fost data.
B. ?ormularea concluziilor reultate prin aplicarea deciiei
administrative deoarece pot apare modificri si c"iar amendri ale acelor
deciii care nu corespund scopului pentru care au fost date. 5otodat se pot
formula si concluii care se refera la procedurile folosite pentru aplicarea
deciiei, daca au fost sau nu corecte, daca au contribuit la realiarea scopului
pentru care a fost adoptata respectiva deciie etc.
7.1. A%or'.ri teoreti#o-$ragmati#e a!e $ro#e"!i 'e
fn'amentare a 'e#i9ii!or in a'mini"tra)ia $%!i#a
$rocesul de fundamentare a deciiilor in administraia publica este comple( si trebuie abordat,
in opinia lui 9osenbloom, din trei perspective: managerial, politica si legislativa
3
.
A. A%or'area manageria!a consta din proiectarea unui sistem care sa ofere posibilitatea
alegerii din mai multe alternative deciionale pe cea
considerata oportuna, in condiiile in care funcionarii publici sunt informai si cunosc
criteriile de selectare a respectivei variante deciionale. 8n asemenea tip de abordare se
concretiea prin:
accentuarea pronunata a posibilitilor de raionaliare a procesului deciional;
identificarea alternativelor deciionale cele mai eficiente din punct de vedere economic;
atragerea in procesul deciional a funcionarilor publici care au capacitate manageriala;
formarea unei culturi organiaionale in sistemul administraiei publice;
autoritatea managerului in luarea deciiei oportune si derularea procesului deciional;
identificarea ierar"iei naionale in administraia publica in raport cu calitile si competentele
funcionarilor publici;
posibilitatea formalirii procesului de fundamentare a deciiilor prin utiliarea formelor
standardiate in solicitarea informaiilor necesare si
in preentarea deciiilor;
alegerea unor decideni abili in selectarea alternativei deciionale;
accentuarea rolului managerului in procesul de fundamentare a deciiilor.
3
9osenbloom D. Q., $ublic *dministration, 8nderstanding )anagement, $olitics and 4a= in t"e $ublic -ector,
9ando= Qouse, 6e= WorA, 1CB<, pag. 3C+
:3
8n asemenea tip de abordare este uneori limitata de cultura instituiei publice respective,
cultura care se formea in fiecare organiaie din administraia publica cu influente politice
semnificative.
En literatura americana
7
este preentat un anume model de abordare manageriala numit
Pacordul raional-compre"ensiv de fundamentare a deciiilorP, care are urmtoarele
caracteristici mai relevante:
obiectivul principal ii constituie obinerea eficientei ma(ime in procesul, deciional;
elaborarea unui program eficient si raional;
specialiarea permanenta a funcionarilor publici;
identificarea costului real de aplicare a deciiei;
fundamentarea deciiilor in trei etape succesive, si anume:
- etapa E - in cadrul creia trebuie identificate si formulate cir claritate obiectivele politicii
specifice managementuluiX administraiei publice care trebuie cunoscute si consemnate;
- etapa a EE-a - c#nd, pe baa modalitilor de realiare a obiectivelor stabilite anterior, sunt
formulate alternativele' deciionale in scopul anticiprii consecinelor aplicrii fiecreia,
pentru ca in final sa se identifice modul de fundamentare a fiecrei deciii;
- etapa a ElE-a - alegerea variantei deciionale oportune din cele posibile, in scopul
ma(imirii eficientei procesului deciional.
*cest model are anumite avanta!e, dar si deavanta!e, astfel:
*vanta!e Deavanta!e

? este amplu si ofer posibilitatea ? nu corespunde ntotdeauna cu
modalitilor de realiare a politica guvernamentala de
obiectivelor; fundamentare a deciiilor;
? facilitea modalitile de ? necesita un timp mai mare de
identificare a variantei oportune; identificare a posibilitilor de rea-
? este benefic pentru funcionarul liare a deciiilor cele mai, efici-
public, in sensul ca acesta poate sa-si ente;
foloseasc e(periena si capacitatea ? presupune costuri ridicate, ca si
manageriala. specialiarea funcionarilor
publici din cadrul respectivei
instituii.
