Sunteți pe pagina 1din 47

DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE

PE TOT PARCURSUL VIEII



__________________________________________________________
1

PROGRAM TRAINING DE FORMARE A EXPERTILOR IN IGIENA
SINAIA, HOTEL SINAIA: http://www.hotelsinaia.ro/
12-14 IANUARIE 2012

Prof. Alexandra Hrincescu
Inspector colar de specialitate pentru educaie permanent
IJ Botoani

Legend:
XXXXXX activitile cu elevii
XXXXXX material informativ principal
XXXXXX material informativ secundar


C U P R I N S


I. ASPECTE GENERALE

Educaia pentru sntate ntre necesitate i realitate: Introducere i argument
Igiena Reguli bine de tiut!

II. IGIENA PERSONAL

A. IGIEN CORPORAL / INDIVIDUAL

1. IGIENA MINILOR
2. IGIENA PICIOARELOR
3. IGIENA PIELII
4. IGIENA INTIM i Igiena menstrual; Igiena sistemului reproductor
5. IGIENA PRULUI
6. IGIENA GURII I A DINILOR i Igiena digestiei
7. IGIENA OCHILOR
8. IGIENA NASULUI i Igiena respiraiei
9. IGIENA URECHILOR
10. IGIENA CIRCULAIEI

B. IGIENA MBRCMINTEI

C. IGIENA NCLMINTEI

D. IGIENA SCRISULUI I CITITULUI

DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
2
III. IGIENA COLECTIV

Igiena colectiv nc de la daci!

A. IGIENA LOCUINEI

B. IGIENA LA COAL

Aspecte generale
Securitatea i sntatea muncii n unitile de nvmnt
Ghid al Normelor de igiena privind unitatile de nvmnt i conexe

C. IGIENA N COMUNITATE

Romnia o ar cu igien precar!?
Degradarea mediului: cauze i efecte:

- Poluarea aerului
- Poluarea apei
- Poluarea solului
- Poluarea fonic


IV. BOLI CARE POT FI PROVOCATE / AGRAVATE DE IGIENA
PRECARA

1. BOLILE SISTEMULUI DIGESTIV
2. BOLILE SISTEMULUI RESPIRATOR
3. BOLILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
4. BOLILE SISTEMULUI URINAR
5. BOILE SISTEMULUI NERVOS
6. BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE
7. DEFORMRILE COLOANEI VERTEBRALE
8. TULBURRI OCULARE
9. BOLILE PIELII SI ALE FIRULUI DE PR
10. BOLILE TRANSMISIBILE IN COLECTIVITATE
11. BOLILE TRANSMISE DE LA ANIMALE



V. REALIZAREA UNEI CAMPANII DE IGIEN N SCOPUL
DEZVOLTRII ACESTEIA N COAL ( pornind de la mesajele
campaniei Igien acas i la coal: 100% sntate, 0% microbi)


DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
3
ZIUA 1 JOI, 12. 01. 2012
MODUL: Introducere i bun venit

Scop: Acest modul va oferi participanilor o privire de ansamblu asupra ntregului
training de formare a experilor n igien

Obiective:
La sfritul acestei sesiuni participanii vor fi capabili s:
- i identifice colegii de curs dup nume
- cunoasc scopul, obiectivele i temele training-ului de formare
- i exprime ateptrile de la acest training de formare
- i cunoasc rolul n cadrul proiectului Igiena acas i la coal

Activiti:
- Introducere
- Prezentarea participanilor
- Prezentarea general a Proiectului Igiena acas i la coal i a Regulamentului
pentru concursul de campanii de igien din cadrul proiectului
- Regulile grupului
- Ateptrile participanilor
- Prezentarea scopului, obiectivelor i temelor training-ului de formare
- Aspecte organizatorice

ZIUA 2 VINERI, 13. 01. 2012
MODUL 1: IGIENA PERSONAL I COLECTIV

Scop: Participanii vor acumula informaii, vor exersa abilitile necesare adoptrii unui
comportament responsabil fa de sntatea lor i a celorlali, vor contientiza legtura
igien sntate i importana stilului de via sntos

Obiective:
La sfritul acestui modul participanii vor fi capabili s:
- defineasc conceptele utilizate
- identifice rolul educaiei pentru promovarea unor comportamente responsabile n
igien i a stilului de via sanogen
- identifice beneficiile respectrii normelor de igien personal i colectiv

Sesiuni:
- S I. Igiena personal
- S II. Igiena acas, la coal, n comunitate


DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
4
Sesiunea I. Igiena personal

Scop: Participanii vor contientiza cum se manifest un comportament responsabil n
igiena personal i care sunt consecinele neadoptrii unui astfel de comportament

Obiective:
La sfritul acestei sesiuni participanii vor fi capabili s:
- identifice i descrie un comportament responsabil n igien
- analizeze consecinele nerespectrii acestuia
- recunoasc componentele asupra crora pot interveni n promovarea i implementarea
unui astfel de comportament
- identifice tipurile de igien personal

Activitatea nr. 1: IGIENA I SNTATEA

Scop: Participanii vor contientiza legtura existent ntre igien i sntate
Timp:
Etape:
1. Participanii sunt mprii n 4-5 grupuri
2. Pe mijlocul unei coli de flipchart se scrie cuvntul igien / sntate
3. Participanii scriu cuvintele care le vin n minte cnd aud cuvntul respectiv
Procesare:
Sunt completate informaiile pe care le prezint participanii
Este identificat legtura sntate - igien

MATERIAL INFORMATIV

I. ASPECTE GENERALE
a) Educatia pentru sanatate intre necesitate si realitate Introducere si argument

Educatia pentru sanatate este o preocupare de maxima importanta a medicinii omului sanatos
care consta in dezvoltarea nivelului de cultura sanitara al diferitelor grupuri de populatie, precum si
mijloacelor si procedeelor educativ-sanitare necesare formarii unui comportament sanogenic.
Pastrarea sanatatii si lupta contra bolilor se inscriu printre cele mai vechi preocupari ale
omului. De altfel cuvantul sanatate care evoca o stare atat de pretioasa fiecaruia apare frecvent in
vorbirea curenta nelipsind aproape niciodata cu ocazia urarilor de bine.
Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste tot atat de mult societatea in
intregime sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic (Schopenhauer).
OMS a dat o definitie oficiala a sanatatii formulata astfel : sanatatea este acea stare de
complet bine fizic, mintal si social si nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatii.
Obiectivul de baza al educatiei pentru sanatate consta in formarea si dezvoltarea in randul
populatiei, incepand de la varstele cele mai fragede, a unei conceptii si a unui comportament igienic,
sanogenic, in scopul apararii sanatatii, dezvoltarii armonioase si fortificarii organismului, adaptarii lui la
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
5
conditiile mediului ambiental natural si social, cat si al participarii active a acesteia la opera de ocrotire a
sanatatii populationale.
In acest sens, este necesara formarea unei opinii de masa, fundamentata stiintifica, fata de
igiena individuala si colectiva, fata de alimentatie, imbracaminte, munca si odihna, fata de utilizarea
rationala a timpului liber si a factorilor naturali de calire a organismului, fata de evitarea factorilor de
risc, precum si a modului de solicitare a asistentei medicale si a diferitelor mijloace de invesigatie si
tratament.
Educatia pentru sanatate are trei laturi cognitiva, care consta in comunicarea si insusirea de
noi cunostinte necesare apararii si mentinerii sanatatii; motivationala, adica asigura convingerea
populatiei privind necesitatea prevenirii si combaterii bolilor si a dezvoltarii armonioase a organismului,
prin respectarea regulilor de sanogeneza; comportamenta-volitionala, care consta in insusirea
deprinderilor si obisnuintelor sanogenice, cu aplicarea lor in practica cotidiana.
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste educatie pentru sanatate drept arma cea mai eficace
a sanatatii populationale, ceea ce impune sa fie asigurata educatia pentru sanatate a populatiei si sa
fie determinate sectoarele in care aceasta sa participe la aplicarea tuturor programelor de sanatate
publica, pentru a marca astfel raspunderea personala si colectiva a tuturor membrilor societatii in
ocrotirea sanatatii umane .
Nu mai incape nici o indoiala ca medicina moderna va deveni din ce in ce mai mult preventiva,
indreptandu-se spre o medicina a omului sanatos. De exemplu, In domeniul bolilor infectioase :
prevenirea hepatitelor, antraxul, toxiinfectia alimentara, boli diareice acute prin:
- respectarea cu strictete a regulilor de igiena personala si in gospodorie (in cazul antraxului vor fi
efectuate vaccinarile la animale)
- spalarea mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei
- utilizarea unei vesele curate
- pastrarea alimentelor acoperite ferindu-le de contactul cu muste, gandaci sau rozatoare si la
temperaturi scazute
- interzicerea consumului apei de suprafata (lacuri, rauri, parauri)
- dezinfectarea periodica a toaletelor din locuinte si cele din localuri publice
- vaccinari periodice

Profilaxia nu mai poate fi redusa numai la metodele ei mai vechi cum ar fi : prezentarea la
vaccinari contra bolilor infectioase, trebuie sa ne bazam pe o profilaxie activa, pe participarea intregii
populatii la obiectivele medicinii preventive, prin respectarea regulilor de viata care asigura sanatatea,
protectia mediului inconjurator, dobandirea unei culturi medicale.

Medicina omului sanatos urmareste sa intervina activ in apararea sanatatii prin :
Promovarea masurilor de igienizare a mediului inconjurator a localitatilor in care traieste si munceste
omul, pt. a face acest mediu cat mai favorabil sanatatii
Formarea unor deprinderi igienice (educatia igienica) la fiecare persoana, folosind toate mijloacele de
cultura si educatie, incepand cu scoala, reviste, carti. Intr-un sens mai larg, formarea unei culturi
sanitare, ceea ce incearca sa fie si lucrarea de fata ca o contributie la acest important obiectiv. Sanatatea
nu se vinde in farmacii, ci se asigura prin deprinderi igienice : igiena alimentara, igiena muncii fizice,
igiena muncii intelectuale etc ;
Imbunatatirea conditiilor de mediu la locul de munca si aplicarea tuturor masurilor care privesc
protectia muncii ;
Aplicarea unui complex de masuri pt. dezvoltarea normala, fizica si mintala a copiilor, incepand cu
supravegherea femeii in timpul sarcinii si continuand cu cea a copilului si a adolescentului ;
Punerea in valoare a culturii fizice (gimnastica, sport) a excursiilor si a vietii in aer liber, folosirea
factorilor naturali de intarire a organismului: aer, soare, munte, mare ; Exercitiile fizice reduc stresul, ne
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
6
ajuta sa ne mentinem greutatea ideala, sa ne mentinem mobili, fac ca inima noastra sa functioneze mai
bine si ne ajuta la scaderea nivelului colesterolului si a TA. De asemenea ne protejeaza impotriva unor
imbolnaviri serioase ca : bolile de inima, diabetul si comotia cerebrala.
Promovarea unei alimentatii rationale, stiintifice, cu combaterea atat a exceselor alimentare cat si a
subnutritiei, a dezechilibrului in utilizarea tuturor factorilor nutritivi a prepararii greoaie ori complicate a
alimentelor, erori care pot sa duca la boli de nutritie si ale tubului digestiv.
Masuri de depistare precoce a unor anormalitati si tendinte morbide inainte ca acestea sa se exprime
prin suferinte si boala declarata.


b) IGIENA REGULIBINE DE TIUT!

Igiena este tiina care se ocup cu promovarea sntii i, deci, i cu pstrarea
cureniei.
Vei vedea c sunt cteva reguli simple care, aplicate zi de zi fr nici un fel de excepie, i
vor intra n obinuin i te vor feri de foarte multe mbolnviri.
Aa dup cum tii, o serie de boli sunt numite transmisibile sau contagioase, ceea ce
nseamn c se transmit de la om la om. Ele sunt produse de nite fiine mici, invizibile cu ochiul
liber, bacteriile, virusurile sau paraziii, a cror nmulire i transmitere este stopat de igien.
Pe lang faptul c un copil curat va fi sigur un copil sntos, s fii convins c un copil
curat este sigur i un copil mai frumos! Unghiile negre, hainele care nu mai sunt demult albe,
prul nclcit nu te fac cu certitudine mai ndrgit de prieteni i colegi. Ba te poi atepta ca ei s
nceap s se fereasc de tine.

Aadar, s vedem ce presupune igiena n cursul unei zile obinuite:

1. Ceasul sun sau mama i d de tire c e vremea s te trezeti. Fie c e var sau iarn,
deschide fereastra i f cteva micri de gimnastic, inspirnd i expirnd adnc. Dac nu ai
chef de sport, nu uita s te ntinzi bine, pregtindu-i oasele i articulaiile pentru ziua ce
urmeaz. Geamul trebuie s rmn deschis mcar 10 minute, timp n care e indicat s i
scuturi puin aternutul i s i faci patul .
Dac n aceast diminea nu te simi bine, ai febr, i este grea, te doare n gt sau te
doare burta, spune-i mamei. Poate c este cazul s mergei, n loc de coal, la medic.

2. Dac ai timp suficient, e indicat s faci un du cu ap cldu i cu mult spun. Dac timpul
e scurt, spal-te pe fa, pe dini i la subra. Dac eti deja la pubertate, ai observat c
transpiri mai abundent, deci probabil c este nevoie s foloseti i un antiperspirant. El nu ine
ns loc de splat!
Apoi perie-i prul orict de scurt ar fi el i verific-i unghiile. Ele trebuie s fie scurte i
curate. n cazul n care nu este aa, taie-le avnd grij s nu te nepi i/sau freac-le cu o
perie de unghii nmuiat n spun.

3. Nu uita s iei micul dejun, orict de scurt ar fi timpul. Chiar dac la coal mai mnnci
ceva, micul dejun nu trebuie s lipseasc.
Abia acum a venit momentul s te mbraci n hainele de coal, s te ncali i s pleci la
ore.
Trebuie s tii c hainele de coal nu trebuie purtate nici la mas dar nici n cas,
deoarece ele pot s poarte pe ele microbi. La fel, pantofii. Ei trebuie s rmn la intrare,
chiar dac afar nu este noroi. Pe jos, n exterior, sunt foarte muli microbi (gndete-te
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
7
numai la persoanele care scuip pe jos sau la restrurile care sunt aruncate n afara lzilor
de gunoi), ei nu trebuie crai pe nclminte, n cas.

4. nainte de a te mbrca i ncla, verific dac hainele sunt curate. Asta nseamn nu numai
s nu miroas sau s fie vizibil murdare, dar i s nu fi trecut prea mult timp de cnd le-ai
splat ultima dat.
Nu se poart mai mult de dou zile o bluz, cma, tricou, iar vara este posibil s
trebuiasc s le schimbi zilnic, pentru c se transpir mult. Aceeai situaie cu ciorapii,
lungi sau scuri, doar c ei trebuie schimbai zilnic sau de dou ori pe zi, dac ai fcut sport
cu ei.
Nici celelalte haine nu trebuie s fie murdare, chiar dac le speli mai rar. Puloverele,
bluzele de trening, pantalonii de trening, fustele, blugii, uniforma (dac e cazul), etc.
trebuie splate mcar o dat pe sptmn. Iar dac faci des sport i stai n fiecare zi mult
afar, hainele n care o faci trebuie splate i mai des. n principiu, echipamentul de sport
trebuie s fie purtat numai pe teren i splat dup fiecare purtare.

5. n drum spre coal te ntlneti cu colegii i poate v oprii la un chioc s v cumprai
ceva bun de mncare. Atenie: eti deja murdar pe mini, nu trebuie s pui direct mna pe
mncare! Folosete ambalajul pentru a evita s atingi mncarea cu mna sau folosete un
erveel dezinfectant cu care s te tergi bine pe mini!
Nu mncai i nu bei toi, pe rnd, din acelai produs sau din sticl, nu mucai din acelai
fruct! tim c suntei prieteni buni, dar asta e o metod sigur de a trece microbii de la
unul la altul. Bolile infecioase au o perioad numit incubaie, n care nu tii c eti
bolnav, aa nct chiar dac pari sntos, poi transmite prietenilor o boal pentru care
sigur nu o s-i mulumeasc!

6. Uit-te atent dac mncarea cumprat provine dintr-un magazin unde se respect igiena,
n care nu sunt mute, mncarea neambalat este acoperit i v este servit n hrtie, pungi
de unic folosin. Persoana care v servete trebuie i ea s fie curat i, dac v cumprai
pateuri, gogoi, covrigi preparai chiar n magazin, trebuie s vi-l pun n hrtie/punga cu
ajutorul unui clete special sau s aib mnui de plastic cnd o face.
Dac cumprai un hamburger sau alt produs cu carne care v este pregtit pe loc, fii
ateni s fie bine ptruns carnea, ea nu trebuie s ajung crud n sandviciul vostru.
Dac i cumperi un fruct, ateapt pn l poi spla sau alege o banan/portocal a cror
coaj o poi ndeprta.

7. La coal nu punei ghiozdanul sau hainele pe jos, ci n banc, respectiv n cuier. Nu roadei
creioanele sau pixurile, ele poart sigur muli microbi; nu bgai mna n gur, nu punei
mna la ochi.
Dac suntei rcii, folosii erveele de unic folosin i splai-v des pe mini. Ducei
erveelele la gur cnd strnutai sau tuii, nu e cazul s stropii pe cei din jur nici mcar
n glum.
n pauz n care mncai, splai-v pe mini nainte de a scoate pacheelul. Chiar dac la
grupul sanitar nu este spun, luai-v cu voi unul de acas. Dac v e incomod, folosii un
erveel sau un gel dezinfectant.

8. Dac ieii afar s v jucai cu colegii n recreaie, splai-v pe mini cnd v ntoarcei n
clas, mai ales dac v-ai jucat cu mingea sau ai pus mna pe jos.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
8
Dac avei nevoie s mergei la toalet, luai-v dinainte hrtie igienic sau erveel, pentru
c este foarte probabil s nu gsii aa ceva. Evitai s v aezai pe colac sau aplicai pe el
hrtie igienic, pentru a evita contactul direct. Tragei apa dup ce ai terminat i splai-
v din abunden cu ap i spun nainte de a v ntoarce n clas. Dac nu e spun la
toalet i nu avei spun la voi, utilizai gelul sau erveelul dezinfectant; de data aceasta,
ns, folosete-le cu mare atenie astfel nct s nu rmn zona netears.
Dup ora de sport este ideal s v splai i pe mini, dar i pe fa, la subra i pe picioare.
mbrcai-v n haine speciale pentru sport i scoatei-le cnd terminai, pentru c ele se
murdresc mai tare i sunt, probabil, transpirate. Nu e bine s stai toat ziua n ele. Nu e
bine s stai toat ziua nici n pantofii de sport, dac ei in picioarele transpirate,
nepermindu-le s respire

9. Dup ce ajungi din nou acas, nu uita s lai la intrare hainele i nclmintea i f un du,
mai ales dac de diminea nu ai fcut-o. Ar fi bine s te speli i pe cap, mai ales dac ai prul
scurt. Capul trebuie splat de dou ori cu ampon sau spun i cltit foarte bine. Se spal nu
numai prul, dar i pielea capului, insistent, fr ns a folosi unghiile. Prul scurt trebuie
splat zilnic; prul mai lung, mcar de 2-3 ori pe sptmn. Indiferent de lungime, trebuie
periat/pieptnat mcar de 2 ori pe zi, iar nainte de sport sau de treaba fcut n gospodrie,
afar sau la buctarie, trebuie legat n cozi (dac este lung) i/sau protejat cu o basma sau
apc. De ce?! Att pentru a nu l murdri, ct i pentru a evita, de exemplu, ca fire de pr s
ajung n mncare, atunci cnd o ajui pe mama la buctrie. Oricum ar fi, nu uita: prul
mare e mai greu de ngrijit i nimic nu este mai urt i mai neigienic dect o claie de pr care
nu a mai vazut demult ap i spun. Dac nu te poi ngriji de el aa cum trebuie, mai bine
tunde-te scurt.

