11/10/2004

CONTINUTUL SI CARACTERISTICILE SERVICIILOR

1. CONCEPTUL DE SERVICII
SERVICIILE POT FI PRIVITE CA OCUPATII SAU INDATORIRI ALE
UNOR PERS. CA FUNCTII, ACTIUNI SAU MUNCI PRESTATE IN FOLOSUL
CUIVA SI NU IN ULTIMUL RAND CA ORGANIZME SAU SUBDIVIZIUNI
FACAND PARTE DINTR-UN ANSAMBLU ADMINISTRATIV SAU ECONOMIC.
DEASEMENEA TERMENUL DE SERVICII ESTE ASOCIAT SI IDEII DE
SECTOR TERTIAR, IN ACEST SENS AVAND 2 ACCEPTIUNI DIFERITE:
(1) REPREZINTA UN ANSAMBLU DE MESERII CARE SE EERCITA
IN CADRUL SOCIETATILOR PRESTATOARE DE SERVICII ( BANCI,
COMPANII AERIENE, TURISM, MEDICALE ETC.) SI
INTREPRINDERI, ARTICOLE SI INDUSTRIALE!
(2) ANSAMBLUL UNITATILOR DE PRODUCTIE INDIVIDUALIZATE
DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC, AL CAROR ACTIVITATE
PRINCIPALA CONSTA IN OFERIREA DE SERVICII SI CARE
CORESPUNDE NOTIUNII STATISTICE DE SERVICII ( CONFORM
OROM ).
O ALTA CLASIFICARE A SERVICIILOR VIZEAZA:
SERVICII INDUSTRIALE-PRESTATE INTREPRINDERILOR PENTRU
BUNA FUNCTIONARE A ACTIVITATII DE BAZA!
SERVICII PRODUCTIVE!
SERVICII FUNCTIONALE- A"UTA LA DESFASURAREA MUNCII
EFECTUATE IN INTERIORUL ECONOMIEI PRIMARE SAU IN
AFARA ACESTEIA.
PRINCIPALA PROBLEMA CARE EISTA IN DEFINIREA
NOTIUNII DE SERVICII SA REFERA LA DELIMITAREA ACESTORA.
MA"ORITATEA DEFINITILOR PUN ACCENTUL PE FAPTUL CA
SERVICIILE SUNT ACTIVITATI AL CAROR REZULTAT ESTE
NEMATERIAL SI DECI NESTOCABIL ( ADICA NU SE CONCRETIZEAZA
IN PRODUSE CU EISTENTA DE SINE STATATOARE).
PRIN COMPARATIE IN CAZUL PRODUCTIEI MATERIALE
(BUNURI) REZULTATUL SE POATE SEPARA DE PROCESUL DE
PROCESUL DE CREARE AVAND O EISTENTA SPATIALA SI
TEMPORALA DISTINCTA.
ASTFEL BUNURILE OBIECTE POT FI DEPLASATE IN
SPATIU ,POT FI STOCATE , IAR CONSUMAREA LOR SE REALIZEAZA
1
DE REGULA IN ALTE LOCURI SI MOMENTE DECAT CELE CARE AU
FOST PRODUSE.
IN CONCLUZIE SE POATE SPUNE CA DIFERENTIEREA
SERVICIILOR DE BUNURI SE POATE FACE IN FUNCTIE DE MAI
MULTE CRITERII:
A) CONTINUTUL ACTIVITATII DESFASURATE SAU
REZULTATUL ACESTEIA!
B) FORMA DE ETERIORIZARE ( DE CONCRETIZARE )!
C) PARTICULARITATILE REALIZARII ACTULUI DE V-C!
D) RELATIA DINTRE PRODUCTIE SI CONSUM.
CU TOATE CA ASTFEL DE DEFINITII POT FI ACCEPTABILE,
EVIDENTIIND DEOSEBIREA DINTRE BUNURI SI SERVICII, ELE NU
SUNT LIPSITE DE AMBIGUITATI.
IN PRACTICA ESTE FOARTE DIFICIL UNEORI IN A
DISTINGE SERVICIILE DE BUNURI DEOARECE IN MOD FRECVENT
AC#IZITIONAREA UNUI BUN INCLUDE SI UN ELEMNT DE SERVICIU,
DUPA CUM IN MOD SIMILAR UN SERVICIU PRESUPUNE
AC#IZITIONAREA SAU PREZENTA UNOR BUNURI.
IN PREZENT EISTA O SERIE DE SERVICII CARE IMBRACA
O FORMA CONCRETA DE EISTENTA ( PALPABILA ), PUNAND SUB
SEMNUL INTREBARII FORMA DE ETERIORIZARE A REZULTATULUI
ACTIVITATII IN CALITATE DE CRITERIU DE DEMARCATIE INTRE
BUNURI SI SERVICII.
E.: CINEMATOGRAFELE, INFORMATIILE, DATELE
INMAGAZINATE IN DISCURI, BENZI MAGNETICE, CARTI ETC. .
CA URMARE SERVICIILE MAI POT FI DEFINITE SI IN FELUL
URMATOR:

(1) ACTIVITATIILE SOCIALE UTILE PRIN CARE SE SATISFAC
NEVOI MATERIALE SI SPIRITUALE ALE INDIVIZILOR!
(2) SC#IMBARI IN CONDITIA UNEI PERSOANE SAU A UNUI
BUN CA URMARE A ACTIVITATII UNEI ALTE UNITATI
ECONOMICE LA CEREREA PRIMULUI AGENT ECONOMIC!
($) ACTIVITATE CE SE CONCRETIZEAZA CA URMARE A UNEI
RELATII DIRECTE DINTRE UTILIZATOR SI PRESTATOR
(PRODUCATOR)!PRESTATIA SE REALIZEAZA INSA LA
COMANDA SPECIALA A UTILIZATORULUI!
(4) REZULTATUL UNEI ACTIVITATI UMANE AVAND CA
DESTINATIE VANZAREA PRIN MECANIZMELE PIETEI SAU
DISTRIBUITE PRIN MECANIZME, INSTITUTII, PROGRAME
SPECIAL CONSTITUITE!
(%) O PRESTATIE SUPUSA SC#IMBULUI, IN ESENTA
INTANGIBILA SI CARE NU DA LOC NICI UNUI TRANSFER
DE PROPRIETATE.
2
2.CLASIFICAREA SERVICIILOR


A) SERVICII PRODUCTIVE & ACELE SERVICII PRIN CARE SE
CREAZA SAU SE ADAUGA VALOARE PRODUSELOR ( A"UTA
LA MENTINEREA, CONSERVAREA VALORII ACESTOR BUNURI
ETC.)!
B) SERVICII NEPRODUCTIVE & REPREZINTA O ACTIVITATE
DEPUSA IN RAMURILE DE SERVIRE SOCIAL- CULTURALE,
SANITARA ETC. ( ESTE UTILA SOCIETATII DAR SE
CONSIDERA CA NU CREAZA VENIT NATIONAL ) !
C) SERVICII COMERCIALE & REPREZENTAND ACTIVITATILE CE
INSOTESC PROCESUL DE COMERCIALIZARE COMPLETANDU-
L SI FACILITAND ACTUL DE V-C!
D) SERVICII DE MAR'ETING & REPREZINTA ANSAMBLUL
ACTIVITATIILOR PE CARE PRODUCATORII SAU
DISTRIBUITORII LE OFERA UTILIZATORULUI PENTRU CA
FOLOSIREA MARFURILOR SA FIE CAT MAI EFICIENTA.
1(/10/2004
CARACTERISTICA SERVICIILOR
SERVICIILE REPREZINTA UN DOMENIU PARTICULAR IN
ACTIVITATIILE DIN CADRUL ECONOMIC.
ELE IMBRACA O SERIE DE CARACTERISTICI SPECIFICE CE
DECURG ATAT DIN SPECIFICUL MUNCII PRESTATE CAT SI DIN
TRASATURILE SI MODUL DE COMERCIALIZARE A ACESTORA. ASTFEL
CARACTERUL MUNCII ) PRODUCTIVA SAU NEPRODUCTIVA, REPREZINTA
UN CRITERIU DE DELIMITARE.
EISTA ASTFEL SERVICII PRODUCTIVE SI SERVICII
NEPRODUCTIVE! SERVICII COMERCIALE (SERVICII CARE INSOTESC
PROCESUL DE COMERCIALIZARE ) SI SERVICII DE MAR'ETING (SERVICII
CE A"UTA UITLIZATORUL SA FOLOSEASCA BUNURILE SI SERVICIILE CAT
MAI EFICIENT ).
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE SERVICIILOR SUNT:
A) FORMA NEMATERIALA.
$
- ACEASTA CARACTERISTICA SE REFERA LA FAPTUL CA SERVICIILE
NU SE CONCRETIZEAZA IN BUNURI CU EISTENTA DE SINE
STATATOARE (OBIECTUAL), CI SE MANIFESTA SUB FORMA UNOR
ACTIVITATI SAU FAZE ALE PROCESULUI DE PRODUCTIE SAU DE
CONSUM.
- ACEASTA CARACTERISTICA A DUS LA DENUMIREA COMERTULUI
CU SERVICII DREPT COMERT INVIZIBIL, COMERT CE ESTE MAI
GREU DE CONTROLAT SI CUANTIFICAT
B) NESTOCABILITATEA
- NEAVAND FORMA MATERIALA SERVICIILE NU POT FI STOCATE IN
VEDEREA UNUI CONSUM ULTERIOR!
- ACEASTA CARACTERISTICA PREZINTA O SERIE DE AVANTA"E
(EFICIENTA RIDICATA ) CA URMARE A ABSENTEI DISTRIBUTIEI
FIZICE, DE MANIPULARE A LOR, CREAREA UNOR SPATII DE
DEPOZITARE, ABSENTA C#ELTUIELILOR NECESARE
ACTIVITATILOR DE MAI SUS, ETC. ) CAT SI DEZAVANTA"E
(ASIGURAREA UNUI EC#ILIBRU INTRE CERERE SI OFERTA,
PIERDERI DE MI"LOACE UMANE SI MATERIALE, ABSENTA
STOCURILOR, ADAPTAREA OFERTEI LA FLUCTUATIILE CERERII)
C) PERISABILITAETA (NONDURABILITATEA)
- SERVICIILE DISPAR IN MOMENTUL INCETARII ACTIUNII
PRODUCATORILOR, TOTUSI EISTA SERVICII (PRESTATII) CARE AU
UN CARACTER MAI DURABIL CUM AR FI: ASIGURARILE,
GARANTIILE FINANCIARE, PROTECTIA "URIDICA, SANATATE,
APARARE NATIONALA, POLITIE, ETC.
D) INTANGIBILITATEA
- SERVICIILE NU POT FI PERCEPUTE CU UNUL DIN SIMTURILE FIZICE!
ABSENTA UNOR PROPRIETATI TANGIBILE FACE IMPOSIBILA
APREIEREA SI VERIFICAREA CALITATII UNUI SERVICIU INAINTE DE
CUMPARARE SAU C#IAR DE CONSUM!
- DATORITA ACESTEI CARACTERISTICI, UNEORI APARE
NEINCREDEREA CLIENTULUI SI CORESPUZATOR ABSENTA
DECIZIEI DE CUMPARARE! IN ACESTE CONDITII FURNIZORUL DE
SERVICII TREBUIE SA DEPUNA EFORTURI SPORITE PENTRU A
GASTIGA INCREDEREA CLIENTULUI SI A REDUCE GRADUL DE
INCERTITUDINE CE EISTA LA NIVELUL CLIENTILOR PRIN
SUPRALICITAREA CALITATILOR SERVICIILOR,
CARACTERISTICILOR EC#IPAMENTELOR, NIVELUL PRETURILOR,
ETC.
4
E) COINCIDENTA IN TIMP SI SPATIU A PRODUCTIEI SERVICIILOR
SI CONSUMULUI LOR. (S.N. INSEPARABILITATE SAU
INDIVIZIBILITATE )