B. A%or'area $o!iti#a nmita "i mo'e!! creterii sau mo'e!!
'e9vo!t.rii
1
, care ia in considerare influenta factorului politic asupra procesului deciional din
administraia publica. ; asemenea abordare
pornete de la premisa ca obiectivele politicii in acest domeniu suni: generale
si pot fi adesea determinante in obinerea consensului in aplicarea
programelor administrative la orice nivel. *cest tip de abordare se bazeaz
de altfel, pe consensul politic in formarea si derularea unor pac"ete de
programe in funcie de costul pe care ii implica aplicarea acestora.
8n asemenea tip de abordare se desfoar in trei etape:
? etapa > - c4nd sunt definite obiectivele in raport cu posibilitile reale ale, instituiei
publice, ca si modalitile de realiare ale acestor obiective in funcie de obiectivul politicii
din administraia publica;
7
4indblom C"arles, 5"e -cience of )udd"ing 5"rong", *ddministiative *dministraOion 9evia=. nr.YYY, -imon
Qerbert, *dministrative 1e"aviorYYY, *lts"uler *lan and 5"onias Qatman, 5"e $olitics of t"e ,ederal
1ureaucrocZHHHHHH
:
4indbloom C"arles, 5"e -cience of )uffling 5"oug", *mitai 0tioni, P)incd--caning: 5"e 5"ird
*pprooc" so Decision maAns, 6e= WorA, 1CC+, pag. 3<+
:7
? etapa a >l-a - considerata ca un test pentru a!ungerea la un consens
asupra politicii si modalitilor de implementare a pac"etelor de
programe, ca si pentru identificarea variantei deciionale oportune.
9eulta ca, in acest tip de abordare, eficienta si raionalitatea sunt nlocuite cu
repreentativitatea si responsabilitatea in alegerea variantei deciionale oportune, ca si a
modului de realiare a acesteia;
? etapa a >>>-a - in care are loc fundamentarea deciiei acceptata ca optim.
*cest model are anumite limite, datorate urmtoarelor caue:
? pluralismul, care generea formarea unor grupuri de interese, fiecare
dorind sa aib influenta asupra unor instituii publice, ceea ce ngreunea procesul de
coordonare a acestei instituii;
? modificrile in politica administrativa care pot duce la apariia unor
consecine grave si neprevute;
? ciclicitatea procesului electoral si, implicit, a politicii de fundamentare a deciiilor in
administraia publica;
# ambiguitatea obiectivelor, care face ca funcionarii publici sa repete anumite procese nainte
de derularea celor noi.
$rincipalul avanta! al acestui model este dat de repreentativitate,
responsabilitate si obinerea consensului politic.
C. A%or'area !egi"!ativa a $ro#e"!i 'e#i9iona!, care implica fundamentarea deciiei prin
ad$udecare, adic prin elaborarea unor reguli si proceduri formaliate pentru identificarea
situaiilor, intereselor partidelor de la putere si din opoiie si corelarea intereselor politice cu
legislaia in domeniu in scopul realirii interesului naional.
*d!udecarea este de doua tipuri:
? prospectiva, care implica modificri in serviciile oferite de companii din domeniul
transportului, radioului si televiiunii;
? retrospectiva, in caul apariiei unor abateri de la regulile si legile
dup care se conduc organiaiile administraiei publice, dar mai ales in caul in care se
nregistrea pl#ngeri sau reclamaii
mpotriva acestor instituii.
*cest tip de abordare a deciiilor administrative presupune:
luarea in considerare a interesului public pe termen lung in scopul crerii cadrului legislativ
care sa permit cunoaterea si satisfacerea respectivului interes;
identificarea situaiilor ce apar la un moment dat;
cunoaterea intereselor partidelor de la putere si din opoiie;
adoptarea continua a cadrului legislativ la nevoile sociale generale etc.