10. Dup duul zilnic, schimb toat lenjeria de corp: chiloi, maieu, tricou, etc. Nimic din ce
vine n contact direct cu pielea nu se poart mai mult dect o zi, chiar dac pare curat.
Dup du, cur-i i urechile cu beigae speciale sau cu tampoane de vat fcute de tine
i aplicate pe bee de chibrit, ns ai grij s nu te zgrii sau s nu mai poi scoate tamponul
de vat din ureche.
Este momentul n care te mbraci cu hainele de cas, haine comode (eventual un trening)
cu care nu iei afar. n cazul n care mai trziu vei iei cu prietenii sau mama te trimite s
iei ceva de la magazinul din col, va trebui s le lai acas i s te mbraci din nou cu
hainele de exterior.

11. Dac te pregteti s te apuci de lecii, ai grij s ai o surs bun de lumin (natural sau
artificial) care s vin din stnga, dac eti dreptaci sau din dreapta, dac eti stngaci.
Nu sta aplecat sau strmb la biroul sau masa la care lucrezi.
Masa/biroul nu trebuie s fie nici prea nalt, nici prea joas. Situaia se rezolv uor dac
o rogi pe mama s i ia un scaun de birou a crui nlime se regleaz. Dac nu, caut n
cas un scaun care s se potriveasc, chit c e un scaun mai vechi, nu foarte artos.
Important este s stai aa cum trebuie.

12. La coal, acas, la joac ai reuit s te rneti. Leziunea trebuie splat din abunden cu
ap i spun, dezinfectat i bandajat. Mergi i la medic s i fac un vaccin antitetanic, dac
rana a fost murdar de pmnt.
Dac eti la pubertate i ai acnee, cere sfatul unui medic dermatolog i nu pune mna
murdar pe fa.

DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
9
13. La buctrie: dac eti ajutorul mamei la pregtirea mncrii, trebuie s tii c igiena este
foarte important n buctrie.
Alimentele se mpart n insalubre (murdare) i salubre (curate). Printre primele amintesc:
carnea crud, legumele i fructele nesplate, mai ales dac au pe ele pmnt, oule
nedezinfectate. Cele curate sunt: pinea, brnzeturile, mncarea gtit, carnea deja
pregtit, mezelurile, legumele i fructele splate, etc. Prima categorie trebuie separat de
cea de-a doua. De exemplu, nu tai niciodat carnea crud pe aceeai suprafa pe care tai
pinea. Ori de cte ori pui mna pe un aliment insalubru, trebuie s te speli bine pe mini.
Cnd faci o prajitur i spargi ou, te speli pe mini dup ce ai terminat cu oule i abia
apoi continui s o prepari.
Nu lsa mncarea gtit sau care se poate strica uor (de exemplu laptele) afar din
frigider. Nu lsa mncarea s stea cldu pe marginea aragazului, pentru c microbii se
pot nmuli i mbolnvi pe cel care va mnca ulterior.

14. n frigider, pune mncarea gtit sus, iar carnea crud i legumele, jos.
Vesela, tacmurile se spal cu ap fierbinte i spun/detergent special i apoi se las la
scurs n suporturi speciale, dezinfectate periodic.
Suprafeele de lucru vor fi splate i dezinfectate dup fiecare utilizare.
Dac avem animale de cas, ele nu vor fi lsate s ajung pe mese sau s se hrneasc din
propriile noastre farfurii, ci vor fi hrnite exclusiv din vase proprii. (aici pot s scriu un
roman, cred ns c ajunge)

15. La cumprturi: dac mama te trimite la cumprturi, ine minte regulile de mai sus:
- alimentele insalubre nu se pun peste cele salubre!
- Nu pui pinea sau covrigii direct peste cartofi sau morcovi. n principiu, vnztoarea ar
trebui s i ambaleze pinea, dar este mai bine s ai tu o pung special pentru aa ceva.
- Iar dac pe drumul de ntoarcere te hotrti s i cumperi o placint, nu uita c eti
murdar pe mini i c trebuie s mnnci cu ajutorul hrtiei n care este nvelit plcinta,
fr s o atingi direct cu mna.

16. i totui, cnd trebuie s ne splm pe mini?! n primul rnd, ori de cte ori simim
nevoia. Sincer, niciodat nu este prea des. Totui este musai s o facem :
Dup ce mergem la toalet
Cnd venim de afar, n cas
Dup ce am atins pmntul (am czut la sport, la joac, cnd ne-am dat cu rolele,
etc)
Dup ce am fcut treab n gospodrie, afar
Dup ce am atins animalele gospodriei sau animale de pe strad
nainte de a mulge vaca
Dup ce am aruncat gunoiul
n timpul preparrii mncrii, ori de cte ori punem mana pe alimente insalubre,
ne atingem pielea, ne tergem nasul, ne punem mna n cap
Dup ce ne facem pantofii
Dup ce facem curat n cas sau splm grupul sanitar
Dup ce ne tergem la nas sau strnutm

17. Un capitol aparte este igiena oral, a dinilor i gurii. Dup fiecare mas principal trebuie
s ne splm bine pe dini. Seara, nainte de culcare, este obligatoriu s o facem, chiar dac n
restul zilei am omis. Se freac cu mare atenie suprafeele laterale ale dinilor prin micri
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
10
verticale, n aa fel nct resturile de mncare s nu fie plimbate dintr-o parte, n alta, ci
eliminate complet. Putem s ne ajutm i cu aa dentar, pentru a cura suprafeele aflate
ntre dinii foarte apropiai.
Nu e bine s mncm ntre mese ceva dulce, pentru c se favorizeaz apariia cariilor, dar
dac totui o facem, ne putem cura dinii cu gum de mestecat fr zahr. Pentru ca
guma s aib efect, trebuie mestecat cel puin 20 de minute.

18. Dac rmnem peste noapte la colegi, prieteni, e bine s ne lum pijamalele proprii. Nu e
indicat s ne mprumutm hainele sau nclmintea ntre noi, pentru c unele boli de piele se
iau cu uurin n acest fel (micozele pielii, ria).
Este strict interzis s ne mprumutm: pieptnul, periua de dini, periua i forfecua de
unghii, prosoapele. Chiar i caria dentar sau mtreaa sunt determinate de microbi i
parazii, deci mprumutarea obiectelor de igien personal este foarte periculoas!
Toate regulile de pn acum trebuie respectate i n tabere, excursii.

19. Cnd ne facem curat n camer/cas/curte: geamul trebuie s fie larg deschis, fie iarn, fie
var. Nu se d cu mtura pe podeaua uscat, pentru c n felul acesta se ridic praful i, n loc
de curenie, facem doar mizerie. Udai mtura sau folosii un aspirator. Curenia ncepe din
fundul camerei/casei i avanseaz ctre u/intrare.
Nici praful nu se terge cu o crp uscat, ci se folosete o crp umed sau umezit cu un
detergent special. Nu se scutur aternuturi sau covoare cu geamul nchis.
tergei cu un erveel dezinfectant i tastatura calculatorului, ctile i microfoanele,
suprafaa telefonului mobil sau fix.
tergei cu o substan dezinfectant mai puternic (pe baz de clor) clanele uilor,
mnerul pe care se declaneaz apa la toalet, colacul de la toalet. Lenjeria patului n
care dormim se schimb mcar o dat pe sptmn, prosoapele de la baie se schimb la
maximum 3 zile.

20. Ce riscm daca nu respectm aceste reguli simple de igien?
Aa cum am spus i la nceput, riscm s ne mbolnvim i/sau s nu fim o prezen plcut
pentru cei din jur.
Nu e cazul s insist, sper, pentru a doua parte. Prul nesplat, hainele murdare, gulerul
cenuiu al cmilor albe, un miros de transpiraie i unghiile de vrjitoare nu sunt absolut
deloc cool

21. Bolile lipsei de igien sunt n primul rnd bolile digestive, diareea. Este adevrat c uneori
vomitm sau avem diaree pentru c mncarea s-a alterat. Dar alteori acest lucru se datoreaz
faptului c am pus mna murdar pe mncare sau c pur i simplu am ronit creionul n
timpul orelor.
O boal de temut i care se transmite prin mini murdare este hepatita A, care afecteaz
ficatul. Dac noi sau un coleg suntem bolnavi de hepatit sau de alt boal cu transmitere
digestiv i mergem la toalet, uitnd s ne splm pe mini, putem mprtia aceast
boal la toi cei din jurul nostru.
Pe fructele i legumele nesplate sunt adesea ou de parazii. Pentru a evita s devenim
purttori de viermi intestinali (limbrici, oxiuri, tenii) este suficient s ne splm des pe
mini i s nu mncm legume i fructe nesplate.

DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
11
22. Nu numai bolile digestive se transmit prin lipsa de igien. i unele parazitoze, cum sunt
ria sau pduchii, sunt favorizate. De asemenea, pot s apar infecii ale pielii i ochilor, cum
sunt bubele dulci, erizipelul, conjunctivitele.
Dac ne splm regulat pe mini, pe fa, pe pr, facem zilnic du, ne schimbm lenjeria
i nu stm cu hainele de afar, n cas, rupem lanul de transmitere al acestor probleme
i le evitm.
Chiar i rcelile, gripa, tuberculoza, bolile copilriei (oreonul, rubeola) se pot transmite
dac nu ne splm des pe mini i nu pstrm igiena.
Cnd strnutm/tuim i punem mna la gur, devenim automat o surs de infecie pentru
cei din jur.

Nu e plcut s lipsim de la coal i s stm acas, bolnavi, n pat. Nu vrem s pierdem
vacanele stnd acas, izolai, cu febr i dureri sau, i mai ru, internai pentru luni bune n
spital, departe de familie i prieteni. Nu vrem s mergem la coal cu ochii roii, cu pielea afectat
de microbi sau parazii, cu prul plin de pduchi. Sunt lucruri care se pot ntmpla oricui,
indiferent de locul n care st, la sat sau la ora, dac nu respect normele elementare de igien.

REGULI DE IGIEN
CAUT S I EDUCI DE MIC GRIJA PENTRU ORDINE I CURENIE! NVA-TE S
OBSERVI CURENIA I S SESIZEZI MURDRIA DIN JURUL TU!
PARTICIP ACTIV LA PSTRAREA CURENIEI ACAS I LA COAL!
DAC OBSERVI C UNII DINTRE COLEGII TI SUNT DEZORDONAI I INDIFERENI
FA DE MEDIUL NCONJURTOR, AJUT-I S-I SCHIMBE ATITUDINEA! CAUT S
DEVII UN CETEAN RESPONSABIL DE CEEA CE SE NTMPL N JURUL TU !
FII ORDONAT I CIVILIZAT! ASTFEL, VEI FI RESPECTAT DE CEILALI MEMBRI AI
SOCIETII!


Activitatea nr. 2: PROFILUL IGIENEI

Scop: Participanii vor identifica regulile de igien aferente diferitelor pri ale corpului
i vor contientiza consecinele nerespectrii acestor reguli
Timp:
Etape:
1. Participanii sunt mprii n 4 5 grupuri
2. Fiecare grup primete o coal de flipchart i, prin tragere la sori, sarcina de lucru:
- G 1 i 2 au desenat pe coal profilul corpului unei fete sau a unui biat i vor identifica
regulile de igien pe care trebuie s le respecte fata / biatul de sus n jos, de la cap la
picioare
- G 3, 4, 5 identific regulile de igien corporal, mbrcmintei, nclmintei
3. Fiecare grup prezint rezultatele activitii
4. Fiecare grup primete material informativ i completeaz informaiile cu cele noi
5. Fiecare grup completeaz prezentarea pentru grupul mare
Procesare:
Sunt adresate ntrebri referitoare la cunoaterea i respectarea regulilor; De ce cred ei c
nu sunt respectate? Sunt diferene ntre igiena copiilor / adolescenilor / adulilor? Care?
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
12
Activitatea nr. 3: RECLAM LA IGIEN

Scop: Participanii vor identifica elementele componente care construiesc o atitudine
corect fa de igien printr-un mod creativ
Timp:
Etape:
1. Participanii sunt mprii n 4 5 grupuri
2. Fiecare grup, prin tragere la sori, va ndeplini sarcina de lucru:
- G 1: joc de rol
- G 2: reclam publicitar
- G 3: poveste
- G 4: desen / afi / pictur
3. Fiecare grup prezint rezultatele activitii
Procesare:
Sunt comparate mesajele transmise i evideniate elementele care au au avut cel mai
puternic impact

MATERIAL INFORMATIV

II. IGIENA PERSONAL

A. IGIEN CORPORAL / INDIVIDUAL

Igiena corporal sau individual are drept scop curenia i ngrijirea pielii i
produciilor sale (unghii, pr), a gurii i dinilor, ochilor, nasului, urechilor precum
i igiena diferitelor sisteme (digestiv, respirator, cardiovascular, renal,
reproductor).

1. IGIENA MINILOR
Se menine prin ntreinerea unghiilor(tiate ct mai scurt), splarea minilor cu ap cald
i spun, obligatoriu nainte de mas, dup folosirea WC-ului sau ori de cte ori s-au
murdrit.
Peste tot in jurul nostru exista fel si fel de microorganisme. Unele bacterii traiesc in mod
normal pe corpul nostru. In tarile in care alimentele sunt consumate si pregatite cu mainile goale,
trebuie acordata in mod special, mai multa atentie pentru curatenia mainilor. In plus, mentinerea
perioade indelungate a mudariei pe maini, duce la sensibilitatea pielii acestora.
Orice persoana trebuie sa se spele bine pe maini cu apa si sapun dupa fiecare masa si dupa
ce utilizeaza grupul sanitar. Mainile se vor spala atat in zona dintre degete, sub unghii si pe partea
superioara. In timp ce se manipuleaza produse alimentare se va evita zgarierea mainilor,
introducerea degetelor in urechi, nas, gura sau alte orificii. Daca se va utiliza o batista, mainile
vor fi spalate, dupa acest proces.
Unghiile vor fi taiate scurt. Unghiile cresc complet in aproximativ cinci luni. Nu este
recomandat ca acestea sa fie lasate sa creasca lungi decat in conditiile in care exista posibilitatea
de a fi mentinute curate. Unghiile scurte sunt mai putin problematice si mult mai sanatoase.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
13
Unghiile vor fi taiate in functie de forma lor si nu vor fi taiate mult prea scurt pentru a nu
provoca durere.
Sanatatea unghiilor depinde si de starea generala de sanatate a unei persoane. Unghiile
friabile sau decolorate apar ca urmare a unor deficiente sau a unor boli. Nu este recomandat ca pe
unghii sa fie tot tipul aplicata oja. Aceasta afecteaza si distruge cheratina, unul dintre straturile
unghiei. Rasfatati-va mainile si unghiile o data la trei saptamani cu o manichiura. Procedeul
implica inmuierea mainilor in apa calda timp de 10 minute, masajul mainilor, curatarea temeinica
si modelarea formei unghiilor. Kitul de manichiura trebuie ales cu grija: in cazul unora dintre
acestea instrumentele nu sunt de calitate si pot face mai mult rau decat bine.

2. IGIENA PICIOARELOR
Se realizeaz splndu-le, n fiecare sear, cu ap cald i spun. Schimb,
zilnic, perechea de ciorapi purtat! Nu uita de unghii! ngrijete-le ca pe cele
de la mini!
Un produs exfoliant de calitate aplicat pe pielea picioarelor in timpul baii, poate face
minuni pentru pielea picioarelor. Iar o piatra ponce sau un alt instrument special pentru calcaie
este chiar indicat pentru indepartarea pielii moarte din zona calcaielor. Dupa baie, zona dintre
degetele de la picioare va fi uscata cu atentie. Iar unghiile de la picioare vor fi taiate.
Pielea picioarelor nu se va spala in mod excesiv: o data pe zi, de cele mai multe ori, este
suficient. Cei care sunt incaltati in cea mai mare parte cu pantofi este indicat sa poarte soseste de
bumbac, curate, in fiecare zi. Iar pentru ca picioarele sa fie uscate inainte de incaltarea cu sosete,
pe talpi poate fi aplicata o pudra speciala. Multora dintre persoane, picioarele le transpira si chiar
miros urat dupa ce se descalta de incaltamintea purtata o zi intreaga.
Daca este posibil, ar trebui sa nu se poarte aceeasi pereche de pantofi in fiecare zi, ci sa se
utilizeze mai multe perechi de incaltaminte in mod alternativ. Iar o pedichiura realizata de un
profesionist ar trebui realizata o data la trei saptamani. Este foarte important ca incaltamintea sa
se aleaga cu atentie: sa fie confortabila si comoda. Ingrijirea piciorului cu mare atentie este
esentiala pentru cei care sufera de diabet.

Igiena minilor i picioarelor
Trebuie acordat atenie cureniei minilor: tierea scurt a unghiilor, splarea lor cu
ap cald, spun i perie nainte de mas, dup folosirea closetului i ori de cte ori s-au murdrit,
astfel se prentmpin apariia diferitelor boli cu poart de intrare digestiv (bolile "minilor
murdare"."cum ar fi: dizenteria, hepatita viral acut tip A, parazitozele intestinale). Picioarele
se spal n fiecare sear, unghiile se taie la 1 - 2 sptmni pentru a preveni acumularea de
murdrii i ncarnarea lor, fapt pentru care unghiile de la degetele picioarelor se taie drept, spre
deosebire de cele ale minilor, care trebuie rotunjite. Transpiraia picioarelor poate fi combtut
prin splarea picioarelor n fiecare sear cu ap cald i spun, schimbarea zilnic a ciorapilor.
Uneori, pe suprafaa unghiei se observ mici pete albe denumite albugo sau noie, care nu
sunt altceva dect mici bule de aer situate ntre straturile celulare cornoase care compun unghia,
aer ptruns aici datorit scderii aderenei dintre celule i substanele organice care compun
aceste straturi. Pete albicioase pot aprea la toate unghiile (foarte rar), dar mai frecvent numai la
unele dintre ele, fie sub form de linii, fie de puncte albe, repartizate neuniform. Dar n acest
proces patologic este posibil s intervin i incapacitatea de a fixa calciul n celulele solzoase ale
stratului cornos. Lipsa de calciu nu se poate incrimina n toate cazurile, deoarece n numeroase
determinri ale calciului sanguin (total i ionizabi!) la aceti bolnavi, valorile obinute au fost
normale.



DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
14
3. IGIENA PIELII
O piele curat, bine ngrijit i ntreinut este capabil prin mijloacele sale specifice s se
apere mpotriva microbilor, distrugndu-i!
In Anglia victoriana femeile erau invatate sa se spele fara sa se dezbrace complet. In
cultura hindu baile constituiau parte obligatorie a vietii sociale sau personale. Totusi, ritualul
scaldatului ar trebui sa fie diferit de cerintele de zi cu zi ale igienei personale.
Sapunul si apa sunt esentiale pentru pastrarea pielii curate. In tarile tropicale se
recomanda ca fiecare persoana sa faca o baie sau doua pe zi. Cei care sunt implicati intr-un sport
activ sau lucreaza in medii in care transpira mult, ar trebui sa se spele de fiecare data cand
incheie activitatile respective. Sapunul este foarte important. Sapunurile germicide sau antiseptice
nu sunt indicate pentru baile de zi cu zi. Un burete sau o perie pentru baie curata mult mai bine
pielea. Totusi nu se vor folosi materiale abrazive.
Dupa varsta de mijloc, pielea tinde sa se usuce. De aceea se recomanda aplicarea unui ulei
hidratant sau a unei creme de corp. Indicat ar fi ca acestea sa actioneze pe timp de noapte,
deoarece expunera la praf sau soare a pielii dupa ce s-a folosit crema, o va incarca si pot sa apara
diferite neplaceri la nivelul acesteia.
Igiena pielii: Corpul uman este separat de mediul extern n care triete de un strat
izolator i totodat protector (antimicrobian, antitoxic), i anume de piele. Necesitatea de a
asigura curenia corporal rezult din faptul c numai astfel pielea i poate ndeplini funciile
sale multiple:
senzorial - de recepie a impulsurilor tactile i termice
aprtor - de protecie
excretor - de eliminare a cataboliilor prin transpiraie
de termoreglare - pentru meninerea temperaturii normale a corpului.
Pielea ocup o suprafa mare, fiind locul pe care se depoziteaz cu mare uurin
impuriti fizice, chimice sau numeroi i diveri microbi, acetia din urm prezentnd n multe
cazuri o permanent ameninare pentru sntatea organismului, pericolul fiind cu att mai mare
cu ct vrsta individului este mai mic.
Igiena deficitar poate determina, prin dezvoltarea unui proces infecios local, formarea
unor elemente de foliculit sau de piodermit (mici colecii purulente pe tegumente, situate mai
ales la rdcina firului de pr) sau chiar a unor leziuni mai ntinse, adevrate furuncule, simple
sau multiple (furunculoz generalizat).
Riscul infeciilor cutanate este crescut, chiar cu respectarea riguroas a msurilor de
igien, deoarece n mod normal pe 1 crn
2
de suprafa corporal se gsesc n medie 40000 de
microbi (existnd unele regiuni, precum cea din jurul gurii, nasului, organelor genitale sau
anusului, unde numrul de microbi este incomparabil mai mare); nmulirea lor considerabil
nvinge cu uurin mijloacele de aprare local, aa nct apar repede semnele bolii cutanate.
Sub aciunea germenilor, substanele organice aflate pe pielea nengrijit se degradeaz, ducnd
la apariia de compui cu miros dezagreabil, unii dintre ei chiar iritani pentru esuturile
cutanate. n mod normal, o piele curat, bine ngrijit i ntreinut este capabil s se apere
mpotriva germenilor infecioi (n special microbieni), distrugndu-i; dac ns pielea nu este
curat, capacitatea ei de aprare antimicrobian este redus sau chiar nul.
Curenia pielii se asigur cu uurin prin splarea ei cu ap, preferabil cald (35-38) i
spun. n afara efectului su de curenie local, splarea asigur tegumentelor i o intensificare a
circulaiei sngelui; are n plus i aciune calmant asupra sistemului nervos, crend, la scurt timp
de la terminarea splrii, o stare de bun dispoziie.
Spunul cu care se realizeaz splarea exercit i el o aciune multipl: dizolv grsimile,
elimin impuritile de pe piele (n special din porii ei) odat cu clbucul format i are un efect
antimicrobian puternic.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
15
Curenia corporal, prin bi generale, se efectueaz cu ap cald la temperaturi variabile
(de la 30 la 38), la nu mai mult de 6-7 zile.
Se recomand utilizarea bii generale sub form de du; sub aceast form, baia este mult
mai igienic (deoarece se folosete n permanen ap curat) i mai sntoas, datorit efectului
binefctor al proiectrii cu presiune a jetului de ap asupra terminaiilor nervoase din piele; n
plus, se realizeaz mai uor alternana ap cald - ap rece, cu care este indicat s se termine orice
baie general.
Baia (splarea) parial se adreseaz numai anumitor pri ale corpului, cele mai expuse la
murdrie (mini, fa, gt, picioare, subsuori) i se practic zilnic sau chiar de mai multe ori in
cursul aceleiai zile, n cazul n care copilul i desfoar activitatea ntr-un mediu mai puin
curat.

4. IGIENA INTIM
Se realizeaz prin schimbarea zilnic a lenjeriei intime i prin splarea zonelor intime n
fiecare sear nainte de culcare.
Organele genitale si anusul trebuie curatate si spalate cu atentie din cauza secretiilor care
sunt eliberate in mod natural in aceste zona. In conditiile in care nu este mentinuta igiena
adecvata, local pot sa apara infectii si iritatii. Dupa ce corpul a fost sapunit de mai multe ori,
trebuie clatit cu apa din abundenta. Iar dupa baie, uscarea pielii se va face cu un prosop. Trebuie
sa se evite schimburile de sapunuri si prosoape. Dupa fiecare baie, lenjeria de corp va fi inlocuita
cu una curata.
Igiena menstrual
Nici o femeie nu se simte tocmai confortabil in timpul menstruatiei. Mai ales in cazul in
care crampele si fluxul menstrual sunt accentuate. In comert sunt disponibile absorbante si
tampoane care ar trebui sa faca fata tuturor situatiilor de acest gen. Alegerea lor depinde de ceea
ce considera fiecare persoana ca i se potriveste cel mai bine. Unele femei prefera tampoanele
interne, altele pe cele externe. Orice tampon trebuie schimbat la 4-6 ore. Daca forma tampoanelor
externe nu este cea adecvata, acestea pot sa provoace dureri pe partea interioara a coapselor. In
cazul anumitor tipuri de tampoane igienice atat interne cat si externe care raman neschimbate
mai mult de 12 ore apare posibilitarea declansarii sindromului de soc toxic. Nu se cunoaste cu
exactitate cauza acestei afectiuni.
Totusi la aproximativ 1% dintre femei, in tipul menstruatiei s-a descoperit ca in vaginul
acestora exista stafilocul auriu, s-a tras concluzia ca tampoanele absorbante furnizeaza un mediu
propice pentru cresterea si raspandirea acesui tip de bacterie. Simptomele sindromului de soc
toxic sunt: febra ridicata, varsaturi si diaree severa. Cazurile pot varia de la usoare pana la fatale.
Indiferent de preferinta pentru tamponul utilzat in timpul menstruatiei, este foarte
important sa se spele in mod constant zona vaginala. Curatenia zilnica si schimbarea ori de cate
ori este nevoie, a tamponului reduce problema aparitiei mirosurilor neplacute in timpul
menstruatiei. Nu este recomandabil sa se utilizeze tampoane parfumate si nici folosirea de pulbere
in zona genitala.
Igiena sistemului reproductor
Pornindu-se de la premisa c a preveni este mult mai benefic, eficient i simplu dect de a
trata o boal, n prezent, societatea acord o mare atenie promovrii medicinei omului sntos, a
normelor igienice i orientrii interesului individului spre aciuni preventive. n acest sens,
Richard S. Schwilkir.-expert n cadrul Organizaiei Mondiale pentru Sntate, afirma: Trebuie
s-i convingem pe toi oamenii s-i asume responsabilitatea sntii lor. Prevenirea s fie prezent
n mintea fiecruia".
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
16
Igiena organelor genitale trebuie stpnit de mic copil, pentru a intra n obinuin, ca de
altfel igiena pentru ntreg corpul. Meninerea lor ntr-o stare corespunztoare de curenie este
valabil ambelor sexe i tuturor vrstelor i se poate realiza, simplu, prin splarea lor n fiecare zi.
Organele genitale feminine, care ndeplinesc o funcie att de important ca perpetuarea
speciei, sunt supuse permanent pericolului unor boli dintre care multe pot fi prevenite prin
msuri i practice igienice. Aceste msuri de igien sunt diferite n funcie de perioada la care ne
referim, dat fiind faptul c organele genitale feminine au particulariti fiziologice i patologice
dependente de vrst.
O atenie deosebit trebuie acordat pregtirii psihologice a fetiei pentru prima
menstruaie astfel nct aceast problem s nu o surprind i s nu o sperie. Msuri deosebite de
igien se vor recomanda i se vor practica mai ales cu ocazia primelor menstruaii, cnd
organismul fetiei este mai sensibil i mai vulnerabil. n timpul menstruaiei ea nu va fi supus la
eforturi fizice i psihice, evitndu-se sporturile, exerciiile fizice grele i bile reci. Igiena local va
consta n una - trei bi zilnice cu ap cald i spun, bandajul menstrual fiind purtat i schimbat
n funcie de necesiti. Nu se recomand bile corporale n cad, duurile prea calde sau prea reci
i nu sunt premise splaturile intravaginale cu nici un fel de soluii. Este contraindicat folosirea
tampoanelor intravaginale pentru c favorizeaz stagnarea sngelui, descompunerea lui i
apariia de infecii.
Igiena aparatului reproductor la brbat, dei are un caracter mai puin complex ca la
femeie, are un rol deosebit de important pentru asigurarea confortului psihic i fizic al
individului. La brbat exist o serie de particulariti anatomice ale sistemului reproductor, care
impun metode distincte de igien. Astfel uretra penian, amplasat n interiorul corpului spongios
al penisului, este cale comun de evacuare a urinei i a elementelor sexuale. Aceast topografie
explic apariia cu uurin a bolilor "de vecintate". Pstrarea igienei organelor genitale
determin nu numai sntatea acestora dar i a anumitor componente ale sistemului urinar i
digestiv, asigurnd totodat i premisa desfurrii optime a vieii sexuale. Biatul trebuie s-i
spele zilnic organele genitale externe i zonele nvecinate, fie cu ap simpl, fie cu ap i spun
neutru.
Apariia unei iritaii locale, consecina unei lenjerii intime neadecvate, se trateaz prin
aplicarea unor unguente, pudre de talc sau sprayuri antiseptice, daca ns iritaia persista este
recomandata prezentarea la medicul dermatolog pentru diagnosticare i tratament.

5. IGIENA PRULUI
Se respect prin pieptnatul i periatul zilnic i prin splarea sptmnal. Negrijirea
poate conduce la apariia micozelor sau la adunarea paraziilor. Nu mprumuta de la
colegii ti cciula, basca sau diferite accesorii pentru pr!
Un par sanatos poate adauga un plus de sex-appeal. Pentru ca parul sa fie intretinut si
ingrijit, trebuie sa aibe o lungime si o forma usor de mentinut. Acesta trebuie spalat cel putin o
data pe saptamana cu un sampon adecvat tipului de par, dar neagresiv. Se vor evita sampoanele
care contin borax sau alcali.
Parul trebuie periat de trei-patru ori pe zi cu o perie moale sau cu un pieptane. Scalpul va
fi hidratat cu tratamente sau masti speciale, de preferinta cu o ora inainte de spalarea parului.
Indicat ar fi sa se evite vopsirea parului. Vopseaua de par nu doar ca ar putea provoca alergii la
nivelul scalpului dar poate declansa si alte manifestari alergice asemanatoare cu cele ale racelii.
Totusi, de fiecare data cand se va vopsi parul se va face un test de sensibilitate.
Igiena prului Se asigur prin pieptnatul i periatul zilnic i splarea o dat pe sptmn
sau de cte ori este nevoie cu ap cald i ampon adaptat tipului de pr (uscat, normal, gras).
Pielea capului produce mult sebum, transpir mult, reine uor pulberi (praf, funingine) din
atmosfer i, din acest motiv, baia cu spun sau cu ampon de pr se impune cel puin o dat pe
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
17
sptmn: mai mult chiar. n timpul caniculei splarea capului este recomandat la 2-3 zile sau
chiar zilnic.
Din cauza faptului c n pr se pot aduna pduchii, iar la rdcina firului de pr se
cuibresc numeroase ciuperci (fungi) care determin apariia unor micoze, nu se recomand
mprumutarea epcilor sau cciulilor.

6. IGIENA GURII I A DINILOR
S nu uii niciodat s te speli de cel puin doua ori pe zi, dimineaa i seara. Cariile
dentare pot constitui focare de infecii pentru organism, declannd mbolnviri ale
articulaiilor, inimii i rinichilor.
Pentru un periaj bun al dintilor, chiar si un minut pe zi ar putea fi suficient, daca este
realizat corect. Dintii trebuie periati de doua ori pe zi, iar dupa fiecare masa, gura va fi clatita, cel
putin cu apa plata. Periajul cel mai important este cel de dinainte de culcare (in mod special in
cazul copilor mici).
In timpul perierii se va acorda atentie eliminarii particulelor de alimente blocate intre dinti
sau intre fisurile dintilor. Perierea se va face de sus in jos in cazul dintilor din partea superioara a
maxilarului si in sens invers in cazul dintilor inferiori. Miscarile vor fi circulare. Nu trebuie
ignorata nici suprafata interioara a dintilor sau a limbii. Periuta de dinti trebuie sa aibe parul
rezistent, sa fie spalata bine si lasata sa se usuce dupa utilizare. Nu exista pasta de dinti perfecta
cu un efect miraculos asupra dintilor. Recomandabil ar fi sa se utilizeze o pasta de dinti fara
substante abrazive sau antiseptice puternice.
Igiena digestiei
Igiena gurii i dinilor presupune n primul rnd curarea lor dup fiecare mas, pentru a
ndeprta particulele alimentare rmase printre dini. Dinii trebuie curai cu periua i past,
deoarece resturile alimentare rmase printre dini dezvolt o flor bogat, printre care sunt i
microorganismele patogene.
Perierea dinilor se efectueaz prin micri verticale pe ambele fee ale dinilor, pornindu-
se de la gingie spre marginile dinilor, prin micri circulare pentru spatele ultimilor molari, prin
micri orizontale pentru feele masticatorii. pe suprafaa dinilor, cte 10-12 micri pentru
fiecare grup de dini. O periere corect dureaz cam 2-3 minute i se efectueaz numai cu
periua individual.
Lipsa acestor msuri de igien duce la apariia cariilor dentare, diferitelor infecii ale
cavitii bucale i a stomacului, ceea ce afecteaz digestia. Cariile dentare, abcesele, infeciile
localizate la nivelul rdcinii dinilor (granuloamele) reprezint focare de infecie ce pot produce
la copii nefrite, reumatism. Descoperirea cariilor dentare trebuie s fie urmat imediat de
ndrumarea copilului ctre medicul stomatolog. Cariile dentare trebuie depistate precoce i
tratate prompt deoarece nu se vindec niciodat fr tratament medical corespunztor, apoi
pentru c o carie incipient se vindec uor, n timp ce prin cronicizarea ei apar dureri dentare,
uneori violente i, n sfrit, pentru c dinii cu carii penetrante pot constitui focare de infecie
pentru organismul tnrului i n consecin pot declana mbolnviri articulare, cardiace sau
renale de multe ori severe.
Sistemul digestiv al copiilor prezint o serie de particulariti de care trebuie inut seama
pentru a preveni mbolnvirile:
are o capacitate funcional mai mic fa de aduli, dar n acelai timp acest aparat
este foarte solicitat n perioada de cretere i dezvoltare pentru asigurarea necesarului de
substane;mucoasele segmentelor digestive sunt mai fine i se pot infecta mai uor;
la nivelul esofagului pot aprea diferite traume determinate de alimente mai dure,
nemestecate suficient i aceasta deoarece esofagul copiilor este mai ngust, iar mucoasa mai fin;

DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
18
stomacul copiilor este mai mic, crete apoi mult mai ales pn la vrsta de 10 ani;
glandele gastrice sunt mai reduse la copii i aciditatea sucului gastric ca i aciunea fermenilor
este mai sczut, ceea ce l predispune la gastrite;
motilitatea redus a stomacului ca i cea a intestinului faciliteaz apariia mai
frecvent a indigestiilor la copii ca i a constipaiei.
O alimentaie corespunztoare prentmpin tulburrile ce pot apare la nivelul tubului
digestiv i a altor organe, asigurnd o dezvoltare i o funcionare bun a ntregului organism.
Uneori organismul nu-i poate asigura necesarul de substane din alimentele pe care le
consum, ceea ce duneaz sntii; lipsa unor factori nutritivi duce la mbolnviri, dei aparent
se consum alimente n cantitate suficient; lipsa vitaminei D duce la rahitism; carnea, laptele
conin cantiti mici de vitamina C dei au o valoare nutritiv ridicat; dac n hrana copiilor nu
este asigurat cantitatea necesar de proteine, creterea lor este dereglat.
O alimentaie necorespunztoare tulbur echilibrul metabolic, slbete capacitatea de
aprare a organismului, scade mult rezistena organismului la bolile infecioase. O alimentaie
prea abundent duce la obezitate; copiii nu trebuie forai s mnnce mult, mpotriva senzaiei
de saietate; n felul acesta copilul se obinuiete s mnnce mult, i apare o ngrare patologic
cu toate consecinele sale: mbolnviri cardio-vasculare, tulburri hepatice, pancreatice etc.
Regulile de igien necesare pentru ntreinerea unei stri bune de sntate se refer la:
igiena mucoasei bucale i a dinilor;
masticare suficient a alimentelor;
calitatea alimentelor i a apei de but;
evitarea toxiinfeciilor alimentare, a fumatului, a alcoolului etc; fumatul, alcoolul i
condimentele inhib sensibilitatea gastric, irit mucoasele, produc o salivaie abundent,
hiperaciditate gastric, apariia ulcerului gastroduodenal etc;
temperatura alimentelor (o temperatur prea mare sau prea mic diminueaz
sensibilitatea receptorilor gustativi);
ingerarea necorespunztoare a alimentelor determin indigestii i intoxicaii alimentare;
consumarea unei ape nepotabile duce la apariia de tulburri grave digestive.

7. IGIENA OCHILOR
Se realizeaz prin splarea lor zilnic cu pleoapele nchise. Se terg cu prosoape proprii
curate. Ferete-te s-i freci ochii cu minile murdare!
Ochii trebuie ferii de praf i murdrie; trebuie evitat frecatul ochilor cu minile murdare.
Dup splarea lor zilnic cu pleoapele nchise, se terg cu prosoape proprii curate; trebuie
interzis utilizarea unui singur prosop de ctre mai muli copii, deoarece astfel se pot transmite
boli (conjunctivita). Ochiul trebuie ferit de lumina prea puternic (a nu se citi n lumin solar
direct); se va evita cititul n autovehicule sau la lumin insuficient deoarece obosete ochii i pot
produce tulburri. n timpul cititului i scrisului, cartea i caietul trebuie s fie la o distan de 30-
35 cm de ochi, iar lumina s vin din partea stng.

8. IGIENA NASULUI
Se pstreaz suflnd uor mucozitile, ntr-o batist igienic, evacund fiecare nar,
pe rnd. Cnd eti rcit i strnui,pune batista la nas, pentru a nu transmite i altora
microbii.
Igiena respiraiei
Datorit unor particulariti pe care le are sistemul respirator la copii, acetia sunt mai
dispui la mbolnviri dect adulii. Deoarece cile respiratorii au un diametru mai mic, aceasta
favorizeaz stagnarea diferitelor secreii ale mucoasei i nmulirea microbilor.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
19
Cutia toracic, muchii respiratori i plmnii sunt mai puin dezvoltai la copii, dar
intensitatea proceselor metabolice sunt mai crescute dect la aduli, i ca urmare, necesarul de
oxigen din esuturi este asigurat printr-o frecven respiratorie mai mare.
Pentru stimularea creterii volumului cutiei toracice i a elasticitii sale, pentru o
dezvoltare corespunztoare a muchilor respiratori, se folosete n primul rnd gimnastica
respiratorie, jocurile i plimbrile n aer curat. Este absolut interzis ca gimnastica respiratorie s
se fac ntr-o atmosfer poluat cu praf sau gaze, ori infectat cu microorganisme.
Exerciiile trebuie alese n aa fel nct s destind la maximum cutia toracic cu
participarea tuturor grupelor musculare implicate. Micrile ritmice rapide trebuie s alterneze
cu cele lente, de destindere, astfel nct programul s nu oboseasc, ci s nvioreze. n timpul
exerciiilor trebuie asigurat o respiraie corect, nazal. Respiraia pe gur poate duce la infecia
cilor respiratorii, deoarece aerul intr nepurificat de praf i microbi, nenclzit i cu umiditate
mai mic.
Cile nazale trebuie s fie permeabile pentru aer; pentru a asigura o bun respiraie,
mucozitile i praful se elimin prin suflarea uoar a nasului n batist, evacundu-se fiecare
nar pe rnd. Deoarece respiraia normal se face pe nas, este necesar meninerea cureniei
acestuia folosind batiste curate. Nu este permis curarea nasului folosind degetele, deoarece n
acest caz se asigur vehicularea microbilor i apariia unor boli: furunculul nazal, guturaiul,
vegetaii adenoide, deviaii de sept etc.

9. IGIENA URECHILOR
Se ntreine prin splarea urechilor , zilnic cu ap i spun(nu uita de spaiul aflat n
spatele urechilor!) i se cur cu beioare igienice. Nu introduce n ele bee de chibrit,
agrafe sau alte obiecte care le pot rni!
Urechile se spal zilnic cu ap i spun i se cur cu beioare igienice speciale; se va
spla i regiunea din spatele urechii; se va evita introducerea obiectelor ascuite sau de dimensiuni
mici n ureche.