- ACEASTA CARACTERISTICA PRESUPUNE SIMULTENAITATEA
EECUTIEI SI CONSUMARII SERVICIULUI IMPREUNA CU PREZENTA
IN ACELASI LOC A PRESTATORULUI SI BENEFICIARULUI.
- ACEASTA CARACTERISTICA ARE REPERCURSIUNI ATAT ASUPRA
VOLUMULUI ACTIVITATILOR DESDFASURATE CAT SI ASUPRA
SATISFACERII NEVOI SOCIALE PENTRU ANUMITE SERVICII!
- CONSECINTELE ACESTEI CARACTERISTICI REZULTA SI DIN
NEASIGURAREA EC#ILIBRULUI SPATIAL ( NR DE LUCRATORI /M
2
,
SPATII COMERCIALE, ETC) .
F) INSEPARABILITAETA SERVICIULUI DE PERSOANA
PRESTATORULUI
- ACEASTA CARACTERISTICA CONDUCE LA INCETAREA UNUI
SERVICIU DIN MOMENTUL INC#EIERII ACTIUNII PRESTATORULUI!
- COMERCIALIZAREA SERVICIILOR PRESUPUNE ASTFEL UN
CONTACT DIRECT INTRE PRODUCATOR (PRESTATOR) SI
BENEFICIAR, PRECUM SI O PARTICIPARE NEMI"LOCITA ACTIVA A
CLIENTULUI LA REALIZAREA SERVICIULUI!
- DEASEMENEA CARACTERISTICA PRESUPUNE UN EFORT CONTINUU
DE ADAPTARE A PRESTATORULUI , LA CERINTELE SI
PERSONALITATEA FIECARUI CLIENT! NU DE PUTINE ORI,
CALITATEA SERVICIULUI SI SATISFACTIA CONSUMATORULUI
REZULTA IN FUNCTIE DE MODUL IN CARE CEI DOI S-AU FACUT
INTELESI!
- IN ACESTE CONDITIE ESTE NECESARA O BUNA CUNOASTERE A
NEVOILOR PIETEI SI O RIGUROASA DELIMITARE A SFERELOR DE
ACTIUNE DEOARECE ACELASI PRODUCATOR NU-SI POATE OFERI
SERVICIILE PE MAI MULTE PIETE IN MOD DIRECT.
G) ETEROGENITATEA
- REPREZINTA FAPTUL CA SERVICIILE SUNT CONSTITUITE DIN
ACTIVITATI CU UN CONTINUT FOARTE VARIAT, DAR SI DIN
FAPTUL CA ACELASI SERVICIU PREZINTA O VARIATIE
DEPENDENTA DE PERSOANA PRESTATORULUI SI / SAU
UTILIZATORULUI
TOATE ACESTE CARACTERISTICI AU FOST SI SUNT INFLUENTATE
ATAT DE PATRUNDEREA PROGRESULUI TE#NIC (AUTOMATIZAREA,
%
MECANIZAREA , ETC.) CAT SI CONTRIBUTIILE TOT MAI MARI ALE MUNCI
MANUALE PENTRU ANUMITE SERVICII.
DEASEMENEA O IMPORTANTA MA"ORA O AU INDEMANAREA,
TALENTUL, PRICEPEREA SI PASIUNEA CU CARE PRESTATORUL EECUTA
SERVICIILE RESPECTIVE.
DE AICI DIFICULTATEA DE STANDARDIZARE A SERVICIILOR.


LOCUL SI ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA MODERNA
A. SERVICIILE SI SECTORUL TERTIAR
INTEMEIETORUL CLASIFICARII SECTORIALE A
RAMURILOR ECONOMICE SI RESPECTIV A SERVICIILOR A FOST
JEAN FOURASTIE.
CONFORM TEORIEI ACESTUIA ECONOMIA SE IMPARTE IN
TREI SECTOARE DISTINCTE AVAND UN COMPORTAMENT
ECONOMIC DIFERIT:

1. SECTORUL PRIMAR: AGRICULTURA, VANATOARE,
PESCUIT!
2. SECTORUL SECUNDAR: CONSTRUCTII, IND. ETRACTIV!
$. SECTORUL TERTIAR: SECTORUL CORESPUNZATOR
SFEREI SERVICIILOR! SECTOR CE INCLUDE CELELALTE
ACTIVITATI CARE NU AU FOST CUPRINSE IN CELELALTE
SECTOARE MENTIONATE ANTERIOR.
FIECARE SECTOR PREZINTA UN COMPORTAMENT ECONOMIC
CARACTERIZAT PRIN NIVELUL SI DINAMICA PRODUCTIVITATII MUNCII )
CRITERIU DE BAZA ) PRIN NIVELUL PROGRESULUI TE#NIC SI PRIN
RECEPTIVITATE FATA DE NOU.
ASTFEL:

- SECTORUL PRIMAR SE CARACTERIZEAZA PRINTR-UN NIVEL SI O
DINAMICA A PRODUCTIVITATII MUNCII LA COTE MEDII, IAR
GRADUL DE PATRUNDERE AL PROGRESULUI TE#NIC ESTE MEDIU!
- SECTORUL SECUNDAR PREZINTA NIVELURI SI CRESTERI ALE
PRODUCTIVITATII MUNCII LA COTE RIDICATE, INREGISTREAZA
TOTODATA CEL MAI INALT GRAD DE PATRUNDERE A
PROGRESULUI TE#NIC!
*
- SECTORUL TERTIAR PREZINTA COTE RELATIV MODESTE IN CEEA
CE PRIVESTE NIVELUL SI CRESTEREA PRODUCTIVITATII MUNCII SI
O RECEPTIVITATE OSCILANTA FATA DE PROGRESUL TE#NIC.


2%+10+2004
SERVICIILE SI SECTORUL TERTIAR
-,-./0.1234-
PRIMUL MODEL AL CLASIFICARII SECTORIALE PREZINTA ANUMITE LIMITE
CUM AR FI
:
- CRITERIILE DE SEPARARE A RAMURILOR PE SECTOARE NU SUNT
FOARTE CLARE SI COMFORME CU REALITATEA (SECTORUL
TERTIAR ARE O RECEPTIVITATE FATA DE PROGRES MULT MAI
MARE)!
- SECTORUL TERTIAR ESTE PREA MIC PT A CUPRINDE TOATE
SERVICIILE (INVATAMANT, CERCETARE, TURISM,
TELECOMUNICATII ETC.), SFERA SERVICIILOR INCLUZAND IN
ACEST SECTOR SI O SERIE DE ACTIVTATI NEMATERIALE
DESFASURATE IN SECTOARELE 1 SI 2!
- DIMENSIUNILE SFEREI SERVICIILOR SED MODIFICA PERMANENT IN
SENSUL LARGIRII EI! ATAT CA REZUL5TAT AL CRESTERII DE
NEVOI DE SERVICII CAT SI PE SEAMA PRODUCTIEI MATERIALE
INCLUSIV A TRANSFORMARILOR CE AU LOC IN STRUCTURA
ACESTEIA.
DE ACEEA ACEASTA DEZVOLTARE SI MULTIPLICARE A SERVICILOR
DE APARITIE DE NOI CATEGORII PRECUM SI RITTMURILE DIFERITE DE
EVOLUTIE ALE ACTIVITATILOR COMPONENTE AU ACCENTUAT
ETEROGENITATEA ACESTEI SFERE DETERMINAND NOI ABORDARI.