$rincipalele limite ale abordrii legislative a procesului deciional sunt determinate de:
consumul de timp, limitarea numrului de participani din afara sistemului etc.
Cele trei tipuri de abordri ale procesului deciional sunt specifice managementului public
american, dar se regsesc si in multe tari membre ale 8.0.
Ca$ito!! ;. Meto'e +i te-ni#i "$e#ifi#e
management!i a'mini"tra)iei $%!i#e
::
En domeniul managementului serviciilor publice apar o palet larg de probleme care necesita
utiliarea unor metode si te"nici adecvate.
5etodele in managementul administraiei publice reprezint un ansamblu de modaliti de
realizare a obiectivelor instituiilor, specifice unui
domeniu, un instrument utilizat pentru realizarea acestor obiective, un mod organizat de
g4ndire si aciune pentru obinerea unor efecte economice maxime cu eforturi minime.
%n funcie de modul de realiare a obiectivelor n literatura de specialitate
<
s-au identificat
trei grupe de metode &fig. B.1', i anume:
? Metoda de executare
# Metoda de organizare si funcionare
# Metoda de cercetare
,igura B.1.
;.&. METODE DE E?ECUTARE
<
1reoianu D. Ktiina administraiei, 8niversitatea 1ucureti, 1CC1, pag. CB.
:<
TIP)RI DE METODE
METODE DE
EXEC)TARE
@Met$(a
c$nstr?ngerii
@ Met$(a c$n6ingerii
@ Met$(a
c$interes%rii
METODE DE ORGANIARE
AI &)NC+IONARE
METODE DE
CERCETARE
@ Anali1a (iagn$stic
@ Simularea anali1ei
@ C$nstruirea (iagra*
mei cau1%*e"ect
@ Alte met$(e
@ Met$(e (e $rgani1are /tiin#i*
"ic%
@ Ae(in#a
@ C$n(ucerea e"icient%
@ Val$ri"icarea e'perien#ei 0n
munc%
@ Structurarea e"icient% a pr$*
gramului "unc#i$naril$r publici
%n sistemul serviciilor publice sunt aplicate metode, de e(ecutare specifice, aa cum sunt
preentate n fig. C.1.
a' Metoda constr4ngerii, aplicata in special in regimurile totalitare fiind un instrument de
dominare de ctre o minoritate sociala a ma!oriti populaiei, lipsita de drepturi si care opune
reistenta tacita e(ecutrii unor deciii.
)etoda constr#ngerii este principala metoda de e(ecutare a deciiilor
administrative ale statului totalitar, in general. 5otui, aceasta metoda se
aplica frecvent si in statele cu regimuri politice democratice, atunci c#nd
apar abateri de la normele si regulile specifice cadrului legislativ ce
funcionea in instituiile publice, mai ales atunci c#nd funcionarii publici
nu au pregtirea necesar, nu vor sa aplice anumite deciii sau c#nd anumii
ceteni nu respecta acest cadru normativ-legislativ.
b' Metoda convingerii este folosita in tarile cu regim democratic unde
statul apar si promovea interesele cetenilor si acionea pentru
creterea bunstrii materiale si spirituale a societii. 4a aceste state deciiile date de
administraia publica trebuie sa fie respectate si e(ecutate,
de buna voie de funcionarii publici si membrii societii n propriul lor
interes. En caul nee(ecutarii acestor deciii se aplica metoda de constr#ngere si e(ecutare
silita.
)etoda convingerii presupune un proces de informare continua a cetenilor si funcionarilor
publici implicai direct sau indirect in luarea sau
e(ecutarea anumitor deciii, funcionari care sunt interesai de coninutul
unor acte administrative. En aplicarea acestei metode un rol primordial revine mass-mediei
scrise sau audio-viuale.
c' Metoda cointeresrii este aplicata prin acordarea de recompense
materiale unor funcionari publici care obin, realiri deosebite in domeniul lor de activitate.
