Ojog Cristina

grupa 241
'' Poemul mormintelor,, Ugo Foscolo
Poemul mormintelor a fost compus de Ugo foscolo in 1806 in lunile Iulie-
septembrie si publicata in Brescia la inceputul lunii aprilie 1807. Este posibil ca
ideea de a scrie ,,Poemul mormintelor a aparut ca urmare a unei discu!ii care a
a"ut cu scriitorul Ippolito Pindemonte , ba#at pe ceea ce a fost scris $n edictul
de %aint &loud, emis de 'apoleon , care reglementea#a practicile de
$nmorm(ntare $n func!ie de care ar trebui s) e*iste mai multe morminte $n
interiorul #idurilor ora+ului +i a trebuit s) ,e p)strate morminte anonime pentru
cei care nu-+i puteau permite un morm(nt mare. -oscolo nu este ino"ator
pentru tema $nmorm(ntarii de.a tratate de poe!ii pre-/omantici engle#i0
ino"a!ia const) $n faptul c) autorul pune $n acti"itate principalele teme ale
poe#iei lui. E*ist), de fapt, materialism, sensul de ci"ili#a!ie +i poe#ie, starea
istoric) din Italia +i posibilitatea de r)scump)rare a identit)!ii indi"iduale +i
sociale ale poetului.Poemul are semni,catia unei "aste batalii pentru idealurile
patriotice, pentru culti"area tiparelor care modelea#a constiinta umana, pentru
e*altarea tuturor "alorilor care se asumea#a in patrimoniul spiritual. 1oti"ul
principal al poemului este moti"ul mortii,,- ideea de a sublima moartea nu este
aceea de a repre#enta sc2eletele ce dansea#a printre morminte ci solemnitatea
unor sentimente care se concentrea#a in mari blocuri spirituale.
1oartea este etapa ,nala a drumului "ietii, tinta catre care se indreapta cu
,ecare clipa pasii fatali ai omului, singura ,inta rationala din uni"ers constienta
de ine"itabil sau s,rsit. &2iar in primele "ersuri ale poe#iei este repre#entata
moartea, in e*presia ,,somnul mortii se face comparatie dintre "iata si
moarte.3 %omnul mor!ii,este cu siguran!) mai pu!in greu $n mormintele $ngri.ite
+i mingiiat de dragostea de "ia!) +i de atunci, pentru poet frumuse!ea "ie!ii "a
, pierduta, acestea nu "or mai , morminte, care disting oasele de multe altele
$mpr)+tiate pe p)m(nt +i $n mare . Poetul isi pune intrebarea de ce omul ar
trebui s) elimine ilu#ia "ie!ii, c2iar +i dup) moarte, dac) mormintul lui "a ,
$ngri.it +i onorat $n !ara sa natal) de acei care au r)mas $n "ia!). 'umai cei care
mor nu las) nici un regret si nici o suferin!) a sa, poate lua pu!in) bucurie de la
morm(nt. Inten!ia autorului nu este de a nega concep!ia sa materialist) +i
mecanicist) a omului, ci mai degrab) pentru a sublinia modul $n care aceasta
este posibil pentru omul care este destinat s) piar), face $nc) o 3coresponden!)
de sentimente amoroase 3&ine moare este amintit de cel "iu iar cei care r)m(n
$n "ia!), "or plinge si isi "or aminti de oameni pierduti. E*isten!a pe Pamant, nu
este $n $ntregime $n #adar. Pentru poet, ora+ul i-a dat o $nmorm(ntare decent),
+i oasele lui au fost aruncate $ntr-o groap) comun).
In a doua parte a poe#iei oamenii, $ncep s) stabileasc) forme legale, cum ar ,
nunti, legi +i religie, ei au de"enit ci"ili +i au $nceput s) $ngroape mor!ii +i s) i-a
$n considerare mormintele ca ,ind sacre. 4e morminte au ne"oeie cei care "or
sa pastre#e ilu#ia supra"etuirii si s-ai dea un scop in "iata. 5i mor!ii au fost
$ntotdeauna $nmorm(ntati $n 3cimitire3 $n criptele unde mirosul de cada"re
contamina t)m(ia credincio+ilor $n rug)ciune. &ele mai "ec2i morminte din
trecut au fost, de asemenea, cu copaci, 6ori +i l)mpi +i cei din "ia!) de multe ori
au #)bo"it pentru a "orbi cu r)posatul $n ilu#ia .alnica, astfel $nc(t acestea "or
re"eni la patrie.7n ca#ul $n care, nu mai e*ist) dorin!) de fapte eroice, iar statul
este slu.itorul celor de la putere, mormintele sunt pompele inutile, cum ar ,
/egatul Italiei $n ca#ul $n care oameni de +tiin!), comercian!ii +i proprietarii de
terenuri sunt $ngropati, $nc) $n "ia!), $n palatele lu*oase, $n timp ce poetul "rea
doar un morm(nt simplu unde "a putea sa se odi2neasca $n pace. 8iata poate
sa se prelungiasca dincolo de tarmurile misterioase ale mortii daca a fost
absorbita bine , daca a fost o acti"itate continua intru indeplinirea mortilor,
fapte demne ca sa se inscrie pentru totdeauna in memoria umanitatii, care nu
poate uita niciodata de slu.itorii nobilelor idealuri ale ade"arului si frumusetii.
In partea a treia este descrierea mormintelor celor mai buni scriitori din trecut
in Biserica %anta croce din -lorenta. -oscolo se concentrea#) pe semni,ca!ia
politic) a morm(ntului. &(t de important este pentru cei dragi s)-+i aminteasc)
de moarte astfel $nc(t pentru o ci"ili#a!ie este important s) a"em un cult bun
de moarte incit prin amintirea mor!ilor de a reaminti oamenilor de mare pre! 9+i
multe dintre ele sunt pre#entate $n aceast) parte:. ;ce+ti oameni 3mari3 pot,
prin memoria lor, tre#i $n genera!iile "iitoare memoria de marile "alori morale.
In ultima parte a poe#iei este repre#entata "aloarea poe#iei, care +tie mult mai
multe despre "irtu!ile mormintelor, deoarece aceasta r)m(ne $n memorie +i nu
pot , distruse cu timpul. <a inceput apare ,gura lui -oscolo si se inc2eie cu o
mare ,gura a lui =ector care a murit pentru apararea patriei eroul nefericit ca si
nefericitul -oscolo. Una dintre sarcinele poe#iei este de a sarbatori sla"a eroilor.
Poemul se $nc2eie cu conceptul de ilu#ie c), $n "iitor, mormintele pot , onorate
de c)tre oamenii care "or suferi ale caror "a , somnul mor!ii.
<a s,rsitul acestei lucrari am a.uns la conclu#ia ca mormintul in realitate nu
este locul de odi2na, refugiul de reculegere de,niti"a ci i#"orul din care tisneste
"ina puternica a increderii in idealurile nobile ale eternitatii patriei. 1oartea si
timpul cauta sa inece tot ceea ce insemnea#a "iata si durata dar poe#ia in"inge
si moartea si timpul in parcurgerea ciclului nes,rsit al .ocului lucrurilor si al
nefericirilor omului.