Raport Final PREFERINTELE CONSUMATORILOR PDF

Raport Final
PREFERINŢELE CONSUMATORILOR FAŢĂ DE VINUL ÎMBUTELIAT
Octombrie, 2007
Cuprins:
REZUMAT .....................................................................................................................................................7
INTRODUCERE ..........................................................................................................................................10
i.1 Scopul şi obiectivele ...........................................................................................................................10
i.2 Metodologia aplicată ...........................................................................................................................10
i.2.1 Structura cercetării .....................................................................................................................10
i.2.2 Eşantionul şi colectarea datelor .................................................................................................10
i.2.3 Structura chestionarului..............................................................................................................11
i.2.4 Intervievarea...............................................................................................................................12
i.2.5 Analiza datelor............................................................................................................................12
CAPITOLUL 1: PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DE VIN..............................................................................13
1.1 Producţia de vin .................................................................................................................................13
1.2 Volumul pieţei vinului de casă şi consumul pe cap de locuitor..........................................................14
CAPITOLUL 2: CARACTERISTICILE CONSUMULUI DE VIN ÎMBUTELIAT ..........................................15
2.1. Descrierea eşantionului ....................................................................................................................15
2.2. Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat ........................................................................................15
2.2.1 Caracteristicile generale ale frecvenţei de consum de vin îmbuteliat.......................................15
2.2.2 Cauzele de consum neregulat a vinului îmbuteliat ...................................................................17
2.2.3 Alte băuturi alcoolice consumate regulat ..................................................................................19
2.2.4 Motivele consumului vinului de casă.........................................................................................22
2.3 Caracteristicile consumului de vin .....................................................................................................23
2.3.1 Frecvenţa consumului de vin ....................................................................................................23
2.3.2 Locul de consum a vinului îmbuteliat ........................................................................................26
2.3.3 Locul de procurare a vinului îmbuteliat .....................................................................................27
2.3.4 Frecvenţa de cumpărare a vinurilor îmbuteliate .......................................................................31
2.3.5 Ocazii de cumpărare a vinului îmbuteliat ..................................................................................33
2.3.6 Perceperea vinului în calitate de cadou ....................................................................................34
2.3.7 Persoana care ia decizia referitoare la cumpărarea vinului......................................................37
2.3.8 Genul vizat de vinurile îmbuteliate ............................................................................................39
2.3.9 Frecvenţa achiziţionării vinului pe parcursul întregului an ........................................................41
CAPITOLUL 3: PREFERIŢELE CONSUMATORILOR..............................................................................45
3.1 Preferinţele referitoare la vinul îmbuteliat ..........................................................................................45
3.1.1 Preferinţele referitoare la culoare vinului ..................................................................................45
3.1.2 Tipurile de vin preferate ............................................................................................................47
3.1.3 Tipurile de vinuri preferate ........................................................................................................50
3.1.4 Nivelul de preferinţă pentru vinurile locale şi de import ............................................................52
3.1.5 Cele mai vestite mărci şi cei mai vestiţi producători de vin.......................................................53
3.1.6 Preferinţele faţă de vinuri şi producători de vin.........................................................................53
3.2 Preferinţele faţă de ambalajul vinului.................................................................................................54
3.2.1 Preferinţele faţă de ambalaj ......................................................................................................54
3.2.2 Preferinţele faţă de dopuri.........................................................................................................56
3.2.3 Volumul preferat al ambalajului.................................................................................................57
3.2.4 Informaţia cerută pe etichetă ....................................................................................................58
3.2.5 Limba preferată pentru etichetă ................................................................................................60
3.3 Factorii ce influenţează deciziile de cumpărare a vinului ..................................................................62
3.4 Preferinţele referitor la publicitate şi promoţii ....................................................................................65
3.5 Abordarea consumatorilor relevată la focus grupuri..........................................................................69
CAPITOLUL 4: PREFERINŢELE SECTORULUI COMERCIAL................................................................76
4.1 Distribuţia băuturilor alcoolice............................................................................................................76
4.2 Cota vinurilor din volumul vânzărilor totale de băuturilor alcoolice....................................................76
4.3 Volumul vânzărilor vinului ..................................................................................................................76
4.4 Portofoliul brandurilor de vinuri ..........................................................................................................77
4.5 Cele mai recunoscute branduri..........................................................................................................77
4.6 Ierarhizarea celor mai importante caracteristici ale vinului................................................................77
4.7 Condiţii de colaborare........................................................................................................................78
4.8 Importanţa vinului ..............................................................................................................................79
4.9 Canalele de distribuţie la restaurante şi comercianţilor cu amănuntul ..............................................79
4.10 Marja distribuitorilor .........................................................................................................................79
4.11 Marja comercianţilor cu amănuntul..................................................................................................79
4.12 Marja HoReCa .................................................................................................................................79
4.13 Activităţile de promovare a vinului ...................................................................................................80
CAPITOLUL 5: DESCRIEREA CANALELOR DE DISTRIBUŢIE A VINULUI PE REGIUNI ....................81
5.1 Prezentarea generală a segmentelor retail şi HoReCa din regiuni ...................................................81
5.1.1 Supermarketuri..........................................................................................................................81
5.1.2 HoReCa ....................................................................................................................................83
5.1.3 Magazine de cartier...................................................................................................................85
5.2 Prezentarea generală a segmentelor retail şi HoReCa din Chişinău ................................................87
5.2.1 Supermarketuri..........................................................................................................................87
5.2.2 Restaurante...............................................................................................................................89
5.2.3 Magazine de cartier...................................................................................................................90
5.3 Analiza comparativă a preţurilor ........................................................................................................91
5.3.1 Analiza comparativă a magazinelor de cartier..........................................................................92
5.3.2 Analiza comparativă a supermarketurilor..................................................................................92
5.3.3 Analiza comparativă HoReCa...................................................................................................93
5.3.4 Segmentarea producătorilor în funcţie de preţ .........................................................................93
RECOMANDĂRI .........................................................................................................................................95
Figuri:
Figura 1.1: Producţia de vin în 2002-2006, mii dal......................................................................................13

Figura 2.1: Descrierea eşantionului, % .......................................................................................................15
Figura 2.2: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, N=800, % ........................................................15
Figura 2.3: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după regiune, N=800, %..................................16
Figura 2.4: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după locul intervievării, N=800, % ...................16
Figura 2.5: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după vârstă, N=800, % ....................................16
Figura 2.6: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după gen, N=800, % ........................................17
Figura 2.7: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după nivelul de educaţie, N=793, % ................17
Figura 2.8: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după venit, N=787, % ......................................17
Figura 2.9: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, N=387, % ................................................17
Figura 2.10: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după regiune, N=387, % .......................18
Figura 2.11: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după locul intervievării, N=387, % ........18
Figura 2.12: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după vârstă, N=387, % .........................18
Figura 2.13: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după sex, N=387, % .............................19
Figura 2.14: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după nivelul de educaţie, N=382, % .....19
Figura 2.15: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după nivelul venitului, N=376, %...........19
Figura 2.16: Băuturi alcoolice cu consum regulat, N=104, % .....................................................................20
Figura 2.17: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după regiune, N=104, % ..............................................20
Figura 2.18: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după locul intervievării, N=104, % ...............................20
Figura 2.19: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după vârstă, N=103, % ................................................21
Figura 2.20: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după gen, N=103, % ....................................................21
Figura 2.21: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după nivelul de educaţie, N=104, % ............................21
Figura 2.22: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după nivelul veniturilor, N=103, % ...............................22
Figura 2.23: Motive pentru a consuma vin de casă, N=217, % ..................................................................22
Figura 2.24: Motive pentru a consuma vin de casă, după regiune, N=217, % ...........................................22
Figura 2.25: Motive pentru a consuma vin de casă, după locul de intervievare, N=217, % .......................23
Figura 2.26: Motive pentru a consuma vin de casă, după vârstă, N=217, % .............................................23
Figura 2.27: Motive pentru a consuma vin de casă, după nivelul de venit, N=210, % ...............................23
Figura 2.28: Frecvenţa consumului vinului îmbuteliat, N=636, %...............................................................24
Figura 2.29: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după regiune, N=636, % .....................................24
Figura 2.30: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după locul intervievării, N=636, %.......................24
Figura 2.31: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după vârstă, N=636, %........................................25
Figura 2.32: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după sex, N=636, %............................................25
Figura 2.33: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după nivelul educaţiei, N=634, %........................25
Figura 2.34: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după nivelul venitului, N=633, %.........................26
Figura 2.35: Locul de consum a vinului, N=738, %.....................................................................................26
Figura 2.36: Locul de consum a vinului, după regiune, N=738, % .............................................................26
Figura 2.37: Locul de consum a vinului, după vârstă, N=738, %................................................................27
Figura 2.38: Locul de consum a vinului, după sex, N=738, % ....................................................................27
Figura 2.39: Locul de consum a vinului, după nivelul venitului, N=735, % .................................................27
Figura 2.40: Locul de procurare a vinului, N=640, %..................................................................................28
Figura 2.41: Locul de procurare a vinului, după regiuni, N=640, %............................................................28
Figura 2.42: Locul de procurare a vinului, după locul intervievării, N=640, % ............................................28
Figura 2.43: Locul de procurare a vinului, după vârstă, N=640, %.............................................................29
Figura 2.44: Locul de procurare a vinului, în funcţie de sex, N=640, % .....................................................29
Figura 2.45: Locul de procurare a vinului, după nivelul educaţiei, N=638, % .............................................29
Figura 2.46: Locul de procurare a vinului, după nivelul venitului, N=637 % ...............................................30
Figura 2.47: Numărul de procurări, după regiune, % ..................................................................................30
Figura 2.48: Locurile pentru cumpărături a respondenţilor loiali unui tip de magazine pe regiune, % .......30
Figura 2.49: Frecvenţa procurării vinului, N=635, %...................................................................................31
Figura 2.50: Frecvenţa procurării vinului, după regiune, N=635, %............................................................31
Figura 2.51: Frecvenţa procurării vinului, după locul intervievării, N=635, % .............................................32
Figura 2.52: Frecvenţa procurării vinului, după vârstă, N=635, %..............................................................32
Figura 2.53: Frecvenţa procurării vinului, în funcţie de sex, N=635, % ......................................................32
Figura 2.54: Frecvenţa procurării vinului, după nivelul venitului, N=632, % ...............................................32
Figura 2.55: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, N=641, %.............................................................33
Figura 2.56: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, după regiune, N=641, %......................................33
Figura 2.57: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, după vârstă, N=641, % ........................................33
Figura 2.58: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, în funcţie de sex, N=641, % ................................34
Figura 2.59: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, după nivelul educaţiei, N=638, % ........................34
Figura 2.60: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, N=737, % .................................................34
Figura 2.61: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după regiune, N= 737, % .........................35
Figura 2.62: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după locul procurării, N= 737, %..............35
Figura 2.63: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după vârstă, N= 737, % ...........................36
Figura 2.64: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, în funcţie de sex, N= 737, %....................36
Figura 2.65: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după nivelul de educaţie, N= 735, % .......36
Figura 2.66: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după nivelul de venit, N= 734, % .............37
Figura 2.67: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, N=713, %............................................37
Figura 2.68: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după regiune, N=713, % ....................37
Figura 2.69: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după locul intervievării, N=713, %......38
Figura 2.70: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după vârstă, N=713, %.......................38
Figura 2.71: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după sex, N=713, %...........................38
Figura 2.72: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după nivelul de educaţie, N=711, % ..39
Figura 2.73: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după nivelul venitului, N=710, %........39
Figura 2.74: Sexul-ţintă a vinului îmbuteliat, N=729, % ..............................................................................39
Figura 2.75: Sexul-ţintă a vinului îmbuteliat, după regiune, N=729, % .......................................................40
Figura 2.76: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după locul de intervievare, N=729, % ..................................40
Figura 2.77: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după vârstă, N=729, % ........................................................40
Figura 2.78: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după sex, N=729, %.............................................................41
Figura 2.79: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după nivelul de educaţie, N=727, % ....................................41
Figura 2.80: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după nivelul venitului, N=726, %..........................................41
Figura 2.81: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, N=697, %.................................................42
Figura 2.82: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după regiune, N=697, %..........................42
Figura 2.83: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după locul intervievării, N=697, % ...........43
Figura 2.84: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după vârstă, N=697, %............................43
Figura 2.85: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după sex, N=697, % ................................43
Figura 2.86: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după nivelul de educaţie, N=695, %........44
Figura 2.87: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după nivelul venitului, N=694, % .............44
Figura 3.1: Culoarea preferată a vinului, N=785, %....................................................................................45
Figura 3.2: Culoarea preferată a vinului, după regiune, N=785, %.............................................................45
Figura 3.3: Culoarea preferată a vinului, după locul intervievării, N=785, % ..............................................45
Figura 3.4: Culoarea preferată a vinului, după sex, N=785, % ...................................................................46
Figura 3.5: Numărul preferat al culorilor, N=785.........................................................................................46
Figura 3.6: Preferinţele respondenţilor care au indicat numai un tip de culoare, N=404............................46
Figura 3.7: Gustul preferat al vinului, N=736, % .........................................................................................47
Figura 3.8: Gustul preferat al vinului, după regiune, N=736, % ..................................................................47
Figura 3.9: Gustul preferat al vinului, după locul intervievării, N=736, % ...................................................48
Figura 3.10: Gustul preferat al vinului, după vârstă, N=736, % ..................................................................48
Figura 3.11: Gustul preferat al vinului, după sex, N=736, %.......................................................................48
Figura 3.12: Gustul preferat al vinului, după nivelul mediu al venitului, N=727, % .....................................49
Figura 3.13: Numărul de gusturi preferate, N=737 .....................................................................................49
Figura 3.14: Preferinţele respondenţilor care au indicat doar un singur tip de vin, N=375.........................49
Figura 3.15: Tipul preferat de vin, N=746, % ..............................................................................................50
Figura 3.16 Tipul preferat de vin, după regiune, N=746, % ........................................................................51
Figura 3.17: Tipul preferat de vin, după vârstă, N=746, % .........................................................................51
Figura 3.18: Tipul preferat de vin, după sex, N=746, %..............................................................................51
Figura 3.19: Tipul preferat de vin, după venit, N=746, %............................................................................52
Figura 3.20: Preferinţa pentru vinurile locale şi importate, N=770, %.........................................................52
Figura 3.21: Vinurile preferate, după ţara de origine, N=770......................................................................52
Figura 3.22: Producători de vin vestiţi, N=461, %.......................................................................................53
Figura 3.23: Tipuri vestite de vin, N=461, % ...............................................................................................53
Figura 3.24: Producători de vin preferaţi, N=248, %..................................................................................54
Figura 3.25: Tipuri de vin preferate, N=248, % ...........................................................................................54
Figura 3.26: Ambalajul preferat pentru vin, N=797, % ................................................................................54
Figura 3.27: Ambalajul preferat pentru vin, după oraş, N=797, %..............................................................55
Figura 3.28: Ambalajul preferat pentru vin, după locul intervievării, N=797, % ..........................................55
Figura 3.29: Ambalajul preferat pentru vin, după vârstă, N=797, % ...........................................................55
Figura 3.30: Ambalajul preferat pentru vin, după sex, N=797, % ...............................................................56
Figura 3.31: Ambalajul preferat pentru vin, după nivelul de educaţie, N=791, % .......................................56
Figura 3.32: Ambalajul preferat pentru vin, după venit, N=785, % .............................................................56
Figura 3.33: Tipul preferat al dopului, N=789, % ........................................................................................57
Figura 3.34: Mărimea preferată pentru butelia de sticlă .............................................................................57
Figura 3.35: Mărimea preferată pentru butelia de plastic ...........................................................................57
Figura 3.36: Mărimea preferată pentru ambalajul bag in box .....................................................................58
Figura 3.37: Informaţie pe etichetă, N=785, % ...........................................................................................58
Figura 3.38: Informaţie pe etichetă, după regiune, N=785, % ....................................................................58
Figura 3.39: Informaţie pe etichetă, după locul de intervievare, N=785, % ................................................59
Figura 3.40: Informaţie pe etichetă, după vârstă, N=785, %.......................................................................59
Figura 3.41: Informaţie pe etichetă, în funcţie de sex, N=785, % ...............................................................59
Figura 3.42: Informaţie pe etichetă, după nivelul de educaţie, N=780, % ..................................................60
Figura 3.43: Informaţie pe etichetă, după venit, N=775, %.........................................................................60
Figura 3.44: Limba pentru informaţia de pe etichetă, N=790, % ................................................................60
Figura 3.45: Limba pentru informaţia de pe etichetă, după regiune, N=790, % .........................................61
Figura 3.46: Limba pentru informaţia de pe etichetă, după locul de intervievare, N=790, % .....................61
Figura 3.47: Limba pentru informaţia de pe etichetă, după vârstă, N=790, %............................................61
Figura 3.48: Limba pentru informaţia de pe etichetă, în funcţie de sex, N=790, % ....................................62
Figura 3.49: Limba pentru informaţia de pe etichetă, după venit, N=779, %..............................................62
Figura 3.50: Factorii ce influenţează decizia de cumpărare .......................................................................63
Figura 3.51: Cele mai populare metode de promovare ..............................................................................65
Figura 3.52: Cele mai populare metode de promovare, după regiune, % ..................................................66
Tabele:
Tabel 1.1: Producţia vinului în 2002-2006, mii dal. .....................................................................................13

Tabel 2.1: Locurile preferate pentru procurare............................................................................................31
Tabel 3.1: Preferinţa respondenţilor care preferă 2 tipuri de vinuri după culoare.......................................47
Tabel 3.2: Preferinţele respondenţilor care au ales două tipuri de vin după gust.......................................50
Tabel 3.3: Criteriul de selecţie a vinului, după regiune ...............................................................................63
Tabel 3.4: Criteriul de selecţie a vinului, după locul intervievării.................................................................64
Tabel 3.5: Criteriul de selecţie a vinului, după vârstă..................................................................................64
Tabel 3.6: Criteriul de selecţie a vinului, după sex......................................................................................64
Tabel 3.7: Criteriul de selecţie a vinului, după nivelul de educaţie .............................................................64
Tabel 3.8: Criteriul de selecţie a vinului, după venit....................................................................................65
Tabel 5.1: Prezentarea supermarketurilor din regiuni .................................................................................83
Tabel 5.2: Prezentarea HoReCa din regiuni ...............................................................................................85
Tabel 5.3: Prezentarea magazinelor de cartier din regiuni .........................................................................87
Tabel 5.4: Prezentarea supermarketurilor din Chişinău..............................................................................88
Tabel 5.5: Prezentarea HoReCa din Chişinău ............................................................................................90
Tabel 5.6: Prezentarea magazinelor de cartier din Chişinău ......................................................................91
Tabel 5.7: Analiza comparativă a preţurilor din magazinele de cartier din Chişinău şi alte regiuni............92
Tabel 5.8: Analiza comparativă a preţurilor din supermarketurile din Chişinău şi alte regiuni....................93
Tabel 5.9: Analiza comparativă a preţurilor din restaurantele din Chişinău şi alte regiuni .........................93
Tabel 5.10: Segmentarea producătorilor după preţ ....................................................................................94
Anexe:
Anexa 1: Chestionar pentru colectarea datelor cantitative .........................................................................98

Anexa 2: Chestionar pentru colectarea datelor calitative..........................................................................102
Anexa 3: Ghid de moderare ......................................................................................................................104
Rezumat 7
REZUMAT
Producţia de vin a înregistrat creşteri totale în perioada 2002 – 2005. Astfel, în 2002 producţia de vin a
fost de 14 mln. dal., iar în 2005 a atins cota de 36 mln. dal., în mod contrar în 2006 producţia s-a redus
până la 19 mln. dal.
Volumul pieţei vinului industrial (îmbuteliat) şi a celui de casă este estimată la 0.5 mln. dal în 2006.
Consumul de vin pe cap de locuitor constituie 1.7 litri de vin îmbuteliat şi 27.4 litri de vin de casă.
Pentru analiza cantitativă au fost realizate 800 de interviuri. Acestea au fost repartizate în mod egal, în
funcţie de sex şi pe 4 categorii de vârstă (18-25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani şi peste 45 ani). 500 de
interviuri au fost efectuate în Chişinău şi câte 100 în Soroca, Bălţi şi Cahul. 63% din cei intervievaţi au
studii superioare, iar ceilalţi au studii medii. Ponderea celor ce au un venit mai mic de 1500 MDL este de
23% din eşantionul total, 41% au un venit între 1500-2500 MDL, 20% - 2500-3500 MDL şi 16% au un
venit de peste 3500 MDL. 51% din interviuri au fost realizate în apropierea supermarketurilor, 30% în
apropierea magazinelor de cartier şi 19% în pieţe.
Din numărul total de persoane intervievate, 52% consuma vin în mod regulat (minimum o dată pe lună).
Cea mai mare pondere a acestor persoane a fost înregistrată în Chişinău, 62%. 61% dintre cei
intervievaţi în apropierea supermarkurilor şi 60% din persoanele cu o vârstă cuprinsă între 26 şi 35 de ani
au declarat că consumă vin în mod regulat. Alte valori maxime, înregistrate cu referire la nivelul de
educaţie şi cel al venitului, au relevat că persoanele cu studii universitare (56%) şi cei cu un venit de
peste 2500 MDL (59%) consumă vin cu o mai mare regularitate. Aproape nu există diferenţă în ceea ce
priveşte repartiţia preferinţelor pe sexe. Focus grupurile au relevat că atât femeile cât şi bărbaţii consumă
vin îmbuteliat mai mult ocazional, preferinţa fiind acordată vinului de casă.
Majoritatea (56%) celor ce nu consumă vin îmbuteliat în mod regulat consumă vin de casă. 78% dintre
persoanele din Cahul ce nu consumă vin îmbuteliat optează pentru vinul de casă, acelaşi răspuns fiind
dat şi de 68% din persoanele intervievate în apropierea magazinelor de cartier. Preferinţa pentru
consumul vinului de casă este direct proporţională cu vârsta şi invers proporţională cu venitul. Nu se
înregistrează preferinţe în ceea ce priveşte repartiţia pe sex, totuşi mai multe persoane ce au studii medii
preferă vinul de casă. 91% a celor ce au optat pentru vinul de casă şi-au susţinut poziţia afirmând că au
mai multă încredere în acesta.
Printre cei ce au afirmat că nu consumă vin îmbuteliat deoarece preferă alte băuturi alcoolice, majoritatea
au optat pentru bere (62%). Ponderea cea mai mare a celor ce preferă berea provine din Chişinău sau
Cahul, fiind printre cei intervievaţi în apropierea magazinelor de cartier (64%) şi care au o vârstă cuprinsă
între 18 şi 25 ani (80%), cei ce au studii medii (71%) şi un venit mai mic de 2500 MDL (74-76%).
60% dintre cei intervievaţi consumă vin îmbuteliat o dată în lună sau chiar mai rar. Cea mai mică
frecvenţă a celor ce consumă vin îmbuteliat a fost înregistrată printre persoanele intervievate în
apropierea magazinelor de cartier astfel 52% dintre aceştia consumă vin îmbuteliat mai rar de o dată în
lună.
Majoritatea celor care preferă vin îmbuteliat îl consumă acasă (46%) sau la prieteni şi rude (38%).
Ponderea cea mai mare a celor care consumă vin îmbuteliat în mediul casnic a fost înregistrată la Soroca
şi Cahul (54-55%).
Locul preferat pentru procurarea unei sticle de vin este supermarketul, astfel 54% din respondenţi au
declarat acest fapt, cea mai mare parte dintre ei fiind persoane cu un venit mediu de peste 3500 MDL
(64%). 71% din persoanele intervievate procură vin îmbuteliat dintr-un singur loc, ponderea maximă a
acestora este înregistrată printre persoanele intervievate la Bălţi, Soroca şi Cahul (91%). Rezultatele
focus grupurilor au relevant faptul că femeile vorbitoare de limba română procură vin din supermarketuri
sau magazine specializate. Bărbaţii vorbitori de limbă română procură vin din supermarketuri sau
magazine de cartier.
36% din respondenţi au afirmat că procură vin îmbuteliat o dată pe lună, aproximativ 54% chiar şi mai rar.
Cea mai mică frecvenţă de procurare a fost înregistrată la Soroca. În funcţie de fiecare criteriu,
persoanele caracterizate printr-o frecvenţă redusă de cumpărare au fost înregistrate printre cei
intervievaţi în apropierea magazinelor de cartier, femei şi un venit mai mic de 1500 MDL.
Rezumat 8
Cel mai frecvent, respondenţii au afirmat faptul că consuma vin îmbuteliat de sărbători (72%) şi la
petrecerile organizate în cinstea zilelor de naştere (60%). 40% dintre persoanele intervievate ar oferi o
sticlă de vin unui bărbat, alte 48% au afirmat că pentru ei nu contează cui îi este destinată sticla de vin
drept cadou. În focus grupurile ruse, bărbaţii şi femeile consideră că vinul este mai potrivit drept cadou
pentru femei. În focus grupurile realizate în limba română, bărbaţii consideră că vinul poate fi dăruit atât
bărbaţilor, cât şi femeilor. Bărbaţii sunt mai mult implicaţi în procesul de cumpărare, astfel 43% din
persoanele intervievate au afirmat că, în familiile lor, bărbaţii sunt singurii responsabili de aceşti proces.
În alte 45% din cazuri atât bărbaţii, cât şi femeile fac acest lucru. Focus grupurile au relevat că atât
femeile vorbitoare de limbă rusă, cât şi cele vorbitoare de română au afirmat că ele decid să cumpere vin
atunci când se află în supermarket sau magazin specializat. Ele citesc cu atenţie inscripţiile de pe
etichetă şi atrag atenţia la denumirea vinului şi producătorului. Bărbaţii sunt mult mai loiali brandurilor pe
care deja le cunosc.
În conformitate cu opinia participanţilor la focus grupurile efectuate în limba română, preţul pentru o sticlă
de vin trebuie să pornească de la 30 MDL. Femeile din focus grupul realizat în limba rusă susţin că preţul
trebuie să pornească de la 30 MDL, în timp ce bărbaţii au numit un preţ de start de 15-20 MDL.
75% dintre respondenţi au afirmat că percep vinul drept un produs în egală măsură pentru ambele sexe.
Această tendinţă este mai evidentă la Cahul, unde atinge valoarea de 90%. Cu referire la sezonalitatea
achiziţiei, 45% de respondenţi din întreg eşantion au afirmat că procură cantităţi egale în fiecare sezon al
anului.
Studiul a relevat că vinul roşu este cel mai preferat de către persoanele intervievate, reprezentând 51%
din preferinţele consumatorilor, în comparaţie cu 40% oferite vinului alb şi 9% celui roz. Vinurile roşii sunt
preferate la Cahul (66%). 51% din respondenţi au afirmat că preferă vinul de o singură culoare, alţii
preferă două sau mai multe culori.
Vinurile seci sunt mai apreciate de către eşantionul intervievat, 37% au afirmat acest lucru. Pe locul doi s-
au plasat adepţii vinului demidulce (28%). Vinurile seci sunt preferate mai cu seama în Chişinău (42%), în
timp ce cele demidulci sunt apreciate mai mult de către consumatorii din Bălţi (49%). Cota celor ce
apreciază vinurile seci creşte direct proporţional cu nivelul venitului, în timp ce cota admiratorilor de vin
demidulce scade odată cu creşterea veniturilor. Focus grupurile realizate relevă că femeile vorbitoare de
limbă rusă preferă într-o măsura mai mare vinurile seci şi doar ocazional pot să servească vinuri de
desert. Pentru bărbaţii din focus grupurile româneşti, cele mai populare sunt vinurile roşii seci şi demiseci.
Degustările de vin au confirmat că femeile, indiferent de limba vorbită, preferă vinurile roşii de desert.
Bărbaţii mai cu seamă sunt adepţii vinurilor seci cu tranziţie de la alb la roşu.
Cahorul este cel mai popular vin, astfel 51% din respondenţi au afirmat că sunt admiratorii anume acestui
tip de vin, 40% au optat pentru Cabernet Sauvignon, 39% au optat pentru Chardonnay şi 33% pentru
Muscat.
93% din persoanele intervievate preferă vinul produs în ţară. 85% au afirmat că consumă doar vinurile
locale, alţii şi-au manifestat preferinţele pentru cele străine sau atât pentru cele importate cât şi pentru
cele locale.
83% din respondenţi au afirmat că Cricova este cel mai renumit producător din republică, 43% au optat
Mileştii Mici. Aceşti producători sunt, de asemenea, cei mai preferaţi pentru 54% şi 40% dintre
respondenţii, care au votat respectiv, pentru Cricova şi Mileştii Mici. Producătorii cel mai frecvent
menţionaţi în cadrul discuţiilor în grup au fost Cricova, Purcari şi Mileştii Mici.
35% consideră că Cahorul este cel mai răspândit tip de băutură, 27% Cabernetul, pentru alte 22% -
Chardonnay este în fruntea acestui top.
80% optează pentru ambalajul din sticlă drept cel mai potrivit ambalaj pentru vinul îmbuteliat. 93% au
optat pentru plută drept cel mai bun dop. Cel mai potrivit volum al sticlei ar fi de 0.75 litri, iar pentru
ambalajul din plastic – 1 sau 2 litri şi pentru ambalajul bag-in-box – 2-5 litri. Clasica sticlă de vin de 0.75L
este optimă în conformitate cu toate focus grupurile realizate. Ambalajul bag-in-box a fost apreciat mai
mult de către bărbaţi.
Detaliile despre produs (86%) şi termenul de valabilitate (80%) constituie cea mai importantă informaţie
ce trebuie plasată pe eticheta din spate a sticlei de vin. Participanţii tuturor grupurilor consideră că
eticheta şi designul sunt elemente foarte importante. Cu referire la limba în care acestea trebuie să fie
redactate, 62% preferă limba română, 45% au afirmat că informaţia de pe sticlă trebuie să fie în limba
Rezumat 9
rusă, iar 27% au optat pentru toate limbile (engleza, româna şi rusa). Vorbitorii de limbă română
consideră că informaţia trebuie să fie editată doar în limba română. Participanţii focus grupurilor realizate
în limba rusă ar dori ca această informaţie să fie adiţional editată în limba română.
Brandul, ambalajul şi preţul sunt cei mai influenţi factori în luarea deciziei de cumpărare a consumatorului
mediu. Publicitatea TV, degustările şi ofertele speciale sunt cele mai influente, populare şi eficiente
instrumente de promovare. După părerea participanţilor la focus grupuri, publicitatea are un mare impact
asupra deciziei de cumpărare. Aceasta trebuie să conţină imagini sugestive.
Interviurile cu administratorii magazinelor au demonstrat că băuturile alcoolice de bază ca vodca, vinul şi

coniacul sunt prezente în fiecare locaţie. Distribuitorii finali oferă consumatorilor o mare varietate de
băuturi alcoolice, printre cele mai frecvent întâlnite fiind berea, vodca şi coniacul.
Ponderea vinurilor în volumul vânzărilor totale constituie aproximativ 30-35%. Din punct de vedere al
prezenţei pe piaţă, Cricova a fost relevată de către specialiştii în achiziţie ca fiind cel mai important
jucător pe piaţa locală. Pe locul secund se plasează Purcari şi Vinăria Bostavan. Totodată, Cricova este
brandul cel mai recunoscut de către consumatori, fiind urmat la acest compartiment de către Purcari.
Printre tipurile de vinuri, cele mai cerute de către consumatori sunt Chardonnay şi Cabernet.
Calitatea, profitabilitatea şi varietatea sunt cele mai importante caracteristici pe care un vin trebuie să le
deţină ca să fie acceptate pentru comercializarea în reţelele de distribuţie sau de către distribuitorii finali.
În general, administratorii intervievaţi fac comenzi săptămânale, iar achitarea se efectuează prin
transferuri bancare. Toţi managerii intervievaţi au menţionat importanţa vinului în sortimentul produselor
vândute.
Marja distribuitorilor angro şi cu amănuntul este de aproximativ 20%, în timp ce marja HoReCa constituie
peste 50%.
Store checkingul a relevant faptul că produsele Cricova domină piaţa actuală. În supermarketurile din
regiuni, acest producător este urmat de Acorex şi Vinăria Bostavan, cotele ultimilor fiind cu mult mai mici.
Comercializarea vinului în supermarketurile din regiuni este reprezentată de o mare varietate de vinuri
roşii, seci şi demidulci. Preţurile încep de la 18-19 lei şi mai mult, valorile maxime fiind atinse în cazul
vinurilor de colecţie.
Store chenckingul efectuat în instituţiile HoReCa din regiunii a relevat importanţa majoră a produselor
Cricova în toate locaţiile analizate. În aceste instituţii, vinurile albe şi roşii deţin poziţii egale. Vinurile seci
sunt cel mai des întâlnite în meniurile restaurantelor. Preţurile în restaurante încep de la 40 MDL.
Cricova, Bostavan şi Tomai sunt consideraţi cei mai renumiţi producători printre magazinele de cartier din
regiuni. Culorile alb şi roşu au ponderi similare, diferenţa dintre cote fiind de două puncte procentuale.
Vinurile demidulci sunt întâlnite mai des, fiind urmate de către cele seci. De obicei, în magazinele de
cartier din regiuni nu sunt prea multe vinuri scumpe.
Supermarketurile din Chişinău prezintă cea mai mare varietate de vinuri din republică. Acestea deţin o
pondere mai mică a produselor Cricova şi, totodată, prezintă mai mulţi producători de vinuri. Produsele
Cricova sunt, de obicei, acompaniate în supermarketuri de către alţi doi producători locali: Acorex şi
Bostavan. Vinul de culoare roşie este mai popular, fiind în avantaj cu 17 puncte procentuale faţă de
vinurile albe.
Cricova, Purcari, Mileştii Mici şi Acorex sunt cele mai populare branduri printre administratorii de
restaurante din Chişinău. Avantajul deţinut de către vinul roşu este acelaşi ca şi în cazul
supermarketurilor, ponderea lor fiind mai mare cu 17 puncte procentuale. Preţurile cel mai des întâlnite se
situează între limitele de 50-100 MDL.
Producătorii de vin Cricova şi Bostavan sunt aproape la fel de populari printre magazinele de cartier din
Chişinău. Vinurile albe şi roşii sunt cotate, de asemenea, aproape la fel, vinul alb având un avantaj de 3
puncte procentuale.
Analiza comparativă a preţului a demonstrat că, în Chişinău, preţurile sunt mai mari decât în celelalte
oraşe ale ţării. În mare parte aceasta se datorează puterii de cumpărare mai mari a consumatorilor din
capitală.
Introducere 10
INTRODUCERE
Prezentul raport se bazează pe cercetarea efectuată de compania „Magenta Consulting” pentru proiectul
CEED finanţat de USAID şi implementat de Chemonics International, în conformitate cu previziunile
contractului nr. 121-C-00-05-00711 din 7 August, 2007.
i.1 Scopul şi obiectivele
Principalul scop al acestui proiect este de a cunoaşte mai detaliat preferinţele consumatorilor de vin şi
piaţa vinului din Republica Moldova. Cercetarea oferă informaţie care poate fi utilizată de (1) vinăriile care
deja vând pe piaţa locală, şi (2) vinăriile care vor să penetreze piaţa locală. Rezultatele acestui studiu vor
fi făcute cunoscute vinăriilor din Moldova pentru ca acestea să poată elabora sau ajusta strategiile lor pe
piaţa locală pentru a mări vânzările de vin îmbuteliat.
i.2 Metodologia aplicată
Studiul ia forma unei cercetări de piaţa, având ca eşantion următoarele categorii de respondenţi:
consumatorii de vin, sectorul HORECA, precum şi managerii reţelelor de vizare cu amănuntul. Pornind de
la scopul proiectului, metodologia aplicată pentru acest studiu corespunde tehnicilor de cercetare
acceptate în cercurile academice şi în cele de servicii de consultanţă.
i.2.1 Structura cercetării
Obiectivele cercetării au implicat utilizarea atât a datelor primare, cât şi a celor secundare, care au
contribuit la consolidarea nivelului de veridicitate a rezultatelor acestei cercetări.
Datele secundare sunt caracterizate în teorie ca fiind legate de subiect, dar colectate anterior; ele au
servit pentru a oferi un rezumat referitor la importul şi exportul de vin în Moldova. Datele au fost preluate
de la Biroul Naţional de Statistică, Departamentul Vamal de Stat, Agenţia de Stat „Moldova Vin”, Uniunea
Vinificatorilor din Moldova, Monitorizarea Publicităţii, precum şi în baze de date specializate. O parte
importantă în etapa de pregătire a cercetării a constituit-o aprecierea sectorului vinicol, ceea ce a
contribuit la o înţelegere mai bună a rezultatelor studiului şi a permis interpretarea obiectivă a rezultatelor.
Datele primare reprezintă nucleul cercetării şi au fost colectate special pentru a satisface cerinţele
prezentului studiu. În mod general, un studiu poate fi cantitativ, calitativ sau o combinare de cele două.
Un studiu cantitativ necesită măsuri standardizate, în aşa mod încât părerile şi experienţele diferitor
persoane să fie incluse într-un număr determinat de categorii. Datele necesare aplicate în acest caz sunt
de natură statistică, şi ele pot fi sumate şi prezentate în mod succint. O interpretare a datelor calitative
constă în înţelegerea datelor colectate precum şi interpretarea unui fenomen social cu o eroare minimal
posibilă. Această apropiere permite studierea aprofundată a problemei alese.
Luând în considerare scopul cercetării şi anumite cerinţe înaintate de către beneficiar, au fost aplicate
atât metode calitative, cât şi cantitative.
i.2.2 Eşantionul şi colectarea datelor
Eşantionul şi caracteristicile sale au fost stabilite de către executor cu monitorizarea permanentă a

beneficiarului. Datele referitoare la consumatorii de vin au fost colectate prin metoda cantitativă, prin
metoda interviurilor directe. Interviurile fiind realizate în baza chestionarelor elaborate din timp şi bine
structurate, care au fost folosite ulterior pentru a calcula indicii statistici referitori la temele cercetate. A
fost selectat un eşantion de 800 de persoane, ceea ce a permis evaluarea rezultatelor cu o marjă de
eroare de ±3.47%, la un nivel de încredere de 95%.
Segmentarea eşantionul s-a făcut ţinându-se cont de următoarele considerente:
• Criteriul geografic. Interviurile au fost distribuite după cum urmează : 500 în Chişinău, 100 în
Bălti, 100 în Soroca şi 100 în Cahul.
• Sexul. Conform statisticii naţionale, 50% din eşantion a fost compus din bărbaţi, alte 50%,
respectiv, revenind femeilor.
Introducere 11
• Vârsta. Toate persoanele intervievate au peste 18 ani şi au fost divizate în patru categorii de
vârstă.
Datele referitoare la companiile din sectorul HoReCa, precum şi cele din reţelele retail au fost colectate
calitativ, prin interviuri aprofundate cu managerii pe achiziţii. Diferenţa dintre cele două metode apare
datorită tipului întrebării şi scopul utilizării datelor colectate. Numărul de 20 de companii intervievate poate
fi considerat semnificativ în teoria de marketing cu privire la interviurile aprofundate.
Datele statistice referitoare la fiecare sector au servit la stabilirea unui eşantion reprezentativ în termeni
de numărul de companii prezent din fiecare sector cercetat, precum şi din punct de vedere al criteriului
geografic. Geografic, interviurile au fost împărţite după cum urmează: Chişinău – 14, Bălţi – 2, Soroca –
2, Cahul – 2.
Store checkingurile au reprezentat date primare referitoare la segmentele de vin prezente pe piaţă. În
scopul de a observa penetrarea brandurilor cheie prezente pe piaţa retail şi în HoReCa au fost efectuate
50 de store checkinguri, 35 în sectorul retail şi alte 15 în HoReCa. Distribuirea punctelor unde au fost
efectuate store checkinguri este după cum urmează:
• Chişinău – 20 punte retail şi 10 puncte HORECA