*ceasta metoda presupune elaborarea unui sistem de indicatori pentru sensibiliarea
anga!ailor din instituiile publice, ca i pentru aplicarea unor mi!loace coercitive pentru
determinarea unor persoane s respecte deciiile din administraia public, n concordan cu
prevederile cadrului normativ legislativ.
;.*. METODE DE ORGANI@ARE AI 3UNCBIONARE
%n literatura de specialitate
@
sunt cunoscute cinci metode siDsau instrumente de organiare a
activitii instituiilor din administraia public
si anume:
a' Metoda organizrii raionale a activitilor administrative prin care se identifica modul in
care trebuie sa se desfoare aceste activiti, conform obiectivelor managementului
administraiei publice la orice nivel. *ceast
metod presupune, pe de o parte, conceperea unui plan de activiti orientat
ctre realiarea obiectivelor sociale si detalierea activitilor care s susin
ndeplinirea misiunii sociale a fiecrei instituii, iar, pe de alt parte conceperea unor planuri
generale de activitate pe ansamblul sistemului administraiei publice si a unor planuri detaliate
pentru fiecare instituie publica, in scopul coordonrii ntregii activiti pentru realiarea
obiectivelor propuse la nivelul fiecrei instituii componente.
b' Metoda edinei consta, in esena, in utiliarea edinei din instituiile publice, la care
participa anga!aii din sistemul administraiei publice, pentru soluionarea unor probleme
deciionale, informaionale, de analia si de cercetare. En cadrul edinei sunt consultai
@
1reoianu D. op. cit. pag. 1+2.
:@
managerii din instituiile publice si se transmit informaii, sunt adoptate deciii si se primesc
informaii asupra modului de ndeplinire a vec"ilor deciii. )etoda edinei implica
parcurgerea a patru etape in cadrul crora trebuie respectat anumite reguli, astfel:
X >n etapa de pregtirea edinei este necesar:
? nscrierea pe ordinea de i a ma(imum trei probleme;
? formularea clara a problemelor si a obiectivelor acestora;
? desemnarea anticipata a persoanelor care organiea edina, ntocmirea materialelor
necesare care trebuie sa fie preentate sintetic, sa cuprind informaiile necesare pe care sa le
pun la dispoiia celor ce participa la respectiva edina;
? invitarea unor persoane implicate in mod direct la problemele puse in
discuie;
? stabilirea anticipata a locului de desfurare a edinei, inclusiv a persoanelor ce
consemnea discuiile care vor avea loc in cadrul respectivei edine.
X >n etapa de desc'idere a edinei se impune:
? respectarea orei de ncepere si formularea clara a obiectivelor acestei edine;
? stabilirea duratei totale de desfurare a edinei &ma(im 3 ore', inclusiv a duratei unei luri
de cuv#nt;
? preentarea cuv#ntului introductiv in ma(im 3-: minute =I
X 5n etapa de desfurare a edinei trebuie respectate:
? prent#mpinarea si soluionarea cu tact a eventualelor probleme ce pot aprea pe parcursul
derulrii edinei;
? intervenia celui ce conduce edina c#nd se prelungesc lurile de cuv#nt pentru evitarea
speculaiilor si a unor probleme colaterale i inutile;
? ncadrarea in durata de timp stabilita iniiala pentru edina prin respectarea
timpului acordat fiecrui orator;
C >n etapa de nc'idere a edinei+
? preentarea in final de ctre cel care conduce edina a unor concluii clare si a unor idei
noi in ma(im 12 minute;
? transmiterea in scris a celor mai relevante informaii, precum si a deciiilor luate.
