Sunteți pe pagina 1din 40

ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti

METODE ŞI METODOLOGII DE CERCETARE ÎN


ŞTIINŢELE COMUNICĂRII

SUPORTURI DE CURS
Tutorat 3

CONF. DR. VALENTINA MARINESCU

1
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti

3.1. ANALIZA DE CONŢINUT


Pentru descrierea şi analiza conţinutului media într-o modalitate mai comprehensivă, o
modalitate mai puţin înclinată spre selectivitatea subiectivă este nevoie de o metodă
sistematică – analiza de conţinut este o astfel de metodă pentru analiza sistematică a
conţinutului comunicării. De-a lungul istoriei utilizării sale a fost criticată pentru
caracterul său cantitativ, pentru fragmentare de către ea a întregului textual, pentru
noţiunea sa pozitivistă de obiectivitate, pentru absenţa din cadrul ei a unei teorii a
semnificaţiei.
Ca o metodă de cercetare a comunicării, analiza de conţinut se deosebeşte prin istoria sa
îndelungată -Krippendorf citează un studiu suedez din secolul XVIII a nouăzeci de
imnuri realizat de un autor necunoscut ca unul dintre cazurile cele mai timpuri ale
analizei cantitative ale textelor tipărite. În secolul XX unele dintre utilizările cele mai
spectaculoase ale analizei de conţinut au fost în analiza propagandei. Unii dintre
sociologii cei mai importanţi ai secolului XX au fost atraşi de ideea utilizării analizei de
conţinut pentru monitorizarea „temperaturii culturale” a societăţii, pentru stabilirea
indicatorilor culturali pe termen lung comparabili cu indicatorii utilizaţi de economişti şi
politicieni în supravegherea economiei. În anii’ 30 H. Lasswell a solicitat o
„supraveghere continuă a „atenţiei lumii” - pentru a arăta care sunt elemente implicate în
formarea opiniei publice”
1.Definiţii şi probleme – principala problemă legată de analiza de conţinut: Cât de mult
poate fi utilizată analiza de conţinut pentru a face inferenţe informale de la texte la
condiţiile, intenţiile şi factorii care circumscriu producţia textelor sau de la texte la
impactul lor social, influenţa lor socială, interpretarea şi receptarea lor. În mod
fundamental, aceste probleme se referă la problemele „înţelesului” şi „semnificaţiei”: Cât
de mult este posibil să e intre în semnificaţia unui text fie că aceasta este semnificaţia
intenţionată de producătorii textelor sau de semnificaţii aşa cum sunt ele „citite” şi
înţelese de consumatorii/receptorii unor texte.
Cea mai clasică definiţie a analizei de conţinut îi aparţine lui B. Berelson: „o tehnică de
cercetare pentru descrierea obiectivă, sistematică şi cantitativă a conţinutului manifest al
comunicării”. O mare parte din dezbaterea legată de analiza de conţinut este legată de
ideea că aceasta trebuie să fie „obiectivă” - criticii au demonstrat fundamental şi corect că
obiectivitatea în analiza de conţinut ca în orice tip de cercetare ştiinţifică este un ideal
imposibil care serveşte numai pentru a acoperii în mod cosmetic şi a mistifica valorile,
interesele şi mijloacele producerii de cunoaştere care stă la baza unei astfel de cercetări-
analiza de conţinut nu poate fi niciodată obiectivă într-un sens de „liberă de valori”: ea nu
înseamnă a analiza orice dintr-un text, ci implică de la început delimitarea anumitor
aspecte sau dimensiuni ale textului pentru analiză şi, făcând astfel, cercetătorul face de la
început o alegere (care este subiectivă, deşi este de la început informată de contextul
teoretic şi de ideile care circumscriu cercetarea sa) şi indică faptul că dimensiunile alese
pentru analiză sunt aspecte importante care trebuie analizate. Fiind dată această critică
general acceptată a noţiunii pozitiviste a criteriilor „obiectivităţii” definiţiile ulterioare ale
analizei de conţinut au omis referinţele la „obiectivitate”, spunând pur şi simplu că
analiza de conţinut este „sistematică” (Holsti) sau „replicabilă” (Krippendorf).