6
III I
II

ASTFEL NOILE ABORDARI AU DUS LA:
1. SCINDAREA SECTORULUI TERTIAR (DESPRINDEREA DIN CADRUL LUI A
UNOR SERVICII CU CARACTER SPECIAL SI CONSTITUIREA LOR INTR-UN
SECTOR DISTINCT NUMIT SECTOR CUATERNAR). ACEST SECTOR
CUPRINDE RAMURILE CELE MAI DINAMICE ALE SERVICIILOR
CONSIDERATE A FI PURTATOARE DE PROGRES. E.:CERCETAREA
STIINTIFICA, INVATAMANTUL, TELECOMUNICATIILE , PRODUCTIA DE
SOFT7ARE, ETC.
2. GRUPAREA SERVICIILOR CE PREZINTAO EVOLUTIE CU RITMURI MAI
LENTE, IN CEL DE-AL TREILEA SECTOR. E.:SANATATE, CULTURA,
ACTIVITATI LEGATE DE PETRECEREA TIMPULUI LIBER, EDUCATIE, ETC.
OBSERVATIE:DATORITA IMPLICARI OMULUI PREGNANT IN ACESTE
SERVICII SI INFLUENTA ACESTORA ASUPRA OAMENILOR SECTORUL
CUATERNAR SE MAI NUMESTE SI SECTOR AL GRI"II PENTRU OM.
DIMENSIUNILE SERVICIILOR.INTREDEPENDENTE SI TENDINTE IN
EVOLUTIA ACESTORA
MODUL DE CARACTERIZARE AL DIMENSIUNII SI EVOLUTIA
SECTORULUI DE SERVICII SE REALIZEAZA CU A"UTORUL UNOR
INDICATORI.
DATORITA NUMARULUI FOARTE MARE DE RAMURI ALE ECONOMIEI
CUPRINS IN SFERA SERVICILOR , MODUL DE UTILIZARE AL
INDICATORILOR ESTE LIMITAT.EISTA O SERIE DE INDICATORI
CONSIDERATI MAI EPRESIVI IN CEEA CE PRIVESTE CARACTERIZAREA
DIMENSIUNILOR SI EVOLUTIA ACESTUI SECTOR.
A. POPULATIA OCUPATA (PONDEREA POPULATIEI OCUPATE IN
SECTORUL SERVICIILOR FATA DE TOTALUL POULATIEI).

ACEST INDICATOR REALIZEAZA O ANALIZA DINAMICA A EVOLUTIEI
SI DISTRIBUTIEI PE SECTOARE A POPULATIEI!TENDINTA ESTE DE
CRESTERE DE LA AN LA AN!

B. PARTICIPAREA SERVICIILOR LA CREAREA P.I.B. (PONDEREA
SERVICIILOR IN P.I.B.)
CU A"UTORUL ACESTUI INDICATOR SE POT CARACTERIZA
DIMENSIUNILE GLOBALE ALE SECTORULUI SERVICIILOR.
PROPORTIA PARTICIPARII SERVICIIOR LA REALIZARE A P.I.B.-
ULUI REFLECTA POTENTIALUL, STRUCTURA SI CARACTERUL
(
DEZVOLTARII ECONOMIEI SI TOTODATA DOVEDESTE EFICIENTA
INALTA A ACTIVITATIILOR DESFASURATE IN ACEST SECTOR.
C. MARIMEA FONDURILOR FIXE EXISTENTE ACEST INDICATOR
ASIGURA O EVALUARE GLOBALA A DIMENSIUNILOR SECTORULUI,
CA EPRESIE A RESURSELOR MATERIALE, ANGA"ATE, PRECUM SI
RAPORTUL ACESTORA CU CELE DIN ALTE SECTOARE.
INTERDEPENDENTA DINTRE SERVICII SI CELELALTE SECTOARE SE
REGASESTE LA TOAE NIVELURILE, IAR DEZVOLTARE A SERVICILOR ESTE
INFLUENTATA SI INFLUENTEAZA LA RANDUL EI PROGRESUL SI EFICIENTA
ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CELELALTE SECTOARE.
EISTA ASTFEL UN SISTEM DE LEGATURI CE SE STRUCTUREAZA PE 2
DIRECTII PRINCIPALE SI ANUME:
1- IMPACTUL SERVICIILOR ASUPRA OMULUI CU NEVOILE SALE!
2- IMPACTUL SERVICIILOR IN PROCESUL DE PRODUCTIE PROPRIU-ZISA.
ASTFEL SERVICIILE SALE AFLA INTR-UN RAPORT ORGANIC CU
PRODUCTIA MATERIALA, ELE EERCITANDU-SE IN INTERIORUL
INTREP. SI INTR-UN RAPORT FUNCTIONAL INTRE OAMENI SI
INTREPRINDERI.
ASTFEL SERVICIILE REPREZINTA O CAUZA SI UN EFECT ALE
INDUSTRIALIZARII , AL CRESTERII SI MODERNIZARII PRODUCTIEI.
SERVICIILE SUNT IMPLICATE SI IN SATISFACEREA NEVOILOR DE
CONSUM ALE POPULATIEI.
SATISFACEREA ACESTOR NEVOI SI TREBUINTE PRESUPNE
DEZVOLTAREA ACESTOR SERVICII STRICT LEGATE DE
ACTICVITATEA UMANA, DAR SI ASERVICIIOR ADIACENTE
(CURATENIE, TRANSPORT, GOSPODARIREA LOCALITATIIILOR,
SPALATORIE, CURATATORIE ETC.)
CA URMARE TREBUIE EVIDENTIAT FAPTUL CA DEZVOLTAREA
SERVICIILOR SE PRODUCE SUB IMPACTUL REVOLUTIEI TE#NICO-
STIINTIFICE.
ACEST ARGUMENTEAZA IDEEA INTEGRARII SI INTERACTIONARII
SECTORULUI SERVICIILOR CU ANSAMBLUL ECONOMIC SI SOCIAL.
IN PREZENT SEREVICILE SUNT CONSIDERATE UN FACTOR DE
PROGRES SI DE STIMULARE A CRESTERII ECONOMICE. IN TARILE
FOARTE DEZVOLTATE ACESTE SERVICII SE SUBSTITUIE INDUSTRIEI
AVAND ROLUL DE MOTOR AL DEZVOLTARII SOCIALE.
IN FUNCTIE DE CONTINUTUL LOR SI DE ACORDUL LOR LA
CRESTEREA ECONOMICA SERVICILE SUNT IMPARTITE IN DOUA
CATREGORII:

A) SERVICII CU PRESTATIE INTENSIVA IN MUNCA (ACESTE
SERVICII PRESUPUN UN VOLUM MARE DE MUNCA MANUALA).
B) SERVICII CU PRESTATIE INTENSIVA IN INTELIGENTA.
8
DE ACEEA ESTE GREU DE CUANIFICAT EFORTUL
PRESTATORILOR DE SERVICII.
DE ACEA MAREA MA"ORITATE A SERVICILOR SUNT SPRI"INITE
PRIN ACORDAREA DE SUBVENTII, REDUCERE DE TAE ETC.
ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIE INSA POATE FI
ARGUMENTAT SI PRIN CONTRIBUTIILE ACESTORA LA
VALORIFICAREA SUPERIOARA A RESURSELOR NATURAL-MATERIALE
SERVICIILE CONTRIBUIE DE ASEMENEA LA CONSERVAREA
BUNURILOR MATERIALE LA SPORIREA VALORILOR DE
INTREBUINTARE, LA RIDICAREA RANDAMENTULUI DE CONSUM, ETC.
DE ACEEA SERVICIILE CONTRIBUIE LA SPORIREA EFICIENTEI
INTREGII ACTIVITATI DESFASURATE IN ECONOMIE.






10
SECTORUL
SERVICIILO
R
I
II
III
IV
SISTEMUL DE INTERDEPENDENTA DINTRE SECTOARELE
SERVICIILOR SI
CELELALTE DOMENII DE ACTIVITATE :
1. REVOLUTIA TE#NICO-STIINTIFICA
2. NEVOILE PRODUCTIEI
$. MEDIUL INCON"URATOR
4. NEVOILE POPULATIEI.

