3.

CONTRACTE DE VNZARE- CUMPRARE CU PLATA IN RATE

1. nregistrarea facturii pentru mrfurile vndute cu plata in rate
411 = % - valoarea marfurilor vandute la pret de vanzare
707 valoarea avansului si a ratelor
4427 TVA aferenta avansului
4428 TVA neexigibila aferenta ratelor scadente in perioada urmtoare
472 valoarea dobanzii de incasat

n nr re eg gi is st tr ra ar re ea a s sc co oa at te er ri ii i d di in n e ev vi id de en nt ta a a a m ma ar rf fu ur ri il lo or r v va an nd du ut te e c cu u p pl la at ta a i in n r ra at te e
% = 371 valoarea marfurilor vandute la pret cu amanuntul
607 costul marfurilor vandute
378 valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute
4428 TVA neexigibila

n nr re eg gi is st tr ra ar re ea a r ra at te ei i s si i d do ob ba an nz zi ii i i in nc ca as sa at te e
5121 = 411 valoarea ratei, TVA aferenta ratei si dobanda
si
472 = 766 valoarea dobanzii scadente trecute la venituri conform contractului
4428 = 4427 TVA aferenta ratei

4. CONTABILITATEA MARFURILOR LA PRETUL DE VANZARE CU
AMNUNTUL

Se achizitioneaz un stoc de marfa la cost de achizitie (CA) de 10.000 lei, adaos comercial (AC) 20%,
TVA 24%. Sold initial al contului de marfuri este 2.000 lei i al celui de diferente de pret de 100 lei.
Ulterior, marfurile sunt vandute la pret de vanzare cu amanuntul de 5.000 lei.
Sa se inreg. achizitia si vanzarea marfurilor daca evaluarea acestora se face la pret de vanzare cu
amanuntul (PVA).
PVA = CA + AC + TVA neexigibila = 10.000 + 2.000 + 2.880 = 14.880

1. Achizitia marfurilor
% = 401 12.400
371 10.000
4426 2.400

2. Inregistrarea adaosului comercial i a TVA neexigibila
371 = % 4.880
378 2.000
4428 2.880

3. Vanzarea marfurilor
5311 = % 5.000
707 4.032
4427 968
4. Scaderea din gestiune
% = 371 5.000
607 3.427
378 605
4428 968
Astfel cum prevede pct. 189, creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118
Clienti incerti sau in litigiu sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat
clientii). In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de
incasat. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza
ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Astfel, atunci cand apare riscul de a nu se putea incasa total sau partial creantele, ca urmare a
insolvabilitatii, falimentului, disparitiei clientilor sau altor debitori se constituie ajustari pentru deprecierea
creantelor.
Inregistrari contabile:
1. Transferul creantelor la clienti incerti prin formula contabila:
4118 = 4111
Clienti incerti sau in litigiu Clienti
2. Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere, la nivelul sumei care se considera ca nu se mai poate
recupera:
6814 = 491
Cheltuieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecierea
ajustarile pentru deprecierea creantelor clienti
activelor circulante
3. Inregistrarea pierderii din creante:
654 = 4118
Pierderi din creante Clienti incerti sau in litigiu
si debitori diversi
4. Anularea ajustarii care ramane fara obiect:
491 = 7814
Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari pentru
creantelor clienti deprecierea activelor circulante
Din punct de vedere al TVA, astfel cum prevede art. 138 lit. d) din Legea 571/2003
privind Codul fiscal
, baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data
pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006
privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila.
Conform art. 159 alin. (2), in situatiile prevazute la art. 138 furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de
servicii trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de
impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi
transmise si beneficiarului, cu exceptia situatiei prevazute la art. 138 lit. d).
Asadar, baza de impozitare a TVA se reduce doar in cazul falimentului beneficiarului, in baza hotararii
judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006
privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila. Ajustarea este permisa incepand cu
data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006
privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila.
Ajustarea bazei de impozitare a TVA, in baza prevederilor art. 138 lit. d) din Codul fiscal
se inregistreaza prin formula contabila:
4427 = 4118
TVA colectata Clienti incerti sau in litigiu
http://expertconta.blogspot.ro/2011/09/monografie-si-reglementari-contabile-si.html-CLIENTI INCERTI