2
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Prin definiţie analiza de conţinut este o metodă cantitativă - scopul metodei este să
identifice şi să numere apariţiile unei caracteristici sau dimensiuni a textelor, şi, prin
aceasta, să fie capabilă să spună ceva despre mesajele, imaginile, reprezentările unor
astfel de texte şi semnificaţia lor socială mai largă-problema este cât de multă cuantificare
se foloseşte în analiza de conţinut şi în ce grad indicatorii cantitativi pe care această
tehnică îi oferă sunt interpretaţi în relaţie cu problema intensităţii semnificaţiei în text,
impactul social al textelor sau relaţia dintre textele media şi realităţile pe care le reflectă.
2. Realizarea analizei de conţinut. Paşii-cheie
Procesul analizei de conţinut poate fi segmentat într-o serie de paşi clar articulaţi-se
consideră că aceştia ar fi în număr de şase: (a) definirea problemei de cercetare; (b)
alegerea media şi a eşantionului; (c) definirea categoriilor analitice; (d) construirea unei
scheme de codificare; (e) realizarea unui studiu-pilot al schemei de codificare şi
verificarea fiabilităţii; (f) pregătirea şi analiza datelor.
2.1. Definirea problemei de cercetare-se caută un răspuns la întrebarea: Ce sperăm să
facem prin analiza unui corpus de texte media? Ce aspecte ale comunicării, rolurilor
media, fenomenelor sociale, caracteristicilor textuale sperăm să fie dezvăluite prin
aceasta?
Analiza de conţinut este o metodă de analiză a textelor şi nu o teorie-ca metodă ea nu ne
spune ce aspecte ale textului trebuie analizate sau cum ar trebui ele interpretate, aceste
lucruri trebuind să vină din partea unui context teoretic. Analiza de conţinut nu trebuie
realizată numai pentru a număra ceea ce se poate număra din conţinutul media. Orice
număr de dimensiuni ale textelor pot fi categorizate şi numărate. Numai prin enunţarea
clară a problemei sau obiectivului de cercetare cercetătorul se pate asigura că analiza se
concentrează asupra acelor aspecte ale conţinutului care sunt importante pentru cercetare.
O conceptualizarea clară a problemei de cercetare-şi definiţia ulterioară a căror aspecte şi
categorii ale conţinutului ar trebui analizate-ar trebui întotdeauna să fie ancorată în
trecerea în revistă a literaturii semnificative plus a studiilor înrudite-acestea sunt necesare
pentru a nu lua totul de la început şi a beneficia de avantajul comparaţiei cu analizele
anterioare. De exemplu, analiza ziarelor în decursul timpului, prezentarea raselor şi a
relaţiilor inter-rasiale în radio şi TV „prime time”, studiile prezentării violenţei şi
caracteristicile demografice ale personajelor în dramele TV populare.
2.2. Alegerea media şi a eşantionului-nu este posibil să se analizeze absolut toate
acoperirile în media ale unui subiect, domeniu sau problemă. Pe de altă parte, un avantaj
al analizei de conţinut, spre deosebire de analiza semiotică, este faptul că permite analiza
unui mare corp de texte sau conţinuturi media. Din motive conceptuale şi practice,
analiza de conţinut trebuie să înceapă cu alegerea şi selectarea tipului de acoperire ce
trebuie analizată. Mai întâi trebuie să se definească clar ce corpus din media va fi
analizat, descris şi caracterizat; apoi este de dorit şi necesar să se aleagă un eşantion
reprezentativ din acest corpus al conţinutului media. În practică, aşa cum arăta Berelson
în 1952, acest proces de definire a volumelor din media (populaţia) şi a eşantionului
proceda conform paşilor următori: (a) alegerea media sau a titlurilor; (b) eşantionarea
exemplarelor sau datelor; (c) eşantionarea conţinutului relevant.
2.2.1. Alegerea media sau a titlurilor - termenul „acoperire media „ este atot-cuprinzător
şi se poate referi la orice, de la acoperirea în ziare, radio şi TV la reviste, cinema, reclame
sau chiar buletine electronice de pe Internet. În practică, orice analiză de conţinut a
„acoperirii în media” va începe prin precizarea mai particulară a căror media (radio, TV,

