Printele Iulian Nistea: Euharistia n Ortodoxie

Printele Iulian Nistea

Ce este Euharistia?
Sunt multi dintre cei care aud cuvntul acesta si nu-l nteleg, fiind un cuvnt teologic, nu unul de
circulatie. Euharistie nseamn multumire. Binenteles, cnd zicem Sfnta Euharistie noi nu
zicem de fapt Sfnta Multumire. Dar cuvntul acesta se ntrebuinteaz n general cu alt nteles,
si anume de Sfnta Cuminectur sau Sfnta mprtsanie. n limba noastr se ntrebuinteaz
foarte putin cuvntul euharistie. Cei mai multi nu-l aud niciodat, altii l aud si-l uit, altii l
aud si nu-l nteleg. Teologii ns stiu c Sfnta Euharistie este ceea ce nteleg credinciosii n
general prin Sfnta Cuminectur sau Sfnta mprtsanie. De fapt nici aceste cuvinte nu
corespund continutului lor. Stim ns c att prin Euharistie, ct si prin mprtsanie si
Cuminectur noi ntelegem Trupul si Sngele Mntuitorului Iisus Hristos pe care l primim
atunci cnd ne mprtsim sau despre Care stim c se afl pe Masa Sfntului Altar, unde
ntotdeauna este prezent n chivot, pentru mprtsirea celor care trebuie s se mprtseasc
grabnic, n special pentru bolnavi, ceilalti credinciosi fiind sftuiti s se mprtseasc la Sfnta
Liturghie.
mprtsire cu Trupul si Sngele Mntuitorului
Cum se poate s existe Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos pentru mprtsire?
Domnul nostru Iisus Hristos, la Cina cea de Tain ni se spune n trei din cele patru Sfinte
Evanghelii, n Evangheliile sinoptice, de la Matei, Marcu si Luca , a luat pine n minile Sale,
a binecuvntat, a frnt si a dat ucenicilor Si, zicnd: Luati mncati, Acesta este Trupul Meu,
Care Se frnge pentru voi spre iertarea pcatelor. Asa a rmas n constiinta credinciosilor si n
constiinta Bisericii cuvntul Domnului nostru Iisus Hristos de la Cina cea de Tain. n legtur
cu paharul cu vin a zis Domnul Iisus Hristos: Beti dintru acesta toti, acesta este Sngele Meu, al
legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se vars spre iertarea pcatelor. Cuvintele acestea
le spun preotii la Sfnta Liturghie. Ceea ce nseamn c Sfnta Liturghie are o legtur cu Cina
cea de Tain, n ntelesul c atunci Domnul Iisus Hristos, dup mrturiile Sfntului Evanghelist
Luca si a Sfntului Apostol Pavel din Epistola I ctre Corinteni, a zis: Aceasta s o faceti ntru
pomenirea Mea, a statornicit datoria ucenicilor Si de a face aceasta n continuare, dar si
urmasilor lor. Asadar, Sfnta Liturghie este o repetare a Cinei celei de Tain dup partea ei
euharistic.
Pentru ca ei s se poat mprtsi cu Trupul si Sngele Domnului, trebuie s-L aib de undeva.
Cei de la Cina cea de Tain L-au avut din minile Mntuitorului. El n-a zis: Aceasta este pine
care nchipuieste Trupul Meu, acesta este un simbol al Trupului Meu, ci a zis: Acesta este
Trupul Meu. El nu a dat pine obisnuit, ci a dat pine euharistic, a dat de fapt Trupul Su sub
chipul pinii. Apoi, lund paharul, a zis: Beti dintru acesta toti, acesta este Sngele Meu, care se
vars spre iertarea pcatelor, prin aceasta oferind nu vin, ci chiar Sngele Lui, vin prefcut n
Sngele Lui. Aceasta este credinta noastr si nvttura Bisericii. Prin urmare, ceea ce se pune
nainte, prescura anume pregtit si vinul amestecat cu ap, anume pregtit, se preface, prin
rugciunile preotilor si ale credinciosilor, n Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos,
n Sfnta Euharistie cu care se pot mprtsi credinciosii.
Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos se pomenesc separat, pentru c nftiseaz
Jertfa Mntuitorului nostru Iisus Hristos, Care a pomenit separat Trupul si Sngele la Cina cea de
Tain, desi ele sunt mpreun n alctuirea uman. Asadar, El n-a fcut altceva dect a artat c e
vorba de Trupul care se jertfeste si de Sngele care se vars spre iertarea pcatelor. Dar nici
Sfintii Apostoli la Cina cea de Tain nu s-au mprtsit, nici noi nu ne mprtsim cu Trupul si
Sngele Domnului n situatia n care era cnd S-a jertfit, ci cu Trupul si Sngele cu care El a
nviat din morti si S-a nltat la ceruri, binenteles acestea cuprinznd n sine Trupul si Sngele
cu care Domnul nostru Iisus Hristos S-a rstignit pe Cruce.
Toat lucrarea Sfintei Liturghii are rostul de a realiza n cuprinsul ei posibilitatea de mprtsire
a credinciosilor cu Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Aceasta se realizeaz
prin rugciunea preotilor si a credinciosilor, pentru c Liturghia n-o fac numai preotii si nici
numai credinciosii, ci o fac mpreun. Stim aceasta din faptul c Liturghia este n asa fel
alctuit, nct credinciosii se roag si ei pentru ceea ce urmeaz s se realizeze. Preotul zice:
Pentru cinstitele Daruri ce sunt puse nainte, Domnului s ne rugm. Eu m rog pentru
cinstitele Daruri, iar voi fiti atenti si luati aminte la aceasta. El zice: Domnului s ne rugm toti
credinciosii. Dar nu numai Sfnta Liturghie, ci toate slujbele Bisericii Ortodoxe se fac nu de
ctre preoti singuri, ci de ctre preoti mpreun cu credinciosii. Toti care suntem de fat la Slujbe
venim ca s slujim, nu ca s privim, ca s auzim ceva. Fiecare slujeste la msura lui: episcopii la
msur de episcopi, preotii la msur de preoti, diaconii la msur de diaconi, si apoi
credinciosii. Toti trebuie s participe la Sfintele Slujbe cu constiinta c si ei realizeaz, c si cu
partea lor se mplineste ceea ce se urmreste la Sfnta Liturghie, adic ajungerea la Sfnta
Euharistie pentru mprtsire. Noi spunem c aceasta se realizeaz la epiclez, adic atunci cnd
credinciosii cnt: Pe Tine Te ludm Atunci preotul se roag ca cinstitele Daruri ce sunt
puse nainte s se prefac n Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Si anume,
dup ce preotul se roag ca Dumnezeu s-L trimit pe Duhul Sfnt dup cum L-a trimis
Apostolilor Si, ncepe o rugciune prin care cere de la Dumnezeu Tatl s-L trimit pe Duhul
Sfnt peste noi si peste aceste Daruri ce sunt puse nainte si s prefac pinea n Trupul
Mntuitorului, iar ceea ce este n potir, vinul amestecat cu ap, s prefac n Sngele
Mntuitorului. n momentul acesta, prin lucrarea Sfintei Treimi, se realizeaz ceea ce noi dorim
s avem spre mprtsire, adic Trupul si Sngele Mntuitorului. Dumnezeu Tatl l trimite pe
Duhul Sfnt prin care cinstitele Daruri ce sunt puse nainte se prefac n Trupul si Sngele
Mntuitorului.
E bine s stim si s nu uitm niciodat c Trupul si Sngele Mntuitorului nu le primim separat
de sufletul si de dumnezeirea Mntuitorului. Domnul nostru Iisus Hristos este o persoan n dou
firi: este Dumnezeu adevrat dup firea dumnezeiasc si este om adevrat dup firea omeneasc.