Reduceri comerciale.contabilitatea marfurilor

TRATAMENTUL CONTABIL SI FISCAL AL REDUCERILOR COMERCIALE SI FINANCIARE
Intr-un mediu de piata concurential, derularea tranzactiilor de vanzare-cumparare presupune,
operarea cu reduceri de pret, destinate sa rasplateasca fidelitatea unui client, achitarea inainte de
termen a unei datorii si, nu in ultimul rand, sa incite clientul spre cumparare, ceea ce atrage cresterea
cifrei de afaceri.
1.Aspecte generale
In literatura de specialitate si in practica afacerilor sunt intalnite doua categorii de reduceri de pret:
- reduceri de natura comerciala (sau reduceri comerciale), care au o influenta directa asupra
marimii nete a unei facturi;
- reduceri de natura financiara (sau reduceri financiare), care poarta denumirea de sconturi (numite
si sconturi de decontare sau sconturi de casa).
In categoria reducerilor comeciale se includ: rabatul, remiza si risturnul.
Rabatul reprezinta reducerea practicata, in mod exceptional, asupra pretului de vanzare convenit
anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a
bunurilor comercializate, fata de clauzele prevazute in contract.
Remiza este o reducere practicata, in mod exceptional asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se
cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Remiza
corespunde, in general, unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi
a intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri contractuali.
Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate de acelasi
cumparator pe o perioada determinata.
De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se pot acorda
si in suma fixa.
In categoria reducerilor financiare este inclus scontul de decontare.
Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate
inainte de scadenta normala. Altfel spus, scontul de decontare reprezinta o bonificatie acordata
clientului de catre furnizor pentru plata cu anticipatie a unei sume datorata de client. Scontul de
decontare este o cheltuiala financiara pentru furnizor, care este beneficiarul platii (incaseaza o suma
inainte de scadenta) si un venit financiar pentru client, care efectueaza o plata inainte de scadenta.
2. Tratamentul contabil al reducerilor de pret
Sub aspectul metodologiei de calcul si contabilizare, recunoastere fiscala trebuie aplicate urmatoarele
reguli:
- toate reducerile de pret sunt inscrise in factura;
- reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
- reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele sau sumele absolute ale
fiecarei categorii de reducere se aplica asupra "netului" anterior;
- in cadrul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si risturnurile;
- scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul comercial;
- aspectele legate de taxa pe valoare adaugata trebuie corelate cu prevederile legale in vigoare
(art.137 si 138 din Legea 571/2003 si pct.22 din HG 44/2004 );
- reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare cumparare,
desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza in mod distinct nici la furnizor, nici la client;
- reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara la
cel care il acorda (furnizorul) si ca un venit financiar la cel care il primeste (clientul).
3. Reduceri de pret acordate in momentul facturarii
Pentru evidentierea modului de determinarea a reducerilor de pret, va supune atentiei exemplul de
mai jos, in care am presupus toate categoriile de reduceri, evidentiind astfel ordinea in care se
determina aceste reduceri, dar si modul de contabilizare a unei facturi care comporta toate tipurile de
reduceri.
Exemplu:
Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzari de stocuri/marfuri este de 90.000 lei; rabatul
pentru defecte de calitate este de 5.000 lei; remiza pentru vanzari superioare sumei de 50.000 lei
este de 5%; remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientela intreprinderii este de
10%; scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%; TVA 19%.
Factura simplificata se prezinta astfel:
Valoarea bruta a marfurilor vandute 90.000 lei
(-) Rabat 5.000 lei
Net1 85.000 lei
(-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei
de 50.000 lei): 85.000 * 5% 4.250 lei
Net 2 80.750 lei
(-)Remiza 2 (pentru importanta clientului):
80.750 * 10% 8.075 lei
NET COMERCIAL 72.675 lei
(-)Scont de decontare : 72.675 * 2% 1.453,5 lei
NET FINANCIAR 71.221,5 lei
(+) TVA : 71.221,5 * 19% 13.532,09 lei
NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) 84.753,59 lei
Aceasta factura, care include reduceri comerciale si financiare, se contabilizeaza astfel:
In contabilitatea furnizorului:
% = %
411x 84.753,59
667 1.453,5
707x 72.675
4427 13.532,09
sau:
a).Contabilizarea vanzarii marfurilor:
411x = % 86.207,09
707x 72.675
4427 13.532,09
b).Contabilizarea scontului de decontare acordat:
667 = 411x 1.453.5
In contabilitatea clientului :
% = %
3xx 72.675
4426 13.532,09
401x 84.753,59
767 1.453,5
sau:
a).Contabilizarea achizitiei stocurilor:
% = 401 x 86.207,09
3xx 72.675
4426 13.532,09
b).Contabilizarea scontului de decontare obtinut:
401x = 767 1.453,5