3
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
presă etc.) şi ce canal sau titlu specific de ziare va fi analizat. În general, alegerea media
şi a titlurilor care trebuie analizate va depinde de natura problemei sau subiectului de
cercetare-mai exact, alegerea media şi a titlurilor implică o combinaţie a considerentelor
referitoare la : acoperirea geografică (naţională vs. regională), mărimea audienţei (de
masă vs. a minorităţii), tipul de audienţă (vârstă, clasă socială, profesie, rasă, gen etc.),
caracteristicile de format şi de conţinut ale media (presă de calitate vs. presa tabloid,
ziarele care sprijină partidul X vs. cele care sprijină partidul Z) şi accesibilitatea plus
disponibilitatea materialului de cercetare.
2.2.2. Eşantionarea problemelor sau a datelor-odată ce un mediu a fost ales următorul
pas este alegerea problemelor, datelor sau perioadelor care vor fi analizate. Acest fapt
depinde în mod fundamental de faptul că subiectul analizei se leagă de un eveniment
specific (de exemplu, un accident nuclear), o revoltă populară, un război sau dacă ea se
referă la schiţarea unor dimensiuni generale ale acoperirii aşa cum ar fi prezentarea
femeilor, a rasei, a violenţei, a ştiinţei, a problemelor de mediu, a sănătăţii, consumului de
alcool, riscului, terorismului, ţărilor străine, drogurilor. În primul caz perioada care va fi
analizată va fi definită în mod „natural” de timpul şi datele evenimentelor la care se face
referire-pentru acoperirea specifică a unui eveniment care poate fi definită clar de datele
unui eveniment, cheia pentru înţelegerea rolului şi naturii acoperirii în media necesită
analiza acoperirii înainte şi după datele sau perioadele unui eveniment specific. În
analiza unor tipuri mai particulare de acoperire (care nu sunt legate în mod precis de
anumite date sau perioade) există mai multe modalităţi de a obţine ceea ce noi putem
numi un eşantion „rezonabil de reprezentativ” de materiale - „rezonabil de reprezentativ”
este considerat aici a însemna un eşantion care nu este distorsionat de preferinţele
personale sau profesionale ale cercetătorului, de dorinţa „preconcepută” de a demonstra o
problemă preconcepută sau prin cunoaşterea insuficientă a media şi contextului lor social-
de aceea atunci când se decide asupra unui plan de eşantionare trebuie să fim conştienţi
de ciclurile şi variaţiile sezonale care caracterizează o mare parte din acoperirea în media.
O strategie utilizată frecvent pentru a obţine un eşantion reprezentativ al acoperirii TV
este cea a unei săptămâni continue - de luni până duminică-urmată de o săptămână
compusă sau „rostogolită” care să cuprindă luni într-o săptămână, marţi în a doua,
miercuri în a treia ş.a.m.d. O altă strategie utilizată atât în cazul media tipărite sau în cel
al media audiovizuale este să se înceapă prin alegerea aleatoare a unei date pentru
eşantionare, şi apoi să se eşantioneze a „n”-a zi după aceasta în întreaga perioadă
considerată.
2.2.3. Eşantionarea conţinutului relevant-după alegerea medium-ului sau media şi a
datelor sau perioadei mai rămâne sarcina eşantionării conţinutului de interes. Definirea
„conţinutului relevant” ar trebui derivată în principal din articularea problemei de
cercetare şi a contextului de cercetare al studiului dar implică şi considerente mai practice
(de exemplu, cum să se limiteze volumul de material ales pentru analiză fără a
compromite cerinţa ca el să fie „reprezentativ”). În numeroase analize ale ştirilor TV
eşantionul a fost restrâns pentru a include mai curând principalele programe de ştiri TV
de seară sau unele buletine de ştiri transmise de unele canale TV - astfel de alegeri ale
eşantioanelor pot fi apărate în general pe baza „reach”-ului din cadrul audienţei (ce
program de ştiri atrage cea mai mare audienţă şi în ce parte din zi se uită mai mult
oamenii la TV - care sunt orele „de vârf”?) sau pe baza „statutului” atribuit programelor
fie de organizaţiile TV fie de audienţe. În mod asemănător, eşantionarea în media tipărită