0(+11+2004
PIATA SERVICIILOR
1.CARACTERISTICILE PIETEI SERVICIILOR
REPREZINTA SFERA ECONOMICA IN CARE NEVOILE DE CONSUM
PT. SERVICII ALE OAMENILOR APAR SUB FORMA CERERII, IAR
PRODUCTIA SUB FORMA OFERTEI.
DIN CONFRUNTAREA CELOR 2 LATURI SE FINALIZEZA
TRANZACTII PRIN INTERMEDIUL ACTELOR DE VANZARE )
CUMPARARE.
DIN PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL NU EISTA DEOSEBIRI
INTRE PIATA SERVICIILOR SI PIATA BUNURILOR.
IN CAZUL AMBELOR EISTA:
-PIATA POTENTIALA!
-PIATA REALA (EFECTIVA)!
-PIATA INTERNA!
-PIATA INTERNATIONALA!
-PIATA PRODUCATORIULOR (VANZATORILOR)!
11
-PIATA CONSUMATORILOR (CLIENTILOR)!
-PIATA NOUA!
-PIATA DE TESTARE!
-PIATA DE TESTARE!
-PIATA EITENTA!
STRUCTURA PIETEI SERVICIILOR
POATE FI CERCETATA, ANALIZATA SI IN FUNCTIE DE TIPUL
SERVICIILOR CARE FAC OBNIECTUL ACTELOR DE VANZARE )
CUMPARARE.
IN GENERAL PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PIETEI
SERVICIILOR SUNT:
1.PIATA SERVICIILOR NU INCLUDE IN TOTALITATE SFERA
SERVICIILOR EISTAND SI SERVICII NON&MARFA (SAU NON-
MAR'ET) COMERCIAL
E: SERVICIILE PUBLICE SI PRIVATE CE NU SE COMERCIALIZEAZA
DATORITA UNOR CARACTERISTICI APARTE, SERVICIILE PE CARE
SI LE FAC OAMENII LOR INSISI (CU TITLU GRATUIT).
2.PIATA SERVICIILOR UTILIZEAZA O MARE VARIETATE DE
INDICATORI PT. A EPRIMA DIMENSIUNILE SI DINAMICA
ACESTEIA (FENOMEN CARE SE NUMESTE COMENSURAREA
INDICATORILOR).
E: ASTFEL PT. CUANTIFICAREA OFERTEI SERVICIILOR DE
TRANSPORT SE FOLOSESC INDICA9TORI DIVERSI CE SE REFERA
LA: NR. MI"LOACELOR DE TRANSPORT, CAPACITATEA
ACEESTORA, TIPUL ACESTORA, NR. LUCRATORILOR IMPLICATI,
NR. BAZELOR, ETC..
DATORITA ACESTUI LUCRU ACEASTA PIATA NU POATE FI
CARACTERIZATA PRINTR-UN SINGUR INDICATOR.
$.PIATA SERVICIILOR PREZINTA O SERIE DE ELEMENTE
CANTITATIVE SI CALITATIVE CE SUNT ADESEA GREU DE
EVALUAT (C#IAR SI CU A"UTORUL INDICATORILOR).
E: APRECIEREA POZITIEI UNEI FIRME SAU C#IAR A UNEI TARI PE
O ANUMITA PIATA DE SERVICII.
4.MODUL DE MANIFESTARE AL CONCURENTEI
12
IN PRIMUL RAND , CONCURENTA SE MANIFESTA PE PIATA
SERVICIILOR PRIN PRETURI, VALOAREA DEPINDE DE CANTITATEA
PRODUSELOR SI BUNURILOR DE CARE DISPUNE UN INDIVID.
UN ELEMENT IMPORTANT AL STABILIRII PRETURILOR SI DECI AL
CONCURENTEI IL REPREZINTA FAPTUL CA SERVICIILE NU SUN
TOMOGENE SI DECI NU SUNT COMPARABILE.
%.INTRAREA LIBERA A RAMURILOR SI LIBERA CIRCULATIE A
CAPITALURILOR
TORUSI IN MULTE SECTOARE ALE SERVICIILOR ACESTEA SUNT
INGRADITE DATORITA COSTURILOR FOARTE MARI DE INTRARE SI
DE IESIRE DE PE ACEEA PIATA
22+11+2004
OFERTA DE SERVICII
TARIFE PT. SERVICII
1. TARIFUL REPREZINTA DENUMIREA UZUALA PRIN CARE SERVICIILE
SUNT AC#IZITIONATE. IN AFARA DE TARIFE MAI EISTA SI ALTE
DENUMIRI UTILIZATE PT. A DESEMNA PRETUL PE CARE UN CUMPARATOR
IL OFRERA PT. SERVICIUL PRESTAT:
- PRET PT. SERVICIILE DE ALIMENTATIE PUBLICA!
- TAA PT. SERVICIILE A CAROR VALOARE INTRA IN COMPETENTA DE
STABILIRE A ORGANELOR FINANCIARE. TAA ARE UN CARACTER FISCAL
SI SE VARSA LA BUGETUL STATULUI.
2. REDEVENTA REPREZINTA CONTRAVASLUAREA SERVICIILOR LEGATE
DE AC#IZITIONAREA UNOR LICENTE, FRANCIZE, ETC., PLATA FACANDU-SE
DE REGULA SUB FORMA UNEI COTE PROCENTUALE DIN CIFRA DE AFACERI
OBTINUTA.
IN CADRUL ECONOMIEI DE PIATA TARIFELE SERVICIILOR CA SI
PRETURILE BUNURILOR SUNT STABILITE LIBER INTRE VANZATOR SI
CUMPARATOR.
ASTFEL DIN PUNCT DE VEDERE AL VANZATORULUI DECIZIA DE
STABILIRE TREBUIE SA TINA SEAMA SI DE C#ELTUIELILE PRILE"UITE DE
PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE, TAELE SI COTELE DE IMPUNERE CE7
TREBUIESC ACOPERITE, PRECUM SI MAR"ELE DE PROFIT ALE ACESTUIA.
1$
IN AFARA ACESTOR ELEMENTE MAI EISTA SI ALTI FACTORI CARE
INFLUENTEAZA ACEASTA DECIZIE SI ANUME:
- PRETURILE PRACTICATE DE CONCURENTA!
- RAPORTUL DINTRE CERERE SI OFERTA.
DIN PUNCT DE VEDERE AL CUMPARATORULUI TARIFUL ESTE
APRECIAT SI ACCEPTAT SI IN FUNCTIE DE UTILITATEA CI CALITATEA
SERVICIULUI, VENITURIULE ACESTUIA, COMPARATIA CU PRETUL
BUNURILOR CARE CONCUREAZA SAU SUBSTITUIE SERVICIUL RESPECTIV
SI NU IN ULTIMUL RAND EFORTUL DE A SI-L FACE SINGUR.
IN AFARA DE ACESTE ELEMENTE IN PRACTICA GASIREA UNUI NIVEL AL
TARIFULUI ACCEPTABIL PT. AMBELE PARTI SI CARE SA PERMITA O
EVENTUALA EC#ILIBRARE A CERERII CONSUMATORILOR CU OFERTA
PRODUCATORILOR REPREZINTA O PROBLE,MA DE CAUTARE CARE CEL
MAI ADESEA SE TRADUCE PRIN TIMP SI C#IASR C#ELTUIELI.
UN PUNCT DE PLECARE IN GASIREA TARIFULUI DE EC#ILIBRU IL
REPREZINTA METODA MAR"EI DE PROFIT ADAUGATA LA COSTURI.
METODA CONSTA IN STABILIREA SAU CALCULAREA UNUI TARIF PLECAND
DE LA COSTURIULE UNITARE INCLUSIV TAELE SI IMPOZITILE LA CARE
SE ADAUGA O MAR"A DE PROFIT. LA PRETUL ASTFEL STABILIT SE
ADAUGA TVA-UL CORESPUNZATOR.
TOTUSI ASCEASTA METODA NU RASPUNDE INTREBARII: :CAT DE MARE
TREBUIE SA FIE MAR"A DE PROFIT;<
O METODA CARE POATE OFERI UN RASPUNS LSA ACEASTA INTREBARE
POARTA NUMELE DE METODA VENITULUI SI COSTULUI MARGINAL.
REGULA DE BAZA A ACESTEI METODE PT. AS MAIMIZA PROFITUL ESTE
DE A FIA TARIFUL LA UN NIVEL CARE PERMITE VANZAREA TUTUROR
PRODUSELOR , SERVICIILOR PT. CASER VENITUL MARGINAL SE ASTEAPTA
SA FIE EGAL CU COST5UL MARGINAL.
VENITUL MARRGINAL REPREZINTA VENITUL SUPLIMENTAR CE SE
ASTEAPTA A FI OBTINUT DIN VANZAREA UNEI CANTITATI DE SERVICII IN
PLUS FATA DE ASTEPTARI.
COSTUL MARGINAL ESTE COSTUL SUPLIMENTAR PE CARE
VANZATORUL IL SUPORTA PT. A PUTEA REALIZA CERSTERE9A
RESPECTIVA A CONTITATI DE PRODUSE SAU SERCVICII.
IN PRACTICA PT. A PUTEA TINE S7EAMA SI DE ANUMITE
PARTICULARITATI LAE CERERII SI OFERTEI SE FOLOSESTE METODA
DIFERENTIERII TARIFELOR PT. ACELASI TIP DE SERVICII, SERVICII
COMPLEMENTARE SAU SERVICII SIMILARE ASTFEL DIFERENTIEREA
TARIFELOR SE FACE IN FUNCTIE DE VARIATIA CERERII I8N TIMP.TARIFE
MAI MARI CANDE CEREREA ESTE MAI MARE SI MAI MICI ATUNCI CANDE
CEREREA ESTE MAI MICA IN SCOPUL DE A O STIMULA.
ACESTE DIFERENTIERI AU LOC CEL MAI ADESEA IN FUNCTIE DE TIMP, IN
FUNCTIE DE SEZON, ETC.
UN ALT CRITERIU DE DIFERENTIERE IL REPREZINTA DESTINATARUL
SERVICIULUI, CRITERTIUL AVAND DREPT SCOP MAI ALES PROTECTIA
14
SOCIALA: TARIFE SPECIALE PT. TRANSPORT IN COMUN, APA, CALDURA,
ENERGIE ELECTRICA, ETC.
UN ALT CRITERIU IL REPREZINTA FRECVENTA CERERII SI MOTIVATIA
ACESTEIA.
DIFERENTIEREA SE MAIPOATE FACE SI IN FUNCTIE DE:
- EECUTAREA UNOR LUCRARI IN REGIM DE URGENTA!
- CATEGORIA UNITATII PRESTATOARE!
- CANTITATEA SERVICIILOR CUMPARATE,ETC.
CEREREA PT. SERVICII
1. CARACTERISTICILE CERERII PT. SERVICII
C.S. REPREZINTA ALATURI DE OFERTA SI TARIFE UNA DIN CELE MAI
IMPORTANTE CATEGORII ALE PIETEI SERVICIILOR.
C.S. REPREZINTA PARTEA SOLVABILA A NEVOILOR SOCIALE (REALE) DE
SERVICII CARE SE MANIFESTA PE O PIATA.
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CERERII DE SERVICII SUNT:
1. CEREREA ACOPERA NUMAI O PARTE A NEVOILOR DE CONSUM SI
ANUME PE CELE SOLVABILE.
2. C.S. PREZINTA O MOBILITATE TERITORIALA INCADRATA IN ANUMITE