• Bălţi – 5 punte retail şi 3 puncte HORECA
• Soroca – 5 punte retail şi 1 punct HORECA
• Cahul – 5 punte retail şi 1 punct HORECA
O altă sursă de date primare au fost focus grupurile. Au fost efectuate 4 focus grupuri, care au fost
structurate după cum urmează:
• 1 FG – femei, limba română

• 1 FG – femei, limba rusă
• 1 FG – bărbaţi, limba română
• 1 FG – bărbaţi, limba rusă
i.2.3 Structura chestionarului
Două tipuri de chestionare au fost elaborate prin cooperarea cu proiectul CEED. Chestionarul a vizat
studiul cantitativ şi a conţinut întrebări închise care au fost ulterior cuantificate şi răspunsurile la aceste
întrebări au fost interpretate statistic (Anexa 1). Totuşi, în chestionar au fost introduse câteva întrebări
deschise.
Chestionarul pentru interviurile aprofundate a conţinut atât întrebări închise, cât şi întrebări deschise
(Anexa 2). Toate chestionarele au fost elaborate în 2 limbi – română şi rusă
Chestionarele aprofundate au fost utilizate pentru a intervieva pe cei care iau decizii şi pentru a înţelege
comportamentul acestora pe piaţă. Interviul a fost structurat, dar totuşi a permis o oarecare flexibilitate în
răspunsuri. Mai important însă decât structura interviului a fost înţelegerea de către persoana care a
efectuat interviul a scopurilor acestuia şi crearea şi menţinerea unei comunicări constructive cu persoana
intervievată.
În această cercetare, interviurile aprofundata au fost efectuate cu managerii din sectorul HoReCa şi retail.
14 interviuri aprofundate au fost efectuate la Chişinău, 2 la Bălţi, 2 la Soroca şi 2 la Cahul.
Pentru focus grupurile efectuate, au fost pregătite anumite scenarii de moderare.
Store checkingurile au fost efectuate după un tabel prestabilit, care a conţinut toate criteriile necesare
pentru o analiză ulterioară. În faza iniţială de colectare a datelor chestionarele au fost pre-testate asupra
unui grup de persoane.
Introducere 12
i.2.4 Intervievarea
Datele au fost colectate cantitativ prin metoda interviurilor faţă în faţă, respondenţii fiind selectaţi conform
condiţiilor pre-stabilite din eşantion, în funcţie de regiune, vârstă şi sex.
Pentru datele colectate calitativ, la interviurile faţă în fată au fost selectaţi manageri de achiziţii. Pentru
analiza calitativă a mai fost utilizată informaţia colectată în timpul store checkingului şi a focus grupurilor.
Interviurile au fost executate de o echipă de operatori care a participat anterior la numeroase proiecte
similare. Doua echipe de interviueri au fost stabilite pentru colectarea datelor cantitative, una pentru
Chişinău şi alta pentru alte regiuni ale Moldovei. Interviurile cantitative au fost executate de doi consultaţi
seniori.
Interviuerii au fost antrenaţi preliminar şi informaţi despre scopul proiectului, specificul industriei şi
modulul în care datele colectate vor fi analizate. Interviurile au fost executate în limba maternă a
respondentului.
i.2.5 Analiza datelor
Datele colectate au fost interpretate în doua moduri. Interviurile aprofundate au fost codate şi analizate
separat şi interpretate cu scopul de observa o oarecare legitate şi de a evalua fenomenul. În acest mod,
subiect după subiect, a fost efectuată o analiză comparativă.
Interviurile cu consumatorii au fost analizate în mod cantitativ. O bază de date în SPSS a fost elaborată în
acest scop, considerând cerinţele contractorului. În faza finală a colectării datelor, au fost efectuate
întâlniri şi discuţii cu operatorii de interviuri pentru a obţine o impresie generală referitoare la respondenţi,
problemele întâmpinate de ei, precum şi alte detalii semnificative observate de către aceştia.
Capitolul I: Producţia şi consumul de vin 13
CAPITOLUL 1: PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DE VIN

1.1 Producţia de vin
Producţia de vin în Moldova a înregistrat o creştere continuă din 2002 până în 2005, cea mai
semnificativă creştere fiind înregistrată în 2004, când producţia de vin a crescut cu 14 mln. dal., sau cu
74% în comparaţie cu 2003. în 2006 producţia de vin a scăzut până la 19 mln. dal., sau cu 47% mai puţin
decât în anul precedent. În 2006 volumul producţiei de vin a fost cu 30% mai mare decât acum 5 ani.
Producţia de vin în 2006 a scăzut considerabil ca rezultat al restricţiilor de import impuse de autorităţile
ruse. Federaţia Rusă fiind principala destinaţie de export, această decizie a avut un impact drastic asupra
volumului producţiei de vin.
Tabel 1.1: Producţia vinului în 2002-2006, mii dal.
2002 2003 2004 2005 2006

Producţia, mii dal 14808 19051 33080 36288 19281
Modificarea, % - 29 74 10 -47
Modificarea 2001-2006 - % - - - - 30
Figura 1.1: Producţia de vin în 2002-2006, mii dal.
40000
36288
35000
33080
30000
25000
20000 19051 19281

15000 14808
10000
5000
0
2002 2003 2004 2005 2006
Producţia, mii dal

Sursa: Biroul Naţional de Statistică
Capitolul I: Producţia şi consumul de vin 14
1.2 Volumul pieţei vinului de casă şi consumul pe cap de locuitor
Datorită specificului industriei analizate, procedurile standard nu pot fi aplicate la determinarea volumului
pieţei vinului. Astfel, indicii economici ca producţia, exportul şi importul sunt insuficienţi pentru
determinarea volumului pieţei, deoarece producţia vinicolă poate fi stocată în depozite şi păstrată mai
mulţi ani în şir şi nu există date exacte despre volumul stocurilor la producători.
Din acest motiv a fost aplicată o metodă diferită. Consumul de vin pe cap de locuitor a fost calculat
utilizând datele secundare publicate de către Serviciul Fiscal de Stat al Ministerului Economiei. Astfel
pentru a calcula consumul de vin industrial pe cap de locuitor, a fost utilizată informaţia privind timbrele
de acciz eliberate pentru anul 2006. 6 mln. de accize ce au fost vândute producătorilor de vin care au fost
utilizate pentru aproximativ 0.5 mln. dal. de vin îmbuteliat în diferite tipuri de ambalaj. Datele au fost
furnizate de către Asociaţia Naţională a Oenologilor.
Consumul vinului de casă a fost calculat utilizând datele Asociaţiei Naţionale a Oenologilor. Conform
datelor acestei organizaţii, volumul anual de vin de casă produs în Republica Moldova constituie, în
medie, 8 mln. dal.
La estimarea consumului pe cap de locuitor a populaţiei cu vârsta de peste 15 ani, numărul populaţiei luat
în calcul a constituit 2.92 mln. persoane. În acest mod, în anul 2006 consumul pe cap de locuitor a
constituit 29.1 litri, mai exact 1.7 litri de vin îmbuteliat şi 27.4 litri de vin de casă.
.
Capitolul II: Caracteristicile consumului de vin îmbuteliat 15
CAPITOLUL 2: CARACTERISTICILE CONSUMULUI DE VIN ÎMBUTELIAT

2.1. Descrierea eşantionului
Acest capitol are scopul de a descrie profilul consumatorului în concordanţă cu diferite criterii, precum
vârsta, sexul, educaţia, localitatea, venitul şi locul intervievării.
Vârsta, sexul şi locul intervievării au fost determinate iniţial, de comun acord cu beneficiarul studiului.
Astfel, au fost intervievate doar persoanele ce au vârsta de peste 18 ani, iar eşantionul a inclus ponderi
egale de femei şi bărbaţi. De asemenea, a fost stabilit că 500 interviuri vor fi efectuate la Chişinău şi câte
100 interviuri la Soroca, Bălţi şi Cahul.
Figura 2.1: Descrierea eşantionului, %
Vârsta, N=800 18-25 ani; 25% 26-35 ani; 25% 36-45 ani; 25% > 45 ani; 25%
Sex, N=800 Bărbaţi; 50% Femei; 50%
Educaţie, N=793 Studii medii; 37% Studii universit.; 63%
2500-3500 >3500
Venit, N=787 <1500 MDL; 23% 1500-2500 MDL; 41% MDL; MDL;
20% 16%
Oraş, N=800 Chişinău; 62% Bălţi; 13% Cahul; 13% Soroca; 13%
Locul interv., N=800 Supermarket; 51% Mag. de cartier; 30% Piaţă; 19%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Analizând eşantionul în funcţie de educaţie, ar fi de menţionat că majoritatea respondenţilor – 63% - au

studii superioare. 77% din persoanele intervievate au un nivel al veniturilor mediu şi mare. Statutul lor
financiar poate fi calificat drept satisfăcător, în termeni de putere de cumpărare.
2.2. Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat
2.2.1 Caracteristicile generale ale frecvenţei de consum de vin îmbuteliat
Respondenţii au fost întrebaţi dacă ei consumă vin îmbuteliat mai rar de o dată pe lună. Graficul de mai
jos ilustrează faptul că mai mult de o jumătate dintre ei au declarat că consumă vin îmbuteliat mai rar de
o dată pe lună. Aceasta denotă ideea că fiecare a doua persoană din întreg eşantionul consumă vin
îmbuteliat cu o frecvenţă mai mică de o dată pe lună.
Figura 2.2: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, N=800, %
52 48
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu .
În scopul determinării regiunii în care vinul îmbuteliat are o frecvenţă mai mare de consum, răspunsurile
au fost analizate în funcţie de regiunile în care au fost efectuate interviurile. Astfel, ponderea
respondenţilor ce au confirmat că consumă vin îmbuteliat cel puţin o dată pe lună a fost înregistrată la
Chişinău. Ponderea acestora în cel mai mare oraş al Moldovei este cu 22 de puncte procentuale mai
mare decât cei ce se află pe locul secund, aceştia fiind din Cahul şi având ponderea de 41%. Cea mai
mică pondere a respondenţilor care au declarat că consumă vin îmbuteliat provin din Bălţi, iar cota lor
este de 29% din interviurile realizate în această regiune.
Figura 2.3: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după regiune, N=800, %
Chişinău, N=500 62 38
Bălţi, N=100 29 71
Soroca, N=100 34 66
Cahul, N=100 41 59
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu
Graficul de mai jos ilustrează regularitatea consumului de vin în funcţie de locul în care au fost realizate
interviurile. Astfel, 61% din persoanele intervievate în apropierea supermarketurilor au afirmat că
consumă vin îmbuteliat cu o frecvenţă mai mică de o dată pe lună. Aceeaşi frecvenţă a fost menţionată
de către fiecare a doua persoană ce a fost intervievată în apropierea pieţelor. Ponderea cea mai mică
(36%) a fost înregistrată printre persoanele intervievate în apropierea magazinelor de cartier.
Figura 2.4: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după locul intervievării, N=800, %
Supermarket, N=411 61 39
Mag. de cartier, N=240 36 64
Piaţă, N=149 51 49
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu
În analiza consumului de vin îmbuteliat în funcţie de vârstă, se poate de evidenţiat o singură categorie de
persoane. Respondenţii ce au vârsta cuprinsă între 26 şi 35 ani ce au manifestat un interes mai mare
pentru vinul îmbuteliat, astfel cota lor este de 60%. Nu există o diferenţă semnificativă între categoriile de
vârstă la respondenţii de până la 25 ani şi cei de peste 36 ani (45-53%).
Figura 2.5: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după vârstă, N=800, %
18-25 ani, N=198 45 55
26-35 ani, N=197 60 40
36-45 ani, N=202 50 50
> 45 ani, N=203 53 47
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu
Consumul de vin îmbuteliat nu diferă semnificativ în funcţie de genul consumatorilor. Astfel, diferenţa de
pondere între femei şi bărbaţi este nesemnificativă, atingând 2 puncte procentuale în favoarea bărbaţilor,
care consumă mai frecvent vin îmbuteliat.
Figura 2.6: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după gen, N=800, %
Bărbaţi, N=400 53 47
Femei, N=400 51 49
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu
Frecvenţa de consum a vinului a fost analizată în funcţie de nivelul de educaţie pe care îl au respondenţii.
În aşa mod, ponderea cea mai mare a celor ce consumă vin cel puţin o dată pe lună a fost înregistrată
printre persoanele ce au studii superioare. Cota lor o depăşeşte pe ce a aceleiaşi categorii de vârstă, dar
care are doar studii medii, cu 11 puncte procentuale. În concluzie, se poate de afirmat că cei care au
studii superioare preferă mai mult vinul îmbuteliat decât vinul de casă sau alte băuturi alcoolice.
Figura 2.7: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după nivelul de educaţie, N=793, %
Studii medii, N=296 45 55
Studii univer., N=497 56 44
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu
Preferinţele pentru vinul îmbuteliat au o dependenţă directă cu nivelul de venituri al consumatorului.

Astfel, graficul de mai jos relevă că persoanele cu un nivel mai mare de venituri deţin o pondere mai mare
printre persoanele care consumă vin îmbuteliat. Cota celor care au afirmat o frecvenţă mai mare de
consum a vinului îmbuteliat, creşte de la 43% printre respondenţii ce au un venit de până la 1500 MDL, la
60% printre persoanele ce au un venit mediu de peste 2500 MDL.
Figura 2.8: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după venit, N=787, %
< 1500 MDL, N=180 43 57
1500-2500 MDL, N=320 51 49
2500-3500 MDL, N=159 59 41
> 3500 MDL, N=128 60 40
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da Nu
2.2.2 Cauzele de consum neregulat a vinului îmbuteliat
Persoanele ce au afirmat că nu consumă vin îmbuteliat cu regularitate au fost întrebate despre cauza ce
îi determină să nu facă aceasta. Cel mai frecvent motiv invocat de către respondenţii ce nu consumă vin
îmbuteliat a fost faptul că ei consumă vin de casă, 56% dintre ei au afirmat aceasta. Pe locul doi al celor
mai frecvente cauze se plasează faptul că aceşti respondenţi nu consumă vin în genere, deoarece nu
preferă acest tip de băutură. 17 din totalul persoanelor intervievate nu consumă deloc băuturi alcoolice.
Figura 2.9: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, N=387, %
17 27 56
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Nu consum alcool Nu consum vin Consum doar vin de casă

Motivul de a nu consuma vin îmbuteliat a fost, de asemenea, analizat şi în funcţie de regiunile în care au
fost realizate interviurile. Persoanele intervievate la Chişinău şi Bălţi au dat răspunsuri aproximativ în cote
egale, cea mai mare diferenţă fiind de 8 puncte procentuale. Respondenţii din Cahul sunt cel mai mult
orientaţi spre consumul vinului de casă, astfel că trei pătrimi dintre cei care au afirmat că nu consumă vin
îmbuteliat au invocat drept motiv consumul vinului de casă. Acest oraş este urmat de Soroca, unde 65%
din respondenţi au relevat aceleaşi preferinţe. Astfel, se poate de delimitat două grupuri, în funcţie de
răspunsurile similare ale respondenţilor cu referire la motivul de a nu consuma regulat vin îmbuteliat.
Figura 2.10: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după regiune, N=387, %
Chişinău, N=191 16 34 50
Bălţi, N=71 24 30 46
Soroca, N=66 23 12 65
Cahul, N=59 7 16 78
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Analiza răspunsurilor, în funcţie de locul în care au fost realizate interviurile, relevă faptul că vinul de casă
reprezintă cea mai bună alternativă a persoanelor intervievate în apropiere de magazinele de cartier şi
pieţe. 64% din persoanele intervievate în apropierea magazinelor de cartier şi 61% a celor intervievaţi în
apropierea pieţelor au afirmat că consumă doar vin de casă, acesta fiind şi motivul de a nu consuma vin
îmbuteliat. Această cauză este mai rar menţionată de către persoanele intervievate în apropierea
supermarketurilor, mai puţin de jumătate dintre ei consumând, de obicei, vin de casă , alte 37% nu
consumă vin în general.
Figura 2.11: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după locul intervievării, N=387, %
Supermarket, N=160 20 34 46
Mag. de cartier, N=154 14 22 64
Piaţă, N=73 17 22 61
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Repartiţia răspunsurilor în funcţie de vârsta respondenţilor prezintă un tablou important. Unul dintre
momente este creşterea preferinţelor pentru vinul de casă, odată cu creşterea vârstei. Astfel, ponderea
celor care au afirmat că nu consumă vin îmbuteliat deoarece consumă vin de casă creşte de la 39%
înregistrate la categoria de vârstă de 18 - 25 ani, la 65% în rândul persoanelor care au peste 36 ani. Un
decalaj semnificativ a fost determinat la compararea acestor ponderi printre respondenţilor cu vârsta de
18-25 ani şi 26-35 ani (o diferenţă de 20 puncte procentuale). Al doilea moment important este faptul că
respondenţii tineri preferă mai mult alte băuturi alcoolice. Astfel, 37% din respondenţii din segmentul de
vârstă tânără au afirmat că consumă, de obicei, alte băuturi alcoolice, cota acestora reducându-se la 18%
printre categoriile de vârstă mai înaintată.
Figura 2.12: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după vârstă, N=387, %
18-25 ani, N=112 24 37 39
26-35 ani, N=78 10 31 59
36-45 ani, N=101 14 21 65
> 45 ani, N=96 17 18 65
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Preferinţele pentru vinul de casă nu înregistrează diferenţe în raport cu sexul respondenţilor. Diferenţele
apar în cazul în care vorbim despre preferinţele pentru alte tipuri de băuturi alcoolice. Astfel, 20% din
femei, în comparaţie cu 14% din bărbaţi, nu consumă băuturi alcoolice în genere, totuşi cota bărbaţilor
care preferă alte băuturi alcoolice este cu 9 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor.
Figura 2.13: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după sex, N=387, %
Bărbaţi, N=189 14 31 55
Femei, N=198 20 22 58
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Persoanele cu studii medii optează pentru consumul de vin de casă, ca alternativă a celui îmbuteliat. Mai
mulţi dintre respondenţii care au studii superioare nu consumă vin sau nu consumă alcool deloc.
Figura 2.14: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după nivelul de educaţie, N=382, %
Studii medii, N=162 15 24 61
Studii univer., N=220 18 30 52
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Luând în considerare venitul mediu al respondenţilor, cei care înregistrează un venit mediu de circa 3500
MDL au relevat o tendinţă aproximativ egală pentru vinul de casă (57-59%). Persoanele cu un venit de
peste 3500 MDL nu preferă atât de mult vinul de casă (41%); această categorie fiind caracterizată printr-o
puternică tendinţă de a consuma alte băuturi alcoolice.
Figura 2.15: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, după nivelul venitului, N=376, %
< 1500 MDL, N=103 19 24 57
1500-2500 MDL, N=157 17 24 59
2500-3500 MDL, N=65 12 31 57
> 3500 MDL, N=51 20 39 41
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2.2.3 Alte băuturi alcoolice consumate regulat
Persoanele care nu consumă vin în mod regulat au avut posibilitatea să menţioneze şi cauza din care nu
fac acest lucru. Astfel, la acest compartiment au fost înregistrate trei categorii de răspunsuri, nu consumă
vin îmbuteliat deoarece nu beau alcool deloc, consumă doar vin de casă sau faptul că, de obicei,
consumă alte tipuri de băuturi alcoolice.
Celelalte băuturi alcoolice menţionate de către respondenţi au fost analizate în graficul de mai jos. Astfel,
dintre toate tipurile de băuturi ce sunt preferate în locul vinului, berea este cea mai solicitată de către
respondenţi, 62% dintre persoanele care au afirmat că consumă alte tipuri de băuturi şi-au menţionat
preferinţa pentru bere. Cota berii depăşeşte semnificativ celelalte tipuri de băuturi, fiind de aproape două
ori mai mare decât mărimea cotei aflate pe locul secund (vodca cu 33%). Vodca şi coniacul au
aproximativ cote egale printre preferinţele menţionate de către respondenţi (31-33%). 23% consumă, de
obicei, şampanie, iar 10% aleg alte băuturi alcoolice decât cele menţionate mai jos.
Figura 2.16: Băuturi alcoolice cu consum regulat, N=104, %
70% 62%
60%
50%
40% 33% 31%
30% 23%
20%
10%
10%
0%
Vodcă Coniac Şampanie Bere Alte
Chişinăul şi Cahulul deţin ponderea cea mai mare a respondenţilor care preferă berea, fiind băutura cel
mai des consumată de către ei. Coniacul este consumat aproape în egală măsură de către cei care
locuiesc la Chişinău, Soroca şi Cahul (25-38%); în timp ce cota respondenţilor din Bălţi este cu mult mai
mică (5%). Pe de altă parte, Bălţi-ul deţine cea mai mare pondere a respondenţilor care consumă
şampanie (29%), în comparaţie cu aceleaşi cote din alte localităţi (13-22%). Vodca, în calitate de
alternativă pentru vinul îmbuteliat, înregistrează cea mai mare pondere de consumatori la Cahul (56%),
cea mai mică fiind înregistrată la Soroca (13%).
Figura 2.17: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după regiune, N=104, %
90
78
80
70 65
60 56
50 43
40 35 38 38
33
29 25
30 22 19 22
20 12 13 13 13
10 5 5
0
Chişinău, N=66 Bălţi, N=21 Soroca, N=8 Cahul, N=9
Preferinţele pentru alte băuturi au fost analizate şi din punctul de vedere al locului unde au fost efectuate
interviurile. Persoanele intervievate în apropierea supermarketurilor şi a magazinelor de cartier deţin cea
mai mare cotă a amatorilor de bere. Vodca şi coniacul au luat aproape cote egale printre persoanele
intervievate în apropierea supermarketurilor şi pieţelor, diferenţa de ponderi dintre acestea nu depăşeşte
8 puncte procentuale. Respondenţii din apropierea magazinelor de cartier manifestă un alt trend, astfel
cota pentru vodcă şi coniac este mai mică (12-15%) şi singurul tip de băutură pentru care aceştia au
manifestat un interes mai evident este berea (64%).
Figura 2.18: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după locul intervievării, N=104, %
70 64 64
60 50
50 42 44 44
36
40 31
30 22 21 19
20 9 12 15
6
10
0
Supermarket, N=54 Mag. de cartier, N=34 Piaţă, N=16

Graficul de mai jos reflectă răspunsurile respondenţilor, divizate pe categorii de vârstă. Se poate constata
că berea reprezintă băutura ce caracterizează preferinţele tinerilor pentru băuturi alcoolice. Astfel, cota
berii descreşte de la 80%, în rândul persoanelor ce au vârsta de 18-25 de ani, până la 41%, la segmentul
cu o vârstă mai înaintată. Ponderi aproximativ egale ale persoanelor care au vârsta cuprinsă între 18 şi
45 de ani preferă şampania (24-29%), totodată această pondere este semnificativ mai mică în categoria
de vârstă de peste 45 de ani (6%). Vodca este consumată, în special, de persoanele care au vârsta de
peste 45 de ani (47%), persoanele tinere ce au aceeaşi preferinţă constituind 27-38%. Coniacul este tipul
de băutură caracteristică persoanelor care au vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani (50%), fiind urmată de
către categoria de vârstă 18-25 de ani (32%). Persoanele mai în vârstă deţin o pondere de 18-19%
printre cei ce consumă acest tip de băutură. Alte băuturi alcoolice menţionate în grafic sunt preferate mai
mult de segmentul de vârstă medie (26-45 ani).
Figura 2.19: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după vârstă, N=103, %
90 80
80
70 58
60 50 48 47
50 38 41
40 32 29 29
27 27 24
30 19
17 14 18
20
10 5 6 6
0
18-25 ani, N=41 26-35 ani, N=24 36-45 ani, N=21 > 45 ani, N=17
Preferinţa pentru alte băuturi a fost analizată şi în funcţie de sex. Berea şi coniacul sunt preferate
aproape în aceeaşi măsură de către ambele sexe, înregistrându-se o diferenţă de 5-7 puncte
procentuale. La o diferenţă de 26 puncte procentuale, mai mulţi bărbaţi preferă să consume votcă (44% şi
18%). Pe de altă parte, preferinţele femeilor pentru şampanie sunt mai evidente decât la bărbaţi (30%şi
19%).
Figura 2.20: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după gen, N=103, %
80 64 59
60 44
34 30
40 27
19 18
20 10 9
0
Bărbaţi, N=59 Femei, N=44

Respondenţii cu studii medii preferă într-o măsură mai mare berea decât participanţii cu studii superioare
(71% şi 56%). La o diferenţă de 10-15 puncte procentuale, coniacul şi vodca sunt consumate mai mult de
către persoanele cu studii superioare. Preferinţele faţă de şampanie este acelaşi la ambele segmente de
consumatori.
Figura 2.21: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după nivelul de educaţie, N=104, %
80 71
56
60
36 36
40 26 21 24 23
20 8 9
0
Studii medii, N=38 Studii univer., N=66

Graficul de mai jos ilustrează faptul că sunt două băuturi alcoolice ale căror consum depinde de nivelul
venitului. Astfel, coniacul este preferat mai mult de către respondenţii cu venituri mari, cota
consumatorilor înregistrând o creştere de la 24%, printre cei care au un venit mai mic de 1500 MDL, la
40%, printre cei care au un venit în jur de 2500 MDL. Bere este mai mult caracteristică respondenţilor cu
venituri mai mici (mai puţin de 2500 MDL), cota consumatorilor de bere fiind în această categorie mai
mare decât în celelalte categorii de venit.
Figura 2.22: Băuturi alcoolice cu consum regulat, după nivelul veniturilor, N=103, %
80 76 74
70
60 55
50 40 40 40 40
37
40 30
24 26 26 25
30 20 20 20
20 16
8 5
10 4
0
> 1500 MDL, N=25 1500-2500 MDL, N=38 2500-3500 MDL, N=20 < 3500 MDL, N=20
2.2.4 Motivele consumului vinului de casă
Persoanele care nu consumă vin în mod regulat au avut posibilitatea să menţioneze şi cauza din care nu
fac acest lucru. La acest compartiment au fost înregistrate trei categorii de răspunsuri: persoanele nu
consumă vin îmbuteliat deoarece nu consumă alcool, ei consumă doar vin de casă sau consumă, de
obicei, alte tipuri de băuturi alcoolice. Dintre participanţii la sontaj care au afirmat că consumă doar vin de
casă indicat şi motivul din care fac acest lucru. Astfel, au fost relevate două motive: consumă doar vin de
casă fie din motivul ca nu îşi pot permite să cumpere vin îmbuteliat, fie că au mai multă încredere în
acesta deoarece îl produc ei însăşi.
Figura de mai jos relevă faptul că respondenţii nu consumă în mod regulat vin îmbuteliat deoarece au mai
multă încredere în vinul de casă (91%), majoritatea acestor respondenţi fiind ei însăşi producătorii
acestuia. 9% din cei intervievaţi au declarat că nu consumă vin îmbuteliat fiindcă acesta este prea scump.
Figura 2.23: Motive pentru a consuma vin de casă, N=217, %
9 91
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Vinul îmbuteliat e prea scump Au încredere doar în vinul de casă
La Chişinău, Soroca şi Bălţi au fost înregistrate mai multe răspunsuri ce relevă că respondenţii nu
consumă vin îmbuteliat deoarece nu îşi pot permite să îl cumpere. Respondenţii din Cahul au declarat în
unanimitate faptul că ei consumă vin de casă deoarece au mai multă încredere în acesta.
Figura 2.24: Motive pentru a consuma vin de casă, după regiune, N=217, %
Chişinău, N=95 13 87
Bălţi, N=33 15 85
Soroca, N=43 5 95
Cahul, N=46 100
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
În funcţie de locul intervievării, răspunsurile primite pot fi grupate în două categorii. Respondenţii care au
fost intervievaţi în apropierea pieţelor şi magazinelor de cartier, au dat aproximativ aceleaşi răspunsuri,
diferenţa fiind de un singur punct procentual. Răspunsurile primite de la participanţii intervievaţi în
apropierea supermarketurilor diferă. Astfel ponderea celor care au afirmat că vinul îmbuteliat este prea
scump constituie 14% (în comparaţie cu 6-7% în alte categorii), iar ponderea celor care au mai multă
încredere în vinul de casă este mai mică cu 7-8 puncte procentuale.
Figura 2.25: Motive pentru a consuma vin de casă, după locul de intervievare, N=217, %
Supermarket, N=73 14 86
Mag. de cartier, N=99 6 94
Piaţa, N=45 7 93
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Luând în considerare categoriile de vârstă ale respondenţilor, un singur segment este detaşat de
celelalte. Astfel, respondenţii cu vârsta de 36-45 de ani au o pondere mai mică printre cei care au afirmat
că ei nu îşi pot permite să cumpere vin îmbuteliat. Printre celelalte categorii această cotă reprezintă de 9-
11%.
Figura 2.26: Motive pentru a consuma vin de casă, după vârstă, N=217, %
18-25 ani, N=43 9 91
26-35 ani, N=46 11 89
36-45 ani, N=66 6 94
> 45 ani, N=62 10 90
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Motivele de consum a vinului de casă au fost analizate în raport cu venitul mediu al respondenţilor. Nicio
persoană cu un venit mediu de peste 3500 MDL nu a afirmat că o sticlă de vin îmbuteliat este prea
scumpă pentru el, în timp ce printre respondenţii cu un venit mai mic de 1500 MDL această cauză a fost
relevată de fiecare a cincea persoană.
Figura 2.27: Motive pentru a consuma vin de casă, după nivelul de venit, N=210, %
< 1500 MDL, N=54 17 83
1500-2500 MDL, N=89 5 95
2500-3500 MDL, N=35 11 89
> 3500 MDL, N=25 100
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2.3 Caracteristicile consumului de vin
2.3.1 Frecvenţa consumului de vin
Fiecare al treilea respondent a menţionat că consumă vin îmbuteliat mai rar decât o dată pe lună. Alte
27% consumă vin îmbuteliat o dată pe lună. Cu o diferenţă de 10 puncte procentuale, 17% au menţionat
o frecvenţă de consum de o dată la două săptămâni. Fiecare al optulea respondent consumă vin
îmbuteliat o dată pe săptămână, alte 8% - de două sau trei ori pe săptămână. Ponderea consumatorilor
caracterizaţi prin frecvenţa de o dată pe zi este de 2% din întreg eşantion.
Figura 2.28: Frecvenţa consumului vinului îmbuteliat, N=636, %
2%
8%
O dată pe zi
33% 13%
2-3 ori pe săptămînă
O dată pe săptămînă
O dată la fiecare două săptămîni
O dată pe lună
17% Mai rar
27%
Cea mai mare frecvenţă a consumului de vin îmbuteliat a fost înregistrată la Chişinău. O pătrime a
locuitorilor capitalei au menţionat că, de obicei, consumă vin îmbuteliat 1-3 ori pe săptămână. În acelaşi
timp, aceeaşi frecvenţă a fost determinată şi de 9% din persoanele intervievate la Bălţi şi 15% a
participanţilor din Cahul. Respondenţii din Chişinău sunt urmaţi de către cei din Soroca. În ciuda faptului
că mai mult de jumătate din respondenţi consumă vin îmbuteliat mai rar de o dată pe lună, 22% din ei
obişnuiesc să consume acest produs 1-3 ori pe săptămână.
Oraşul Bălţi este caracterizat prin cel mai mic consum de vin îmbuteliat. 80% din respondenţi au relevat o
frecvenţă de consum de o dată pe lună sau chiar mai rar.
Figura 2.29: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după regiune, N=636, %
Chişinău, N=417 2 9 16 19 27 27
Bălţi, N=79 1 4 5 10 38 42
Soroca, N=68 12 10 16 12 50
Cahul, N=72 4 7 8 11 26 43
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
O dată pe zi 2-3 ori pe săptămînă
O dată pe săptămînă O dată la fiecare două săptămîni
O dată pe lună Mai rar
Dacă divizăm răspunsurile după locul intervievării, se constată că persoanele intervievate în apropierea
magazinelor de cartier consumă vin îmbuteliat mai rar. Mai mult de jumătate din aceştia consumă acest
produs mai rar decât o dată pe lună, în comparaţie cu 20% din cei intervievaţi în apropierea
supermarketurilor şi 35% din persoanele intervievate în apropierea pieţelor.
Figura 2.30: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după locul intervievării, N=636, %
Supermarket, N=321 2 7 17 21 33 20
Mag. de cartier, N=195 3 9 9 11 16 52
Piaţă, N=120 3 9 13 13 28 35
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Analizând frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat pe segmente de vârstă, se constată că participanţii

care au o vârstă cuprinsă între 26-35 de ani şi peste 45 de ani, consumă vin îmbuteliat mai des. 26% şi,
respectiv, 31% din ei au menţionat o frecvenţă de 1-3 ori pe săptămână. În alte grupe de vârstă, această
pondere este de 13-18%.
Figura 2.31: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după vârstă, N=636, %
18-25 ani, N=157 1 6 7 11 32 43
26-35 ani, N=171 4 7 19 18 27 26
36-45 ani, N=171 1 6 12 16 29 37
> 45 ani, N=137 2 15 16 24 17 26
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Bărbaţii consumă vin îmbuteliat mai des decât femeile. 18% din bărbaţi au menţionat o frecvenţă de
consum a vinului îmbuteliat de o dată la fiecare două săptămâni în comparaţie cu 8% din femei. Totodată,
în jur de 35% din femei obişnuiesc să consume vin îmbuteliat o dată pe lună sau mai rar.
Figura 2.32: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după sex, N=636, %
Bărbaţi, N=325 2 10 18 18 20 31
Femei, N=311 2 6 8 15 34 35
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Frecvenţa consumului de vin îmbuteliat nu variază mult în funcţie de nivelul de educaţie. E de evidenţiat
faptul că persoanele cu studii superioare sunt caracterizaţi printr-o frecvenţă mai mare de consum a
vinului îmbuteliat.
Figura 2.33: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după nivelul educaţiei, N=634, %
Studii medii, N=226 1 5 11 13 32 37
Studii univer., N=408 2 10 15 19 23 31
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Analizând datele figurii de mai jos, se poate concluziona că, odată cu creşterea veniturilor, consumatorii
dau mai multă preferinţă vinului îmbuteliat.
Figura 2.34: Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat, după nivelul venitului, N=633, %
< 1500 MDL, N=132 1 5 10 14 33 37
1500-2500 MDL, N=255 3 9 13 14 27 34
2500-3500 MDL, N=137 1 6 18 18 31 28
> 3500 MDL, N=109 12 14 27 13 31
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2.3.2 Locul de consum a vinului îmbuteliat
Aproximativ jumătate din participanţi (46%) consumă, de obicei, vinul acasă. Alte 38% din respondenţi
beau vin la prieteni, rude sau colegi, alte 15% - la restaurante şi cafenele. De asemenea, au mai fost
menţionate locurile de muncă şi evenimentele speciale.
Figura 2.35: Locul de consum a vinului, N=738, %
1%
38% Acasă
46% La restaurant/cafenea
La prieteni/cunoscuţi
Altele
15%
Luând în considerare regiunile, e de menţionat că circa jumătate din persoanele intervievate la Soroca şi
Cahul preferă să consume vinul acasă – 54%-55%. În acelaşi timp, la Chişinău şi Bălţi acest loc de
consum al vinului a fost menţionat de 44% şi, respectiv, 42% din respondenţi.
La Soroca se consumă mai rar vin în restaurante şi cafenele.
Figura 2.36: Locul de consum a vinului, după regiune, N=738, %
Chişinău, N=474 44 16 38 1
Bălţi, N=97 42 15 40 2
Soroca, N=82 54 7 38 1
Cahul, N=85 55 12 33
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Acasă La restaurant/cafenea La prieteni/cunoscuţi Altele
Analizând locul de consum a vinului îmbuteliat în funcţie de vârstă, se pot distinge două categorii de
consumatori. Prima grupă include consumatorii cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani şi peste 45 de ani
care preferă să bea vin mai mult acasă decât la prieteni. În mod contrar, al doilea grup, care cuprinde
participanţii cu vârsta cuprinsă între 36 şi 45 de ani, are o mai mare preferinţă pentru a consuma vinul la
prieteni decât acasă.
Figura 2.37: Locul de consum a vinului, după vârstă, N=738, %
18-25 ani, N=175 42 20 37 1
26-35 ani, N=198 48 15 36 2
36-45 ani, N=196 42 13 44 1
> 45 ani, N=169 52 11 34 2
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Locul de consum a vinului nu variază semnificativ în funcţie de sexul respondenţilor.
Figura 2.38: Locul de consum a vinului, după sex, N=738, %
Bărbaţi, N=378 46 14 39 1
Femei, N=360 46 15 37 2
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Persoanele cu un venit mai mare sunt caracterizate printr-o frecvenţă mai mare de consum în cadrul
restaurantelor şi cafenelelor – 13%-22% - în comparaţie cu 9% a respondenţilor cu un venit mai mic de
1500 MDL.
Figura 2.39: Locul de consum a vinului, după nivelul venitului, N=735, %
< 1500 MDL, N=155 47 9 43 1
1500-2500 MDL, N=277 48 13 37 1
2500-3500 MDL, N=175 45 17 38 1
> 3500 MDL, N=128 41 22 34 3
0% 20% 40% 60% 80% 100%