Iar om adevrat nseamn s ai trup si suflet. Cnd ne mprtsim cu Domnul nostru Iisus
Hristos, ne mprtsim de fapt nu cu Trupul si Sngele separat, ci cu Trupul si Sngele, cu
sufletul Lui, cu dumnezeirea Lui, cu El ntreg. Sfnta noastr Biseric are cuvinte n care ni se
prezint mprtsirea credinciosilor ca ceva ce s-a realizat n mod tainic.
ntelegerea Tainelor
Noi nu putem ntelege cu firea omeneasc cum anume pinea si vinul se prefac n Trupul si
Sngele Mntuitorului nostru. La Sfnta Liturghie a Sfntului Vasile cel Mare se zice: Punem
naintea Ta acestea care nchipuiesc Trupul si Sngele Mntuitorului. Dar cernd noi ca acestea
s se prefac n Trupul si Sngele Domnului nostru Iisus Hristos, noi nu mai avem lucruri
nchipuitoare, ci l avem chiar pe Domnul nostru Iisus Hristos, cu Trupul Su, cu Sngele Su, cu
Jertfa Sa, cu nvierea Sa, cu nltarea Sa la cer, cu mrirea Sa, cu sederea Sa de-a dreapta
Tatlui, cu tot ceea ce este El, cu omenirea Sa si cu dumnezeirea Sa. Acestea sunt lucruri mai
presus de ntelegerea omului. ntr-o alctuire de la slujba srbtorii Nasterii Domnului Iisus
Hristos se spune: Taina nu sufer ispitire. Degeaba vrei tu s o ntelegi, c nu o poti ntelege.
n fata tainei trebuie s te pleci, s te nchini, s stai cu mintea plecat, stiind c e ceva mai
presus de tine. Dac vrei cumva s faci o analiz a tainei acesteia, indiferent c e spiritual sau
fizic, orict ai ncerca, nu o poti cunoaste, pentru c e mai presus de fire, iar lucrurile mai presus
de fire nu le poate ntelege mintea mrginit. De aceea ndeamn Sfnta noastr Biseric: Drepti
primind dumnezeistile, sfintele, preacuratele, cerestile, nemuritoarele, de viat fctoarele,
nfricostoarele lui Hristos Taine, cu vrednicie s multumim Domnului. Deci s multumim
Domnului pentru c am primit cu vrednicie sau s multumim cu vrednicie faptul c am primit
aceste Taine.
Cele sapte calitti ale Sfintelor Taine
nti zicem c Sfintele Taine sunt dumnezeisti. Dac sunt dumnezeiesti, nseamn c sunt mai
presus de fire, c tin de Dumnezeu, nu de om. Sau c Dumnezeu S-a revrsat n ceea ce vedem
noi. Ce vedem noi? Pine si vin. Ce e acolo? Trupul si Sngele Domnului Hristos. Lucrul acesta
s-a realizat prin Dumnezeu, dar si prin om: omul care aduce pinea si vinul, omul care se roag.
Este partea omului, dar este si partea Domnului. Este ca la cresterea grului: munceste si omul,
binecuvinteaz si Domnul. Nu poate omul s realizeze grul, ci acesta se realizeaz de la sine,
prin puterea lui Dumnezeu, datorit si muncii omului. Asa este si la Sfnta Cuminectur. Trupul
si Sngele Domnului se realizeaz prin lucrarea omului ca rugtor, prin lucrarea omului ca
muncitor. Pentru a avea pe mas pinea care s se prefac n Euharistie, trebuie s muncesti. Nu
o iei de undeva, ci o realizezi mpreun cu Dumnezeu. Acestea sunt ale Tale dintru ale Tale.
Adic pinea si vinul sunt dintru ale lui Dumnezeu, pentru c Dumnezeu ni le d, si I le aducem
lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu s ni le dea napoi altfel dect I le-am dat noi lui Dumnezeu.
Ni le d prefcute n Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos, unite cu sufletul Su,
unite cu dumnezeirea Sa.
Deci ele sunt dumnezeisti, iar dac sunt dumnezeiesti, sunt sfinte, adic sunt mai presus de
ceruri. Ele sunt luate cumva din comun, din obisnuit, si puse separat pentru Dumnezeu, sunt
atinse de Dumnezeu.