LIMITE.ASTFEL DIN PUNCT DE VEDERE AL POSIBILITATII DE MIGRARE A
CERERII EISTA $ CATEGORII DE SERVICII:
- SERVICII CARE ADMIT IN ANUMITE LIMITE MIGRAREA CERERII!
- SERVICII CARE NU ADMIT MIGRAREA CERERII!
- SERVICII CARE IMPUN MIGRAREA CERERII
$. ELASTICITATEA RIDICATA A CERERII IN RAPORT CU FACTORII CARE
INFLUENTEAZA VENITURILE SI TARIFELE.
OBS.: EXISTA INSA SI UNELE SERVICII LA CARE CEREREA PREZINTA O
ELASTICITATE REDUSA SI ANUME SERVICIILE CARE FAC PARTE DIN
CADRUL NEVOILOR PRIMARE ALE INDIVIZILOR (SERVICII BANCARE)
SERVICII LEGATE DE IGIENA, SANATATE, TRANSPORT, ETC.)
SUPLIMENTAR FATA DE ACESTE CARACTERISTICI SE MANIFESTA SI
ALTELE CU PRECADERE PT. SERVICIILE PRESTATE INTREPRINDERII.
4. CARCTERUL FERM AL CERERII DE SERVICII PT. PRODUCTIE, SERVICII
FINANCIARE, ETC.!
%. CARACTERUL PREPONDERENT TE#NIC AL SERVICIILOR PT.
PRODUCTIE, ACESTEA CAPATAND ADESEA CARACTERUL UNEI
PREZENTARI TE#NICE.
*. INFLUENTA REDUSA A FACTORILOR DE NATURA PSI#OLOGICA.
6. VOLU(MUL SERVICIILOR PRESTATE LA COTE RIDICATE.
1%
FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA PT. SERVICII SUNT
DIFERENTIATI IN FUNCTIE DE CATEGORIA CARORA LI SE ADRESEAZA:
A) PT. POPULATIE!
B) PT. PRODUCTIE!
C )SERVICII INTERNATIONALE.
A) FACTORII DE INFLUENTA PT. CEREREA DE SERVICII A POPULATIEI.
IN GENEREAL CEREREA DE SERVICII A POPULATIEI SE7 MODIFICA IN
VOLUM SI STRUCTURA SUB INFLUEB+NTA ANUMITOR FACTORI.
CEI MAI IMPORTANTI FACTORI SUNT :
1) VENITURILE!
2) TIMPUL LIBER.
OBS.: CRESTEREA VENITURILOR SI A TIMPULUI LIBER
INFLUENTEAZA IN ACELASI SENS CEREREA PT. SERVICII. TOTUSI PE
MASURA CRESTERII VENITURILOR SE CONSTATA O SCADERE A
TIMPULUI LIBER, DAR CEREREA PT. SERVICII CRESTE. PT. CEI CARE AU
VENITURI MAI MICI SI TIMP LIBER MAI MARE CEREREA PT. SERVICII
ESTE MAI SCAZUTA.
$) TARIFELE
PT. CELE MAI MULTE SERVICII CRESTEREA TARIFELOR ARE4 O
IMFLUENTA NEGATIVA ASUPRA CEREREII.EISTA INSA SI CAZURI IN CARE
REDUCEREA TARIFELOR CONDUCE LA O SCADERE A CERERII DEOARECE
CLIENTII ASOCIAZA ACESTE LUCRURI CU O SCADERE A CALITATII .
4) OFERTA DE SERVICII ) APARITIA DE SERVICII INDUCE
CONSUMATORILOR DORINTA DE A APELA LA SERVICIILE RESPECTIVE, IAR
DIVERSIFICAREA OFERTEI OFERA CUMPARATORILOR ALERGEREA
SERVICIULUI CEL MAI CONVENABIL.
%) FACTORII DEMOGRAFICI ) CRESTEREA DEMOGRAFICA OFERA
NATALITATEA, MORTALITATEA , DURATA DE VIATA , PONDEREA
POPULSATIERI ACTIVE IN TOTAL, PENSIONARIII, ETC.
*) CONCURENTA DINTRE BUNURI SI SERVICII A CONDUS LA APARITIA
UNOR SERVICII TIP BRICOLA", SELF-SERVICE.
6) FACTORII PSI#OLOGIOCI SI SOCIALI ) GUSTURILE7, PREFERINTELE,
ASPIRATIILE, SC#IMBARILE SOCIALE, DEZVOLTAREA SOCIALA, ETC. AU
CONDUS LA APARITIA SI DEZVOLTAREA UNOR NOI SERVICII.
1*
() CRESTEREA COMPLEITATII VIETII.
B) FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA PT. SERVICII A
INTREPRINDERII.
1) CRESTEREA COMPLEITATII STIINTIFICE SI TE#NICE INTERNE, A
PROCESELOR DE PRODUCTIE, A SERVOICIILOR SI BUNURILOR )
CRESTRERREA COMPLEITATII SUPORTURILOR MATERIALE (MASINI SI
UTILA"E).
CRESTEREA COMPLEITATII SISTEMELOR DE PRODUCTIE, CRESTEREA
GRADULUI DE FLEIBILITATE AS MASINILOR, UTILA"ELOR.
2) CRESTEREA COMPLEITATII MEDIULUI8 ETERN AL INTREPRINDERII:
- FACTORII ECONOMICI :GLOBALIZAREA PIETELOR SI SEGMENTAREA
ACESTORA!
- FACTORII SOCIALI:DIFERE4NTA VENITURILOR POPULATIEI SI
INDIVIDUALIZAREA EGSIGENTELOR, SEGMENTAREA CLIENTELEI!
- FACTORII FIZICI SI TE#NNICI:INOVATIILE PRIVIND MEDIUL, SISTEMELE
DE COMUNICARE SI INFORMARE, ETC.
- FACTORII INSTITUTIONALI:LEGISLATIE, REGLEMENTARI, NORME,
TRATATE, ETC.
C) FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA DE SERVICII
INTERNATIONALE
1 )CRESTEREA V7ENITURILOR SI DIVERSIFICAREA C#ELTUIELILOR DE
CONSUM ALE POPULATIEI!
2) LIBERALIZAREA COMERTULUI CU BUNURI!
$ ) PROGRESUL STIINTIFIC SI TE#NIC.
4) EPANSIUNEA ACTIVITATIILOR COMPANIILOR MULTINATIONALE.
%) STRATEGIILE DE SUBSTITUIRE SI INDUSTIALIZAER A IMPORTURILOR
SI TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE.
*) CRESTEREA FLUURILOR INTERNATIONALE DE SERVICII BANCARE,
FINANCIARE, INFORMATIONALE, DE ASIGURARI, ETC.
6) DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOIR DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER,
ETC.
PRINCIPALELE METODE DE STUDIERE A CERERII PT. SERVICII
SUNT:
= METODE DE STUDIERE A CERERI PE PIATA INTERNA:CERCETARI
SUBIECTIVE, METODE DIRECTE SI INDIRECTE DE EVALUARE!
= METODE DE CERCETARE A CERERII PE PIATA MONDIALA.:
- METODE DIRECTE, INDIRECTE, CERCETARI DIRECTE ,BAZE DE DATE
INTERNE, BAZE DE DATE ETERNE!
- METODE DE CORELATIE ,DE PREVIZIUNE, ETC.
16
OBS.: TOATE ACESTE METODE TREBUIE SA TINA SEAMA DE
CARACTERISTICILE [PIETEI RESPECTIVE, TIPOLOGIEI CLIENTILR,
CARACTERISTICILE RAMURILOR ECONOMICE ,ETC.
CEREREA PENTRU SERVICII
METODE DE STUDIERE A CERERII
PT. ANALIZA SI IDENTIFICAREA PARTICULARITATILOR CERERII DE
SERVICII EISTA A SERIE DE METODE DE STUDIERE ATAT PT. PIATA
I"NTERNA CAT SI PT. PIATA ETERNA, INTERNATIONALA.
PRINCIPALELE METODE DE STUDIERE A CERERII DE SERVICII PT. PIATA
INTERNA SUNT:
1.EVIDENTELE STATISTICE SI CERCETARILE SELECTIVE.
ACESTE METODE PRESUPUN ACTIUNI DE PROSPECTARE A CERERII PT.
SERVICII IN VEDEREA ADOPTARII UNOR DECIZII PRIVIND OPORTUNITATEA
INFIINTARII DE NOI INTREPRINDERI, ORIENTAREA SI DIMENSIONAREA
OFERTEI IN CONFORMITATE CU CERINTELE PIETEI, FORMULAREA
OPTIUNILOR STARTEGICE SI A OBIECTIVELOR FIRMEI ETC.
ASTFEL EVIDENTELEM STATISTICE OFERA DATE CU PRIVIRE LA
TOTALITATEA PIETEI, STRUCTURA ACESTEIA, REPARTIZAREA EI
TERITORIALA, DATE DEMOGRAFICE, DATE PRIVIND VENITURILE SI
C#ELTUIELILE POPULATIEI, ETC.
CERCETARILE SELECTIVE REPREZINTA SURSE CARE PERMIT CERCETAREA
UNUI NUMAR PRACTIC NELIMITAT DE ASPECTE ALE CERERII DE SERVICII
MAI ALES A ACELORA CAREV NU POT FI EVIDENTIATE PE BAZA
EVIDENTELOR STATISTICE CUM AR FI:
- DIMENSIUNILE CERERII NESATISFACUTE, NECORESPUNZATOR SAU
AMANATE!
- MOTIVATIA CERERII!
- INTENTIILE DE CUMPARARE!
- FACTORII CARE GENEREAZA CEREREA!
IN FUNCTIE DE SUERSELE RESPECTIVE DE INFORMATII SE POT APLICA SI
ALTE METODE:
2.METODE INDIRECTE
1(
ACESTE METODE AU LA BAZA INFORMATIILE OBTINUTE DIN EVIDENTELE
STATISTICE.
ACESTEA CONSTAU IN ESENTA IN EVIDENTIEREA TENDINTEI CERERII DE
SERVICII DINTR-O P7ERIOADA ANTERIOARA SI ETRAPOLAREA ACESTEI
TENDINTE PT. PERIOADA URMATOARE.
CELE MAI CUNOSCUTE METODE INDIRECTE SUNT:
= METODA SPORULUI ANNUAL!
= METODELE DE CORELATIE!
= METODELE RITMULUI MEDIULUI ANNUAL!
= METODA COEFICIENTILOR DE ELASTICITATE, ETC.
IN GENERAL CAPACITATEA UNEI PIETE SE DETERMINA IN FUNCTIE DE
NUMARUL POPULATIEI, NUMARUL GOSDPODARIILOR , NORMA OPTIMA DE
CONSUM (NORMA MEDIE DE CONSUM).
DIN ACEASTA PIATA TOTALA CALCULATA SE ESTIMEAZA IN FUNCTIE DE
CONCURENTA COTA DE PIATA CE POATE FI OBTINUTA DE O ANUMITA
INTREPRINDERE.
3.METODA CERCETARILOR DIRECTE

