Ingrijirea Pacientilor Cu Astm Bronsic Edit

CUPRINS
I. INTRODUCERE - ISTORIC........................................2
II. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A
APARATULUI RESPIRATOR........................................3
III. DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE
DESPRE ASTMUL BRONIC........................................9
IV. NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM
BRONIC.........................................................................29
V. BIBLIOGRAFIE SELECTIV.................................5
NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM BRONIC
M!""!#
Cinstete pe doctor cu cinstea ce i se cuvine,
c i pe el l-a fcut DOMNUL
(nelepciunea lui Isus Sirah
37-38 BIBLIA)
I. INTRODUCERE - ISTORIC
Prefacerile ambientale ca urmare a dezvltarii tehnic-industriale !i
a urbaniz"rii au e#pus efective din ce in ce mai mari din ppulaie la factrii
$
de risc pentru s"n"tatea aparatului respiratr% ca pluarea aerului cu particule
!i &aze% cntaminarea cu micr-r&anisme% etc' Schimb"rile
cmprtamentale cncmitente au e#tins !i ali factri de risc% ca
taba&ismul% sedentarismul% a&lmerarea ppulaiei% stresul% alclismul%
plipra&mazia !i mi&raiile' (re!terea duratei medii de via" a dus la m"rirea
pnderii ppuliei v)rstnice% mai succeptibil" la *mbln"viri respiratrii
acute *n md asem"n"tr ppulaiei infantile% !i *n plus la cele crnice'
(e#istena *n macrmediu !i in micrmediul persnal !i familial a
factrilr ne&ativi pentru s"n"tate cu sc"derea rezistenei r&anismului% *n
cndiiile artificializ"rii vieii (succeptibilitate la *mbln"vire ca urmare a
inducerii a unr ni deficiene de rdin imunl&ic% metablic% etc') e#plic"
marea frecven"% *n prezent% a blilr respiratrii'
+rtificializarea *n investi&aia factrilr de risc ai blilr respiratrii%
*n aciunea lr de cele mai multe ri nu izlat" !i specific" au permis
fundamentarea !tiinific" a psibilitailr de reducere a frecvenei !i
&ravitaii acestr bli% aspecte desebit de imprtante% av)ndu-se *n vedere
implicaiile lr medicale'
A$"%&' este entitate clinic" cunscut" cu apr#imativ ,'--- ani
*naintea erei nastre' .umele vine de la cuv)ntul &recesc /astms0 (a &)f)i)'
n 1urul anului ,2-- a fst separat" frm" de astm pulmnar ( brn!ic") !i
frm" de astm cardiac' n ultimii ,3 ani s-au f"cut pr&rese mari *n
cuna!terea etil&iilr astmului brn!ic% *n patfizil&ia% imunl&ia%
clinica !i tratamentul acesteia' (u tate clasific"rile aduse persist" !i ast"zi
multe necunscute *n cuna!terea acestei entit"i'
II. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A
APARATULUI RESPIRATOR
3
+paratul respiratr este frmat din ttalitatea r&anelr care servesc la
efectuarea respiraiei pulmnare4 eliminarea bi#idului de carbn din s)n&e% respectiv
preluarea #i&enului din aerul ambient'
5espiraia cuprinde du" etape fundamentale4 respiratia pulmnara sau
respiratia e#terna asi&urata de aparatul e#piratr si respiratia tisulara sau respiratia interna
care se realizeaza la nivelul celulelr din r&anism' +erul ambiant inspirat a1un&e pana la
nivelul alvelelr pulmnare prin intermediul cailr respiratrii ventilatia pulmnara
fiind realizata prin cntractia muschilr respiratri care pun in miscare tate frmatiunile
implicate in acest prces' 6#i&enul strabate peretele alvelar si al capilarelr
perialvelare% se cmbina cu hem&lbina si a1un&e prin intermediul vaselr san&uine la
celule% unde participa la arderea substantelr ener&etice' 7e altfel respiratia tisulara este
cnsiderata ca fiind prcesul de btinere a ener&iei prin arderea principiilr nutritive'
7i#idul de carbn rezultat din aceste arderi trece in sens pus% in capilarele tisulare% de
unde este transprtat tt pe cale san&uina la nivelul capilarelr perialvelare' 8a acest
nivel el paraseste san&ele% strabate peretele capilarelr si peretele alvelelr pulmnare%
eliminandu-se prin aerul e#pirat'
6#i&enul !i di#idul de carbn str"bat pereii alvelelr pulmnare !i pereii
capilalelr san&uine prin difuziune'
Intr- respiraie linistit" patrund !i ies din plamani 3-- cm
3
de aer' +ceasta
reprezint" volumul respirator curent (9'(')' 7in acesta% ,3- cm
3
cup" c"ile aeriene
superiare !i inferiare !i 33- cm
3
a1un&e la alvele' 9lumul de aer inspirat care nu
a1un&e la alvele se nume!te spaiu mort' 8a sf)r!itul unei inspiraii linistite%
individul mai pate respira frat $3-- cm
3
aer care reprezint" volumul inspirator de
rezerv (9'I'5')' :t a!a% la sf)r!itul unei e#piraii lini!tite% individul mai pate e#pira
frat cantitate de ,3-- cm
3
aer care reprezinta volumul expirator de rezerv (9';'5')'
9lumul curent !i cele dua vlume de rezerv" reprezint" capacitatea vitala (('9') a
pl"m)nului'
9alarea nrmal" a ('9' variaz" *ntre 3--- - <--- cm
3
*n funcie de se# (mai
mic" la femei) !i talie (direct prprinal" cu *nalimea)' (apacitatea vital" reprezint"
vlumul ma#im de aer ce pate fi eliminat din pl"mani printr- e#piraie ma#im" ce
urmeaz" unei inspiraii ma#ime'
8a sf)r!itul unei e#piraii ma#ime mai ram)n *n pl"m)ni ,3-- cm
3
de aer'
+cesta reprezint" vlumul rezidual% ce nu pate fi scs din pl"m)ni dec)t prin *nlcuirea
cu un &az inert (=e)% cu ap"% sau prin clabrarea pl"m)nilr' 7ac" clabram cei di
plamani% cea mai mare parte din vlumul rezidual se elimin" r"m)n)nd numai $-- cm
3
de
aer (aer minimal) care asi&ur" plutirea unui fra&ment de pl"m)n la suprafaa apei' +cesta
este un semn imprtant *n medicina 1udiciara' 8a cpilul n"scut mrt% care deci nu a
respirat% pl"m)nii nu cnin delc aer !i cad la fundul apei (prba decimazei ne&ative)% *n
timp ce la cpilul ce a respirat m"car dat"% fra&mentul de pl"m)n plute!te (prba
dcimazei pzitive)' 9lumul rezidual (9'5') *mpreuna cu ('9' reprezint capacitatea
pulmonar total (('P'I')% iar vlumul rezidual *mpreuna cu vlumul e#piratr de rezerv"
reprezint" capacitatea rezidual" funcinal" (('5'>')' 9alarea ei este de 3--- cm
3
? cre!te
*n inspiraie !i revine *n e#piraie'
+erul ce frmeaz" ('5'>' reprezint" aerul alvelar' ;l se primene!te mereu' (u
fiecare inspiraie p"trund *n alvele 33- cm
3
aer inspirat !i cu fiecare e#piraie p"r"sesc
@
pl"m)nii 33- ml aer alvelar' +cest vlum se amestec" cu cei ,3- cm
3
aer din spaiul
mrt !i frmeaz" aerul e#pirat'
+paratul respiratr este frmat din du" cate&rii de r&ane4
Cile respiratorii - sunt reprezentante de cavitatea nazala% larin&e% trhee !i brnhii?
*naintea cavit"ii nazale este situat" preminen"% nasul? de
asemenea cavit"ii nazale *i sunt ane#ate sinusurile paranazale'
Plmnii - *nvelii *n pleure% la nivelul pl"m)nilr are lc respiraia pulmnar"'
2.(. NASUL
.asul este preminena mediana situat" *n mi1lcul feei? realizeaz" prtecia%la
suprafa"% a cavit"ii nazale'
8imitele re&iunii nazale ale nasului sunt4
- *n sus - scbitura de sub &labela?
- *n 1s - rizntal" dus" imediat sub septul nazal? pe parile laterale !anurile
nas&iene'
.asul are frma unei piramide triun&hiulare cu v)rful *n sus !i cu baza *n 1s%
c"reia i se descriu urmatarele elemente4
- rdcina - situat" sub &labela *n spaiul dintre cele du" sprancene?
- dosul nasului - frmat de cele du" versante sau fee laterale% ce se unesc anterir
*ntr- mar&ine mai ascuita sau mai turtit"% terminat" *n 1s prin v)rf?
- aripile nasului - puternic arcuite care delimiteaz" cele dua n"ri% separate *ntre ele
prin septul membrans al nasului'
.asul este alc"tuit de la suprafa" *nspre prfunzime din patru planuri4 piele,
stratul muscular i scheletul.
2.2. CAVITATEA NAZAL
(avitatea nazal" este situat" *n centrul ma#ilarului superir% deasupra cavit"ii
bucale sub craniul neural% *naintea priunii nazale% a farin&elui !i *ntre cele du" rbite'
(avitatea nazal" este divizat" de septrul nazal *n dua fse nazale'
Fosele nazale sunt dua cridare alun&ite anter-psterir% relativ *nalte !i
turtite lateral' (munic" cu e#terirul printr-un rificiu numit nar'
>iecare fs" nazal" se *mparte *n c)te du" re&iuni4 vestibulul nazal !i fosa
nazal propriu-zis are la r)ndul ei re&iune respiratrie !i alt" lfactrie'
3
2.3. SINUSURILE PARANAZALE
inusurile paranazale sunt patru perechi de cmpartimente pneumatice situate
*n 1urul fselr nazale'
inusul maxilar sau antrul =i&hmare% este cel mai vlumins' +re frma unei
piramide cu trei fee% situat *n crpul ma#ilei? prezint" ca !i acesta4 baz"% un v)rf !i trei
pari'
inusul frontal - este cavitate piramidal"% cu trei perei% baza !i un v)rf' ;ste
situat *n &rsimea slzului sului frntal% la nivelul &labelei !i lateral de ea' Sinusurile
frntale se frmeaz" prin *ndepartarea lamei cmpacte anteriare de lama psteriar" a
slzului'
(ele du" sinusuri frntale sunt desp"rite printr-un sept deviat din planul
medi-sa&ital? ca urmare cele du" sinusuri sunt ine&ale !i asimetrice' A"rirea sinusurilr
frntale variaz" mult4 unele sunt c)t un bb de maz"re% altele *n schimb se pt *ntinde
lateral p)na la prcesul zi&metric al frntalului'
Sinusul frntal se deschide prin canalul nazfrntal *in infundabilul etmidal (*n
apr#' 3-B a cazurilr) sau direct *n meatul mi1lciu (*n restul cazurilr)'
8abirintul etmidal este frmat% de fiecare parte din <-,- cavit"i nere&ulate%
numite celule sau sinusuri etmoidale'
inusul sfenoidal - este cavitate nere&ulat clidal"% situat *n crpul sului
sfenid' ;ste *mparit de un sept *n du" 1um"t"i asimetrice'
2.). LARINGELE
!arin"ele este un r&an tubular care face parte din c"ile respiratrii' ;l este *n
acela!i timp !i r&anul principal al fnaiei'
8arin&ele este situat *n re&iunea anter-median" a &)tului? este fi#at prin
cntinuitatea lui cu farin&ele !i traheea% respectiv prin unirea lui cu sul hiid'
7imensiunile sunt variabile' 8a nul-n"scut larin&ele este mic? cre!te *n ritm
rapid p)n" la v)rsta de 3-@ ani% api lent p)n" la pubertate !i din nu *n ritm rapid p)n" la
v)rsta de $--$3 ani% pentru ambele se#e'
8arin&ele este rtun1it !i scurt la nu-n"scut' 8a adult are frma de piramid"
triun&hiular" trunchiat"% cu baza rientat" *n sus% iar cu baza mic" *n 1s'
8arin&elui i se descriu4 baza mare% baza mic" sau v)rful% dua fee laterale%
fa" psteriar"% mar&ine anteriar" !i du" mar&ini psteriare'
(avitatea larin&elui nu seam"n" cu aspectul e#terir ( de piramid" triun&hiular"
trunchiat") al r&anului' (avitatea ai c"rei perei sunt c"ptu!ii de tunica mucas"% pate
fi cmparat" cu du" p)lnii care se privesc prin v)rfurile lr' Cna v)rfurilr este mai
*n&ust" datrit" prezenei plicelr vcale care predmin" *n cavitatea larin&elui' P)lniile
se l"r&esc *n sus% spre aditusul larin&elui !i *n 1s spre trahee' Cna central" *n&ustat"%
<
limitat" *n sus de pelicele vestibulare !i *n 1s de pelicele vcale% este cavitatea
intermediar" a larin&elui' P)lnia superiara dintre aditusul larin&elui !i pelicele vcale !i
trahee este cavitatea infra&ltic"'
n structura larin&elui se int)lnesc4 scheletul cartila&ins? aparatul de unire a
cartila1elr (articulaiile% aparatul li&amentar !i membrana fibrelastica)% mu!chii? tunica
mucasa !i submucasa? vasele !i nervii'
2.5. TRA*EEA
#raheea este un r&an tisular% care face parte din c"ile respiratrii'
Se *ntinde de la a !asea vertebra cervical"% unde cntinua larin&ele !i p)na la
vertebra a patra tracala% de unde se divide *n cele du" brnhii principale' 8a nu nascut
limitele sunt mdificate4 mar&inea inferiara a vertebrei cervicale a patra !i vertebrele
tracale trei !i patru'
:raheea este situat" *n planul medisa&ital al crpului% *naintea esfa&ului'
:raheea are frma unui tub cilindric cu peretele psterir turtit'
:raheea este frmat" dintr-un schelet fibrcartila&ins (,3-$- de arcuri
cartila&inase elastice)% *nvelit de adventiie !i captu!it de mucas"'
2.+. BRON*IILE PRINCIPALE
Drnhiile principale% dreapta !i stan&a rezult" din bifurcarea traheei la nivelul
celei de a patra vertebre tracice' 7e la ri&ine brnhiile se *ndreapt" lateral !i *n 1s
frm)nd *ntre ele un un&hi de 73-83E' 7up" ce a1un& la hilul pl"m)nilr% brnhiile
principale se ramific" intrapulmnar% frm)nd arbrizaie b&at"' +t)t cele du"
brnhii principale situate e#trapulmnar c)t !i arbrizaiile lr intrapulmnare% fac parte
din c"ile respiratrii' ;le asi&ur" ventilaia pulmnar"'
>rma e#teriar" a branhiilr principale este asemanatare cu cea a traheei?
brnhiile sunt *nsa mai scurte !i mai subiri'
Drnhia dreapta este mai scurta ($3-3- mm) dec)t cea stan&" (@--3- mm)'
Drnhia dreapt" este mai vluminas" (cu diametrul de circa ,3 mm) dec)t cea
stan&" (cu diametrul de circa ,- mm)'
Drnhia principal" alcatuie!te *mpreuna cu artera pulmnar"% cele dua vene
pulmnare% arterele brnhice% venele brnhice% limfaticele% fibrele ple#ului (nervs)
pulmnar !i cu elementele de esut cn1unctiv' 5"dacin" pl"m)nului sau pediculului
pulmnar'
7
Structura brnhiilr principale este aceea!i cu cea a traheei% dar numarul
cartila1elr difer"4 branhia st)n&" cnine 2-,$ cartila1e% iar cea dreapt" numai <-7' 7e
asemenea% inelele cartila&inase sunt mai subiri dec)t cele ale traheei'
2.. PLM,NII
Pl"m)nii sunt r&anele principale ale respiraiei' Sunt *n num"r de di4 unul
drept% altul st)n&' 8a nivelul pl"m)nilr are lc schimbul alvelar de &aze'
Pl"m)nii sunt cninui *n cele du" serase pleurale% cmplet separate *ntre ele'
Serasele pleurale !i pl"m)nii% separai prin mediastin% sunt situai la randul lr% *n
cavitatea tracic"'
ntre pl"m)ni% pleurele pulmnare !i pereii cavit"ii tracelui se stabilesc relaii
reciprce% prin care se asi&ur" mecanic" respiratrie'
7imensiunile !i &reutatea pl"m)nilr variaz" cu v)rsta% se#ul% individul% *n
e#piraie sau *n inspiraie'
(apacitatea ttala% adic" cantitatea ma#im" de aer pe care cnin cei di
pl"m)ni% este *n medie de @3-- - 3--- cm'
(nsistena pl"m)nilr este male% spn&ias" !i farte elastic"' 8a na!tere
pl"m)nii au cularea r!ie% iar dup" primele respiraii rz"' 8a aduli cularea pl"m)nilr
devine cenu!ie !i prezint" depzite ne&riciase'
(ei di pl"m)ni% suspendai prin pediculii lr% pt fi cmparai cu du" 1um"t"i
ale unui cn t"iat de la v)rf spre baz"'
>iecare pl"m)n prezint" baz"% un varf% du" fee !i du" mar&ini'
Pe feele pl"m)nilr se *ntalnesc fisuri sau scizuri ad)nci% care divid r&anul *n
lbi'
8a pl"m)nul st)n& se *ntalne!te scizur" sau fisur" blic" ce divide pl"m)nul
st)n& *n di lbi4 superior !i inferior'
8a pl"m)nul drept se *ntalnesc du" fisuri% blic" !i rizntal" ce separ
pl"m)nul drept *n trei lbi4 superior% mi$lociu !i inferior'
Pediculii pulmnari drept !i st)n& sunt alc"tuii din brnhia principal"% artera
pulmnar"% du" vene pulmnare% arterele brnhice% venele brnhice% limfatice% fibrele
ple#ului (nervs) pulmnar !i de esut cn1unctiv mediastinal'
Pl"m)nii sunt cnstituii *n felul urm"tr4
- Componenta bronhial - care se arbrizeaz" *n ramificaii din ce *n ce mai mici !i
are rl *n cnducerea aerului p)n" la nivelul parenchimului pulmnar'
- Componenta parenchimoas - reprezentat" de ttalitatea acinilr% cu rl *n
realizarea schimburilr respiratrii pulmnare'
- trama - care delimiteaz" !i une!te celelalte cmpnente ale pl"m)nilr'
2.-. ACINUL
8
+cinul este unitatea mrffuncinal" a pl"m)nului'
Drnhiile respiratrii' mpreun" cu frmaiunile derivate din ele (ducte
alvelare% saculei alvelari !i alvele pulmnare) frmeaz" acinii pulmnari'
2.9. PLEURELE
Pleurele sunt du" membrane serase care *nvelesc pl"m)nii' (ele du" pleure%
drepta !i st)n&a% nu cmunic" *ntre ele% fiind separate prin mediastin' >iecare pleur"
este frmat" la randul ei din du" lame sau fie4 foia visceral !i foia parietal'
+ceste du" fie delimiteaz" *ntre ele% de fiecare parte% cate cavitate numit"
cavitate pleural' +ceasta este cavitate virtual"% care devine real" numai atunci
c)nd *n ea apare aerul sau unele rev"rsate patl&ice (lichid sers% s)n&e% puri)'
Pleurele sunt membrane serase frmate dintr-un strat reticunelastic% acperit
de patur" de celule mezteliale'
III. DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE
DESPRE ASTMUL BRONIC
3.. D!"#N#$#!
