MINISTERUL EDUCAIEI DE NVTMNT AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEADREPT






Referat
La:
Tema:Criza Economica Globala

Executat:Pirvu Mihail
Controlat:
Chisinau 2014
Marea criz economic a fost perioada crizei lumii capitaliste datorate supraproduciei,
ntre anii 1929-1933, caracterizat printr-o scdere dramatic a activitii economice
mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat nc din anul 1928.
nceputul marii crize economice n Statele Unite este de obicei asociat cu prbuirea
bursei de aciuni din ziua de mari (aa-numitaMarea neagr) 29 octombrie 1929. Criza
economic a avut efecte devastatoare, att n rile puternic industrializate, ct i n
cele mai puin dezvoltate, ale cror economii depindeau n cea mai mare msur de
exporturile de materii prime. Nivelul comerului mondial a sczut rapid, la fel cum au
sczut de altfel i veniturile personale, veniturile bugetare i profitul din afaceri. Oraele
din ntreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, n special cele care depindeau
de industria grea. Activitatea n construcii a fost practic oprit. Zonele rurale au suferit
de pe urma scderii preurilor mrfurilor agricole cu 40 60%.Mineritul i exploatarea
lemnului au avut probabil cea mai dramatic scdere, deoarece cererea sczuse
puternic iar alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri n alte
sectoare erau cele mai reduse.
Marea depresiune economic n diferite ri ale globului s-a ncheiat n momente
diferite. n majoritatea rilor au fost concepute programe de refacere i cele mai multe
au trecut prin diferite transformri politice, care le-au mpins spre extremele dreapt sau
stng. Societile bazate pe democraia liberal au ieit puternic slbite din criz i
dictatori, precum Adolf Hitler au ajuns la conducerea unora dintre cele mai puternice
state i au pregtit condiiile politico-militare pentru declanarea n 1939 a celui de-al
Doilea Rzboi Mondial.
Motivele Marii crize economice:
Odat cu terminarea Primului Rzboi Mondial relaiile economice naionale i
internaionale s-au confruntat cu probleme ca:
dispariia unor resurse umane i de producie,
emiterea banilor fr acoperire,
haos n relaiile economice,
supraproducie/respectiv scderea dramatic a cererii i
speculaii la burs
astfel c a aprut o criz economic mondial.
Ca urmare a crizei economice, a crescut inflaia i omajul, respectiv a aprut penuria
produselor de larg consum. Motivele Marii crize economice sunt disputate de
economiti, existnd mai multe teorii: teoria keynesian, teoria monetarist, teoria
marxist, teoria colii austriece, teoria ocului creterii produciei (creterea masiv a
productivitii datorit electrificrii) etc.
Izbucnirea Marii crize economice. Marea neagr.
Crahul bancar de la bursa de pe Wall Street a avut loc datorit speculaiilor din anii
1920 i a nereglementrii sistemului bancar i bursier. Sute de mii de americani
investeau pe burs n aciuni dintre care multe nu valorau sumele pentru ct se
tranzacionau. Muli dintre juctorii de pe burs investeau bani mprumutai. Brokerii n
mod regulat i mprumutau clienii mici investitori cu mai mult de dou treimi din
valoarea aciunilor pe care le cumprau clienii, astfel c peste 8,5 miliarde de dolari
erau contabilizai ca mprumuturi, valoare care depea cantitatea de bani care circula
n SUA pe vremea aceea. Pentru faptul c valoarea nominal a aciunilor cretea
nencetat, acest lucru a ncurajat lumea s investeasc, spernd c valoarea aciunilor
cumprate va crete, aducnd astfel ctiguri. Astfel au aprut bulele speculative.
Dup un vrf nregistrat la 3 septembrie 1929 de 381.17, la 24 octombrie 1929 indicele
Dow Jones a sczut (s-au spart bulele speculative). Bursa era caracterizat prin faptul
c, datorit panicii, toat lumea dorea s-i vnd aciunile i foarte puini erau dispui
s cumpere aciuni, astfel c valoarea marii majoriti a aciunilor a sczut dramatic.