2.3.3 Locul de procurare a vinului îmbuteliat
Un consumator mediu, în 54% din cazuri va procura vinul îmbuteliat la supermarket. Pentru fiecare a
patra vizită la magazin cu scopul de a procura vin îmbuteliat, consumatorul va merge la magazinul de
cartier. În 9% din cazuri persoanele au indicat Metro Cash & Carry şi în 12% - alte locuri, de exemplu,
magazine specializate, bazele angro de distribuţie a vinului sau vinării.
Figura 2.40: Locul de procurare a vinului, N=640, %
12%
25%
9% Mag. de cartier
Supermarket
Metro
Alte
54%
E de menţionat că la Chişinău, consumatorii medii consumă mai frecvent vinul procurat de la

supermarketuri şi în 21% din cazuri de la magazinele de cartier. La Bălţi, consumatorii merg mai rar la
supermarketuri pentru a cumpăra o sticlă cu vin – 48%. Însă, ar fi de menţionat că peste o pătrime din
situaţii, locuitorii oraşului Bălţi - 27% şi în 27% din cazurile consumatorilor din Soroca achiziţia unei sticle
de vin are loc la magazinele de cartier. Rezultatele studiului au relevat că la Cahul ponderea cea mai
mare a acestui gen de achiziţii are loc la magazinele de cartier. Astfel, 38% dintre respondenţi vor apela
la această reţea de retail pentru a cumpăra o sticlă de vin.
Cea mai mare pondere a celor care vor procura vin îmbuteliat de la Metro Cash & Carry este înregistrată
la Chişinău (12%).
Figura 2.41: Locul de procurare a vinului, după regiuni, N=640, %
Chişinău, N=425 21 57 12 10
Bălţi, N=79 27 48 7 18
Soroca, N=69 29 48 5 17
Cahul, N=67 38 43 1 18
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Mag. de cartier Supermarket Metro Alte
Din figura de mai jos se poate concluziona că mai mulţi respondenţi, intervievaţi în apropierea pieţelor, au
numit magazinele de cartier drept loc de achiziţie a unei sticle de vin. Ar mai fi de menţionat că cei
intervievaţi în apropierea magazinelor de cartier, în 57% din cazuri, susţin că ar merge la supermarket
pentru a cumpăra vin.
16% din persoanele intervievate în apropiere pieţelor tind să indice alte locuri de achiziţie a unei sticle de
vin.
Figura 2.42: Locul de procurare a vinului, după locul intervievării, N=640, %
Supermarket, N=331 22 55 12 10
Mag. de cartier, N=190 25 57 4 14
Piaţă, N=119 30 44 9 16
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Rezultatele studiului relevă faptul că fiecare grupă de vârstă a consumatorului mediu tinde să cumpere
mai rar vin îmbuteliat de la magazinul de cartier. Cu toate acestea, aproape fiecare al treilea respondent
cu vârsta de peste 45 de ani va cumpăra vin îmbuteliat de la un magazine de cartier. Alte locuri au fost
mai des indicate de către grupul de persoane care au vârsta cuprinsă între 26-45 de ani. În 15% din
cazuri, aceşti consumatori vor cumpăra vin din alte locuri decât magazine de cartier, supermarketuri sau
Metro Cash & Carry. Ultimul este considerat drept cel mai bun loc de achiziţie a unei sticle de vin de către
persoanele cu vârsta cuprinsă între 26-35 ani.
Figura 2.43: Locul de procurare a vinului, după vârstă, N=640, %
18-25 ani, N=157 25 57 8 11
26-35 ani, N=173 23 51 11 15
36-45 ani, N=170 22 54 9 15
> 45 ani, N=140 30 53 9 8
0% 20% 40% 60% 80% 100%

În funcţie de sex, nu se observă mari diferenţe în alegerea locului de procurare a unei sticle de vin
îmbuteliat.
Figura 2.44: Locul de procurare a vinului, în funcţie de sex, N=640, %
Bărbaţi, N=325 25 54 9 11
Femei, N=315 24 53 10 13
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Persoanele cu studii medii, în jumătate din cazuri, cumpără vin din supermarketuri. Cei cu studii
superioare şi-au manifestat o atitudine pro-supermarketuri, astfel, făcând referire la rezultatele studiului,
în 56% din cazuri ei merg anume aici pentru a procura o sticlă de vin.
La polul opus, persoanele cu studii medii au relevat o frecvenţă mai mare de procurare a unei sticle de
vin la magazinele de cartier sau în alte puncte de distribuţie.
Figura 2.45: Locul de procurare a vinului, după nivelul educaţiei, N=638, %
Studii medii, N=226 28 50 9 14
Studii univer., N=412 23 56 10 12
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Studiul a relevat că, odată cu creşterea nivelului venitului, preferinţele consumatorilor, cu referire la locul
de achiziţie a unei sticle de vin trece de la magazine de cartier la supermarket. În 64% din cazuri,
respondenţii care câştigă mai mult de 3500 MDL preferă să procure vin îmbuteliat din supermarketuri.
Există, totodată, o creştere în rândul persoanelor cu venituri mari a preferinţelor pentru Metro Cash &
Carry şi o descreştere pentru alte locuri de distribuţie.
Figura 2.46: Locul de procurare a vinului, după nivelul venitului, N=637 %
< 1500 MDL, N=129 30 46 8 16
1500-2500 MDL, N=254 27 52 7 14
2500-3500 MDL, N=141 24 58 11 8
> 3500 MDL, N=113 12 64 14 10
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Din întreg eşantionul, 71% din respondenţi preferă să procure vin îmbuteliat dintr-un singur loc.
Diferenţele în cadrul procesului de cumpărare sunt determinate de loialitatea respondenţilor din Chişinău
şi celelalte oraşe. În Chişinău respondenţii cumpără vin dintr-un singur loc în proporţie de doar 61%, în
timp ce persoanele intervievate în alte oraşe au declarat că ei procură vin doar dintr-un singur loc - 90%
din cazuri.
Figura 2.47: Numărul de procurări, după regiune, %
In general, N=640 71 23 6
Chişinău, N=425 61 31 8
Alte oraşe, N=215 90 7 2
0% 20% 40% 60% 80% 100%

1 loc 2 locuri 3 locuri
Respondenţii loiali unui singur loc de achiziţie preferă mai mult supermarketurile (57%) şi magazinele de
cartier (24%). În Chişinău mai mulţi consumatori preferă supermarketurile (65%) în locul magazinelor de
cartier (18%). Această situaţie este puţin diferită de celelalte oraşe unde au fost realizate interviurile –
32% au optat pentru magazinele de cartier şi 47% pentru supermarketuri. Alte tipuri de magazine
menţionate în chestionar sunt, de asemenea, mai populare printre respondenţii care nu locuiesc în
Chişinău.
Figura 2.48: Locurile pentru cumpărături a respondenţilor loiali unui tip de magazine pe regiune, %
General, N=454 24 57 6 13
Chişinău, N=260 18 65 7 10
Alte oraşe, N=194 32 47 3 18
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Majoritatea respondenţilor care cumpără vin îmbuteliat în două puncte de distribuţie ar opta pentru
supermarketuri (89%) şi magazine de cartier (56%). Astfel, în 89% dintre cazuri, consumatorul mediu ar
merge la supermarket şi la un alt loc pentru a procura o sticlă de vin. Toate procentele din coloana a
doua “cota din numărul de cumpărători care merg în două locuri” trebuie interpretată ca în exemplul
prezentat mai jos.
Procentele din celelalte patru coloane dau în sumă 100% pentru fiecare rând. De exemplu, 88% din cei
care merg la magazinele de cartier merg, de asemenea, şi la supermarket. Acelaşi număr de respondenţi
este prezent şi în altă poziţie a tabelului: 56% din respondenţii care procură vin din supermarketuri
procură şi din magazinele de cartier. Deci, tabelul prezintă, pentru fiecare loc de cumpărare, numărul de
respondenţi care merg la două tipuri de magazine corelate împreună.
Tabel 2.1: Locurile preferate pentru procurare
Cota din numărul

de cumpărători
Consumatori care preferă 2 care merg în 2
locuri pentru cumpărături locuri Mag. de cartier Supermarket Metro Alte
Mag. de cartier, N=83 56% --- 88% 5% 7%
Supermarket, N=131 89% 56% --- 35% 9%
Metro, N=56 38% 7% 82% --- 11%
Alte, N=24 16% 25% 50% 25% ---
2.3.4 Frecvenţa de cumpărare a vinurilor îmbuteliate
Analizând frecvenţa de cumpărare a vinului, este de subliniat faptul că mai mult de jumătate din
respondenţi cumpără vin mai rar decât o data pe lună. Celelalte 36% din participanţi cumpără vin în
fiecare lună, în timp ce fiecare a noua persoană cumpără vin săptămânal.
Figura 2.49: Frecvenţa procurării vinului, N=635, %
10 36 54
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Săptămînal Lunar Mai rar de o dată pe lună
Cea mai înaltă frecvenţă de cumpărare a vinului a fost determinată la Chişinău. Aproximativ 40% din
respondenţii din capitală cumpără vin în fiecare lună şi 12% - săptămânal. Cea mai joasă frecvenţă a fost
înregistrată la Soroca, unde 74% din persoanele intervievate au menţionat că procură vin mai rar decât o
dată pe lună.
Figura 2.50: Frecvenţa procurării vinului, după regiune, N=635, %
Chişinău, N=426 12 41 47
Bălţi, N=78 8 26 67
Soroca, N=70 3 23 74
Cahul, N=61 5 33 62
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Respondenţii intervievaţi în vecinătatea supermarketurilor şi a pieţelor se caracterizează printr-o

frecvenţă de cumpărare mai înaltă, comparativ cu a participanţior care cumpără vin din magazinele de
cartier.
Dacă 10% şi, respectiv ,14% din participanţii chestionaţi în pieţe şi supermarketuri cumpără vin
săptămânal, doar o parte comparativ mai mică din persoanele intervievate în vecinătatea magazinelor de
cartier – 4% - au menţionat aceeaşi frecvenţă.
Figura 2.51: Frecvenţa procurării vinului, după locul intervievării, N=635, %
Piaţă, N=118 10 33 57
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Rezultatele au arătat o fecvenţă de achiziţionare mai mare a respondenţilor cu vârsta cuprinsă între 26-
35 de ani şi a celor de peste 45 de ani. Aproximativ 55% din persoanele care fac parte din aceste
segmente de vârstă cumpără vin săptămânal sau lunar, în timp ce aproximativ 62% din participanţi cu
vârsta cuprinsă între 18-25 de ani şi 36-45 de ani cumpără vin mai rar decât o dată pe lună.
Figura 2.52: Frecvenţa procurării vinului, după vârstă, N=635, %
18-25 ani, N=159 8 30 62
26-35 ani, N=170 13 41 46
36-45 ani, N=169 7 31 62
> 45 ani, N=137 12 44 44
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Bărbaţii cumpără vin mai des comparativ cu femeile. 14% din bărbaţi cumpără vin săptămânal, în timp ce
aceeaşi frecvenţă a fost înregistrată la 6% din femei. Totodată, majoritatea femeilor (61%) au notificat că
cumpără vin mai rar decât o dată pe lună, comparativ cu 47% din bărbaţi.
Figura 2.53: Frecvenţa procurării vinului, în funcţie de sex, N=635, %
Bărbaţi, N=322 14 39 47
Femei, N=313 6 33 61
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Frecvenţa achiziţionării vinului este puţin mai înaltă la respondenţii care au un venit ce depăşeşte 1500
MDL. Cu o diferenţă de aproape 15 puncte procentuale, mai mulţi respondenţi cu un venit mai mic de
1500 MDL cumpără vin mai rar decât o dată pe lună comparativ cu alte segmente de consumatori.
Figura 2.54: Frecvenţa procurării vinului, după nivelul venitului, N=632, %
< 1500 MDL, N=128 5 30 65
1500-2500 MDL, N=253 11 38 51
2500-3500 MDL, N=139 11 42 47
> 3500 MDL, N=112 13 34 54
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2.3.5 Ocazii de cumpărare a vinului îmbuteliat
Majoritatea participanţilor la studiu cumpără vin în perioada sărbătorilor, cum ar fi Anul Nou, Crăciunul,
Sărbătorile de Paşti etc. (72%) şi pentru zile de naştere (60%). 46% din respondenţi cumpără vin atunci
când îşi vizitează familia şi fiecare a treia persoană procură vin pentru consum propriu.
Figura 2.55: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, N=641, %

80 72
70 60
60
46
50
40 32
30
20
6
10
0
Consum Zile de Sărbători Vizite de Alte
personal naştere familie
Au fost menţionate şi alte ocazii de cumpărare a vinului: tratament (ca terapie) şi sub formă de cadou.
Vizitele de familie reprezintă ocazii speciale de cumpărare a vinului preponderent la Chişinău şi Bălţi,
ocupând locul trei în topul ocaziilor speciale. Dimpotrivă, la Soroca şi Bălţi consumul propriu cedează
sărbătorilor şi zilelor de naştere.
Figura 2.56: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, după regiune, N=641, %
100
76 79
80 72 68
65 65
60 54
48 47
40 41
40 32 28 31
26
16
20 8 4 1 2
0
Consum personal Zile de naştere Sărbători Vizite de familie Alte
Ocaziile speciale pentru cumpărarea vinului nu diferă semnificativ după vârstă. Totuşi, odată cu
înaintarea vârstei creşte ponderea persoanelor ce obişnuiesc să procure vin la zilele de naştere (54% în
segmentul cel mai tânăr, până la 69% în cadrul categoriei de vârste mai înaintate).
Figura 2.57: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, după vârstă, N=641, %
80 70 73 74
69 71
70 64
60 54 54 55
47 44
50 42
38 38
40
26 28
30
20
6 8 5 6
10
0

Bărbaţii cumpără vin pentru consum propriu şi pentru vizite de familie în proporţii mai mari – 37% şi 49%
comparativ cu 27% şi, respectiv, 44% din femei.
Figura 2.58: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, în funcţie de sex, N=641, %
80 72 72
70 61 59
60 49
50 44
37
40
27
30
20
6 6
10
0
Consum personal Zile de naştere Sărbători
Vizite de familie Alte
Printre respondenţii cu venituri mari a fost înregistrată cea mai mare cotă de persoane care cumpără vin
pentru consum propriu şi din alte motive precum ar fi tratamentul sau cadoul.
Figura 2.59: Ocazii speciale pentru procurarea vinului, după nivelul educaţiei, N=638, %
76
80 70 72
62 64 65
70 57
60 53 54
48 44 44
50 39
40 33 34
30 19
20 9 11
10 2 5
0
> 1500 MDL, N=128 1500-2500 MDL, 2500-3500 MDL, < 3500 MDL, N=114
N=256 N=140
2.3.6 Perceperea vinului în calitate de cadou
Când respondenţii au fost întrebaţi pentru cine ar cumpăra vin în calitate de cadou, mai puţin de jumătate
(48%) au spus că sexul persoanei pentru care cumpără vinul nu contează. Cu toate acestea, 40% din
populaţia supusă studiului ar cumpăra vin în calitate de cadou pentru un domn şi 12% pentru o doamnă.
Figura 2.60: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, N=737, %
12%
O doamnă
48% Un domn
Nu contează
40%
La Chişinău respondenţii tind să creadă că sexul nu contează atunci când se ia decizia de a cumpăra vin
în calitate de cadou. Această declaraţie este susţinută de 48% din populaţia Chişinăului supusă studiului.
Alte 42% ar cumpăra vin în calitate de cadou pentru un domn şi 10% - pentru o doamnă.
La Bălţi este posibil de a vedea o structură diferită a preferinţelor, deoarece 61% din respondenţi au
indicat că sexul nu reprezintă variabila cheie în luarea deciziei de a dărui vin cu diferite ocazii. Aproape
un sfert din locuitorii, 24%, au indicat că ar cumpăra vin pentru un bărbat şi 15% pentru o femeie.
La Soroca o parte considerabilă din respondenţi (48%) crede că vinul poate fi dăruit în calitate de cadou
unui bărbat. O treime din rezidenţii din Soroca nu atrag atenţia la diferenţele de gen când este vorba de a
cumpăra vin în calitate de cadou.
Cuantumul de respondenţi este asemănător pentru cei din Cahul şi Soroca – 21% şi respectiv 19% au
indicat faptul că vinul ar trebui dăruit femeilor. Aranjamentul răspunsurilor la Cahul este similar celui din
Bălţi şi Chişinău, deoarece o parte dominantă a locuitorilor supuşi studiului (47%) au declarat că nu atrag
atenţia la diferenţele de gen în ceea ce priveşte oferirea vinului drept cadou. O treime din locuitorii
intervievaţi ar cumpăra vin pentru un bărbat.
Figura 2.61: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după regiune, N= 737, %
Chişinău, N=497 10 42 48
Bălţi, N=84 15 24 61
Soroca, N=83 19 48 33
Cahul, N=73 21 33 47
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
O doamnă Un domn Nu contează
Jumătate din respondenţi intervievaţi lângă magazinele de cartier şi 53% din cea din pieţe, nu consideră
că vinul în calitate de cadou ar trebui atribuit unui anumit gen. Rezultatele studiului arată cuantumuri
relativ egale ale persoanelor intervievate lângă supermarketuri care ar cumpăra vin pentru un bărbat –
46% sau pentru care nu contează sexul persoanei – 45%. Grupurile intervievate în magazinele de cartier
constituie cel mai mare cuantum de persoane – 20% - care s-ar gândi la o femeie, luând decizia de a
cumpăra vin în calitate de cadou.
Figura 2.62: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după locul procurării, N= 737, %
Piaţă, N=140 9 38 53
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Analizând răspunsurile consumatorilor în ceea ce priveşte atribuirea vinului ca cadou unui anumit gen,
trebuie de menţionat faptul că în primele două categorii de vârstă ( 18-25 de ani şi 26-35 de ani) nu sunt
schimbări semnificative în ceea ce priveşte construcţia preferinţelor. În ambele segmente, părţile
dominante de respondenţi nu atrag atenţie la diferenţele de gen când dăruiesc un vin.
Tabloul general este schimbat în categoria de vârstă de 36-45 de ani. Aici se observă o uşoară creştere a
cuantumului persoanelor (16%) care ar dărui un vin unei femei. Un procentaj mai mic al populaţiei din
această categorie de vârstă (45%) consideră că problema atribuirii vinului unui anumit gen nu are
importanţă.
În concordanţă cu rezultatele studiului, respondenţii care au peste 45 de ani au o poziţie mai neutră în
ceea ce priveşte cui ar dărui un vin drept cadou. 52% din respondenţii cu vârsta de peste 45 de ani
consideră ca acest aspect nu contează. Totuşi, 38% din consumatorii din acest segment ar oferi în
calitate de cadou un vin unui bărbat şi 10% unei femei.
Figura 2.63: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după vârstă, N= 737, %
18-25 ani, N=190 12 43 46
26-35 ani, N=189 13 39 48
36-45 ani, N=186 16 39 45
> 45 ani, N=172 10 38 52
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
În funcţie de sex, opinia participanţilor nu variază semnificativ Oricum, 14% din bărbaţi ar cumpăra vin în
calitate de cadou pentru o femeie. Această opinie este comună pentru 11% din femeile intervievate.
Sondajul de opinie publică arată că femeile tind să adopte o poziţie mai neutră în ceea ce priveşte
persoanelor genul cărora le-ar dărui vin în calitate de cadou. 49% din femeile intervievate consideră că
acest aspect nu contează. Această opinie este împărtăşită de către 46% din bărbaţii intervievaţi.
Figura 2.64: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, în funcţie de sex, N= 737, %
Bărbaţi, N=372 14 40 46
Femei, N=365 11 40 49
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Respondenţii cu educaţie la nivel de liceu au declarat că cumpără vin în calitate de cadou mai des unei
femei, comparativ cu cei care au studii superioare. Persoanele cu studii superioare sunt mai preocupate
de diferenţele de gen, deoarece 43% au declarat că vor dărui vin în calitate de cadou unui bărbat.
Figura 2.65: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după nivelul de educaţie, N= 735, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Majoritatea populaţiei, cu venitul mediu cuprins între 1500-2500 MDL (55%), au arătat că diferenţele de
sex nu contează când se oferă vin în calitate de cadou. Odată cu creşterea venitului creşte cota
persoanelor care ar dărui vin unui bărbat. În funcţie de venit este o parte relativ constantă a populaţiei
supuse studiului care ar oferi vin drept cadou unei femei. Totuşi, o parte mai mare a consumatorilor care
fac parte din grupul celor care au venit mai mare de 3500 MDL – 16% - reflectă determinarea
consumatorilor de a oferi vin în calitate de cadou unei femei.
Figura 2.66: Persoana-ţintă la oferirea vinului drept un cadou, după nivelul de venit, N= 734, %
< 1500 MDL, N=160 12 39 49
1500-2500 MDL, N=302 12 33 55
2500-3500 MDL, N=149 11 46 43
> 3500 MDL, N=123 16 50 33
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2.3.7 Persoana care ia decizia referitoare la cumpărarea vinului
În timpul efectuării cercetării oamenii au fost întrebaţi cine ia decizia la cumpărarea vinului. 45% din
respondenţi au indicat că atât soţul, cât şi soţia, participă în mod egal la cumpărarea vinului. 43% au
indicat că soţul/prietenul lor coordonează cumpărarea vinului. Restul respondenţilor (12%) au menţionat
că soţiile/prietenele lor se ocupă de cumpărarea vinului.
Figura 2.67: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, N=713, %
12%
Soţie/prietenă
45%
Soţ/prieten
Ambii
43%
La Chişinău şi la Bălţi, părţile dominante ale populaţiei intervievate menţionează că ambii membri ai
familiei contribuie la cumpărarea vinului. Acestea sunt, de asemenea, două oraşe care au cel mai mare
procentaj de populaţie (Chişinău – 13% şi Bălţi – 19%) care au indicat că soţia/prietena gestionează
cumpărarea vinului.
În restul oraşelor, această parte este semnificativ mai mică, deoarece se arată că majoritatea
respondenţilor din Soroca (62%) şi din Cahul (56%) au declarat că soţul/prietenul procură vinul.
Figura 2.68: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după regiune, N=713, %
Chişinău, N=475 13 40 47
Bălţi, N=84 19 36 45
Soroca, N=82 2 62 35
Cahul, N=72 7 56 38
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Soţie/prietenă Soţ/prieten Ambii
Părţi similare ale populaţiei supuse studiului pe lângă supermarketuri şi pieţe, 14% şi, respectiv, 13%, au
indicat că soţia/prietena cumpără vin. Majoritatea persoanelor intervievate lângă magazinele de cartier –
48% şi 46% din cele intervievate în raza pieţelor au indicat că soţul/prietenul decide singur ce fel de vi să
cumpere.
Figura 2.69: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după locul intervievării, N=713, %
Mag.de cartier, N=204 8 48 44
Piaţă, N=134 13 46 41
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Părţi egale – 41% din respondenţii care au vârsta cuprinsă între 18-25 de ani şi de la 35 la 45 de ani au
indicat că ambii membri ai familiei participă la procesul de achiziţionare a vinului. În aceste categorii de
vârstă, domină partea care a indicat că soţul/prietenul se ocupă de achiziţionarea vinului. Cea mai mare
parte a consumatorilor intervievaţi cu vârsta cuprinsă între 26-35 de ani care le permit soţiilor/prietenelor
să cumpere vinul este de 16%.
Majoritatea populaţiei de peste 45 de ani supuse studiului (53%) au menţionat că decizia de cumpărare a
vinului este luată de ambii membri ai familiei şi 5% au spus că soţia/iubita se ocupă de achiziţionarea
vinului.
Figura 2.70: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după vârstă, N=713, %
18-25 ani, N=182 14 45 41
26-35 ani, N=185 16 41 43
36-45 ani, N=180 13 46 41
> 45 ani, N=166 5 42 53
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Analiza informaţiei după sex arată că majoritatea femeilor (58%) au indicat că ambii membri ai familiei
participă la achiziţionarea vinului. Aproximativ jumătate din bărbaţi - 48% - au spus că soţul/prietenul se
ocupă de cumpărarea vinului. În ambele segmente de participanţi, ponderea bărbaţilor şi a femeilor care
au menţionat soţia/prietena sunt similare – 12% şi, respectiv, 13%.
Figura 2.71: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după sex, N=713, %
Bărbaţi, N=356 12 48 41
Femei, N=357 13 39 48
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Aproximativ jumătate din populaţia cu studii medii (49%) a declarat că ambii membri ai familiei contribuie
la cumpărarea vinului. 45% din respondenţi cu studii superioare au afirmat că soţului/prietenului îi
aparţine decizia referitoare la cumpărarea vinului.
Figura 2.72: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după nivelul de educaţie, N=711, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
În funcţieă de venit, se constată că odată cu creşterea venitului, creşte partea populaţiei supusă studiului
care a indicat soţul/prietenul ca fiind responsabil de cumpărarea vinului. O dinamică similară este
caracteristică participanţilor a căror venituri variază de la mai puţin de 1500MDL până la 3500 MDL şi
care au indicat soţia/prietena ca fiind responsabilă de cumpărarea vinului.
Figura 2.73: Responsabil de luarea deciziei la procurarea vinului, după nivelul venitului, N=710, %
< 1500 MDL, N=157 10 35 55
1500-2500 MDL, N=285 13 45 43
2500-3500 MDL, N=149 17 45 38
> 3500 MDL, N=119 9 51 40
0% 20% 40% 60% 80% 100%

2.3.8 Genul vizat de vinurile îmbuteliate
În timpul interviurilor oamenii au fost întrebaţi pentru cine este destinat vinul îmbuteliat. După răspunsurile
colectate, trei pătrimi din participanţi consideră că producţia de vin este orientată atât spre bărbaţi cât şi
spre femei. 14% din respondenţi au declarat că vinul este un produs mai mult pentru femei şi restul au
declarat că vinul este un produs destinat bărbaţilor.
Figura 2.74: Sexul-ţintă a vinului îmbuteliat, N=729, %
14%
11%
Femei
Bărbaţi
Ambii
75%
Chişinăul şi Bălţiul sunt două oraşe din Moldova cu cei mai mulţi rezedenţi supuşi studiului care consideră
că vinul este un produs pentru femei – 16% şi, respectiv, 11%. Aceşti indici sunt mult mai mici la Soroca
şi Cahul – 6%.
Unii respondenţi, de asemenea, consideră că vinul este un produs pentru bărbaţi. Principalii susţinători ai
acestei idei sunt 12% din rezidenţii din Chişinău şi 15% din Soroca. Aproximativ 80% din persoanele
intervievate în regiunea de nord a ţării (Bălţi şi Soroca) consideră că vinul este un produs atât pentru
bărbaţi cât şi pentru femei.
Diferenţa dintre părţile rezidenţilor intervievaţi în regiunile centrale şi sudice (Chişinău şi Cahul), care
definesc vinul ca un produs pentru ambele genuri reprezintă 19 puncte procentuale.
Figura 2.75: Sexul-ţintă a vinului îmbuteliat, după regiune, N=729, %
Chişinău, N=493 17 12 71
Bălţi, N=85 11 8 81
Soroca, N=82 6 15 79
Cahul, N=69 6 4 90
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Femei Bărbaţi Ambii
Persoanele intervievate în raza supermarketurilor reprezintă o parte mai mare – 18% - care consideră că
vinul este un produs pentru femei. Participanţii din apropierea magazinelor de cartier demonstrează un
procentaj mai mare de respondenţi care indică faptul că vinul este un produs pentru ambele sexe – 82%.
Figura 2.76: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după locul de intervievare, N=729, %
Piaţă, N=138 8 12 80
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Consumatorii cu vârsta cuprinsă între 26 şi 45 de ani arată o atitudine mai puternică faţă de faptul că
vinul nu poate fi adresat la niciunul din genuri în parte. 78% din participanţii din segmentul de vârstă de
26-35 de ani şi 79% din cei cu vârsta cuprinsă între 36-45 de ani consideră că vinul este un produs
destinat atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
Acest grup de consumatori intervievaţi înregistrează un cuantum mai mic de persoane care consideră că
vinul este un produs pentru femei sau bărbaţi, comparativ cu procentajul respondenţilor cu vârsta
cuprinsă între 18-25 de ani şi cei de peste 45 de ani.
Un model comun poate fi urmărit în categoria de vârstă de 18-25 de ani şi în cea de peste 45 de ani,
deoarece grupurile de participanţi supuşi studiului consideră că vinul este un produs pentru ambele sexe
– 71% şi, respectiv, 73%.
Figura 2.77: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după vârstă, N=729, %
18-25 ani, N=187 14 15 71
26-35 ani, N=186 12 10 78
36-45 ani, N=184 13 8 79
> 45 ani, N=172 15 12 73
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Femeile susţin mai insistent faptul că vinul este un produs pentru femei decât o fac bărbaţii. În acest
sens, 11% din bărbaţi şi 12% din femei consideră vinul ca un produs pentru bărbaţi.
Figura 2.78: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după sex, N=729, %
Bărbaţi, N=366 11 11 78
Femei, N=363 16 12 73
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Există mai multe persoane cu studii superioare supuse studiului, care susţin ideea că vinul este un
produs pentru ambele genuri. Un procentaj egal de respondenţi cu educaţie de liceu şi cu studii
superioare consideră că vinul este destinat, în special, bărbaţilor.
Figura 2.79: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după nivelul de educaţie, N=727, %
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Pe măsură ce creşte venitul, un procentaj mai mare de persoane consideră că vinul este un produs
destinat femeilor. E de menţionat faptul că cea mai mare parte de respondenţi care cred astfel – 28%
sunt participanţii cu un venit de peste 3500 MDL. Respondenţii cu venituri mai mici de 1500 MDL şi un
venit mediu între 1500 – 2500 MDL susţin că vinul este un produs pentru ambele sexe. Procentajul
susţinătorilor care împărtăşesc această idee descreşte la 61% din respondenţii care au un venit mai mare
de 3500 MDL.
Figura 2.80: Sexul-ţintă al vinului îmbuteliat, după nivelul venitului, N=726, %
< 1500 MDL, N=158 9 11 80
1500-2500 MDL, N=299 8 11 81
2500-3500 MDL, N=147 18 12 70
> 3500 MDL, N=122 28 11 61
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2.3.9 Frecvenţa achiziţionării vinului pe parcursul întregului an
Mai puţin de jumătate din respondenţi – 45% - cumpără vin în mod egal în fiecare anotimp. Alte 22% din
participanţii procură mai mult vin în timpul iernii, fiecare a cincea persoană intervievată - primăvara şi vara
şi restul (13%) toamna.
Figura 2.81: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, N=697, %
22%
Iarna
45%
Toamna
13% Primăvara şi vara
Egal în toate anotimpurile
20%
În funcţie de locul unde s-a desfăşurat interviul, se poate de concluzionat că pe timpul iernii există mai
mulţi cumpărători la Chişinău şi Cahul. Mai mult de o pătrime din respondenţii din Chişinău, 26%, şi 19%
din rezidenţii supuşi studiului din Cahul cumpără vin în acest anotimp.
La Soroca predomină partea persoanelor intervievate (42%) care cumpără vin primăvara şi vara. Un alt
grup de 38% din locuitorii intervievaţi la Soroca cumpără vin în mod egal pe tot parcursul anului.
13% din respondenţii din Chişinău şi Cahul menţionează toamna ca fiind anotimpul în care ei consideră
că fac cele mai considerabile achiziţii de vin. 15% din populaţia intervievată la Bălţi a indicat toamna ca
fiind anotimpul în care cumpără vin. Acelaşi lucru au declarat şi 10% din populaţia intervievată la Soroca.
Rezultatele studiului arată că la Chişinău segmentul dominant din populaţia intervievată, cumpără vin în
mod egal pe parcursul întregului an. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru Bălţi, cu toate acestea sunt
27% din respondenţi care au declarat că ei procură vin primăvara şi vara. La Soroca partea respectivă
creşte la 42% din numărul participanţilor. Aceasta este cea mai mare parte a participanţilor care îşi dau
votul de preferinţă acestui anotimp, comparativ cu răspunsurile din alte oraşe.
Figura 2.82: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după regiune, N=697, %
Chişinău, N=471 26 13 14 46
Bălţi, N=85 12 15 27 46
Soroca, N=78 9 10 42 38
Cahul, N=63 19 13 21 48
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Iarna Toamna
Primăvara şi vara Egal în toate anotimpurile
Aproximativ o pătrime din persoanele intervievate la supermarketuri – 24% - cumpără vin în timpul iernii.
Respondenţii de la alte puncte de desfacere, această pondere nu depăşeşte 21%, cum este cazul
respondenţilor din zona pieţei. Consumatorii intervievaţi lângă magazinele de cartier arată un model
distinct în ceea ce priveşte frecvenţa de cumpărare a vinului. Aceasta se datorează faptului că 28% din
persoanele din acest segment cumpără vin primăvara şi vara, în timp ce în alte zone aceste anotimpuri
au fost indicate de către 24% din persoanle intervievate în apropierea peţelor şi de 14% - din raza
supermarketurilor.
Figura 2.83: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după locul intervievării, N=697, %
Mag. de cartier, N=200 20 10 28 44
Piaţă, N=124 21 17 24 38
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Iarna Toamna
O pătrime sau mai puţin din participanţii supuşi studiului din categoriile de vârstă de 18-25 de ani (25%),
26-35 de ani (16%), 36-45 de ani (23%) şi cei de peste 45 de ani (24%) au declarat că cumpără vin mai
des în timpul ierni. Partea participanţilor care cumpără vin primăvara şi vara descreşte pe măsură ce
creşte vârsta lor. Cu toate acestea, există o parte egală a participanţilor– 19% - cu vârsta cuprinsă între
18-25 de ani şi 36-45 de ani care au menţionat că cumpără vin primăvara şi vara.
Figura 2.84: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după vârstă, N=697, %
18-25 ani, N=183 25 16 19 41
26-35 ani, N=181 16 14 23 47
36-45 ani, N=175 23 10 19 47
> 45 ani, N=158 24 11 16 48
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Iarna Toamna
Aproximativ o pătrime din femei – 24% - au declarat că procură vin iarna, în timp ce pentru bărbaţi
această cotă este de 19%. De asemenea, sunt mai multe femei decât bărbaţi care cumpără vin toamna–
14% şi, respectiv, 11%. Totodată, 21% bărbaţi procură mai mult vin primăvara şi vara, pe când aceste
anotimpuri au fost menţionate de 18% femei.
Figura 2.85: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după sex, N=697, %
Bărbaţi, N=350 19 11 21 48
Femei, N=347 24 14 18 44
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Iarna Toamna
Conform figurii de mai jos, se poate deduce că sunt mai mulţi respondenţi cu educaţie de liceu – 16% -
care cumpără vin toamna, comparativ cu 11% din respondenţii cu studii superioare. Există o parte mai
mare de participanţi care au atât educaţie de liceu, cât şi studii superioare – 22% - care afirmă că
cumpără vin iarna. Persoanele cu studii superioare, de asemenea, tind să aibă un obicei de achiziţionare
a vinului cât se poate de stabil, astfel sunt 47% din respondenţii din acest grup care cumpără vin în mod
egal în fiecare anotimp, comparativ cu 43% din persoanele cu educaţie de liceu care au indicat acelaşi
obicei de achiziţionare.
Figura 2.86: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după nivelul de educaţie, N=695, %
Studii medii, N=251 22 16 19 43
Studii univer., N=444 22 11 20 47
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Iarna Toamna
Participanţii cu venitul mediu ce depăşeşte 2500 MDL procură mai des vin iarna decât persoanele cu
venituri mai mici. Pe măsură ce creşte venitul sunt tot mai puţini respondenţi care cumpără vin toamna.
Cei a căror venit variază de la 1500 la 2500 MDL au o tendinţă de a cumpăra mai mult vin primăvara şi
toamna.
Figura 2.87: Frecvenţa de procurare a vinului în cadrul anului, după nivelul venitului, N=694, %
< 1500 MDL, N=147 20 15 16 48
1500-2500 MDL, N=284 20 15 22 43
2500-3500 MDL, N=147 24 10 18 48
> 3500 MDL, N=116 27 9 19 46
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Iarna Toamna
Capitolul III: Preferinţele consumatorilor 45
CAPITOLUL 3: PREFERIŢELE CONSUMATORILOR