ESTE METODA CARE SE FOLOSESTE ATUNCI CAND ANUMITE I"NFORMATII
NU POT FI CULESE PRIN METODELE INDIRECTE, NU EISTA SURSE DE
INFORMARE, BAZE DE DATE SAU C#IAR DACA ACESTEA EISTA SUNT
INSUFICIENTE SAU NU REFLECTA REALITATEA.
METODELE CERCETARII DIRECTE SE FOLODSESC MAI ALES PT. STUDIEREA
PIETEI INTERNE, DEORARECE SUNT RELATIV COSTISITOARE.
METODELE PT. STUDIEREA PIETEI ETERNE DE SERVICII SUNT:ANALIZA
SURSELOR DE INFORMARE CE POT FI ETERNE SAU INTERNE.
PRIN SURSE INTERNE DE INFORMARE SE INTELEGE IN GENERAL, SURSELE
PROPRII ALE FIRMEI, PRECUM SI TOATE INFORMATIILE OBTINUTE DIN
TARA.
CELE MAI CUNOSCUTE SI UTILIZATE SURSE INTERNE SUNT:INFORMATII
CUPRINSE IN SISTEMUL INFORMATIONAL AL FIRMEI, DOCUMENTELE
OFICIALE ALE GUVERNULUI TARII RESPECTIV, PROGRAMELE DE
DEZVOLTARE ALE SOCIETATII, TRATATE DE COLABORARE ECONOMICA,
ACORDURILE COMERCIALE, INFORMATII DE LA INSTITUTIILE FINANCIAR )
BANCARE, INSTITUTII DE CERCETARI, COMISIA NATIONALA DE
STATISTICA, ETC.
SURSELE ETERNE DE INFORMATIE POT FI: SURSE DIN TARILE
IMPORTATOARE, SAU POTENTIAL IMPORTATOARE, REVISTE SPECIALIZATE
PE PROBLEME DE AFACERI, TIPARITURI EDITATE DE ORGANIZME
ECONOMICE REGIO0NALE, ANUARE SI BULETINE STATISTICE PRIVIND
DEZVOLTAREA UNOR COMUNITATI, INDUSTRIA COMERTULUI , TIPARITURI
ALE ORGANIZATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE (B.E.I., UNESCO,
O.N.U., F.M.I.), MATERIALE ALE FIRMELOR CONCURENTE SAU POTENTIAL
18
CONCURENTE (PLIANTE COMERCIALE, ANUNTURI, RASPUNSURI LA
CERERILE DE OFERTA).
ATUNCI CAND DATELE DESPRE O ANUMITA PIATA, INTR-O ANUMITA
TARA SUNT INSUFICIENTE SAU NEADECVATE SE POATE FOLOSI METODA
ESTIMARII PRIN ANALOGIE.
ACEASTA SE POATE FACE IN DOUA MODURI:
A) PRIN COMPARATII INTRE TARI, IN ACEEASI PERIOADA DE TIMP
SE ESTIMEAZA MARIMEA PIETEI UNUI SERVICIU DIN PRIMA TARA PRIN
CALCULAREA RAPORTULUI UNUI INDICATOR ECONOMIC GLOBAL
(P.I.B+LOC, VENITUL PERSONAL DISPONIBIL, ETC.) SI VALOAREA ACESTUI
INDICATOR PT. CEEA DE-A DOUA TARA. RAPORTUL DINTREE CEI DOI
INDICATORI POATE FI UTILIZAT PT. ESTIMAREA COTEI DE PIATA, A
SERVVICIULUI RESPECTIV, IN PRIMA TARA FATA DE A DOUA.
B) METODA SERVICIILOR CRONOLOGICE.
PRESUPUNE DEPLASAREA SERVICIILOR CRONOLOGICE IN TIM, ADICA
ESTIMAREA CERERII UNUI SERVICIU DINTR-O PRIMA TARA SI NIVELUL
ACELUIASI SERVICIU DIN CEA DE-A DOUA TARA ATUNCI CAND A DOUA
TARA S-AR FI AFLAT LA ACELASI NIVEL AL CRESTERII ECONOMICE IN
CARE SE GASESTE PRIMA TARA.
OBS.: INTREAGA SUITA DE TENICI SI METODE UTILIZATE PREZINTA
SI UNELE NEAJUNSURI CUM AR FI:
1.DIFERENTELE DE CULTURA DINTRE REGIUNI, OBICEIURILE DIFERITE,
MENTALITATI, ETC. CE DETERMINA STRUCTURI ALE CERERII DIFERITE
IN DOUA REGIUNI, TARI APARENT SIMILARE!
2. FACTORII TE#NICI, INVENTIILE, INOVATIILE CE POT PERMITE UNEI
ECONOMII SA SE DEZVOLTE SI SA CONSUME MAI DEVREME SAU MAI
TARZIU UN ANUMIT TIP DE SERVICIU!
$. POSIBILITATEA UNOR LIPSURI IN BAZELE DE DATE CU INFLUENTA
ASUPRA CALITATIII SERVICIILOR, STABILIRII PRETURILOR ETC.!
4. DIFERENTELE REGIONALE, NATIONALE, DE VENIT, DE ALOCARE A
ACESTUIA SAU DE ALTA NATURA.
ORGANIZAREA SERVICIILOR PENTRU POPULATIE
20
ANALIZA CONSUMULUI POPULATIEI EVIDENTIAZA PREZENTA UNEI GAME
LARGI DE SERVICII DESTINATE SATISFACERII NEVOILOR ACESTEIA.
CELE . CELE MAI CUNOSCUTE SUNT: INVATAMANTUL , CULTURA, ARTA ,
SANATATEA, ASISTENTA SOCIALA, TRANSPORTUIL , TELECOMUNICATIILE,
TURISMUL,ETC.
IN GENERAL' SERVICIILE DESTINATE POPULATIEI SE REGASESC IN
SFERA CONSUMULUI, INFLUENTAND NIVELUL SI CALITATEA ACESTUIA.
EVOLUTIA SERVICIILOR PT. POPULATIE ARE LOC IN STRANSA LEGATURA
CU DINAMICA VENITURILOR, TREBUINTELOR SI A COMPORTAMENTULUI
DE CONSUM.
ANALIZA ACESTOR ELEMENTE SUGEREAZA AMPLOAREA SI TENDINTELE
SFEREI SERVICIILOR PT. POPULATIE.
DIVERSIFICAREA SI DEZVOLTAREA TREBUINTELOR MAMBRILR UNEI
SOCIETATI, AU CONDUS LA MOFIFICAREA STRUCTURII CONSUMULUI IN
SENSUL RESTRANGERII PARTICIPARII BUNURILOR SI CRESTERI I
PARTICIPARII SERVICIILOR.
TOTODATA CRESTEREA CONSUMULUI DE SERVICI PT. POPULATIE A AVUT
LOC SI PE SEAMA ASOCIERII ACESTORA CU ANUMITE PRODUSE (SERVICII
POST GARANTIE, GARANTIE, CONSULTANTA)
CONSUMUL DE SERVICII ESTEV DESTINAT IN PRINCIPAL FIE SATISFACERII
UNOR NEVOI CE NU AU CORESPONDENT IN OFERTA DE BUNURI
MATERIALE, FIE COMPLETARII PALETEI SORTIMENTALE DE BUNURI DE
CONSUM , FIE INLOCUIRII UNOR PRODUSE ASIGURAND ASTFEL SI UN
AVANTA" DIN PUNCT DE VEDERE AL PRETULUI DE AC#IZITIE, ETC.
IN CONCLUZIE SERVICIILE DIN SFERA CONSUMULUI SE STRUCTUREAZA
IN 2 CATEGORII:
1. SERVICII INDEPENDENTE ) SUBSTITUIE CONSUMUL DE PRODUSE SAU
SE AFLA INTR-UN RAPORT DE INDIFERENTA FATA DE ACEASTA.
2. SERVICII ASOCIATE BUNURILOR
CLASIFICAREA SERVICIILOR PT. POPULATIE SE FACE DUPA
URMATOARELE CRITERII:
1. DUPA NATURA RELATIILOR ECONOMICE SI FINANCIARE DINTRE
PRESTATOR SI BENEFICIAR.
A) SERVICII COMERCIALE PLATITE DE POPULATIE (SERVICII CU
PLATA):TRANSPORTURI, POSTA, TELECOMUNICATII, TURISM,
REPARATII ,ETC.
B) SERVICII OFERITE CU TITLU GRATUIT, FINANTAREA LOR REALIZANDU-
SE PE CALE PUBLICA:SANATATE, INVATAMANT, APARARE, ORDINE
PUBLICA, ACTIVITATI SPORTIVE, ETC.
2. DUPA CARACTERISTICILE BENEFICIARULUI
21
A) SERVICII PERSONALE VANDUTE SAU OFERITE, PARTICULARILOR,
GOSPODARILOR CONTRA UNUI PRET, INDEPENDENT DE SURSA DE
FINANTARE SI CARE INFLUENTEAZA DIRECT STAREA FIZICA, PSI#ICA ,
MOBILITATEA GEOGRAFICA, ETC. A UTILIZATORULUI :TRANSPORT,
REPARATII, INTRETINERE, SERVICII "URIDICE, ETC.