)etoda edinei se aplica in mod deosebit pentru parlament, edine
care au caracter de informare, de analia si de luare a deciiilor, la care, de
obicei, participa si primul ministru si preedintele statului.
c' Metoda conducerii eficiente consta dintr-un ansamblu de elemente
referitoare la modul de desfurare a unor activiti eficiente de ctre funcionarii si managerii
din instituiile publice, care trebuie sa aib caliti
morale, capacitate manageriala, cunotine din domeniul economic,
sociologic si psi"ologic. ; conducere eficienta implica o buna cunoatere a realitii sociale si
a intereselor sociale pentru identificarea si stabilirea obiectivelor instituiilor publice. .
)anagerii din administraia publica trebuie sa aib aptitudini specifice acestui domeniu, cum
ar fi: capacitate de nelegere a omului cu toate
problemele cu care se confrunt i pe care i le aduce la cunotin, talent de comunicare si de
abordare a diferitelor probleme, rbdare pentru ascultarea tuturor necaurilor si problemelor,
talent pedagogic si compatibiliti
psi"ologice cu toi colegii.
)etoda conducerii eficiente presupune posedarea de ctre manager a talentului de selectare a
funcionarilor publici dup criterii specifice, n funcie de pregtirea de specialitate si
manageriala a acestora, capacitatea de comunicare, direct si indirect, at#t cu efii ierar"ici, c#t
i cu subordonaii.
:B
d' Metoda valorificrii experienei in munca, care are ca surs utiliarea funcionarilor publici
cu e(periena ndelungata intr-un anumit domeniu al administraiei publice. ,olosirea
funcionarilor publici cu e(periena ndelungata in efectuarea unor activiti, imprima calitate
proceselor din domeniul administraiei publice, abilitate in conducere i realiarea sarcinilor
ce le revin. 5otui, aceasta metoda poate avea i anumite efecte negative datorate rutinei,
comoditii, e(ecutrii mecanice a unor operaiuni etc. 9utina este de fapt cea care
influenea cel mai mult pe vec"ii funcionari publici care au tendina de a deveni autoritari,
incapabili la autocritica, nu-si recunosc greelile si ncearc s reolve orice problem numai
aa cum doresc ei, ceea ce duce la deciii incorecte. $entru eliminarea acestor efecte
negative, si mai ales a rutinei, este necesar folosirea e(perienei lor pentru mbuntirea
muncii si introducerea unor noi metode de ndeplinire a sarcinilor care sa-i determine pe
respectivii funcionari sa se autodepeasc, sa se adaptee continuu la tot ceea ce este nou.
,olosirea metodei valorificrii e(perienei nseamn ncura!area
funcionarilor din administraia publica la valorificarea propriului potenial profesional
obinut in timp, la devoltarea capacitii creative, la creterea
calitii actelor deciionale din acest domeniu.
e' Metoda structurrii eficiente a programului funcionarilor publici a aprut ca urmare a
specialirii acestora, deoarece timpul de lucru este de multe ori prelungit peste programul
normal de lucru, de multe ori datorita utilirii necorespuntoare a acestuia. -e tie c in
managementul public informaiile au un rol deosebit, si pun anumite probleme legate, pe de o
parte, de asigurarea corectitudinii culegerii, iar, pe de alta parte, de valorificarea acestora in
fundamentarea deciiilor si implementarea lor in sistemul administraiei publice. 9eolvarea,
acestor probleme impune structurarea corecta a programului de lucru, adic asigurarea
condiiilor, corespuntoare de desfurare a activitilor la unele locuri de munc necesare
e(ecutrii respectivelor sarcini. Desfurarea unui program de lucru, corespuntor pentru un
funcionar public presupune confort, climat desc"is de lucru, dotat cu cele mai moderne
metode, ec"ipament, recompense, adecvate etc.