4. Reduceri de pret acordate dupa facturare
In practica comerciala se intalnesc situatii cand reducerile de pret sunt acordate ulterior facturarii, deci
dupa derularea tranzactiei de vanzare-cumparare. Conform acestei uzante, reducerile comerciale si
financiare fac obiectul unor facturi de reducere
Daca ar fi sa facem o ierarhizare a frecventei aparitiei in practica, se poate afirma ca:
- rabaturile sunt destul de frecvente, ca urmare a reclamatiilor clientilor;
- risturnele foarte frecvent, datorita naturii acestora;
- sconturile, generate de plata anticipata, destul de frecvent,
- remizele mai rar.
5. Reduceri de pret comerciale
Atunci cand reducerile comerciale fac obiectul facturilor de reducere, ele trebuie sa fie contabilizate
deoarece modifica efectele facturii initiale. Astfel, in contabilitatea clientului trebuie contabilizata o
reducere a costului de achizitie aferent stocului pentru care s-a primit o reducere comerciala ulterior
facturarii, pentru reflectarea stocurilor din cumparari, in bilant, la valoarea lor reala de achizitie. In
schimb, furnizorul trebuie sa inregistreze o diminuare a veniturilor din vanzari, cu valoarea reducerilor
comerciale acordate ulterior facturarii, pentru a prezenta in contul de profit si pierdere cifra de afaceri
la valoarea neta, exclusiv reducerile comerciale acordate. Pentru o mai buna intelegere va prezentam
urmatorul
Exemplu:
La sfarsitul anului, furnizorul F transmite clientului C o factura de reducere reprezentand risturne in
suma de 10.000 lei, TVA 19%, aferente livrarilor de marfuri efectuate in cursul anului. In contabilitatea
clientului C se inregistreaza reducerea comerciala obtinuta ulterior facturarii astfel:

401x = % 11.900
371 10.000
4426 1.000
In contabilitatea furnizorului F se inregistreaza reducerea comerciala acordata, ca o diminuare de
venituri:
% = 411 x 11.900
707x 10.000
4427 1.000
Fata de aceasta solutie, in literatura de specialitate romaneasca, exista opinia dupa care reducerile
comerciale acordate ulterior facturarii trebuie sa fie contabilizate in contul 658 "Alte cheltuieli de
exploatare", la furnizor, pentru reducerile acordate si respectiv in contul 758 "Alte venituri din
exploatare", la client, pentru reducerile primite. Insa, se considera ca aceasta solutie este discutabila
deoarece nu are drept efect corectarea costului de achizitie al stocurilor cu reducerile comerciale
primite ulterior facturarii, la client, si nici diminuarea veniturilor din.
6.Reduceri de pret financiare
Acordate a posteriori, printr-o factura de reducere, sconturile de decontare sunt contabilizate similar
cazului facturilor initiale, adica sunt inregistrate drept cheltuieli financiare, la furnizorul care le acorda
si sunt inregistrate ca venituri financiare la clientul care beneficiaza de aceste sconturi.
Exemplu:
Furnizorul F adreseaza clientului C o factura reprezentand livrari de marfuri in suma de 50.000 lei,
TVA 19%, cu decontare dupa trei luni.Ulterior, clientul C il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa-si
deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont. In consecinta,
furnizorul intocmeste o factura de reducere care mentioneaza un scont de 10%, acordat asupra livrarii
initiale, adica:
- suma bruta (net comercial) 50.000 lei
- scont de decontare (50.000 * 10%) 5.000 lei
- TVA aferenta scontului de decontare (5.000 * 19%) 950 lei
Total factura de reducere 5.950 lei
In contabilitatea vanzatorului se inregistreaza :
1).Vanzarea de marfuri:
411x = % 59.500
707 x 50.000
4427 9.500
2).Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura de reducere):
% = 411 x 5.950
667 5.000
4427 950
In contabilitatea cumparatorului se inregistreaza:
1).Cumpararea de marfuri:
% = 401x 59.500
371x 50.000
4426 9.500
2).Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere):
401x = % 5.950
767 5.000
4426 950
Remarca privind rata dobanzii si scontul de decontare
In exemplul precedent se constata faptul ca, pentru a plati cu doua luni mai devreme, furnizorul a
consimtit o reducere de 10%, care corespunde unei rate a dobanzii anuale de: (10% *12 luni) / 2 luni
= 60%
Prin aceasta decontare anticipata cu doua luni furnizorul si-a procurat fondurile la o rata anuala a
dobanzii de 60%, care reprezinta costul financiar al acestei operatii, iar clientul a plasat fondurile de
care dispune la aceeasi rata, care reprezinta randamentul financiar al operatiei.
7. Reduceri de pret acordate pentru facturi anterioare si inscrise in facturi ordinare ulterioare
Uneori, in locul emiterii unei facturi de reducere, furnizorul prefera mentionarea reducerii intr-o factura
ulterioara .In acest caz, reducerile mentionate in factura de vanzare ulterioara trebuie sa fie
contabilizate ca si cand ar fi inscrise intr-o factura distincta de reducere.
Exemplu :
Factura nr.9, emisa de furnizorul F catre clientul C, in ziua 10 iunie, contine urmatoarele date:
- Pret brut al marfurilor 10.000 lei
- Remiza 10% (10.000 * 10%) 1.000 lei
Net comercial 9.000 lei
- TVA 19% (9.000 * 19%) 1.710 lei
Net de plata 10.710 lei
De dedus: reduceri in legatura cu factura nr.4 din 5 iunie
- Rabat acordat (50.000 * 5%) 2.500 lei
- TVA aferenta rabatului acordat:19% (2.500 * 19%) 475 lei
Total de dedus 2.975 lei
TOTAL FACTURA 7.735 lei
In contabilitatea cumparatorului:
1).Inregistrarea facturii nr.9 din 10 iunie cu partea corespunzatoare marfurilor cumparate:
% = 401x 10.710
3xx 9.000
4426 1.710
2).Inregistrarea reducerii primite pentru factura nr.4 / 5 iunie (inscrisa in factura nr.9 / 10.06)
401x = % 2.975
3xx 2.500
4426 475
In contabilitatea vanzatorului :
1).Inregistrarea facturii nr.9 / 10 iunie cu partea corespunzatoare marfurilor vandute:
411x = % 10.710
707x 9.000
4427 1.710
2).Inregistrarea reducerii acordate pentru factura nr.4 / 5 iunie (inscrisa in factura nr.9 / 10.06)
% = 411x 2.975
707x 2.500
4427 475
8. Tratamentul fiscal al reducerilor de pret
In ceea ce priveste tehnica fiscala a reducerilor de pret, trebuie retinute urmatoarele reguli:
- Conform prevederilor art.137 alin. (3), din Codul fiscal, nu se cuprind in baza de impozitaea a
taxei pe valoarea adugata rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate
de furnizori direct clientilor ;
- Conform prevederilor art. 138 din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se
ajusteaza in situatia in care reducerile de pret...sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor;
- Pentru a nu fi incluse in baza de impozitare a TVA, in conformitate cu pct. 22 din Hotararea
Guvernului nr. 44/2004 privind Normele la Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si
alte reduceri de pret care nu se cuprind in baza de impozitare trebuie sa fie reflectate in facturi
fiscale sau alte documente legal aprobate, sa fie in beneficiul clientului si sa nu constituie, in fapt,
remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare.