Binenteles c dac sunt sfinte, sunt preacurate. Ele nu pot fi ntinate, nu pot avea ceva din
ntinciune, ci numai din curtie.
Astfel ele sunt si ceresti, cum cereasc este Liturghia, cum ceresti sunt Sfintele Slujbe, cum
ceresc este locasul n care se realizeaz toate acestea, biserica fiind cerul de pe pmnt.
Tainele sunt nemuritoare, adic ele nu se nimicesc, ci rmn continuu. Noi nu ne putem nchipui,
de pild, c mprtsindu-ne cu Sfintele Taine, ele se sfrsesc. Nici n ntelesul c ne-am
mprtsit cu El si de la o vreme nu mai este, si nici n ntelesul c intrnd n noi, acestea cumva
dispar. Nu, ci dumnezeistile Taine rmn. Cum e Mntuitorul de vesnic, asa rmn si ele de
vesnice, n noi sau n afar de noi. Dac suntem nevrednici, atunci nu rmn n noi, dar ele nu se
pot nimici, nu se pot strica, ci rmn n continuare n vesnicie. Deci fiecare Sfnt Liturghie are
rezonant n vesnicie. Fiecare Sfnt Liturghie este o slujb care nu se sfrseste cnd se sfrseste,
ci efectele ei rmn n vesnicie, n credincios sau n afar de credincios.
Sfintele Taine sunt si de viat fctoare, adic Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus
Hristos din Sfnta Euharistie au darul de a aduce viata, de a nmulti viata, de a da putere, asa cum
hrana pe care o mncm pentru existenta noastr fizic are lucrarea ei si fr ea nu se poate. Tot
asa si Sfnta mprtsanie are darul de a aduce n sufletul nostru puteri dttoare de viat din
viata Mntuitorului. Stiti c Domnul Hristos a spus c cel ce mnnc Trupul Lui si bea Sngele
Lui are viat ntru El. Iudeii se certau pentru cuvintele acestea, pentru c nu le ntelegeau si
ziceau: Cum poate El s ne dea Trupul Su s-l mncm? Sunt niste taine, niste lucruri pe care
Domnul nostru Iisus Hristos nici nu ni le-a explicat, pentru c nu se pot explica. Se pot crede, se
pot primi, dar nu se pot explica. Domnul numai a afirmat nc o dat si nc o dat c oamenii
trebuie s se mprtseasc pentru a avea viat din viata Lui, din pinea pe care o d El, din vinul
pe care l d El, din hrana si butura pe care le d El si pe care nu le poate da nimeni altul. Noi nu
o s putem ntelege niciodat puterea iubitoare a Mntuitorului nostru Iisus Hristos cnd le-a dat
ucenicilor Si posibilitatea s se uneasc cu El nsusi, nu numai prin cuvntul Lui, nu numai prin
gndul la El, ci prin intrarea Mntuitorului nostru n noi nsine. Sfintele Taine mai sunt si
nfricostoare. Cuvntul acesta nu vrea s spun c aceste Taine ne dau o fric, ne coplesesc,
nfricosndu-ne, ci c sunt uimitoare, adic de necuprins, de neptruns. Ne uimim n fata lor, n
fata Mntuitorului. De altfel, ntre cele sapte Sfinte Taine, Taina Euharistiei este cea mai tain.
La fiecare vedem ceva: apa, mirul, dar la Taina Euharistiei nu vedem ce vedem, vedem ce nu
vedem. Adic nu vedem pine si vin, ci vedem Trupul si Sngele Mntuitorului nostru Iisus
Hristos.
Despre nevrednicie
Dac Sfintele Taine sunt asa de uimitoare, de nfricostoare, de nalte, de departe de noi, asa de
neatins si de neptruns, atunci mai putem noi s ne mprtsim cu Trupul si Sngele Domnului
nostru Iisus Hristos? Noi, stia nevrednici, care ne socotim nevrednici si care oricum suntem
nevrednici; oricum suntem mai prejos de Taine. Rspunsul ni-l d Domnul Hristos, Care ne-a dat
Tainele. El n-a dat Tainele pentru ngeri, ci pentru oameni. Gnditi-v, de pild, c doi dintre cei
care s-au mprtsit la Cina cea de Tain cu Trupul si Sngele Mntuitorului au fcut lucruri care
nu tin de o viat superioar: Iuda cel mprtsit L-a vndut si Petru cel mprtsit a zis c nu-L
cunoaste. Domnul Hristos, cnd le-a dat Tainele acestea, n-a stiut ce urmeaz? A stiut.