3.1 Preferinţele referitoare la vinul îmbuteliat
3.1.1 Preferinţele referitoare la culoare vinului
Respondenţii au fost întrebaţi despre culoarea vinului pe care îl preferă. Ei au putut să opteze pentru una
dintre culorile propuse, acordând un o importanţă în procente (de la 0 la 100%). Analizând împreună
răspunsurile în procente, s-a observat că vinurile albe şi roşii sunt în topul preferinţelor consumatorului
mediu. Vinurile roşii sunt cele mai preferate, revenindu-le 51% din opţiunile consumatorilor. Vinurile albe
s-au clasat pe poziţia secundă, iar cele roz au acumulat 9% din totalul voturilor.
Figura 3.1: Culoarea preferată a vinului, N=785, %
9%
40% Alb
Roşu
Roz
51%
Preferinţele consumatorilor, divizate după regiune, arată că consumatorii din Chişinău, Bălţi şi Soroca au
răspunsuri similare, diferă doar cele ale respondenţilor din Cahul. Consumatorii din Cahul preferă într-o
măsură mai mare vinurile roşii şi mai puţin cele albe. Diferenţa dintre aceste medii variază între 15%-20%
puncte procentuale pentru ambele culori.
Figura 3.2: Culoarea preferată a vinului, după regiune, N=785, %
Chişinău, N=490 42 48 10
Bălţi, N=98 40 52 8
Soroca, N=98 46 47 7
Cahul, N=99 27 66 8
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alb Roşu Roz
Fiind analizaţi după locul interviului, respondenţii care au fost intervievaţi lângă piaţă au demonstrat o
preferinţă mai pronunţată pentru vinurile roşii (57%) şi mai puţin pentru vinurile albe (35%). Vinurile roz
sunt preferate în măsură mai mare de persoanele care au fost intervievate lângă supermarketuri.
Figura 3.3: Culoarea preferată a vinului, după locul intervievării, N=785, %
Piaţă, N=145 35 57 8
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alb Roşu Roz
În funcţie de sexul respondentului, vinurile albe sunt preferate într-o măsură mai mare de femei. Cota
vinurilor roşii si roz este mai mare printre bărbaţi decât printre femei.
Figura 3.4: Culoarea preferată a vinului, după sex, N=785, %
Bărbaţi, N=389 38 52 10
Femei, N=396 42 50 8
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alb Roşu Roz
Aproximativ jumătate din respondenţi sau 51%, preferă doar un tip de vin. 28% preferă două tipuri de vin,
şi 21% preferă toate trei tipuri de vin după culoare.
Figura 3.5: Numărul preferat al culorilor, N=785
21%
1 tip
2 tipuri
51%
3 tipuri
28%
Vinurile roşii sunt cele mai preferate de respondenţi. Pe întreg eşantionul, fiecare al treilea respondent
preferă doar vinul roşu, iar 19% optează doar pentru vinul alb.
Printre cei care preferă doar un tip de vin, 60% preferă vinul roşu, iar 38% vinul alb.
Figura 3.6: Preferinţele respondenţilor care au indicat numai un tip de culoare, N=404
2%
38%
Alb
Roşu
Roz
60%
Respondenţii care preferă doar două tipuri de vin, de regulă preferă în proporţii egale vinurile roşu şi alb.
Vinul roz este preferate de 12% de respondenţi. Poate fi observat că consumatorii vinurilor roz sunt mai
puţin intenşi în alegerea lor.
Tabel 3.1: Preferinţa respondenţilor care preferă 2 tipuri de vinuri după culoare
Cota din totalul Rata medie

Respondenţi care cumpărătorilor care de
preferă 2 tipuri de preferă 2 tipuri de preferinţă,
vin după culoare Număr vin % Alb Roşu Roz
Alb 207 95% 50% --- 93% 7%
Roşu 204 93% 51% 94% --- 6%
Roz 27 12% 41% 56% 44% ---
Respondenţii ce preferă trei tipuri de vin, de obicei le preferă în proporţii egale, fără o preferinţă
accentuată pentru un anume tip de vin.
3.1.2 Tipurile de vin preferate
Fiecare respondent a avut posibilitatea de a alege procentajul tipului de vin pe care îl preferă. În aşa mod,
ei au exprimat ce tip de vin preferă şi cât este de intensă alegerea lor. S-a observat că vinurile seci sunt
cele mai preferate, urmate de cele demidulci (28%). Vinurile demiseci sunt preferate într-o măsură mai
mică (16-19%)
Figura 3.7: Gustul preferat al vinului, N=736, %
16%
37% Sec
Demisec
Demidulce
28% Desert
19%
Preferinţele consumatorilor pentru un tip de vin au fost analizate în funcţie de regiunea unde a fost
efectuat interviul. A fost observat că vinurile seci sunt cele mai apreciate la Chişinău, 42% din
respondenţi preferându-le. Cel mai puţin vinurile seci sunt preferate la Bălţi, unde 22% din respondenţi le
preferă. 27% din respondenţii din Soroca optează pentru vinuri demiseci, această rată fiind cea mai înaltă
pentru vinurile demiseci, comparativ cu alte regiuni. Consumatorii de vin din Bălţi au optat in proporţie de
49% pentru vinurile demidulci, această cotă fiind cea mai înaltă, comparativ cu alte regiuni. Consumatorul
mediu din Chişinău, spre deosebire de cel din alte regiuni, preferă în proporţie de 19% vinuri de desert, în
timp ce această rată în alte regiuni nu depăşeşte 14%.
Figura 3.8: Gustul preferat al vinului, după regiune, N=736, %
Chişinău, N=449 42 17 21 19
Bălţi, N=98 22 20 49 9
Soroca, N=95 30 27 28 14
Cahul, N=94 34 16 39 10
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Sec Demisec Demidulce Desert
Preferinţele consumatorului, analizate după locul intervievării, arată că vinurile demidulci şi cele de desert
au aproximativ aceleaşi ponderi. Răspunsurile celor care au fost intervievaţi lângă supermarketuri şi
lângă pieţe nu diferă substanţial. Dar, comparând răspunsurile lor cu ale respondenţilor intervievaţi lângă
magazine de cartier, a fost descoperit că respondenţii intervievaţi lângă magazinele de cartier preferă
într-o măsură mai mică vinurile seci (31%) şi mai mult vinurile demidulci (34%), comparativ cu 40-41% şi
25-26%, respectiv.
Figura 3.9: Gustul preferat al vinului, după locul intervievării, N=736, %
Mag. de cartier, N=228 31 20 34 15
Piaţă, N=136 41 18 26 15
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
În funcţie de vârsta respondenţilor, preferinţa pentru vinurile seci creşte odată cu vârsta. Dacă numai 26%
din respondenţi din cel mai tânăr segment de vârstă preferă vinurile seci, atunci 47% din respondenţii
peste 45 de ani au aceiaşi preferinţă pentru vinurile seci. O tendinţă inversă este descoperită în cazul
vinurilor demidulci şi de desert. Aceste două tipuri de vin sunt preferate într-o măsură mai mare de un
consumator tânăr decât de unul din generaţiile mai în vârstă.
Figura 3.10: Gustul preferat al vinului, după vârstă, N=736, %
18-25 ani, N=167 26 20 35 20
26-35 ani, N=188 35 22 26 17
36-45 ani, N=192 39 17 29 15
> 45 ani, N=189 47 18 23 13
0% 20% 40% 60% 80% 100%

La analiza efectuată după sexul respondentului, preferinţa faţă de un tip de vin nu este atât de pronunţată
şi nu depăşeşte 3%. Vinurile seci şi demiseci sunt preferate mai mult de bărbaţi, rata lor fiind mai mare cu
3% decât în cazul respondentelor de sex feminin. Situaţia inversă are loc la analiza tendinţei preferinţelor
pentru vinurile demidulci şi de desert, preferate într-o măsură mai mare de femei.
Figura 3.11: Gustul preferat al vinului, după sex, N=736, %
Bărbaţi, N=368 39 20 27 14
Femei, N=368 36 17 30 17
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Divizate după nivelul de venit al respondenţilor, preferinţele consumatorilor faţă de vinurile seci nu diferă
semnificativ. Vinurile demidulci sunt preferate într-o măsură mai mare de către cei cu venituri mai mici
(33%). Preferinţele pentru celelalte două tipuri de vin, analizate după categoriile de venit, nu diferă
considerabil.
Figura 3.12: Gustul preferat al vinului, după nivelul mediu al venitului, N=727, %
< 1500 MDL, N=165 36 18 33 14
1500-2500 MDL, N=288 37 19 28 15
2500-3500 MDL, N=151 38 17 25 19
> 3500 MDL, N=123 37 22 25 16
0% 20% 40% 60% 80% 100%

51% din totalul respondenţilor preferă doar un tip de vin. Pentru 2 tipuri de vin optează 23% din
respondenţi, pentru 3 tipuri – 7%, iar pentru toate 4 tipuri – 19%.
Figura 3.13: Numărul de gusturi preferate, N=737
19%
1 tip
7% 2 tipuri
51% 3 tipuri
4 tipuri
23%
Cei care au optat pentru un tip de vin, conform graficului precedent, au ales în proporţie de 41% vinurile
seci, 17% vinurile demiseci, 31% cele demidulci şi 11% vinuri de desert.
Figura 3.14: Preferinţele respondenţilor care au indicat doar un singur tip de vin, N=375
11%
Sec
41%
Demisec
31% Demidulce
Desert
17%
Din numărul total al respondenţilor care preferă 2 tipuri de vin, 61% din respondenţi au ales vinurile seci
ca un tip de vin preferat, iar 57% vinurile demidulci. Preferinţele consumatorilor de vinuri seci sunt mai
intense, rata medie de preferinţă a acestor tipuri de vinuri fiind de 60%.
Tabel 3.2: Preferinţele respondenţilor care au ales două tipuri de vin după gust
Respondenţii care Cota din numărul total Rata medie

preferă 2 tipuri de al respondneţilor care de preferinţă
vin după gust preferă 2 tipuri de vin ,% Sec Demisec Demidulce Desert
Sec, N=104 61% 60% --- 34% 38% 29%
Demisec, N=72 42% 45% 49% --- 39% 13%
Demidulce, N=97 57% 46% 40% 29% --- 31%
Desert, N=69 40% 45% 43% 13% 43% ---
Preferinţele celor care au ales 3 tipuri de vinuri nu au fost analizate atât de aprofundat din motiv că
numărul lor în totalul eşantionului nu este semnificativ. Cei ce au optat pentru 4 tipuri de vin, de obicei, le
preferă pe toate 4 în mod egal, fără a avea o preferinţă anumită.
3.1.3 Tipurile de vinuri preferate
Persoanele intervievate au fost rugate să desemneze cel mai preferat tip de vin. Aproximativ o jumătate
din respondenţi au menţionat preferinţa lor pentru Cahor. Cu o diferenţă de 11-12%, Cahor este urmat de
Cabernet Sauvignon şi Chardonnay – 39% şi 40%, respectiv. Fiecare al treilea respondent a marcat ca
preferat tipul de vin Muscat Alb. Mai puţin de o cincime de respondenţi preferă vinurile Aligote, Sauvignon
Blanc, Merlot şi Pinot Gris.
Figura 3.15: Tipul preferat de vin, N=746, %
60
51
50
39 40
40 33
30
19 17 17
20 15
10
10
0
Pinot Gris Aligote Chardonnay Muscat Sauv ignon Merlot Cabernet Cahor Alte
Blanc Sauv ignon
Alte tipuri de vin menţionate au fost: Isabella, Ciornîi Anghel, Vermouth, Recaţeteli, Feteasca, Traminer,
Heres, Madera, Riesling, Struguraş, Buchet Moldavii.
Preferinţele referitor la tipurile de vin variază în funcţie de oraş.
Cahor deţine cota cea mai mare în toate oraşele. În Chişinău, acest tip vin (53%) este urmat de Cabernet
Sauvignon (46%) şi Chardonnay (48%). Pe locul 4 se situează Vinul Muscat. O situaţie similară poate fi
observată şi în Soroca, cu excepţia că ratele sunt puţin diferite.
La Bălţi, Cahor şi Muscat sunt caracterizate de acelaşi nivel de preferinţă. De asemenea, aproximativ
două cincimi din respondenţi au menţionat aceste tipuri de vin, urmate de Merlot şi Cabernet Sauvignon.
Aproximativ fiecare al cincilea respondent din Bălţi preferă Aligote sau Chardonnay.
La Cahul, vinul Cahor (45%) este urmat de Cabernet Sauvignon (40%). Pe locul trei se situează vinul
Muscat.
Trebuie menţionat faptul că Pinot Griş este apreciat mai ales în Chişinău – 15%. În Bălţi şi Soroca acest
vin deţine ponderi nesemnificative – 2-3%, iar în Cahul niciun respondent nu a menţionat că preferă acest
tip de vin.
Figura 3.16 Tipul preferat de vin, după regiune, N=746, %
60 56
53
48 46
50 43 45
42 40
40 33 33
31 29
27 26 27 27
30
20 21 21 19 21 21
19 16 17
20 15 16 13 15
12 13 12
8
10 3 2
0
Pinot Gris Aligote Chardonnay

Muscat Sauvignon Blanc Merlot
Cabernet Sauvignon Cahor Alte
Conform figurii de mai jos, se poate observa că respondenţii cu vârsta cuprinsă între 26-35 ani preferă
mai mult brandul Cahor şi Cabernet Sauvignon (58% şi 49%). Odată cu creşterea vârstei, ponderea
consumatorilor ce prefer alte tipuri de vin creşte de la 48% la 55%.
Figura 3.17: Tipul preferat de vin, după vârstă, N=746, %
70
58
60 51 49 49
50 43 45
40 39 40 40
36
40 3336 33 32
28
30 21 22 24
20 1917 20
20 13 1617 1715 15 17
9 11 12 10
8 8
10
0

La analiza preferinţelor consumatorilor după gen, variaţii semnificative nu au fost înregistrate, cea mai
mare diferenţă în preferinţe constituind 4%.
Figura 3.18: Tipul preferat de vin, după sex, N=746, %
60 53
49
50
40 42 39
37
40 34
32
30
19 19 19 20
20 15 16 16
13
11 8
10
0

Majoritatea respondenţilor cu un venit de peste 3500 MDL preferă mai mult Cabernet Sauvignon – 66%,
în tip ce în rândul persoanelor cu alte categorii de venituri acest vin deţine 29-40%. Consumatorii cu un
nivel înalt al veniturilor preferă într-o măsură mai mare vinurile Chardonnay, Merlot şi Sauvignon Blanc.
Figura 3.19: Tipul preferat de vin, după venit, N=746, %
70 66
60 54 51 51
47 46
50 44
40
40 3336 35 36
31
29 30
30 22 2423 23 23
17 19
20 14 13 16 14 13 14
7 9 10 6
10
10
0
< 1500 MDL, N=167 1500-2500 MDL, 2500-3500 MDL, > 3500 MDL, N=125
N=290 N=152
3.1.4 Nivelul de preferinţă pentru vinurile locale şi de import
Persoanele intervievate au fost rugate să indice procentual nivelul lor de preferinţă pentru vinurile
produse local şi cele de import. 93% din respondenţi preferă vinurile produse la noi în ţară, şi doar 7%
cele de import.
Figura 3.20: Preferinţa pentru vinurile locale şi importate, N=770, %
93 7
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Local Importat
Cei mai mulţi respondenţi (85%) din eşantion preferă numai vinurile produse în Moldova. 12% preferă
atât vinurile moldoveneşti, cât şi cele importate, în timp ce 3% preferă doar vinurile importate. Cei care
preferă atât vinuri produse local şi importate, optează în proporţie de 67% pentru vinurile locale, şi doar
33% pentru vinurile importate.
Figura 3.21: Vinurile preferate, după ţara de origine, N=770
12%
3%
Doar vin local
Doar vin importat
Atît vinuri locale, cît şi importate
85%
3.1.5 Cele mai vestite mărci şi cei mai vestiţi producători de vin
Majoritatea din persoanele intervievate – 83%, au indicat Cricova ca primul producător de vin care le vine
în minte în mod spontan. Mai puţin de jumătate de respondenţi (43%), au menţionat Mileştii Mici şi un
sfert din respondenţi au menţionat Purcari. Printre alţi producători menţionaţi se număra Bostavan (12%),
Acorex (10%), Kvint (7%) şi Carahasani (5%). 42% din respondenţi au menţionat alţi producători de vin.
Lista lor poate fi văzută în tabelul de mai jos. Numele acestor producători nu a fost inclus pe grafic, din
motiv că ponderile acumulate de ei sunt nesemnificative.
Figura 3.22: Producători de vin vestiţi, N=461, %
100
83
80
60
43 42
40
25
20 12 10 7 5
0
Cricova Mileştii Mici Purcari Bostovan Acorex Kvint Carahasani Alţii
Alţi producători menţionaţi au fost: Călăraşi, Dionis Group, Vinăria din Vale, Hînceşti, Imperial Vin, Maurt,
Vismos, Garling, Aspect Vin, Bardar, Cascad, Aroma, Ialoveni, Dubăsari, Vin Impex, Ciumai, Cojuşna,
Alianţa Vin, Tomai ,Migdal P, Bulboaca, Tărăclia şi Vartely
Cahor apare a fi cel mai cunoscut tip de vin, 35% din respondenţi menţionând anume această marcă.
27% din respondenţi au menţionat brandul Cabernet. Mai puţin de un sfert din respondenţi (22%) au
menţionat marca Chardonnay iar 14% - Muscat. De asemenea, sunt menţionate Sauvignon (7%), Merlot
(6%). Alte tipuri de vin menţionate constituie ca pondere 15%, numele lor sunt indicate mai jos.
Figura 3.23: Tipuri vestite de vin, N=461, %
30 27
24
25 22
20
14 15
15 11
10 7 6
5
0
Cabernet Cagor Chardonnay Muscat Cahor Savignion Merlot Alte
Alte tipuri/mărci de vin cunoscute: Aligote, Feteasca, Traminer, Heres, Riesling, Pinot şi Pinot Gris
3.1.6 Preferinţele faţă de vinuri şi producători de vin
Mai mult de jumătate din respondenţi, sau 54%, au indicat Cricova ca fiind producătorul de vin preferat.
40% din respondenţi au menţionat Mileştii Mici iar 20% - Purcari. Printre alţi producători de vin preferaţi,
7% din respondenţi au indicat Mileştii Mici şi 20% - Purcari. 29% din persoanele intervievate au indicat alţi
producători de vin preferaţi. Lista lor este prezentată mai jos. Numele lor nu a fost inclus pe grafic din
cauza ponderilor nesemnificative acumulate.
Figura 3.24: Producători de vin preferaţi, N=248, %
60 54
50 40
40 29
30 20 17
20
7 6 4
10
0
Cricova Mileştii Mici Purcari Fără Bostavan Acorex Hînceşti Alte
preferinţe
Alţi producători de vin, menţionaţi cu o cotă mică a răspunsurilor sunt: Kvint, Vismos, Imperial Vin, Alianţa
Vin, Ialoveni, Bardar, Carahasani, Dionis Group, Tărăclia, Călăraşi, Bulboaca, Nis- Struguraş, Ciumai,
Vartely, Vinăria din Vale, Migdal P, Dubăsari, Tomai, Cojuşna, Vin Impex
Cel mai preferat tip de vin, din lista celor propuse spre examinare, în 45% din cazuri este Cahor. Mai
puţin de o treime (30%) au menţionat Chardonnay şi 20% - Cabernet. Printre alte mărci de vin preferate,
17% au menţionat Muscat, 7% - Merlot, 6% - Sauvignon, şi alte 6% - Aligote. “Isabella” a fost menţionat
de 4% din respondenţi. Alte 15% din totalul respondenţilor au menţionat alte mărci de vin, prezentate mai
jos.
Figura 3.25: Tipuri de vin preferate, N=248, %
50 45
40
30
30
20
20 17
15
7 6 6
10 4
0
Cagor Chardonnay Cabernet Muscat Merlot Savignion Aligote Izabela Alte
Alte tipuri/mărci de vin preferate: Buket Moldavii, Aligote, Pinot, Riesling, Muscat, Feteasca, Pinot Gris,
Sauvignon Blanc şi Cabernet Sauvignon.
3.2 Preferinţele faţă de ambalajul vinului
3.2.1 Preferinţele faţă de ambalaj
Majoritatea persoanelor intervievate (80%) preferă vinul ambalat în sticle. Fiecare a cincia persoană
optează pentru vin în cutie (tetra pack). Pentru 12% din respondenţi nu contează ambalajul, iar 7%
preferă ambalajul PET.
Figura 3.26: Ambalajul preferat pentru vin, N=797, %
100
80
80
60
40
20
20 7 12
0
Butelie de sticlă Ambalaj PET Bag in box Nu contează
Rezultatele sondajului arată că respondenţii din Soroca şi Cahul preferă într-o măsură mai mare
ambalajul de sticlă, 92% şi 90%, respectiv, comparativ cu Bălţi şi Chişinău, unde preferinţele pentru acest
ambalaj constituie 88% şi 74% respectiv. Respondenţii din Chişinău sunt cei care optează mai mult
pentru ambalaje bag in box (24%), tot pentru respondenţii din Chişinău contează mai puţin ambalajul
(17%).
Figura 3.27: Ambalajul preferat pentru vin, după oraş, N=797, %
100 88 92 90
80 74
60
40
24
17 16 16 12
20 7 8 8 5 5
3 3
0
90% dintre persoanele intervievate în apropierea magazinelor de cartier preferă ambalajele de sticlă. Cei
intervievaţi în apropierea supermarketurilor şi pieţelor preferă într-o măsură mai mică ambalajele de
sticlă. Aproximativ o treime din respondenţii de la piaţă preferă ambalaje bag in box, pentru cei
intervievaţi lângă supermarketuri şi piaţă această cotă constituie 17-18%.
Figura 3.28: Ambalajul preferat pentru vin, după locul intervievării, N=797, %
100 90
76 74
80
60
40 31
18 17 17
20 11 12
7 4 4
0

Divizaţi după vârstă, se poate concluziona că nu există diferenţe majore în răspunsuri.
Cota celor care au indicat ambalajul bag in box este în continuă creştere odată cu vârsta respondenţilor.
Excepţia în această tendinţă are loc pe segmentul de vârstă 26-35 de ani. Ambalajele PET sunt cele mai
populare printre respondenţii cu vârsta de peste 45 de ani, pe alte segmente de vârstă cotele ambalajului
PET rămânând nesemnificative.
Figura 3.29: Ambalajul preferat pentru vin, după vârstă, N=797, %
100
81 79 81 78
80
60
40
22 25
18 16 15
20 10 12 13 12
4 4 7
0
Analizate după sex, răspunsurile nu diferă semnificativ. Variaţii minore pot fi observate în cazul
ambalajului bag in box, 21% din bărbaţi şi 20% din femei preferând acest tip de ambalaj. Pentru 12% din
bărbaţi şi pentru 13% din femei nu contează ambalajul.
Figura 3.30: Ambalajul preferat pentru vin, după sex, N=797, %

100
79 80
80
60
40
21 20
20 12 13
7 7
0
Cota respondenţilor care au afirmat că au studii medii şi preferă ambalajele PET (12%) este de trei ori
mai mare, comparativ cu cota respondenţilor cu studii superioare şi care preferă ambalajele PET (4%).
Rezultatele sondajului arată cu respondenţii cu studii superioare preferă ambalajele de sticlă – 81%,
comparativ cu respondenţii cu studii medii – 77%.
Figura 3.31: Ambalajul preferat pentru vin, după nivelul de educaţie, N=791, %
100
77 81
80
60
40
21 20
20 12 12 13
4
0
Persoanele intervievate cu un nivel al veniturilor mai jos de 1500 MDL şi peste 3500 MDL au afirmat că
preferă ambalajul de sticlă. Odată cu creşterea nivelului veniturilor, se majorează şi rata de preferinţă a
ambalajelor bag in box. Respondenţii cu venituri de peste 3500 MDL preferă, în principal, ambalajul de
sticlă şi bag in box.
Figura 3.32: Ambalajul preferat pentru vin, după venit, N=785, %
100 85
82 77 76
80
60
40 24
21 18 22
9 14 11 13
20 8 6 6
1
0
< 1500 MDL, N=180 1500-2500 MDL, 2500-3500 MDL, > 3500 MDL, N=128
N=320 N=157
3.2.2 Preferinţele faţă de dopuri
93% din respondenţi preferă dopuri de plută pentru sticlele îmbuteliate de vin.
Figura 3.33: Tipul preferat al dopului, N=789, %
93 7
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
De plută De plastic
3.2.3 Volumul preferat al ambalajului
Figura de mai jos arată volumul preferat al ambalajelor pentru sticlele de vin. Mărimea bulei este direct
proporţională cu numărul de voturi pentru fiecare tip de răspuns acumulat. Numerele de pe axa X
reprezintă toate variantele de răspuns posibile. Axa Y reprezintă numărul de voturi pentru fiecare
categorie.
Volumul preferat al sticlei este 0,75 litri, acest tip de sticlă acumulând 446 de voturi. Pe locul doi se
situează sticla de 1 litru, 266 persoane afirmând ca ele ar prefera ca sticla de vin sa fie de 1 litru. 86 de
persoane ar prefera sticla de 2 litri, 4 persoane - de 5 litri, iar 2 persoane de 10 litri.
Figura 3.34: Mărimea preferată pentru butelia de sticlă
600
500
446 0.75 L
400 1L
300 2L
266
5L
200
10 L
100 86
4 2
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Referitor la preferinţele consumatorilor care au optat pentru ambalajele PET pentru vin, au fost
menţionate 2 volume ale ambalajelor dorite de ei. Ambalajele de 1 şi 2 litri au fost cele mai solicitate de
către aceşti respondenţi (280 şi 265 de voturi respectiv). Sticlele PET de 0,75 litri au fost menţionate de
85 respondenţi, cele de 5 litri de 36 de respondenţi. Ambalajele de 10 litri au fost alese de 4 persoane.
Este important de menţionat faptul că respondenţii au avut posibilitatea să indice şi orice alt volum pe
care în preferă, în cazul că acesta nu era oferit ca o variantă de răspuns în chestionar. Ambalajele de 1,5
litri au fost menţionate de 14 ori.
Figura 3.35: Mărimea preferată pentru butelia de plastic
350
300
265 280 0.75 L
250
1L
200
2L
150 5L
100 85 10 L
50 36 4
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cele mai populare volume pentru ambalajele bag in box sunt cele de 2 şi de 5 litri. Aceste două ambalaje
au obţinut 248 şi 236 voturi respectiv. De 92 de ori a fost ales şi ambalajul de 1 litru, iar 38 de respondenţi
au ales ambalajele bag in box de 10 litri. 19 respondenţi au afirmat că preferă vinul bag in box de 0,75
litri. Printre alte volume indicate decât cele din variantele de răspuns, au fost menţionate, cu 70 de voturi,
ambalajele de 3 litri.
Figura 3.36: Mărimea preferată pentru ambalajul bag in box

300
250 248
236 0.75 L
200 1L
150 2L
5L
100 92
38 10 L
50
19
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3.2.4 Informaţia cerută pe etichetă
Majoritatea celor intervievaţii – 86% - ar dori să găsească pe eticheta ambalajelor de vin detalii despre
produs şi 61% despre producător. O cotă considerabilă a respondenţilor – 80% - ar dori să vadă pe
etichetă termenul de garanţie al produsului. 8% din respondenţi ar dori să cunoască mai mult de pe
etichetă despre originea vinului, cu ce bucate se recomandă a fi servit, anul recoltei, tehnologia de
producere şi conţinutul de alcool.
Figura 3.37: Informaţie pe etichetă, N=785, %

100 86
80
80
61
60
40
20 8
0
Detalii despre Detalii despre Termen de Alte
producător produs valabilitate
La Chişinău, 89% din consumatorii intervievaţi ar dori să vadă pe etichetă mai multă informaţi despre
produs. Consumatorii din Bălţi, în proporţie de 93%, consideră important termenul de garanţie afişat pe
etichetă. Detaliile despre produs şi producător sunt prioritatea consumatorilor din Bălţi (85%-86%).
Răspunsurile respondenţilor din Soroca sunt similare cu ale celor din Bălţi. La Cahul, 82% respondenţi
doresc informaţie despre termenul de garanţie, alte 82% detalii despre produs.
La Chişinău, rata respondenţilor care doresc să cunoască mai multe detalii despre producător de pe
etichetă este cea mai joasă.
Figura 3.38: Informaţie pe etichetă, după regiune, N=785, %

100 89 93
85 86 82 82
78
80 73 76 70
68
60 53
40
20 13
8 3 7
0
Detalii despre producător Detalii despre produs Termen de valabilitate Altele

Majoritatea consumatorilor intervievaţi lângă supermarketuri – 89% - consideră că eticheta trebuie să

conţină detalii despre produs. Pentru aceeaşi variantă de răspuns au optat 80% din respondenţii de lângă
piaţă. Mai mult de jumătate din respondenţi intervievaţi lângă supermarketuri (54%) şi 64% de lângă piaţă
solicită mai multe detalii despre producător. Termenul de garanţie a fost indicat de 80% din cei
intervievaţi lângă supermaketuri şi 75% de persoanele intervievate lângă piaţă.
Cei intervievaţi în apropierea magazinelor de cartier tind să creadă că pe etichetă ar trebuie să fie
indicate detalii despre produs (86%), termenul de garanţie (84%), detalii despre producător (73%).
Figura 3.39: Informaţie pe etichetă, după locul de intervievare, N=785, %
100 89 86
80 84 80
73 75
80 64
60 54
40
20 9 8 6
0
Respondenţii care au vârsta cuprinsă între 18-35 de ani nu au preferinţe care ar fi substanţial diferite de
cele ale eşantionului. În acelaşi timp, cei din categoria de vârstă de 36-45 de ani preferă, în proporţie de
90%, să afle detaliile despre produs de pe eticheta ambalajului. 85% din persoanele intervievate cu
vârsta de peste 45 de ani ar dori să cunoască de pe etichetă termenul de garanţie.
Figura 3.40: Informaţie pe etichetă, după vârstă, N=785, %
100 87 90
85 81 83 85
79 78
80
61 63 61 60
60
40
20 7 7 12
6
0
Figura de mai jos nu reflectă diferenţe majore în răspunsurile respondenţilor divizaţi în funcţie sex. Totuşi,
82% din femei, comparativ cu 79% din bărbaţi, sunt interesate de termenul de garanţie indicat pe
ambalaj.
Figura 3.41: Informaţie pe etichetă, în funcţie de sex, N=785, %