+stmul brnsic este bal" a c"ilr respiratrii caracterizat" prin
hiperactivitatea brn!ic" la cntactul cu substane sau stimuli diferii ap"r)nd la subieci
cu anumit" predispziie cnstituinal" !i manifest)ndu-se clinic prin dispnee par#ist"
!i Fheezin&'
3.%. !&#D!M#OLO'#!
2
+stmul brnsic este bal" respiratrie frecvent" *n ma1ritatea "rilr
dezvltate !i industrializate' (ifrele de prevalen" sunt dependente de metdele de
dia&nstic (chestinar dia&nstic% Fheezin& dia&nsticat clinic% teste de hiperreactivitate
brn!ic" etc')% dar &lbal prevalenta cumulata este *n 1ur de 3-<B' ;#ist" mari variaii de
prevalen" *n raprt cu v)rsta% aria &e&rafic"% mediu de via" !i munc"'
+stmul este mai frecvent *n cpilarie% !i aprape 7-,-B din cpii fac unul sau
mai multe accese de astm' 7e!i aprape G din cazurile de astm debuteaz" *n cpilarie
aprape 3-B din acestea se remit cmplet la pubertate sau adlescen"' Aa1ritatea
cazurilr de +'D' *ncep *naintea v)rstei de @- de ani% dar e#ist" numerase cazuri de astm
cu debut tardiv (dup" 3- de ani)'
5ata mrtalit"ii *n astm este apreciat" *n prezent *ntre $ !i @ cazuri la ,--'---
ppulaie pe an'
3.3. !(#OLO'#!
+stmul este bal" heter&en"% at)t sub aspect clinic% dar mai ales sub aspectul
factrilr etil&ici !i a mecanismelr pat&enice'
+stmul aler&ic este frma de bal" *n care factrul declan!ant (tri&er) este un
aler&en% inhalat% care prduce astm printr-un mecanism imunl&ic' +desea acest tip de
astm% survine la persanele atpice'
+tpia reprezint" tendina de a dezvlta anticrpi la aler&enii din mediu printr-
sensibilizare natural"% *n care calea de intrare a aler&enului este mucasa' +tpia are
baza &enetic"% dar factrii de mediu pt fi relevani' Prevalena atpiei *n ppulaia
&eneral" este de apr#imativ 3--@-B% dar numai G din persanele atpice au atpie
simptmatic" (urticarie% rinit"% eczem" infantil") !i numai , din < persane atpice
dezvlt" un astm' +prape 2-B din cpii cu astm sunt atpici !i multi din astmatici nu
sunt atpici' +stmul aler&ic (e#trinsec)% are un debut precce - *n cpilarie sau sub 33 de
ani - !i se asciaz" cu istricul persnal !iHsau familial de bli aler&ice (astm% urticarie%
eczem"% etc')? accesele pt fi declan!ate la testare prin anti&enul specific inhalat% reaciile
cutante la in1ectarea intradermic" de aler&en fiind intens pzitive'
+stmul nnaler&ic este mai &reu de definit sub aspect etil&ic !i pat&enic' ;l
cuprinde acele frme de astm% *n care baza imunl&ic" lipse!te sau are pndere cu
ttul secundar" pe primul plan trec)nd mecanismele neur&ene' ;vident c" factrii clinici
!i bil&ici prezeni *n astmul aler&ic lipsesc? debutul blii tinde s" fie dup" 3--33 ani?
istricul persnal !iHsau familial nu identific" elemente de aler&ie? nivelele serice de I&;
sunt nrmale !i testele cutanate ne&ative' >actrii declan!ai ai acceselr astmatice sunt
variai % dar cel mai adesea infeciile virale ale c"ilr respiratrii superiare se &"sesc *n
primul plan% urmate de e#punerea la pluani atmsferici sau prfesinali' +stmul
nnaler&ic (intrinsec) este adesea &reu de separat sub aspect etipat&enic de cel aler&ic'
,-
%iperractivitatea bronic. ;lementul cmun al tuturr frmelr de astm *l
reprezint" reactivitatea brn!ic" (=5D) la multitudine de stimuli -aler&ici !i nnaler&ici
- (hiperractivitatea nespecific")' ;a pate fi definit" ca un r"spuns brnhcnstrictr
imprtant la un mare num"r de stimuli nespecifici% care nu au nici un efect sau un efect
minim la persanele nrmale' +cesti stimuli pt fi aler&ene% substane cu aciune
parasimpatmimetic" (acetilchlina% methachlina)% mediatri celulari (histamina%
leuctriene etc')% prduse chimice ((6
$
% zn)% efrt fizic intens% hiperventilaie% inhalare
de aer rece% etc' '
8a persane nrmale% e#ist" u!ar" variaie ziua-naptea a reactivit"ii
brn!ice? la astmatici% variaiile circadiene ale acesteia sunt imprtante% e#plic)nd
tulbur"rile respiratrii mai frecvente !i mai severe *n timpul npii !i dimineaa la sculare'
=5D% pate fi masurat" prin teste de prvcare cu histamina% acetilchlin" sau
metachlin"' Se pate m"sura pra&ul de reactivitate la histamin" sau la metachlin"%
urm"rindu-se dza de dr& (de re&ul" mai mic" de 8 ml) la care scade 9;AS sau >;9I
cu peste $-B fa" de valarea de baz"' 7e bicei se cnstruiesc curbe dz" - raspuns care
furnizeaz" at)t pra&ul de reactivitate c)t !i panta de raspuns la a&entul brnhcnstrictr'
=iperreactivitatea brn!ic"% cnstant" la astmatici% nu este suficient" pentru a
defini astmul brn!ic' ;a pate fi prezent" la unele rude ale astmaticilr% la unele
persane atpice asimptmatice sau cu rinit" aler&ic"' 8a acestea% &radul =5D este fie
prea mic% fie lipsesc factrii declan!ani e#terni% care fac psibil" apariia astmului'
=5D tranzitrie% *n afar" de +'D'% se re&ase!te dup" infecii respiratrii virale la
cpii !i la parte din blnavii cu brn!it" crnic" *n periada de acutizare? *n astmul
brn!ic =5D este permanent" - ceea ce permite dia&nsticul pzitiv prin teste de
prvcare a astmului *n periada dintre accese% dar &radul s"u se creleaz" cu severitatea
astmului'
+pariia acceselr de +'D' presupune =5D% aceasta cnstituind un mecanism
patl&ic primar' =5D se asciaz" cu inflamaia c"ilr aeriene !i evlueaz"% *n bun"
parte% paralel cu ea' >actrii declan!ani (tri&&eri) ai accesului astmatic% prvaca
simptme astmatice% numai *n cndiiile unei =5D permanente dar cu variaii de
ma&nitudine' :ri&&erii care prduc accesle astmatice% pt fi aler&ici !iHsau nnaler&ici%
pentru c" =5D este nespecific"% !i numai *n cazuri rare este specific" (de e#' astmul
aspirinic)'
Factorul "enetic. +stmul are prevalen" crescut" la rudele pacienilr atpici
sau c)nd ambii p"rini sau numai unul sunt astmatici'
Studiile la &emeni% au ar"tat influen" &enetic" semnificativ" asupra
prevalenei astmului !i 5D% *n special pentru &emenii mnzi&i'
Factorii care provoac accesele astmatice
+ccesele de astm brnsic survin frecvent pe un teren atpic% *n cndiiile unei
=5D' >actrii care declan!eaz" crizele de astm% pt fi unici sau multipli pentru fiecare
blnav !i identificarea lr este esenial" pentru tratamentul blii' >actrii care
declan!eaz" sau prvac" crizele de astm sunt diferii de factrii etil&ici care au iniiat
bala !i care adesea r"m)n necunscui'
Factorii aler"iei
,,
Praful de camer" sau de cas"% *n care anti&enul ma1r este cnstituit de unele
specii de acarieni (7ermatpha&iles pternIssinus)'
Plenurile sunt cauza principal" a manifest"rilr aler&ice sezniere !i adesea a
astmului seznier' +ler&ia la plenuri se manifest" mai frecvent prin rinit"% cn1unctivit"
!i lacrimare% urmate sau nu de accese astmatice' +ler&enele plenice difer" esenial de la
re&iune &e&rafic" la alta% precum !i *n raprt cu seznul (predmin" primavara)% *n
cadrul aceleea!i re&iuni' ;#ist" mare varietate de plenuri *n raprt cu tipul entmfil
(plenuri vehiculate de insecte) sau anemfil (plenuri transprtate de v)nt) al peniz"rii'
Sprii de muce&aiuri sau fun&i pt prduce accese astmatice dar !i alte
manifest"ri respiratrii prin hipersensibilizare% ca de e#' +lvelita aler&ic" e#trinsec" sau
micza brnhpulmnar" aler&ic"'
Aa1ritatea fun&ilr sunt parazii sau saprfii pe ve&etale% sl% te#tile sau
diverse substane r&anice? ei predmin" *n diferite macr !i micrclimate% *n raprt cu
substratul dispnibil' Sprii de fun&i sunt eliberai *n mare cantitate *n atmsfera sau *n
mediul *ncaperilr umede sau incmplet aerate' 7iametrul unic al sprilr !i mai ales
*nc"rc"tura lr anti&enica% mult mai mic"% e#plic" de ce aler&ia fun&ic" este mai puin
frecvent" decat cea la plenuri' Speciile de fun&i care pt fi crelate cu accesele astmatice
sunt mai frecvent de tip +sper&illus% !i mai rar Penicillium !i >usarium' +stmul prin spri
de fun&i de bicei nu se *nse!te de rinit"% pate fi seznier !i este declan!at *n cndiii
speciale de lc'
+ler&enii dmestici sunt adesea factri declan!ani ai acceselr astmatice'
Sensibilizarea se prduce dup" un cntact re&ulat% *n mediul dmestic cu animalele de
cas" sau curte (pisica% c)ine% cal% cbai% hamster) sau cu p"s"ri' Sensibilizarea este indus"
de prteine din de1ecii sau fanere animale !i pate fi e#primat" clinic la cntactul% de e#'
cu un animal% prin rinit"% cn1unctivit" !i astm'
+limentele% b"uturile !i medicamentele% pt prvca astm% prin mecanisme de
sensibilizare aler&ic" - mediate prin I&;% dar !i prin mecanisme nealer&ice' ;le ar fi
respnsabile de apr#imativ ,-B din cazuri% e#cept)ndu-se situaiile de sensibilizare la
aspirina care sunt mult mai numerase'
+limentele cel mai des incriminate sunt laptele (la cpil)% u"lele% pe!tele%
crustaceele% cerealele% fructele% arahidele' Sensibilizarea se prduce ca rezultat al
pincitzei mleculelr de prteine anti&enice de c"tre celulele mucasei intestinale !i
inducerea unui r"spuns imun'
Jnele aditive alimentare ca benzat metabusulfit de .a si K% anti#idani%
tartazina (clrant lar& flsit) pt prvca astm printr-un mecanism nnaler&ic'
+stmul prdus de unele medicamente !i *n special% astmul aspirinic !i prin alte
antiinflamatare nnsteridiene% reprezint" frme speciale de bal"% sub aspect pat&enic
!i clinic% cu e#tensie rearcabil"'
Factorii infecioi - relaiile *ntre infecia acut" de c"i respiratrii superiare
(I+(5) !i astm sunt sub bservaie clinic" curent"' +stmul prdus de infecii acute
respiratrii este denumit adesea !i astm infecis'
Infeciile acute de c"i respiratrii superiare se re&"sesc frecvent la baza
precipit"rii crizelr astmatice sau chiar a st"rii de rau astmatic la aduli' 8a cpii% *n
special la cei sub 3 ani sau cu istric familial la bli aler&ice% I+(5 virale pt declansa
primul acces de astm sau dac" infeciile sunt repetate% s" cnstituie un factr cauzal al
astmului brn!ic% ap"rut mai t)rziu *n timpul vieii'
,$
Infeciile virale cu virusul influenza% rinvirusuri% adenvirusuri% virusul
sincitial respiratr (*n special la cpii)% precum !i in1eciile cu AIcplasma pneumniae
sunt implicate *n ma1ritatea atacurilr astmatice prduse prin infecii respiratrii'
Infecia cu bacterii pi&ene (pneumcc =aemphilus% etc') care prduc pneumpatii
acute% rareri prduc !i e#acerbare a astmului% de!i astfel de infecii se pt suprapune
adesea celr prduse de virusuri cu trpism respiratr'
Factorii profesionali, ocupaionali
+stmul pate fi prvcat prin factri prfesinali' Simptmele *ncep dup" luni
sau ani de activit"i prfesinale% desf"!urate *ntr-un lc de munc" anumit sau *ntr-un
prces tehnl&ic specific' Sunt *n parte precizai a&eni de ri&ine animal"% ve&etal"% sau
chimic"% implicati *n prducerea astmului% precum !i prfesiunile predispuse'
C.&/0 10 .$"% !2&3.45!6.'
