03.03.

2014 Etnologie si folclor (curs)

Trasaturile specific ale folclorului
Raportul traditie-comunitate
Caracterul colectiv- taportul dintre individ si comunitate
Caracterul oral ( oralitatea)
Caracterul anonim
Caracterul sincretic

Raportul traditie-comunitate
Tratidie > lat. Traditio a da mai departe, a transmite
Traditia = cultura
-in perioada tribala, dezvoltarea traditiei si traditia era ceva sacru
-receptivitatea culturii se manifesta prin asimilarea valorilor diferite
-traditia folclorica= un sistem de tipare structurale prestabilite similar cuvintelor in raport
cu limba; repertoriu de imagini artistice; mentalitate colectiva
-pe planul general al vietii folclorice exista obiceiuri noi alaturi de cele vechi, de pilda:
nuntile moderne/ nuntile vechi. (viata folclorica)
-exista creatii vechi alaturi de cele noi : cantece moderne/ doine (repertoriul folcloric)
- pe planul aceleiasi variante folclorice variantele Miorita
-coexistenta noului si vechiului in cadrul aceleiasi variante : noutatea consta in legatura
continua, rationalizarea contiintei umane ce determina schimbarea generala a atitudinii care
intervine in timp, de exemplu : colindul.
-se paraseste functia sacra si capata o functie estetica
Descantecele- au continut fix (textele sacre din secolul IV)

Caracterul colectiv
-vizeaza raportul dintre individ si comunitate
-in cultura populara esti valoros in contextul in care textul este primit de colectivitate
-Opera folclorica este rezultat al dinamismului interpretarilor, devenita model prin desele
reluari, uneori variante reusite dar de multe ori nereusite. Unele si altele coexista reciproc
in urma unui proces formativ. Perfectiunea artistica demonstreaza caracterul fiind al
creatiei de a nu fi imobila, ci dinamica, fluctuanta.

Oralitatetea
-este destinata receptarii

Caracterul anonim
-vizeaza esenta culturii populare

Caracterul sineretic
-pluralitatea de limbaje aristice

03.03.2014 Etnolgie si folclor (seminar)
Miorita

-creatie artistica, dinamismul interior fiind egal cu cel exterior.
-nu avem de a face cu o casatorie cu moartea ci cu frica de moarte
Circulatia si tipologia:
-la origine era colind
-a fost dusa mai departeprin transhumanta de ciobani si preluata de lautari profesionisti