100 86 86
79 82
80
61 62
60
40
20 8 8
0

Proporţii egale de 84% participanţii cu studii medii preferă să afle informaţii despre produs şi termenul de
garanţie de pe etichetă. 87% din cei cu studii superioare vor să cunoască informaţii despre produs, iar
78% despre termenul de garanţie.
Figura 3.42: Informaţie pe etichetă, după nivelul de educaţie, N=780, %
100 87
84 84
78
80
58 63
60
40
20 7 8
0
Odată cu creşterea nivelului veniturilor, creşte şi numărul respondenţilor care doresc ca informaţia despre
produs să fie indicată pe etichetă. Cota celor care doresc să cunoască termenul de garanţie este cea mai
mare în rândul participanţilor cu un venit sub 2500 MDL (83 şi 85%). În categoria de venit 2500-3500
aceiaşi rată este de 75%, iar în următoare categorie de venit – 73%.
Figura 3.43: Informaţie pe etichetă, după venit, N=775, %
100 87 85 89 93
78 83 75 73
80 62 67
57 58
60
40
20 6 6 11 10
0
< 1500 MDL, N=178 1500-2500 MDL, 2500-3500 MDL, > 3500 MDL, N=125
N=319 N=153
Detalii despre producător Detalii despre produs
Termen de valabilitate Altele
3.2.5 Limba preferată pentru etichetă
Aproximativ două treimi din respondenţi ar prefera ca limba utilizată pentru textul de pe etichetă să fie
româna – 62%, 45% optează pentru limba rusă, 7% pentru engleză, iar 27% consideră că ar fi potrivit ca
inscripţiile să fie făcute în toate cele trei limbi menţionate.
Figura 3.44: Limba pentru informaţia de pe etichetă, N=790, %
70 62
60
50 45
40
27
30
20
7
10
0
Româna Rusa Engleza Toate
Limbile română şi rusă deţin cea mai mare cotă în toate oraşele. În acelaşi timp, limba rusă a fost mai
puţin menţionată la Chişinău, comparativ cu alte oraşe. Dacă mai mult de jumătate din respondenţi din
Bălţi, Soroca şi Cahul au menţionat limba rusă, atunci în capitală această rată constituie doar 39%.
Fiecare al treilea respondent din Chişinău susţine că informaţia trebuie să fie scrisă în toate cele trei
limbi, această variantă înregistrând cea mai joasă cotă de răspuns la Soroca – 8%.
Limba engleză a fost menţionată de respondenţii din capitală într-o măsură mai mare decât în alte
localităţi – 9%.
Figura 3.45: Limba pentru informaţia de pe etichetă, după regiune, N=790, %
100
78
80 69
58 60 56
60 55 54
39
40 33
19 21
20 9 8
2 3
0
Cea mai mare cotă a respondenţilor consideră că informaţia specificată pe etichetă trebuie să fie
prezentată în română, rusă şi engleză – 29-30% a fost înregistrată lângă supermarketuri.
Figura 3.46: Limba pentru informaţia de pe etichetă, după locul de intervievare, N=790, %
70 65 62
60
60 52
50 46
40
40 30 29
30 19
20
8 6
10 3
0
Analizând limba preferată pentru etichetă, după vârstă, trebuie de menţionat faptul că odată cu creşterea
vârstei, rata respondenţior care au menţionat limba rusă creşte, iar rata celor care au indicat toate limbile
descreşte.
Figura 3.47: Limba pentru informaţia de pe etichetă, după vârstă, N=790, %
70 66 66
61
60 54 56
46 47
50
40 35
30 28
30 23 21
20 10
10 6 4 6
0

Preferinţele pentru limbile de pe etichetă nu variază semnificativ în funcţie de sex.
Figura 3.48: Limba pentru informaţia de pe etichetă, în funcţie de sex, N=790, %
70 64
60
60
50 44 46
40
28 25
30
20
7 6
10
0
În categoria respondenţilor cu venituri mari a fost înregistrată cota cea mai mare a celor care au indicat
limba engleză (12% şi 15%).
Figura 3.49: Limba pentru informaţia de pe etichetă, după venit, N=779, %
80 67
70 61 64
59
60 48
42 45 44
50
40 28 30
30 21 25
20 12 15
10 2 4
0
< 1500 MDL, N=178 1500-2500 MDL, 2500-3500 MDL, > 3500 MDL, N=127
N=320 N=154
3.3 Factorii ce influenţează deciziile de cumpărare a vinului
Persoanelor intervievate li s-a oferit posibilitatea de a indica factorii ce influenţează deciziile de procurare
a vinului îmbuteliat. Respondenţii au putut atribui importanţa fiecărui factor indicat în chestionar.
Respondenţii au determinat importanţa fiecărui criteriu pe o scară de la 1 la 4, 1 corespunzând cu

„neimportant” iar 4 cu „foarte important”. „Brandul” a fost determinat ca fiind cel mai important criteriu care
influenţează decizie de cumpărarea. Pe scara de la 1 la 4, media acestui criteriu este de 3.35 puncte,
ceea ce corespunde gradului între „important” şi „foarte important” pe scara aleasă. Celelalte criterii au
acumulat, în medie, între 2 şi 3 puncte, ceea ce corespunde gradului între „puţin important” şi „important”.
Printre alţi factori indicaţi de respondenţi au fost menţionaţi, în aproximativ 50% din cazuri, calitatea,
producătorul, anul producţiei, informaţia despre vin şi alte răspunsuri solitare.
Figura 3.50: Factorii ce influenţează decizia de cumpărare
Brand, N=779 3.35
Ambalaj, N=745 2.91
Preţ, N=757 2.80
Recomandările
2.60
prietenilor, N=704
Publicitate, N=684 2.27
Promoţii, N=659 2.21
Alţi factori, N=42 3.90
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00
Pentru a analiza factorii ce influenţează decizia de cumpărare după toate criteriile, au fost calculate
mediile pentru toţi factorii. Spre exemplu, analiza criteriului „preţ” după sexul respondentului, presupune
determinarea dacă criteriul „preţ” este diferit ca importanţă în decizia de cumpărare pentru bărbaţi ca şi
pentru femei. Pe întreg eşantionul, importanţa criteriului „preţ” este de 2.80. Pentru bărbaţi această
medie este 2.72, iar pentru femei – 2.90. Pentru a determina dacă această diferenţă este semnificativă, a
fost executat testul ANOVA. Din start, omogenitatea seriilor de răspunsuri nu a fost considerată, din acest
motiv a fost utilizat testul Welch-ANOVA. Testul Welch-ANOVA a arătat cât de semnificativ este fiecare
factor (în prezentul exemplu „preţ”), analizat după un criteriu (în prezentul exemplu „sex”). Dacă diferenţa
este semnificativă, valoarea „p” generată de test trebuie să fie mai mică sau egală cu 0.05. În exemplul
analizat, valoarea p constituie 0.00, deci denotă că pentru bărbaţi şi femei criteriul „preţ” are importanţă
diferită, preţul fiind mai puţin important pentru bărbaţi decât pentru femei (2.72 comparativ cu 2.90)
În cazurile în care valoarea p, calculată de testul ANOVA, a fost mai mică de 0.05, ea a fost marcată cu
un asterisc (*) pentru a face citirea datelor mai lejeră.
Conform rezultatelor testului ANOVA, toate criteriile de luare a deciziei sunt importante, fiind analizate
după regiune, pentru că valorile „p” pentru fiecare criteriu s-au situat sub 0.05.
Preţul, ambalajul şi brandul sunt mai importante pentru respondenţii din regiuni decât pentru cei din
Chişinău. Prin contrast, recomandările prietenilor, publicitatea şi promoţiile sunt mai importante pentru
respondenţii din Chişinău decât pentru cei din regiuni.
Tabel 3.3: Criteriul de selecţie a vinului, după regiune

Regiune Nivelul
importanţei
Criteriu Chişinău Bălţi Soroca Cahul (valoarea p)
Preţ, N=757 2,71 2,87 3,06 2,98 0,00
Ambalaj, N=745 2,85 2,97 2,95 3,14 0,00
Brand, N=779 3,32 3,30 3,38 3,55 0,01
Recomandările prietenilor, N=704 2,67 2,52 2,37 2,60 0,03
Publicitate, N=684 2,35 2,21 2,00 2,17 0,01
Promoţii, N=659 2,28 2,31 1,81 2,12 0,00
Analizate după locul interviului, preţul, ambalajul şi promoţiile nu diferă semnificativ. Respondenţii
intervievaţi în supermarket sunt influenţaţi de brand mai mult decât alţii. Respondenţii din supermarket şi
din piaţă tind să ia în considerare recomandările prietenilor într-o măsură mai mare decât cei care merg la
magazine de cartier. Publicitatea îi influenţează mai mult pe cei care merg în supermarket.
Tabel 3.4: Criteriul de selecţie a vinului, după locul intervievării

Locul intervievării
Nivelul importanţei
Criteriu Supermarket Mag. de cartier Piaţă (valoarea p)
Preţ, N=757 2,81 2,79 2,85 0,80

Ambalaj, N=745 2,91 2,87 2,97 0,48
Brand, N=779 3,41 3,27 3,32 0,04
Recomandările prietenilor, N=704 2,69 2,46 2,63 0,01
Publicitate, N=684 2,43 2,03 2,20 0,00
Promoţii, N=659 2,28 2,14 2,17 0,18
Răspunsurile persoanelor participante la sondaj nu diferă la analiza după vârstă, după cum arată nivelul
calculat pentru p. Toate valorile p sunt mai mari ca 0.05, ceea ce denotă faptul că divizarea mediilor după
categorii de vârstă nu arată nicio diferenţă semnificativă în răspunsurile respondenţilor.
Tabel 3.5: Criteriul de selecţie a vinului, după vârstă

Vârstă Nivelul
importanţei
Criteriu 18-25 ani 26-35 ani 36-45 ani > 45 ani (valoarea p)
Preţ, N=757 2,83 2,75 2,78 2,88 0,50

Ambalaj, N=745 2,90 2,98 2,89 2,88 0,48
Brand, N=779 3,29 3,36 3,34 3,42 0,34
Publicitate, N=684 2,26 2,15 2,34 2,36 0,08
Promoţii, N=659 2,19 2,22 2,19 2,28 0,80
Opiniile respondenţilor diferă semnificativ numai în cazul preţului, analizat după sex. Preţul este mai puţin
important pentru femei, la momentul luării deciziei de cumpărare.
Tabel 3.6: Criteriul de selecţie a vinului, după sex
Sex Nivelul
importanţei
Criteriu Bărbaţi Femei (valoarea p)
Preţ, N=757 2,72 2,90 0,00

Ambalaj, N=745 2,88 2,95 0,21
Brand, N=779 3,37 3,34 0,59
Recomandările prietenilor, N=704 2,59 2,63 0,54
Publicitate, N=684 2,26 2,29 0,67
Promoţii, N=659 2,12 2,32 0,07
Educaţia este importantă la divizarea mediilor după trei criterii: preţ, publicitate şi promoţii. Respondenţii
cu studii superioare sunt mai puţin influenţaţi de preţ şi publicitate decât cei cu studii medii. De
asemenea, a fost observat că promoţiile au un impact mai mare asupra persoanelor cu studii medii decât
asupra celor cu studii superioare.
Tabel 3.7: Criteriul de selecţie a vinului, după nivelul de educaţie
Educaţia Nivelul
importanţei
Criteriu Studii medii Studii univer. (valoarea p)
Preţ, N=757 2,90 2,75 0,03
Ambalaj, N=745 2,91 2,91 0,94
Brand, N=779 3,31 3,38 0,16
Recomandările prietenilor, N=704 2,67 2,58 0,22
Publicitate, N=684 2,40 2,21 0,01
Promoţii, N=659 2,35 2,15 0,01
După nivelul veniturilor, preţul este singurul criteriu care influenţează respondenţii din eşantion. Cu cât
mai mare este nivelul veniturilor, cu atât mai puţin important este preţul în luarea deciziei de cumpărare.
Tabel 3.8: Criteriul de selecţie a vinului, după venit
Venit Nivelul
importanţei
Criteriu < 1500 MDL 1500 - 2500 MDL 2500-3500 MDL > 3500 MDL (valoarea p)
Preţ, N=757 3,04 2,84 2,67 2,55 0,00

Ambalaj, N=745 2,95 2,86 2,89 3,00 0,31
Brand, N=779 3,31 3,39 3,38 3,31 0,54
Publicitate, N=684 2,25 2,28 2,34 2,23 0,76
Promoţii, N=659 2,28 2,17 2,22 2,25 0,69
3.4 Preferinţele referitor la publicitate şi promoţii
Respondenţii au avut posibilitatea de a alege dintr-o listă primele trei metode de promovare pe care ei le
consideră cele mai convingătoare. Graficul de mai jos ilustrează opinia generală a respondenţilor şi
conţine voturile respondenţilor pentru fiecare mijloc de promovare. Răspunsurile sunt sortate în mod
descrescător, după numărul de total de voturi pentru fiecare mijloc de promovare.
Publicitatea TV a fost menţionată de 525 ori, inclusiv de 299 ori ca fiind mijlocul cel mai preferat de
promovare, de 129 ori ca mijlocul al doilea ca preferinţă şi de 97 ori ca mijlocul al treilea în topul
preferinţelor. Ofertele speciale şi distribuirea mostrelor au fost menţionate de 352 şi 446, respectiv. Presa
şi radio au fost cele mai puţin preferate metode de promovare.
Printre alte metode de promovare, cel mai des a fost menţionată „Ziua Vinului” organizată la Chişinău.
Figura 3.51: Cele mai populare metode de promovare
299
TV, N=525 129
97
163
Mostre, N=446 139
144
85
Oferte speciale, N=352 129
138
83
Panouri, N=314 124
107
1-a opţiune
52
Sponsorizări, N=238 82 a 2-a opţiune
104
a 3-a opţiune
33
Concursuri, N=161 55
73
22
Radio, N=143 68
53
39
Presa, N=141 54
48
18
Altele, N=30 4
8
0 50 100 150 200 250 300 350

Figura de mai jos a fost elaborată în modul următor: numărul total al răspunsurilor pentru fiecare mod de
promovare a fost sumat, şi apoi împărţit la totalul pe categorie. Spre exemplu, pentru a analiza
publicitatea TV pentru respondenţii din Chişinău, numărul total de voturi ale respondenţilor din Chişinău a
fost sumat, deci 169 respondenţi au plasat publicitatea TV pe primul loc, 63 pe locul doi şi 67 pe locul trei,
în total 299 voturi. Cele 299 de voturi au fost împărţite apoi la 500 – numărul total al respondenţilor din
Chişinău, şi rezultatul obţinut este cel de 60%, indicat în figură. Aceeaşi procedură a fost aplicată pentru
Bălţi, Soroca şi Cahul.
Analizate după sex şi educaţie, răspunsurile respondenţilor nu diferă semnificativ, acesta este motivul din
care graficele pentru analiza mijloacelor de promovare după sex şi educaţie nu au fost incluse în
prezentul raport.
A fost observat că cel mai popular mijloc de promovare este publicitatea TV, dar aceasta nu este la fel de
populară în Chişinău, precum e în restul localităţilor din eşantion. Repartizarea mostrelor, ofertele
speciale, concursurile sunt mai populare în Chişinău şi mai puţin populare în alte oraşe. Panourile
stradale par a fi foarte atractive pentru respondenţii din Soroca.
Figura 3.52: Cele mai populare metode de promovare, după regiune, %
60%
TV, N=525 71%
80%
75%
61%
Mostre, N=446 52%
48%
39%
49%
Oferte speciale, 33%
N=352 31%
43%
33%
Panouri, N=314 35%
63%
53%
Chişinău
37%
18% Bălţi
Sponsorizări, N=238
14% Soroca
19%
Cahul
26%
Concursuri, N=161 18%
5%
7%
13%
Radio, N=143 22%
29%
29%
13%
Presa, N=141 23%
24%
29%
5%
Altele, N=30 5%
1%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
Cele mai mari diferenţe în opiniile respondenţilor analizate după locul interviului apar în cazul ofertelor
speciale, panourilor stradale, evenimentelor sponsorizate şi a presei. Mai mulţi respondenţi din
supermarketuri au optat pentru ofertele speciale şi sponsorizăriile de evenimente. Respondenţii
intervievaţi pe lângă magazinele de cartier preferă mai mult panourile stradale. Presa şi radioul sunt
apreciate mai mult de respondenţii din piaţă.
Figura 3.53: Cele mai populare metode de promovare, după locul intervievării, %
63%
TV, N=525 69%
69%
57%
Mostre, N=446 55%
52%

39%
N=352 41%
36%
Panouri, N=314 49%
33%
Supermarket
34%
Sponsorizări, N=238 25% Mag. de cartier
26%
Piaţă
20%
23%
17%
Radio, N=143 17%
21%
16%
Presa, N=141 16%
25%
5%
Altele, N=30 3%
2%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
Ofertele speciale sunt preferate într-o măsură mai mare de respondenţii în vârstă. Panourile stradale au
fost mai des menţionate de către participaţii la sondaj cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani.
Figura 3.54: Cele mai populare metode de promovare, după vârstă, %
64%
TV, N=525 68%
63%
67%
53%
51%
Mostre, N=446 58%
61%
37%
N=352 47%
49%
46%
39%
Panouri, N=314 36%
36%
18-25 ani
28%
33% 26-35 ani
Sponsorizări, N=238 31% 36-45 ani
27%
> 45 ani
22%
16%
17%
20%
15%
Radio, N=143 17%
20%
20%
17%
Presa, N=141 21%
13%
3%
Altele, N=30 4%
4%
4%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
Analizate după nivelul veniturilor, răspunsurile arată că publicitatea TV este mai populară printre
respondenţii cu venituri mici decât printre cei cu venituri mai mari. La fel, şi panourile stradale par mai
atractive pentru respondenţii cu venituri mai reduse.
Figura 3.55: Cele mai populare metode de promovare, după venit, %
68%
TV, N=525 69%
61%
58%
52%
Mostre, N=446 58%
57%
56%
41%
N=352 40%
48%
42%
Panouri, N=314 40%
38%
34%
< 1500 MDL
24% 1500-2500 MDL
Sponsorizări, N=238 23%
38% 2500-3500 MDL
45%
> 3500 MDL
19%
15%
27%
22%
Radio, N=143 18%
16%
15%
20%
Presa, N=141 18%
19%
14%
3%
Altele, N=30 4%
5%
3%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
3.5 Abordarea consumatorilor relevată la focus grupuri
Scopul focus grupurilor a fost de a stabili mărcile de consum răspândite printre bărbaţii şi femeile vorbitori
de limba rusă şi română care au mai mult de 26 de ani. Rezultatele celor patru focus grupuri reflectă
mărcile preferate şi atitudinea consumatorilor faţă de vinul îmbuteliat şi faţă de obiceiurile referitoare la
consumul vinului de casă. Producătorii de vinuri ar trebui să analizeze informaţia referitoare la preferinţele
oamenilor pentru vinul de casă şi pentru cel îmbuteliat, deoarece aceasta poate avea un impact asupra
vânzărilor şi asupra viitoarei strategii de dezvoltare.
Pe parcursul fiecăruia din cele patru focus grupuri, moderatorul a propus spre discuţie următoarele
subiecte: mărcile de consum; preferinţe; preţ; ambalaj; promovare; degustarea vinului.
Profilul detaliat al fiecărui participant la discuţiile în grup este descris mai jos.
Focus grupul vorbitorilor de limbă rusă

Bărbaţi
Bărbat 1 – 55 de ani, căsătorit, 2 copii, avocat
Bărbat 2 – 47 de ani, căsătorit, 3 copii, directorul unui oficiu de imprimare
Bărbat 3 – 73 de ani, căsătorit, pensionar, anterior a lucrat la Ministerul Comerţului şi la Serviciul Naţional
de Securitate
Bărbat 4 – 31 de ani, căsătorit, 1 copil, inginer
Bărbat 5 – 26 de ani, necăsătorit, fără copii, temporar neangajat în câmpul muncii
Bărbat 6 – 26 de ani, necăsătorit, fără copii, temporar neangajat în câmpul muncii
Bărbat 7 – 30 de ani, căsătorit, 1 copil, avocat
Bărbat 8 – 29 de ani, căsătorit, fără copii, activează în cadrul biroului Procurorului General
Bărbat 9 – 30 de ani, necăsătorit, temporar neangajat în câmpul muncii
Femei
Femeie 1 – 53 de ani, căsătorită, are copii, profesoară
Femeie 2 – 50 de ani, căsătorită, 2 copii
Femeie 3 - 33 de ani, necăsătorită, croitoreasă
Femeie 4 - 31 de ani, căsătorită, 1 copil, vânzătoare
Femeie 5 – 26 de ani, necăsătorită, studii postuniversitare
Femeie 6 - 26 de ani, necăsătorită, temporar neangajată în câmpul muncii
Femeie 7 – 54 de ani, divorţată, 1 copil, contabilă
Femeie 8 – 62 de ani, căsătorită, 1copil, pensionară
Focus grupul vorbitorilor de limbă română

Bărbaţi
Bărbat 1 – 24 de ani, necăsătorit, şomer
Bărbat 2 – 28 de ani, coordonator de proiect
Bărbat 3 – 24 de ani, necăsătorit, economist
Bărbat 4 – 26 de ani, necăsătorit, angajat al băncii
Bărbat 5 – 25 de ani, activează într-un ONG
Bărbat 6 – 27 de ani, director al unei companii
Bărbat 7 – 26 de ani, stomatolog
Femei
Femeie 2 – 28 de ani, necăsătorită, 5 membri în familie
Femeie 5 - 47 de ani, căsătorită, 1 copil
Mărci de consum
În timpul conversaţiei participanţii au fost întrebaţi despre frecvenţa consumului de vin, culoarea preferată
a vinului şi preferinţele ce ţin de gust (conţinutul de zahăr), ocaziile de consum a vinului, etc.
Femeile au menţionat faptul că ele consumă vin îmbuteliat mai mult la anumite ocazii. Preferinţa este
acordată vinului de casă. Studiul a arătat faptul că femeile mai tinere, necăsătorite, lasă cumpărarea
vinului la discreţia părinţilor, însă au o influenţă semnificativă la achiziţionarea vinului. Femeile vorbitoare
de limbă rusă cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani sunt mai independente când cumpără vin, făcând
acest lucru fără consultarea soţilor. De exemplu, o femeie din FG vorbitorilor de limba rusă a declarat că
ea este responsabilă în mod exclusiv de cumpărarea vinului. Dimpotrivă, mai multe femei din această
discuţie în grup au menţionat faptul că soţii lor cumpără vin, dar când este necesar ele aleg vinul.
În FG vorbitorilor de limbă rusă femeile au menţionat că vinul este cumpărat la sărbători, cum ar fi Anul
Nou. Femeile vorbitoare de limba română au predilecţie spre consumul obişnuit de vin, fără ocazii
speciale. Oricum, erau şi femei care consumă vin mai mult ocazional.
Bărbaţi vorbitori de limbă rusă sunt mai loiali vinului în vrac. Un bărbat a indicat faptul că vinul îmbuteliat
conţine anhidrit, fapt care nu e specificat pe etichetă. În această discuţie în grup s-a menţionat că vinul în
vrac are un avantaj asupra celui îmbuteliat: „este mai ieftin şi inspiră mai multă încredere”. Participanţii
care sunt obişnuiţi să producă vinul acasă, rar cumpără vin îmbuteliat. Totuşi, ei cumpără vin îmbuteliat la
ocazii. Atât bărbaţii vorbitori de limbă rusă, cât şi cei vorbitori de limbă română, care locuiesc în oraş, au
mai puţine posibilităţi de a produce propriul lor vin. Unii dintre ei au rude care locuiesc la ţară şi consumă
vin de la ei sau cumpără vin în vrac. A fost notificat faptul că femeile cumpără vin rar. De obicei, soţii sunt
responsabili pentru cumpărarea vinului. În momentul procurării vinului, bărbaţii pot să-şi sune soţiile
pentru a se consulta în ceea ce priveşte detaliile specifice ce ţin de achiziţionarea vinului.
Jumătate din bărbaţii vorbitori de limbă română consumă vin mai mult la ocazii, cum ar fi întâlnirile cu
prietenii sau sărbătorile. O mică parte a indicat că pot să cumpere vin mai des decât consumă, deoarece
îl achiziţionează pentru a-l dărui. Foarte puţini bărbaţi consumă vin cel puţin o dată pe săptămână.
Acelaşi lucru poate fi spus despre frecvenţa de cumpărare a vinului.
Femeile vorbitoare de limbă română au menţionat faptul că ele cumpără vin numai din supermarketuri
sau din magazine specializate de vinuri, pentru că diversitatea de produse este mai mare, au mai multă
încredere în vânzător şi preţuiesc comoditatea de a face shopping. O singură femeie vorbitoare de limbă
română preferă să cumpere vin numai în magazine specializate. Răspunsurile acordate de femeile
vorbitoare de limbă rusă sunt mai diverse. Câteva femei din acest grup merg uneori la magazine locale
de cartier deoarece sunt situate mai aproape de locuinţa lor. Jumătate din femeile din cadrul acestui FG
au spus că este mai convenabil de a cumpăra vin din supermarket datorită faptului că aceste magazine
poartă răspundere pentru produsele pe care le comercializează şi aici există un mai mare control al
calităţii. Aproape niciuna dintre femei nu merge la magazine specializate. Acest lucru poate avea loc doar
din motive de proximitate.
În cadrul FG vorbitorilor de limbă rusă, bărbaţii se orientează mai puţin spre a cumpăra vin din anumite
locuri. Puţini bărbaţi cumpără vin după principiul că „este bun” sau că „ au încredere în vânzător”, sau
locul de cumpărare depinde de ocazie. Ei cumpără vin de unde este mai convenabil, mai accesibil. Dacă
sunt presaţi de timp, ei vor cumpăra vin de la cel mai apropiat magazin.
În FG vorbitorilor de limbă română, bărbaţii în mod unanim acceptă faptul că supermarketul este un loc
mai potrivit pentru a cumpăra vin. Niciunul dintre ei nu ar merge la un magazin de cartier, dar ar prefera
să cumpere vin de la un magazin specializat. Motivele sunt aceleaşi care au fost expuse de femeile din
FG vorbitorilor de limbă română. Potrivit opiniei unor bărbaţi, există ideea că vinurile vândute în
magazinele de cartier sunt contrafăcute. Dar aici există o mai mare posibilitate de alegere.
Vinul pare a fi un produs potrivit pentru a fi dăruit în calitate de cadou. În FG vorbitorilor de limbă română,
femeile au atras atenţia la faptul că şampania este dăruită la anumite ocazii. Se consideră că o persoană
ar trebui să primească în calitate de cadou un vin bun de colecţie şi nu există o preferinţa, în mod
particular, ce ar ţine de culoarea vinului sau de conţinutul de zahăr. În FG vorbitorilor de limbă rusă,
femeile au menţionat unanim că ar lua în considerare dăruirea unui vin drept cadou, însă acesta ar trebui
să fie ambalat corespunzător. Spre deosebire de femeile vorbitoare de limbă română, participantele
vorbitoare de limba rusă consideră că unui bărbat ar trebui dăruit un coniac, iar unei femei o sticlă de vin.
Spre deosebire de bărbaţii din FG vorbitorilor de limbă română, bărbaţii din FG vorbitorilor de limbă rusă
consideră că vinul este un cadou mai potrivit pentru o femeie. Câţiva bărbaţi din acest grup au afirmat că
ei pot cumpăra şampanie sau vin pentru o femeie într-un restaurant.
În FG vorbitorilor de limbă română, bărbaţii consideră că vinul poate fi dăruit atât bărbaţilor, cât şi
femeilor. S-a specificat faptul că vinul roşu ar fi mai potrivit pentru un bărbat, iar vinul alb pentru o femeie.
În acest grup, au fost acordate răspunsuri similare la întrebarea despre persoana care primeşte un vin
îmbuteliat în calitate de cadou. S-a declarat că vinul poate fi dăruit unui partener de afaceri sau unui
coleg.
Jumătate din femeile din FG vorbitorilor de limbă română au declarat că vinul este o băutură pentru
femei. Mai puţine persoane sunt de părerea că acest fapt nu contează şi că vinul poate fi consumat de
persoane de ambele sexe.
Preferinţe
Pe parcursul discuţiei, participanţii au fost întrebaţi despre preferinţele lor în ceea ce priveşte culoarea
vinului, conţinutul de zahăr şi soiul strugurilor din care este produs.
Femeile vorbitoare de limbă rusă preferă vinurile seci şi la ocazii pot servi vinuri de desert. Femeile din
acest grup au menţionat Red Cabernet şi Pinot Franc. S-a specificat faptul că vinurile roze sunt mai puţin
răspândite pe piaţa autohtonă. Femeile din FG vorbitorilor de limbă română au mai puţine preferinţe în
ceea ce priveşte vinurile seci. În acest grup femeile preferă vinuri dulci roşii şi vinuri albe de desert.
Bărbaţii din FG vorbitorilor de limbă rusă sunt susţinătorii vinurilor albe seci. Se observă un oarecare
echilibru între opţiunile pentru vinul alb şi acel roşu. Bărbaţii mai tineri, vorbitori de limbă rusă, preferă
băuturile tari şi preferă să consume vin la ocazii speciale. Bărbaţii din acest grup au arătat interes pentru
vinurile roşii demidulci şi pentru cele albe. Aproape niciunui bărbat nu-i displace vinul sec.
În FG vorbitorilor de limbă română, cele mai populare în rândul bărbaţilor sunt vinurile seci şi demiseci
roşii. Câţiva dintre ei ar servi vin alb demidulce numai la cină. Cel mai mult bărbaţii vorbitori de limbă
română preferă Cabernet, Merlot, Cabernet – Sauvignon şi Pinot.
Dacă e să ne referim la denumirile producătorilor de vinuri, femeile au arătat că posedă mai multe
cunoştinţe în acest domeniu. În FG vorbitorilor de limbă rusă a fost menţionată preponderent fabrica de
vinuri de la Cricova. De asemenea, au fost menţionate: Acorex, Mileştii Mici şi Vinurile de la Sud. Un
participant din acest grup preferă să cumpere vin de la companiile care sunt pe piaţă de mai mult timp.
Femeile vorbitoare de limbă română, pe lângă Cricova, au mai menţionat Mileştii Mici, Purcari, Vartely,
Tărăclia, Ciumai, Acorex.
În grupul vorbitorilor de limbă rusă, bărbaţii au căzut de acord asupra faptului că companiile care au
propriul lor ciclu deplin de producţie sunt mai demne de încredere. În timpul discuţiei, participanţii au
menţionat vinurile Purcari, Ialoveni, Comrat şi Mileştii Mici.
La luarea deciziei de procurare a vinului, atât femeile vorbitoare de limba rusă, cât şi cele de limba
română au un număr de mărci de consum comune. Ele decid pe loc ceea ce vor să cumpere în
supermarket sau în magazine specializate. Dacă magazinul nu are vinul solicitat, femeile aleg un alt
produs. Dacă magazinul nu dispune de tipul de vin pe care consumatorii îl caută, ele vorbesc cu
persoana care se ocupă de vânzări, cu consultantul, şi încearcă să facă o altă alegere. Dacă au timp la
dispoziţie, femeile compară preţurile, examinează varietatea strugurilor la cumpărarea vinului. Câteva
femei din FG vorbitorilor de limba rusă atrag atenţia la numele producătorului şi la soiurile de vin. Femeile
din acest grup au încredere în brandurile moldoveneşti, afirmate deja pe piaţă. Ele citesc atent conţinutul
etichetei şi atrag atenţia la denumirea vinului.
Bărbaţii sunt mai loiali brandurilor pe care le cunosc deja. Iată de ce, majoritatea lor cumpără vinul în care
au încredere. Câţiva dintre bărbaţii vorbitori de limbă rusă cumpără vinuri pe care le-au probat deja. Ei
consideră că atunci când este vorba despre alegerea unui vin, consultanţii pe vânzări nu pot asigura
informaţia necesară sau aceştia au un alt scop: „de a vinde ceea ce li s-a spus”. A fost stabilit faptul că
pentru bărbaţii vorbitori de limbă română decizia de cumpărare depinde de frecvenţa de consum a
vinului. Acei bărbaţi care consumă vin mai rar, iau decizia pe loc în supermarket sau în alte locuri de
cumpărare în care se află. Cunoscători de vinuri tind să fie mai fideli unui anumit brand de vin. De obicei
ei vin cu o decizie deja luată.
Degustarea vinului
În timpul degustării vinului, participanţilor li s-au oferit 8 mostre de vin. Vinuri seci roşii şi albe, vinuri
demiseci roşii şi albe, vinuri demidulci roşii şi albe, şi vinuri de desert roşii şi albe.
Lista mostrelor de vinuri oferite în timpul degustării
1. Alb Sec, Pinot Griş, Chateau Vartely
2. Roşu Sec, Cabernet Sauvignon, Chateau Vartely
3. Alb Demisec, Chardonnay, Dionysos – Mereni
4. Roşu Demisec, Cabernet Sauvignon, Dionysos – Mereni
5. Alb Demidulce, Chardonnay, Bostavan