A706"
O2&3.450
Pisici% c)ini% cai
Lareci% !blani% hamsteri
Prumbei% pui
(ereale
;nzime prtelitice
Isciani
Platina% crm% nichel% cbalt
(lrani
Aedicamente (penicilin"% tetraciclin"%
cefalsprine etc')
9eterinari
8abrani
>ermieri
>ermieri
8ucr"tri *n industria de deter&eni
9psitri% lucratri *n
industria de materiale
plastice
8ucr"tri *n industria de
prfil
8ucr"tri *n industria de
prfil
+stmul prfesinal pate fi indus prin mecanisme aler&ice !i nn aler&ice'
+ler&enele sunt cnstituite de prteine sau &licprteine de ri&ine animal" sau ve&etal"'
;le induc reacie imunl&ica care pate fi imediat" sau tardiv"' Jneri materialele
,3
inhalate prduc eliberare direct" de substane brnhcnstrictare (e#' Isciani)% *n alte
cazuri *ns"% substanele inhalateiritante% stimuleaz" direct sau refle# brnhmtricitatea'
+stmul prfesinal trebuie difereniat de iratibilitatea brn!ic" nespecific"
prdus" de factri t#ici% pulberi% praf sau substane iritante% care se &asesc la lcul de
munc"' +ce!ti factri pt a&rava *nsa cndiia respiratrie a unei persane astmatice'
;frtul fizic pate prduce accese de astm% *n &eneral 3-,- minute dupa *ncetare
efrtului' +stmul de efrt trebuie desebit de dispneea blnavilr cardiaci sau pulmnari
care dezvlt" dispnee *n timpul efrtului' :ipic% dup" un efrt fizic susinut 3-8 minute
(de e#' aler&at) se prduce sc"dere de peste $-B a unr indici spirmetrici (9;AS) cu
ma#imum imediat dup" *ncetarea efrtului !i care dispare dup" 3--<- minute' 5"spunsul
brnhcnstrictr este clerat cu intensitatea efrtului !i &radul hiperventilaiei' 7up"
atacul astmatic prdus de efrt% e#ist" periada de $-@ re *n care repetarea efrtului
induce efecte astmatice mult mai mici' +stmul se prduce *n special *n cndiii de
hiperventilaie *ntr-un mediu cu aer rece !i uscat !i uneri dup" inhalarea de sluii
hipertnice nebulizate' n aceste cndiii se realizeaz" prbabil pierdere de caldur" la
nivelul mucasei brn!ice sau mdificare de smlaritate care sunt urmate de eliberare
de substane brnhcnstrictare sau de refle# ve&al brnhcnstrictr' ;liberarea de
mediatri !i prducerea accesului astmatic pt fi preventive de administrarea prfilactic"
de crm&licat disdic'
;frt fizic - hiperventilaie
Pierdere de caldur"
*n c"ile aeriene
cre!tere p= lcal
;lib' de histamina Stimulare receptri
din mastcite va&ali
+li mediatri
Drnhcnstricie
,@
S280%. - %02.65$%0'0 .$"%&'&5 561&$ 10 09!:"
+stmul indus de efrt se pate *ntalni *n special la tineri ca frm" izlat" sau
unic" de astm% adesea *nsa efrtul ca factr inductr ce#ist" la un astmatic cu ali factri
care prvac" crize astmatice'
>actrii psihl&ici pt fi prezeni *n e#acerbarea acceselr astmatice !i% de
e#cepie% din cauza severit"ii crizelr de astm% sau au structur" psihic" dminat" de
an#ietate' Jneri factrii psiheminali pt fi elemente ma1re *n etil&ia unui astm
intratabil' Su&estia pate avea efecte imprtante *n mdificarea reaciilr astmatice faa
de diver!i factri declan!ani !i aceasta trebuie flsit" de medic sau psihl&% ca un
element suplimentar al terapiei'
>actrii psiheminali acineaz" prin intermediul sistemului nervs autnm
asupra reactivit"ii brn!ice% declan!)nd crizele astmatice' Jneri hiperventilaia indusa
de an#ietate% pate fi respnsabi"a de reaciile astmatice'
+li numersi factri pt declan!a crize de astm% *n cndiii bine definite4
.; Pluarea atmsferic" !i mai ales variaiile imprtante ale acesteia% cu periade
de sm&% se pate &"si la ri&inea unr /epidemii de astm0 (e#emple *n znele +thene%
8s +n&eles)' Pluarea ar acina mai puin prin pulberi% praf% c)t mai ales prin cninutul
&azs al s"u' 7i#idul de sulf (S6
$
)% di#idul de azt (.6
$
)% znul% ali #idani% sunt
a&enii cei mai imprtani ai plu"rii sub aspectul e#acerb"rii astmului'
&
'
produce(
- la persanele nrmale% brnhcnstricie care nu are semnificaie clinic"?
- la persanele cu astm% brnhcnstricia manifestat" clinic% se prduce relativ imediat
chiar la cncentraii care se &asesc *n mediul pluant urban ' ;fectul S6
$
este ptentat de
efrt% c)nd cre!te ventilaia'
Substanele &azase din mediu atmsferic pluat ar prduce iniial inflamaie
acut" a c"ilr aeriene% iar =5D ar urma r"spunsului inflamatr% printr-un mecanism
predminant neur&en'
<; 5eflu#ul &astresfai&ian pate antrena% pe l)n&a un sindrm Aendelsn
minim !i un refle# ve&al% cu punct de plecare *n esfa&ul inferir' Stimularea ve&al"
refle#"% prdus" prin refle#ul acis% cu sc"derea p=-ului? pate iniia la unii astmatici
accese de brnhspasm' ;fecte similare pt fi prduse de b"uturi acide% ca sucuri de
fructe sau cla% sau chiar de ap" cu &heaa' 5elaia cauzal" *ntre refle#ul esfa&ian !i astm
pate fi dvedit" prin date de istrie% prin p=-metrie sau scinti&rafie esfa&iana% ca !i prin
amelirarea sau dispariia acceselr de astm dupa administarrea de blcani de =
$'
2; Dli sinusale sau nazale - multi astmatici au rinsinuzite crnice% *nstite sau
nu de plipza nazal" !iHsau sinusal"' +feciunile nassinusale pt a&rava bstrucia
c"ilr aeriene printr-un mecanism refle# cu punct de plecare nazal sau psibil prin
aspiraia secreiilr nazale% *n special *n timpul smnului !i brnhspasm secundar'
7vada acestr relaii% pate fi adus" prin tratamentul crect al rensinuzitelr la
astmatici% care pate fi urmat de amelirarea astmului'
6 parte din astmaticii cu plipza nazal" au astm aspirinic'
+stmul aspirinic realizeaz" ":5.1. .$"%."52= caracterizat" prin4 astm brn!ic%
v)rsta medie !i are evluie sever"'
,3
3.). &*(O'!N!+*
Prcesul de sensibilizare este iniiat de absrbia de anti&ene la nivelul mucasei
c"ilr aerene? acestea vin *n cntact cu celulele (receptri de suprafa")'
(elulele inflamatrii *n astm'
Aacrfa&ele din lumenul c"ilr aeriene sunt activate printr-un macanism
dependent de I&;'
;zinfilele sunt celulele cele mai caracteristice din astm' Inflamaia ezinfilic"
este prezent" *n astmul aler&ic !i adesea !i *n cel nnaler&ic'
5lul limfcitelr *n reacia inflamatrie din astm este prbabil"'
+ciunea mediatrilr pe celulele int" de la nivelul brn!ic pate fi mdificat" !i
amplificat" de mecanisme neur&ene'
>iecare mediatr pate avea mai multe aciuni ( de e#' histamina este
brnhcnstrictare% dar cre!te !i permeabilitatea capilar"% stimuleaz" secreia de mucus
!i este chemtactica pentru neutrfile) !i pt e#ista interaciuni *ntre multiplii mediatri'
;fectele bil&ice ale mediatrilr eliberai realizeaz" ansamblul tulbur"rilr
specifice astmului4 brnhcnstricie% cre!terea permeabilit"ii micrvasculare%
hipersecretie de mucus% alterari epiteliale% infiltraie celular" !i *n&rsarea membranei
bazale'
3.,. -#M&(OM*(OLO'#!
:ablul clinic al astmului brn!ic se prezint" sub du" aspecte4
.; +stmul cu accese intermitente este frma tipica de astm% cu
dispnee par#ist"' ;l se intalneste *n special la cpii% adlesceni sau adulii tineri% la care
cmpnena aler&ica este predminant"'
(riza de astm tipic" se instaleaz" *n c)teva minute sau zeci de minute% cu dispnee
predminant e#piratrie% tuse variabila !i Fheezin& (respiraie !uieratare)' Jneri%
pacienii cu astm se pl)n& de episade intermitente de tuse% cu dispnee e#piratrie%
*nsit" de Fheezin&% numai dup" efrt'
n istricul pacientului un element esenial *l reprezint" peridicitatea
simptmelr' +ccesele de dispnee par#istic" e#piratrie apar cu perdicitate adesea
imprevizibil"% la intervale de sapt"m)ni sau luni% uneri s"pt"m)nal' (riza astmatic"
variaz" *n durat" !i severitate% de la episade u!are de tuse% dur)nd cateva minute% p)n"
la accese de dispnee cu Fheezin& cu durat" de re care cedeaz" spntan sau prin
,<
medicaii brnhdilatatare' ntre accese pacientul se simte bine% de bicei nu are
discnfrt respiratr !i pate desfa!ura activitate nrmal"'
+ccesele de astm brn!ic se prduc frecvent naptea prbabil din cauza variaiei
circadiene a tnusului ve&al !i a =5D% crelate cu nivelele circulante de histamin"'
>recvena !i severitatea atacurilr ncturne pt fi luate drept criterii ale severitaii
astmului' +lteri accesele astmatice urmeaz" e#punerii la un aler&en specific sau apar
dup" infecii respiratrii superiare% stres psiheminal sau imediat la efrt sau dup"
*ncetarea efrtului (astm de efrt)' +ccesele astmatice sunt mai frecvente *n antimpul
umed sau *n cndiii de micrclimat nefavrabil (praf% fum% pulberi)' Identificarea prin
anamneza a tuturr factrilr individuali care prduc accese astmatice% pate fi eseniala
pentru strate&ia tratamentului'
;#amneul fizic al blnavului *n accesul astmatic relev" elemente relativ tipice'
Dlnavul are dispnee% predminante e#piratrie% frecvena respiraiei variind *ntre $--
3-Hminut !i frecvent tuse'
Inspecia tracelui arat" eventual" flsire a muschilr accesri *n timpul
respiraiei' 8a percuie este prezent" hipersntitate difuz"% iar la ascultaie% pe fndul
unei e#piraii prelun&ite% se &"sesc raluri sibilante% inspiratrii !i e#piratrii% adesea
perceput" de blnav !i care dau un aspect caracteristic% !uieratr% al respiraiei
(e#piraiei)' n raprt cu hipersecreia brn!ic" se pt percepe raluri subcrepitante pe
ambele c)mpuri pulmnare (/z&mt de prumbar0) sau rnhusuri' Aurmurul vezicular
este de re&ul" p"strat !i este adesea aspru' 7iminuarea intensit"ii murmurului vezicular
sau chiar dispariia sa% paralele cu intensificarea dispneei (frecvena respiratrie M
3-Hminut) su&ereaz" bstrucie brn!ic" sever"% ce pate evlua% spre stare de r"u
astmatic'
n timpul accesului astmatic blnavii sunt afebrili% tahicardici (*n medie 2--
,--Hmin) !i f"r" variaii semnificative ale :'+')'
:erminarea accesului astmatic se face pr&resiv% *n c)teva zeci de minute% cel mai
adesea dup" medicaie brnhdilatatare% inhalatrie sau mai rar"% spntan' 7ispneea
scade pr&resiv *n intensitate% Fheezin&ul devine din ce *n ce mai puin perceptibil% iar
tusea cap"t" caracter prductiv (faza umeda a astmului)' Sputa este mucas"% adesea sub
frm" de dpuri% cnine spirale (urshmann% ezinfile !i cristale (harct-8aIden'
<; +stmul crnic este frm" de +D cu istric vechi de accese astmatice !i la care s-
a dezvltat bstrucie respiratrie sever" !i pr&resiv" de-a lun&ul anilr' Se *nt)lne!te
rar la tineri !i este mai frecvent peste v)rsta de @--3- ani sau la varstnici' Dlnavii au
dispnee de efrt% uneri dispnee minim" de repaus !i tuse neprductiv" sau cu sput"
mucas" sau mucpurulent"' Pe acest fnd de discnfrt respiratr% apar accese astmatice
tipice% adesea severe sau st"ri de rau astmatic% repetative adesea dramatice' 7up" accesele
astmatice care cedeaz" &reu la medicaie brnhdilatatare sau la crticsterizi% pacienii
nu se recupereaz" cmplet !i necesit" medicaie antiastmatic" crnic' Auli dintre blnavi
sunt crticdependeni (necesit" dze mari de crticsterizi per ral pentru cntrlul
astmului) sau au crticrezisten" (crticsterizii nu amelireaz" substanial astmul)'
+stfel de blnavi cu istric net de astm brn!ic% la care a survenit disfuncie bstructiv"
crnic"% sunt etichetai a avea astm cu dispnee cntinu" sau astm fi#% de!i abstrucia
brn!ic" se pate amelira substanial dar tranzitr' 7iferenierea acestei cate&rii de
blnavi% de cei cu brn!it" crnic" bstructiv" !i emfizem% este adesea e#trem de &rea'
,7
n prezent astmul brn!ic crnic (adesea astm /infectat0) este bala invalidant"%
at)t datrit" disfunciei respiratrii% c)t !i efectelr secundare ale crticsterizilr
administrai per ral crnic'
;#plrarea paraclinic"
)xamenul de sput - sputa este mucas"% pac" !i uneri &"lbuie' ;#amenul
micrscpic relev" numerase ezinfile% cristale (harct-8aIden (prteine ezinfilice
cristalizate)% spirale (urshmann !i crpi (rela' Sputa &"lbuie pate fi prdus" de un
num"r e#cesiv de ezinfile sau pate fi sput" cu suprainfecie bacteriana' n sput" pt
fi% *n astmul febril% cu sau f"r" infiltraie pulmnare'
)xamenul radiolo"ic toracic - pate fi nrmal% at)t *n accesul mediu de astm c)t !i
*n periadele de remisiune' n astmul acut sever% ca !i *n astmul crnic% se &"sesc semne
de hiperinfilaie pulmnara% cu diafra&m aplatizat !i cu mi!c"ri reduse hipertransparena
c)mpurilr pulmnare !i l"r&irea spaiului retrsternal' ;#amenul radil&ic pate releva
mai ales *n astmul sever% cmplicaii ale blii (pneumtra#% pneummediastin) sau
mdific"ri pulmnare asciate (infiltrative sau cndensari se&mentare) a c"rr natur"
urmeaz" s" fie elucidat" (leziuni dependente de astm sau leziuni asciate)' Prezena de
leziuni infiltratice pulmnare unice sau multiple evlu)nd *n cadrul uni astm% de bicei
sever% trebuie s" ridice suspiciunea de asper&ilza aler&ic"% vasculita pulmnar" sau
alvelita e#trinseac"% dup" e#cluderea unei pneumnite sau unr atelectazii tranzitrii
prin dpuri mucase'
;lectrcardi&rama este nrmal" *n accesul de astm cu e#cepia unei psibile
tahicardii sinusale' n astmul acut &rav% pt ap"rea tranzitr4 tahicardie sinusal" e#cesivH
(M,3-Hminut)' P /pulmnar0' +nmaliile cardi&rafice dispar dup" *ncetarea accesului
astmatic% dar pt fi persistente *n astmul crnic sever% dup" instalarea unei bstrucii
brn!ice relativ fi#e'
;#plrarea funcinala respiratrie cupa un lc central *n investi&aia blnavului
astmatic' ;a a1uta4
,) la frmarea dia&nsticului pzitiv% mai ales *n cazul frmelr fruste?
$) la aprecierea severit"ii !i pr&resiunii blii?
3) la dia&nsticul etil&ic (uneri)?
@) la aprecierea =5D'
;#plrarea se pate efectua *n accesul astmatic (rar)% *n periade intercritice !i la
blnavii cu astm crnic' (eea ce caracterizeaz" e#plrarea funcinal" *n +D este marea
variabilitate a rezultatelr binute% crespunzatr cu variabilitatea *n timp !i intensitate -
spntan sau sub medicaie a bstruciei brn!ice'
n accesul astmatic se prduce bstrucie brn!ic"% la nivelul intre&ului arbre
brn!ic prin brnhspasm% edem al mucasei !i hipersecreie care are drept efect
reducerea flu#ului aerian% mecanicii pulmnare !i schimb"rilr &azase' Pentru
dia&nsticul !i suprave&herea evluiei a astmului se utilizeaz" *n md curent studiul
vlumelr pulmnare !i a debitelr ventilatrii'
9lumele pulmnare !i debitele ventilatrii determinate pir&rafic sau prin bdI-
pletism&rafie% arat" valri variabile (vezi tabelul)% *n raprt cu severitatea accesului
astmatic' Sunt de semnalat *n special valrile nrmale% puin sc"zute sau mult sc"zute ale
,8
(9 !i valrile mult crescute ale 95' n schimb sunt caracteristic% sc"zute 9;AS sau
>;9I% P;> precum !i indicele :iffeneau (sau de permeabilitate brn!ic")'
D."0 10 0>3'!:.:0 $35:!7:.952. ?6 .$"%&' <:!6@52
*olume pulmonare
(9 nrmala sau puin scazut" *n +D u!r%
scade *n astmul &rav
(5> crescut"
95 mult crescut"
(P: nrmal" sau u!r crescut"
+ebite ventilatorii
9;AS (>;9I) sc"zut% prprinal cu severitatea astmului
9;AH(9B sc"zut
P;> sc"zut% prprinal cu severitatea astmului
(9 N capaciatea vital"? (5> N capaciatea rezidual" funcinal"?
95 N vlumul rezidual? (P: N capacitatea pulmnar" ttal"?
9;AS N vlumul e#piratr ma#im pe secund"?
9;ASH(9B indicele de permeabilitate brn!ic"?