Nou, nevrednicilor, ne-a dat Trupul si Sngele Su, nu vrednicilor. E adevrat c noi trebuie s
cutm, s ne silim pentru o vrednicie la care niciodat nu putem ajunge. Dac asteptm
vrednicia, nu ne mai mprtsim niciodat, pentru c niciodat nu suntem vrednici. Dar Domnul
Hristos ne face vrednici. Cum zic copiii n rugciunea ctre ngerul pzitor: Eu sunt mic, tu f-
m mare; eu sunt slab, tu f-m tare, asa putem spune si noi n fata Domnului Hristos: Doamne,
stiu c sunt nevrednic, stiu c dac ar fi dup vrednicia mea nu ar trebui s m mprtsesc
niciodat n viat, nici naintea mortii. Dar: Eu sunt mic, tu f-m mare. Adic: Doamne, Tu
ai putere s m faci vrednic, f-m vrednic. Si s stiti c Domnul Hristos ne face vrednici. Dac
noi avem mrturia Scripturii c Dumnezeu este iubire, apoi iubirea se mprtseste, se revars, d
din sine, ridic, l face mare pe cel mic, asa cum si noi, cnd avem iubire, facem lucrul acesta.
Gnditi-v, de exemplu, cnd avem n fat un copil, ori ne aplecm la el, ne facem mici ca el, ori
l ridicm n brate. Astfel si Dumnezeu ne-a dat Sfintele Taine pentru c ne iubeste si vrea s ne
fericeasc. Nu vrea s ne osndeasc. Dar ele ne pot fi si spre osnd atunci cnd vrem s
rmnem nevrednici, cnd le primim ca s ne flim, cnd vrem s facem niste lucruri care nu tin
de ele. Dar cnd ti recunosti nevrednicia si cnd spui: dintre pctosi cel dinti sunt eu si te
duci totusi s te mprtsesti, te mprtsesti ca s nu mai fii cel dinti dintre pctosi sau s nu
mai fii pctos. Sfnta mprtsanie s aib putere att de mare, nct s se vad puterea
Mntuitorului n noi, nu nevrednicia noastr. Atunci cnd fiul risipitor s-a ntors acas si tatl lui
i-a fcut ospt si l-a primit, dac el zicea c este nevrednic, toat veselia aceea n-ar mai fi avut
nici un rost. Or, el s-a ncadrat dintr-o dat n veselia pe care a fcut-o tatl su. Asa este si cu
mprtsirea. Asa nevrednici cum suntem, ne mrturisim pcatele, primim iertarea pcatelor si ne
apropiem de Domnul Hristos asa cum suntem. Nici nu ne mai gndim c suntem vrednici sau c
suntem nevrednici, ci ne apropiem pentru c nu vrem s refuzm ceea ce ne d Domnul Hristos.
El ne d Trupul si Sngele Su ca s ne mntuim, s ne ajute, nu ca o recompens. Sfintele Taine
nu sunt o rsplat pentru binele fcut de noi, ci sunt un dar al iubirii lui Dumnezeu. Dumnezeu
Se revars ctre noi, iar noi l primim si nu l refuzm. i multumim Lui pentru toate acestea.
Apoi avem constiinta c toate acestea intr n mdularele noastre, n rrunchi si n inim. n
rugciunea a treia de multumire dup mprtsire spunem cuvintele acestea: Intr n alctuirea
mdularelor mele, n rrunchi si n inim, adic n toat existenta mea. Intr, Doamne,
rspndeste-te, s curgi si tu cum curge sngele nostru. Cum se alctuieste hrana noastr
pmnteasc pentru existenta noastr, asa s se alctuiasc si Trupul Tu.