10. IGIENA CIRCULAIEI
Att sngele ct i aparatul cardio-vascular prezint o serie de caracteristici la copii fa de
aduli:
la natere cantitatea de snge este cam de 15% din greutatea corpului, iar numrul de hematii
este mai crescut (6 000 000 /mm
3
);
muchiul cardiac la copii, n raport cu greutatea corporal este bine dezvoltat, totui insuficient
pentru a putea realiza un debit cardiac suficient de mare pentru a satisface schimburile respiratorii i
nutritive crescute ale copiilor. Inima copiilor este mult mai susceptibil la oboseal fa de aduli, iar
vasele sanguine sunt mai subiri i mai fragile;
starea de sntate i dezvoltarea normala a sistemului cardiovascular sunt influenate puternic de
buna funcionare a glandelor endocrine. Tulburrile endocrine i n special cele tiroidiene sunt
duntoare inimii;
insuficiena vitaminei Bi1 scade fora de contracie a inimii;
nicotin stimuleaz o secreie abundent de adrenalin, cu creterea pulsului, a tensiunii arteriale,
spasme vasculare, scleroza vaselor prin depunere de colesterol etc.
Antrenarea inimii trebuie fcut, prin exerciii fizice raionale i accesibile copiilor. Antrenamentul
activitii cardiovasculare se realizeaz prin exerciii fizice zilnice, prin sport i prin munc fizic
moderat. Eforturile fizice mari i de lung durat pot duce le hipertrofia patologic a miocardului.
Somnul normal are mare importan pentru igiena inimii deoarece n timpul somnului inima lucreaz
cu o intensitate mai mic dect n timpul zilei.

DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
20
B. IGIENA MBRCMINTEI

Igiena mbrcmintei i are rolul su bine determinat n meninerea permanent a strii
de sntate a organismului, presupunnd n primul rnd o mbrcminte curat i n al doilea
rnd adecvat activitilor ce urmeaz a fi desfurate.
Scopul mbrcmintei este protecia de frig i soare. Pentru climatul obinuit al rii
noastre, mbrcmintea uzual reprezint ntre 5-10% din greutatea corpului la brbai i ntre 3-
5% la femei; ea acoper aproximativ 60-80% din suprafaa corporal (variaiile fiind n funcie
de sex, regiune geografic, vrst, sezon, mod).
mbrcmintea joac rolul unui strat izolator ntre corpul uman i temperatura ambiant,
crend un microclimat optim n care funciile organismului (circulaia, respiraia, activitatea
locomotorie) s se desfoare n condiii ct mai aproape de normal.
mpotriva frigului, organismul se apr reducnd pierderile de cldur, ajutat fiind ns i
de o mbrcminte adecvat acestui scop, confecionat din esturi de ln sau bumbac. O bun
mbrcminte permite pstrarea unei treimi din cantitatea total de cldur pe care organismul o
pierde continuu prin fenomene fizice de conducie sau de radiaie. Hainele trebuie croite astfel
nct s nu incomodeze dezvoltarea sau micrile copilului; de asemenea, hainele nu trebuie s fie
nici prea strmte (caz n care favorizeaz pierderea de cldur) i nici prea largi (caz n care
permit ptrunderea frigului n spaiul dintre ele i piele).
Iarna este de preferat o mbrcminte din mai multe straturi de veminte dect una
format dintr-un singur vemnt, dar foarte gros; este cazul hainelor din stof de ln, cptuite
cu vatelin, n locul hainelor groase din blan, care nclzesc excesiv unele zone ale corpului,
stnjenindu-i n mare msur micrile.
mpotriva cldurii externe excesive, organismul se apr prin creterea transpiraiei.
mbrcmintea adecvat n acest scop va fi confecionat din materiale subiri (de preferat din
mtase, in, bumbac, cnep sau chiar din fibre artificiale), lejer pe corp i n culori deschise (alb,
bej, galben, roz).
Att vara, ct i iarna, n spaiul subvestimentar se acumuleaz, ca rezultat al
metabolismului esutului cutanat, cantiti apreciabile de bioxid de carbon (2-3 g / zi), precum i
alte gaze cu efecte nocive asupra organismului.
Transpiraia, n afara faptului c permite pierderea unei cantiti de cldur, duce odat
cu aceasta i la eliminarea unei cantiti importante de ap i a unor diverse substane metabolice
(prin spaiile dintre fibrele care compun mbrcmintea de corp), care sunt eliminate n exterior
prin evaporare. Din acest motiv, primul strat al mbrcmintei trebuie confecionat dintr-un
material absorbant - cel mai bun fiind bumbacul - care, dup absorbie, elimin transpiraia i
pstreaz apoi un mediu uscat n jurul corpului.
Pantalonii prea - strmi duc cu timpul, prin compresiunea continu a coapselor i
gambelor, la apariia unor tulburri circulatorii la nivelul membrelor inferioare. Insesizabile la
nceput, ele devin sesizabile mult mai trziu, prin apariia de tulburri de sensibilitate i
troficitate cutanat local (extremiti reci, senzaia de furnicturi n membre).
Nu de puine ori, normele igienice intr n contradicie cu moda, aceasta din urm
neinnd cont de particularitile indivizilor sau de necesitile igienice.

C. IGIENA NCLMINTEI

Rolul nclmintei este de a proteja piciorul de temperatura solului pe care calc i de
traumatismele mecanice (lovituri, tieturi, arsuri etc.).
nclmintea trebuie s respecte configuraia anatomic a piciorului i s fie lejer; s
permit micarea degetelor i s fie ct mai strns n spate, pentru a fixa bine piciorul n mers.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
21
nclmintea prea strmt, pe lng faptul c produce mari neplceri (uneori dureri
violente) la mers, duce cu timpul la apariia de leziuni cutanate (rosturi), degerturi (n timpul
iernii), chioptat, ngroarea gleznei sau chiar la deformarea degetelor.
nclmintea prea larg determin apariia de inflamaii i apoi leziuni datorate frecrii
piciorului n timpul mersului, iar n cursul sezonului rece piciorul nu va fi niciodat cald, din
cauza ptrunderii cu uurin a aerului rece, eventual i a zpezii, prin spaiul larg dintre pielea
piciorului i pantof sau gheat.
La copii, datorit faptului c procesul osificrii nu este ncheiat, nclmintea nepotrivit
duce la deformri ale plantei sau ale degetelor i, cu timpul, la tulburarea circulaiei periferice
(picioare reci, vinete), cu transpiraie abundent i urt mirositoare sau chiar la apariia unor
procese infecioase interdigitale, de etiologie n special micotic (cauzate de ciuperci parazite).
Materialul ideal din care se recomand confecionarea nclmintei este pielea animal;
aceasta este impermeabil pentru ap, ferind astfel piciorul de umezeal, este maleabil,
mulndu-se bine pe picior i, n plus, d o not estetic plcut nclmintei. Are ns
dezavantajul c mpiedic evaporarea transpiraiei; din acest motiv, vara se recomand sandale
sau pantofi cu fee de pnz. Cea mai bun talp de nclminte este cea din piele de bovine, fiind
suficient de groas pentru a proteja piciorul contra asperitilor solului i nempiedicnd, dect n
mic msur, transpiraia piciorului.
Talpa din cauciuc, din crep sau din alte materiale sintetice, dei mai rezistent i mai
elastic, favorizeaz transpiraia excesiv a piciorului i, n plus, pe vreme ploioas face priz
slab la sol, provocnd dese alunecri i cderi ale copiilor. Talpa din azbest, contraindicat n
sezonul rece i umed, este foarte bun vara, deoarece, prin efectul su izolator, ocrotete piciorul
de cldura mare a pavajului. Dar azbestul a nceput s fie puternic contestat de industria
nclmintei datorit unor radiaii nocive pe care le elimin n timp.
De multe ori exist o contradicie ntre utilitatea nclmintei i mod. Actuala nclminte
de dam, prin talpa foarte groas, prin tocul prea nalt sau tocul cui, vine n contradicie cu legile
staticii, crend suferine nu numai piciorului, dar i coloanei vertebrale. O alt linie a modei
nclmintei, destul de nefiziologic, este cea care recomand att fetelor, ct i bieilor pantofi
ascuii la vrf. Aceast nclminte ine degetele nghesuite, ncetinindu-le circulaia i alternd
troficitatea local.
Trecerea de la o nclminte uoar la alta groas, confecionat din piele de vit sau din
material sintetic gros, cu tlpi groase i grele din cauciuc sintetic, care prin greutate face ca
piciorul s suporte un efort continuu, atta timp ct este nclat, a fost impus tot de mod.
O nclminte confortabil uureaz mersul, munca i viata cotidian. Dac este incomod
i imperfect, chiar dac este modern, nclmintea nefiziologic creeaz o patologie dureroas
i uneori chiar infirmizant. nclmintea variaz cu vrsta, cu moda i cu tipul de activitate pe
care o desfoar; nclmintea sport va fi ct mai lejer, uoar i adaptabil sportului practicat
(tenis, ciclism, alergri, lupte, fotbal). nclmintea de cas va trebui s fie mai uoar dect cea
de strad, mai lejer, mai comod, clduroas i cu tocul ct mai jos, nct s permit relaxarea
musculaturii piciorului, dup ce ore n ir a stat ncorsetat ntr-o nclminte mai rigid (cea de
strad).
Este recomandabil pentru adolescente s poarte pantofi cu tocuri late i joase i numai n
mprejurri deosebite, la ocazii, s poarte pantof nalt, deoarece un astfel de toc purtat
intempestiv duce la deformarea piciorului, a bazinului i chiar a coloanei vertebrale.
nclmintea va fi purtat de regul peste o oset sau ciorap tricotat, confecionat, pe ct
posibil, din bumbac sau amestec cu fibre sintetice; vara se va purta o sanda uoar, din pnz sau
piele fin, direct pe piciorul gol. Rolul ciorapului este de a atenua frecarea pielii piciorului de
pantof, de a absorbi transpiraia, iar n sezonul rece de a menine cldura i a mpiedica apariia
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
22
degerturilor. Ciorapii vor trebui schimbai ct de des, preferabil zilnic n timpul clduros; baia
zilnic a picioarelor trebuie s fie urmat obligatoriu de schimbarea ciorapilor,

D. IGIENA SCRISULUI I CITITULUI
I giena scrisului
Scrisul necesit o activitate intens din partea muchilor degetelor, antebraului, braului, a
muchilor cervicali i spinali.
Din cauza oboselii care apare, copiii adopt poziii incorecte, cu influene nocive asupra
organismului. Pe lng obosirea acelor muchi care particip direct la procesul scrisului, obosesc i
grupele musculare nvecinate. n timpul scrisului de lung durat, elevii se sprijin cu pieptul de
marginea mesei sau i caut sprijin pentru cap. Aceast poziie atrage dup sine comprimarea cutiei
toracice si perturbarea respiraiei i a circulaiei.
Scrisul este nsoit de ncordarea ntregului corp i reprezint pentru elevii din clasele mici, o
munc grea. Efortul ocular accentueaz oboseala ochilor. Din acest motiv, scrisul nu trebuie s ocupe
dect o jumtate din durata unei lecii obinuite. Prelungirea timpului pentru scris poate determina
spasme i contracii ale muchilor minii n timpul scrisului, mna, va fi uor nclinat spre mas i cotul
sprijinit pe mas.
O mare importan n dezvoltarea fizic armonioas o prezint i poziia corpului n banc
(exist riscul de a dobndi cifoze, scolioz, deformri de bazin).
Devierile coloanei vertebrale se menin i dup ncetarea scrisului, elevii (mai ales cei slabi)
adoptnd posturi vicioase care ntrein i complic afeciunile. Toracele deformat exercit compresiuni
asupra organelor vitale (inim, plmni) conducnd la instalarea tulburrilor circulatorii i respiratorii,
producnd slaba oxigenare a creierului responsabil de randamentul colar sczut.
I giena cititului
Un rol funcional de baz n procesul cititului revine ochiului care execut o serie de micri
necesare analizei i sintezei, de percepere a literelor, cuvintelor i frazelor ntregi. Efortul ochiului
impune o activitate intens a aparatului muscular legat de funcia de acomodare care, dac se
exagereaz, favorizeaz apariia miopiei. Direcia micrii ochiului n timpul cititului trebuie s fie
realizat de la stnga la dreapta.
Durata efortului ocular trebuie limitat prin pauze, pentru c n caz contrar se ajunge la slbirea
vederii, exteriorizat prin dureri de ochi i cap i perceperea difuz a materialului citit. Se recomand ca
durata cititului fr pauz s fie nu mai mare de 20 - 30 minute iar pe parcursul pauzei se recomand
privitul n deprtare.
Pentru a asigura condiii igienice de citit, editarea textului trebuie s in cont de urmtorii
parametrii mrimea literelor, apropierea lor .a.
Lumina trebuie s cad din partea stng spre locul de lucru i intensitatea ei s fie suficient. Se
interzice citirea la lumin crepuscular sau la lumin artificial insuficient, care contribuie la
dezvoltarea miopiei.
Adoptarea de ctre elevi a unei poziii corecte n timpul cititului are o mare importan igienic,
de aceasta depinznd respiraia i circulaia normal a sngelui, dezvoltarea armonioas a cutiei toracice
i a coloanei vertebrale.
Pentru elevii mici, leciile de citit trebuie s fie ct mai scurte, deoarece la ei muchii cefei sunt
mai slabi n comparaie cu greutatea capului pe care trebuie s o suporte n timpul cititului i obosesc
repede.
Cititul n poziie culcat se efectueaz de obicei atunci cnd elevii sunt obosii i simt nevoia de
odihn. n asemenea mprejurri este mai bine s nu se continue cititul ci s se ntrerup activitatea
pentru a se evita suprasolicitarea ochilor i n general a organismului.


DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
23
Sesiunea II. Igiena acas, la coal, n comunitate

Scop: Participanii vor contientiza cum se manifest un comportament responsabil n
igiena colectiv i care sunt consecinele neadoptrii unui astfel de comportament

Obiective:
La sfritul acestei sesiuni participanii vor fi capabili s:
- identifice i descrie un comportament responsabil n igiena colectiv
- analizeze consecinele nerespectrii acestuia att fa de propria persoan ct i fa de
cei din jur
- recunoasc componentele asupra crora pot interveni n promovarea i implementarea
unui astfel de comportament
- identifice tipurile de igien colectiv i principalele reguli care trebuie respectate

Activitatea nr. 1: FORME DE IGIEN COLECTIV

Scop: Participanii vor identifica cele 3 forme de igien colectiv
Timp:
Etape:
1. Participanii sunt invitai s spun care sunt cuvintele care le trec prin minte atunci
cnd aud igien colectiv - brainstorming
2. Pe coala de flipchart sunt listate cuvintele spuse
3. Sunt analizate cuvintele i sunt evideniate cele care au legtur cu formele de igien
colectiv
Procesare:
Sunt completate informaiile pe care le prezint participanii
Sunt identificate formele de legtur colectiv i se realizeaz legtura i influena
reciproc igien personal / colectiv

Activitatea nr. 2: OCEANUL PROBLEMELOR

Scop: Participanii vor identifica problemele existente la nivelul fiecreia dintre cele 3
forme de igien colectiv
Timp:
Etape:
1. Participanii sunt mprii n 3 grupuri
2. Fiecare grup primete o coal de flipchart i, prin tragere la sori, sarcina de lucru,
respectiv problemele cu care se confrunt copiii / tinerii la nivelul igienei acas, la coal
i n comunitate
3. Fiecare grup prezint rezultatele activitii
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
24
4. Colile sunt schimbate ntre grupuri, al doilea grup care lucreaz pe coal va veni cu
soluii pentru a rezolva problemele identificate de primul grup
5. Fiecare grup prezint rezultatele activitii
6. Colile se ntorc la grupul iniial care va primi material informativ i va completa
informaiile
5. Fiecare grup completeaz prezentarea pentru grupul mare
Procesare:
Sunt completate informaiile pe care le prezint participanii
Sunt identificate principalele reguli de igien colectiv care trebuie respectate acas, n
coal i n comunitate


MATERIAL INFORMATIV

III. IGIENA COLECTIV

Igiena colectiv nc de la daci!

Neglijau dacii igiena colectiva sau pe cea corporala? Nicidecum. Vechii locuitori de la
Gradistea Muncelului beneficiau de o instalatie de captare si filtrare a apei de izvor, la punctul
numit Tau. La intrarea in marele rezervor din piatra si lemn, apa trecea printr-o sita, apoi era filtrata prin
straturi de pietris si nisip. Captata dupa aceasta purificare, era stocata in cisterne sapate in stanca, asa
cum este cea de la Blidaru. Un sistem de tevi, construit din olane de lut ars, purta apa catre cetate.
Asemenea sisteme au fost descoperite dupa 1950 in mai multe asezari dacice din Muntii Orastiei.
Dacii se spalau frecandu-se cu nisip, cu pamant alcalin (un fel de sapun primitiv) si cu vin, isi
dezinsectizau imbracamintea cu pelin si levantica, isi tundeau parul si barba cu cutite curbe.
Excesul de vin l-a facut pe marele preot Deceneu sa-l sfatuiasca pe Burebista sa ordone smulgerea din
radacini a vitei-de-vie, in fond o masura de igiena colectiva (apud Strabon).

In Transilvania dacica se cunostea inca de prin secolele III-II i.Hr. efectul terapeutic al unor ape
minerale. Izvorul termal de la Geoagiu purta numele de Germisara, de la cuvantul indo-european
germ (devenit therm sau warm, cald). Razboaiele perpetue au stimulat perfectionarea interventiilor
chirurgicale. Daca unele operatii, precum scoaterea manuala a varfului sagetilor sau oblojirea ranilor cu
frunze din plante astringente, hemostatice si cicatrizante, a fost o practica milenara, nu acelasi lucru se
poate spune despre instrumentele chirurgicale sofisticate gasite in siturile dacice.

Cei care cred ca medicina dacilor a fost doar empirica, deci pur aplicativa, se inseala. Arta de a
preveni bolile si a le vindeca poseda si o baza mitico-magica. Grecii si ulterior romanii aveau un renumit
panteon de zeitati medicale, precum centaurul Kiron, maestrul lui Asklepios (Esculap), fiul lui
Apollo, apoi pe fiii si fiicele lui Esculap, patronii unor ramuri ale medicinei: Machaon (chirurgia),
Podalir (dietetica), Telesphor (ocrotitorul convalescentei), Hygeia (igiena), Panakeia (posesoarea
leacurilor), Epione (alinatoarea durerilor) s.a. La randul lor, preotii-medici din Dacia solicitau
ajutorul unor zei vindecatori precum Darzas si Bendis, zeita corespunzatoare lui Artemis (Dianei
romane), protectoarea casei si a sanatatii feminine. Anumiti medici-istorici sustin ca insusi Zamolxis,
tanar dac, ar fi calatorit in Atica, l-ar fi cunoscut pe Pitagora si ar fi invatat de la discipolii lui
Hipocrate minunata arta de a reda suferinzilor bunul lor cel mai de pret: sanatatea trupului si a
sufletului.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
25

Igiena colectiva este mai putin dependenta de bunul simt invatat in cei 7 ani de-acasa si
consolidat de educatia pentru sanatate din scoala elementara. Ea este reglementata de regulile
convietuirii colective in conditii de salubritate fizica, psihica si sociala conform unor legi, norme si
recomandari. A participa la igiena colectiva inseamna a extinde interesul pentru sanatate de la persoana
ta catre ceilalti: membri ai familiei, vecini, colegi de munca sau de timp liber, concitadini, concetateni.
A practica igiena colectiva este un act de civism.
Sanatatea in sensul OMS (stare de bine fizic, psihic si social) este mentinuta prin reguli de igiena
colectiva, cu referiri la Relatiile interpersonale, la Ariile majore ale vietii (scoala, munca, activitatile
economice) si la Comunitate, viata civica si sociala (viata comunitara, timp liber, religie si spiritualitate,
drepturile omului, viata politica).
Multe subiecte de igiena mediului au o puternica conotatie de igiena colectiva (care se poate
defini pe scurt in acest context: mediu salubru + factor uman responsabil). Astfel pot fi privite
tehnologiile, mediul natural in interactiune cu omul, solidaritatea comunitara, atitudinile, serviciile
sociale.
Domeniile igienei colective se refera mai intai la dezvoltare sanatoasa a fiintei umane: de la
varsta prescolara la adolescenta si studentie, cu prescriptii si norme de sanatate privind institutiile care
gazduiesc colectivitati de copii/tineri normali sau cu dizabilitati, provenind din familii sau
institutionalizati.
Igiena habitatului uman, cu aspecte privind urbanismul, poluarea sonora, locuinta, institutiile
publice formeaza miezul igienei colective. Igiena muncii este majoritar igiena colectiva. In sfarsit igiena
transporturilor (incluzand profilaxia accidentelor in transporturi) este sectiunea igienei colective
importanta prin gradul sporit de risc pentru sanatate; ca un exemplu interzicerea relativ recenta a
fumatului in trenuri si aeroporturi a contribuit cert la reducerea prevalentei fumatului in populatia
generala romaneasca cu circa 5 procente in ultimii 4 ani.
Normele igienei colective formeaza capitole vaste ale legislatiei care privesc interactiunea
sistemului de ingrijire a sanatatii cu celelalte aspecte ale activitatii sociale. Abaterile de la norme sunt
sesizate si sanctionate de departamentele de inspectie sanitara din cadrul autoritatilor teritoriale de
sanatate publica, de oficiile de protectie a consumatorului, de politia comunitara in cazul abaterilor
brutale.
Cultura civica a fiecaruia trebuie sa cuprinda un sumar de cunostinte de igiena colectiva si de
legislatie pentru a impune respectarea acestor reguli in toate domeniile vietii sociale, atat de catre
inspectorii in numar redus pe care societatea ii poate plati cat mai ales de catre publicul larg, educat si
constient.