P;> N flu#ul e#piratr de v)rf'
(ei mai imprtani inlici pentru dia&nsticul !i urm"rirea astmului sunt 9;AS !i
P;>' 9;AS-ul apreciaz" vlumul ma#im de aer e#pirat *n prima secund" dup"
inspiraie frat"% iar P;> - debitul e#piratr ma#im care pate fi &enerat *n timpul unei
manevre de e#piraie frat"' 9alrile 9;AS-ului pt servi ca cel mai bun indice pentru
aprecierea severit"ii bstruciei aeriene% dar P;> se pate masur" simplu !i e#act%
crel)ndu-se e#celent cu 9;AS-ul' 5aprtul 9;ASH(9 este un indicatr sensibil al
bstruciei aeriene !i valrile sale% sc"zute *n astm% sunt flsite la diferenierea dintre
sindramele bstructive !i restrictive'
Anitrizarea P;>% masurat" cu debitmetru de v)rf (peaOflF meter) pentru
aprecierea dinamica a st"rii funcinale respiratrii a astmului% (valri sub ,3-lHsec' Sunt
cnsiderate la adult ca valri critice)'
Sunt de desebit" imprtan" variabilitatea zilnic" a P;> (dimineaa !i seara)
valrile P;> sub medicaia brnhdilatatare !i sc"derea lent" a curbei% p)n" la valarea
critic"% care preced cu puin timp apariia st"rii de rau astmatic'
,2
9ariabilitatea zilnic" a P;>% masurat" zilnic la sculare !i api dup" ,--,$ re
furnizeaz" un indice reznabil a stabilitaii !iHsau severit"ii astmului' ;a se calculeaz"
dup" frmula4
variabili' zilnic P;>(ma#im) - P;>(minim) # ,--
P;>(ma#im)
8a persanele nrmale% variabilitatea zilnic" a debitului e#piratr de v)rf este sub
,-B% pe c)nd *n astm valrile sunt mai mari% peste ,3B% prprinal cu severitatea sa'
A3:0250:0. $0A0:5"=455 .".2&'&5 .$"%."52 ?6 :.3!:" 2& A.'!:5'0 9;AS% P;>
everitatea astmului Funcia pulmonar
+stm u!r
+stm mderat
+stm sever
9;AS 7-B sau mai mare
P;> 8-B din valarea estimat"
9ariabilitatea P;> P $-B
P;> nrmal dup" brnhdilatatr
9;AS @--@3B
P;> <--8-B
9ariabilitatea P;> $--3-B
P;> nrmal dup" brnhdilatatr
9;AS P 3-B
P;> P <-B
9ariabilitatea P;> M 3-B
P;>4 valri nrmale% cu tat" terapia ptim"
;#plrarea funcinal" respiratrie pate fi flsit" pentru aprecierea
reversabilitaii bstructiei brn!ice sau pentru m"surarea =5D% ambele mdific"ri
fizil&ice caracteristice *n astm'
:estele de brnhdilataie se flsesc c)nd e#ist" un sindrm bstructiv brn!ic !i
dia&nsticul de astm este nesi&ur'
n labratare specializate se realizeaz" curbe dz" - r"spuns (de e#' la histamin"
sau metachlin")% care dau nu numai infrmaii asupra pra&ului de reactivitate% dar !i
asupra pantei de r"spuns la a&entul brnhcnstrictr' Parametrii pt fi urmarii *n funcie
de terapeutic" !i evluia astmului'
+naliza &azelr san&uine nu este necesar" dec)t *n starea de r"u astmatic sau *n
astmul cmplicat' n accesul de astm u!r sau de severitate medie% se *nt)lne!te
nrm#emie sau mderat" hip#emie% hipcapnie !i alcalz" respiratrie' =ip#emia
rezult" din dezechilibrul raprtului ventilaieHperfuzie% de!i blnavul hiperventileaz"
pentru a cmpensa schimburile &azase insuficiente4 ea pate fi accentuat" prin
cmplicaiile astmului (atelectazie% infiltrate pulmnare)'
;#plrarea aler&l&ica special"% pentru dia&nsticul astmului aler&ic !i
precizarea aler&enului sau aler&enilr implicai% este destul de cmple#a !i se efectueaz"
*n servicii specializate' ;a implic"% pe l)n&" afirmarea dia&nsticului de teren aptic !i
$-
dvada relaiei directe *ntre simptmatl&ie clinic" !i e#punerea la aler&en% efectuarea
de teste de labratr% adesea sfisticate'
(ele mai flsite teste sunt testele cutanate (sOin-pricO-tests) la un aler&en suspect
!i 5+S: (radi-aller&-srbent testin&) pentru nivelele de I&; specifice'
SOin-pricO-tests sunt alese pe baza datelr de istric (aler&en suspect) !i trebuie s"
includ" sluie de cntrl% ma1ritatea aler&enelr cmune% 7ermatpha&ides
pternIssinus% praf de cas"% plenuri !i alte aler&ene suspecte din mediu habitat sau
cupainal' 5"spunsurile la pricO tests se citesc imediat (la ,3-$- minute) !i *n caz c"
sunt pzitive% trebuie cmparate cu reacia binut" cu sluia de cntrl' >lsirea
e#tensiv" a unr aler&ene cmerciale pentru decelarea unei sensibiliz"ri specifice%
furnizeaz" rezultate *ndielnice'
8a astmaticii spitalizai se pate flsi cu prudena un test intradermic cu aler&en
pentru a evidenia reacie *ntarziat"4 testul este riscant% flse!te dza mare de anti&en
!i pate prvca reacie anafilactica' Aetda este flsit" de aler&l&i% *n special
pentru investi&aia alvelitei sau asper&ilzei'
:estele cutanate pzitive nu dvedesc bli&atriu c" persana investi&ata are
=5D% la aler&enul flsit' Invers% =5D pate fi uneri prezent" *n absena unr teste
cutanate pzitive'
3... D#*'NO-(#C
7ia&nsticul astmului brn!ic pate fi relativ u!r sau% mai rar% e#trem de
cmplicat'
+ia"nosticul pozitiv - *n timpul crizei astmatice pe dispnee par#ist" e#piratrie
*nsit" de Fheezin& la un blnav care nu este carliac% declan!at" de cauz" e#&en"
sau enl&en"? ezinfilie *n sput" !i s)n&e? !i eficacitatea brnhdilatatarelr'
ntre crize pe4 date anamnestice !i prbe farmacl&ice de testare a
hiperreactivitaii brn!ice !i cutanate pentru identificarea aler&enului'
7ia&nsticul frmei clinice de astm brn!ic are imprtana terapeutic"4 astmul
aler&ic !i crnic - infecis% astmul prfesinal (relaie cu lcul de munc")% !'a'm'd'
D5.76!$"52&' .$"%&'&5 .'0:752 @5 2:!652-5690245!$
Parametrii ,stmul aler"ic ,stmul infecios
$,
>recvena
9)rsta
+ntecedente familiale
;til&ie
5inita aler&ic"
Infecia brn!ic"
Sputa
S)n&e
:este cutanate
Intlerana la aspirina
;vluia
7ia&nstic
7--8-B
ntre 33 - @3 ani
Prezente(3-B)
Jnul sau mai muli aler&eni
cunscui
>recvena
Secundar"
;zinfilie
;zinfilie !i I&; crescute
8euccite nrmale sau
leucpenie
Pzitive
+bsena
n crize
Dun
$--3-B
nainte de 3 ani sau
dup" 33 - @3 ani
5are(,-B)
.u e#ist" aler&eni
demnstrabili
5ar"
Primar"
;zinfile% neutrfile !i
bacterii
;zinfile !i I&;
nrmale sau u!r
crescute' 8euccitza
.e&ative
+sciaie semnificativ"
+ccese prelun&ite sau
cntinue
9ariabil% mai sever
+ia"nosticul diferenial - diferenierea astmului de alte bli% care au printre
manifest"ri dispneea !i Fheezin&ul% pate fi dificil"' 8ista afeciunilr care se pt *nsi
de Fheezin&% !i deci cnfund" cu astmul se &ase!te *n acest tabel'
A90245&65 2.:0 56":= ?6 15.76!$"52&' 1590:0645.' .' .$"%&'&5
Insuficiena vezicular" st&' (*n special astmul cardiac)
Drn!ita crnic" bstructiv" (brn!ita astmatifrm")
>ibrza chistica (*n special la cpii)
(rpi str"ini brn!ici
6bstrucia de c"i resp' sup' (cmpresie e#trinsec"% bstrucie intrinsec" etc')
:rmbemblism pulmnar
9asculite sistematice
$$
Sindrmul carcinid
Sindrmul de hiperventilaie
Drn!it" acut" (infecias"% chimica)% *n special la cpii
+stmul brn!ic trebuie difereniat *n special la persane v)rstnice de astmul
cardiac !i bala bstructiv" pulmnar"' n insuficien" ventricular" st)n&a (I9S)%
dispneea cu aspect astmatifrm se *nse!te de semne asciate cardiace care lipsesc *n
astm4 trahicardie sau tahiaritmie% &alp ventricular% eventual cardime&alie% istric de
dispnee recent" pr&resiv"% sulfuri cardiace% etc' Drnhspasmul la cardiaci se *ntalne!te
mai frecvent *n I9S la blnavii cu bala ischemic" (infarct micardic acut% infarct shelar)
sau la mitrali'
+stmul brn!ic se cnfund" adesea cu brn!ita crnic" astmatifrma% mai
ales c)nd astmul este crnic (*nstit sau nu de dispnee cntinu")' 7iferenierea se face *n
primul r)nd pe istric4 la blnavul astmatic% istricul relev" accese de dispnee !i
Fheezin&% separate de periade de lini!te pe r)nd la blnavul brn!itic% elementul
dminant *l reprezint" tu!ea !i e#pectraia crnic"% accesele astmatice survenind ulterir%
de bicei dupa c)iva ani de evluie' n stadiile avansate% separarea este farte dificil"? de
arecare fls pt fi datele funcinale de reversabilitate a bstruciei brn!ice'
8a aduli sau v)rstnici% astmul trebuie de asemenea difereniat de bstrucia
de c"i aeriene superiare (tumra larin&ian"% tumra trahial"% cmpresie sau invazie
trahebrnsic" prin neplasm brn!ic cu e#tensie mediastinal"% limfane mali&ne% etc')'
n aceste situaii dispneea este predminant inspiratrie% se pate flsi de stridr !i
crna1% ra&u!eala !i eventual de alte semne de cmpresie mediastinal"' ;#amenul
radil&ic pulmnar pate fi util pentru dia&nstic% dar *n tumrile larin&iene de trahee
sau de brn!ie pr#imal"% el pate fi nrmal'
Jneri Fheezin&ul !i eventual ralurile e#piratrii pt fi lcalizate la un
hemitrace4 *n aceste situaii trebuie c"utate alte cauze de bstrucie brn!ica pr#imal"
(crp str"in% cmpresie brn!ic" lcalizat"% etc')'
n rare cazuri la aduli% trmbemblism pulmnar% tumrile carcinide sau
vasculitele sistematice se pt *nsi de accese de dispnee astmatifrm"% dar evaluarea
cmplet" a blnavului permite identificarea dia&nsticului adev"rat'
3./. !0OLU$#!. COM&L#C*$##
+stmul brn!ic este afeciune care tinde s" devin" crnic" !i s" aib"
evluie imprevizibil"'
9indecarea este rar"? ea este psibil" *n astmul infantil - cu dispariia
acceselr la pubertate sau adlescen"% *n astmul recent instalat dup" infecie viral" sau
*n astmul aler&ic sau prfesinal% *n care factrul de sensibilizare a fst identificat !i
cmplet *ndep"rtat'
$3
>recvent% mai ales *n cndiiile unei terapii crecte% astmul r"m)ne ca un
astm cu accese intermitente% prvcate de e#punere la aer rece% infecii virale% efrt% etc' ?
*n periadele dintre accese pacientul r"m)ne aparent nrmal' +desea *nsa% astmul cu
accese spradice tinde s" devina un astm crnic% cu accese prelun&ite sau mai ales
repetate *n periade intercritice libere scurte sau numai cu tuse !i cu raspuns incmplet la
medicaia brnhdilatatare !i antiinflamatare' >actrii de a&ravare ai astmului *n
aceast" etap" pt fi farte diver!i !i nu mai pt fi cntrlai'
Starea de r"u astmatic sau astmul acut &rav% pate ap"rea drept cmplicaie
at)t *n astmul crnic c)t !i *n astmul cu accese intermitente' (mplicaia pate fi
precedat" de scurt" periad" de astm instabil% cu =5D nespecific" farte accentuat" !i
cu variaii mari nectemerale ale acesteia% *n raprt cu ritmul cicardian al tnusului
va&simpatic' +stmul acut &rav pate evlua fatal% prin insuficiena respiratrie sau
tahiaritmii ventriculare% a&ravate de factrii iatr&eni'
;vluia astmului crnic este *n bun" parte crelat" cu flsirea *ndelun&at"
!i adesea abuziv" a crticsterizilr' Supra&reutatea% diabetul sterid% steprza *n
special vertebral"% aspectul cushin&id% *nt)rzierea *n cre!terea la cpil%
crticdependena sunt principalele cmplicaii ale astmului crnic'
+lte cmplicaii ale astmului brn!ic sunt relativ rare' +stfel% pe fndul unui astm
vechi pate ap"rea asperi&elza brnhpulmnara aler&ic" *n periadele de a&ravare a
astmului se pt &asi leziuni infiltrative pulmnare sau leziuni atelectatice secundare'
Pneumtra#ul spntan -dup" accese de tuse- pneummediastinul sunt de
asemenea cmplicaii psibile% &rave ca evluie% adesea tardiv di&nsticat sub eticheta de
stare de r"u astmatic'
8a blnavii cu astm crnic la care s-a dezvltat un astm intricat cu brn!it"
crnic" sau astm /infectat0 se pate instala disfuncie ventilatrie sever"% cu evluie
spre insuficiena respiratrie !iHsau spre hipertensiune pulmnar" !i crd pulmnar'
3.1. (2*(*M!N(
n criza astmatic"4
.; -ronhodilatatoarele' Aecanism de aciune4 stimularea receptrilr musculatrii
netede? au efect de vasdilataie !i brnhdilataie'
Preparate - +drenalaina (;pinefrina) N f'l ml sl' hidrclrina ,Q% in1' s'c'
aersli sl ,B?
- ;fedrina f' Sl' (lrhidrica ,B si 3B% in1' s'c' sau i'm'
)fecte secundare - vasecnstricie (hipertensiune arterial")
Preparate - Izprenalina (Isuprel% +ludrin% .vdrin% Drnhdilatin) f' -%-$ m&'
s'c' sau i'm' cp' ,- m&' sublin&ual !i sl' ,B aersli'
)fecte secundare - tulbur"ri de ritm prin efect batmtrp !i cntrp
pzitiv'
$@
Preparate - 6rciprenalina (+lupent% +stmpent) cp' $- m& si sl' $B pentru
aersli sau spraI?
- Salbutaml (9entlin) cp' $ m&?
- >enterl (Dertec) sl' 8 m&Hl ml pentru aersli'
+u efecte brnhdilatatare imediate (dup" ,- minute) !i de durat" (,- re)'
)fecte secundare - absente'
Preparate - +trpina sulfat f' 8 m&'% in1' s'c'?
)fecte secundare - *n&r!area secreiilr brn!ice'
Preparate - +mifilin (Aifilin% ;nfilin) f' $@- m&% I'9' lent !i cp' ,- m&' ?
+u aciune brnhdilatatare slab"'
)fecte secundare - cefalee% ameeli% insmnie% v"rs"turi% etc'
<; Corticostroizi - au efect antiinflamatr% imunsupresiv% diminua secreia brn!ic"'
Preparate !i md de administrare4
=idrcrtizn hemisuccinat f' $3 si ,--m&% *n dz" de $---,--- m&Hzi perfuzie I'9' lent"
cu sluie &luczat" 3B'
Predisn cp' 3 m&'% per s% dz" de atac @--<- m&Hzi% 7-,@ zile% api se scade
pr&resiv la dza de *ntreinere la $-m&Hzi (dzele mai mici sunt ineficace)% dup" care se
*ntrerupe sau se administreaz" ca tratament crnic'
Pentru tratamentul de durat" *n astmul brn!ic crticdependent% fie c" se
administreaz" prednistn per s *n dza minim eficace de ,- m&Hzi sau crtizn retard
sub frma de triamcinlmacetat (Kenl&% 9ln% s'a') @- m& i'm'% la $-@ s"pt"m)ni%
c)nd c's' rali au cntraindicaii'
(rticsterizii inhalatri Declmetazna diprprinat4 Dectide 3-R&% !i
Declfrte $3-R& pe priz"% $ inhal"ri # $Hzi' Sunt indicai *n tratamentul antiinflamatr
lcal de durat" al astmului brn!ic nestabilizat S tefilin"'
)fectele secundare ale c.s. 4 ulcerul &astric !i diabetul zaharat sterid%
hipercrticism% favrizarea infeciilr% stepareza !'a' '
.ndicaiile c.s.4 astmul brn!ic cu crize subintrate% starea de r"u astmatic (indicaia
ma1r") !i frmele bi!nuite de astm rezistente la brnhdilatatare !i cu supersecreie
brn!ic"'
Contraindicaiile c.s.4 ulcerul &astrdudenal% diabetul zaharat% hipertensiunea
arterial"% tuberculza% etc'
2; #ratamentul antiinfecios - *n infecia brn!ic" primar" sau secundar" (asciat") se
administreaz" chimiterapice (Diseptl)% !i antibitice cu spectru lar& (:etraciclin"%
+mpicilin") dup" indicaiile antibi&ramei'
1; ecrotilitice - ca fluidifiante ale secreiei brn!ice se administreaz"4 Aucslvin sau
Drmhe#in (Dislvn)'
T:.".%06"&' ?6":0 2:5/0 B10 9!61;
$3
- ;liminarea cntactului cu aler&enul cauzal (testare dificil" c)nd acesta este mi#t)'
- 7esensibilizare nespecific"% c)nd aler&enul nu a fst identificat cu 4 antihistaminice de
sintez" (>eniramin% 5mer&an% :ave&Il-% !'a')? =ista&lbulin (&ama&lbulina S
histamina) in1ectabil% cre!te puterea histaminpe#ica a serului? (rm&licatul disdic
(Intal% (rmlIn) cp' $- m& # $-@Hzi (se inhaleaz" pulberea)% diminua reacia +t&'-+tc'%
indicat *n astmul brn!ic crticdependent? Kettifen (Caditen) cps' , m&' # $Hzi !i sirp
-'$ m&Hml% dimineaa !i seara% diminua secreia de histamina de c"tre mastcite !i *mbiba
receptrii histaminici !i fsfdiesteraz"% indicat *n prfila#ia pe termen lun& a astmului
brn!ic aler&ic !i mi#t'
- 7esensibilizrarea specific"% prin in1' s'c' de cantit"i cresc)nde cu e#tract de
aler&en% p)n" la dza ma#im" de -%,-, ml% dup" identificarea *n prealabil a acestuia?