Dac citim aceste rugciuni ca niste lucruri exterioare, de pravil, sigur c n-o s ntelegem
niciodat bucuria mprtsirii. Dar dac ne gndim la ele, le purtm n minte, atunci ele devin
niste lucruri prin care trim, prin care ne depsim pe noi nsine.
Vin credinciosi si ntreab dac nu se mprtsesc cu osnd. Ei, asta o stie constiinta fiecruia.
Dac esti curat la suflet si sincer n ceea ce faci, n ceea ce doresti, poti s fii sigur c Dumnezeu
te primeste si intr n alctuirea mdularelor tale si ti schimb viata. Dac o face cineva numai
asa, ca s fie vzut c s-a mai mprtsit o dat, nu-i poate folosi si ntr-un fel e spre osnd. ns
Dumnezeu stie cnd e spre osnd, cnd e spre bine. Noi simtim ns prezenta Mntuitorului n
noi. Si apoi avem ajutorul Maicii Domnului, creia i multumim, cci prin ea Dumnezeu a avut
trup si snge si am primit posibilitatea de a ne mprtsi cu dumnezeiestile Taine.
mprtsirea deas sau rar
Eu sunt pentru mprtsire deas, nu pentru mprtsire o dat pe an. Eu nici nu cred n credinta
aceluia care se mprtseste o dat pe an. De ce, dac ai posibilitatea s te mprtsesti des, s te
mprtsesti rar? Zice cineva: pentru pcatele mele. S nu v nchipuiti c cei care se mprtsesc
rar se mprtsesc mai bine dect cei care se mprtsesc des, deoarece nu stau tot timpul s se
pregteasc. Tot nainte de mprtsire se pregtesc si ei, si atunci ce rost are s lasi s treac pe
lng tine. Adic Domnul Hristos vrea s-ti dea si tu nu vrei. Sfnta noast Biseric de aceea
face Liturghie, ca s se mprtseasc credinciosii. Nu ca s se mprtseasc numai preotii, iar
credinciosii s se mprtseasc n Postul Pastelui, de pild.
Dar eu nici nu trag de oameni s se mprtseasc des, pentru c nu-i pot convinge s se
spovedeasc des. Dac oamenii sunt nepstori fat de lucrurile lui Dumnezeu, eu nu pot s-i
nghesui la acestea, pn cnd ajung ei s doreasc. Dar cine ajunge s doreasc, acela s nu aib
ezitri c, vai de mine, n-au trecut sase sptmni. E mai pregtit dup sase sptmni? Nu-i mai
pregtit dect dac s-ar mprtsi a doua sau a treia zi sau peste o sptmn. Mai demult,
oamenii se mprtseau mai des, mai ales n primele veacuri. Si Sfntul Ioan Gur de Aur i
ndeamn pe oameni s se mprtseasc mai des, cci deja de pe vremea lui s-a slbit dorinta si
gndul de mprtsire mai deas. Pe un om nepstor nu l poti ndemna s se mprtseasc. Pe
el l ndemni s se spovedeasc, iar dup aceea si s se mprtseasc.
Oamenii care au ngduint de la duhovnic s-ar putea mprtsi la fiecare Sfnt Liturghie. De ce
acum, n vremea Sfntului Post, sunt Liturghii ale Darurilor mai nainte sfintite? Pentru c
credinciosii doreau s se mprtseasc mai des dect smbta si duminica. E adevrat c aceasta
depinde foarte mult si de duhovnic, dar s stiti c si duhovnicii sunt cu gnduri felurite. Sunt unii
care nu te las s te mprtsesti. Eu nu stiu cum vin ei la mprtsire, dac pe credinciosi nu i
las.
S ne silim cu totii s ntelegem lucrurile acestea la msurile la care le putem ntelege. S ne
depsim si n ntelegerea valorii acestor Daruri prin care ne unim cu Domnul Hristos, prin care
vine n noi, se alctuieste n inimile noastre, devenindu-ne mai intim dect ne suntem noi nsine.
Sursa: Printele Iulian Nistea