Economia Moldovei a crescut n medie cu 4,7%, n timp ce rata srciei s-a redus de la
29% n 2003 la 16,5% n 2012. ara a rezistat bine la criza economic global i
datorit unei guvernri macroeconomice prudente, economia va avansa cu 5,5% anul
acesta, scrie Qimiao Fan, director la Banca Mondial pentru Moldova, Ucraina i
Belarus.
De asemenea, Moldova poate lrgi accesul aproape universal la educaie i face
progrese semnificative n combaterea bolilor infecioase, continu expertul Bncii
Mondiale ntr-un articol publicat n EUobserver.
n ultimii ani, Moldova a pus bazele unui sistem de asisten social mai sustenabil care
ajut mai mult sracii. Dar n pofida acestor realizri, Moldova a rmas unul dintre cele
mai srace state din Europa. Venitul Naional Brut a fost de 2.250 dolari anul trecut, de
patru ori mai mare dect n 2002, dar nc la un sfert din cel al Romniei. Venitul
Naional Brut reflect cheltuielile personale pentru consum, investiiile private brute,
cheltuielile de consum ale guvernului, venitul net din activele din strintate, exporturile
brute de bunuri i servicii dup deducerea importurilor brute i taxele indirecte din
sectorul de afaceri. Creterea PIB a fost volatil i vulnerabil la ocurile economice i
nu a dus la crearea de locuri de munc. ara se plaseaz pe locul 89 din 148 n
clasementul global al competitivitii realizat de Forumul Economic Mondial. Calitatea
educaiei i serviciilor de sntate este n continuare redus, iar aceasta afecteaz mai
ales sracii. Potrivit Programului Internaional pentru Evaluarea Elevilor, Moldova are
printre cele mai mici calificative din Europa n privina calitii educaiei, cu aproximativ
60% din elevi avnd deficiene la citire i matematic. Mai grav este situaia elevilor
din zonele rurale.
Rata mortalitii la adulii cu vrste ntre 15 i 60 de ani este cu 50% peste nivelul mediu
din UE, iar rata mortalitii din cauza bolilor cronice este ridicat. n plus, productivitatea
din agricultur a rmas sczut, iar creterea a fost limitat de fenomenele meteo
extreme.
Pentru a-i susine progresele i depi provocrile care au mai rmas, Moldova trebuie
s accelereze reformele n anumite domenii. n primul rnd, Moldova trebuie s
mbunteasc competitivitatea afacerilor private pentru a crea un mediu de afaceri
mai bun, s fac mai eficiente instituiile publice i s asigure accesul la finanare pe
termen lung, n special pentru firmele mici i mijlocii. O prioritate critic trebuie s fie
ntrirea stabilitii sistemului financiar i mbuntirea transparenei.
Apoi, Moldova trebuie s continue cu mbuntirea calitii educaiei i serviciilor de
sntate, s depeasc problemele demografice i s protejeze persoanele srace i
vulnerabile. Acestea se pot realiza prin eforturi hotrte pentru mbuntirea instituiilor
de educaie i sntate, a calitii personalului i prin mrirea eficienei i echitii
cheltuielilor publice. n al treilea rnd, Moldova trebuie s gseasc un mod de a rezista
efectelor negative ale fenomenelor meteo asupra agriculturii i s asigure dezvoltarea
sustenabil prin eficien i siguran energetic mai bune.
Aceste aciuni vor proteja pe cei mai vulnerabili i vor ntri rezistena rii n faa
ocurilor externe. Mai important, Moldova trebuie s-i dubleze eforturile pentru
mbuntirea guvernanei, a transparenei i responsabilitii tuturor instituiilor publice
i s combat corupia.
"Parafarea acordului de asociere i de comer liber cu UE la summitul din aceast lun
de la Vilnius aduce Moldovei oportunitatea istoric de a accelera reformele. Noi, cei de
la Banca Mondial, suntem pregtii s sprijim Moldova n efortul de a deveni un loc mai
bun pentru toi cetenii ei", susine Qimiao Fan.
Criza economic mondial a nceput n luna decembrie 2007, moment cnd
pierderea ncrederii investitorilor americani n ipotecarea securitizat a condus la o criz
de lichiditi ce a determinat o injectare substanial de capital n pieele financiare din
partea Rezervei Federale americane, a Bncii Angliei i a Bncii Centrale Europene.