- Dalneclimatterapie' (nst" din4 climat de altitudine !i cura hidrmineral"
(Slanic-Aldva% Tvra% !'a')?
- Schimbarea lcuinei !i rerientarea prfesinal"'
3.3. #MUNO(!2*&#*
Imunterapia specific" *n astm reprezint" metd" terapeutic" cntrversat" !i *n
cntinu" investi&are'
Principiul imunterapieieste de a se administra iniial% cantitate farte mic" de
aler&en fa" de care pacientul este sensibilizat !i de a cre!te ulterir dza% *n sperana
prducerii unei interfer"ri a reaciei I&; - anti&en% respnsabil" de simptme' 7za de
anti&en purificat se administreaz" subcutan% la intervale de timp de s"pt"m)ni sau lunar !i
dac" se bin rezultate% tratamentul se menine mai muli ani'
Aecanismul prin care imunterapia specific" acineaz" favrabil% *n
manifest"rile de aler&ie respiratrie% inclusiv *n astm% sunt necunscute'
Succesul imunterapiei specifice *n astm depinde de4
a) selecia pacienilr (manifest"rile astmatice trebuie s" fie prduse de un aler&en
bine precizat)?
b) e#istena unui aler&en pur% *n e#tracte standardizate (pentru a realiza
imunterapie crect")?
c) e#periena specialistului care efectueaz" tratamentul'
n prezent se bin rezultate semnificative% prin imunterapie cu plenuri%
e#tracte% standardizate de +lternaria? nu sunt recmandate e#tracte de aler&ene nedefinite
(bacterii% (andida% e#tracte de insecte etc')'
Selecia blnavilr pentru imunterapie specific" trebuie efectuat" cu e#trem"
&ri1"' Se pt astepta rezultate favrabile la blnavii tineri sau cpii% care au astm aler&ic%
cu aler&en ti&&er bine definit (plinze% astm la praf de camer"% etc')' n timpul
administr"rii in1eciilr% pacienii trebuie s" fie asimptmatici% iar 9;AS-ul s" fie
minimum 7-B din valarea prezis"'
$<
8a apr#imativ ,--$3B din persanele tratate% pt ap"rea reacii lcale imediate
sau tardive (dup" <-,$ re) sau reacii sistematice anafilactice (astm% hiptensiune%
an&iedem al c"ilr aeriene superiare etc')' 5eaciile &enerale trebuie tratate cu
epinefrina -'3--%3 ml din ,H,--- !i c's' pe cale &eneral"'
Imunterapia specific" este f"r" eficien"% cu riscuri sau cntraindicata *n astmul
nn atpic% *n astmul sever sau astmul instabil% *n astmul /infecis0% precum !i *n astmul
vechi cu multipli ti&&eri aler&ici' 5ezervele fa" de imunterapie sunt ttu!i multiple4 ea
se adreseaz" unr tipuri limitate de astm% tehnica de tratament este dificil" !i se intinde pe
periad" e#trem de lun&"% reaciile pulmnare !i sistemice sunt frecvente% iar rezultatele
mdeste'
3.4. &2O'NO-(#C
n &eneral pr&nsticul vital al accesului de astm este bun% cel de viitr este
rezervat dearece astmul% apare pe un teren predispus &enetic (cu care blnavul se na!te !i
mare)% al c"rui rl este primrdial *n determinismul blii' +cest factr intrinsec nu pate
fi *nl"turat el cnstituind un bstacl ireductibil *n calea vindec"rii radicale' 7in aceast"
cauz"% blnavul este e#pus la accese recidivante% ptenialul patl&ic dur)nd tat" viaa'
Pr&nsticul de viitr al% astmaticului este *n funcie de muli factri4 cauza
(aler&enul) !i psibilitatea de a *nl"tura% frma clinic" (usar"% medie% sever")%
caracterele acceselr (rare% de scurt" durat" sau frecvente% durabile)% frma evlutiv"
(stainara% evlutiva)% stadiul blii (incipient% avansat)% v)rsta blnavului la debutul blii
(pr&nsticul este mai bun c)nd bala se manifest" *n primii ani de via"% la tineri
elementul spastic brnhic fiind% de bicei% pur% cel puin la *nceput)% vechimea blii (*n
astmul crnic% dup" prima 1um"tate a vieii% se asciaz" emfizemul bstructiv !i
insuficiena cardipulmnar" crnic")' Aai trebuie luat" *n cnsiderare !i psibilitatea
cmplicaiilr'
n astmul aler&ic% pr&nsticul depinde de felul aler&enului' ;l este mai bun dac"
aler&enul este e#&en (ar putea fi evitabil)% dec)t end&en% care nu pate fi *nl"turat' n
astmul simptmatic din periarterita ndas"% pr&nsticul este al blii de baz"% adic"
infaust' Pr&nsticul va fi mai favrabil c)nd este *n cauza mnaler&ie% dec)t
plialer&ie sau c)nd se asciaz" manifest"ri aler&ice e#trapulmnare'
Pr&nsticul este relativ bun *n astmul incipient% cu accese episdice% intermitente
u!are% rare !i de scurt" durat" (mai ales dac" se cuna!te aler&enul declan!ant !i pate fi
evitat% sau *nl"turat)% *n astmul latent (f"r" manifest"ri clinice% depistat dar prin teste
farmacdinamice) *n astmul pur (f"r" mdific"ri pulmnare% mrffuncinale decelabile
*ntre accese)'
Pr&nsticul este seris *n astmul cu accese severe% frecvente% de lun&" durat" sau
subintrande% cu st"ri de r"u astmatic% *n astmul intricat% cu mdific"ri mrffuncinale
persistente *ntre accese% *n astmul crnic avansat (dispnee permanenta cu par#isme)% *n
astmul infectat (frma brnsitic") sau asciat cu alte brnhpneumpatii crnice' ('P':'
!i 9'5' m"rite *ntre accese indic" instalarea emfizemului bstructiv% ireversibil'
Pr&nsticul funcinal *n stadiul avansat al astmului este &rav' (apacitatea
respiratrie a blnavului declin" pe masur" ce leziunile de emfizem pr&reseaz" *n stadiul
$7
terminal astmaticul a1un&)nd la insuficien" cardipulmnar" crnic" decmpensat"%
ireversibil"'
8a &ravida astmatic"% pr&nsticul sarcinii este &revat de serie de cmplicaii'
n ceea ce prive!te pr&nsticul prfesinal% *n frma u!ar" (accese fruste% de
scurt" durat" la intervale mari% cu pl"m)n indem)% pr&nsticul este favrabil% capacitatea
de munc" nefiind afectat" dec)t *n timpul acceselr' Dlnavul nu va putea munci *n
mediile cu aler&eni !i impurit"i atmsferice (praf% vapri iritani% etc') sau *n cndiii
meterl&ice precare (curent rece% umiditate% etc')' ()nd mediul de munc" cnine
aler&eni sau are un micrclimat necrespunz"tr% se pune prblema schimb"rii lui sau
chiar a prfesiei' 7in cauza acceselr care pt ap"rea ric)nd% se interzic blnavului
activit"ile a c"rr *ntrerupere brusc" ar avea cnsecine &rave *n sectrul *n care lucreaz"'
n frmele medii de astm (accesele mai dese !i mai durabile) capacitatea de munc" este
redus"% blnavul nefiind apt pentru a munci care cer tensiune psihic" !i efrturi
respiratrii% *n cndiii de mediu !i climat imprpriu' ;l va putea desf"!ura unele activit"i
la dmiciliu' n frmele &rave% cmplicate (infecie brn!ic"% emfizem% sclerza
pulmnar"% brnsiectazii% etc') avansate (dispnee permanent"% insuficiena respiratrie
decmpensat"% crd pulmnar)% capacitatea de munc" este% de bicei% cmprmis"
inte&ral'
3.. &*2(#CUL*2#(5$# D! 6N'2#7#2!
.; Dlnavul va fi adus *n pziie !ez)nd"% eventual la mar&inea patului% *nsa spri1inindu-l
*n pziia cea mai cmd" cu a1utrul ane#elr patului sau cu a1utrul (de re&ul" blnavul
i!i ia pziia sin&ur)'
<; Se anun" medicul % iar p)n" la venirea lui% se !ter&e blnavul de transpiraie% se
pre&"tesc medicamentele uzuale de ur&en"4
- brnhdilatatr4 mifilin (file)?
- antialer&ic4 ='='( (file)
- carditnic4 strfantin" sau di&ital"?
- diuretic4 furantril% fursemid (file)?
- sedative4 diazepam% rmer&an% etc' '
2; 6#i&enterapie
1; n cazuri de &ravitate e#trem"% blnavul se cnecteaz" la aparatul de respirat'
0; +sistenta va sf"tui blnavul cum s" previn" ni crize de astm4 evitarea emiilr%
st"rilr de tensiune% surmena1ului fizic !i intelectual% evitarea e#punerii la fri&% umezeala%
atmsfera pluat"% a aler&enilr eventuali cunscui% evitarea unr alimente psibil
aler&izante (u"% ciclat"% fra&i% c"p!uni% cnserve)'
$8
3.%. !DUC*$#! &!N(2U -5N5(*(!
;ducaia blnavului astmatic este de cea mai mare imprtant" pentru *n&ri1irea
pacientului' Infrmarea !i educarea blnavului este un prces cntinuu !i individualizat%
care trebuie s" in" seama de multipli parametri4 v)rsta pacientului (prbleme desebite la
cpil !i v)rstnic)% &radul s"u de *nele&ere !i de cultur"% severitatea blii% cmple#itatea
m"surilr de tratament !i urm"rire etc' ' n rice *mpre1ur"ri% blnavul astmatic trebuie
educat pentru a deveni un partener esenial *n prcesul terapeutic% adesea
prelun&it pe mai muli ani sau zeci de ani' 7intre elementele imprtante despre care
blnavul astmatic trebuie s" aib" infrmaii c)t mai cmplete !i care s" le flseasc" *n
*n&ri1irea sa% se num"r"4
- caracterul clinic al blii% care pate fi st"p)nit" printr- terapie crect" !i
cntrlat"?
- bservarea cndiiilr individuale de e#acerbare a blii (ti&&eri prfesinali%
dmestici% psiheminali% infecii% etc')?
- semnele clinice de e#acerbare !i de &ravitate desebit" (accese astmatice ncturne
repetate% accese mai lun&i% eficiena dr&urilr mai mic"% etc')?
- flsirea% la dmiciliu% a unr aparate simple de m"surare a P;> !i a variabilitaii
cicardiene a acestuia% ca parametrii simpli !i biectivi de a&ravare a blii?
- biectivele imediate ale tratamentului (*ncetarea rapid" a accesului) !i biectivele
pe termen lun&% care impun un tratament de fnd% antiasmatic?
- cuna!terea tipurilr de medicaie% cum !i c)nd trebuie flsit"% dze !i mdalit"i
de administrare% tipuri de medicamente interzise sau limitate (beta blcante%
aspirina% sedativa% etc')
- situaiile clinice !i de e#plrare standard (P;>) care indic" a&ravarea astmului%
impun)nd slicitarea a1utrului medical'
IV. NGRIJIREA PACIENILOR CU ASTM
BRONIC
).(. ELEMENTE GENERALE I NGRIJIRI DE
NURSING
Procesul de nursin". >ilzfia mdern" a prcesului de nursin& se bazeaz" pe
in&ri1irea individual" a pacienilr% pe baza unui plan sistematic pentru a asi&ura *n&ri1irea
specific" menit" s" raspund" cerinelr fiec"rui pacient'
$2
nainte de a implementa rice strate&ie de nursin& este necesar s" stabilim ce
anume este bine% bun pentru acea persan" !i *n ce md se pate r"spunde ptim nevilr
sale'
Adelul medical de *n&ri1ire caut" infrmaii despre semne% simptme !i rezultate
ale investi&aiilr referitare la bal"% *ncerc)nd dia&nsticare% instituind api un
tratament crespunzatr st"rii respective' +cest mdel este abrdare din perspectiva
blii'
Adelul nursin& ine seama de cndiiile medicale% dar se cncentreaz" asupra
funcinarii *n ansamblu a individului' 5lul nursei este de a a1uta pacienii s" se vindece
!i s"-!i recapete nivelul ma#im de independen"'
7e e#emplu4 medicul dia&nsticheaz" brn!it" acut" !i prescrie antibitice !i
fiziterapie *n timp ce nursa va urm"ri *n ce masur" bala *i afecteaz" pacientului
capacitatea de a respira% a m)nca% a drmi% etc' '
+ceast" abrdare rientat" spre prbleme se cncentreaz" pe dificult"ile prin care
trece pacientul ca urmare a blii !i e#amineaz" mdul *n care acestea pt fi u!urate prin
actul de nursin&'
Sunt mai multe mdele teretice de *n&ri1ire de nursin&' Jnul din cele mai
aplicate se bazeaz" pe ,$ activit"i curente (+'(')% care trebuie luate *n cnsideraie *n
*ncercarea de a identifica nevile pacientului !i de a planifica un pr&ram de *n&ri1ire prin
nursin&'
/odelul de nursin" de baz
+'(' se refer" la4
,' meninerea unui mediu de si&uran"
$' cmunicare
3' respiraia
@' m)ncatul !i b"utul
3' eliminarea materiei reziduale
<' cur"enia !i *mbr"c"mintea persnal"
7' cntrlul temperaturii crprale
8' mbilizarea
2' munca !i 1cul
,-' e#primarea se#ualit"ii (aspectul crpului)
,,' drmitul
,$' martea
>lsind abrdare hlistic" a *n&ri1irii nu se ia *n cnsideraie ti factrii care *l
cnstituie pe un pacient *ntr- individualitate unic"'
;a cnsider" c" aspectele fizice% eminale% intelectuale% sciale !i spirituale care
afecteaz" prcesul blii at)t *n privina cauzelr c)t !i rezultatului sunt desebit de
imprtante'
Prcesul de nursin& este un cadru teretic pentru dezvltarea planului de *n&ri1ire
a pacienilr' Prnind de la planul de *n&ri1ire individualizat pentru fiecare individ'
3-
+cesta are la baz" abrdarea din punct de vedere a principiului rezlv"rii
prblemei !i va funcina *n 3 etape succesive care sunt4
,' (ule&erea datelr
$' +naliza !i interpretarea datelr
3' Planificarea *n&ri1irilr
@' 5ealizarea interveniilr (e#ecutarea lr)
3' ;valuarea
Planul nu este entitate static"% el necesit" revizuire% biectivul nefiind
*nttdeauna rezlvat favrabil% fapt ce face ca evaluarea s" cear" revenire aupra
interveniei sau asupra biectivului'
;vluarea este vital" pentru stabilirea eficienei interveniilr de nursin&'
0ursin"ul astmului bronic
(. D09565450
+stmul brn!ic este bal" a c"ilr respiratrii caracterizat" prin hiperractivitatea
brn!ic" la cntactul cu substane sau stimuli diferii ap"r)nd la subieci cu anumit"
predispziie cnstituinal" !i manifest)ndu-se clinic prin dispnee par#ist" !i Fheezin&'
2. C'.$5952.:0
- astmul aler&ic (e#trinsec)
- astmul nnaler&ic (intrinsec)
3. S&:$0 10 15952&'"."0
urse de ordin fizic
- alterarea mucase nazale% brn!ice% traheale sau parenchimului pulmnar?
taba&ism?
- bstrucia c"ilr respiratrii? bezitatea? durerea'
urse de ordin psiholo"ic
- an#ietatea% stresul?
- situaia de criz"'
urse de ordin sociolo"ic
- stimuli aler&ici (praf% plen% etc') !i nnaler&ici?
- aerul pluat% umed'
!ipsa cunoaterii
- cuna!terea de sine?
- cuna!terea mediului ambiant?