$rogramul de lucru trebuie structurat at#t anual cat si trimestrial,
lunar si ilnic, astfel nc#t sa e(iste un raport optim intre consumul efectiv de
energie pentru realiarea sarcinilor de munca si timpul necesar refacerii
forei de munca &de odi"n si recreare'. 8n raport optim permite prevenirea
apariiei oboselii e(agerate si premature a personalului din administraia publica. $rincipalele
caue ale oboselii personalului din administraia publica sunt:
monotonia si lipsa de interes pentru activitatea pe care o face;
X condiiile organiatorice nepotrivite de la locul de munca;
X tensiuni nervoase etc.
8tiliarea unei structurri eficiente a programului de lucru al funcionarului public necesita
cunoaterea influentei factorilor care duc la solicitarea fiica si nervoasa a acestora, a
mediului in care i desfoar activitatea, a cauelor o determina starea de oboseala, dar, mai
ales, a factorilor psi"o-sociali ce determina un anumit comportament managerial.
;./. METODE DE CERCETARE
:C
Dintre metodele de cercetare cunoscute, analiza diagnostic este mai indicata in sistemul
managementului administraiei publice. -ocietatea contemporana se concretiea prin
sc"imbri rapide si, de multe ori profunde, care duc la necesitatea adaptrii continue a
sistemului administraiei publice la noile cerine a reorganirii acestuia potrivit noilor
condiii. De aceea, efectuarea analiei diagnostic este necesara ori de cate ori apar anumite
sc"imbri in sistemul administraiei publice.
; asemenea metoda impune parcurgerea a patru etape.
? documentarea asupra domeniului supus analiei;
? interpretarea datelor si informaiilor culese pe baa diagramei caua-efect;
? identificarea si analia punctelor forte i a celor slabe;
? preentarea propunerilor de mbuntire a activitii.
a' *tapa de documentare asupra domeniului, supus cercetrii, c#nd este necesara atunci
c#nd observarea si culegerea datelor se refera la:
? structura instituiei publice respective ca si a relaiilor sale cu organul ierar"ic si cu publicul;
? componentele sistemului informaional al respectivei instituii publiceO
inclusiv a circuitelor si flu(urilor informaionale;
? sistemul deciional adoptat, eficienta acestuia, a metodelor si te"nicilor folosite in procesul
deciional;
? stilul de conducere si a climatului de munca unde i desfoar
activitatea funcionari: publici. *ceste date sunt supuse unei analie
detaliate pentru verificarea veridicitii lor;
b' *tapa de interpretare realist a datelor si informaiilor, a cauelor care au generat situaii
negative sau poitive n stilul i metodele de munc ale funcionarilor publici.
c' *tapa de identificare si analiza a punctelor forte si punctelor slabe ale activitii din cadrul
sistemului administraiei publice, ceea ce presupune analia pe categorii de informaii si date
culese, ca si pe structuri organiatorice, pentru a se releva stilul de conducere &eficient sau
ineficient' al funcionarilor publici cu funcii de conducere, inclusiv climatul n care i
desfoar activitatea in respectiva instituie.
d' *tapa de formulare a propunerilor de restructurare si perfecionare a activitilor,
inclusiv preentarea lor. 0ste o etap laborioas si presupune identificarea, in primul r#nd, a
cauelor care au determinat anumite probleme critice si dificile, iar in al doilea r#nd, a
situaiilor poitive cu efecte benefice asupra activitii instituiei respective.
*nalia diagnostic are ca scop, in primul r#nd, diminuarea pana la eliminare a punctelor slabe
identificate si, in al doilea r#nd, devoltarea si perfecionarea punctelor forte, pentru ca in
final sa se fac propuneri de redresare, restructurare siDsau perfecionare a activitii.
%n finalul analiei trebuie fcute consideraii pertinente asupra
acesteia, a eficientei instituiei cercetate, ca si a eficientei analiei &raportul
reultatele obinute - c"eltuielile efectuate'.
"lte metode+
1rainstormingul &asaltul de idei';
5abloul de bord
)etoda Delp"i
)etoda $"ilip" <<
)etoda scenariilor
<2