A. IGIENA LOCUINEI

Organizaia Mondial a Sntii (OMS) consider locuina ca locul unde omul i petrece
cea mai mare parte a timpului, se odihnete i i reface fora de munc, muncete i se distreaz
ntr-un mod ct mai plcut.
OMS a stabilit 3 condiii pe care trebuie s le ndeplineasc o locuin pentru a fi
considerat salubr i anume:

1. s satisfac nevoile fiziologice i psihologice ale organismului uman;
2. s nu aduc nociviti ca infecii, infestaii, intoxicaii i accidente;
3. s asigure confortul necesar individului i familiei sale.

DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
26
Pentru a corespunde acestor condiii orice locuin trebuie s respecte anumite
recomandri sanitare i anume:
1. Solul pe care se construiete o locuin trebuie s fie salubru cu ap subteran la 1m sub
fundaie, uor nclinat pentru a permite scurgerea apelor de iroire.
2. Orientarea locuinei cea mai bun pentru zona noastr climatic este cea sudic, sud-estic i
sud-vestic. Orientarea nordic nu permite ptrunderea n locuin a radiaiei solare directe.
3. Materialele de construcie pot fi naturale (piatr, lemnul, crmida) i artificiale (masele
plastice, sticla, betonul) dar trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie termoizolante,
hidroizolante, fonoizolante, s fie rezistente i pe ct posibil ignifuge, uor de ntreinut i curat.
4. Planificarea interioar. Organizaia Mondial a Sntii consider c fiecare familie trebuie s
beneficieze de o locuin, cernd chiar ca fiecare persoan s beneficieze de o ncpere sau cu alte
cuvinte numrul de ncperi de locuit s fie egal cu numrul de persoane.
Cel mult numrul de ncperi de locuit s fie egal cu numrul persoanelor minus 1, cei 2
prini pot avea o ncpere sau 2 copii minori de acelai sex de asemenea pot locui ntr-o singur
ncpere. Psihologii susin c numrul ncperilor de locuit trebuie s fie egal cu numrul
persoanelor plus I, respectiv o camer de relaii, de ntlnire cu persoane din afara familiei.
n ceea ce privete suprafaa locuinei (fr anexe) trebuie s asigure 10 -16 m
2
pentru
fiecare persoan, n medie 12 -14 m
2
; nlimea medie a ncperilor de locuit trebuie s fie de 2,70-
2,80 m.
5. Anexele locuinei. Locuina trebuie s beneficieze de o serie de anexe obligatorii:
- buctria cu sau fr loc de luarea mesei este absolut obligatorie. Buctria trebuie s fie
bine ventilat n exterior. Aceasta se poate realiza fie printr-o deschidere suficient ca
suprafa acoperit cu gril care se poate nchide la nevoie, fie cu o posibilitate de exhaustare
a aerului interior n afar printr-o hot de ventilaie amplasat deasupra aragazului sau
mainii de gtit (chiar i electric).
- baia cu W.C. mpreun sau separat, de asemenea obligatorie; i baia (i WC) trebuie
ventilate i tot n exterior.
6. Ambiana termic sau microclimatul reprezint totalitatea factorilor de mediu care
influeneaz schimbul de cldur ntre organism i mediul su nconjurtor. De fapt ambiana
termic influeneaz n mod direct pierderea de cldur (termoliza) i indirect producerea de
cldur (termogeneza) cele 2 mecanisme care formeaz procesul de termoreglare al organismului
uman.
Factorii de mediu care formeaz ambiana termic sunt:
- temperatura aerului;
- umiditatea aerului;
- micarea aerului;
- temperatura obiectelor i suprafeelor.
n cazul unui aer cald, care are temperatur crescut, umiditate crescut i micare redus
i o radiaie pozitiv organismul reacioneaz prin:
- creterea frecvenei i amplitudinii respiratorii,
- creterea frecvenei pulsului;
- scderea tensiunii arteriale;
- creterea cantitii de ap pierdut prin transpiraie i odat cu ea i cea a
srurilor minerale ndeosebi a clorurii de sodiu;
- scderea cantitii de urin uneori chiar prin apariia de albumin i/sau leucocite
i chiar hematii;
- scderea secreiilor digestive, inclusiv a acidului clorhidric cu apariia de
dispepsii, apariia oboselii, a adinamiei, care poate merge pn la lipotimie.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
27
n condiiile unui aer foarte cald pot apare i fenomene mai grave ca ocul termic datorit
nmagazinrii de cldur n organism i creterea temperaturii corpului pn la
42-43 sau a colapsului termic sau prbuirea tensiunii arteriale datorite vasodilataiei periferice
foarte puternice.
n cazul unei ambiane termice reci caracterizat prin temperatura aerului sczut,
umiditate crescut, micarea aerului puternic i radiaia negativ organismul reacioneaz prin:
- scderea i amplitudinea respiraiei cu creterea consumului de oxigen;
- scderea frecvenei pulsului i creterea tensiunii arteriale datorit vasoconstriciei
periferice;
- creterea cantitii de urin eliminat i a frecvenei miciunilor (poliurie) i frecvenei
apariiei hematuriei;
- apariia de contracii musculare i creterea termogenezei pentru a suplini pierderea de
cldur.
Ca fenomene patologice menionm apariia de tulburri ischemice mai ales la extremiti,
apariia unor pareze i/sau paralizii ale unor nervi cranieni ca trigemenul i facialul cel mai
frecvent i bineneles scderea capacitii imunobiologice a organismului cu contractarea unor
infecii locale (faringite, laringite, rinite) sau chiar boli ca nefrita, pneumonia, reumatismul
articular acut i altele; organismul poate intra chiar n hipertermie,
Locuina are multiple influene asupra organismului.
Unele boli digestive infecioase ca febra tifoid, dizenteria, diareea de toate felurile i chiar
hepatita viral pot fi legate de locuin n special de aprovizionarea cu ap, ndeprtarea
reziduurilor lichide i solide, pstrarea alimentelor, mai ales a celor perisabile etc.
O serie de boli ca rahitismul, tulburrile de vedere, tulburrile de cretere i dezvoltare a
copiilor i altele pot fi produse de insuficienta nsorire a locuinei, de lipsa sau insuficiena
radiaiilor luminoase i a ultravioletelor.
Reumatismul, artrozele, amigdalitele i altele pot fi induse de umiditatea crescut din
locuin ca i alergiile legate de igrasie i dezvoltarea unor ciuperci pe pereii cu igrasie.
Diversele accidente sau fracturi, luxaii i entorse produse prin alunecri i cderi n
locuin sau pe scar, mai frecvente la copii persoanele n vrst, electrocutri datorate prizelor
prost amplasate i neasigurate, intoxicaii diverse cu gaze (CO) i substane toxice (pesticide) i
chiar medicamente, mai ales colorate, considerate de copii ca bomboane etc. se pot produce
frecvent n locuine. Organizaia Mondial a Sntii consider c accidentele de locuin ocup
locul 2 dup cele de circulaie i naintea celor de munc.

n ceea ce privete camera copilului, aceasta trebuie s ndeplineasc o serie de condiii:
- Camera copilului sau a mai .multor copii laolalt va trebui s fie cea mai luminoas, clduroas
i linitit din ntreaga locuin a familiei. Iluminatul ei va fi pe ct posibil natural i numai n
orele serii se va recurge la lumina electric;
- Pereii camerei sale este preferabil s fie tapetai (cu tapet lavabil) sau vopsii cu vopsea lavabil
ntr-o armonie de culori discrete, odihnitoare;
- Aerisirea camerei constituie o obligaie elementar de igiena i se va asigura pe timpul verii prin
deschiderea larg a geamurilor; n tot acest timp, copilul trebuie ferit ns de a sta n curent.
Iarna aerisirea camerei se va efectua de mai multe ori pe zi sau, dac exist posibilitatea, se va
folosi aerisirea prelungit, dar indirect, prin intermediul unei camere alturate. n timpul zilelor
de var canicular se vor cobor perdelele sau jaluzelele, pentru ca n camer s fie rcoare i
umbr;
- Geamurile ncperii vor trebui s fie n permanen curate, pentru a permite ptrunderea n
interior a razelor solare, necesare att pentru iluminatul natural al ncperii ct i pentru bogia
lor n raze ultraviolete, cu rol antirahitic i antiinfecios important;
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
28
- Curenia camerei va fi fcut zilnic, de preferin n absena copilului, cu aspiratorul, cu crpa
umed i, n mod excepional, cu ajutorul mturii bine udate, pentru a se mpiedica astfel
ridicarea prafului n ncpere;
- Temperatura camerei copilului va fi meninut prin mijloace variate Ia valori ntre 18-20,
indiferent de sezon. Sama ncperea va fi nclzit cu ajutorul caloriferului, radiatorului sau a
sobei cu lemne. Vara, n schimb, temperatura camerei va trebui cobort printr-o bun ventilaie
i prin acoperirea geamurilor cu perdele;
- Mobilierul camerei copilului va fi redus numai Ia strictul necesar; pentru copilul de vrst
colar, necesarul se reduce la masa sau biroul de lucru, Ia un dulap, o bibliotec i Ia patul su.
Dimensiunile mesei i scaunului vor trebui adaptate taliei colarului; altfel, neconcordana dintre
ele poate favoriza instalarea unor vicii de poziie a coloanei vertebrale;
- Spaiul de amplasare a patului va fi ales ntr-un loc ct mai luminos, cu expunere prelungit la
soare, ferit de curenii de aer din ncpere i, pe ct posibil, Ia distan mai mare de sursa de
nclzire sau de o eventual surs de zgomot, care ar putea tulbura linitea ncperii.
Mediul ambiant, microclimatul ncperii i ambiana psihic n care crete i se dezvolt
copilul sunt factori de mare importan n modelarea caracterului copilului de azi, adultul de
mine. Dintre numeroii factori de influenare a sntii copilului, camera sa are o importan
deosebit. De aceea, ntr-o camer considerat etalon al igienei optime a spaiului de via, unui
copil i se poate asigura o bun dezvoltare fizic i psihic i n consecin o sntate robust.


B. IGIENA LA COAL

o Aspecte generale

Cuvantul "sanatate", atat de drag noua, tuturor, il intalnim la tot pasul si in toate urarile
de bine. Ca atare, sarcina adultului este sa creeze conditii prielnice pentru ca un copil sa creasca
frumos si sanatos. In primul rand, cazul ferice ar fi ca fiecare copil sa se nasca intr-un mediu in
care toti membrii familiei sa dispuna de sanatate fizica si psihica. Ambianta in care creste copilul
trebuie sa fie calda, cu dragoste, liniste si calm, ordine si curatenie perfecta. Crearea conditiilor
prielnice de baie la copilul mic, incat pentru acesta sa devina o placere, nu frica, constituie
germenii de igiena personala. Cand copilul incepe sa priceapa, preocuparea mamei de a-l
convinge sa se spele pe manute, pe dinti, sa bea apa cu paharul lui, sa-si imbrace hainele ce-i
apartin, sa se joace in ordine etc. trebuie sa fie permanenta.

Ajuns in gradinita la varsta prescolaritatii, educatoarea isi da seama daca copilul a crescut
in conditii corespunzatoare dupa deprinderile si obiceiurile ce le are. Urmarindu-i la fiecare pas,
actionam in asa fel incat ce-i negativ sa inlaturam, iar aspectele pozitive sa devina o obisnuinta.
Prima data facem cunoscut copilului ca, in gradinita, pentru a nu ne imbolnavi, trebuie sa
respectam nu numai regulile de igiena personala, ci si de igiena colectiva.
Vom spune ca:
- sala de grupa, cu tot ce se afla in ea, este a tuturor, pastram tot ce este in ea cu grija, in
ordine si curatenie; o aerisim ori de cate ori este nevoie, ca sa intre solii sanatatii, apa si
soarele;
- ne stergem incaltamintea la intrare;
- avem permanent la noi servetelul si batista, care nu se imprumuta;
- ne asezam hainele in dulap la locul stabilit prin semnul personal (o imagine cu un oarecare
obiect);
- ne jucam cu jucariile fara sa le bagam in gura;
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
29
- ne spalam pe maini inainte de servirea mesei si ne stergem pe prosopul personal;
- nu suflam unul asupra celuilalt; punem manuta la gura cand stranutam sau tusim;
- respectam regulile de igiena la toaleta;
- ca sa fim vioi toata ziua, facem gimnastica de inviorare inainte de activitatile comune;
- efectuam zilnic controlul tinutei copiilor de catre educatoare si copilul de serviciu etc.
Aceste reguli se invata atat in cadrul activitatilor libere, cat si al celor comune.

Securitatea i sntatea muncii n unitile de nvmnt
1. Ce nseamn securitatea i sntatea muncii n unitile de nvmnt?
Condiiile n care se desfoar procesul de nvmnt n colile de toate gradele, complexitatea
dotrilor tehnice din spaiile didactice de instruire (sli de clas, laboratoare, cabinete, ateliere, sli de
gimnastic i baze sportive, poligoane, antiere, ferme i loturi agricole s.a.), munca productiv din
coli, participarea elevilor la procese de producie industriale i agricole necesit organizarea i
desfurarea muncii i a activitilor colare i extracolare pe baza cunoaterii, nelegerii i aplicrii
normelor de securitate i sntate a muncii.
Protecia muncii n unitile colare are ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munc,
prevenirea accidentelor i a mbolnvirilor profesionale n rndul elevilor, cadrelor didactice,
nedidactice i inerea pasului cu progresul tiinei i tehnicii.
2. n ce const securitatea i sntatea n munc?
Obiectivele securitii i sntii n unitile de nvmnt sunt:
- cunoaterea i respectarea normelor de securitate i sntate a muncii n amenajarea, dotarea i
folosirea spaiilor didactice de instruire n scopul evitrii producerii accidentelor de munca si a
mbolnvirilor profesionale ;
- pregtirea sistematic a ucenicilor, elevilor i/sau studenilor urmrind ca, odat cu nsuirea
viitoarei profesiuni, acetia sa-i formeze deprinderile necesare exercitrii corecte a oricror
operaii din domeniul specialitii, n deplin securitate a muncii;
- aplicarea unor msuri specifice de protecie a muncii i de prevenire a accidentelor de munc i
mbolnvirilor profesionale cu prilejul organizrii unor activiti colare i extracolare, cu
precdere in timpul efecturii practicii de producie n coal sau direct n unitile economice in-
dustriale, de construcii, agricole etc.
3. Cum se realizeaz instructajul de protecie a muncii?
n instituiile de nvmnt n cadrul instructajului introductiv general se vor prezenta, n
principal, cunotine privind:
- importanta cunoaterii i respectrii normelor de securitate i igien a muncii: drepturi,
obligaii, importana respectrii disciplinei la locul de munc;
- semnalizarea de securitate n incinta instituiei, ntreprinderii, circulaia la locul de munc i
n cadrul atelierului;
- cunoaterea locurilor cu pericol de explozii, incendii etc. i a interdiciilor pentru aceste
locuri;
- reguli privitoare la transportul, manipularea i depozitarea materialelor cu indicarea limitelor
greutilor admise pe sexe i categorii de vrst, poziii ergonomice corecte la ridicarea i
transportul manual al greutilor etc.;
- reglementrile n vigoare privind acordarea echipamentului de protecie ori a echipamentului
de lucru, importana i obligativitatea folosirii acestuia;
- importana ordinii i cureniei pe cile de acces i la locul de munc;
- noiuni generale de electrosecuritate, ventilaie i iluminat;
- noiuni de igiena muncii;
- acordarea primului ajutor n caz de accidentare (accidente datorate curentului electric, oc
caloric, intoxicaii, rni, fracturi, traumatisme interne etc.);
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
30
- noiuni generale privind prevenirea i stingerea incendiilor etc.