- cuna!terea altr persane'
3,
). M02.65$%&' 3:56253.'
- *n astmul aler&ic (e#trinsec)% mecanismul imunl&ic?
- *n astmul nnaler&ic (intrinsec) mecanismele neur&ene?
5. M.6590$"=:5 10 103061064=
- alterarea vcii? dispneea? bstucia c"ilr respiratrii'
+. M0"!10 10 2&'070:0 . 1."0'!:
- &bservarea - ne aduce multitudine de infrmaii privind caracteristicile fizice
ale unei persane (fizinmia% privirea% cmprtamentul% etc')' ;a ne infrmeaz"%
de asemenea% asupra anumitr semne !i simptme care traduc nevie
insatisfacut"% prblema de s"n"tate? fa" trist" sau dend)nd suferin"? a&itaie
sau descura1are% palarea pielii% z&mte emise de pacient4 Fheezin&% c"ldura
membrelr% etc'
- /surarea - se recur&e la instrumentele de m"sur" termmetrice% aparate de
mnitrizare% etc'
- .nterviul - furnizeaz" date imprtante despre depistarea nevilr nesatisf"cute ale
persanei !i diverse manifest"ri de dependen" pe care le determin"'
. S&:$0 10 569!:%.:0
- pacient% familie% antura1% dcumente (bilet de internare% analize% etc')% aparatura%
labratrul (e#am' s)n&e% urin"% radi&rafii% prbe ventilatrii% etc')'
-. O<502"5A0 7060:.'0
- restabilirea funciei respiratrie?
- prevenirea cmplicaiilr'
9. N&:$567&' 3.20645'!: 2& .$"% <:!6@52
- dificultate *n respiraie din cauza bstruciei brn!ice manifestate prin tuse% dispnee% etc'
(C. N0A!5'0 3:5!:5".:0 ?6 .90245&60
.evia de a respira
.evia de a bea !i de a m)nca
.evia de a se mi!ca !i de a avea bun" pstur"
.evia de a drmi !i de a se dihni
.evia de a evita periclele
.evia de a cmunica
.evia de a acina cnfrm prpriilr credine !i valri'
3$
((. EA!'&450
- amelirare?
- crnicizare'
).2. STUDIU PE CAZURI
C./&' 6:. 2
7mnul 7'I'% 32 de ani% ,'8- cm% 87 O&% dmiciliat *n Ducure!ti *n
cndiii de lcuit nu tcmai bune% cas" la curte *ncalzit" cu cmbustibil slid
este internat *n criz" de astm la secia de interne a spitalului Jniversitar pe
,-',-'$--<% ra $,43-'
Pacientul este vechi astmatic crticdependent cu prima internare *n
,22- av)nd crize mai frecvente din $--$ face tratament cu crticsterizi' n
$--3 are 8 luni de spitalizare% *n $--@ are 3 luni de spitalizare% iar *n $--3
are 3 luni de spitalizare'
n antecedentele patl&ice &"sesc tita a#ut" stan&"% apendicectmie
la $, de ani' >umeaz" rar% nu bea dec)t bere'
)valuarea pacientului azi 11.12.'223
Pacient febril 37'<E(% cu dispnee ncturn" !i diurn"% 5N $< respHmin
superficial"% bseal"% an#ietate% rinree% inapeten" % :'+' N ,7-H83 mm =&%
P' N 83 b"tHmin'
+ia"nostic de nursin"
33
,' 7iscnfrt prdus de criza astmatic" prelun&it"'
$' 7iscnfrt respiratr din cauza reducerii calibrului brnhiilr
manifestat" prin dispnee'
3' 8ipsa de cuna!tere !i respectarea indicaiilr referitare la bala
astmatic" !i prevenirea crizelr astmatice'
Plan de 4n"ri$iri
D.I. 59 10 .65 ((-(3 !2". 2CC+
(. P:!<'0%. - discnfrt prdus de criza de astm brn!ic
&biective - ca blnavul s"-!i reduc" simptmatl&ia !i criza de
astm brn!ic
- ca blnavul s" se pat" dihni *n urm"tarele 8 re'
.ntervenii
autonome - repaus la pat% camera bine *ncalzit"% aer umidificat%
pziie cnfrtabil"
- mnitrizarea :'+'% P% :E% 5
- ai&urarea cnfrtului% pat curat% len1erie bine *ntinsa
pe pat
- pre&"tesc instalaia pentru administrarea 6
$
?
dele"ate - administrez medicaia prescris" de medic
- administrez #i&en% P';'9'
)valuare - ((.(C.2CC+
6ra 84-- - pre&"tesc blnavul fizic !i psihic pentru administrarea de 6
$
- pre&"tesc materialul necesar administr"rii 6
$
- pre&"tesc materialul necesar !i blnavul fizic !i psihic pentru
P';'9'
- pacientul este *nca *n criz"? :'+' N ,3-H8- mm =&% :E N
37'$E(% 5 N $3 respHmin
- am administrat 6
$
- 7,Hmin% @ re
- am administrat mifilin $ f' in P';'9'% ser &luczat 3B% $3-
ml% ranetidin" , cp'
3@
6ra ,$4-- - pacientul a ie!it din criz"% slicit" suspendarea 6
$
- am administrat stamicin , cp% brfimen , cp% , f' ='='(' in
P';'9' prednisn , cp'
6ra ,<4-- - pacientul darme% :'+' N ,$-H7- mm =&% :E N 37E(% 5
N $- respHmin
(2.(C.2CC+
6ra 84-- - pacientul este an#is !i nelini!tit% dre!te s" fie l"sat sin&ur !i
s" i se dea vie s" fumeze i&ar"'
6ra ,$4-- - pacientul prezint" rinree (se adm' 7.> cu 68' ;ucaliptlat)
- este subfebril 37'$E( (i s-a administrat fensept , cp)
- am administrat stamicin , cp% brfimen , cp'% ==( , fil"
- pacientul este transpirat% i-am schimbat pi1amaua
6ra ,<4-- - pacientul este afebril 3<'8E(
- este bsit !i dre!te s" se dihneasc"
(3.(C.2CC+
6ra 84-- - pacientul este bsit% susine c" nu s-a putut dihni bine *n
cursul npii
- dre!te mai mult" lini!te !i c"ldur" pentru a se putea dihni (l-
am *nvelit cu *nc" p"tur")
- am administrat mifilin , f' P';'9'% fensept , cp'
6ra ,$4-- - pacientul se simte mai bine% este afebril' ;ste mulumit de
atitudinea echipei de *n&ri1ire
- am pre&"tit pacientul pentru radi&rafie pulmnar"
- am *nsit pacientul la serviciul de radil&ie
- am administrat medicaia prescris" de medic (mifilin , f'%
stmicin , cp'% == , f')
- pacientul este an#is :+ N ,3-H7- mm =&% 5 N $@ respHmin%
P N 8- b"t"iHmin% :E N 3<'8E(
2. P:!<'0%. - discnfrt respiratr din cauza reducerii calibrului
brnhiilr manifestat" prin dispnee
&biective - blnavul s" pata s"-!i reduc" dispneea
- blnavul s"-!i asi&ure c"i respiratrii libere
33
.ntervenii
autonome - e#plic blnavului imprtana de a tu!i !i e#pectra !i
nevia de a r"m)ne *n starea de ve&he p)n" la restabilirea
unei respiraii nrmale
- asi&ur 7'.'>'
- mnitrizarea :'+'% :E% P% 5
dele"ate - administrez medicaia prescris"
)valuarea - ((.(C.2CC+
6ra 84-- - slicit blnavului sa nu darm"
- am pre&"tit blnavul fizic !i psihic precum !i materialul
necesar administr"rii 6
$
- am administrat 6
$
indicaia medicului prin snda
nazfarin&ian" 7,Hmin
- am pre&"tit blnavul fizic !i psihic precum !i materii necesare
pentru administrarea P';'9' !i a medicaiei prescrise pe care le-
am administrat la indicaia medicului
6ra ,$4-- - pacientul a ie!it din criza' S-a suspendat !i #i&enterapia la
slicitarea pacientului !i indicaia medicului
- pacientul reu!e!te s" tu!easc" !i s" e#pectreze
- pacientul afirm" c" este bsit !i dre!te s" se dihneasc"'
6ra ,<4-- - pacientul darme% :+ ,$-H7- mm =&% :E N 37E(
(2.(C.2CC+
6ra 84-- - pacientul simte nevia s" fumeze% este an#is% respir" &reu%
tu!e!te !i e#pectreaz"
6ra ,$4-- - pacientul prezint" rinree (am efectuat 7'.'>' cu 68
;ucaliptlat)
6ra ,<4-- - pacientul este afebril (3<'8E()
- respiraia este dispneic" de tip e#piratr
- pacientul susine c" este bsit !i dre!te s" se dihneasc"'
(3.(C.2CC+
6ra 84-- - pacientul afirm" c" *n cursul npii nu s-a putut dihni !i c" se
simte bsit
- l-am *nvelit cu *nca patura !i i-am asi&urat lini!tea necesar"
3<
- :'+' N ,$-H7- mm =&% :E N 3<'<E(% 5 N $$ respHmin% P N 73
b"tHmin
6ra ,$4-- - pacientul respir" mai u!r' ; mulumit de *n&ri1irile acrdate
6ra ,<4-- - pacientul este an#is
:'+' N ,3-H7- mmH=&% 5 N $@ respHmin% P N 8- b"t"iHmin% :N
3<'8E(
3. P:!<'0%. -lipsa de cuna!tere !i respectarea a indicaiilr
referitare la bala astmatic" !i prevenirea cauzelr astmatice'
&biective - prmvarea educaiei pacientului pentru prevenirea
crizelr de astm brn!ic !i a apariiei cmplicaiile
.ntervenii
autonome - discut cu pacienta !i *nv" ce trebuie s" fac"
*mptriva factrilr de risc
- r"spund la *ntreb"rile pacientului referitr la bala sa
- *nv" aparin"trii cum s"-l *n&ri1easc" pe pacient la
dmiciliu
)valuare - ((.(C.2CC+
6ra 84-- - pacientul este speriat !i nelini!tit
6ra ,$4-- - pacientul recuna!te c" aceast" criz" a fst favrizat" de
atitudinea sa fa" de bala la fumat% a cnsumat vin r!u
6ra ,@4-- - pacientul susine c" persnalul medical este cicalitr !i
c" !tie farte bine ce are vie !i ce nu are vie s" fac"
- :'+' N ,$-H7- mm =&% 5 N $- respHmin% :EN37E(
6ra ,<4-- - pacientul darme'
(2.(C.2CC+
6ra 84-- - pacientul este an#is% nu dre!te s" stea de vrba cu
nimeni
6ra ,$4-- - pacientul se interseaz" dac" e#ist" medicament care s"
pata s"-i permit" s" fumeze f"r" s" ri!te declan!area
vreunei crize
6ra ,<4-- - pacientul este bsit% evite s" discute% nu pune *ntreb"ri
!i nici nu r"spunde la *ntreb"rile puse de mine'
37
(3.(C.2CC+
6ra 84-- - pacientul d" semne de *nele&ere !i accept" schimbul
c)trva replici dup" care dre!te s" se dihneasc"
6ra ,$4-- - pacientul se infrmeaz" despre imprtana radi&rafiei
pulmnare !i semnificaia ima&inii radil&ice
6ra ,<4-- - pacientul !i aparin"trii sunt interesai de reluarea unr
tehnici de in&ri1ire si metde de prevenire a crizelr de
astm'
INVESTIGAII TRATAMENT
11.12.'223 11.12.'223
;#amen sputa ,' 6#i&en N 7,Hmin
:'T'6' $' Aifilin f' I9 # $
:'T'P' 3' Prednisn cp' 9III # $
9'S'=' @' Stamicin cp' I9 # $
3' 5anitidina cp' II # $
<' Drfimen cp' I9 # $
7' ='='(' f' 9III # $
8' 7'.'>' 68 ;ucaliptlat
2' +l&calmin la nevie , f'
1'.12.'223 1'.12.'223
;#amen sputa , $% 3% @% 3% <% 7% 8% 2
- sputa cu celule epiteliale f"r" DK ,-' >ensept cp' III # $
- :'T'6' N $- u'i'
- :'T'P' N @- u'i'
- 9'S'=' N @ mm
38
15.12.'223 15.12.'223
5adi&rafie pulmnar" $% 3% @% 3% <% 7% 8% 2% ,-
).3. CONCLUZII
Dlnavul astmatic este un risc fa" de un num"r mare de factri
pteniali care pt prvca bstrucia c"ilr aeriene? aceasta este dependent"
de &radul e#punerii !i &radul =5D prezente' n cazuri mai puin numerase%
cndiii care prvac" accesele astmatice sunt unice% ca *n astmul seznier
aler&ic sau astmul prfesinal'
32
).). ANEDE
ANEDA NR. (
P E PJ8SJ8 reprezint" e#pansiunea ritmic" a arterelr% care se
cmprim" pe un plan ss !i este sincrma cu sistla ventricular"' Pulsul ia
na!tere din cnflictul dintre s)n&ele e#istent *n sistemul arterial !i cel *mpins
*n timpul sistlei' +cest cnflict se e#teririzeaz" prin destinderea ritmica a
arterei'
*alori normale - la nu-n"scut - ,3--,@- pulsaiiHminut
- la cpilul mic - ,---,$- pulsaiiHminut
- la ,- ani - 2--,-- pulsaiiHminut
- la adult - <--8- pulsaiiHminut
8a v)rstnic peste 8--2- pulsaiiHminut
#ehnica - pulsul pate fi luat pe rice arter" accesibil" palpaiei%
care pate fi cmprimat" pe un plan ss4 radial"% tempral" superficial"%
cartid"% humeral"% femural"% etc' ' 6bi!nuit% fiec"rui blnav i se cerceteaz"
@-
pulsul radial% care se palpeaz" de bicei la ambele m)ini% cu trei de&ete
(inde#% mediu% inelar)'
8a reluarea pulsului% blnavul trebuie s" fie *n repaus fizic !i psihic cel
puin 3-,- minute *nainte de num"r"tare% pentru a nu mdifica valrile
reale' Draul blnavului se spri1in"% se repereaz" !anul radial pe e#tremitarea
distal" a braului% *n cntinuarea plicelui' Palparea pulsului se face cu v)rful
de&etelr inde#% mediu !i inelar de la m)na dreapt"% e#ercit)ndu-se u!ar"
presiune asupra peretelui arterial' >i#area de&etelr se realizeaz" cu a1utrul
plicelui% cu care se *mbrai!eaz" antebraul la nivelul respectiv'
T.A. E T;.SIJ.;+ A5:;5I+8U reprezint" presiunea e#ercitata de
s)n&ele circulant asupra pereilr arteriali'
>actrii care determin" tensiunea arterial"4 debitul cardiac% fra de
cntracie a inimii% elasticitatea !i calibrul vaselr% vasczitatea s)n&elui'
:ensiunea scade de la centru spre periferie'
#ehnica - aparatele se numesc sif&mmanmetre? *n metda
ascult"trie flsit" *n practica curent"% se *ntrebuineaz" aparatul 5I9+-
56((I sau aparatul 9IVJ;C-8;JD5W'
;ste preferabil ca pacientul s" stea culcat (timp de ,--3- minute) cu
braul rela#at% dezvelit p)n" la umar !i a!ezat rizntal la *nalimea crdului'
Aan!eta se aplic" pe partea interna a braului la du" laturi de de&et de plica
ctului% av)nd &ri1" s" nu fie nici prea str)ns"% nici prea lar&"' Stetscpul se
aplic" pe artera humeral"% la c)iva centrimetri sub mar&inea inferiar" a
man!etei' 9alarea ar"tat" de de manmetru la apariia primului z&mt
indic" tensiunea ma#im" (sistolica)' :ensiunea minim" (diastola) se nteaz"
*n mmentul c)nd z&mtele devin mai asurzite'
*alori normale(
T.A. %.>. VF:$". T.A. %56.