Indicele TED spread (ce descrie riscul de creditare perceput n economia general) a
srit n iulie 2007, a oscilat vreme de un an i apoi a crescut din nou n septembrie
2008, atingnd valoarea record de 4,65% n 10 octombrie 2008. Criza s-a agravat n
2008, ntruct bursele de valori din lume s-au prbuit sau au intrat ntr-o perioad de
instabilitate acut. Un numr mare de bnci, creditori i companii de asigurare au dat
faliment n sptmnile ce au urmat.
Prbuirea Administraiei Federale pentru Locuine (S.U.A.) este adesea fcut
responsabil pentru producerea crizei. ns vulnerabilitatea sistemului financiar a fost
provocat de contractele i operaiile financiare complicate i supuse efectului de
prghie, politica monetar a S.U.A. stabilind un pre neglijabil pentru credit i astfel
favoriznd o cot foarte ridicat a efectului de prghie i,
conform economistului american John Bellamy Foster, o hipertrofie a sectorului
financiar.
rile afectate drastic de criz au avut creteri semnificative ale salariului minim,
impuse prin legislaie :
Administraia SUA a emis Fair Minimum Wage Act of 2007, care a intrat n vigoare n 25
mai 2007 i a prevzut creterea salariului minim n trei etape: - ncepnd cu
24.07.2007 la 5,85$ pe or, - ncepnd cu 24.07.2008 la 6,55$ pe or, - ncepnd cu
24.07.2009 la 7,25$ pe or.
Acelai efect poate fi observat i n rile europene, cele mai afectate ri fiind exact
acelea care au avut creteri semnificative ale salariului minim n anii premergtori crizei.
Cea mai afectat ar de criza economic din U.E. este Letonia. Extrem de interesant
este c aceast ar a avut, n anii care au precedat criza, cea mai mare cretere a
salariilor minime din Uniunea European: 1) de la 1 ianuarie 2006 , la 128 Euro pe lun;
2) de la 1 septembrie 2006, la 170 Euro pe lun; 3) de la 1 iulie 2007, la 227 Euro pe
lun.
Rezultatul acestei creteri spectaculoase a fost apariia unei crize extrem de puternice
cu omaj ridicat.
Un alt exemplu concludent este Irlanda: 1) ncepnd cu 1 ianuarie 2007 salariul minim a
crescut de la 7,65 Euro pe or la 8,30 Euro pe or; 2) ncepnd cu 1 iulie 2007 salariul
minim a crescut la 8,65 Euro pe or.
Consecina a fost creterea galopant a omajului ajungnd n scurt timp la 12,8%.
Spania, de asemenea una dintre rile cu o rat foarte mare a omajului, atingnd un
nivel de 20,5% n aprilie 2010 , a avut o cretere a salariului minim de la 490 Euro/lun
n 2004 la 700 Euro/lun n 2008.
Pe de alt parte, singura ar din U.E. care a intrat n clasamentul rilor cel mai puin
afectate de criz este Suedia, una dintre cele 6 ri europene care nu au salariu minim.
Criza economica se dovedeste a fi cea mai mare provocare a Uniunii Europene, chiar si
cei mai convinsi sustinatori fiind de parere ca alianta incepe sa dea gres. Liderii politici
europeni se concentreaza, in acest moment, pe politicile interne, nereusind sa se puna
de acord in privinta masurilor ce ar trebui luate pentru a combate criza la nivel
european.

De asemenea, unii cred ca Banca Centrala Europeana ar trebui sa-si faca griji din
cauza recesiunii, in timp ce altii sunt de parere ca inflatia este un aspect mai grav, in
timp ce fiecare lider incearca sa protejeze locurile de munca din propria tara, in
detrimentul celorlalte state membre.

De altfel, alegerile pentru Parlamentul European au adus in prim plan si lipsa de interes
a cetatenilor UE, doar 43 de procente dintre acestia venind la vot, un procentaj record,
in ciuda votului obligatoriu in unele tari.
Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu precadere o
criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in
ultimii ani. Cresterea economica se dovedeste una de natura nesanatoasa. Si asta
pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie.
Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia: toate masurile
macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si cea mai daunatoare dintre
toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit.
Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din
Romania. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie.
Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta
mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii. In schimb, guvernul poate fi
criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala: intr-o perioada de crestere
economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar.
Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in 2004 la 2,6% in 2008 si probabil peste
3% in 2009.
Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu scadenta la o
saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli
curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs. Este absolut inadmisibil, ca intr-o
perioada de crestere economica inalta sa creasca deficitul bugetar si sa creasca, in
consecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen scurt.

Pe la inceputul toamnei lui 2007 intreaga lume a fost zguduita de vestea care anunta ca
o renumita banca de investitii din America, Lehman Brothers, a dat faliment.
La ceva timp,bursa din America se loveste de o scadere drastica a actiunilor. Acesta a
fost inceputul Banci si burse din America de Sud, Belgia, Tokio,
Frankfurt, Londra, Paris, Luxemburg, Dublin trec pr i nt r - o per i oada di f i ci l a.
Omeni r ea a mai cunoscut o per i oada asemanat oar e i n 1929 cand
intregul Glob trecea printr-un declin economic si financiar de proportii.Multi oameni
pri vesc aceste evenimente ca un deja-vu. De ce? Pentru ca, de-a lungul
t i mpul ui , omeni r ea a mai t r ecut pr i n ast f el de moment e. Ami nt i m
cr i za economi ca car e a dezechilibrat lumea in anii 30 sau lunga stagnare
economica traita de Japonia in 1989.Desi in anii 20 economia americana
cunostea o extraordinara prosperitate, l a numai 8 ani distanta incep sa apara
primele semne ale marelui dezastru economic. Impinse de momentul prosperitatii,
intreprinderile fac imprumuturi masive pe termen scurt fiind convinse ca vor reusisa
ramburseze banii. Din pacate, calculele nu s-au potri vit cu evolutia pietei
economice dinacele vremuri.
Marele dezavantaj al Romaniei a fostfaptul ca, in momentul crizei, avea o datorie
externa foarte mare si, pe langa aceasta, a mai facutinca 4 mari imprumuturi externe.
Acesta a insemnat un control strain asupra finantelor tarii si,implicit, reveniri economice
si financiare mult mai lente fata de alte state.Mar ea depr esi une, asa cum est e
cunscut a cr i za economi ca di n 1929, a dezechi l i br at intreaga lume si s-
a incheiat in mod diferit in fiecare tara. Preocuparea principala
a guvernelor europene a fost salvarea monedei nationale si intocmirea de programe
de refacere. Tarile care aureusit sa iasa primele din aceasta criza s-au ales cu dictatori
ca Hitler, Mussolini sau Stalin care,cativa ani mai tarziu, au pregatit cel de-al doilea
Razboi Mondial.Intorcandu-ne in prezent si anali zand ceea ce se intampla pe
plan mondial, ne este greu
sa nu obser vam cat eva asemanar i i zbi t oar e: f al i ment ar ea banci l or de
i nvest i t i i , scader ea actiunilor bursei de valori, SUA, ca declansator al
cri zei, perioada de prosperitate urmata de declin financiar si economic si, nu in
ultimul rand, luna octombrie.Sa fie oare un paradox, o lege nescri sa care
confirma ca istoria se repeta sau ca dupa orice moment de varf apare unul
de declin? Probabil ca, in functie de cum ne afecteaza aceste evenimente, asa
gasim si explicatiile. Interesanta din acest punct de vedere este o afirmatie a lui Irvin
Kahn, supravietuitor al mai multor colapsuri bursiere: Oamenii sunt lacomi. Si de foarte
multe ori lacomia este mai puternica decat teama.













Biografie
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_criz%C4%83_economic%C4%83
2. http://www.timpul.md/articol/banca-mondiala-republica-moldova-a-rezistat-bine-
la-criza-economica-globala-51776.html
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_Economic%C4%83_Mondial%C4%83_(2008%
E2%80%93prezent)
4. Criza mondial- Adrian Otovescu, Gabriela Motoi, Maria Cristina Frsie,
Dumitru Otovescu
5. Lorin Bonciu Investitiile straine directe inainte si dupa Criza Economica
Mondiala
6. Ion Galaju -Organizatii Economice Internationale