Ghid al Normelor de igiena privind unitatile de nvmnt i conexe
Amplasarea unitatilor - in zone ferite de surse de poluare a atmosferei si de zgomote, in afara
arterelor de mare circulatie - avand orientarea ferestrelor salilor de grupa sau de clasa si ale amfiteatrelor
spre sud, sud-est, sud-vest, est sau vest, in functie de zonele climatice.
Terenul aferent unitatilor trebuie sa permita desfasurarea in aer liber a activitatilor copiilor si
tinerilor, asigurand pentru aceasta:
- minimum 20 m2 pentru un copil anteprescolar sau prescolar;
- intre 10 si 50 m2 pentru un elev, pe tura, in functie de factorii geografici, de mediu (urban, rural) si de
specificul unitatii (cu sau fara internat si cantina). Este interzisa functionarea unitatilor pentru copii si
tineri fara gard imprejmuitor al terenului aferent.
De asemenea, terenul va fi astfel ales, incat sa impiedice baltirea apei pluviale.
In internatele scolare, casele de copii scolari si caminele studentesti se vor asigura, separat de
dormitoare, spatii pentru studiul individual si pentru activitati cultural-educative si sportive; de
asemenea, vor fi prevazute spatii pentru pastrarea imbracamintei si a obiectelor personale. In casele de
copii pot functiona incaperi cu dubla functionalitate: pentru odihna-somn si pentru pregatirea lectiilor.
Se interzice, de regula, functionarea claselor sau salilor de grupa in internate scolare (in mod
exceptional si numai cu avizul inspectoratului de politie sanitara si medicina preventiva teritorial se
permite functionarea de clase).
In scoli profesionale, in licee si camine studentesti este permisa cazarea pe sexe, dar cu intrari si paliere
separate.
In crese, leagane, gradinite cu program saptamanal si case de copii prescolari se vor asigura,
pentru fiecare grupa de copii, in mod obligatoriu, spatii pentru somn, separate.
Unitatile care asigura cazare pentru copii si tineri, inclusiv cele cu caracter temporar (tabere), vor
fi prevazute cu spalatorii dotate cu spatii, aparatura si mijloace tehnice pentru colectarea, dezinfectarea,
spalarea, fierberea, uscarea, calcarea si distribuirea rufelor. Se vor asigura spatii pentru depozitarea
rufelor cu respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru rufaria curata si cea murdara. Pentru
uscarea si calcarea lenjeriei personale de catre elevi si studenti in internate si camine se vor asigura
spatiile necesare. Schimbarea lenjeriei individuale se va face saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.
In internatele scolare pentru elevii din licee si scoli profesionale si in caminele studentesti se vor
amenaja oficii dotate corespunzator la fiecare nivel al cladirilor.
Dimensionarea, amplasarea si adaptarea instalatiilor sanitare se va realiza in raport cu varsta
copiilor si a tinerilor.
Grupurile sanitare pentru copii si tineri vor fi separate de cele pentru personalul adult si vor fi
repartizate proportional la fiecare palier. In unitatile pentru elevi si studenti grupurile sanitare destinate
acestora vor fi separate pe sexe, inclusiv la salile de educatie fizica.
In vestibulul grupurilor sanitare, in spatiile de recreatie (interioare sau exterioare), ateliere
scolare, laboratoare, sali de mese, sali de educatie fizica scolara se vor amenaja surse de apa potabila cu
jet ascendent si chiuvete lavoare pentru spalarea mainilor.
Instalatiile interioare de distributie a apei potabile si de evacuare a reziduurilor, sifoanele de
pardoseala, obiectele sanitare (closete, pisoare, lavoare, bai, dusuri) vor fi mentinute in permanenta stare
de functionare si curatenie si vor fi dezinfectate periodic cu solutii in concentratii eficiente (substante
clorigene 2-5% in functie de instalatiile respective etc.); in cazul aparitiei de boli transmisibile cu poarta
de intrare digestiva (hepatita virala acuta, dizenteria), concentratia la grupurile sanitare se va
dubla.Pentru efectuarea dezinfectiei (prin stergere) a grupurilor sanitare vor exista 4 stergatoare de
culori diferite: una pentru manerele usilor cabinelor closetelor si pentru manerul lantului de tras apa din
rezervor, alta pentru peretii si usa cabinei, o a treia pentru colacul vaselor closetelor si ultima pentru
podeaua acestora.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
31
Dotarea cu mobilier va fi asigurata corespunzator varstei si dezvoltarii fizice a copiilor si
tinerilor, avand in vedere numarul acestora, caracterul activitatii si destinatia incaperilor.
Nu se admite utilizarea paturilor pliante, cu exceptia gradinitelor cu program prelungit. Paturile
vor fi strict individualizate.
Se interzice, de regula, utilizarea paturilor suprapuse in unitatile de orice fel pentru copii si tineri.
In situatii deosebite (daca se indeplinesc cubajele specifice tipului de colectivitate, evitarea riscului de
accidentare etc.)
Se interzice utilizarea in laboratoare sau ateliere scolare a taburetelor cu suprafata de sedere
metalica.
In salile de clasa nu este permisa folosirea scaunelor fara spatar.
Pentru prevenirea imbolnavirilor cauzate de disconfortul termic, indeosebi in sezonul rece,
se vor asigura urmatoarele conditii ale regimului de incalzire:
a) oscilatiile de temperatura din interiorul incaperilor nu vor depasi 2C pe perioada in care copiii si
tinerii se afla in incaperile respective;
b) diferentele dintre temperatura incaperilor destinate activitatii sau odihnei copiilor si cea a anexelor
(coridoare, vestiare s.a.) nu vor depasi 2C pentru unitatile de anteprescolari si prescolari si 3C pentru
unitatile scolare si de invatamant superior;
c) sistemele de incalzire utilizate nu trebuie sa permita degajarea de substante toxice in incaperi. Pentru
evitarea unor accidente toxice se interzice, in toate institutiile pentru copii si tineri, utilizarea pentru
incalzire a sobelor metalice, precum si folosirea carbunilor in crese, gradinite si case de copii prescolari.
Toate incaperile destinate copiilor si tinerilor vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilatie
trebuie sa asigure o primenire a aerului de cel putin 1,5 schimburi de aer pe ora in incaperile de grupa
din unitatile pentru anteprescolari si prescolari, 3 schimburi pe ora in salile de clasa si de cursuri pentru
elevi si studenti si 5 schimburi pe ora in grupurile sanitare. Eficienta ventilatiei se va aprecia prin
metode de laborator (nivelul aeromicroflorei).
Viteza curentilor de aer din incaperile destinate copiilor si tinerilor nu va depasi 0,3 m/s.
Ventilatia prin deschiderea ferestrei se va realiza in asa fel, incat sa se evite disconfortul termic si
sa se asigure inlaturarea continua a aerului viciat.
Pentru asigurarea unei ventilatii naturale permanente, oberlihturile vor avea o suprafata totala de
cel putin 1/50 din suprafata incaperii; sensul de deschidere a acestora va fi spre interior si in sus.
Incaperile destinate copiilor si tinerilor se vor ventila in pauzele din timpul programelor de
activitate prin deschiderea ferestrelor. In aceste perioade copiii si tinerii vor parasi obligatoriu incaperea.
Aerisirea larga a dormitoarelor si a salilor de mese se va efectua in perioadele in care copiii nu se
afla in aceste incaperi.
La locul de activitate se va asigura primirea luminii din partea stanga. Se va evita reducerea
iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele sau prin culori inchise folosite la zugravirea
interioarelor.
Iluminatul artificial trebuie sa asigure o iluminare uniforma a spatiilor in care se desfasoara
activitatea, sa evite efectele de palpaire (stroboscopic), fenomenele de stralucire si de modificare a
culorilor. In acest scop, pentru iluminatul fluorescent, la fiecare corp de iluminat vor fi utilizate tuburi
de cel putin doua de culori diferite, prevazute cu grile protectoare pentru evitarea accidentelor.
Nivelul de zgomot (acustic-echivalent continuu Leq) in incaperile pentru activitatea teoretica a
copiilor si tinerilor nu va depasi 35 dB (A), curba de zgomot 30.
Jucariile si materialele didactice utilizate vor fi astfel confectionate, incat, prin natura
materialului sau prin forma lor, sa nu constituie un risc pentru sanatatea acestora si sa permita curatarea
si dezinfectarea lor periodica.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
32
Sticlaria si unele materiale didactice infectate (instrumente utilizate in unitatile de invatamant, in
cadrul activitatilor practice si de laborator) vor fi spalate si dezinfectate dupa fiecare intrebuintare. Este
interzisa folosirea elevilor la astfel de operatiuni.
Regimul de activitate si de odihna va fi asigurat in concordanta cu particularitatile de varsta ale
curbei fiziologice a capacitatii de efort din cursul unei ore, zile, saptamani, trimestru si an de
invatamant. In dozarea solicitarilor se va avea in vedere evitarea eforturilor crescute la inceputul si
sfarsitul perioadelor de timp mentionate.
In unitatile de prescolari si scolari se va urmari desfasurarea activitatii in conditiile unui regim de
activitate si de odihna corespunzator capacitatii de efort a diferitelor grupe de varsta. Nu este permisa
functionarea gradinitelor cu orar normal dupa-amiaza.
Asezarea copiilor in banci va tine seama de inaltime, tulburari vizuale, tulburari auditive s.a.
Elevii din clasele I-IV vor avea cursuri numai dimineata.
Ca reguli de igiena, in blocurile alimentare nu se vor omite:
- servirea fiecarui fel de mancare in farfurii separate si interdictia spalarii si folosirii veselei si a
tacamurilor de la o serie la alta la aceeasi masa (mic dejun, masa de pranz, cina);
- cadrele medii sanitare ale unitatilor de copii si tineri cu bloc alimentar vor consemna zilnic, dimineata
(iar in colectivitatile unde se prepara masa si pentru seara si la pranz), intr-un caiet anume destinat (care
va fi contrasemnat de conducatorul unitatii), urmatoarele date:
starea organoleptica a alimentelor scoase din magazie;
starea de sanatate a personalului blocului alimentar (cu interdictia activitatii, in cadrul acestuia, a
persoanelor prezentand diaree, infectii ale pielii, amigdalite pultacee, tuse cu expectoratie purulenta,
febra);
starea agregatelor frigorifice si existenta graficului de notare a temperaturii interioare a acestora (de
doua ori pe zi);
starea de igiena a blocului alimentar;
existenta si modul de pastrare a probelor de mancare din fiecare aliment servit, la rece, pentru o
perioada de 36-48 de ore;
- prepararea mancarurilor pentru masa de seara, obligatoriu dupa ora 15,00.
De asemenea, se vor respecta cu strictete:
- interdictia depozitarii sacilor, a pungilor, a cutiilor cu diverse alimente direct pe pavimentul magaziilor
ci numai pe gratare sau rafturi;
- montarea unei chiuvete-lavoar in bucatarii, destinata pentru igiena mainilor personalului, prevazuta cu
periuta de unghii si sapun;
- montarea de site din sarma groasa la toate ferestrele de la subsolul blocului alimentar impotriva
infestarii cu sobolani;
Pentru asistenta medicala se vor asigura urmatoarele spatii:
a) cabinet medical in: crese, gradinite cu program prelungit si saptamanal, case de copii prescolari si
scolari, unitati scolare din mediul urban sau grupuri scolare industriale din mediul rural, internate
scolare (in cazul in care sediul acestora este diferit de cel al unitatilor scolare), institutii de invatamant
superior, tabere de odihna;
b) izolator: in crese, leagane, gradinite cu program prelungit si saptamanal, case de copii prescolari si
scolari, internate scolare, tabere de odihna;
c) infirmerie in: case de copii scolari, internate scolare, tabere de odihna.
(d) Leaganele vor avea si o sectie de carantina cu un numar de paturi reprezentand cel putin 10% din
totalul locurilor.
(e) Casele de copii scolari, precum si unitatile de prescolari si scolari cu paturi pentru deficienti psihici,
motori si senzoriali vor avea o camera pentru carantina cu un numar de paturi de minimum 5% din
numarul total, dar nu mai putin de 5 paturi.
(f) Cabinetele medicale din crese si leagane vor fi dotate cu instrumentar, aparatura, medicamente,
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
33
materiale sanitare, mobilier de catre directiile sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti.
(g) Cabinetele medicale din celelalte unitati pentru copii si tineri vor fi dotate cu instrumentar, aparatura,
medicamente, materiale sanitare, mobilier tip M.S. de catre directiile sanitare judetene sau a
municipiului Bucuresti, dotarea cu restul mobilierului revenind conducerilor unitatilor respective.
Pentru promovarea si mentinerea starii de sanatate a copiilor si tinerilor, precum si a
persoanelor adulte, conducerile unitatilor au urmatoarele obligatii:
a) sa controleze formarea si fixarea deprinderilor de igiena la copii si tineri, asigurand in acest scop
materialele necesare pentru igiena individuala a acestora;
b) sa controleze periodic igiena individuala a copiilor si tinerilor, starea de curatenie a imbracamintei si
a lenjeriei de pat si sa ia masurile necesare in caz de constatare a unor deficiente;
c) sa interzica utilizarea pentru alte activitati a personalului care lucreaza in blocul alimentar sau care
manipuleaza alimente;
d) sa interzica folosirea elevilor si studentilor la activitati de intretinere igienica a grupurilor sanitare,
precum si la unele activitati in cadrul blocurilor alimentare, pentru a caror prestare este necesar controlul
starii de sanatate;
e) sa asigure si sa controleze prezentarea personalului adult la controalele medicale la angajare,
periodice si la imunizari, precum si la instruirea in probleme igienico-sanitare, potrivit programelor
stabilite de organele sanitare;
f) sa stabileasca, impreuna cu medicul care are in supraveghere colectivitatea, programarea copiilor si
tinerilor la efectuarea examinarilor medicale de bilant al starii de sanatate, la controalele medicale
periodice si la imunizari;
g) sa comunice medicului, care are in supraveghere colectivitatea, orice caz suspect de boala
transmisibila in termen de 24 de ore de la depistarea acestuia, precum si orice caz de imbolnavire acuta
provocata de consumul sau de inhalarea de substante toxice, cat si cazurile suspecte de toxiinfectii
alimentare;
h) sa organizeze puncte sanitare de prim-ajutor (inclusiv in atelierele scolare) si sa le doteze pentru
acordarea asistentei de urgenta in caz de accident sau de intoxicatie, conform baremurilor stabilite de
catre Ministerul Sanatatii;
i) sa asigure prezentarea elevilor la triajele epidemiologice dupa fiecare vacanta scolara;
j) sa asigure, in colaborare cu cadrele medico-sanitare ale unitatii, desfasurarea unei activitati educativ-
sanitare sustinute.
Conducerile unitatilor raspund de mentinerea starii de igiena si confort in unitate,
ingrijindu-se de:
a) intretinerea igienica permanenta a terenului, localurilor, instalatiilor si mobilierului;
b) maturarea umeda sau aspirarea mecanica a prafului, zilnic sau ori de cate ori este nevoie, precum si
dezinfectia periodica si dupa necesitate a mobilierului si a jucariilor;
c) intretinerea permanenta a starii de curatenie generala si a grupurilor sanitare din unitati prin dotarea si
folosirea corespunzatoare a materialelor de curatenie si a substantelor dezinfectante si prin spalare si
dezinfectare zilnica si la necesitate;
d) intretinerea starii permanente de curatenie in spatiile de invatamant, de cazare, in blocul alimentar, in
spalatorie si in spatiile exterioare cladirii unitatii;
e) dezinsectia si deratizarea incaperilor si a anexelor, periodic si ori de cate ori se constata prezenta
insectelor si a rozatoarelor;
f) colectarea si transportul reziduurilor potrivit prevederilor legislatiei sanitare. Platformele pentru
colectarea reziduurilor vor fi amplasate la distanta de minimum 10 m de cladirea unitatii;
g) asigurarea curateniei generale si a dezinfectiei mobilierului si a pavimentelor, saptamanal, in unitatile
de anteprescolari si prescolari, iar in unitatile scolare, casele de copii scolari, internatele scolare si
caminele studentesti, inainte de reluarea activitatii dupa vacantele scolare sau la nevoie;
h) in taberele de odihna vor fi asigurate efectuarea curateniei generale si a dezinfectiei mobilierului si a
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
34
pavimentelor inainte de inceperea activitatii si in intervalele dintre serii, precum si pregatirea materiala
corespunzatoare (repararea cladirii, mobilierului, instalatiilor sanitare si electrice, de apa si de
canalizare, a utilajelor si aparatelor blocului alimentar; dotarea cu inventar moale in cantitati suficiente
si de calitate corespunzatoare, cu tacamuri si vesela egale cu numarul consumatorilor; stabilirea modului
si a locului de spalare a inventarului moale; asigurarea apei calde necesare blocului alimentar si
imbaierii saptamanale a elevilor; efectuarea vidanjarii ritmice a foselor septice; asigurarea mijloacelor
adecvate de transport auto pentru aprovizionarea taberei; amenajarea si dotarea corespunzatoare a
cabinetului medical, a izolatorului si a infirmeriei).
In organizarea taberelor de odihna se vor respecta indicatiile medicale cu privire la regimul
climatic favorabil fiecarui copil sau tanar, precum si alte reglementari ale Ministerului Sanatatii (aviz
epidemiologic, consemnarea antecedentelor vaccinale in fisa de tabara, existenta examenelor medicale
periodice la personalul taberei si la cadrele didactice insotitoare, controlul clinic in centre anume
destinate, cu 24 de ore inainte de plecarea in tabara, cu consemnarea intr-un proces-verbal a situatiei
medicale a elevilor si a insotitorilor care pleaca in tabara).
Norme de igiena a procesului instructiv-educativ
(1) In gradinite si case de copii prescolari vor fi respectate urmatoarele perioade de activitati obligatorii:
a) pentru grupele mici: 10-15 minute;
b) pentru grupele mijlocii: 15-20 minute;
c) pentru grupele mari: 20-25 minute;
d) pentru grupele pregatitoare: 25-30 minute.
(2) Pentru grupele mici se va asigura o singura perioada de activitate obligatorie.
(3) Pentru grupele mijlocii si mari se vor asigura doua perioade de activitate obligatorie, cu o pauza de
15 minute intre ele.
(4) Pentru grupele pregatitoare se vor asigura trei perioade de activitate obligatorie, cu o pauza de 15
minute intre ele.
Pentru formele de invatamant primar, gimnazial, liceal, profesional, complementar, postliceal si
universitar, in scopul prevenirii aparitiei manifestarilor de oboseala si surmenaj cronic, este necesar ca
numarul zilnic de ore de activitate scolara, in orar, sa nu depaseasca urmatoarele limite:
a) pentru invatamantul primar:
- clasa I = 3-4 ore pe zi
- clasele a II-a-a IV-a = 4 ore pe zi;
b) pentru invatamantul gimnazial:
- clasele a V-a-a VIII-a = 4-5 ore pe zi;
c) pentru invatamantul liceal, profesional si complementar:
- clasele a IX-a-a XII-a = 5-6 ore pe zi;
d) pentru invatamantul postliceal si universitar:
- 6 ore pe zi.
Activitatea de scriere nu se va desfasura la clasele I-a II-a la prima ora, deoarece este o activitate
obositoare.
Orele de educatie fizica nu vor fi efectuate in prima ora a turei de dupa-amiaza si nici in ultima
ora de curs (indiferent de tura).
Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se vor efectua in perioadele de timp in care elevii
beneficiaza de iluminatul natural.
Situarea a doua ore consecutive ale aceluiasi obiect de studiu va fi evitata.
Se va evita planificarea unui numar mai mare de doua teze pe saptamana, iar pentru clasele la
care sunt prevazute numai doua teze se va planifica o teza pe saptamana.
Tezele si lucrarile de control planificate nu vor fi situate in prima si in ultima zi din saptamana
scolara si nici in doua zile scolare consecutive.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
35
Programul de instruire practica a elevilor din scoli si licee va incepe dupa ora 7,30 si nu va
depasi ora 19,00.
Durata activitatii zilnice de instruire practica va fi de 1-3 ore pentru elevii din invatamantul
gimnazial si de maximum 5-6 ore pentru cei din invatamantul liceal si profesional.
Se interzice efectuarea instruirii practice la locurile de munca cu noxe profesionale sau cu
conditii de munca periculoase ori care reclama pozitii vicioase ale corpului. Se interzice ca elevii sub 16
ani sa faca transporturi manuale intr-o activitate permanenta, care necesita ridicari de greutati mai mari
de 5 kg pentru fete si 10 kg pentru baieti, pe o distanta care nu trebuie sa depaseasca 50 m, cu o
diferenta de nivel de cel mult 4 m.
Inaltimea maxima la care elevii pot ridica manual greutati pe verticala este 0,75 m
Elevii care isi desfasoara activitatea de instruire practica in atelierele scolare sau in intreprinderi
vor fi instruiti periodic si ori de cate ori este necesar pentru cunoasterea si respectarea normelor de
protectia muncii si vor dispune de echipamentul individual de protectie, conform normativelor in
vigoare
La repartizarea pe meserii si locuri de munca, in cadrul instruirii practice, se va tine seama de
starea de sanatate si de posibilitatile de efort ale elevilor la recomandarea medicului, in conformitate cu
criteriile medicale de orientare scolara si profesionala.
Regimul de activitate si de odihna in taberele scolare va fi organizat in functie de varsta, sexul,
capacitatea fizica si starea de sanatate a elevilor. Se va acorda o atentie sporita in supravegherea
elevilor cu deficiente intelectuale sau senzoriale, in situatia cazarii in aceeasi serie a acestora
impreuna cu elevii normali, educatorii raspunzand nemijlocit de securitatea copiilor cu deficiente.