73- 2- mm =& ,- 3 ani 3-- <- mm =&
2-- ,,- mm =& @- ,, ani <-- <3 mm =&
,--- ,$- mm =& ,$- ,3 ani <-- 73 mm =&
,,3- ,@- mm =& adult 73- 2- mm =&
Peste ,3- mm =& v)rstnic peste 2- mm =&
@,
TG E T;AP;5+:J5+ este rezultatul prducerii de c"ldura prin
dezinte&rarea alimentelr ca urmare a reaciilr fizic-chimice ce se prduc
*n r&anism'
A"surarea temperaturii se face cu termmetrul' (el mai bi!nuit este
termmetrul ma#imal numit !i termmetrul medical' :ermmetrul ma#imal
utilizat *n medicin" este &radat dup" scara (elsius' ;l este un termmetru cu
scar" redus"% de la 3@'3E( p)n" la @$E(% scara variaiilr patl&ice ale
temperaturii crprale umane' :ermmetrele *n uz sunt inute *n sluii
dezinfectante - brmcet sau clramina $B'
#ehnica - m"surarea temperaturii cu termmetrul ma#imal bi!nuit se
face *n cavit"ile *nchise sau ne*nchise% pentru a bine temperatura cea mai
aprpiat" de cea central"' +stfel% m"surarea se pate face4 *n a#il"% *n plica
in&hinal"% *n cavitatea bucal"% dar m"suratri mai precise se bin ttu!i *n
rect !i va&in'
nainte de m"surare% termmetrul va fi cntrlat dac" nu este stricat'
7ac" avem termmetre utilizate la mai muli blnavi% ele vr fi sp"late
*nainte de *ntrebuinare' Se va verifica dac" clana de mercur din capilar a
fst redus" la nivelul &radaiei minime dup" m"surarea anteriar"' 7ac" nu%
se scutur" mercurul din capilar% prinz)nd termmetrul aprape de rezervr
*ntre palma% ar"t"tr !i de&etul mediu !i smucindu-l ener&ic cu m)na de sus
*n 1s'
A"surarea temperaturii *n a#il" indic" temperatura periferic" cu @-3
zecimale de &rad mai 1as" dec)t temperatura central"' ;ste metda cea mai
utilizat"' Se !ter&e a#ila cu un prsp% se ridic" braul !i se a!eaz" rezervrul
termmetrului *n v)rful a#ilei api se aprpie braul blnavului de trunchi%
iar antebraul flectat se plaseaz" pe suprafaa anteriara a tracelui' 7ac"
blnavul este farte sl"bit sau a&itat% nervs% precum !i la cpii% braul va fi
meninut *n aceast" pziie de asistent" tt timpul m"sur"rii' :ermmetrul se
menine *n &rapa a#ilar" timp de ,- minute' 7up" citirea temperaturii
termmetrul se intrduce *napi *n sluia dezinfectant"'
R E R;SPI5+XI+ reprezint" aprtul de #i&en necesar prceselr
vitale ale r&anismului'
;a cuprinde patru etape4
@$
I' )tapa pulmonar - c)nd aerul p"trunde prin c"ile respiratrii
superiare p)n" la pl"m)ni !i se distribuie *n
alvelele pulmnare'
II' )tapa san"vina - este reprezentat" de schimburile de &aze dintre
aerul alvelelr !i s)n&ele din capilare ' 6#i&enul
din aerul inspirat este predat s)n&elui% iar s)n&ele
cedeaz" di#id de carbn care este eliminat tt prin
actul practic de e#piraie'
III' )tapa circulatorie - este reprezentat" de transprtul #i&enului
p)n" la esuturi !i di#idul de carbn de la esuturi
la alvelele pulmnare pentru a fi eliminat'
I9' )tapa tisular - reprezint" schimbul de &aze dintre s)n&e !i
esuturi'
In md nrmal bserv"m !i *nre&istr"m numai etapa pulmnar" a
respiraiei care este caracterizat" *n actul inspiraiei !i e#piraiei'
>recvena mi!c"rii respiratrie este dup" se#% v)rst"% pziie% mediul
ambiant% de starea de ve&he sau de smn'
>recvena misc"rii respiratrie este cuprins" *ntre ,@-,< p)n" la $-
respiraiiHminut% pate fi bservat" la nivelul cutiei tracice la femei%
abdminal la barbai !i mi#t la cpii'
#ehnica - blnavul trebuie s" fie farte lini!tit% de bicei se face *n
smn sau f"r" ca blnavul s" !tie'
ANEDA NR. 2
EDPLORAREA S,NGELUI
P&6245. A06!.$= - se *ntele&e recltarea de s)n&e din lumenul unei
vene cu a1utrul unui ac'
+stfel ea pate fi e#plratare atunci c)nd ea urmare!te cercetarea
diverselr cnstante bil&ice ale r&anismului (ureea% &licemia% acidul uric%
calcemia% etc' sau a diverselr elemente fi&urate nrmale sau patl&ice%
circulante)'
@3
n acest scp se pt e#tra&e cantitai variabile de s)n&e% de la c)teva
zecimi de ml' P)n" la @--3- ml' 7up" patura analizei pentru care se
reclteaz" s)n&ele'
/aterial necesar4 &aru de cauciuc% substane dezinfectante% vat"%
mu!ama% serin&i !i ace sterile% recipiente de recltare'
!ocul punciei4 lcul clasic de e#ecutare a punciilr venase este la
nivelul plicii ctului unde venele antebraului cefalic" !i bazilic" se
anastmpeaz"% d)nd na!tere venelr mediana cefalic" !i mediana bazilic"'
Dlnavul este culcat pe spate c)t mai cmd% *n patul sau pe mas" de
e#aminare' Se descper" braul ales% av)nd &ri1" ca hainele s" nu *mpiedice
circulaia de re*ntarecere' Se a!eaz" sub bra mu!amaua% in)nd braul *n
abducie !i e#tensie ma#im"' Plica ctului va fi dezinfectat" cu alcl' 8a
nivelul unirii treimii inferiare a braului cu cea mi1lcie se aplic" &arul
elastic% stran&)ndu-l *n a!a fel ca s" se preasc" cmplet circulaia nervas"%
f"r" s" se cmprime artera% ceea ce se cntrleaz" prin palparea pulsului
radial' +pi se cere blnavului s" str)n&a bine pumnul'
#ehnica - asistenta se a!eaz" faa *n faa cu blnavul !i cu m)na st)n&"
fi#eaz" vena% care din cauza le&aturilr sale las" *n esutul celular subcutan
!i a frmei sale cilindrice% alunec" u!r sub v)rful acului' 8a membre%
fi#area venei se face prin cuprinderea e#tremitaii *n m)na st)n&"% *n a!a fel
ca plicele s" fie situat la @-3 cm sub lcul in1eciei% e#ercit)nd cu aceasta
cmpresiune !i traciune *n 1s asupra esuturilr vecine f"r" s" se
influeneze circulaia *n vas'
Serin&a sau acul se ine *n m)na dreapt" bine fi#ate *ntre plice !i
restul de&etelr' +cul se intrduce *nttdeauna *n direcia curentului san&uin'
Perfrarea te&umentelr se va face *n direcia blic"' :raversarea peretelui
vens d" senzaia *nvin&erii unei rezistene elastice !i acul *nainteaz" *n &l'
n acest mment direcia acului se schimb" *n direcia a#ului venei !i se
*nainteaz" *n interirul ei *nca ,-$ cm' n mmentul p"trunderii acului *n
ven" apare la e#tremitatea lui liber" s)n&ele' n caz c" puncia se e#ecut" cu
serin&a aspiraia s)n&elui trebuie prvcat" prin aspiraia pistnului'
7up" terminarea emisiei de s)n&e se elibereaz" vena de sub presiunea
&arului% api se e#ercita presiune asupra venei puncinate% cu tampnul
*mbibat *n sluie dezinfectant"% chiar la lcul de p"trundere a acului'
(mpresiunea asupra venei se menine timp de ,-3 minute% in)nd braul *n
pziie vertical"' 7up" *ndepartarea tampnului se dezinfecteaz" lcul
punciei cu tinctur" de id'
Constante hematolo"ice4
- =ematcrit N 37 - 3$B
@@
- =em&lbina N ,$ - ,@B
- 8euccite N @$-- - 8---Hmm
3
- 8imfcite N $- - @-B
- Aencite N @ - 8B
-:rmbcite N ,3- - @--'---Hmm
3
- ;zinfile N , - 3B
- Dazfile N - - ,B
:imp de calcifiere =Fell N <- - ,$- sec'
:imp VuicO N ,, - ,3 secunde'
Constante biochimice4
- Tlicemie N <3 - ,,- m&B
- >ibrin&en N $-- - @-- m&B
- :Iml N , - @ J'A'8'
- Jree N $- - 3- m&B
- (reatinina N -%< - ,%$ m&B
- (alcemia N 2 - ,, m&B
ANEDA NR. 3
Perfuzia - intrducerea pe cale parenteral" (intravenas") picatur" cu
picatur" a sluiilr medicamentase pentru reechilibrarea
hidrelectrlitic" !i vlemic" a r&anismului'
Intrducerea lichidelr se pate face prin4
- ace metalice fi#ate direct *n ven"?
- canule din material plastic ce se intrduc tranchirur&ical prin
evidenierea venei *n care se fi#eaz" canula de plastic care se
menine chiar c)teva s"pt"m)ni'
cop - hidratarea !i mineralizarea r&anismului?
- administrarea medicamentelr la care se urmare!te un efect
prelun&it
- cmpletarea prteinelr sau alte cmpnente san&uine
- alimentaia pe cale pariental"'
/ateriale necesare - trusa pentru perfuzat sluii ambalat" steril?
- sluie perfuzabil" (*n sticle sau pun&i de material
plastic *nchise cu dispzitive de cauciuc !i
@3
armatura metalica) *nc"lzit" la temperatura
crpului?
- &aru de cauciuc?
- t"vi" renal"?
- stativ prev"zut cu br""ri cu cleme pentru fi#area
flacanelr?
- serin&" de unic" flsin"% un ac pentru I'9' !i
un ac pentru I'A' sterilizate?
- pern" tare% mu!ama% alez"?
- caslet" cu c)mpuri sterile?
- ,-$ pense dac" se flse!te serin&i 8uer sau
recrd?
- substana dezinfectant" (alcl)?
- tampane de vat"?
- pil" metalic"% rmplast% farfec"?
- trusa de ur&en" (adrenalin"% efedrin"% papaverin"% rmer&an%
hidrcrtizn hemisuccinat)'
#ehnica - administrarea intravennas" a lichidelr se face c)nd
blnavul este *n decubit drsal% cu braul ales descperit fiind inut *n
abducie !i e#tensie ma#ima% spri1init pe pern" mai tare' Plica ctului va fi
dezinfectat" cu alcl% iar &arul prins la nivelul unirii treimii inferiare a
braului cu cea mi1lcie' 7up" intrducerea acului *n ven" se racrdeaz"
flacnul de perfuzie la ac printr-un tub de cauciuc% care *n prealabil% a fst
&lit de aer' :ubul de perfuzie are intercalat un tub de sticl" pentru a putea
cntrla dac" scur&erea este cntinu" !i dac" nu trec !i bule de aer' 7up" ce
s-a verificat ca perfuzia lichidului decur&e f"r" bstacle% asistenta va fi#a
cu benzi de leucplast pavilinul acului !i priunea imediat vecin" a tubului
de te&umentele blnavului pentru a *mpiedica deplasarea acului' 9iteza de
scur&ere a lichidului perfuzat se re&leaz" prin ridicarea rezervrului la
*nalime de circa , m'% precum !i cu a1utrul prestubului *n a!a fel% *nc)t
num"rul pic"turilr s" crespund" cu cantit"ile care trebuie s" se
administreze' 9iteza de scur&ere nu pate fi mai des de <- pic"turi pe minut%
*n afar" de slicitarea medicului% *nsa nici *n aceste cazuri debitul nu trebuie
sa fie mai mare de $--$3 ml' *ntr-un minut'
7up" terminarea emisiei lichidului perfuzat se e#tra&e acul din vena%
se tampneaz" cu vat" *mbibat" *n alcl lcul unde s-a efectuat puncia'
(mpresiunea va dura ,-3 minute in)nd braul *n pziie vertical"' 7up"
*ndepartarea tampnului se dezinfecteaz" lcul cu tinctur" de id'
@<
E902"&.:0. 56H024505 56":.%&$2&'.:0 B5.%.;
Intrducerea unr sluii iztnice uleiase sau a unei substane
cldiale *n stratul muscular prin intermediul unui ac ata!at la serin&"'
cop - terapeutic'
!ocuri de elecie - re&iunea super-e#tern" fesier"
- faa e#tern" a capsei *n treimea mi1lcie
- faa e#tern" a braului *n mu!chiul deltid'
/ateriale necesare - tavia renal"% serin&a sterila de unic" flsin"% du"
ace (diametrul 7H,-% 8H,-% 2H,-% ,-H,- mm% cu lun&imea
de @-% 3-% <-% 7- mm) cu mandriu? medicamentul de
in1ectat% alcl !i tampane de vat"% lampa de spirt% pila%
trusa de ur&en"? madicamente pentru eventualele
accidente4 adrenalin"% efedrin"% carditnice% calciu%
rmer&an% hidrcrtizn% hemisuccinat% mrfin"%
papaverin"% #i&en% etc'
#ehnica administrrii - se pre&"tesc materialele !i instrumentele necesare !i
se transprt" l)n&" patul blnavului' Se anun"
blnavul' Se a!eaz" *n pziie de decubit ventral%
lateral% !ez)nd sau *n piciare% se *ncarc" serin&a cu
substan" de in1ectat !i se elimin" bulele de aer' Se
schimb" acul% *ndep"rt)ndu-l pe cel cu care a fst aspirat"
substana !i se adapteaz" un ac ptrivit pentru in1ecie' Se
de&reseaz" lcul in1eciei cu un alt tampn de vat" se
dezinfecteaz" cu un alt tampn de alcl' Se invit"
blnavul s" se rela#eze !i s" stea lini!tit' Se *ntinde pielea
*ntre plice !i inde#ul sau madiul m)inii st)n&i' Se
*neap" perpendicular p"trunz)nd @-7 cm cu rapiditate !i
si&urana cu acul mntat la serin&"' Se verific" pziia
acului prin aspirare' Se in1ecteaz" lent lichidul' 7up"
in1ectare se scate dintr- dat" acul cu serin&a% acperind
lcul cu un tampn cu alcl'
Se maseaz" lcul cu tampnul cu alcl pentru
a discia planurile esuturilr str"punse activ)nd
circulaia pentru a favriza absrbia' Se a!eaz" blnavul
*n pziie cmd" unde va sta *n repaus fizic timp de 3-
,- minute'
@7
6eor"anizarea locului de munc - se arunca la c! de!eurile de la in1ecie
(file &lite% tampane de vat")'
.ncidente. ,ccidente
- durere vie - datrit" *nep"turii nervului sciatic sau a unei ramuri a
acestuia% se impune retra&erea acului !i efectuarea in1eciei *n alt"
re&iune'
- paralizie prin lezarea nervului sciatic
- hematm - prin *neparea unui vas san&uin
- emblie - prin intrducerea accidentala *ntr-un vas de s)n&e a unei
substane uleiase sau *n suspensie'
- !curi - in1ect)nd *ntr- vena% s" aib" 1un&hiuri'
- necrza - prin *neparea unei ramuri arteriale% spasm arterial% durere
vie% la c)teva re are clraie livid"% iar esuturile se necrzeaz"'
- infiltraie dureras" - se evita zna unde s-au mai f"cut in1ecii'
- fle&mane% abcese lcale - datrit" tehnicii praste !i nestiriliz"rii'
- ruperea acului - se va e#tra&e pe cale chirur&ical"'
&bservaii - pziia acului pentru sluii in1ectabile clrate% se verific"
deta!)nd *nainte efectuarea tehnicii de administrare% asistenta medical" se va
sp"la cu ap" curent"% s"pun !i se va dezinfecta cu spirit'
E902"&.:0. 56H024505 56":.A06!.$. B5.A.;
Intrducerea unei substane medicamentasa *n circulaia venas"' Se
intrduc sluii iztnice% hipertnice (sunt caustice pentru esutul s'c' sau
muscular)' .u se intrduc substane uleiase - prduc emblii'
+ceast" in1ecie se efectueaz" prin puncia venas" !i in1ectarea
prpriu-zis" a medicamentului *n ven"'
cop - terapeutic'
!ocul de electie - venele de la plica ctului
- pe venele antebraului
- pe faa drsal" a palmelr
- malela intern"
- vena 1u&ular"
- vena tempral" superficial"
- vena subclavicular"'
@8
/ateriale necesare - tavi" renal"% serin&" steril" de unic" flsin"% du"
ace (de $3 mm lun&ime cu bizul scurt cu diametrul de
<H,-% 7H,-)% file cu substan" de administrat% alcl !i
tampane de vat"% spirtier"% pil" metalic"% &aru de
cauciuc sau band" ;smarch% pern" tare !i elastic" pentru
articulaia ctului% mu!ama% trus" de ur&en" pentru
eventualele accidente4 adrenalin"% efedrin"% mrfin"%
hidrcrtizn% hemisuccinat% papaverin"% rmer&an (de
preferat serin&i cu ambu lateral)'
#ehnica administrrii - se transprt" tava medical" acperit" cu un c)mp
steril !i se transprt" l)n&" blnav' Se anun"
blnavul !i se a!eaz" *n decubit drsal cu braul *n