10.03.2014 Etnologie si folclor(curs)
Ritualul
-Un set de practici realizat intr-o succesiune cu caracater traditional
Ritualurile pot fi : sacre ( sfintirea casei, martisor) sau profane ( sarbatori nationale, doar daca este
imparatasit de intreaga tara)
Definitie si trasturi
El reflecta credintele cele mai profunde si le obiectiveaza
rit- au aceiasi radacina indo-europeana; rit=arta
Trimite la ordinea cosmosului, ordnea dintre zei si oameni, dar si intre oameni; desemneaza sensul
intocmirii.
Ritul= ceea ce trebuie facut
Majoritatea ritualurilor sunt de fapt activitati puternic stilizate. contextualitate si puternic
simbolice care ajuta duhurile umane sa recunoasca, sa exemplifice si sa actualizeze anumite idei,
valori si credinti umane : celebrari familiare si comunitare, ceremoniale sacre si seculare dar si o
alta gama de vartietati. Ca sa putem vorbi de ritual avem nevoie de un set de credinte si valori pe
care membrii grupului le accepta si confirma. Ritualul insusi isi sustine importanta.
Majoritatea ritualurilor au o componnta statica si una dinamica cu trasaturi esentiale care sunt
repetate si cunoscute dar care lasa loc de variatie depinzand de grup sau de comunitate.
Ritualurile constituie manifestari interioare ale unor atitudini , credinte si valori interioare; ofera
expresia concreta a atitudinilor si credintelor intangibile.
Ritual : dimensiune sensibila : activ verbale/orale; non-verba;e; confera caracterul de
realitate.Exista un cadru inteligibil ce separa ritualul de evenimente cotidiene.
Functia acestuia este de a alerta oameni cu privire la semnificatia actiunii pe care cadrul o cuprinde;
un anume gest sau rostire smnalizeaza inceputul sau sfarsitul ritualului.
Definitie: Ritualurile trebuie considerate ca un ansamblu relativ modificat, avand un aspect corporal,
verbal , gestura; cu caracater mai mult sau mai putin repetititv cu o puternica incarcatura simbolica
pentru cei de fata, bazate pe o adeziune mintala eventual neconstientizata si a caror eficienta
asteptata nu tine de logica pur empirica ce s-ar putea epuiza in relatia cauza-efect.
Ritualurile se impart in 3 categorii :
1) Ritualurile de criza sunt intelese ca ritualuri ocazionale, performate cu scopul de a indeparta un
fenomen de criza. Aceste ritui apar in circumstante unice si tind sa organizeze comportametul
comunitatii in asa fel incat criza sa fie indepartata in siguranta si echilibrul sa fie restabilit. Aceste
rituri includ si ritualurile de vindecare.
2)Ritualurile calendaristice sunt periodice, recurente. Au de-a face cu succesiunea anotimpurilor si
se coroboreaza cu muncile sezoniere.
3)Ritualurile de tacere sunt numite si biografice : nasterea copilaria, pubertatea, logodna, nunta,
maternitatea, moartea.
Ritualurile suporta o impartire in functie de gradul de complexitate :
1. O structura mai putin elaborata care se intampla fara a fi planuit din timo, apar ca un raspuns la o
problema specifica si nu au suport verbal. Pot fi actualizate si nu este necesar un spatiu.
2.O structura elaborata - actiuni puternic stilizate, evenimente colective
Asa cum exista obiceiuri inventate, exista si ritualuri inventate. Atat cele traditionale cat si cele
recente exprima si intaresc identitatea comunitatii.
Ritualul profan fara alta intentie decat propria realizare si i legatura cu valori importante, se
multumeste cu intensitatea sa emotionala. Nu se supune unei transcendenti in sens religios, ci doar
unei alteritati
17.03.2014 Etnologie si folclor ( curs)
I.P. Culianu
L. Lips
L. Blaga
E.B. Tybor
J. Frazer
- asemanatorul produce asemanator
-contactul produce contagiune
-imaginea contine obiectul
In inchipuirea gandirii primitive, cauza si efectul se nasc din puterile si fenomenele nevazute, iar
aceasta lume nevazuta este fireasca si reala, caci potrivit felului lor de a gandi supernaturalul este o
realitate concreta, ceea ce noi am socoti intre credinte este, pentru omul primitiv, o destainuire a
stiintei sale. De accea tot ce face si gandeste el urmareste sa cunoasca in dublul conceptiei sale
magice despre lume, toate lucrurile si elementele care leaga lumea vazuta si nevazuta.
Aceste efort de a pune in relatie aceste lucruri se numeste magie.
Raportul religie populara/ religie oficiala este dinamic si instabil.
Raportul oficial versus popular nu este stabil. In diacronie continutul celor doi termeni se schimba,
ceea ce astazi apare ca religie populara maine poate ajunge in domeniul religiei oficiale fie ca parte a
portului insitutional deja existent sau ca parte a unei noi religii. Insa si intre aceste noi religii se va
individualiza in timp , iar cand contextul va fi favorabil un nou nucleu de practici periferice va
constitui o noua religie.
L.N. Primano "religia ar exista cumva ca o existenta pura care se contamineaza atunci cand vine in
atingere cu o comunitate traditionala ""
Marius Marian Balasa : pentru omul real fundamentul idei de sacru tine totusi de o centralitate a
eului si se integreaza nevoii individului de a-si consolida si propulsa aceste ego personal. Oamenii
adora pe Dumnezeu sau pe Sfinti pe un zeu sau altul in nadejdea obtinerii la schimb de beneficii
directe. Religia populara este acumularea pana la amalgamare de idei si de practici favorabile.
Aceasta favorabilitate fata de necesitatile individului de grup fara posibila coexistenta a formelor
si ideilor variate estompeaza conflictul sau incompatibilitatea si genereaza pragmatismul.
17.03.2014 Etnologie si folclor (seminar)
Mesterul Manole
Mircea Eliade :
-omul nu lupta impotriva mortii
-transfigurarea mortii cu casatoria
-elemente pagane si arhaice
-emite o pozitie echilibrata in disputa Blaga-Staht
Blaga - critica filosofica
-supozitia timpului
-psihologia abisala
-sentimentul destinului mai puternic decat cel etnic
-conceptul de stil
Staht
-critica pragmatica, realista, verificare pe teren
-ondulatie (plai- alternenta deal-vale)
-transhumanta
-constructia caselor

31.03.2014 Etnologie si folclor ( curs)
Nunta Nasterea Moartea
Nasterea :
-moasa
-primul scaldat - apa si obiectele din ea sunt "aruncate" cu mare grija
-colindul pentru nou nascut
-apa se varsa la radacina unui pom, iar dupa se rastoarna covata si moasa rosteste o cantare
-strigaturi licentioase
Nunta
-participa si persoanele in cauza
-ritual ce prezinta o mare unitate
-pronuntat caracter social
- implicatii majore sociale, economice , estetice, juridice
Ca orice rit de trecere are menirea de a asigura ordinea gradata a schimbarilor astfel incat actantii
principali sa parcurga acest moment fara a suferi in urma schimbarii in cadrul social
Trecerea fetei de la copil la fata de maritat era marcat prin intrarea sa la hora
Structura secventiala a ritualului ceremonial:
1) Momentul petitului - era ales un saloste pentru a discuta cu parintii fetei/ baiatului
2) Intelegerea
3) Logodna - mirele oferea un inel, iar mireasa o batista -> daca intelegerea se rupea trebuia
mentinuta o maxima discretie -> se ofereau compensatii materiale
4)Bradul - oratia bradului
5) Gatirea mirelui si a mirese
6) Cererea miresei - alaiul mirelui vine sa ia mireasa de acasa ; uneori este simulata o lupta
7) Schimbul de daruri - oratia darurilor
8) Plecarea la cununia religioasa
9) Iertaciunile
10) Ospatul - veselie rituala
31.03.2014 Etnologie si folclor (seminar)
Mesterul Manole
Ion Talos :
-3 probleme majore
-situatia probelor de teren(originea)
-varianta sarbeasca - prima care s-a impus
-2 directii de cercetare - complexul de obiceiuri
-rituri de trecere
cine construieste?
locul potrivit pentru constructie
moartea mesterului
jertfa zidirii
Mircea Eliade
-sacrificarea copilului -> spirit puternic; insufleteste cladirea
jertfa zidirii = act al imitatiei
-moartea unui om = integrarea in cosmos
-obiectele isi extrag viata din persoana care le-a insufletit
jertfa - sa animeze ritualul arhitectonic
- multumirea unui duh al locului

Lipseste :17.02 ; 24.02 ; 24.03 ; 07.04; 14.04