MONOGRAFIE INVESTITII FINANCIARE PE
TERMEN LUNG
DELIA MIRCEA MAR 9TH, 2013 0 COMMENT
Inscrie-te ACUM la newsletterul GRATUIT Contzilla.ro
Note Explicative la Situatiile Financiare - 29 de lei - CLICK AICI
Exemplu de monografie- titluri cu venit variabil, cotate i necotate, achiziionate de entitate i
pstrate pe termen lung
La data de 15.01.2010 entitatea A a achiziionat:
- de pe piaa reglementat, un numr de 2.000 aciuni ale entitii B, reprezentnd 55% aciuni n
capitalul social al acestei societi, la un pre unitar de 100 lei/aciune
- 1.000 aciuni la Instituia de Credit C, societate nelistat, reprezentnd 25% din capitalul acesteia, la
un pre unitar negociat de 1.000 lei/aciune
Entitatea intenioneaz s pstreze titlurile pe termen lung (mai mult de un an).
n funcie de procentul de control corespunztor titlurilor deinute la entitile B i C, entitatea A
clasific:
imobilizrile financiare concretizate n titluri cotate ca fiind aciuni deinute la entitile afiliate, iar
cele necotate, interese de participare.
n contabilitate, entitatea A va efectua urmtoarele nregistrri:
1. La 15.01.2010
Achiziia titlurilor cotate i necotate:
261 Aciuni deinute la entitile afiliate/analitic entitatea B = 2691 Vrsminte de efectuat privind
aciunile deinute la entitile affiliate 200.000 lei (2.000100)
263 Interese de participare/analitic entitatea C = 2692 Vrsminte de efectuat privind interesele de
participare 1.000.000 lei (1.0001.000)
Achitarea contravalorii lor:
% = 5121 Conturi la bnci n lei 1.200.000 lei
2691 Vrsminte de efectuat privind aciunile deinute la entitile afiliate 200.000 lei
2692 Vrsminte de efectuat privind interesele de participare 1.000.000 lei
2. La 31.12.2010 (la data bilanului)
Entitatea A constat urmtoarele:
- Valoarea de cotaie din ultima zi de tranzacionare a aciunilor cotate deinute la societatea B este
de 95 lei/aciune, ceea ce indic o pierdere de valoare;
- Instituia de credit C a intrat n incapacitate de plat, iar Banca Central i-a retras autorizaia de
funcionare la data de 01.12.2010 i s-a declanat procedura falimentului; drept urmare, pentru
aciunile necotate se nregistreaz o pierdere de valoare, estimat la 50%.
n urma evalurii titlurilor deinute, entitatea A va efectua urmtoarele nregistrri:
- aciunile cotate se ajusteaz cu valoarea de 10.000 lei (2.000 x 5)
6863 Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare =
2961 Ajustri pentru pierderea de valoare a aciunilor deinute la entitile afiliate/analitic entitatea B
10.000 lei
- aciunile necotate se ajusteaz cu valoarea de 500.000 lei (50% x 1.000.000)
6863 Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare =
2962 Ajustri pentru pierderea de valoare a intereselor de participare/analitic entitatea C 500.000 lei
3. La 15.06.2011
Entitatea B comunic entitii A c, n conformitate cu hotrrea adunrii generale, se majoreaz
capitalul social al entitii B cu rezervele existente n soldul contului 1068 Alte rezerve.
Drept urmare, se nregistreaz o cretere a valorii nominale a aciunilor societii B cu 9 lei/aciune.
Entitatea A va nregistra pentru aciunile pe care le deine la entitatea B, plusul de valoare nominal
de 18.000 lei (2.000 x 9) rezultat ca urmare a majorrii capitalului social, prin articolul contabil:
261 Aciuni deinute la entitile afiliate/analitic entitatea B = 1068 Alte rezerve/analitic Aciuni
entitatea B 18.000 lei
4. La 31.12.2011 (la data bilanului)
Entitatea A constat urmtoarele:
- valoarea de cotaie din ultima zi de tranzacionare a unei aciuni cotate aferente entitii B este de
112 lei (n contabilitate, creterea de valoare la imobilizri financiare nu se nregistreaz, ci se
prezint n notele explicative la situaiile financiare anuale);
- ajustarea reflectat anterior rmne fr obiect i este reluat la venituri;
- lichidarea Instituiei de Credit C este n curs de desfurare; drept urmare, pentru aciunile necotate
se nregistreaz o pierdere suplimentar de valoare, estimat la 20% din valoarea iniial a acestora.
nregistrarea relurii la venituri a ajustrii constituite pentru imobilizrile financiare, deinute la
entitatea B:
2961 Ajustri pentru pierderea de valoare a aciunilor deinute la entitile afiliate/analitic entitatea B =
7863 Venituri financiare din ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare 10.000 lei
nregistrarea pierderii suplimentare de valoare de 200.000 lei (20% x 1.000.000) pentru aciunile
instituiei de credit C:
6863 Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare =
2962 Ajustri pentru pierderea de valoare a intereselor de participare/analitic entitatea C 200.000 lei
5. La 15.03.2012
Entitatea A primete o comunicare din partea lichidatorului Instituiei de credit C c, n urma
procesului de lichidare, s-a virat suma de 300.000 lei aferent aciunilor deinute de entitatea A.
La aceeai dat, entitatea A hotrte s vnd titlurile deinute la entitatea B, la preul de 130
lei/aciune, tranzacia fiind efectuat pe piaa reglementat.
n contabilitatea entitii A se nregistreaz:
- trecerea pe cheltuieli a contravalorii aciunilor deinute la Instituia de credit C:
6641 Cheltuieli privind investiiile financiare cedate = 263 Interese de participare/analitic entitatea C
1.000.000 lei
- anularea ajustrilor cumulate de 700.000 lei (500.000 + 200.000) ca urmare a nregistrrii pierderii
de valoare:
2962 Ajustri pentru pierderea de valoarea intereselor de participare/analitic entitatea C = 7863
Venituri financiare din ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare 700.000 lei
- ncasarea sumei de 300.000 lei, virat de lichidator:
5121 Conturi la bnci n lei = 768 Alte venituri financiare 300.000 lei
- vnzarea celor 2.000 de titluri deinute la entitatea B, la un pre unitar de 130 lei/aciune rezultnd o
valoare de 260.000 lei (2.000 x 130):
461 Debitori diveri = 7641 Venituri din imobilizri financiare cedate 260.000 lei
- scderea din gestiune a titlurilor la valoarea de 218.000 lei (2.000 x 100 + 18.000) avnd n vedere
totodat i valoarea de 18.000 lei (2.000 x 9) nregistrat n capitaluri, corespunztoare majorrii
ulterioare a capitalului social al societii B:
6641 Cheltuieli privind imobilizrile financiare cedate = 261 Aciuni deinute la entitile afiliate/analitic
entitatea B 218.000 lei
- reluarea rezervei la venituri:
1068 Alte rezerve/analitic Aciuni entitatea B = 7641 Venituri din imobilizri financiare cedate 18.000
lei
- ncasarea sumelor aferente vnzrii de 260.000 lei:
5121 Conturi la bnci n lei = 461 Debitori diveri 260.000 lei