B) SERVICII COLECTIVE ) INGLOBEAZA TOATE PRESTATILE IN
FURNIZAREA CARORA PARTICIPA STATUL INTR-UN RAPORT FINANCIAR.
SERVICIILE COLECTIVE SE MAI NUMESC SI UTILITATI DE ORDIN PUBLIC
(SANATATE, INVATAMANT, ASISTENTA SOCIALA, APARARE).
$. IN FUNCTIE DE CONTINUTUL ACTIVITATII
A) SERVICII CU CARACTER INDUSTRIAL ) SUNT ASIMILATE INDUSTRIEI
DATORITA TE#NICILOR DE LUCRU SI ORGANIZARE: REPARATII,
CURATATORIE, RESTAURANTE, ETC.
B) SERVICII CU CARACTER NEINDUSTRIAL:COAFURA, FRIZERIE,
ACTIVITATI CULTURAL CREATIVE, ETC.
4. IN RAPORT CU NIVELUL LOR DE DEZVOLTARE SI IMPORTANTA PT.
CONSUMUL POPULATIEI.
A) SERVICII ORGANIZATE CA RAMURI DISTINCTE ALE ECONOMIEI CE AU O
ADMINISTRARE SEPARATA: INVATAMANT, SANATATE, CULTURA, POSTA,
TELECOMUNICATII!
B) SERVICII CE FUNCTIONEAZA DOAR CA ACTIVITATI SEPARATE IN
INTERIORUL UNOR SECTOARE! ELE SUNT PRESTATE DE SOCIETATI
SPECIALIZATE IN ACEST SENS: MENTINEREA ORDINII SI LINISTII PUBLICE,
CURATENIA PPUBLICA , ILUMINATUL PUBLIC, INC#IRIEREA DE BUNURI SI
LOCUINTE, ETC.
OBS.: CLASIFICARILE MAI SUS AMINTITE AU ROLUL DE A SUGERA
POSIBILITATILE DE STRUCTURARE A SERVICIILOR PT. POPULATIE, DE
A ARATA DIVERSITATEA LOR TIPOLOGICA, PRECU"M SI
NUMEROASELE RAMURI SI SECTOARE ALE ECONOMIEIE, IMPLICATE IN
REALIZAREA LOR.
DE ACEEA SERVICIILE PRESTATE POPULATIEI TREBUIESSC PRIVITE CA UN
FACTOR CE ACTIONEAZA IN SENSUL CRESTERII SI DIVERSIFICARII
PRODUCTIEI DE BUNURI SI UTILIZARI MAI EFICIENTE A RESURSELOR
SOCIETATII.
DEASEMENEA SERVICILE ASIGURA CRESTEREA EFICIENTEI MUNCII
DESFASURATE IN TOATE REAMURILE ECONOMIEI SI CONTRIBUIE LA
SATISFACEREA PE UN NIVEL SUPERIOR A CERINTELOR TENDI"NTELOR
EISTENTE LA NIVELUL SOCIETATII.
22
ANALIZA ROLULUI EVOLUTIEI SERVICIILOR PT. POPULATIE
DEMONSTREAZA FAPTUL CA ELE SUNT O CONDITIE , DAR SI O CONSECINTA
A DEZVOLTARII ECONOMIEI SOCIALE DURABILE. DE ACEEA ACEST
SECTOIR ARE IMPLICATII PROFUNDE ATAT LA NIVEL ECONOMIC CAT SI
SOCIAL
0*+12+2004
SERVICII PENTRU POPULATIE
IN TARILE DEZVOLTATE CU ECONOMIE DE PIATA NIVELUL SERVICIILOR
ESTE SUSTINUT PRINTR-O PONDERE DE CCA $% ) %0 > DIN CONSUMUL
FINAL, RESTUL REVENIND BUNURILOR. ASTFEL MAI RELEVANTA PENTRU
CARACTERISTICA DIMENSIUNILOR CONSUMULUI DE SERVICII AL
POPULATIEI ESTE DET. CONSUMULUI LARGIT DE SERVICII. ACEST CONSUM
DE SERVICII IA IN CALCUL VOLUMUL VALORIC AL SERVICIILOR PLATITE
DE POPULATIE AL SERVICIILOR FINANTATE DIN BUGETUL PUBLIC SI
PRESTATIA COMERCIALA.IN URMA UNEI ASTFEL DE EVALUARI CONSUMUL
DE SERVICII A"UNGE IN UNELE TARI LA APROIMATIV *0 ) 60 > DIN
CONSUMUL TOTAL.
TENDINTE IN EVOLUTIA SERVICIILOR DE POPULATIE
ANALIZA ROLULUI SI EVOLUTIEI SERVICIILOR RELEVA FAPTUL CA ELE
SUNT ATAT DE O CONDITIE CAT SI O CONSECINTA A DEZVOLTARII
ECONOMICO-SOCIALE A SOCIETATII.
DEZVOLTAREA SERVICIILOR PENTRU POPULATIE REPREZINTA ASTFEL O
TRASATURA MA"ORA A TARILOR DEZVOLTATE DIN PUNCT DE VEDERE
ECONOMICA, LOCUL SI AMPLOAREA LOR, ORIENTARILE STRUCTURALE,
RITMURILE DE EVOLUTIE SUNT DETERMINATE PENTRU FIECARE TARA IN
PARTE DE RITMURILE DIFERITE DE DEZVOLTARE DE DINAMICA SOCIAL )
ECONOMICA DE NUMEROSI FACTORI SPECIFICI, DE PARTICULARITATILE SI
AVANTA"ELE LOR IN CONSUM SI DE PUTEREA DE CUMPARARE.
MODUL DE ACTIUNE A FACTORILOR FAVORIZANTI PRECUM SI LOCUL
SERVICIILOR IN CONSUMUL POPULATIEI SE EPRIMA CU A"UTORUL UNOR
COEFICIENTI NUMITI CONSUMATORI BUGETARI SAU DE ELASTICITATE .
ANALIZA DINAMICA A ACESTUI SECTOR PRESUPUNE O CUNOASTERE CAT
MAI EACTA SI RIGUROASA A DIMENSIUNILOR SI IMPLICIT
2$
APROFUNDAREA ANALIZEI PE PRINCIPALELE CATEGORII SI GRUPE DE
SERVICII:
A) SERVICIILE FINANTATE DE LA BUGET:
- SUNT FURNIZATE CONSUMATORULUI CU TITLU GRATUIT , AVAND O
DESTINATIE COLECTIVA!
- URMARESC IN PRINCIPAL SATISFACEREA NEVOILOR SPIRITUALE ALE
SOCIETATII!
- CUPRIND SERVICIILE DE INVATAMANT, CULTURA, ARTA, SANATATE,
ASISTENTA SOCIALA, SPORT, APARARE, PROTECTIA MEDIULUI, ORDINE
PUBLICA, ETC!
- URMARESC RIDICAREA NIVELULUI DE PREGATIRE CULTURAL )
STIINTIFICA SI PERSONALA A INDIVIZILOR, CREAREA UNUI CADRU
GENERAL PROPICE DEZVOLTARII INDIVIDULUI SI EVOLUTIEI SOCIETATII,
ETC.
- DATORITA PARTICULARITATILOR COMPLEITATII TREBUINTELOR
CARORA LE SUNT DESTINATE, PRECUM SI A INSTRUMENTARII FACTORULUI
UMAN ESTE FOARTE GREU DE REALIZAT SI UNEORI C#IAR IMPOSIBILA
DELIMITAREA DESTINATARULUI, DEOARECE ADESEA ACESTEA SATISFAC
SI NECESITATILE AG. ECO. !
- IN GENERAL IMPORTANTA SI DIMENSIUNILE SERVICIILOR SUNT PUSE IN
EVIDENTA PRINTR-O SERIE DE INDICATORI: SUMELE ALOCATE DE LA
BUGET, BAZA MATERIALA, EVOLUTIA SI STRUCTURA PE PROFESIUNI SI
NIVELE DE PREGATIRE.!
B) SERVICIILE COMERCIALE PRESTATE POPULATIEI (CU PLATA)
REPREZINTA ACELE SERVICII FURNIZATE POPULATIEI CONTRA COST. IN
SISTEMUL RELATIONAL DE PIATA PRIN INTERMEDIUL UNOR ACTE DE
VANZARE- CUMRARAE!
- SUNT DESTINATE INDIVIZILOR SAU GOSPODARIILOR AVAND DREPT
SCOP SATISFACEREA UNOR NEVOI DE MARE DIVERSITATE. DIN PUNCT DE
VEDERE AL CONTINUTULUI, PRESANTA, DE A MAI MICA IMPORTANTA, DE
CONFORT, MATERIALE, SPIRITUALE, ETC.!
- PRINCIPALELE SERVICII SUNT:TRANSPORTURILE SI
TELECOMUNICATIILE! REPARARA SI INTRETINEREA BUNURILOR,
LOCUINTELOR, TURISMULUI, ALIMENTATIA PUBLICA, SERVICIILE
FINANCIARE, "URIDICE, SERVICII RECREATIVE, CULTURALE, SPORTIVE!
- DATORITA COMPLEITATII SI DIVERSITATILOR SERVICIILOR
COMERCIALE SUNT MAI GREU DE IDENTIFICAT ANALIZAT SI COMPARAT!
- ANALIZA LOR S-A LIMITAT LA IDENTIFICAREA DINAMICII SECTORULUI,