6. Roşu Demidulce, Cabernet, Bostavan
7. Alb de Desert, Muscat, Bostavan
8. Roşu de Desert, Cagor, Bostavan
În toate patru grupuri vinul alb demidulce Chardonnay de la Bostavan a fost cel mai preferat vin.
În conformitate cu rezultatele degustării, se observă că femeile preferă mai mult vinul roşu de desert, cum
ar fi de exemplu vinul nr. 8 şi vinul alb demidulce nr. 5. În FG vorbitorilor de limbă română, pe locul doi, în
conformitate cu gradul de preferinţă, femeile au plasat vinul nr. 7. Vinul nr.5 care este al treilea vin
preferat de femeile vorbitoare de limbă română, a fost descris ca având o culoare frumoasă, gust fin şi
aromă puternică. În FG vorbitorilor de limbă rusă, femeile l-au descris ca fiind un vin transparent, plăcut,
cu o aromă puternică şi cu un gust plăcut. Bărbaţii vorbitori de limbă rusă au atras atenţia în mare parte la
culoarea acestui vin şi apoi au specificat aroma sa plăcută. În FG vorbitorilor de limbă rusă, o femeie a
menţionat faptul că vinul nr. 5 are un gust uşor amărui.
În ambele FG bărbaţii au plasat vinul nr. 5 pe locul doi în topul preferinţelor. Locul întâi în topul
preferinţelor în FG vorbitorilor de limbă rusă a fost acordat vinului nr. 7. A fost caracterizat ca având o
aromă foarte puternică şi un conţinut alcoolic destul de puternic. Cu toate acestea, câţiva bărbaţi din
ambele FG au subliniat că nu ar fi în stare să bea prea mult din acest vin, din cauza conţinutului mare de
alcool. Printre caracteristicile negative, câţiva bărbaţi au considerat că aroma vinului era principalul
dezavantaj al acestuia. Gustul dulce şi alcoolul puternic face imposibilă degustarea atentă a vinului.
Vinul nr. 8 a fost preferat de majoritatea femeilor. A fost descris ca o băutură tare cu o aromă specifică,
cu o culoare frumoasă şi proprietate vâscoasă. În FG vorbitorilor de limbă română, bărbaţii au calificat
acest vin ca fiind de cea mai proastă calitate, datorită culorii sale brune şi a gustului excesiv de dulce. În
FG vorbitorilor de limbă română, un număr egal de bărbaţi a numit vinurile nr. 3, nr.4 şi nr. 5 ca fiind cele
mai bune. Primele două soiuri de vin au fost descrise ca având o culoare plăcută şi un gust fin. Alţii au
menţionat că nu are o aromă specifică. În FG vorbitorilor de limbă rusă, bărbaţii au acordat vinului nr. 3 al
treilea loc. Aceste vinuri (nr. 3, 4) au fost cel mai puţin apreciate de femeile din ambele FG. Împreună cu
aceste două mostre, femeilor le-a displăcut vinul nr. 2. Femeile au simţit alcool, gust amar şi au menţionat
că „este greu de consumat”.
În FG vorbitorilor de limbă rusă, bărbaţii au notat vinul nr. 7 ca fiind cea mai bună mostră, în timp ce în
FG vorbitorilor de limbă română, bărbaţii l-au plasat printre trei cele mai proaste vinuri din cauză că este
un vin tare şi participanţii nu ar fi în stare să bea mai mult de un pahar, cauza fiind gustul excesiv de
dulce. O situaţie similară este specifică vinului nr. 8 care de asemenea a fost caracterizată ca un vin
dulce.
În toate cele patru FG, vinul nr. 1 a fost inclus în lista celor trei vinuri care le-au displăcut cel mai mult
participanţilor. Bărbaţii vorbitori de limba română l-au caracterizat în felul următor: „culoare palidă, gust
amar, conţinut alcoolic puternic şi pare să aibă apă”. Gustul amar a fost notificat şi de femeile din ambele
FG.
Preţ
În conformitate cu cele spuse de participanţii din FG vorbitorilor de limbă română, o sticlă de vin ar trebui
să coste 30 MDL. Aproape nicio femeie nu doreşte să plătească mai mult de 100 MDL pentru o sticlă de
vin de calitate. Se observă că participanţii care au o vârstă mai înaintată sunt dispuşi să plătească pentru
o sticlă de vin de la 30 la 60 de MDL. Pentru ocazii speciale participanţii au indicat un preţ mediu pentru o
sticlă de vin între 50 şi 60 MDL.
Femeile din FG vorbitorilor de limba rusă sunt mai rezervate când se ajunge la determinarea preţului. Ele
consideră că o sticlă de vin ar trebui să coste 30 MDL sau mai puţin. Oricum, câteva femei din acest grup
sunt de părerea că dacă vinul este scump atunci el este de calitate bună.
În FG vorbitorilor de limbă rusă, bărbaţii consideră că în Moldova vinul este scump. Preţul real ar trebui
să varieze între 15 şi 20 MDL pentru o sticlă.
Bărbaţii vorbitori de limbă română au subliniat faptul că preţurile pentru vin în Moldova sunt accesibile
populaţiei din păturile sociale mijlocii. Acest subiect ar trebui să fie cercetat mai detaliat în funcţie de
vârsta consumatorilor şi venitul acestora. Totuşi, e de notificat faptul că populaţia mai tânără începe să
câştige putere de cumpărare şi să influenţeze dinamica vânzărilor. Pentru consumul zilnic, puţini bărbaţi
ar plăti 30 MDL sau 3 Euro pentru o sticlă. Alţii consideră că o sticlă de vin pentru consum zilnic nu ar
trebui să coste mai mult de 50 MDL. Participanţii din acest grup au indicat preţuri uşor ridicate pentru
cumpărarea vinurilor cu ocazii speciale. De exemplu, un preţ de 10 USD pentru o sticlă de vin la ocazii
speciale este acceptabil.
Ambalajul
Femeile din FG vorbitorilor de limba română nu recunosc ambalajul PET pentru vinuri, în timp ce în FG
vorbitorilor de limbă rusă un bărbat îşi aminteşte de vinul Isabella în sticlă de plastic. În conformitate cu
opinia femeilor, sticlele de plastic sunt mai puţin populare şi nu le-ar atrage atenţia. Femeile vorbitoare de
limbă română consideră că 0,75 l este cel mai indicat volum al sticlei care coincide cu preferinţele lor.
Mai multe femei vorbitoare de limbă rusă au declarat că ar decide asupra ambalajului ţinând cont de
ocazie, dacă e o simplă cină acasă sau dacă e un picnic. O femeie a spus că, indiferent de ocazie, ea va
cumpăra vin în sticle, deoarece vinul bag-in-box are alt gust. S-a mai specificat că vinul bag-in-box, care
provine de la noile companii apărute pe piaţă, este, de o calitate joasă.
Vinul bag-in-box a fost apreciat de bărbaţii vorbitori de limbă rusă. Ei au menţionat că „este mai uşor de
manevrat când ne aflăm la o ocazie la care vor veni mai mulţi oaspeţi”.
Ambalajul din sticlă este considerat, de către bărbaţii din FG vorbitorilor de limbă română, ca fiind clasic
pentru vin. Totuşi, o persoană a adăugat că în dependenţă de ocazie ar putea apela la alte ambalaje. De
exemplu, când se organizează un picnic, el ar prefera ca ambalajul să nu poată fi stricat cu uşurinţă.
Dacă vinul este destinat pentru a fi dăruit cuiva, atunci trebuie să fie într-o sticlă ambalată corespunzător.
În acest grup, bărbaţii consideră că o sticlă de 0,75 l este un volum potrivit pentru de vin. Totuşi, a fost
subliniat faptul că trebuie să existe şi sticle cu un volum mai mic – 150-200 ml. Bărbaţii vorbitori de limbă
română au ajuns la concluzia că ambalajul bag-in-box este foarte comod în cazul în care este necesar de
a servi mai multe persoane. Rezervele de 3 l la vinul bag-in-box sunt potrivite în asemenea cazuri. Dacă
producătorii intenţionează să facă bag-in-box-urile de un volum mai mare, atunci ar trebui ca designul să
fie făcut în aşa mod ca să fie comod de transportat. Câţiva bărbaţi din acest grup consideră că calitatea
vinului bag-in-box diferă. Este posibil că faptul acesta este cauzat de eforturile producătorilor de a
economisi bani la cantităţile mari de vin.
Eticheta joacă un rol important atunci când se evaluează sticla de vin şi conţinutul acesteia. Femeile din
FG vorbitorilor de limba rusă preferă ca informaţia de pe etichetă să fie imprimată în limbile rusă şi
română. Sunt binevenite pliantele care ar putea fi ataşate la sticla de vin, deoarece consultanţii pe
vânzări nu sunt mereu destul de calificaţi şi această discrepanţă poate fi compensată prin asigurarea
informaţiei adăugătoare din broşuri. Aceste broşuri ar trebui să conţină sfaturi în privinţa felului de
mâncare la care poate fi servit vinul respectiv, cu informaţie adăugătoare despre producător şi despre
calitatea produsului. De asemenea, femeile din acest grup au menţionat că vor acorda preferinţă sticlelor
care vor avea ataşate broşuri.
În FG vorbitorilor de limbă rusă, bărbaţii participanţi consideră că dacă designul etichetei şi calitatea
hârtiei este atractivă, aceasta înseamnă că companiei nu-i este indiferentă imaginea sa şi votul
consumatorilor.
Aproape toţi bărbaţii vorbitori de limba română consideră că etichetele ar trebui imprimate în limba
română, în special datorită faptului că vinul este apreciat peste hotare ca un produs de origine
moldovenească. Participanţii sunt interesaţi să găsească pe etichetă informaţia despre soiul strugurilor
din care e făcut vinul., „cu un tipar mai mare al literelor”. Un participant a menţionat că eticheta ar trebui
să aibă un design clasic: „în mijloc trebuie de indicat soiul strugurilor, în partea de sus a etichetei trebuie
să fie imprimată denumirea companiei producătoare; dedesubt – soiul strugurilor”. Trebuie să fie indicat,
de asemenea, şi anul recoltei. De exemplu, unul din participanţi a declarat că de fiecare dată când
cumpără vin îi este dificil să găsească informaţia despre conţinutul de zahăr.
Promovare
Femeile din FG vorbitorilor de limbă română consideră că publicitatea are un mare impact asupra deciziei
de cumpărare a vinului. Astăzi, o publicitate la vin – un spot publicitar – ar trebui să reflecte procesul de
producere a vinului, imagini cu struguri şi amintiri din trecut, fapt care aminteşte de tradiţie. Panourile
publicitare pot fi un mijloc efectiv de publicitate şi promovare. Un exemplu perfect este panoul publicitar
Bostavan (imaginea mâinilor unui ţăran care ţine nişte struguri). Este important ca consumatorul să nu se
piardă efectiv printre nenumăratele panouri publicitare din Chişinău sau din altă parte. În cadrul acestui
grup a fost discutată şi publicitatea făcută de compania Vartely. Participanţii consideră că imaginea femeii
care este în publicitate nu se asociază deloc cu vinul. Femeile vorbitoare de limbă română şi-au arătat
nemulţumirea faţă de publicitatea neadecvată şi vulgară.
Femeile vorbitoare de limbă rusă preţuiesc foarte înalt emisiunea „Regatul vinului”. Ele consideră că
emisiunea poate constitui momentul perfect pentru a descrie sau pentru a face publicitate anumitor vinuri.
Unica companie pe care femeile au putut să şi-o amintească este publicitatea la vinurile Vartely de pe
panourile publicitare. Emisiunea „Regatul Vinului” a fost, de asemenea, menţionată de către bărbaţii din
FG vorbitorilor de limbă rusă. În afară de această emisiune, careva din participanţi şi-au mai adus aminte
publicitatea la vinurile Cascad şi Maurt.
În cadrul FG vorbitorilor de limbă română, a fost notificat faptul că un spot publicitar ar trebui să conţină
informaţie despre beciurile în care sunt păstrate vinurile, despre tehnologia de producţie. A fost
menţionată şi degustarea vinurilor în locurile în care acestea sunt comercializate. Această opinie a fost
discutată, deoarece se consideră că degustarea vinului într-un supermarket este pur şi simplu o mişcare
pur comercială. Pliantele pot fi o alternativă destul de reuşită. Acestea ar trebui să conţină informaţii
despre profilul companiei şi descrierea vinului. Publicitatea la televiziune poate fi atractivă şi poate avea
un impact doar dacă este bine gândită şi implementată corespunzător. Bărbaţii din acest grup au discutat
despre avantajul promovării numelui companiei producătoare a unui anumit vin. În funcţie de companie,
fiecare producător poate obţine un avantaj competitiv. De exemplu, Mileştii Mici cu recordul Guiness deţin
cea mai mare colecţie de vinuri.
Capitolul IV: Regional differences of wine distribution channels 76
CAPITOLUL 4: PREFERINŢELE SECTORULUI COMERCIAL

4.1 Distribuţia băuturilor alcoolice
4.1.1 Distribuţia băuturilor alcoolice în restaurante
În studiul prezent, în segmentul restaurante au fost incluse restaurantele obişnuite şi cele ale hotelurilor
din Chişinău şi din alte oraşe mari al republicii. Analiza datelor colectate relevă faptul că nu există
diferenţă semnificativă între ele deoarece nu s-au observat abateri semnificative printre răspunsuri.
În conformitate cu datele colectate prin intermediul interviurilor aprofundate, băuturile alcoolice de bază,
prezente în orice restaurant, sunt vodca, vinul şi coniacul. Restaurantele oferă consumatorilor săi, prin
utilizarea unor instrumente de vânzare, cele mai solicitate băuturi, având drept scop creşterea volumului
de vânzări. Astfel, vodca şi coniacul sunt cele mai populare băuturi alcoolice tari oferite în restaurante.
Totodată, majoritatea managerilor de achiziţie au afirmat că oferă clienţilor săi toată gama de băuturi, şi
anume: vin, coniac, brandy, bere, lichior şi vinuri spumante.
4.1.2 Distribuţia băuturilor alcoolice în comerţul cu amănuntul
În comparaţie cu restaurantele, comerţul cu amănuntul este caracterizat printr-o mare varietate de băuturi
alcoolice. Astfel, băuturile de bază, ce au fost întâlnite în supermarketuri şi magazinele de cartier, sunt
după cum urmează: vin, vodcă, bere şi coniac. De asemenea mai pot fi găsite pe rafturile magazinelor
vinurile spumante, lichiorul, martini şi brandy.
În conformitate cu datele oferite de managerii de achiziţie, punctele de comerţ cu amănuntul din Chişinău
şi alte localităţi nu diferă, prezentând caracteristici similare.
4.2 Cota vinurilor din volumul vânzărilor totale de băuturilor alcoolice
4.2.1 Cota vinului din volumul vânzărilor băuturilor alcoolice în restaurante
Cota vinului din volumul vânzărilor totale a băuturilor alcoolice variază pe un interval foarte mare.
Managerii în achiziţie au afirmat că în afacerea lor, ponderea vinului poate avea diferite cote din volumul
vânzărilor. Astfel, unii dintre ei sunt conştienţi de importanţa acestui tip de băutură, iar cota vinului atinge
pragul de 60-80%. Pe de altă parte, există multe cazuri când alte tipuri de băuturi sunt mai importante
pentru restaurante, cota vinului înregistrând ponderi scăzute - 15-20%. În mediu, cota-parte a vinului în
volumul vânzărilor băuturilor alcoolice este de circa 35%.
4.2.2 Cota vinului din volumul vânzărilor băuturilor alcoolice în comerţul cu amănuntul
Comerţul cu amănuntul este caracterizat printr-o variaţie mică a ponderii vinului. Astfel, diferenţa dintre
cota minimă şi maximă înregistrată este de 25 puncte procentuale, începând de la 20% şi ajunge la 45%.
În concluzie, putem afirma că importanţa vinului în comerţul cu amănuntul este demonstrată de cota
medie deţinută de vin în volumul vânzărilor toatele de băuturi alcoolice, care este de 30%.
4.3 Volumul vânzărilor vinului
4.3.1 Volumul vânzărilor vinului în restaurante, pentru anul trecut
Foarte puţini dintre manageri au fost de acord să ofere date pentru anul trecut cu referire la volumul
vânzărilor de vin în locaţiile lor. Totuşi, printre răspunsurile oferite, în restaurante, din volumul vânzărilor
totale din anul trecut, cota vinului este de aproximativ 20-30%. Acest fapt denotă importanţa acestui
produs pentru restaurante, reprezentând o componentă importantă pentru succesul unei afaceri. Mulţi
dintre manageri nu au putut furniza această informaţie deoarece ei nu au avut activate anul trecut în
această locaţie, sau afacerea lor tocmai a fost deschisă, sau din simplul motiv că nu se duce o evidenţă
asupra acestor date. Volumul vânzărilor depinde de dimensiunile restaurantului şi de popularitatea
acestuia. Luând în considerare aceste două criterii, un restaurant poate vinde anual de la 300 până la
2000 de sticle. Capacitatea de vânzare a 2000 sticle a fost menţionată doar de câţiva respondenţi, ai
căror restaurante înregistrează, după spusele, lor un volum al vânzărilor vinului în jur de 80000 MDL
anual, sau că la ei se vând în fiecare zi minimum 5 sticle de vin.
4.3.2 Volumul vânzărilor vinului în comerţul cu amănuntul, pentru anul trecut
Este de menţionat că nici un manager din comerţul cu amănuntul nu a oferit informaţii cu referire la datele
despre volumul vânzărilor vinului de anul trecut. Principalul motiv a fost faptul că datele nu sunt publice
sau că pur şi simplu nu se duce o evidenţă strictă asupra acestor date pentru fiecare produs în parte. Au
mai fost înregistrate şi câteva cazuri în care câţiva agenţi economici nu au activate anul trecut, aşa că nu
au datele respective.
4.4 Portofoliul brandurilor de vinuri
4.4.1 Portofoliul de vinuri al restaurantelor
În conformitate cu informaţia oferită de către managerii în achiziţie intervievaţi, a fost relevant că printre
producători, Cricova este numele cel mai des numit. Totuşi, nu toţi managerii au afirmat că au în meniu
vinurile acestui producător, bazându-şi activitatea pe alte branduri autohtone. Pe de altă parte, au fost şi
câteva restaurante ale căror colecţie de vinuri era în întregime de la producătorul de vinuri – Cricova.
Managerii au afirmat că vinurile de la alţi producători sunt, de asemenea, populare, fiind oferite spre
alegere clienţilor săi. Astfel, pe locul doi, în conformitate cu răspunsurile oferite de către manageri, se
situează Purcari şi Bostavan.
Cahorul este cel mai renumit vin ce poate fi găsit în restaurante, mulţi dintre manageri au afirmat că deţin
acest vin, deoarece, actualmente, el este cel mai cerut pe piaţă. Făcând referire la informaţia oferită de
către mulţi dintre manager, Cabernet şi Chardonnay sunt, de asemene, incluse în meniuri.
4.4.2 Portofoliul de vinuri al comerţului cu amănuntul
Absolut toţi managerii care au fost intervievaţi, au afirmat că Cricova este o componentă esenţială a
colecţiilor lor de vinuri. În comparaţie cu restaurantele, în supermarketuri şi magazine de cartier poate fi
găsită o varietate mult mai mare de vinuri. Astfel, câţiva din managerii supermarketurilor au afirmat că
deţin vinuri de la 11 producători autohtoni. Numărul minim de producători a fost înregistrat în rândul
magazinelor de cartier, în care în unele dintre ele pot fi găsite vinuri doar de la 9 producători.
Printre alţi producători de vinuri, cunoscuţi pentru produsele lor ce sunt prezente pe rafturile magazinelor,
se pot evidenţia următorii: Purcari, Bostavan, Acorex şi Mileştii Mici. Datorită numărului mare de mărci de
vinuri prezente în reţelele de comerţ cu amănuntul, managerii au menţionat doar numele celor mai
vândute produse, lista putând fi continuată.
4.5 Cele mai recunoscute branduri
4.5.1 Cele mai recunoscute branduri în restaurante
Managerii au declarat că cele mai preferate tipuri de vin sunt Cabernet şi Chardonnay. Majoritatea dintre
ei au numit tipuri de vinuri, totodată printre numele producătorilor de vin, locul de funte este deţinut de
către Cricova şi Purcari.
4.5.2 Cele mai recunoscute branduri în comerţul cu amănuntul
Printre cei mai cunoscuţi producători, în sectorul comerţului cu amănuntul, poate fi numit Cricova, acesta
fiind aproape unicul brand numit de către toţi respondenţii. Persoanele intervievate nu au fost direcţionate
spre a numi toate denumirile tipurilor de vin, de aceea este dificil de a evidenţia pe careva din totalitate
brandurilor prezente.
4.6 Ierarhizarea celor mai importante caracteristici ale vinului
4.6.1 Ierarhizarea celor mai importante caracteristici ale vinului, pentru restaurante
Managerii intervievaţi au fost rugaţi să ierarhizeze fiecare caracteristică a vinului în funcţie de importanţa
pe care o are acesta pentru ei. Astfel, cea mai importantă caracteristică a vinului este calitatea. Pentru
restaurante acesta este caracteristica după care se alege un vin pentru a fi inclus în meniu. Majoritatea
respondenţilor au afirmat că calitatea este foarte importantă pentru ei, alţii au susţinut că aceasta este
doar importantă, totodată niciunul dintre ei nu a susţinut că acest criteriu este mai puţin important sau
deloc important.
Pe locul secund se plasează profitabilitatea produsului. Profitabilitatea şi calitatea produsului au fost

singurele două caracteristici ce nu au fost neglijate de către managerii intervievaţi. Jumătate dintre ei
susţin că profitabilitatea vinului este foarte importantă, alţii sunt de părerea că aceasta este doar
importantă.
Pe locul trei a fost plasată aşa caracteristică ca varietatea produselor şi cererea acestuia pe piaţă. Un vin
bun trebuie să fie cerut pe piaţă, în special de către consumatorii ce vizitează regulat restaurantul.
Totodată, un producător ce doreşte să fie comercializat în restaurante trebuie să ofere acestora o gamă
variată de vinuri.
Pe ultima poziţie au fost plasate aşa caracteristici ca ambalajul, eticheta şi preţul. Acestea fiind
considerate de către mulţi dintre managerii intervievaţi, ca fiind mai puţin important, doar puţini dintre ei
considerându-le foarte importante sau doar importante.
4.6.2 Ierarhizarea celor mai importante caracteristici ale vinului, pentru comerţul cu amănuntul
În conformitate cu opiniile managerilor supermarketurilor şi magazinelor de cartier, există un şir de

caracteristici ce sunt foarte importante pentru ei în momentul în care decid să ofere un vi spre
comercializare. Acestea sunt după cum urmează: calitatea, profitabilitatea şi varietatea. Astfel, pentru a
îndeplini condiţiile impuse de managerii din sectorul comerţului cu amănuntul, producătorii locali şi din
străinătate trebuie să ofere o gamă largă de vinuri de calitate, ce ar creşte volumul vânzărilor acestor
companii.
Pe locul doi al cerinţelor înaintate de către respondenţi se află aşa caracteristici ca cererea şi preţul.
Astfel, cerinţa a doua a managerilor este cererea consumatorilor pentru fiecare tip de vin. Totodată,
acestea nu ar trebui să fie foarte scumpe, iar preţul să corespunde calităţii şi profitabilităţii de care
acestea dispun.
Pe ultima poziţia a clasamentului se află aspectul exterior de care dispune vinul. Astfel, ambalajul şi
eticheta atribuite vinului sunt mai puţin importante în comparaţie cu celelalte criterii analizate anterior.
4.7 Condiţii de colaborare
4.7.1 Condiţiile de colaborare cu restaurantele
Frecvenţa
În mediu frecvenţa de livrare în industria restaurantelor este de o dată pe săptămână. Totodată, fiecare al
treilea respondent a afirmat că restaurantul lor primeşte produsele în funcţie de cerere. Cea mai mare
frecvenţă de aprovizionare menţionată de către respondenţi, este de două ori pe săptămână, iar cea mai
mică frecvenţă a fost de o dată pe lună.
Capacitatea de aprovizionare
În medie, cantitatea aprovizionată săptămânal este de aproximativ 40 sticle. Cantitatea minimă de

aprovizionare, conform informaţiilor oferite de către managerii restaurantelor, este de 6 sticle, în timp ce
cantitatea maximă a unei aprovizionări este de 72 unităţi (6 cutii a câte 12 sticle fiecare). Totuşi,
cantitatea exactă a aprovizionării variază în funcţie de sezonalitatea consumului de vin; în acelaşi timp
managerii susţin că pot obţine în orice timp cantitatea necesară de vin.
Condiţiile de plată
Analizând condiţiile de plată pentru aprovizionarea vinului, se poate observa o primă diferenţă între
afacerile din Chişinău şi cele din restul republicii. Restaurantele din teritoriul republicii acceptă ambele
metode de plată: numerar şi transfer. Este important de menţionat că plata în numerar este mai populară
în afara Chişinăului. Această metodă nu este întâlnită în capitala republicii, unde toate plăţile se fac prin
transfer.
4.7.2 Condiţiile de colaborare cu comercianţii cu amănuntul
Frecvenţa
Aproape toţi respondenţii au afirmat că primesc marfa o dată pe săptămână. Câteva dintre
supermarketuri au susţinut că sunt aprovizionaţi de două ori pe săptămână, iar câteva dintre magazinele
de cartier se aprovizionează o dată la două săptămâni.
Capacitatea de aprovizionare
Cantitatea specifică pentru segmentul de comerţ cu amănuntul variază în funcţie de dimensiunile spaţiului
comercial. Astfel, în supermarketuri cantitatea aprovizionată săptămânal este de aproximativ 200 sticle,
iar pentru magazinele de cartier, în aceleaşi intervale sunt aprovizionate 20 până la 30 unităţi. Câţiva
dintre managerii supermarketurilor au declarat că datele respective nu sun publice, astfel aceste dat pot
varia pentru alte locaţii.
Condiţii de plată
Toţi managerii din sectorul comerţului cu amănuntul ce au fost intervievaţi, au susţinut că unica metodă
utilizată de către ei pentru a plăti marfa aprovizionată, este ce de transfer bancar.
4.8 Importanţa vinului
4.8.1 Importanţa vinului pentru restaurante
Restaurantele au relevat importanţa vinului datorită faptului că o bună parte din bucatele servite aici se
consumă cu cin. Aproape nici un respondent nu a neglijat importanţa prezenţei vinului în gama de
produse, şi în special a băuturilor alcoolice.
4.8.2 Importanţa vinului pentru comerţul cu amănuntul
Managerii supermarketurilor şi magazinelor de cartier au declarat că vinul este un produs strategic în

afacerile lor. Deoarece vinul este un produs important, prezenţa lui în gama de produse oferită este vitală
pentru succesul afacerii.
4.9 Canalele de distribuţie la restaurante şi comercianţilor cu amănuntul
Aproape toţi participanţii intervievaţi în cadrul studiului au afirmat că se aprovizionează cu vin de la

distribuitori. Astfel, reţeaua de distribuţie fiind puternic dezvoltată, aproape niciunul dintre ei nu intră în
contact direct cu producătorii în scopul de a procura vin. Unii manageri au afirmat că fac o combinaţie
dintre cele două metode, achiziţionând o parte de la distribuitori şi alta de la producători.
4.10 Marja distribuitorilor
Interviurile realizate cu managerii au relevat faptul că, în medie, marja distribuitorilor este de circa 20%.
Majoritatea respondenţilor au susţinut că nu cunosc care este marja aplicată de către ei, în consecinţă la
acest capitol au fost colectate doar câteva răspunsuri.
4.11 Marja comercianţilor cu amănuntul
Marja comercianţilor cu amănuntul aplicată la comercializarea produselor variază de la 20% la 30%. Mulţi
dintre respondenţi nu ştiu care este această marjă, astfel, printre răspunsurile cel mai des menţionate, cel
mai frecvent a fost menţionată cea de 20%
4.12 Marja HoReCa
Marja aplicată în instituţiile HoReCa variază de la 20% la 80%. Astfel, marja medie înregistrată în acest
sector este de aproximativ 50%. În comparaţie cu celelalte domenii, în HoReCa au fost mai multe
răspunsuri la acest capitol.
4.13 Activităţile de promovare a vinului
Majoritatea celor intervievaţi au afirmat că ei nu au vreo activitate de promovare a vinului. Dintre

participanţii ce promovează vinul au menţionat că promovarea face parte din politica de marketing a
firmei. Printre puţinii care organizează careva activităţi de acest gen, susţin că aceste sunt realizate în
colaborare cu producătorii şi câte o dată cu distribuitorii.
Capitolul V: Caracteristica canalelor de distribuţie a vinului pe regiuni 81
CAPITOLUL 5: DESCRIEREA CANALELOR DE DISTRIBUŢIE A VINULUI

PE REGIUNI
Pentru reflectarea specificului regional a canalelor de distribuţie a vinului au fost conduse 50 store
checkinguri. Acestea au reprezentat date primare colectate pentru determinarea brandurilor principale din
segmentul retail şi HoReCa. Au fost conduse 50 store checkinguri, atât în instituţiile retail – 35 store
checkinguri şi HoReCa – 15 store checkinguri. Distribuţia unităţilor comerciale a fost următoarea:
• Chişinău – 20 magazine retail şi 10 unităţi HoReCa,

• Bălţi – 5 magazine retail şi 3 unităţi HoReCa,
• Soroca – 5 magazine retail şi 1 unitate HoReCa,
• Cahul – 5 magazine retail şi 1 unitate HoReCa.
5.1 Prezentarea generală a segmentelor retail şi HoReCa din regiuni
5.1.1 Supermarketuri
Prezentarea sortimentului de vinuri
În supermarketurile din regiuni se găseşte un sortiment larg de vinuri. În rezultatul store checkingului au
fost depistate 32-213 tipuri de vinuri per local. Cel mai mare sortiment a fost identificat în reţelele de
supermarketuri incluse în studiu, şi anume, Fidesco şi Fourchette. Tipurile de vin diferă în funcţie de mai
multe criterii precum ar fi producătorul, culoarea şi tipul vinului, anul producţiei etc. Astfel, majoritatea
supermarketurilor oferă o gamă de 50 tipuri de vin. Supermarketurile oferă produse a diferitor producători,
fiecare din ele deţinând aproximativ 7-10 branduri locale şi străine. Dintre producătorii locali cel mai des
se întâlneşte: Cricova, Acorex şi Bostavan. Cricova este unica marcă prezentă în toate supermarketurile
incluse în studiu. Brandurile străine practic lipsesc pe rafturile magazinelor, fiind identificate doar în
reţelele de supermarketuri.
În conformitate cu rezultatele obţinute, vinăria Mileştii Mici ocupă locul doi în topul preferinţelor
consumatorilor, pe primul loc situându-se Cricova. Este paradoxal că aproape nici un supermarket din
regiune şi Chişinău nu oferă un sortiment mare de vinuri Mileştii Mici. Astfel, supermarketurile de pe piaţa
locală nu fac faţă cererii consumatorilor.
Pe rafturile supermarketurilor se întâlneşte, cel mai frecvent, vinul alb şi roşu. Acest moment este
susţinută de cererea mare faţă de aceste tipuri de vinuri, vinul roz fiind mai puţin popular în rândul
vânzătorilor şi cumpărătorilor. Dintre tipurile de vinuri selectate spre comercializare, cele mai preferate
sunt vinurile seci şi demidulci. Acest lucru, de asemenea, se explică prin preferinţa consumatorilor faţă de
aceste tipuri de vinuri, fapt dovedit atât de datele statistice naţionale, cât şi internaţionale.
Preţurile în supermaket-uri diferă foarte mult. Astfel, pe rafturi pot fi găsite vinuri ieftine, preţul cărora
începe cu 19 MDL, şi vinuri de colecţie care ating un preţ de 270 MDL.
Producători de vin
Analizând producătorii de vinuri prezenţi pe rafturile din supermarketuri este posibil de efectuat o clasare
a brandurilor locale şi străine de vinuri preferate de vânzători. Deci, în funcţie de originea vinului,
preferinţa este acordată producţiei locale, mărcile străine fiind reprezentate doar de câteva unităţi. Dintre
mărcile străine pot fi menţionate Martini, fiind cel mai des întâlnită în aceste unităţi de distribuţie, şi
vinurile georgiene.
Cricova este cel mai preferat producător. Astfel, cota minimă deţinută de Cricova, în varietatea de vinuri
prezente în supermarketuri, este de 11%, pe când în alte supermarketuri această cotă creşte la 62%. În
mediu, cota-parte a vinurilor Cricova este de 35%.
Pe locul doi sunt situate vinurile Acorex şi Bostavan. Aceşti producători au fost identificaţi aproape în
toate supermarketurile studiate. Cota-parte a acestora, în sortimentul total de vinuri, este de la 4% la
27%.
Locul trei este deţinut de vinurile Tomai. Marca dată nu se întâlneşte frecvent în magazine, dar în unele
supermarketuri Tomai deţine cote semnificative în totalul gamei de produse, astfel încât fiecare a cincia
sticlă de vin este Tomai.
Restul producătorilor deţin o cotă de peste 7% din totalul sortimentului de vinuri.
Culoarea vinului
Vinurile roşii sunt cel mai des întâlnite pe rafturile din supermarket. Rezultatele store checkingului au
relevat faptul că în oraşele mari ale Moldovei (Bălţi, Soroca şi Cahul), cu excepţia capitalei, predomină
vinul roşu. În mediu, un supermarket din ţară oferă 40% vin alb, 57% vin roşu şi 3% vin roz.
Cota-parte a vinului roşu, în întreg sortiment, variază de la 40% la 70%. E de evidenţiat faptul că cele mai
mari ponderi au fost înregistrate în reţele mari de supermarketuri (Fourchette şi Fidesco).
Gama vinului alb este mai mică, cota minimă a acestuia este de 29%, pe când cea maximă atinge o
pondere de 58%.
Vinurile de culoarea roz nu sunt atât de populare în supermarketuri, cota-parte a acestora fiind de 1%-
2%. Totuşi, sunt localuri unde vinurile roze constituie 5% din totalul produselor oferite.
Tipuri de vin
Vinurile seci şi demidulci sunt cel mai des întâlnite în supermarketurile din regiuni, ele deţinând o cotă
semnificativă în totalul tipurilor de vinuri. Vinurile seci deţin ponderea cea mai mare (43%), fiind urmată
de vinurile demidulci (39%). Vinurile demiseci (9%) şi cele de desert (10%) sunt reprezentate de cote mai
mici.
Cota-parte a vinurilor seci, în totalul sortimentului, a înregistrat o valoare minimă de 20% şi maximă de
55%. Cele mai mari ponderi au fost evidenţiate în reţelele de supermarketuri (52%-55%). Luând în
consideraţie, rezultatele studiului privind preferinţele consumatorului, concludem că cererea întâlneşte
oferta acestor tipuri de vinuri.
Vinurile demidulci sunt clasate pe locul doi în topul preferinţelor atât al consumatorilor cât şi a
comercianţilor. Acest tip de vin deţine o cotă minimă de 27%, iar cea maximă fiind de 46%.
Vinurile demiseci şi de desert au înregistrat poziţiile de jos în topul gamei de vinuri oferite în
supermarketuri, în speciale cele din Bălţi, Cahul şi Soroca. În unele magazine vinurile demiseci chiar
lipsesc, pe când în altele, ele deţin o cotă de 20%. Cota-parte a vinurilor de desert variază de la 4% la
15%.
Preţul vinului
Preţurile vinurilor din supermarketuri au fost analizate în funcţie de culoarea şi tipul acestora. Preţul
mediu per fiecare categorie de vin nu a fost calculat, deoarece pentru un preţ mediu reprezentativ trebuie
de luat în considerare cantitatea acestora în stoc şi volumul de vânzări per fiecare categorie. Astfel, în
continuare sunt prezentate preţurile minime şi maxime.
Vinurile albe seci au un preţ de la 20 MDL la 268 MDL. Preţul maxim este atribuit vinurilor de colecţie
(Cricova Aurie 1979). Totuşi, preţul cel mai mare pentru o sticlă de vin de consum curent este de 54
MDL. Vinurile de colecţie, a căror preţ depăşeşte suma de 150 MDL, au fost identificate doar în reţele de
supermarket.
Vinurile albe demiseci sun realizate la un preţ de 19- 75 MDL. Majoritatea gamei de produse din această
categorie de vinuri costă 30-40 MDL.
Similar vinului alb sec, vinul alb demidulce este prezent în toate supermarketurile supuse studiului. Preţul
acestuia variază de la 20 la 83 MDL, cele mai multe costând 20-30 MDL.
“Buket Moldavii” este cel mai frecvent vin alb de desert întâlnit în supermarketuri. Acesta se vinde la un
preţ de 60 MDL. În această categorie de vinuri există şi produse mai ieftine – 37 MDL, dar şi vinuri
realizate la un preţ mai înalt – 153 MDL. Vinurile vândute la preţul maxim sunt de origine străină.
Vinurile roşii seci sunt vândute la un preţ de 22 MDL, cel mai scump vin atingând un preţ de 158 MDL
(pentru vinurile de colecţie). Valoarea maximă pentru o sticlă de vin de consum curent este de 55 MDL.
În timpul desfăşurării store checkingului a fost depistat un singur supermarket unde era prezent vinul roşu
demisec. Preţul acestuia este de 80 MDL.
Vinul roşu demidulce se caracterizează printr-un preţ minim de 21 MDL, şi maxim de 217 MDL. Cel mai
scump vin este cel georgian, pe când preţul maxim pentru produsele locale este de 60 MDL.
Vinul roşu de desert este prezent pe rafturile a tuturor supermarketurilor. Preţul acestuia variază de la 23
MDL la 121 MDL. De regulă, vinul de acest tip se vinde la un preţ de 30-40 MDL.
Vinurile de culoare roz sunt doar de un sigur tip – demidulce. Acest vin este prezent în toate
supermarketurile analizate, chiar dacă cota acestora este nesemnificativă. Preţul per o sticlă de vin este
de 24 MDL -38 MDL, reprezentând cea mai mică diferenţă dintre valorile minime şi maxime de preţ
existente.
Vinurile spumante demiseci se vând la un preţ de 19 MDL - 42 MDL. Cel mai des se găseşte vinul
spumant de 30-40 MDL. Preţul vinului spumant demidulce variază de la 17 MDL la 55 MDL, pe când a
vinurilor spumante roşii şi roze de la 36 MDL la 47 MDL.
Poziţionarea pe rafturi
Poziţionarea vinului pe rafturi este similară în toate supermarketurile din Bălţi, Soroca şi Cahul.
Primul criteriu de aranjare a produselor este categoria din care face parte vinul, fiecare fiind separată în
grupuri. Vinurile sunt clasificate în spumante şi liniştite, cele spumante fiind din categoria „şampanie”. Un
alt criteriu este producătorul vinului. În general, vinurile de la fiecare producător sunt clasificate după
culoare şi apoi după tipul acestuia. În cazul în care în supermarket este prezentă o gamă foarte mare de
vinuri, atunci vinurile de la un producător pot fi clasificate după colecţie.
Tabel 5.1: Prezentarea supermarketurilor din regiuni
Nume Nr. tipuri Producători Culoare