C. IGIENA N COMUNITATE

a) Romania o ar cu igien precar!?
Problemele care pornesc de la igiena precara a romanilor pot avea efecte pe scara mult mai larga.
3 romani din 10 sunt expusi in orice moment la pericolul microbilor si virusurilor ce pot provoca boli
grave - care, in unele cazuri, pot fi mortale.
Igiena trebuie sa fie o constanta a vietii noastre, indiferent de cati ani numaram sau de locul in
care ne ducem traiul. Este esential sa ne invatam copiii sa respecte regulile elementare de igiena; in felul
acesta ii putem feri de un numar mare de afectiuni serioase, cum sunt hepatita A sau afectiunile gastro-
intestinale care din pacate apar destul de frecvent la varsta copilariei. In plus, le formam deprinderi
corecte, pe care le vor aplica si ca oameni adulti. Si cum educatia eficienta se face in primul rand prin
exemplul personal, este important sa constientizam cat de mult conteaza pastrarea igienei personale,
dezinfectia casei sau a mediului in care ne desfasuram activitatea. In felul acesta contribuim la
mentinerea sanatatii noastre dar si a celor din jur, spune dr. Corina Zugravu, medic primar igiena si
alimentatie, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti.
In Romania, in anul de gratie 2011, doar 72% din populatie are acces la reteaua de salubritate.
In anul 1990 procentul era aproape acelasi, adica de 71%. Deci, in 21 de ani nu s-a imbunatatit mai
nimic! Practic, procentul de 72% inseamna ca 3 romani din 10 sunt expusi in orice moment la pericolul
microbilor si virusurilor ce pot provoca boli grave - care, in unele cazuri, pot fi mortale.
Una dintre cele mai grave boli provocate de lipsa conditiilor de igiena este diareea infectioasa.
La nivel mondial, aceasta boala ucide mai multi copii decat o fac HIV-SIDA, malaria si pojarul la un
loc. Astfel, 1,4 milioane de copii mor anual din cauza diareei provocate de apa murdarasi de conditiile
de viata insalubre. Aceasta cifra inseamna ca, in fiecare zi, 4.000 de copii mordin cauza diareei
infectioase sau ca, la fiecare 20 de secunde, un copil moare din cauza acestei boli.
In Romania, mortalitatea cauzata de diareea infectioasa este de 4 ori mai mare decat in Bulgaria
si de 2 ori mai mare decat in Ungaria .
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
36
Evenimentele recente ne confirma, de asemenea ca, problemele care pornesc de la igiena precara
pot avea efecte pe scara mult mai larga. In fiecare an tara noastra este lovita de inundatii; in ultimii 5 ani
au fost inundate 20.000 de locuinte, dintre care 15.600 au fost distruse in totalitate. Pe langa pagubele
materiale pe care le produc, inundatiile transforma zonele afectate in adevarate focare de infectie,
ducand la aparitia bolilor. Zeci de mii de oameni raman fara case, haine si bani - deci fara conditiile
necesare pentru a-si mentine igiena personala si pentru a se proteja de boli

Igiena n comunitate studiaza influenta asupra omului a factorilor naturali si sociali ai
mediului format de centrele populate, elaborand normele igienice menite sa asigure conditii cat
mai salubre ale locului de trai.
Principalele sectoare de activitate in domeniul igienei n comunitate sunt:
- aprovizionarea cu apa a centrelor populate;
- igiena solului;
- protectia sanitara a surselor de apa si evacuarea apelor menajere si industriale;
- igiena aerului centrelor populate si protectia ampotriva impurificarii, in special in zonele
industriale;
- igiena radiatiilor, cercetarea gradului de iradiere a populatiei in general si a persoanelor care
lucreaza in conditii de expunere la actiunea radiatiiler ionizante;
- igiena locuintelor si a cladirilor publice;
- igiena sistematizarii centrelor populate.
Uriasele lucrari de constructii - in industrie ca si in sectorul caselor de locuit - care se
executa azi in tara noastra, se conduc dupa planuri verificate si aprobate de specialistii in igiena
comunala, pentru a fi conforme cu interesele ocrotirii sanatatii.

b) Degradarea mediului: cauze i efecte
Orice deteriorare a mediului n ansamblul su sau a componentelor acestuia pot avea consecine
negative asupra igienei n comunitate i asupra strii de sntate a populaiei.

Poluarea aerului
Cauze: poate fi provocat de factori naturali: erodarea solului, plante i animale (polen, pr, pene,
puf), erupii vulcanice (pulberi, gaze, fum) dar fr consecine notabile. Cea mai grav form de
poluare este cea artificial, provocat de ctre om i de activitile antropice pe care acesta le
desfoar: arderea combustibililor, procesele industriale, transporturile.
Efecte: mai ales atunci cnd poluanii se dizolv n ap sau se precipit sub form de ploaie;
asupra omului consecinele pot fi: simptome respiratorii, cardio vasculare, digestive, nervoase;
creterea temperaturii aerului sau inundaiile pot provoca extinderea bolilor infecioase de tip
salmoneloze i holera.

Poluarea apei
Cauze: apa uzat din sistemul de canalizare, deeurile industriale, ngrminte, pesticide,
activiti gospodreti, dejecii animale
Efecte: eutrofizarea; asupra omului consecinele pot fi: boli bacteriene ( febra tifoid, dizenteria,
holera), boli virotice (poliomelita, hepatita endemic), boli parazitare.

Poluarea solului
Cauze: ambalaje, hrtie, sticl, plastice, metale, petrol
Efecte: transmiterea substanelor poluante prin circuitul sol ap aer vegetaie animale
om i apariia unor boli de provenien uman sau animal.

DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
37
Poluarea fonic produs de zgomotele industriale, comerciale, mijloacele de
transport, surse din locuine,

IV. BOLI CARE POT FI PROVOCATE / AGRAVATE DE IGIENA PRECARA

1. BOLILE SISTEMULUI DIGESTIV
Stomatitele - inflamaii ale mucoasei bucale, determinate de factorii locali traumatici,
microbieni, toxici, chimici sau de unele boli ale ntregului organism (diabet, sifilis, febre eruptive etc.)
Aftele - mici leziuni superficiale, dureroase ale mucoasei, rezultate din spargerea unor vezicule
pline cu lichid
Mrgritrelul - infecie localizat la nivelul comisurii flcilor, dat de un streptococ sau o
drojdie
Gastrita - inflamaie a mucoasei stomacului dat de intoxicaiile cu alcool, tutun sau substane
caustice, consum de alimente alterate, suprancrcarea stomacului, mncruri fierbini etc. De asemenea,
diferitele infecii, strile alergice, mesele neregulate pot cauza gastrite. Boala, n form acut, apare
brusc i se manifest prin indispoziie, grea, regurgitai!, dureri gastrice, dureri de cap, vrsturi.
Netratarea bolii duce la cronicizare i la o vindecare tot mai dificil.
Enterita - se manifest prin inflamarea mucoasei intestinului subire; n enterocolite inflamarea
are loc att la nivelul mucoasei intestinului subire ct i a celui gros, iar n colite este inflamat numai
mucoasa intestinului gros.
Toate aceste boli pot fi provocate de infecii (salmonele, enterococi, colibacili patogeni etc),
intoxicaii, tulburri neuroendocrine, avitaminoze i pot avea un caracter acut sau cronic. Cele acute se
manifest prin crampe care apar brusc dar nu dureaz prea mult. Ele se vindec uor prin administrarea
unor medicamente i respectarea unui anumit regim alimentar dietetic. Cele cronice dau tulburri mai
grave ce afecteaz n special tranzitul intestinal ce se manifest prin constipaie ce alterneaz cu diaree,
dureri abdominale. Profilaxia acestor boli const n evitarea cauzelor ce le provoac i respectarea
regulilor de igien a alimentelor i a apei, mai ales n timpul verii, cnd pericolul de infecii este mult
mai mare.
Ulcerul - se manifest printr-o leziune unic sau multipl n stomac sau duoden i poate avea
cauze locale (edem, corpi strini) sau generale ca rezultat al unor infecii n cazul unor boli: tuberculoz,
sifilis, cancer.
Parazitozele intestinale - sunt provocate de viermii intestinali care consum o parte din hrana
ingerat sau din esuturi. Parazitozele intestinale se manifest prin:
- simptome proprii sistemului digestiv: anorexie (lipsa poftei de mncare) sau, foarte rar, foame
excesiv, dureri abdominale cronice, diaree cronic, prurit anal;
- simptome nervoase: somn agitat, astenie, iritabilitate;
- simptome generale: paloare, slbire, uneori stare febril.

2. BOLILE SISTEMULUI RESPIRATOR
Guturaiul - este o boal infecioas cauzat de un virus i care se transmite prin "ploaia de
picturi" produs prin strnutul bolnavului sau prin tuse. Apare mai frecvent la organismele slbite, la
schimbrile brute de temperatur, umezeal, putnd afecta i cile respiratorii inferioare. Guturaiul
cronic duce la sinuzite, poate fi legat de existena vegetaiilor adenoide, a polipilor; se poate complica,
aprnd astfel faringite, laringite, amigdalite, otite etc.
Amigdalita (inflamarea amigdalelor) - se manifest prin dureri n gt, dureri de cap, temperatur,
indispoziie.
Laringita - se manifest prin vorbire rguit, iar n unele manifestri acute, chiar prin dispariia
vocii pentru scurt timp. Bolnavul are senzaia de arsur n gt, tuse seac, dar nu prezint dureri la
nghiire. Copiii contacteaz mai frecvent i alte boli ale cilor respiratorii: traheite i bronite, care sunt
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
38
inflamaii microbiene sau virale ale mucoasei traheii i a bronhiilor, manifestate prin tuse seac sau cu
expectoraie, dureri, febr. Acestea sunt deseori complicaii ale infeciilor netratate ale cilor respiratorii
superioare.
Pneumonia - este o inflamaie acut a alveolelor pulmonare i apare adesea ca urmare a infeciei
cilor respiratorii superioare. Boala se declaneaz brusc i se manifest prin junghi puternic n picioare,
febr mare, frisoane, respiraie grea, dureri de cap, vrsturi, tuse uscat etc.
Tuberculoza - este o boal contagioas produs de bacilul Koch care este foarte rezistent n
afara organismului. Infectarea se face pe calea aerului de la bolnavii care nu respect regulile de igien:
scuip pe jos, nu acoper gura cu batista cnd tuesc sau strnut. Evoluia bolii este de lung durat i
debuteaz cu o stare general proast, lipsa poftei de mncare, capacitatea de munc scade mult, iar
organismul slbete mult.
Tuberculoza este o boal foarte rspndit n ara noastr. Este foarte important descoperirea
timpurie a tuturor cazurilor. Prin examen radiologie anual (radiologie pulmonar sau radiografie sau
microradiografie - MRF) se asigur o-bun* depistare. Tratamentul prompt asigur evoluia bun.
Prevenirea bolii se realizeaz prin igiena* general (via echilibrat, alimentaie bogat n vitamine,
respectarea repausului, a relaxrii n alternan cu efortul fizic i intelectual) i vaccinarea BCG.
Pentru pstrarea unei stri bune de sntate i prevenirea mbolnvirilor, trebuie respectate
normele generale de igien. Aerul inspirat trebuie s ndeplineasc anumite condiii referitoare Ia
temperatur, umiditate i grad de puritate. Temperatura de 18 - 20 C este optim pentru respiraie; la
temperaturi mai joase apare disconfortul termic, iar temperaturile ridicate determin transpiraii, scznd
randamentul.

De importan major este clirea organismului:
- duul rece, cel puin friciile zilnice cu ap rece;
- gimnastica respiratorie n repaus sau n efort, trgnd aerul pe nas;
- mbrcminte adecvat condiiilor de mediu;
- alimentaie echilibrat n principii nutritive, n vitamine i micronutrieni

3. BOLILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
Hipertensiunea arteriala (HTA). Tensiunea arterial (TA), ca indicator al strii sistemului
cardiovascular, se definete prin dou valori; minim (Tm), njur de 80 mm Hg la adult i ntre 50-70
mm Hg la copil, i maxim (TM), n jur de 120-140 mm Hg la aduli i ntre 80-120 mm Hg Ia copil, n
funcie de vrst. HTA se caracterizeaz prin maxima i minima crescute faa de valorile normale; se
ntlnete la copii in proporie de 1,4 - 11 %, fiind cauzat de ritmul de via, stres, suprasolicitare
colar.
Hipotensiunea arterial : maxima i minima sczute faa de valorile normale; poate fi
consecina unor afeciuni neurologice sau psihice (astenie neurocirculatorie, nevroz); se manifest prin:
ameeli, palpitaii dup eforturi reduse, dureri de cap, oboseal permanent, scderea capacitii de efort
fizic i intelectual, uneori stri de lipotimie (pierderea temporar a cunotinei la cele mai mici stri
emotive).
Migrena reprezint o boal vascular manifestat neurologic i constituie una din cauzele
durerilor de cap; afeciunea este mai mult suprtoare dect grav i determin incapacitate temporar
de activitate, precum i scderea performanelor fizice i intelectuale. Boala este provocat de un spasm
al vaselor din creier (de regul, numai de o singur parte) i este localizat de obicei frontal sau occipital
(n regiunea cefei). Crizele de migren survin periodic i sunt precedate cu cteva minute, pn la cteva
ore, de unele suferine sau semne care prevestesc apariia crizei, cel mai adesea manifestate prin
tulburri ale vederii, fotofobie (bolnavul nu poate privi ctre o surs luminoas natural sau artificial,
deoarece l deranjeaz), ameeli, uoare dificulti n vorbire, greuri, senzaie de vom, somnolen ziua
i insomnie noaptea.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
39
Epistaxisul (hemoragia nazal) este frecvent ntlnit la copii; cauzele pot fi locale (traumatism
nazal, corpi strini intranazali, inflamaii locale, tumori, insolaie) t generale (stri febrile, boli
infectioase severe - grip, rujeol, tuse convulsiv-, boli de snge, boli hepatice, administrarea unor
medicamente).

4. BOLILE SISTEMULUI URINAR
Nefrita este o infiamaie a rinichiului cauzat de un agent patogen localizat la nivelul epiteliilor
renale; n stri grave apare hipertensiune, edeme etc; urina este tulbure i conine hematii; nefritele
netratate pot duce la intoxicri ale organismului i chiar la moarte; se recomand evitarea rcelilor i a
intoxicaiilor.
Cistita este dat de inflamarea vezicii urinare; se manifest prin dureri, mai ales n timpul
urinrii, senzaie de miciune la intervale scurte de timp; urin tulbure.
Litiaza sau caiculoza este determinat de tulburri generale sau locale ce modific starea fizico-
chmic a urinii; se caracterizeaz prin formarea de calculi n sistemul urinar i care provoac leziuni ale
cilor urinare nsoite de dureri, hemoragii, febr etc; boala se ntlnete mai rar la copii.

5. BOILE SISTEMULUI NERVOS
Meningita sau meningoencefalita reprezint inflamaia creierului i a membranei care l
nvelete; se manifest prin: fotofobie, dureri de cap, vrsturi, febr, dureri la coloana vertebral (n
special n regiunea capului) la orice modificare a poziiei (i mai ales la aplecri), convulsii.

6. BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE
Sunt denumite boli infectioase, deoarece agenii lor cauzali sunt microorganismele patogene
(virusuri, bacterii, etc.) i contagioase, putndu-se transmite cu uurin de la o persoan bolnav la alta
sntoas, fie prin contact direct, fie prin contact indirect (lenjerie, vesel etc.)
Rujeola sau pojarul prezint urmtoarele simptome: febr, guturai, tuse, voce uor rguit, ochi
roii iar dup 24 - 48 ore, i o erupie roiatic, uor proeminent, localizat la nceput dup urechi, apoi
Ia fat, gt, torace i abdomen pentru a se
extinde apoi la rdcina membrelor superioare i inferioare. Dup 3-4 zile, erupia se stinge" iar in 10-
12 zile copilul se vindec complet, dac nu survine vreo complicaie pulmonar, otic sau neurologic;
rujeola este din ce n ce mai rar, majoritatea copiilor fiind vaccinai.
Rubeola sau pojrel prezint aceeai simptomatologie ca i rujeola. dar de o intensitate redus
sau incomplet; n plus se constat i inflamarea ganglionilor limfatici, n special n regiunea occipital.
Scarlatina prezint urmtoarele simptome: febr nsoit de vrsturi, dureri la deglutiie, limb
ncrcat, roie - zmeurie, amigdale mari i roii acoperite de un depozit albicios, purulent, urmat la
scurt timp de apariia unei erupii roii catifelate, ncepnd de la obraji i gt, ntinzndu-se apoi pe
torace, abdomen i la rdcina membrelor.
Varicela sau vrsat de vnt se manifest prin: pete mici, rotunde, rspndite neuniform pe tot
corpul i care, Ia scurt timp, se transform n vezicule mici (ca picturile de rou"); veziculele se
ucereaz i se usuc dup 10-20 zile, lsnd pe piele nite cicatrice de un alb sidefiu.
Tusea convulsiv (tuse mgreasc") : accese de tuse spastic, chinuitoare, care duc la crize
severe de asfixie, cu nvineirea feei i ieirea ochilor din orbite", ntrerupte de o inspiraie profund
uiertoare dup care bolnavul elimin o sput mucoas abundent sau are chiar o vrstur.
Oreionul (parotidita epidemic) se manifest clinic prin inflamarea zonelor submandibulare i
preauriculare (aspectul capului copilului sugernd un cap de par"), uni - sau bilateral; inflamaia zonei
este nedureroas, iar tegumentele capt o culoare alb - rozat.
Hepatita viral acut (HVA) este o boal infecioas provocat de ptrunderea i nmulirea n
ficat a unor virusuri. Se cunosc mai multe tipuri de hepatite, fiecare provocat de ctre un virus:
hepatita A denumit i endemic - este provocat de virusul A care ptrunde n organism
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
40
pe cale digestiv;
hepatitele B, C i D - sunt provocate de virusurile B,C, D, care ptrund in organism pe
cale extradigestiv, odat cu sngele transfuzat sau cu injectare n condiii nesterile.
Ajunse n corp, virusurile hepatice ptrund n snge i de aici n ficat, unde se nmulesc rapid i
produc degradarea celulelor hepatice, alterarea metabolismului pigmentilor biliari i creterea lor
considerabil n snge, determinnd apariia icterului (coloraia galben-verzuie a tegumentelor i
mucoaselor oculare i sublinguale), precum i modificarea coloraiei urinei, care devine de nuan brun,
asemntoare berii.
Primele semne ale bolii sunt nespecifice: dispariia poftei de mncare, stare de oboseal, febr,
astenie, dureri de cap, irascibilitate, greuri, dureri abdominale, constipaie i stare febril (37,5 - 38 ).
Alteori, bolnavul se plnge de dureri musculare sau articulare (generalizate sau localizate la unele
articulaii).
Aceast perioad nespecific de debut a hepatitei virale acute se numete perioada preicteric,
deoarece icterul nu apare n aceast faz a bolii; ea dureaz 5-7 zile. n aceast perioad, bolnavii
prezint contagiozitate maxim existnd riscul contaminrii celor din jur.
Perioada icteric se instaleaz dup 5-7 zile; icterul apare progresiv, bolnavul acuznd i dureri
hepatice cauzate de mrirea volumului ficatului. Urmeaz perioada de declin a bolii i apoi
convalescena, stadiu n care dispar majoritatea semnelor caracteristice. Vindecarea leziunilor hepatice
se produce dup 4-6 luni de la debutul bolii.

7. DEFORMRILE COLOANEI VERTEBRALE
Deformrile coloanei vertebrale n plan antero-posterior cu exagerarea curburii fiziologice a
acesteia in regiunea dorsal (toracal) duce la apariia spatelui rotund", iar n formele cele mai
accentuate, la cifoz juvenil, dup cum deformarea ei n plan orizontal d natere la scolioze. Cnd
deformarea este exagerat, apare o gibozitate (cocoa) care de regul este nsoit i de stnjenirea
circulaiei sanguine, de tulburri respiratorii i chiar tulburri nevrotice.
Cauzele acestor deformri sunt:
neglijarea permanent a inutei verticale pe strad i acas;
poziia incorect a elevului n banc;
lipsa de micare;
regim alimentar dezechilibrat sau srac n produse alimentare care conin calciu.

8. TULBURRI OCULARE
Strabismul (ochit ncruciai") reprezint un defect vizual congenital, caracterizat prin
incapacitate ochilor de a se situa i privi in plan paralel, determinndu-l pe copil s-i modifice poziia
capului n mod compensator (capul ntors ntr-o parte i aplecat mult spre un umr). Poate fi bilateral
convergent (ambii ochi privesc spre nas) sau numai unilateral convergent (un ochi privete nainte, iar
cellalt lateral, n sus sau n jos)
Miopia se caracterizeaz prin inabilitatea de a vedea obiectele aflate la distan, din cauza unor
modificri anormale ale diametrelor globilor oculari.
Hipermetropia se caracterizeaz prin inabilitatea de a vedea obiectele situate foarte aproape de ei
i, n special, de a citi.
Astigmatismul constituie un viciu de vedere n care impresiile luminoase care vin, paralele, din
deprtare nu se ntlnesc n acelai punct (focar) de pe retin.