e#tensie% spri1init pe mic" pern" prte1at" cu mu!ama !i
alez"'
Se stabile!te lcul de e#ecutare a punciei' Se
aplic" &arul la nivelul unirii treimii inferiare cu cea
mi1lcie a braului' (u inde#ul m)inii st)n&i se palpeaz"
lcul cu alcl' Se cere blnavului s" *nchid" !i s"
deschida pumnul de c)teva ri !i s" r"m)n" cu el *nchis'
n m)na dreapt" se ine serin&a% iar cu inde#ul se fi#eaz"
ambul ata!at' (u inde#ul m)inii st)n&i se palpeaz" lcul
pentru puncie% iar cu plicele se fi#eaz" vena la @-3 cm
sub lcul punciei' Se intrduce acul *n mi1lcul venei% *n
direcia a#ului ln&itudinal al venei' Se simte acul
trec)nd prin stratul de piele rezistent !i peretele venei mai
elastic (*n direcie blic")' Se *mpin&e acul de-a lun&ul
venei la ad)ncime de ,-,%3 cm' (u m)na st)n&" se
tra&e *ncet pistnul aspir)nd (s)n&ele trebuie s" apar" *n
serin&")' Se desface &arul% cu m)na st)n&"' Se
in1ecteaz" lent av)nd &ri1" s" se verifice pziia acului *n
vena prin aspirare' ()nd in1ectarea s-a terminat se scate
acul dintr- dat" (ata!at de serin&") ap"s)nd tampnul cu
alcl la lcul in1eciei pentru hemstaza va fi meninut
de blnav *n cntinuare c)teva minute'
6eor"anizarea locului de munc
A225106"0. I625106"0
@2
- flebal&ia - datrit" unei in1ect"ri prea rapide sau unr substane
iritante a medicamentului'
- senzaia de usc"ciune *n farin&e !i valuri de c"ldur" (se impune
in1ectarea mai lent" a sluiei medicamentase -(a% A&)'
- hematmul - prin str"pun&erea venei sau retra&erea acului f"r" a
*ndeparta &arul'
- necrza - datrit" in1ect"rii sluiei paravens% manifest)ndu-se prin
tumifiere brusc"% dureri accentuate (substana fiind iritant")' Se va
efectua infiltraii lcale cu ser fizil&ic !i substane resrbante'
- +cul pate s" fie G *n ven" !i G afar" !i datrit" acestui fapt s)n&ele
refuleaz" (vine afar") *n cantitate mic" !i nere&ulat" '
- 7ureri mari pe traiectul nasului% slabiciune% ameeli% stare de claps
sau hiptimie' Se intrerupe imediat administrarea !i se anun"
medicul'
&bservaii
.u se in1ecteaz" nicidat" aerul *n lumenul vaselr% se elimin" *nainte
de *nceperea in1eciei' P"trunderea brusc" *n cantitate mare prvac"
emblie &azas" mrtal"'
6 ven" dup" puncie se reface *n $@ de re% dac" este sin&ura
abrdabil" nua puncinare se va face mai central% nicidat" mai periferic'
+le&erea celei mai bune vene pentru puncie se face dup" aplicarea
&arului'
.u se efectueaz" in1ecia *n pziie !ez)nd'
Dlnavul va fi suprave&heat *n tt timpul administr"rii% se pre!te
administrarea la prima senzaie dureras" !i se verific" pziia acului *n
ven"'
7up" in1ectarea nu se *ndaie ctul pentru c" se prduce hematm'
+cele utilizate pentru in1ecie sunt mai puin subiri dec)t cele pentru
puncie'
nc"rcarea serin&ii se face cu ac &rs% in1ectarea cu ac subire'
.u se intrduce sluia p)n" c)nd nu se desface &arul !i pumnul'
Se administreaz" farte lent'
.u se intrduc substane uleiase dearece se prduce emblie
&azas" !i cnsecutiv marte'
3-
E902"&.:0. 56H024505 $&<2&".6."0 B$.2.;
Se pt induce *n r&anism substane medicamentase iztnice
lichide nedurerase prin intermediul unui ac care p"trunde *n esutul celular
subcutanat'
cop - terapeutic'
!oc de electie4
- faa e#tern" a braului
- faa super-e#tern" a capsei
- re&iunea supr" !i subspinal" a mplatului
- re&iunea deltidian"
- re&iunea subclavicular"
- flancurile peretelui abdminal
- re&iunile centrale fesiere'
/ateriale necesare - t"via renal"% serin&i sterile de unic" flsin"% $-3 ace
(diametrul <H,-% 7H,-% 8H,-% lun&i de 3$-3- mm cu bizul
lun&)% substan" de in1ectat% alcl% tampane de vat"%
pil"% trusa de ur&en"% medicamente pentru eventualele
accidentate4 adrenalina% efedrina% carditnice% calciu%
rmer&an% lampa de spirt% hidrcrtizn hemisuccinat'
#ehnica administrrii - se pre&"tesc materialele !i instrumentele necesare !i
se transprta l)n&" blnav' Se anun" blnavul% *n pziie
cu unul din membrele superiare spri1init pe sld' Se
mnteaz" serin&a cu a1utrul pensei% se ata!eaz" acul la
ambu' Se verific" fila% se dezinfecteaz" &)tul filei !i
pila !i se deschide' Se aspir" sluia din interirul filei%
acul s" fie *n permanena *n lichid' Se scate aerul din
serin&a p)n" la apariia primei pic"turi de lichid din
v)rful acului' Se schimb" acul' Se dezinfecteaz" lcul
in1eciei cu alcl' Serin&a se prinde de m)na dreapt" ca
pe un crein' Se cuteaz" cu plicele !i inde#ul m)inii%
priune mai mare de piele% fi#)nd- !i ridic)nd- de pe
planurile prfunde' Se p"trunde cu fr" prin te&ument
de-a lun&ul a#ului ln&itudinal al cutei *n prfunzimea
3,
stratului subcutanat la ad)ncime de $-@ cm' Se aspir"
prin tra&ere u!ar" a pistnului !i cu inde#ul m)inii
drepte se in1ecteaz" lent' Se retra&e brusc !i se
tampneaz" lcul *nep"turii cu un tampn *mbibat *n
alcl' Se aplic" cmpres" sterila !i se maseaz" u!r
zna pentru a favriza circulaia lcal" *n vederea
acceler"rii resbiei' Sp"larea cu ap" curent" !i s"pun'
6eor"anizarea locului de munc
A225106"0. I625106"0
7urere vilent" prin lezarea unei terminaii nervase sau distenia
brusc" a esuturilr (se administreaz" mai lent% sau se schimb" pziia acului%
se scate puin)'
5uperea acului - e#tra&erea manual" sau chirur&ical"'
;mblie - intrducerea substanei uleiase *ntr-un vas de s)n&e'
=ematm - datrit" perfr"rii unui vas de s)n&e se pate infecta
prvc)nd un abces'
.ecrza - datrit" in1ect"rii de substan" iritant"'
&bservaii
Sluiile uleiase se administreaz" *n cazuri speciale la indicaia
medicului'
.u se administreaz" medicamente pe baz" de id% bismut% mercur'
.u se fac administr"ri *n re&iunile in1ectate sau cu mdific"ri
dermatl&ice'
ANEDA NR. )
P:07="5:0. <!'6.A&'&5 306":& 0>3'!:.:0. :.15!'!752= . !:7.60'!:
"!:.2520
3$
;#amenul radil&ic permite studiul mrfl&iei !i al funcin"rii
r&anelr interne% cmplet)nd alte metde de investi&aie'
6adioscopia - e#aminarea r&anelr sub ecran d" ima&ine
dinamic"'
6adio"rafia - ft&rafierea ima&inii radil&ice pe film radil&ic'
P:07="5:0. 3$5852= . 3.2506"&'&5 - se anun" blnavul% e#plic)ndu-i-se
cndiiile *n care se va face e#aminarea (camera de semibscuritate)'
Dlnavul va fi cndus la serviciul de radil&ie' Se e#plic" blnavului cum
trebuie s" se cmprte *n timpul e#punerii filmului (va efectua c)teva
mi!c"ri de respiraie% iar radi&rafia se face *n apnee% dup" inspiraie
prfund")'
P:07="5:0. 95/52= . <!'6.A&'&5 - se dezbrac" cmplet re&iunea tracic"
(p"rul lun& se lea&" pe cre!tetul capului)? se *ndeparteaz" biectele
radipace' Se a!eaz" blnavul *n pziie rtstatica cu m)inile pe !lduri !i
castele aduse *nainte (f"r" s" ridice umerii) *n spatele ecranului% cu pieptul
aprpiat de ecran sau caseta care part" filmul' ()nd pziia vertical" este
cntraindicat" se a!eaz" blnavul *n pziie semia!ez)nd" sau *n decubit' n
timpul e#amenului radil&ic se a1ut" blnavul s" ia pziiile cerute de
medic' Su&arul !i cpiii mici se fi#eaz" prin *nfa!urare pe un suprt de
sc)nduri sau se suspend" *n hamuri (pentru a nu se iradia persana care l-ar
susine)'
67:5H5:0. <!'6.A&'&5 1&3= 0>.%06 - blnavul va fi a1utat s" se *mbrace'
7up" terminarea e#amenului radil&ic va fi cndus la pat' Se nteaz" *n
faia de bservaie e#amenul radil&ic efectuat% data'
ANEDA NR. 5
P:07="5:0. <!'6.A&'&5 306":& 0>3'!:=:5 9&6245!6.'0
7eterminarea prbelr ventilatrii la aparatul ;utest (spir&raf uscat
cu burduf) N este un aparat cu circuit deschis'
:ubul prin care e#pir" blnavul este prev"zut la un cap"t cu piesa
bucal"% *n partea st)n&a a laturii frntale a aparatului se afl" fant"
rizntal" prin care se intrduce h)rtia incriptare'
33
/ateriale necesare - aparat% piese bucale% pensa pentru pensat nasul% pensa
de servit% recipientul cu sluie dezinfectant" pentru
piesele flsite% scaun'
Pre"tirea materialelor - se verific" aparatul% se pre&"tesc piesele bucale
sterile% precum !i restul materialelr necesare'
Pre"tirea bolnavului - *n stainar% cu zi *nainte% blnavul este infrmat
c" e#aminarea se e#ecut" dimineaa pe nem)ncate sau la
3-@ re de la mas"' Dlnavii nu vr flsi nici un fel de
medicaie e#citant" sau depresiv" a centrilr respiratrii%
cel puin cu $@ de re *nainte? blnavii din ambulatr vr
fi inter&ai *n ziua prezent"rii la prba dac" nu au
cnsumat alimente !i dac" n-au luat medicamente' n ziua
e#amin"rii% asistenta care e#ecut" prba asi&ur" repaus
fizic !i psihic fiec"rui blnav circa 3- de minute *nainte
de prb"' Dlnavul va fi !ezat pe scaun *n pziie
cmd"' I se e#plic" prba !i va fi linistit pentru a se
bine cperarea lui'
)xecutarea probei - asistenta va lua piesa bucal" cu pensa !i va adapta la
cap"tul liber al burdufului' Dlnavul a!ezat cmd preia
*n m)n" tubul burdufului cu piesa bucal" adaptat"'
+sistenta va pensa nasul blnavului% sf"tuindu-l s"-i
asculte cmenzile' 8a cmanda asistentei blnavul va
inspira ad)nc din aerul atmsferic !i% tt la cmanda % va
intrduce piesa bucala *n &ur"? buzele se vr str"n&e *n
a!a fel ca s" nu ias" aer pe l)n&" piesa bucal"% api se
e#pir" la ma#im !i prfund' Se scate piesa bucal" din
&ura blnavului% care este l"sat s" se dihneasc"' Prba se
repet" de mai multe ri p)n" c)nd se bin $-3 curbe
e&ale sau cvasie&ale' 5ezultatul se cite!te pe h)rtia de tip
;utest' (urba *nscris" se nume!te e#pir&rama' Piesa
bucal" se schimb" dup" fiecare blnav'
Probe farmacodinamice - aceste prbe urm"resc depistarea unr tulbur"ri *n
mtricitatea pereilr arbrelui brn!ic' Sunt flsite% *n
special% pentru dia&nsticarea frmelr latente de astm
brn!ic'
3@
/ateriale necesare - spir&raf% substana brnhcnstrictare sau
brnhdilatatare% trusa de ur&en" (*n caz de crize
dispneice)'
#estul bronhoconstrictor - se efectueaz" cu aceticlin" ,B% histamin" ,B%
administrat" sub frm" de aersli'
#estul bronhodilator - se e#ecut" cu aleudrin" ,B (sau +lupert% +stmpent%
Salbutaml% Dertec) administrat" tt prin aersli'
Pre"tirea bolnavului - blnavul este pre&"tit ca !i pentru spir&rafie'
Pre"tirea materialului - se pre&"te!te materialul necesar pentru
*nre&istrarea 9;AS-ului'
6acordarea bolnavului la spiro"raf
Se racrdeaz" blnavul prin intermediul piesei bucale' Se slicit" blnavului
s" respire lini!tit c)teva secunde pentru acmdare' I se penseaz" nasul cu
clema' Dlnavul respir" lini!tit% bi!nuit 3--@- sec' (u supapa aparatului
deschis"' Se *nchide circuitul !i se pune aparatul *n pziie de *nre&istrare'
+dministrarea substanelr4
.. #estul bronhoconstrictor - se administreaz" blnavului aceticlin" ,B
timp de 3- sec'(dup" unii 3 minute)'
:estul brnhcnstictr se face farte prudent% blnavul trebuie
urm"rit cu atenie pentru c" atunci se pate face criz" dispneic"% ceea ce
impune a i se administra imediat aersli cu aleudrina sau alt derivat similar'
<. #estul bronhodilatator - este cel mai des *ntrebuinat' 7up"
determinarea 9;AS-ului se administreaz"
blnavului +leudrin" ,B (sau una din substanele
amintite mai sus) prin aersli% timp de 3 minute
sau sub frm" de spraI (dua pulveriz"ri)'
5acrdarea la spir&raf pentru a repeta 9;AS-ul' Se determin" din
nu 9;AS-ul% fie imediat fie dup" pauza% *n funcie de timpul de eficien"
ma#im" a preparatului brnhdilatatr *ntrebuinat'
33
I6"0:3:0".:0
a) n cazul testului brnhcnstrictr% testul este pzitiv dac"
9;AS-ul scade cu mai mult de ,--,3B fa" de valarea iniial"
(r"spuns farmacdinamic bun)? blnavii astmatici r"spund
pzitiv acestei prbe? la ace!tia 9;AS-ul scade cu peste $-B
(r"spuns farmacdinamic bun)'
b) n cazul testului brnhdilatatr% testul este pzitiv dac" 9;AS-
ul cre!te cu peste ,-B (r"spuns farmacdinamic bun)? la
astmatici !i brn!ici cre!te cu peste $-B (r"spuns
farmacdinamic farte bun)'
ANEDA NR. +
R02!'".:0. $3&"05
Sputa reprezint" ttalitatea substanelr ce se e#pulzeaz" prin c"ile
respiratrii prin tuse'
cop - e#plratr pentru e#amin"ri macrscpice% citl&ice%
bacteril&ice% *n vederea stabilirii dia&nsticului'
Pre"tirea materialelor necesare - cutie Petri% pahar cnic% scuip"tare
special" sterilizat"% pahar cu ap"% serveele
sau batiste de unic" *ntrebuinare% eprubete
sterile'
Pre"tirea bolnavului - se anun" !i i se e#plic" necesitatea e#ecut"rii
e#amin"rii? s" nu *n&hit" sputa% s" nu *mpr"!tie% s"
e#pectreze numai *n vasul dat'
)xecutarea probei - i se fer" blnavului paharul cu ap" s"-!i cl"teasc" &ura%
i se d" vasul de clectare *n funcie de e#amenul cerut% se
3<
slicit" pacientului s" e#pectreze dup" un efrt de tuse%
se clecteaz" sputa matinal" sau adunat" *n $@ de re'
5ecltarea sputei prin frtiu farin&ian sau
larin&ian' Se flsesc tampane de vat" mntate pe prt-
tampn% spatul" lin&ual" !i ap" distilata steril"' Se
apas" limba cu spatula% se intrduce tampnul *n farin&e
cer)nd pacientului s" tu!easc"' Sputa eliminat" se prinde
pe tampnul de vat" care se intrduce imediat *n eprubeta
steril"'
>rtiul larin&ian se reclteaz" de medic p"trunz)nd
cu tampnul *n larin&e sub cntrl larin&scpic'
V. BIBLIOGRAFIE SELECTIV
Y,Z B.'"= G0!:70". A&:0'5.I #ehnici speciale de 4n"ri$ire a bolnavilor, ;ditura
didactic" !i peda&cic"% Ducure!ti% ,288?
Y$Z C85:& F'!:5.6I C85:& G.<:50'.I M!:.:5& L0"545.I 7n"ri$irea omului bolnav i
sntos, 0evoi fundamentale% ;ditura (isn% Ducure!ti% $--,'
Y3Z D!%65$!:& D. L0!6.:1% Compediu de medicin intern% ;ditura Ltiinific"%
Ducure!ti% ,22@
Y@Z G80:.$5% L. I /edicina intern, vol ., -olile aparatului respirator, ;ditura
Aedical"% Ducure!ti% ,223
Y3Z M.:20.6 C:56% M58=5'0$2& V'.15%5:% Puericultur i Pediatrie. 7ndreptar
pentru asisteni medicali% (lecia >undeni% Ducure!ti% $--@
Y<Z P.35'5.6 V52"!:% ,natomia omului, vol .., ,paratul respirator% ;ditura +ll%
Ducure!ti% ,223?
37
38

Ingrijirea Pacientilor Cu Astm Bronsic Edit

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientilor Cu Astm Bronsic Edit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

S-ar putea să vă placă și