Cricova Acorex Tomai Bostovan Cascad Maurt Purcari Alte Roşu Alb Roz
Paradis Plus 45 tipuri 11 27 22 4 4 0 0 31 42 56 2
Paradis 51 tipuri 14 14 22 0 2 0 0 48 40 58 2
Vita 43 tipuri 62 0 0 7 0 0 0 31 60 35 5
Secol XXI 32 tipuri 29 14 0 10 0 10 0 38 65 30 5
Fourchette 213 tipuri 48 0 0 15 4 0 6 27 70 29 1
Fidesco 108 tipuri 41 6 0 26 0 0 6 22 64 34 2
5.1.2 HoReCa
În restaurante este prezentă o gamă limitată de vinuri. În general, ele deţin cele mai vândute branduri de
vin, astfel încât să asigure întâlnirea cererii consumatorilor pentru vinul îmbuteliat. În restaurantele
cercetate din Bălţi, Soroca şi Cahul sunt de la 11 la 25 tipuri de vinuri. Vinurile diferă în funcţie de culoare,
producător şi preţ. Un consumator poate observa că în mediu sunt 20 tipuri de vinuri. În meniuri sunt
incluse, de obicei, 2-5 producători de vinuri. Totuşi, majoritatea optează pentru 2-3 producători. E de
evidenţiat faptul că Cricova este prezentă în toate restaurantele analizate şi totodată deţine cea mai mare
cotă-parte în varietatea de vinuri comercializate.
În meniurile restaurantelor sunt prezente proporţional vinurile roşu şi alb, vinul alb deţinând o prioritate
mică faţă de cele roşii. Vinul roz este mai puţin întâlnit în restaurante.
Vinurile seci sunt cele mai populare în aceste localuri, 7 din 10 tipuri de vinuri fiind seci. Fiecare al
patrulea vin este demidulce. Vinurile demiseci şi de desert aproape lipsesc în meniu.
Vinurile sunt vândute la restaurante la un preţ de 30-235 MDL. Cele mai scumpe sunt vinurile de colecţie.
Totuşi, cel mai des, vinurile de consum curent se vând la un preţ de 40-60 MDL.
Producători de vin
La efectuarea store checkingului au fost analizaţi şi principalii producători de vinuri prezenţi în

restaurante.
Cricova este cel mai preferat producător de vinuri atât de consumatori, cât şi de manageri. Acest brand
este cel mai renumit, dar şi cel de mai de încredere de pe piaţa locală. Odată ce acesta are cea mai mare
cere pe piaţă, restaurantele pun accent pe produsele Cricova. În restaurante, în mediu, 80% din vinurile
oferite sunt de la Cricova. Cota minimă înregistrată este de 64%, pe când cea maximă e de 93%. Deci,
vinurile Cricova formează baza meniului de vinuri în restaurante.
În restaurantele din regiunile ţării, popularitatea vinurilor concurente nu poate fi comparată cu cea a
produselor Cricova. Totuşi, dintre alte mărci de vinuri, Purcari şi Tomai deţin o cotă de aproximativ 25%
din totalul produselor oferite în meniu.
Culoarea vinului
Vinul roşu şi alb sunt prezente proporţional în meniurile restaurantelor. E de remarcat că fiecare din
restaurantele cercetate dau o mai mare prioritate la una din aceste două culori de vin, altele încearcă să
ofere în egală măsură vin alb şi roşu.
Din lista vinurile vândute, cota-parte a vinului roşu variază de la 18% la 62%. În mediu, în meniu, 44% din
vinuri sunt de culoarea roşie.
Vinul alb este mai des întâlnit la restaurante. Nici un local nu deţine mai puţin de 38% vin din această
categorie. Cota maximă şi medie este mai mare decât a vinului roşu. Astfel, cota maximă este de 73%,
iar cea medie constituie 51%.
Vinul roz este mai puţin întâlnit în meniuri. Unele restaurante nici nu au inclus acest tip de produs, pe
când în alte localuri cota-parte a vinului roz este de 9%. Vinul roz are o cotă medie de 5%.
Tipuri de vin
Vinurile seci sunt caracterizate printr-o popularitate mare în rândul managerilor de restaurante. Aceste
vinuri sunt cel mai des întâlnite în lista de vinuri prezente în meniu. Aproximativ 70% din numărul total de
vinuri prezente în meniu sunt seci. Fiecare restaurant din regiuni are peste 50% vinuri seci, cota minimă
fiind de 55%, iar cea maximă de 85%.
Vinurile demiseci sunt cel mai puţin întâlnite în restaurante. În nici un local nu a fost identificat vin de
acest tip.
Vinurile demidulci sunt incluse în meniurile a tuturor restaurantelor supuse studiului. Cota-parte minimă a
vinului demidulce este de 15%, pe când cea maximă e de 36%. În mediu, un restaurant din Bălţi, Soroca
şi Cahul deţine aproximativ 26% vinuri demidulci.
Cât priveşte vinurile de desert, e de evidenţiat faptul că majoritatea restaurantelor nu oferă produsul dat.
Totodată, în câteva restaurante cota-parte a vinului de desert este de aproximativ 9%.
Preţul vinului
Preţul vinurilor ce au fost identificate în restaurantele din regiuni au fost analizate în funcţie de mai multe
criterii, precum sunt culoarea şi tipul vinului. Precum a fost menţionat mai sus, sunt câteva categorii de
vinuri care lipsesc în meniurile restaurantelor, dintre care pot fi menţionate următoarele: vinul alb
demisec, roşu demisec şi vinul alb demisec din categoria spumante.
Vinul alb sec este prezent în toate restaurantele. Preţul acestuia variază de la 40 MDL la 155 MDL
(pentru produse de colecţie). În general, vinurile din această categorie se vând la un preţ de 40-60 MDL.
Din vinurile albe demidulci, toate sunt de consum curent şi au fost identificate în toate restaurantele
analizate. Preţul acestora variază de la 40 MDL la 60 MDL.
Preţul vinului roşu sec variază de la 40 MDL la 235 MDL. Produsele ce sunt vândute la un preţ de peste
150 MDL au fost depistate doar în câteva restaurante şi sunt vinuri de colecţie. În general, vinurile din
această categorie se vând la un preţ de 40-60 MDL.
Vinurile de desert şi cele roşii demidulci sunt oferite doar de câteva restaurante. Preţul la care se vând
aceste produse variază de la 30 MDL la 75 MDL.
În pofida deţinerii unei cote nesemnificative, vinul roz demidulce este prezent în multe restaurante.
Preţurile pentru acest tip de vin nu variază mult, fiind de 55-65 MDL.
E de evidenţiat faptul că în restaurantele din regiuni preţul pentru o sticlă de vin spumant este de la 60
MDL la 120 MDL.
Poziţionarea în meniu
Rezultatele store checkingului au relevat două metode de formare a meniului, în special a secţiunii
vinului. Astfel, la elaborarea meniului stau două principii: 1. vinurile sunt grupate în funcţie de producător
şi apoi în funcţie de culoarea şi tipul vinului; 2. vinurile sunt grupate după culoare şi categorie (liniştit şi
spumant), apoi în funcţie de producător.
În ambele cazuri, structura meniului este inteligibil şi este uşor de făcut o alegere.
Tabel 5.2: Prezentarea HoReCa din regiuni

Cetatea Veche 22 tipuri 82 0 0 0 0 0 0 18 62 38 0
Marco Polo 25 tipuri 64 0 24 0 0 0 12 0 58 38 4
Lido 20 tipuri 75 0 0 0 0 0 25 0 50 45 5
Basarabia 15 tipuri 93 0 0 0 0 0 0 7 33 60 7
Tineretea 11 tipuri 91 0 0 0 0 0 0 9 18 73 9
5.1.3 Magazine de cartier
Magazinele de cartier, ce au fost incluse în studiu, oferă minimum 18 tipuri de vinuri. Cea mai mare gamă
de produse prezentă într-un magazin este de 46 tipuri de vin. Vinurile diferă în funcţie de producător,
culoare, tip şi preţ. În mediu, un magazin de cartier oferă vinuri de la 5 producători, minimum de la 3
producători, pe când maximum – 7. Cea mai mare pondere este deţinută de Cricova.
Şi în magazinele de cartier, vinurile alb şi negru sunt cele mai populare. Vinurile seci şi demidulci sunt cel
mai des întâlnite pe rafturile din magazine, deţinând cote similare.
Cât priveşte preţul vinului în aceste puncte de desfacere, acesta variază de la 16 MDL la 90 MDL. Cel
mai des se întâlneşte vin ce se comercializează la un preţ de 20-30 MDL.
Producători de vin
Analizând vinurile în funcţie de producător, e de evidenţiat faptul că Cricova este unicul producător
prezent în toate magazinele de cartier cercetate. Cota-parte, în totalul sortimentului de vinuri, începe cu
13 %. Sunt magazine în care predomină aproape doar produsele Cricova – 92%. În mediu, într-un
magazin de cartier din regiuni, 42% din vinuri sunt sub marca Cricova.
Tomai şi Bostavan sunt clasate pe locul doi. Aceşti producători nu sunt prezenţi în toate magazinele de
cartier, aproximativ în fiecare al doilea magazin au fost identificate produsele sub aceste mărci. Totodată,
în unele magazine ele deţin cote semnificative, de la 5% la 50%. Cota-parte medie pe care aceste două
mărci le deţin în magazinele de cartier din Bălţi, Soroca şi Cahul este de aproximativ 15%.
Pe locul trei sunt situate Maurt şi Cascad. Produsele acestor producători au fost identificate în fiecare al
treilea magazin de cartier. Din gama produselor oferite, cota-parte a vinurilor Maurt şi Cascad variază de
la 3% la 38%. În mediu, cota acestor producători este de 6%.
Culoarea vinului
Vinurile roşu şi alb deţin cote similare în rândul magazinelor de cartier din regiuni, înregistrând o pondere
de 46%-48%. La o diferenţă de aproximativ două puncte procentuale, mai mult vin alb este expus spre
vânzare.
Cota minimă a vinului roşu este de 30%, pe când cea maximă este de 70%. Valoarea minimă a vinului
alb este 26%, iar cea maximă – 60%.
Doar câteva magazine de cartier nu oferă vin roz. Acest moment se explică prin faptul că cererea la
aceste produse este foarte mică şi, în acelaşi timp, se furnizează puţin vin roz de la producători. Totuşi, în
unele magazine cota-parte a vinului roz atinge o pondere de 11%.
Tipuri de vin
Vinurile demidulci sunt cel mai populare vinuri prezente pe rafturile magazinelor de cartier. Cota acestora
(42%) este foarte apropiată cotei medii deţinută de vinul sec (35%). Aceste două tipuri de vinuri au fost
identificate în toate magazinele de cartier cercetate. Vinurile demidulci deţin o cotă minimă de 12% şi una
maximă de 64%. Vinul sec se caracterizează printr-o cotă minimă de 21% şi maximă de 64%. Deci,
persistă o preferinţă mai mare faţă de vinurile seci decât de cele demidulci.
Vinurile de desert sunt prezente practic în toate magazinele de cartier. Cota medie a acestora este de
14%, pe când cot-parte maximă este de 24%.
Vinurile demiseci sunt cel mai puţin populare în rândul magazinelor de cartier. Ele sunt caracterizate prin
cea mai mică rată de penetrare, cota medie fiind de 9%. Totodată, sunt magazine care pun accent pe
aceste produse, astfel încât 38% din vinurile comercializate fiind demiseci.
Preţul vinului
Rezultate store checkingului au relevat faptul că în magazinele de cartier preţurile sunt relativ joase.
Vinurile albe seci sunt prezente în toate magazinele analizate. Aceste vinuri înregistrează un preţ minim
de 16 MDL, cel maxim fiind de 61 MDL. E de remarcat faptul că majoritatea magazinelor de cartier nu
oferă vinuri seci ce sunt la un preţ mai mare de 30 MDL.
Vinul alb demisec este realizat, de asemenea, la nişte preţuri joase, cel mai ieftin fiind de 18 MDL, iar cel
mai scump de 23 MDL. Aceste tipuri de vin nu au fost depistate în toate magazinele cercetate, iar în
cazul în care ele sunt plasate în vânzare atunci sunt într-un sortiment foarte redus.
Vinul alb demidulce a fost identificat aproape în toate magazinele de cartier. Preţul minim pentru acest
produs este de 20 MDL, cel maxim fiind de 37 MDL. Vinurile albe de desert practic lipsesc pe rafturile
magazinelor, iar preţul este mai ridicat, variind de la 32 MDL la 80 MDL.
Vinul roşu sec este plasat în fiecare magazin inclus în analiză. E de evidenţiat că acest tip de vin apare
într-o gamă mai variată. Preţul mini pentru acest produs este 18 MDL, pe când preţul maxim este de 74
MDL.
Vinul roşu demisec a fost identificat doar într-un singur magazin de cartier. Preţul acestui vin este 18 MDL
şi era unica sticlă de vin din această categorie de vinuri.
Vinurile roşu demidulce şi de desert pot fi găsite în aproape toate magazinele evaluate. Vinul roşu
demidulce se vinde la un preţ de 20 MDL- 38 MDL. Vinurile de desert se caracterizează printr-un nivel
mai înalt al preţurilor, cea mai ieftina sticlă de vin fiind de 22 MDL, iar cea mai scumpă de 90 MDL.
Preţurile vinului roz demidulce variază de la 22 MDL la 34 MDL, pe când vinul spumant roz se vinde la un
preţ de 18 MDL – 50 MDL.
Atât vinul spumant alb demisec, cât şi cel demidulce sunt aproximativ la acelaşi preţ. Cele mai ieftin vin
este de 17 MDL -18 MDL, iar cele mai scumpe – 41 MDL-42 MDL.
Poziţionarea vinului pe rafturi este determinată de spaţiul limitat în magazinele de cartier. Astfel, în
majoritatea magazinelor există un singur raft unde sunt plasate băuturile alcoolice. Acesta este motivul
principal de o expunere neadecvată a vinurilor pe rafturi. Pe rafturi puteau fi plasate atât băuturi alcoolice,
cât şi băuturi răcoritoare. Uneori, cumpărătorului îi era greu să observe toate tipurile de vinuri expuse
spre vânzare. În unele magazine nu sunt plasate pe rafturi întreg sortiment de vinuri de care dispune
magazinul, deoarece vinurile erau stocate în depozit.
De cele mai multe ori, vinurile sunt aranjate în funcţie de numele producătorului. Odată ce majoritatea
magazinelor de cartier nu dispun de o gamă mare de produse, nu a fost posibil de a determina criteriul
special de amenajare a produselor pe rafturi.
Tabel 5.3: Prezentarea magazinelor de cartier din regiuni

Sun rise 37 tipuri 60 0 0 24 0 0 8 8 70 26 4
Levanda 18 tipuri 92 0 0 0 0 0 0 8 30 60 10
Mria 19 tipuri 23 0 38 0 0 38 0 0 46 54 0
Crona 46 tipuri 45 0 0 23 3 13 0 16 55 42 3
Tandem plus 33 tipuri 45 0 0 50 0 0 0 5 45 45 9
Conclav 43 tipuri 34 21 0 24 0 21 0 0 50 45 5
Laif 18 tipuri 25 0 33 8 0 0 0 33 40 51 9
I.I. G Ovcean 22 tipuri 13 0 47 0 27 0 0 13 40 60 0
Ricco 32 tipuri 38 0 10 5 5 0 0 43 42 47 11
5.2 Prezentarea generală a segmentelor retail şi HoReCa din Chişinău
5.2.1 Supermarketuri
Situaţia din Chişinău este diferită de cea din alte oraşe. Câteva supermarketuri din capitală au o varietate
foarte mare de vinuri. Astfel, unele supermarketuri, precum sunt IMC şi Fidesco, oferă o gamă ce
depăşeşte 600 tipuri de vinuri.
Supermarketurile se caracterizează printr-o varietate mai mare de vinuri decât în magazine de cartier şi
restaurante. Store checkingurile efectuate în regiuni au relevat că Cricova este cel mai des întâlnit brand
şi cel mai apreciat producător din Republica Moldova. Aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la Chişinău,
unica diferenţă fiind faptul că această marcă este însoţită în multe localuri de Acorex şi Bostavan.
Vinurile alb şi roşu concurează pentru a deţine poziţiile top. Vinul roz aproape lipseşte pe rafturile
supermarketurilor. Totuşi, în magazine predomină vinul roşu.
În capitală preţul mediu pentru vinul îmbuteliat variază de la 25 MDL la 210 MDL. Sunt cazuri în care cel
mai ieftin vin poate atinge un preţ de 18 MDL, iar cel mai scump – 900 MDL.
Similar situaţiei din regiuni, produsele Mileştii Mici nu ocupă poziţia de top în rândul vinurilor prezente în
supermarketuri, cu toate că marca Mileştii Mici este foarte renumită şi o cotă semnificativă de
consumatori preferă anume acest vin.
Producători de vin
Cricova, Acorex, Bostavan şi Mileştii Mici sunt producătorii ce sunt prezenţi în toate supermarketurile din
Chişinău. Cota-parte a vinului Cricova variază de la 17% la 36%. Deci, Cricova este cel mai des întâlnit
producător şi deţine o cotă medie de 25% din totalul tipurilor de vinuri prezente în aceste puncte de
desfacere.
În funcţie de frecvenţa prezenţei pe rafturile supermarketurilor, Acorex şi Bostavan sunt clasate pe locul
doi, cota medie fiind de 10%, pe când cota prezentă în magazin variază de la 5% la 16%.
Locul trei este deţinut de vinurile Purcari şi Mileştii Mici, cota-parte medie fiind de 6-7%. Cota dată variază
de la un supermarket la altul. În acest sens, cota vinului Mileştii Mici variază de la 3% la 10%. Produsele
Purcari nu sunt prezente în toate supermarketurile cercetate. Totodată, cota maximă înregistrată este de
16%.
Dintre alţi producători ce sunt caracterizaţi printr-o cotă de penetrare în supermarketuri sunt Vartely,
Carlevana, Tărăclia, Cascad şi Aspect Invest.
Culoarea vinului
Vinurile roşu şi alb tind să deţină poziţia superioară, dar în mediu, prioritate este acordată vinului roşu,
deţinând o cotă medie de 56%. Vinul alb înregistrează o cotă-parte mai mică cu 17 puncte procentuale
(39%), pe când cel roz nu concurează cu vinurile alb şi roşu, deţinând o cotă de 5%.
Din numărul total de vinuri prezente în supermarketuri, vinul roşu a înregistrat o cotă minimă de 49%, pe
când cea maximă fiind de 72%. Cota-parte a vinului alb variază de la 26% la 47%.
Store checkingul a relevat faptul că există o cerere foarte mică atât din partea cumpărătorilor, cât şi din
partea retailerilor faţă de vinul roz. Totuşi acest tip de vin este prezent în toate supermarketurile evaluate.
Preţul vinului
Dintre cele mai comercializate vinuri sunt cele seci şi demidulci. Preţurile sunt relativ joase, aşa cum în
multe magazine de cartier preţul este mult mai ridicat. În mediu, preţul per o sticlă de vin de consum
curent variază de la 20 MDL la 70 MDL. Odată ce în supermarketuri există un sortiment larg de vinuri,
cumpărătorul poate alege vinul la preţul accesibil acestuia.
Modul de plasare a vinului pe rafturile din supermarketurile din capitală servesc un drept exemplu pentru
toate magazinele din Republica Moldova. Fiecare băutură este separată pe secţiuni în funcţie de tipul
băuturii şi conţinutul de alcool.
În unele supermarketuri, vinurile spumante sunt plasate pe rafturi diferite sau chiar în secţiuni diferite.
Produsele unui producător pot fi prezentate pe rafturi în câteva grupuri, precum ar fi în funcţie de preţ sau
colecţie.
De cele mai multe ori, vinurile sunt divizate după producător. Fiecare grupă, ce reprezintă un anumit
producător, ulterior este divizată după culoare şi tip (sec, demisec, demidulce şi de desert).
Tabel 5.4: Prezentarea supermarketurilor din Chişinău
Nume Nr. tipuri Producător Culoare

Cricova Acorex Purcari Bostavan Milesti Mici Vartely Carlevana Cascad Aspect Invest Taraclia Alte Roşu Alb Roz
Fidesco 900 20 13 5 7 9 6 0 1 3 2 34 49 47 3
Nr. 1 100 27 15 7 7 7 7 10 0 0 0 20 60 35 5
Linella 140 36 7 7 11 7 0 0 4 7 4 18 54 39 7
Punguta 160 27 4 16 9 6 13 0 1 4 4 15 50 44 6
Victoria 270 30 11 11 11 6 0 6 4 0 4 19 57 37 6
Luceafarul 200 30 5 5 10 3 3 15 5 0 5 20 55 40 5
Busuioc 195 21 10 0 15 5 0 0 0 8 4 37 72 26 3
Sofia 215 21 9 0 12 9 12 0 5 0 0 33 60 35 5
Green Hills 255 20 16 4 10 10 8 0 0 0 4 29 57 41 2
IMC 600 17 13 10 5 3 3 5 2 2 2 38 50 45 5
5.2.2 Restaurante
La efectuarea store checkingului s-a observat că preţurile la vinuri variază mult de la un restaurant la
altul. În acest sens, cel mai mic preţ pentru un vin îmbuteliat este de 50 MDL. Aproape nici un restaurant
nu optează pentru mai mulţi producători, majoritatea din aceştia oferind vinuri de la 3-4 producători. Au
fost înregistrate şi restaurante care se aprovizionează cu vinurile a unui singur producător, pe când
numărul maxim de producători depistaţi într-un restaurant este de 7.
Majoritatea restaurantelor oferă vinurile Cricova, popularitatea acestuia fiind evidenţiat în toate regiunile
ţării. Pe locul doi se situează vinurile Purcari, Acorex şi Mileştii Mici.
Cu toate că vinurile alb şi roşu predomină în restaurante, vinul roşu deţine prioritate faţă de cel alb cu 17
puncte procentuale.
Producători de vin
Fiecare restaurant are cel puţin două tipuri de vin Cricova. Acorex, Purcari şi Mileştii Mici tind să deţină
locul doi în topul preferinţelor. E de evidenţiat că Mileştii Mici a înregistrat o poziţie de top în preferinţele
consumatorului, pe când nici un alt segment de distribuţie analizat nu comercializează acest produs la un
aşa rang înalt.
Mediile generale deţinute de producătorii locali, în întreg sortiment, sunt următoarele: Cricova – 39%,
Purcari – 22%, Mileştii Mici – 12% şi Acorex – 9%.
Aproape în toate restaurantele din capitală pot fi găsite vinurile Cricova. 39% din vinurile oferite sunt de la
acest producător, fapt ce denotă un nivel înalt de încredere faţă de produsele date.
Cota medie de 22 % pentru vinurile Purcari se datorează prezenţei în proporţii mari în unele restaurante.
În acest sens, dacă vinurile Purcari sunt prezente în restaurant atunci, din sortimentul total prezent, deţin
o cotă-parte minimă de 15% şi maximă de 100%.
Acorex şi Purcari sunt caracterizaţi prin cote medii similare (9%-12%). Cota-parte minimă a acestora
variază de la 15% la 18%, iar cea maximă de la 36% la 43%.
Culoarea vinului
Managerii de restaurante preferă să comercializeze mai mult vin roşu decât cel alb şi roz. Cu toate că
vinurile roşu şi alb deţin poziţii similare în preferinţele consumatorilor şi distribuitorilor, cel roşu are o
prioritate de 17 puncte procentuale faţă de cel alb.
Cota minimă deţinută de vinul roşu în restaurante este de 42%, pe când cea maximă este de 75%. Cota-
parte a vinului alb variază de la 25% la 58%.
Ca şi în regiuni, cota vinului roz este nesemnificativă în restaurantele capitalei.
Preţul vinului
Preţurile înregistrate la vinurile din restaurantele Chişinăului sunt cele mai ridicate din toată republica. Nici
un alt local analizat nu oferă produsele date la un aşa preţ ridicat. În mediu, a fost înregistrat un preţ
minim de 50 MDL, iar maxim de aproximativ 100 MDL. Cele mai scumpe vinuri sunt, de regulă, de
colecţie şi au fost identificate în cele mai renumite restaurante din capitală.
Poziţionarea în meniu
Vinurile şi alte băuturi alcoolice sunt indicate în meniu într-un mod comod şi pe înţelesul tuturor. În acest
sens, toate băuturile alcoolice sunt grupate pe diferite categorii, fiind clasificate după conţinutul alcoolului.
Secţiunea vinuri este divizată după mai multe principii. Unele restaurante grupează vinurile după culoare,
iar ulterior după tipul vinului (sec, demisec, demidulce şi de desert). Câteva restaurante au segmentat
vinurile după producător sau după preţ.
Tabel 5.5: Prezentarea HoReCa din Chişinău

Cricova Acorex Tomai Vartely Carlevana Milesti Mici Purcari Alte roşu alb roz
OPA 12 types 33 0 0 0 0 33 33 0 50 50
The office 32 types 13 0 19 41 13 0 0 16 60 40
Plovdiv 6 types 100 0 0 0 0 0 0 0 66 34
Sanatate 10 types 60 20 0 0 0 0 20 0 70 30
Doco 11 types 55 18 0 0 0 27 0 0 50 50
Flowers 14 types 36 0 0 0 0 43 21 0 42 58
Villa verde 11 types 36 36 0 0 0 0 0 27 55 36 9
Jazz 24 types 0 0 0 0 0 0 100 0 75 25
Codru 26 types 25 0 0 0 0 15 15 45 50 40 10
Dacia 23 types 30 20 0 0 0 0 30 20 55 35 10
5.2.3 Magazine de cartier
În mediu, un magazin de cartier înregistrează 20 tipuri de vinuri. Această medie este mai mică decât în
regiuni. Acest lucru se explică prin faptul că în regiuni magazinele de cartier au o importanţă mai mare
decât în capitală, pe când la Chişinău consumatorii fac de regulă cumpărăturile la supermarketuri. În
regiunile republicii, unde nu există multe supermarketuri, în unele acestea chiar lipsesc, magazinele de
cartier joacă un rol vital în efectuarea cumpărăturilor.
Magazinele de cartier din Chişinău oferă în mediu vinuri de la 3 producători. Din nou, acest indicator este
mai mic decât în regiuni, fapt ce denotă diferenţa importanţei acestor puncte de desfacere a vinului
pentru locuitorii capitalei.
Vinurile alb şi roşu sunt oferite în mod egal în aceste puncte de desfacere. Totuşi, vinul alb deţine o
prioritate de trei puncte procentuale.
Comparativ cu magazinele de cartier din regiuni, vinurile sunt comercializate la Chişinău la un preţ mai
mare.
Producători de vin
Cu toate că vinurile Cricova deţin o poziţie top, acestea nu pot fi găsite în toate magazinele de cartier.
Aproximativ cu aceeaşi popularitate se caracterizează şi vinurile Bostavan. În puţine puncte de desfacere
(restaurante, supermarket) Cricova are concurenţi egali, pe când în unele magazine de cartiere din
Chişinău a fost înregistrat acest fenomen.
Cota-parte a vinurilor Bostavan este de 27%, iar Cricova deţine o pondere de 42%.
Acorex este poziţionată pe locul trei, fiind caracterizată printr-o cotă medie de 14%.
Culoarea vinului
La o diferenţă de 3 puncte procentuale, în magazinele de cartier din Chişinău se vinde mai mult vin alb
decât roşu.
Cota-parte minimă deţinută de vinul roşu este de 25%. E de remarcat faptul că nici un magazin de cartier
nu oferă un sortiment în care vinul roşu să depăşească o cotă de 80%. Ponderea vinului alb variază de la
20% la 75%.
Vinul roz practic lipseşte de pe rafturile magazinelor de cartier, deţinând o cotă medie de aproximativ 3%.
Preţul vinului
Cele mai comercializate vinuri în magazinele de cartier din capitală sunt vinurile seci şi demidulci. Preţul
acestora este, de regulă, mai mare decât în supermarketuri. În cazul în care analizăm vinurile în funcţie
de preţul de start concludem că vinurile din supermarketuri şi magazine de cartier sunt de obicei la
acelaşi preţ. În magazinele de cartier evaluate nu se oferă vinuri la preţuri maxime înregistate în studiu,
adică un cumpărător nu poate să găsească vinuri de colecţie.
Odată ce magazinele de cartier oferă o gamă mică de vinuri şi alte produse alcoolice, poziţionarea
produselor pe rafturi este simplă, fără urmarea unei diversificări structurale speciale.
Astfel, principiul de bază de amenajare a vinurilor pe rafturi este conţinutul alcoolului. Ulterior, fiecare
magazin grupează produsele în funcţie de sortimentul de vinuri pe care-l dispune.
Tabel 5.6: Prezentarea magazinelor de cartier din Chişinău
Locaţia Nr. tipuri Producători Culoare

Cricova Acorex Tomai Bostovan Carlevana Milesti Mici Purcari Alte roşu alb roz
Florilor 18 types 44 0 22 33 0 0 0 0 56 44
Traian 25 types 60 40 0 0 0 0 0 0 40 60
Malina Mica 36 types 33 0 0 33 0 17 8 8 45 45 9
Buiucanii Noi 24 types 50 0 0 50 0 0 0 0 25 75
Ciocana noua 21 types 43 0 0 14 0 0 0 43 57 43
MC Riscani 25 types 0 60 0 40 0 0 0 0 40 40 20
Riscani 32 types 100 0 0 0 0 0 0 0 33 67
Botanica 30 types 30 40 0 0 0 30 0 0 40 60
Telecentru 25 types 60 0 0 40 0 0 0 0 50 50
24 H Telecentru 25 types 0 0 0 60 40 0 0 0 80 20
5.3 Analiza comparativă a preţurilor
Analizând preţurile la care sunt comercializate vinurile în magazinele de cartier, supermarketuri şi

restaurante, concludem că preţul mediu este cel mai mic la magazinele de cartier. De regulă, în
magazinele de cartier nu se vând produse scumpe, produse de colecţie. În magazinele de cartier din
regiuni vinurile îmbuteliate se vând, de regulă, la un preţ de 25-30 MDL, pe când la Chişinău – 30-35
MDL.
În supermarketurile din regiuni, preţul celor mai multe tipuri de vin variază de la 30 MDL la 35 MDL. La
Chişinău vinurile sunt cu aproximativ 5 MDL mai scumpe (35-40 MDL). Aceste puncte de desfacere oferă
o gamă mai largă de vinuri scumpe.
Preţurile în restaurante sunt mai înalte decât în supermarketuri şi magazine de cartier. Dacă între
supermarket şi magazine de cartier practic nu se înregistrează o diferenţă de preţ, atunci în raport cu
segmentul HoReCa diferenţa este semnificativă. În restaurantele din regiuni se întâlneşte cel mai des
vinuri comercializate la un preţ de 55-60 MDL, pe când la Chişinău 90-100 MDL.
Precum se observă, preţurile la vinuri sunt mai ridicate la Chişinău. În acelaşi timp, în capitală există o
varietate mai mare de produse scumpe, fapt ce se explică prin puterea de cumpărare şi comportamentul
consumatorului din Chişinău în raport cu restul oraşelor mari din ţară.
Evaluând politica de preţuri dusă de fiecare canal de distribuţie, nu se înregistrează o diferenţă

semnificativă a preţului dintre supermarketurile şi magazinele de cartier din regiuni şi capitală. Pe de altă
parte, restaurantele din Chişinău oferă vinuri la cele mai ridicate preţuri din republică.
Tabelele de mai jos prezintă preţurile comparative pentru vinurile comercializate în magazinele de cartier,
supermarketuri şi restaurantele din Chişinău şi alte oraşe din regiuni (Bălţi, Soroca şi Cahul).
Informaţia este prezentată în funcţie de mai multe criterii. Vinurile sunt separate în funcţie de culoare per
fiecare local. Vinurile alb şi roşu sunt divizate în funcţie de tipul vinului (sec, demisec, demidulce şi de
desert). Majoritatea vinurilor roze înregistrate în punctele de desfacere analizate au fost de un singur tip –
demidulci. Chiar dacă au fost depistate alte tipuri de vinuri roze, acestea nu au fost incluse în tabel,
deoarece nu toate localurile dispuneau de aceste tipuri de vinuri. Acest fapt nu ar fi putut permite să
efectuăm o analiză comparativă calitativă.
Pentru relevarea corectă a datelor, a fost ales un anumit tip de vin per fiecare categorie de vin, ex. un tip
de vin produs de un anumit producător, cu aceeaşi etichetă. Criteriul care a stat la baza alegerii vinului
este frecvenţa penetrării, ex. cel mai des întâlnit vin per fiecare categorie. Vinurile alb demidulce şi
demisec, roşu demisec şi roz demidulce sunt indicate cu asterisc, deoarece ele fac parte din categoria
vinurilor spumante (şampanie). Vinurile spumante au fost incluse în tabel deoarece studiul a relevat faptul
că multe localuri oferă mai mult vin spumant decât vin liniştit.
Preţurile minime şi maxime indicate în tabel reprezintă preţurile cel mai des înregistrate. Cu toate că
există preţuri mai joase şi mai mari decât cele indicate, au fost incluse cele mai reprezentative, adică cel
mai des întâlnite.
5.3.1 Analiza comparativă a magazinelor de cartier
Efectuând analiza comparativă a preţurilor la care sunt comercializate vinurile în magazinele de cartier
din regiuni şi din Chişinău, se observă că în capitală preţurile sunt mai ridicate. Această diferenţă de preţ
se explică prin rolul magazinelor per fiecare regiune. Astfel, la Chişinău cele mai mari cumpărături sunt
efectuate la supermarketuri; un consumator mediu cumpără anumite produse la magazine de cartier mai
rar. Magazinele de cartier sunt mai accesibile în cazul în care cineva are nevoie să procure ceva de
urgenţă sau un produs de uz imediat. Populaţia din Chişinău este pregătită să plătească mai mult pentru
servicii mai bune şi pentru confort. În oraşele mari ale ţării (Soroca, Bălţi, Cahul), incluse în studiu, nu
sunt prezente multe supermarketuri. Drept urmare, magazinele de cartier joacă un rol important în
procesul de aprovizionare cu produse alimentare. Totodată, nivelul mediu de venituri la Chişinău este mai
mare decât în alte regiuni ale ţării, fapt ce îi îndeamnă pe oamenii de afaceri să ofere aceleaşi produse la
preţuri mai ridicate.
Diferenţa preţului minim la vinuri per fiecare categorie nu diferă mult, înregistrându-se o diferenţă de 1-2
MDL. În unele cazuri, preţurile la Chişinău sunt mai joase.
Cât priveşte preţul maxim, e de evidenţiat că acesta variază de la o regiune la alta, depinzând de politica
dusă de fiecare magazin de cartier. Preţurile maxime sunt mai ridicate în capitală, înregistrându-se o
diferenţă de 16 MDL între preţul vinurilor din Chişinău şi regiuni. Limitele date sunt stabilite în
concordanţă cu cererea de pe piaţă. Astfel, odată ce venitul mediu la Chişinău este mai mare decât în
alte regiuni, un consumator mediu din capitală este dispus să plătească mai mult.
Tabel 5.7: Analiza comparativă a preţurilor din magazinele de cartier din Chişinău şi alte regiuni
Categorii Regiuni Chişinău