9. BOLILE PIELII SI ALE FIRULUI DE PR
Acneea este o boal a pielii cauzat de inflamaia glandelor sebacee; zonele tipice n care apare
sunt reprezentate de fa, piept i spate. Netratat, acneea severa poate duce la formare de cicatrici
desfigurante, uneori greu de tratat.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
41
Principalele cauze ale acneei sunt:
enzime secretate de Propionebactrium acnes (un microorganism care exista in mod
obinuit pe piele) care transform sebumul n produi iritani pentru piele;
hormonii androgeni stimuleaz creterea glandelor sebacee (responsabile de producerea
sebumului) si secreia de sebum, favoriznd astfel dezvoltarea bacteriilor.
estrogenii, care sunt hormonii feminini, pot ajuta dezvoltarea acneei la fete. Ciclul
menstrual este sub controlul acestor hormoni al cror nivel sanguin variaz in cursul lunii.
Tricofia reprezint o leziune rotund, descuamat, roietic, cauzat de ptrunderea n piele a
unei ciuperci parazite (Tricophyton). Firele de pr se rup n zonele afectate.
Favusul este produs de o alt specie de Tricophyton; se manifest prin mici leziuni de culoare
glbuie, total lipsite de pr (prul devine fragil i se rupe la rdcin); zonele afectate au diametrul de
pn la civa cm, dar pot conflua i determina leziuni ntinse.
Scabia (raia) este o boala contagioasa de piele cauzata de un parazit, Sarcoptes scabiei. Se
transmite prin contactul cu ceva sau cineva pe care exista parazitul. Poate trai pe obiecte pana la 2 zile;
Determin un prurit intens, suprtor, mai ales noaptea. Pe piele pot apare leziuni mici asemntoare
mucturilor de insecte. Ariile afectate pot fi roii datorita scrpinatului. Cele mai afectate regiuni sunt
suprafeele dintre degetele de la mana sau picior, fesele, coatele, regiunea genitala, sub sni (la femei).
Pediculoza este provocat de pduchi; exist mai multe tipuri de pduchi ce afecteaz omul:
pduchii de cap (Pediculus humanis capitis): sunt cei mai rspndii; afecteaz mai ales
copii de 3-10 ani de la grdinie, scoli.
pduchii de corp (Pediculus humanis corporis) triesc n haine unde i depun si oule,
dar se hrnesc la nivelul pielii (mai ales a spatelui, umerilor, taliei), pduchii pubieni (Pthirus pubis ):
vezi capitolul Sntatea reproducerii.
Pduchii sunt duntori nu numai prin neplcerile cauzate de mncrime ci mai ales prin faptul
c sunt ageni transmitori ai unor boli infectioase severe, aa cum este tifosul exantematic.

10. BOLILE TRANSMISIBILE IN COLECTIVITATE

Inceperea noului an scolar asociata cu debutul sezonului rece creste numarul bolilor transmisibile
in randul scolarilor si al prescolarilor.
Acestea pot fi cu cale de transmitere respiratorie sau digestiva.
Dintre bolile cu transmitere pe cale respiratorie cele mai frecvente sunt virozele, cauzate de
obicei de rhinovirusuri, virusul sincitial respirator si virusul gripal. Virozele se pot limita la tractul
respirator superior si atunci se caracterizeaza prin febra, rinoree apoasa, disfagie, tuse seaca, raguseala,
uneori conjunctivita, sau pot afecta si tractul respirator inferior, cu alterarea starii generale, respiratie
dificila si zgomotoasa, agitatie. Evolutia este autolimitanta, tratamentul vizeaza doar simptomele:
antitermice, dezinfectante orofaringiene, dezobstructia cailor respiratorii superioare, aerosoli cu
substante antiinflamatorii, hidratare adecvata si vitaminizare prin consum de fructe, in special citrice.
Antibioticele nu sunt necesare, nu influenteaza evolutia virozelor.

In cazul etiologiei bacteriene, cel mai frecvent implicat este streptococul betahemolitic de grup
A, urmat de pneumococ, Haemophilus influenzae si stafilococ. Debutul in angine sau faringite este
brusc, cu febra inalta, fara tuse, cu disfagie intensa, limfadenopatii mari si dureroase la palpare, rinoree
mucopurulenta, modificarea starii generale. Complicatiile includ otita si sinuzita acuta. Prinderea
tractului respirator inferior se asociaza cu tuse productiva. Uneori diferenta intre etiologia virala si cea
bacteriana nu se poate face doar clinic, de aceea la primele semne de boala se recomanda consultarea
medicului pediatru sau infectionist cu recoltare de exudat faringian si un minim de analize de sange care
orienteaza diagnosticul si oportunitatea inceperii tratamentului antibiotic. In special streptococul trebuie
eradicat pentru a impiedica aparitia epidemiilor de scarlatina, a bolilor poststreptococice la distanta
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
42
(reumatism articular acut, glomerulonefrita) sau a persistentei starii de purtator asimptomatic cu rol in
raspandirea ulterioara a bacteriei. Screeningul la inceputul fiecarui an scolar prin efectuarea de exudat
faringian depisteaza purtatorii de streptococ.
Regulile generale de preventie a bolilor transmisibile pe cale respiratorie includ acoperirea gurii
si a nasului in timpul tusei/stanutului, suflarea corecta a nasului, aerisirea regulata a incaperilor, izolarea
copiilor bolnavi.

Bolile cu transmitere pe cale digestiva apar prin intermediul mainilor murdare, de aceea igiena
riguroasa limiteaza circulatia lor.

Hepatita acuta virala cu virusul hepatitic A evolueaza in epidemii in cadrul colectivitatilor.
Formele clinice cu icter sunt rare si necesita internare si supraveghere in spital, la sectia de boli
infectioase. Formele inaparente sunt cele mai frecvente, de obicei trecand neobservate. Hepatita A poate
fi prevenita prin vaccinare sau administrare de imunoglobuline specifice la contacti.

Parazitozele intestinale se pot raspandi in colectivitati in conditii de igiena precara. Semnele de
boala pot lipsi sau sunt nespecifice: lipsa apetitului, lipsa cresterii in greutate. Spalarea mainilor inainte
de masa si dupa folosirea toaletei, cu apa si sapun, taierea unghiilor scurt trebuie sa fie o rutina pentru
fiecare copil. Examenul coproparazitologic la intrarea in colectivitate trebuie efectuat din 3 probe de
scaun recoltate in zile diferite, deoarece chisturile de paraziti se pot elimina intermitent. Tratamentul
antiparazitar al cazurilor depistate se va adresa si familiilor acestora.

Enterovirozele pot circula in colectivitati, ca si diareea de cauza infectioasa. Cazurile cu
varsaturi si deshidratare se vor interna, restul se trateaza izolate la domiciliu, simptomatic sau, in functie
de caz, cu antibiotice. Se va verifica ulterior eficienta terapiei prin examen coproparazitologic, respectiv
coprocultura de control.
Hepatitele virale (glbinarea) sunt cauzate de virusuri care afecteaz ficatul. Hepatitele
virale sunt frecvente si pot duce, in timp, la imbolnviri grave si chiar moarte.
Hepatitele virale sunt foarte frecvente; practic toat populatia trii noastre trece prin infectia cu
virusuri hepatice.
Hepatitele virale sunt cauzate de virusuri care afecteaz ficatul, determinnd la copii o infectie
care deseori nu este recunoscut, dar la o anumit parte din pacienti evolueaz, in timp, spre
hepatit cronic, ciroz sau cancer hepatic si in cele din urm la moarte.
Calea comun de transmitere a hepatitei tip A sau E este prin fecale - mn - gur; bolnavul de
hepatit elimin prin fecale virusul infectant care este inghitit de ctre persoanele din jur datorit
lipsei de igien, in special nesplarea minilor. Aceste tipuri de hepatit afecteaz copilul mic
acolo unde regulile de igien individual, igien colectiv si igiena alimentatiei sunt ignorate.
Alte tipuri de hepatit viral (B,C,D) se transmit prin lichide biologice, inclusiv sngele si
afecteaz copilul mic atunci cnd:
- mama este purttoare de virus
Copiii nscuti din mame purttoare de virusul hepatitei B se infecteaz in timpul nasterii sau
imediat dup aceea; infectia poate fi prevenit dac copiii sunt vaccinati impotriva hepatitei B. -
in familie sau anturaj sunt purttori de virus
Infectia poate fi transmis de la copiii mai mari prin utilizarea de obiecte in comun; aceast
infectie poate fi prevenit, de asemenea, prin vaccinare.
- cnd copilul primeste injectii fcute cu materiale nesterile.
Infectia se poate transmite accidental prin injectii fcute cu instrumente nesterile, in special cele
fcute de persoane necalificate si in afara unittilor sanitare.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
43
Urmrile in timp ale hepatitelor virale pot fi prevenite:
- in faza de stare a imbolnvirii prin hepatit copiii trebuie s respecte repausul la pat; in aceast
faz se refac celulele hepatice distruse de virus, Repausul la pat ajut procesul de refacere, iar
printii trebuie s ajute copilul s respecte aceast indicatie medical.
- Niciodat si sub nici un motiv nu i se va da copilului mic s bea alcool ca atare sau ca vin tonic
ori in solutii alcolizate deoarece ficatul copilului nu este pregtit s metabolizeze toxicul care
este alcoolul si cu att mai putin dup hepatit.
Hepatitele virale pot fi prevenite prin respectarea igienei (splarea minilor, folosirea latrinelor),
iar pentru un anumit tip (hepatita B) prevenirea se face prin vaccinare.
Deprinderile de igien individual, precum splatul minilor si folosirea latrinelor sunt cheia
prevenirii hepatitelor virale transmise prin mecanismul fecal - oral;
Reducerea numrului de injectii primite de copil este cheia prevenirii hepatitelor dobndite pe
aceast cale. Singurele injectii necesare pentru copilul sntos si normal dezvoltat sunt injectiile
pentru imunizri. Marea majoritate a afectiunilor acute ale copilului mic sunt afectiuni care nu
necesit tratament medicamentos, iar in afectiunile acute care necesit tratament, medicamentele
administrate oral sunt intotdeauna de preferat celor injectabile.
Hepatita viral B poate fi prevenit cu succes prin vaccinare; vaccinarea complet si deci
eficient este alctuit din trei administrri a cte o doz.

11. BOLILE TRANSMISE DE LA ANIMALE

Animalele pot pune n pericol sntatea omului. i nu ne gndim numai la cine i pisic, ci i la
psrile de cas sau la diverse specii de peti decorativi, crescui n acvarii.
Animalele din preajma omului sunt adesea purttoare ale unor bacterii, virusuri, ciuperci sau
parazii, care-i pot provoca o varietate de boli (denumite sub termenul generic de "zoonoze")" Aa este
cazul bolilor care provin de la pisic i de la cine (turbare, febr, numeroase boli parazitare), de la
psrile de apartament (salmoneloze, chlamidioze, encefalite virotice, boli dermatologice).
Cele mai multe boli produse omului de ctre germenii patogeni provenii de la animalele din
preajma iui sunt, n general, lipsite de gravitate i se vindec n cteva zile, cu sau fr tratament
specific. Altele, de gravitate mare, duc fie la o evoluie sever, fie chiar la deces, aa cum este cazul
ciumei, turbrii, tetanosului, antraxului (crbunelui). Dar mai sunt i altele, lipsite de gravitate
(parazitozele, micozele), care determin numeroase mbolnviri cu evoluie ndelungat i care nu dispar
dect tratnd cauza i efectul (deci, i animalul i omul).
Unele dintre mbolnvirile animalelor, posibil transmisibile i la om, pot fi mpiedicate prin
realizarea unor vaccinri eficiente, exact ca n patologia uman (vaccinarea mpotriva turbrii, a
tetanosului).
Prezena permanent a animalelor n preajma omului este responsabil i de bolile alergice, pe
care i le pot produce. Aergenii provenii de la animalele din cas, de la acarieni, din prul mamiferelor i
fulgii psrilor, sunt responsabili, ntr-o bun msur, de frecventele alergii respiratorii (criza
spasmodic, bronit astmatiform sau chiar astm bronic) ale adulilor, dar mai ales ale copiilor.
Inocularea de la pisic Sa om a unui virus, prin zgrieturi ale pielii acute cu ghearele, duce ia
boala cunoscut i sub denumirea de "boala ghearelor de psic'7'denurnire sugestiv pentru posibilitatea
transmiterii ei de la anima! la om. In urma zgrieturilor de pisic (dar, posibil, i prin nepturi sau
mucturi de insecte), apare la locul traumatizat o leziune cutanat, febr i, fapt important; inflamaia
ganglionilor de vecintate (n axil, dac zgrietura a fost la mini, sau inghinal, dac zgrietura s-a
produs la picioare); transmiterea la om se face nu numai prin zgrieturi, ci i prin aplicarea de saliv
animal pe o posibil leziune deschis a tegumentelor umane.
DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
44
Din fericire, boala are o evoluie uoar, iar vindecarea survine de regul dup 2-3 sptmni,
complicaiile posibile (pneumonii, meningite) fiind excepionale. Fiind o boal cauzata de un virus,
tratamentul este limitat numai la combaterea febrei i a durerilor locale.
Relaia privilegiat a cinelui cu omul, contactul permanent dintre acetia, poziia n scara
animal, explic n bun msur faptul c organismul cinelui este receptiv la numeroi germeni,
inclusiv: virusuri, bacterii, fungi, protozoare, viermi (trematode, cestode, nematode), arahnide i insecte
ce au rol de ageni etiologici ai unor boli.
Cteva dintre bolile ce se pot transmite de la cine la om i animale i invers;
viroze; turbarea, jigodia (boala lui Carre), boala iui Aujeszky;
bacterioze: antraxul, tuberculoza, leptospiroza, bruceloza;
micoze; trichofiia (pecingine), microsporoza, histoplasmoza, favusul;
boli parazitare: criptosporidioza, giardioza, toxoplasmoza, echinococoza, trichineloza.


MODUL 2: REALIZAREA UNEI CAMPANII DE IGIEN N
SCOPUL DEZVOLTRII ACESTEIA N COAL
(pornind de la mesajele campaniei Igien acas i la coal: 100%
sntate, 0% microbi)

Scop: Participanii vor acumula informaii, vor exersa abilitile cognitive, participative,
de cooperare i relaionare, comunicative, productive i creative necesare realizrii la
nivelul colilor lor a unei campanii de igien, n vederea participrii la concursul din
cadrul proiectului Igiena acas i la coal

Obiective:
La sfritul acestui modul participanii vor fi capabili s:
- defineasc conceptele utilizate
- dezvolte campania de igien la nivelul colii
- rspund cerinelor campaniei ( de identificare, de coninut, de evaluare), precizate n
regulamentul concursului, astfel nct s asigure realizarea unei campanii eficiente i de
succes
- identifice rolul su pentru promovarea i realizarea campaniei la nivelul colii sale

Activitatea nr. 1: CAMPANIA DE IGIEN N COALA MEA

Scop: Elaborarea complet unui plan de campanie de igien
Timp:
Etape:
A. Se comunic grupului sarcina; sunt notai paii pe care trebuie s i respecte;
sunt definite conceptele utilizate:




DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
45
1. Stabilirea scopului / temei campaniei:
Scopul este o afirmaie cu caracter general cu privire la rezultatele desfurrii
campaniei. Reprezint rezultatul final al campaniei, comportamentul pe care grupul int
l va dobndi dup ce campania s-a ncheiat
2. Planificarea clarificarea problemei care trebuie rezolvat i analizarea
stadiului la care aceasta se afl, pe baza unui studiu:
a. Crearea capacitilor i stabilirea responsabilitilor: CINE?
b. Identificarea opiunilor strategice: CE FAC? modaliti prin care pot
fi realizate obiectivele
c. Fixarea termenelor: CND? data declanrii campaniei, datele
intermediare pentru realizarea obiectivelor / activitilor i data final
de ncheiere a campaniei
d. Stabilirea reelei: grup de sprijin, factori cointeresai: CU CINE?
e. Identificarea principalelor obstacole care pot aprea
f. Strategia de comunicare (radio, TV, online) pe termen:
- scurt: emisiune radio, interviu, comunicat
- mediu: spot TV, emisiune TV
- lung: online blog, concurs, banner, pres scris
3. Stabilirea titlului, sloganului i mesajului campaniei
4. Stabilirea grupului int: copii de gimnaziu, ntre 10 14 ani
5. Stabilirea beneficiarilor: direci i indireci
6. Stabilirea echipei de proiect i a responsabilitilor fiecrui membru.
7. Stabilirea i crearea materialelor PR de promovare a campaniei
8. Elaborarea Diagramei Gantt:
Obiectivele: sunt afirmaii cu privire la comportamentele msurabile / observabile pe care
grupul int trebuie s le demonstreze la finalul campaniei i care conduc ctre realizarea
scopului
Resursele: potenialul de care dispune coala sau la care pot avea acces
9. Finalizarea i evaluarea campaniei (produse, nr. de participani,
activiti etc., implicare, interes)
10. Evaluarea (calitativ i cantitativ) a procesului (campaniei ) i
rezultatelor campaniei din perspective obiectivelor: statistici,
chestionare, interviu, etc. - are ca scop determinarea eficienei; se
analizeaz modul n care activitile au dus la ndeplinirea scopului
11. Feed- back-ul campaniei ce schimbri a produs Campania
12. Sustenabilitatea

Diagrama GANTT

Obiective Activiti Subactiviti Resurse Rezultate Resp. Termene
Materiale Umane Monito
rizare
Eva
luare



DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
46

Procesare:
Participanilor li se vor adresa diferite ntrebri:
- Cum s-au descurcat n realizarea sarcinii?
- Cum au mprit responsabilitile?

ZIUA 3 SMBT, 14. 01. 2012
Activitatea nr. 2: CAMPANIA DE IGIEN N COALA MEA

Scop: Elaborarea complet unui plan de campanie de igien
Timp:
Etape:
B. Prezentarea campaniei
Procesare:
Participanilor li se vor adresa diferite ntrebri:
- Exist o legtur ntre acest exerciiu, viaa lor, planurile lor?
- Prezentarea Scurtei lecii despre relaiile interumane:

Cel mai nesemnificativ lucru: EU
Cel mai important cuvnt: NOI
Cele mai importante 2 cuvinte: V MULUMESC
Cele mai importante 3 cuvinte: TOTUL ESTE IERTAT
Cele mai importante 4 cuvinte: CARE ESTE PREREA VOASTR?
Cele mai importante 5 cuvinte: AI FCUT O TREAB BUN
Cele mai importante 6 cuvinte: VREAU S TE NELEG MAI BINE



MATERIAL INFORMATIV


V. REALIZAREA UNEI CAMPANII DE IGIEN N SCOPUL
DEZVOLTRII ACESTEIA N COAL ( pornind de la mesajele
campaniei Igien acas i la coal: 100% sntate, 0% microbi)

Campania = const ntr-o serie de activiti desfurate ntr-o perioad de timp, centrate pe un
grup int pentru atingerea unor obiective.

Concepte cheie: campanie, scop, obiective, mesaj, slogan, titlu, mesaj, logo, grup int, cadru
temporal, Diagrama GANTT, evaluare, feed- back.




DIRECIA GENERAL EDUCAIE I NVARE
PE TOT PARCURSUL VIEII

__________________________________________________________
47
Activitatea nr. 3: PLANURI DE VIITOR

Scop: Participanii i vor schia un plan de aciune personal la sfritul training-ului de
formare
Timp:
Etape:
1. Participanii completeaz individual planul de aciune
2. Fiecare participant citete planul su de aciune
Procesare:
Participanilor li se sugereaz, n baza planurilor de aciune prezentate, c i pot propune
i elemente de ordin afectiv, spiritual, nu doar practic


MODUL: ncheiere

Scop: Acest modul va oferi participanilor o sintez asupra ntregului training de formare
a experilor n igien i o ncheiere a experienei de nvare. Participanii vor evalua dac
au fost atinse obiectivele i li s-au mplinit ateptrile

Activiti:
- Sinteza training ului de formare
- Evaluarea final
- nchiderea n grupul mare