ANALIZA FACTORILOR FAVORIZANTI, A CELOR RESTRICTIVI, A
RAPORTURILOR DINTRE PIATA BUNURILOR SI PIATA SERVICIILOR!
- IN GENERAL S-A CONSTATAT O EVOLUTIE ASCENDENTA A SERVICIILOR
CE SUNT DESTINATE PETRECERII TIMPULUI LIBER!
- ANALIZA LOR VIZEAZA TOTALUL SERVICIILOR , RITMURILE DIFERITE
DE EVOLUTIE, ACTIUNILE FACTORILOR SPECIFICI, ETC!
24
- ACESTE SERVICII SUNT IN STRANSA LEGATURA CU PONDEREA
POPULATIEI OCUPATE, RATA SOMA"ULUI, NIVELUL PRETURILOR, GRADUL
DE URBANIZARE, MARIMEA TIMPULUI LIBER, DOTAREA CU BUNURI DE
FOLOSINTA INDELUNGATA!
- IN GENERAL CONSUMATORII A ACESTOR SERVICII SUNT PERSOANE CE
DISPUN DE MI"LOACE DE MI"LOACE BANESTI LA UN NIVEL SUPERIOR.
STRUCTURA PE GRUPE A SERVICIILOR COMERCIALE PRESTATE CU
PLATA POPULATIEI
IN ULTIMII ANI SE CONSTATA O INTENSIFICARE A CERERILOR PENTRU
SERVICII CE IMPLICA DEPLASAREA INDIVIZILOR IN INTERIORUL SI IN
AFARA GRANITELOR UNEI TARI.. CRESTEREA MOBILITATII POPULATIEI SE
ASOCIAZA SPORIRII NEVOI DE COMUNICARE RAPIDA.
SERVICII PENTRU PRODUCTIE
O COMPONENTA DISTINCTA A SFEREI SERVICIILOR O REPREZINTA
SERVICIILE DESTINATE AG, . ECO. SAU SERVICIILOR PENTRU PRODUCTIE.
ACESTE SERVICII SUNT DESTINATE CONSUMIULUI INTERMEDIARILOR SI
SUNT ASOCIATE PROCESULUI DE PRODUCTIE, INFLUENTAND POZITIV
DESFIINTAREA ACESTORA SI REZULATATELE OBTINUTE..
ACESTE SERVICII SE MANIFESTA SI IN SFERA DISTRIBUTIEI, ASIGURAND
IN ACEST CAZ APROVIZIONAREA UNITATILOR ECONOMICE CU
MI"LOACELE NECESARE PRODUCTIEI, CIRCULATIEI PRODUSELOR FINITE,
RECOMPENSAREA RESURSELOR FINANCIARE UTILIZATE, REALIZAREA
UNOR LEGATURI, ETC.
SE CONSIDERA CA MODERNIZAREA PRODUSELOR PE BAZE STIINTIFICE,
PRECUM SI ADAPTAREA RAPIDA LA CERINTELE PIETEI NU POT FI
ASIGURATE FARA APORTUL ACESTEI CATEGORI DE SERVICI.
SERVICIILE DESTINATE SOCIETATILOR SAU DEZVOLTARII IN PRIMUL
RAND CA ACTIVITATILE INTEGRATE PROCESULUI DE PRODUSE , ODATA
CU ACESTEA SI APOI CA ACTIVITATI INDEPENDENTE CU EISTENTA DE
SINE STATATOARE ASIGURAND DESERVIREA MAI MULTOR RAMURI DE
PRODUCTIE SPORIND ASTFEL EFICIENTA..
DEZVOLTAREA SERVICIILOR MODERNE PT. INTREPRINDERE POATE FI
CARACTERIZATA PRIN SUCCESIUNEA A $ ETAPE CORESPUNZATOARE
ROLULUI "UCAT IN SATISFACEREA NEVOILOR PRODUCATORILOR.
I. IN.PRIMA ETAPA CUPRINDE PERIOADA DINTRE CELE DOUA RAZBOAIE
MONDIALE IN S.U.A SI IN %0 ) *0 > PT. EUROPA. IN ACEASTA ETAPA AU
APARUT SI S-AU CRISTALIZAT ACELE SERVICII CU UN ROL PERIFERIC IN
VIATA INTREPRINDERII.
EX.:SERVICIILE DE CONSULTANTA "URIDICA, FISCALA, CONTABILA,
COMERCIALA, ETC!
2%
II..SITUATA INTRE ANII 18*% ) 186% SI SE CARACTERIZEAZA PRIN
MANIFESTAREA UNEI TENDINTE DE TRANSFERARE A UNEI LARGI GAME
DE SERVICII PRESTATE IN INTERIORUL SOCIETATI SPRE SOCIETATILE
SPECIALIZATE INDEPENDENTE "URIDICE ) ETERNALIZARE
SERVICIILOR .SIMULTAN CU MANIFESTAREA ACESTOR TENDINTE SUNT
MENTIONATE SI SERVICIILE IN INTERIORUL FIRMELOR DAR CARE SUNT
OFERITE SPRE UTILIZARE SI ALTOR FIRME.
EX.: SERV. DE PAZA, DE CURATENIE, REPARATIE, TRANSPORT,
FINANCIARE, FURNIZAREA FORTEI DE MUNCA TEMPORARE, ETC! SERV DE
CERCETARE ) DEZVOLTARE!
INCLINATIA SERV SPRE SERV SPECIALIZATE OFERITE DIN ETERIORUL
FIRMEI SE EPLICA PRIN AVANTA"ELE ECONOMICE ADUSE:
- REALIZAREA UNUI SPOR DE PRODUCTIVITATE A MUNCII, CA URMARE A
ELIMINARII UNEI PARTI A ANGA"ATILOR CE SE OCUPA CU PRESTAREA
SERVICIILOR DE CURATENIE, PAZA, TRANSPORT (REDUCEREA
COSTURILOR)!
- ELIMINAREA C#ELTUIELILOR DE DEZVOLTARE ) CERCETARE PRIN
AC#IZITIONAREA LICENTELOR SI TE#NOLOGIILOR PUSE LA PUNCT DE
ALTE FIRME!
- POSIBILITATEA DE A ACOPERII O CERERE PRESANTA DE PERSONAL SI
EC#IPAMENT TE#NIC FARA A DISPUNE IN PERMANENTA DE ACESTA!
- CALITATEA SUPERIOARA A SERVICIILOR PRESTATE DE CATRE FIRME
DIN ETERIOR DATORITA FAPTULUI CA SUNT EECUTATE DE UN
PERSONAL ADECVAT CU UN EC#IPAMENT TE#NIC NECESAR!
-DEGREVAREA MANAGERILOR DE O SERIE DE ACTIVITATI MARUNTE
PERMIITAND ACESTORA CONCENTRAREA PE PROBLEMELE SI
OBIECTIVELE STRATEGICE ALE FIRMELOR.
OBS: TENDINTA DE ETERNALIZARE NU A ECLUS INSA TENDINTA DE
INTERNALIZARE ) MISCAREA INVERSA, ACEASTA MISCARE DE
CONCENTRARE A SERVICIILOR S-A PRODUS SUB IMPACTUL CRESTERII
GRADULUI DE DEZVOLTARE A SC#IMBURILOR ECONOMICE, NIVELULUI
DE DEZVOLTARE A TE#NICII, ETC.
III. ANII 18(% ) PREZENT CUPRINDE DEZVOLTAREA EPLOSIVA A
SERVICIILOR PT. PRODUCTIE SI GRUPEAZA IN 2 CATEGORII PRINCIPALE DE
PRESTATIE:
A) SERVICIILE PRIVIND INFORMATIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE!
B) SERVICIILE LEGATE DE STUDIEREA PIETELOR DE DESFACERE SI
MODALITATI DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR.
EX.: SERV. DE DIAGNOSTICARE, CONTROL TE#NIC AUTOMATIZAT, STUDII
DE FEZABILITATE, STUDII PRIVIND REORGANIZAREA INTREPRINDERILOR,
2*
SERVICILE DE CONSULTANTA, ORGANIZAREA DE TESTE SI INCERCARI,
EPERIMENTE, STUDII DE PIATA, ETC.
CAUZA PRINCIPALA A EPANSIUNII ACESTOR SERVICII O REPREZINTA
NECESITATEA ADOPTARII DE CATRE SOC. A CAROR STRATEGII COERENTE
PRIVINDE REALIZAREA UNOR PRODUSE , FLEIBILIZAREA PROCESULUI DE
PRODUCTIE, REALIZAREA UNEI PROMOVARI ADECVATE, ALINIEREA
DECALA"ELOR CONCURENTIALE, ETC.
IN PREZENT SERVICIILE DESTINATE PRODUSELOR CUPRIND
URMATOARELE CATEGORII DE ACTIVITATI:
- CERCETARE, PROECTARE!
- CONDUCEREA SI ORGANIZAREA PROCESELOR ECO.!
- ACTIVITATEA INFORMATIONAL-DECIZIONALA!
- APROVIZIONAREA!
- COMERCIALIZAREA!
- INTRETINEREA SI REPARAREA!
- TRANSPORTUL!
- SELECTIA FORTEI DE MUNCA NECESARE!
- PREGATIREA FORTEI DE MUNCA.

26