Locul vânzării Culoare Tip Nume Procentaj de alc. Preţ cel m. mic Preţ cel m. mare Preţ cel m. mic Preţ cel m. mare
Sec Chardonnay 10-12% 21 23 20 25
Demisec Maurt* 10-11% 18 19 19 24
Alb
Demidulce Cricova* 10-12,5% 31 36 30 34
Desert Buchet Moldavii 16% 51.75 80 53 70
Magazin de
Sec Merlot 10-12% 31.25 34 30 36
cartier
Demisec Maurt* 10-11% 18 18.25 19 24
Roş
u
Demidulce Isabella 10-12% 20 22 21 25
Desert Cahor 16% 35 37.25 38 53
Roz Demidulce Cricova rose* 10-12,5% 30 33.75 27 34
5.3.2 Analiza comparativă a supermarketurilor
Similar magazinelor de cartier, nu a fost determinată o anumită politică de preţuri dusă la Chişinău şi în
alte regiuni. Totuşi, în majoritatea cazurilor preţul de start este aproape acelaşi. După cum este relevat în
tabelul de mai jos, unele preţuri minime sunt aceleaşi în capitală şi regiuni, altele sunt mai ridicate la
Chişinău, alteori în regiuni. De regulă, diferenţa de preţuri nu depăşeşte 2 MDL.
Supermarketurile din Chişinău oferă vinuri la un preţ mai ridicat. Cu toate că în unele cazuri preţul maxim
nu variază aşa de mult, agenţii economici din capitală înregistrează un preţ mai ridicat cu 15 MDL. Acest
lucru se datorează de puterea mare de procurare a consumatorului local.
Tabel 5.8: Analiza comparativă a preţurilor din supermarketurile din Chişinău şi alte regiuni

Locul vânzării Culoare Tip Nume Procentaj de alc. Preţ cel m. mic Preţ cel m. mare Preţ cel m. mic Preţ cel m. mare
Sec Chardonnay 10-12% 20.2 29 22 33
Demisec Maurt* 10-11% 19 22 19 24
Alb
Desert Buchet Moldavii 16% 53.75 60.5 53 67
Supermarket Sec Merlot 10-12% 30.1 34 29 37
Demisec Maurt* 10-11% 19 20 19 24
Roş
u
Demidulce Isabella 10-12% 21.25 25 22 25
Desert Cahor 16% 32 35.5 40 50
Roz Demidulce Cricova rose* 10-12,5% 32.8 38 25 34
5.3.3 Analiza comparativă HoReCa
După cum este reflectat în tabelul de mai jos, nu au fost relevate toate datele cerute. În acest sens,
tabelul nu oferă preţurile pentru vinurile alb demisec şi roşu demidulce, deoarece ele sunt caracterizate
printr-un nivel foarte jos de prezenţă în meniurile restaurantelor.
Nivelul mediu a preţurilor vinurilor comercializate în restaurante este mai ridicat la Chişinău. Atât preţurile
minime cât şi cele maxime sunt mai ridicate în capitală în raport cu alte oraşe mari din republică.
Astfel, preţurile minime înregistrează o diferenţă de 30 MDL. E de remarcat faptul că nu a fost înregistrat
vreun caz în care preţul minim la vin să fie mai mic în restaurantele din Chişinău.
Preţurile maxime în capitală sunt cu 15-50 MDL mai ridicate decât la Bălţi, Soroca şi Cahul.
Tabel 5.9: Analiza comparativă a preţurilor din restaurantele din Chişinău şi alte regiuni

Locul vînzării Culoare Tip Nume Procentaj de alc. Preţ cel m.mic Preţ cel m.mare Preţ cel m.mic Preţ cel m.mare
Sec Chardonnay 10-12% 50 55 50 70
Demisec - - - - - -
Alb
Desert Buchet Moldavii 16% 90 90 90 110
Restaurant Sec Merlot 10-12% 40 40 50 70
Demisec Maurt* 10-11% 30 40 50 60
Roşu
Demidulce - - - - - -
Desert Cahor 16% 40 60 70 110
Roz Demidulce Cricova rose* 10-12,5% 55 65 70 100
5.3.4 Segmentarea producătorilor în funcţie de preţ
Tabelul de mai jos prezintă principalii producători de vin îmbuteliat depistate în supermarketuri, fiecare
din producători fiind grupaţi în baza a patru categorii de preţuri. Aceşti producători sunt prezenţi aproape
în fiecare punct de desfacere analizat.
Deci, fiecare producător face parte dintr-un anumit segment de preţuri spre care se orientează. În
continuare urmează analiza detaliată a fiecărui producător inclus în tabel. Caracterizarea se va face în
baza preţurilor cel mai des întâlnite. Astfel, preţul vinurilor Acorex variază de la 25 MDL la 45 MDL,
majoritatea produselor fiind de 40 MDL. Cu toate că produsele Bostavan sunt incluse în toate segmentele
de preţuri, totuşi cel mai des se întâlneşte vin îmbuteliat comercializat la preţul de 30 MDL.
Cascad este unul din cel mai ieftin vin, preţul mediu fiind de 20 MDL. Acest producător se orientează
către consumatorii cu venituri joase. Cricova dispune de un sortiment larg de produse şi este inclus în
toate segmentele de preţuri. Vinul Cricova este oferit, de regulă, la un preţ de 20-30 MDL, fiind urmat de
cele mai scumpe: 30-40 MDL şi 40-50 MDL. Buket Moldavii are în portofoliul său doar un singur brand.
Astfel, toate produsele variază de la 50 MDL la 60 MDL.
Euro Alco se orientează spre două segmente de preţuri. Jumătate din vinurile Euro Alco sunt la un preţ
de 20-25 MDL, preţul restul produselor variind de la 30 MDL la 40 MDL. O politică similară este
înregistrată la Tomai. Aproape toate vinurile ale acestui producător sunt comercializate la un preţ de 20-
25 MDL. Totodată, Tomai oferă şi produse mai scumpe – 40-45 MDL.
Purcari şi Mileştii Mici se orientează la un segment de preţuri mai înalt decât cel mediu existent pe piaţa
vinului. În acest sens, vinurile Purcari şi Mileştii Mici se vând la un preţ mai ridicat de 40 MDL. Produsele
Vismos nu sunt aşa de variate, aproape întreg sortiment se comercializează la un preţ de 30-35 MDL.
Tabel 5.10: Segmentarea producătorilor după preţ
Segmentele de preţ Producători
< 30 MDL Acorex, Bostavan, Cascad, Cricova, Tomai, Maurt, Româneşti, Tărăclia.
30-40 MDL Acorex, Bostavan, Cricova, Euro Alco, Vismos.
40-50 MDL Acorex, Bostavan, Cricova, Euro Alco, Tomai, Mileştii Mici.
> 50 MDL Bostavan, Cricova, Buchet Moldavii, Purcari, Mileştii Mici, Chateau Vartely.
Recomandări 95
RECOMANDĂRI
Profilul consumatorului
Studiul a scos în evidenţă caracteristicile profilului consumatorului care consumă vin îmbuteliat: el sau ea
locuieşte în Chişinău, are între 26 şi 35 ani, deţine diploma de studii universitare, are un venit lunar de
peste 2500 MDL şi, de obicei, îşi face cumpărăturile la supermarket. Acestea sunt caracteristicile unei
persoane care procură vin îmbuteliat cel mai des.
Vânzările şi politicile de marketing se recomandă să fie orientate către acest profil al consumatorului
pentru a mări volumul vânzărilor. Caracteristicile acestui segment de piaţă trebuie luat în consideraţie la
elaborarea produsului şi la selectarea tehnicilor de promovare a vinului. Fiind profilul segmentului ţintă,
preferinţele acestui consumator şi abordarea sa faţă de consumul vinului trebuie să constituie o prioritate
pentru producătorii vinicoli.
Produsul
84% dintre persoanele intervievate au afirmat că consumă vin îmbuteliat acasă sau la prietenii/rudele lor.
54% din achiziţiile de vin sunt făcute la supermarket. Aceste două rezultate ale cercetării demonstrează
că vinurile sunt comercializate mai mult prin reţelele de distribuţie trade off şi sunt consumate în condiţii
de casă, nu în restaurante, baruri sau cafenele. În consecinţă, designul sticlei de vin ar trebui orientat
către consumul de casă. Aceste rezultate pot fi folosite la elaborarea campaniilor de promovare sau a
elaborării politicii de vânzări.
Pe de altă parte, în afară de consumul vinului acasă sau în ospeţie la prieteni sau rude, vinul îmbuteliat
este consumat şi la ocazii speciale, printre care sunt şi sărbătorile (72% din respondenţi), zile de naştere
(60% de respondenţi). Un producător de vin care doreşte să obţină succes pe piaţa locală ar trebui să
elaboreze un design deosebit pentru ocazii speciale (ex. o etichetă deosebită, posibil o altă formă).
51% din vinurile preferate sunt roşii, alte 40% sunt albe. Structura producţiei producătorilor vinicoli ar
trebui să deţină aceleaşi ponderi pentru a satisface cererea consumatorilor pe piaţa locală. În afară de
culoare, studiul a relevat că 37% din totalul de vinuri preferate sunt seci, iar 28% demidulci. Aceşti factori,
de asemenea, ar trebui consideraţi la planificarea vânzărilor de către producători şi vânzători.
Pentru producătorii şi vânzătorii vinicoli este obligatoriu de a deţine în portofoliile sale aşa mărci precum
sunt Cahor, Cabernet Sauvignon, Chardonnay şi Muscat. Studiul dat evidenţiază faptul că aceste mărci
sunt cele mai cunoscute pe piaţa locală. Cei mai mulţi respondenţi preferă vinurile produse în Moldova, în
special cele produse de Cricova, Mileştii Mici şi Purcari. În opinia atât a vânzătorilor, cît şi a
cumpărătorilor, Cricova este liderul pe piaţa locală,. Aceste preferinţe ale consumului ar trebui
considerate în special de către vânzători, în timp ce pentru producători, aceste tendinţe scot în evidenţă
producătorii de succes de pe piaţa locală care servesc un bun exemplu pentru restul companiilor vinicole.
Producătorii vinicoli ar trebui să se concentreze asupra buteliilor produse din sticlă. Conform opiniei a
80% din respondenţi, acesta este ambalajul cel mai potrivit pentru un vin bun. Dopurile preferate sunt
cele de plută, iar volumele pentru ambalaje sunt următoarele: pentru ambalajele de sticlă – 0,75 – 1 l;
pentru cele de plastic – 1-2 l şi pentru ambalajul bag in box – 2-5 l.
Referitor la limba în care ar trebui prezentată informaţia pe eticheta de pe sticlă, prioritate în acest sens
trebuie să aibă limba română. Pe termen lung, acest obiectiv este important, din motivul că compania ar
putea să-şi piardă identitatea asociată cu Moldova. Inscripţiile în rusă sau engleză ar trebui să fie afişate
pe site-ul companiei producătoare sau pe partea din spate a etichetei. Pe etichetă este obligatoriu să fie
indicate date despre produs şi termenul de garanţie.
Unii participanţi la focus grup preferă să procure vinurile în care au încredere, consumatorii locali caută
să se ataşeze de vinurile unei companii anumite. Se recomandă companiilor să efectueze periodic
sondaje referitoare la percepţia calităţii produselor.
Recomandările generale sugerate de managerii reţelelor de trade on şi trade off sunt ca producătorii
locali să ofere produse calitative la preţuri accesibile. Unii respondenţi au rugat producătorii să adauge
mai puţină apă în vinuri şi să creeze o politică de preţuri accesibile pentru consumatorii locali. Ar fi
binevenit ca producătorii locali să elaboreze ambalaje mai atractive pentru produsele lor.
Recomandări 96
Preţul
Actualmente, pe piaţă, majoritatea producătorilor se orientează simultan spre trei segmente de preţ,
produsele fiind adaptate fiecărui segment în parte. Este o orientare corectă a preţului, însă trebuie să se
ţină cont de faptul că brandurile trebuie clar poziţionate – vin pentru consum curent sau vin pentru
anumite ocazii – şi de a nu permite migrarea de la un segment spre altul. Brandurile create pentru
preţurile din supermarketuri, mai mari de 40-50 MDL, trebuie să îşi promoveze imaginea unui produs de
calitatea înaltă.
Plasamentul
Privind punctele de vânzare, este recomandat să se efectueze un audit al plasării vinului pe rafturi. În
câteva supermarketuri sticlele de vin au fost plasate în colţuri, ceea ce face dificil accesul la ele.
Totodată, pe rafturile supermarketurilor sunt peste 100 de sticle de vin, astfel este necesar ca companiile
să elaboreze o metodă de comunicare client-companie.
Pentru ca produsele să fie alese spre comercializare în punctele de distribuţie, producătorii de vin trebuie
să se orienteze spre aşa caracteristici ca: calitate, profitabilitate şi varietate.
Producătorii trebuie să îşi concentreze distribuţia în special spre segmentul de comercializare cu

amănuntul (în special în supermarketuri), acesta fiind locaţia cel mai des vizitate de către consumatori, în
scopul de a procura o sticlă de vin.
Promovarea
Studiul a relevat că bărbaţii procură mai des vin îmbuteliat. Dacă e să considerăm o sticlă de vin în
calitate de cadou, 40% au afirmat că ar oferi un astfel de cadou unui bărbat, şi în 43% de cazuri, bărbaţii
decid ce tip de vin să procure. Totuşi, 48% din respondenţi sunt de părerea că vinul este un cadou potrivit
pentru ambele genuri, şi 45% au declarat că ambele genuri influenţează în egală măsură. decizia de
procurare a vinului. 75% din respondenţi consideră că vinul îmbuteliat este un produs orientat atât către
bărbaţi, cât şi către femei . În aceste condiţii, se observă o anumită preponderenţă a bărbaţilor în ceea
ce priveşte decizia de cumpărare şi peroanele potrivite pentru oferirea acestui gen de cadouri. Tendinţa
în cauză trebuie luată în considerare de către producătorii de vinuri la elaborarea strategiei de
promovare.
Cele mai bun instrumente pentru influenţarea comportamentului de cumpărare sunt: marca, ambalajul şi
preţul. După cum au demonstrat datele din studiu, aceştia sunt cei mai importanţi factori la alegerea unui
anumit tip de vin..
O cotă importantă din respondenţi consumă vinul îmbuteliat la ocazii, sărbători, de acea e recomandabil
de a promova activ produsul înainte de perioadele de sărbători.
O oportunitate pentru lărgirea consumului poate fi modificarea obiceiurilor de consum prin convingerea
publicului-ţintă că vinul este un produs potrivit nu doar la ocazii şi sărbători, dar şi la cine obişnuite, luate
acasă, în familie. Actualmente, vinul nu e perceput de către consumatorii locali ca o băutură care pate fi
servită acasă, în familie, şi o parte considerabilă a populaţiei preferă să bea bere la prânzurile sau cinele
obişnuite.
Astfel, este necesar un efort promoţional important pentru a convinge segmentul-ţintă că a bea unu -
două pahare de vin de bună calitate la o masă în familie este un obicei elegant şi sănătos . Deoarece tot
sectorul va putea profita de această campanie, este recomandabil de a o finanţa prin participarea
comună a companiilor de vinificaţie.
În ceea ce priveşte plasarea campaniei de promovare, producătorii trebuie să acorde cel mai multă
atenţie publicităţii la TV. Distribuirea de mostre este de asemenea percepută de consumatori ca o metodă
interesantă. În afară de aceste 2 metode, un producător ar pute apela la ofertele speciale şi la panotajul
stradal. La focus grupuri, mulţi participanţi s-au arătat nemulţumiţi de spoturile publicitare TV, ale căror
concepte şi forme de prezentare lasă de dorit. Cum s-a menţionat mai sus, autorii studiului consideră că
televiziunea este un canal foarte eficient de promovare, dar acceptarea de către public a mesajelor
promoţionale trebuie atent verificată. O reclamă bună trebuie să trezească asociaţii pozitive în mintea
consumatorilor. Participanţilor de la focus grup le-ar plăcea ca spoturile publicitare să facă referire la
Recomandări 97
fapte si evenimente istorice, imagini de la culesul viilor etc. Spoturi cu personaje care se asociază mai
puţin cu vinul creează o imagine inconsistentă şi despre compania producătoare, şi despre produs.
O altă recomandare ar fi ca în afara degustărilor din cadrul Sărbătorii Naţionale a Vinului, producătorii să
practice degustări în locurile în care este vândut vinul. Degustările ar constitui un moment propice pentru
distribuirea broşurilor despre companii şi sortimentul oferit. Pe durata focus grupurilor, participanţii s-au
arătat interesaţi de a afla informaţii despre diferite tipuri de vin, bucatele la care pot fi servite diferite
vinuri, provenienţa numelui etc. Acesta este un mesaj important transmis de către consumatori: ei sunt
dornici să afle mai mult despre vinificaţie, atât fapte istorice, cât şi actuale. La organizarea degustaţiilor,
trebuie creată o atmosferă deosebită, pentru a nu crea asocierea greşită a vinului cu un produs ieftin.
Ar fi binevenit ca întreprinderile vinicole să emită cu regularitate comunicate de presă şi articole pe site-

urile lor sau în ziare pentru a educa consumatorul. Majoritatea populaţiei preferă să procure vin ambalat
în bag-in-box când merg la picnic sau în alte situaţii, punând în evidenţă comoditatea ambalajului. Este
important ca ambalajul dat să fie comod de dus.
Printre alte măsuri promoţionale agreate de consumatori, dar într-o măsură mai mică decât cele descrise
mai sus, sunt leafleturile si sponsorizarea diverselor evenimente. Managerii de achiziţie intervievaţi în
cadrul studiului le recomandă producătorilor să folosească frigidere, pahare şi tirbuşoane cu însemnele
de marcă.
În afară de un accent mai mare pe promovarea propriilor branduri, managerii de achiziţie sunt de părerea
că producătorii ar trebui să fortifice relaţiile cu reprezentanţiioff trade. Astfel, producătorii ar putea oferi
anumite facilităţi pentru colaborarea cu ei şi respectarea standardelor de preţ şi calitate. Producătorii ar
trebui să ofere posibilitatea de negociere a preţurilor şi condiţiile de livrare astfel încât ambele părţi să fie
avantajate. Unul dintre managerii de achiziţie intervievaţii a sugerat ca producătorii să ofere “mai multe
tipuri de ambalaj pentru acelaşi tip de vin”.
Anexe 98
Anexa 1: Chestionar pentru colectarea datelor cantitative

Locul intervievării __________________
Operator__________________
1. Consumul de vin îmbuteliat
1.1. Consumaţi în mod regulat (nu mai puţin de o dată în lună) vin îmbuteliat?
Da (vezi întrebarea 1.5) 1
Nu (vezi întrebarea 1.2) 2
1.2. De ce nu consumaţi în mod regulat vin îmbuteliat?

Nu consum produse alcoolice în general 1
Nu consum vin în general (vezi întrebarea 1.3) 2
Consum numai vin de casă (vezi întrebarea 1.4) 3
1.3. Ce fel de produse alcoolice consumaţi în mod regulat? (mai multe variante de răspuns)
Vodca 1
Coniac/Brandy 2
Şampanie 3
Bere 4
Alte produse (wiskey, lichior, etc) 5
1.4. Consumaţi numai vin de casă pentru că:

Nu pot sa-mi permit vin de la magazin sau restaurant 1
Am încredere mai mare în vinul propriu şi prin urmare 2
prefer să mă ocup singur cu producerea vinului
1.5. Cât de des consumaţi vin îmbuteliat?

O dată pe zi 1
2-3 ori pe săptămână 2
O dată pe săptămână 3
O dată în două săptămâni 4
O dată în lună 5
Mai rar 6
1.6. Unde consumaţi cel mai frecvent vin?

Acasă 1
La restaurant/cafenea 2
La prieteni, cunoscuţi, colegi 3
Altele, specificaţi……….. 4
1.7. Unde procuraţi vin îmbuteliat?

Magazin de cartier 1 %
Supermarket (Green Hills, Fidesco, Nr.1) 2 %
Metro – Cash & Carry 3 %
Altele, specificaţi….. 4 %
1.8. Indicaţi, vă rog, frecvenţa procurării vinului?

Săptămânal 1
Lunar 2
Mai rar de o lună 3
1.9. Care sunt ocaziile procurării vinului (mai multe variante de răspuns)
Consum personal 1
Zile de naştere 2
Sărbători calendaristice (Anul Nou, Crăciun, Paşti..) 3
Vizite de familie, picnicuri, etc. 4
Altele, specificaţi…. 5
Anexe 99
1.10. În caz dacă aţi dori să procuraţi ca cadou o sticlă de vin îmbuteliat, aţi avea în vedere
O doamnă/domnişoară 1
Un domn 2
Nu contează 3
1.11. Cine ia decizia referitor la procurarea vinului?

Soţia/Prietena 1
Soţul/Prietenul 2
Ambii în egală măsură 3
1.12. Vinul îmbuteliat este un produs mai mult pentru femei sau bărbaţi?
Femei 1
Bărbaţi 2
Ambele genuri 3
1.13. În ce perioadă a anului procuraţi mai des vin?

Iarna 1
Toamna 2
Primăvara şi vara 3
La fel în toate anotimpurile 4
2. Preferinţele consumatorilor
2.1. Ca culoare, ce fel de vinuri preferaţi DVS?

Alb %
Roşu %
Roz %
Toate, în egală măsură %
2.2. a) Ca gust, ce fel de vinuri preferaţi DVS?

Sec %
Demisec %
Demidulce %
Desert %
Toate, în egală măsură %
b) Ca soi sau tip, ce fel de vinuri preferaţi DVS? (mai multe variante de răspuns)
Pinot Gris 1 Cabernet Sauvignon 7
Aligote 2 Cagor 8
Chardonnay 3 Altele, specificaţi…. 9
Muscat 4 a)
Sauvignon Blanc 5 b)
Merlot 6 c)
2.3. Preferaţi vin de producţie locală sau de import?

Producţie locală %
De import %
2.4. Care sunt primele mărci de vin îmbuteliat ce vă trec prin minte?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________
2.5. Enumeraţi mărcile de vin îmbuteliat pe care le preferaţi DVS?

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________
Anexe 100
3. Ambalaj
3.1. Ce fel de ambalaj de vin preferaţi? (mai multe variante de răspuns)
Butelie din sticlă 1
Butelie PET 2
Bag in box (cutie) 3
Indiferent 4
3.2. Ce tip de dop consideraţi potrivit pentru o sticlă de vin?
Plută 1
Plastic 2
3.3. Pentru DVS, ar fi cel mai comod ca o sticlă/cutie să conţină (mai multe variante de răspuns)
0,75 l 1l 2l 5l 10 l Altele, specificaţi…..
Butelie sticlă
Butelie PET
Bag in Box (cutie)
3.4. Ce informaţie aţi dori să găsiţi pe eticheta de pe sticlă? (mai multe variante de răspuns)
Detalii despre producător 1
Detalii despre produs 2
Valabilitatea 3
Altele, specificaţi…….. 4
3.5. În ce limbă aţi prefera să fie expusă informaţia pe ambalaj (mai multe variante de răspuns)?
Româna 1
Rusa 2
Engleza 3
Toate 4
4. Criterii de alegere a vinului

4.1. Indicaţi criteriile de bază la alegerea vinului, marcând de la 1 (max) la 4 (min) în funcţie de importanţa
acestora pentru DVS
foarte important mai putin neimportant
important important
Preţ 1 2 3 4
Ambalaj 1 2 3 4
Marca 1 2 3 4
Recomandări cunoscuţi 1 2 3 4
Publicitate 1 2 3 4
Promovări/oferte 1 2 3 4
Altele, precizaţi…….. 1 2 3 4
5. Publicitate
5.1. Care din următoarele tehnici promoţionale/comerciale vă par cele mai convingătoare (alegeţi
primele 3 tehnici, în ordinea importanţei) pentru un producător de vin?
Spoturi publicitare TV
Campanii publicitare radio
Panouri stradale
Campanii publicitare în presă
Sponsorizări ale unor evenimente
Oferte speciale (reduceri de preţ, 3 sticle la preţ de 2 etc.)
Campanii de distribuţie de mostre
Concursuri cu premii
Altele, precizaţi…
Anexe 101
6. Profilul consumatorului
6.1. Vârsta
18-25 1
26-35 2
36-45 3
Peste 45 ani 4
6.2. Sex
Masculin 1
Feminin 2
6.3. Studiile
Medii 1
Superioare 2
6.4 Care este venitul mediu lunar per membru de familie?

Sub 1500 MDL 1
1500-2500 MDL 2
2500-3500 MDL 3
Peste 3500 MDL 4
Anexe 102
Anexa 2: Chestionar pentru colectarea datelor calitative

Operator __________________
1. Numele, funcţia persoanei intervievate ____________________________________
2. Tip magazin/restaurant______________________________
3. Suprafaţa m2 _____________________________________
4. Zona (centrală, periferie) __________________________________________
5. Sortimentul de produse alcoolice comercializate în reţea

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________
6. Ponderea vinurilor în totalul vânzărilor de produse

alcoolice___________________________________
7. Volumul de vinuri vândut anul

trecut______________________________________________________
8. Asortimentul de vinuri comercializate în magazin/restaurant în prezent
Vin, tip Producător
9. Care sunt cele mai solicitate branduri?

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________
10. Cât de importante sunt pentru DVS următoarele caracteristici ale produsului?
Foarte important Important Mai puţin Neimportant
important
Calitatea 1 2 3 4
Ambalajul 1 2 3 4
Eticheta 1 2 3 4
Preţul 1 2 3 4
Profitabilitatea 1 2 3 4
Asortimentul 1 2 3 4
Cererea de 1 2 3 4
piaţă la acest
produs
Anexe 103
11. Care sunt condiţii de colaborare cu magazinul/restaurantul DVS?

Frecvenţa livrărilor Mărimea unei livrări Condiţii de plată
12. Cât de important este vinul în asortimentul de produse vândute?

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________
13. De unde procuraţi vinurile? (producător,distribuitor) _____________________________________
14. Din experienţa DVS, care este marja medie practicată de distribuitori în prezent?
__________________
15. Care este marja medie aplicată la vinuri de detailişti? ________________________
16. Care este marja medie aplicată la vinuri în sectorul HoReCa? ________________________
17. Cu cine negociaţi acţiunile de promovare a vinului?

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________
18. Ce recomandări aţi avea pentru un producător local, care doreşte să-şi comercializeze producţia
prin intermediul DVS?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________
Anexe 104
Anexa 3: Ghid de moderare

Focus grupuri pentru determinarea preferinţelor în materie de vinuri
Introducere – circa 3 minute
Bună ziua. Bine aţi venit la această discuţie în grup, pe parcursul căreia vom discuta despre preferinţele
dumneavoastră în materie de vinuri. Vom discuta despre tipurile de vin ce va plac, despre ambalaj,
preţuri şi altele. În calitate de reprezentanţi ai publicului la care ne orientăm, opiniile fiecăruia dintre
participanţii de astăzi sunt de mare importanţă pentru studiul în cauză.
Numele meu este _________________ şi voi modera discuţia de azi, care va dura circa o oră – o oră
jumătate. Ţin să intenţionez că ne interesează părerea dumneavoastră sinceră, nu e nevoie să încercaţi
să fiţi amabili şi să lăudaţi aspecte care în realitate nu vă convin. Aici nu există răspunsuri greşite şi
răspunsuri corecte. Colega mea________________ va lua notiţe şi ne va ajuta în buna desfăşurare a
discuţiei.
Stabilirea regulilor de comportament – circa 5 minute
• Confidenţialitate
Întrunirea de astăzi va fi înregistrată cu o cameră video. Înregistrarea are scopul să ne ajute la analiza
răspunsurilor dumneavoastră. Astfel, eu nu voi fi nevoită acum să înscriu toate răspunsurile
dumneavoastră, şi economisim timp. Vreau să vă asigur că înregistrarea video va fi văzută doar în cadrul
companiei de cercetare şi în cadrul companiei beneficiarului studiului. Pe durata discuţiei, vom folosi
prenumele participanţilor. Numele de familie nu va fi anunţat şi nu va apărea nici în raportul final. Astfel,
toate răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale.
• Norme de conduită
Când ne adresam unul altuia, folosim prenumele.
Toţi participanţii vorbesc pe rând şi respectă părerea celuilalt. Nu e nevoie să cereţi voie ca să vorbiţi, dar
în acelaşi timp nu întrerupeţi un alt participant.
Totuşi, rog să nu vă supăraţi dacă eu am să opresc pe cineva. Voi face asta doar în cazul în care deja
toata lumea a înţeles opinia participantului, şi e timpul să trecem la altcineva, pentru a afla şi alte păreri.
Prezentarea participanţilor – circa 5-10 minute
Vreau să vă spun că toţi participanţii de azi sunt …(se pune accent pe caracteristicele comune, de
exemplu bărbaţi, cu vârsta de peste 18 ani, consumatori de vin) Propun acum ca fiecare să se prezinte
succint. Ce vârstă aveţi, unde locuiţi, din câţi membri este alcătuită familia dumneavoastră, ce activităţi
aveţi etc.
Stimularea exprimării ideilor spontane
Scopul întâlnirii de azi este să aflăm preferinţele Dvs. faţă de vin, aspectele care vă atrag cel mai mult la
o marcă de vin. Vom analiza aşa aspecte cum sunt frecvenţa şi ocaziile de procurare a vinului îmbuteliat,
preferinţele faţă de un anumit tip de vin şi preţ. Totodată, vom analiza anumite caracteristici pe care ar
trebui să le posede o marcă de vin, şi anume tipul de ambalaj, informaţia de pe etichetă, culori etc.
Acum să discutăm în detaliu fiecare aspect.
Modele de consum - circa 15 minute
Spuneţi-mi, vă rog, Dvs consumaţi în mod regulat vin îmbuteliat? Cât de des?
Dar cât de des cumpăraţi vin îmbuteliat?
La ce ocazii procuraţi vin îmbuteliat?
Cine procură mai des vin îmbuteliat în familia Dvs? De ce?
Anexe 105
De unde obişnuiţi să procuraţi acest produs?

Consideraţi că vinul este mai mult o băutură pentru bărbaţi sau femei?
Presupunem că doriţi să faceţi drept cadou o sticlă de vin îmbuteliat. Cui este adresat acest cadou?
Preferinţe - circa 15 minute
Ce tip de vin preferaţi mai mult? (sec, demisec, demidulce, desert)

Aveţi şi vreo preferinţă faţă de culoarea vinului? (alb, roz, roşu)
Dar de tipul vinului? (Aligote, Cagor, Merlot etc)
Preferaţi o anumită marcă de vin? Ce vă face să procuraţi vinul sub acest brand?
Când mergeţi la magazin, ştiţi exact ce vin veţi cumpăra sau decideţi pe loc? Cum alegeţi vinul îmbuteliat
pe care îl procuraţi (calitate, marcă, producător, obişnuinţă, preţ, recomandările cunoscuţilor etc.)?
Testarea vinului – 20 min
Vă rog, să numiţi în ordinea descrescătore trei mostre de vin ce v-au plăcut mai mult.
Descrieţi vinurile ce v-au plăcut mai mult.
Numiţi, vă rod, în ordinea descrescătoare vinurile ce v-au plăcut cel mai puţin.
De ce nu v-au plăcut aceste produse?
Numiţi, vă rog, mostrele de vin pe care a-ţi procura pentru consumul personal.
Numiţi vinurile pe care a-ţi procura pentru o doamnă.
Numiţi vinurile pe care a-ţi procura pentru un bărbat.
Preţ - circa 10 minute
Ce preţ aţi fi de acord să oferiţi DVS pentru o sticlă de vin îmbuteliat pentru consum curent? Dar pentru
ocazii speciale, ce preţ vi se pare acceptabil?
Ambalajul vinului - circa 10 minute
Acum, să discutăm despre ambalajul vinului.

La ce fel de ambalaj de vin DVS daţi preferinţă? (butelie în sticlă, butelie PET, cutie)
Ce cantitate de vin v-ar fi mai comod ca să conţină o sticlă/cutie de vin? (0,75 l, 1 l, 2 l etc)
Ce informaţii aţi dori să găsiţi pe eticheta de pe sticlă? În ce limbă ar trebui să fie expusă informaţia?
Ce ambalaj de vin s-a întipărit cel mai mult în mintea DVS?
Promovarea vinului îmbuteliat - circa 10 minute
Cât priveşte reclama/publicitatea vinului îmbuteliat, ce metode v-ar convinge să procuraţi vin îmbuteliat?
Ce spoturi publicitare despre vin vi s-a memorizat cel mai mult? Poate vă aduceţi aminte de alte forme de
promovare a vinului?
Concluzii - 5 minute
Am vorbit pe parcursul unui ore şi ceva despre consumul de vin şi despre preferinţele Dvs. faţă de vin. Să
vedem la ce rezultate am ajuns (……………………). Mai aveţi alte comentarii la acest subiect?

Raport Final PREFERINTELE CONSUMATORILOR PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Final PREFERINTELE CONSUMATORILOR PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Final

PREFERINŢELE CONSUMATORILOR FAŢĂ DE VINUL ÎMBUTELIAT

Figura 1.1: Producţia de vin în 2002-2006, mii dal......................................................................................13

Tabel 1.1: Producţia vinului în 2002-2006, mii dal. .....................................................................................13

Anexa 1: Chestionar pentru colectarea datelor cantitative .........................................................................98

Interviurile cu administratorii magazinelor au demonstrat că băuturile alcoolice de bază ca vodca, vinul şi

i.1 Scopul şi obiectivele

i.2 Metodologia aplicată

i.2.1 Structura cercetării

i.2.2 Eşantionul şi colectarea datelor

Eşantionul şi caracteristicile sale au fost stabilite de către executor cu monitorizarea permanentă a

Segmentarea eşantionul s-a făcut ţinându-se cont de următoarele considerente:

• Chişinău – 20 punte retail şi 10 puncte HORECA

• 1 FG – femei, limba română

i.2.3 Structura chestionarului

Pentru focus grupurile efectuate, au fost pregătite anumite scenarii de moderare.

i.2.5 Analiza datelor

CAPITOLUL 1: PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DE VIN

Tabel 1.1: Producţia vinului în 2002-2006, mii dal.

2002 2003 2004 2005 2006

Figura 1.1: Producţia de vin în 2002-2006, mii dal.

20000 19051 19281

Producţia, mii dal

1.2 Volumul pieţei vinului de casă şi consumul pe cap de locuitor

CAPITOLUL 2: CARACTERISTICILE CONSUMULUI DE VIN ÎMBUTELIAT

Figura 2.1: Descrierea eşantionului, %

Sex, N=800 Bărbaţi; 50% Femei; 50%

Educaţie, N=793 Studii medii; 37% Studii universit.; 63%

Analizând eşantionul în funcţie de educaţie, ar fi de menţionat că majoritatea respondenţilor – 63% - au

2.2. Frecvenţa de consum a vinului îmbuteliat

2.2.1 Caracteristicile generale ale frecvenţei de consum de vin îmbuteliat

Figura 2.2: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, N=800, %

Figura 2.3: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după regiune, N=800, %

Mag. de cartier, N=240 36 64

Figura 2.5: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după vârstă, N=800, %

18-25 ani, N=198 45 55

26-35 ani, N=197 60 40

36-45 ani, N=202 50 50

> 45 ani, N=203 53 47

Figura 2.6: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după gen, N=800, %

Studii medii, N=296 45 55

Studii univer., N=497 56 44

Preferinţele pentru vinul îmbuteliat au o dependenţă directă cu nivelul de venituri al consumatorului.

Figura 2.8: Regularitatea de consum a vinului îmbuteliat, după venit, N=787, %

< 1500 MDL, N=180 43 57

1500-2500 MDL, N=320 51 49

2500-3500 MDL, N=159 59 41

> 3500 MDL, N=128 60 40

2.2.2 Cauzele de consum neregulat a vinului îmbuteliat

Figura 2.9: Motive pentru a nu consuma regulat vin îmbuteliat, N=387, %

Nu consum alcool Nu consum vin Consum doar vin de casă

Mag. de cartier, N=154 14 22 64

18-25 ani, N=112 24 37 39

26-35 ani, N=78 10 31 59

36-45 ani, N=101 14 21 65

> 45 ani, N=96 17 18 65

Studii medii, N=162 15 24 61

Studii univer., N=220 18 30 52

< 1500 MDL, N=103 19 24 57

1500-2500 MDL, N=157 17 24 59

2500-3500 MDL, N=65 12 31 57

> 3500 MDL, N=51 20 39 41

2.2.3 Alte băuturi alcoolice consumate regulat