4
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
poate fi limitată la tipuri specifice sau genuri specifice de conţinut. Astfel, analizele
generale ale acoperirii în ziare a anumitor probleme sau fenomene tind să excludă
conţinutul reclamelor, a prezentărilor meteo, desenele sau secţiuni mai specializate
(cultură, suplimente educaţionale au de vacanţă). Pentru studiile care sunt interesate în
principal de funcţionarea valorilor ştirilor şi de factorii care guvernează producţia ştirilor
astfel de excluderi sunt raţionale pentru că aceste tipuri de acoperiri sunt în general mai
puţin direct conduse de valorile ştirilor şi practicile jurnalistice care se aplică în
principalele secţiuni ale ştirilor dintr-un ziar.
O ultimă sarcină care rămâne după aceasta este cea de a identifica articolele, reportajele şi
programele care se referă la subiectul sau tema analizată. Legat de aceasta apare
problema „unităţii de analiză”, a ceea ce este numărat-aceasta poate fi cuvântul
individual, propoziţia, paragraful, articolul, programul de ştiri, itemul ştire, un personaj
individual, un actor sau o sursă individuală, scena, „incidentul” (de exemplu, un incident
violent, consumul de alcool etc.). Ca metodă cantitativă, analiza de conţinut se referă la
cât de des apar unele aspecte ale textului, care este proeminenţa lor în raport cu alte
aspecte sau dimensiuni (sau în comparaţie cu indicatori externi textului, de exemplu,
importanţa relativă a vârstei a treia în comparaţie cu reprezentarea proporţională în
populaţie). Pentru ca astfel de indicatori să aibă cât de cât o semnificaţie este decisiv ca
ceea ce este numărat să fie definit.
2.3. Definirea categoriilor analitice - „Sarcina” analizei de conţinut este să examineze
un corpus ales (eşantionat) de texte şi să clasifice conţinutul conform cu un număr de
dimensiuni pre-determinate. Aspectul cel mai dificil conceptual al oricărei analize de
conţinut este să definească dimensiunile au caracteristicile care ar trebui analizate-
caracteristicile de text care sunt extrase pentru analiză ar trebui să se lege direct de
întrebările generale de cercetare sau ipotezele de cercetare care au determinat alegerea
analizei de conţinut ca metodă. Pentru că catalogarea şi categorizarea conţinutului
comunicării este o sarcină laborioasă şi care consumă mult timp în analiză este extrem de
important să se includă numai acele dimensiuni sau caracteristici ale textului care se
aşteaptă să producă informaţii „folositoare” adică acele informaţii care au importanţă
pentru problemele de cercetare. Ce categorii ar trebui incluse în analiza de conţinut?
Categoriile analitice vor depinde întotdeauna de scopurile şi obiectivele cercetării, de
contextul teoretic şi de întrebările formulate ca parte a problemei de cercetare. Mai exact,
oricum, există un număr de categorii care vot tinde să fie standard în orice analiză de
conţinut şi anume categoriile de „identificare: „mediul” (în ce ziar, revistă, în ce program
de radio sau TV apare textul), „data” (ziua, luna, anul), „poziţia în interiorul mediului
„(de exemplu, „pagina”, în media tipărite, sau „timpul de programare” în media
audiovizuală), „mărime/durată/lungime”, clasificarea „tip/gen” (de exemplu, conţinutul
ziarelor este deseori clasificat de-a lungul direcţiilor „reportajelor”, „ştirilor”,
„editorialelor”, „scrisorilor de la cititori”, „articole de opinie” etc., iar programele TV
sunt categorizate în termenii genurilor lor: „ştiri”, „program de informaţii interne”,
„documentare”, „concursuri”, „talk-show”, „serial dramă”, „film”, „reclamă” etc.).
Tipologiile tip/gen au un potenţial analitic mult mai mare-diferite formate/genuri/tipuri
media fixează limite diferite pentru ceea ce poate fi articulat şi de către cine, prin ce
format/context.
Un principiu extrem de important în momentul realizării/construirii categoriilor de
codificare pentru o analiză de conţinut este că aceasta nu trebuie să fie pur şi simplu o

5
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
încercare de a aplica un set de categorii pre-concepute la un corpus „necunoscut” de
texte-cercetătorul trebuie să fie oarecum familiarizat cu conţinutul, structura şi natura
generală a materialului care trebuie analizat pentru a fi capabil să fixeze categoriile care
vor fi suficient de sensibile pentru a prinde nuanţele textelor (De exemplu, nu are rost să
se utilizeze un sistem de codificare al subiectelor acolo unde 90% din articole intră într-o
unică categorie).
2.3.1. Definitorii Primari / Sursă / Actori şi Atributele lor - analiza
personajelor/actorilor/surselor este importantă atât dintr-o perspectivă narativă sau
literară directă cât şi dintr-o teorie mult mai direct articulată a reprezentărilor media şi a
rolurilor media. Fie plecând de la un context teoretic hegemonic, de la o perspectivă
constructivistă, de la teoria învăţării sociale sau cea a modelării sociale sau de la un cadru
al reprezentărilor sociale, analiza a cine este prezentat ca spunând sau făcând ceva faţă de
cineva şi cu ce atribute-cheie este esenţială pentru o înţelegere a rolurilor media în
reprezentările sociale şi ale relaţiilor de putere în societate. Studiile care funcţionează în
mare în interiorul unui context hegemonic au utilizat cu succes tehnicile analizei de
conţinut pentru a demonstra că problemele publice sunt definite în mass media şi pentru
consumul public în mod hotărâtor de către instituţiile, agenţiile şi interesele de putere din
societate şi că „vocile alternative” care sunt critice faţă de status-quo vor căpăta mai greu
un loc în media principale.
2.3.3. Vocabularul sau Alegerea Lexicală-unele dintre primele utilizări documentate ale
analizei de conţinut s-au concentrat pe apariţia unor cuvinte/simboluri specifice în texte
(Krippendorf, 1980)- în lucrarea sa asupra semanticii cantitative, Lasswell a fost
interesat de asemeni în vocabular şi în semnificaţia simbolică a cuvintelor-el s-a
concentrat asupra analizei cantitative a simbolurilor-cheie (de tip: „libertate”,
„autoritate”) şi el a vrut să construiască un dicţionar al simbolurilor şi al utilizărilor lor în
texte.
Analiza vocabularului sau alegerea lexicală este un element component central al multor
analize de conţinut, care se bazează de asemeni pe un context lingvistic mai larg şi pe o
mai largă analiză de discurs. 2.3.4. Dimensiunile Valorii sau Poziţia – este încercarea de
a clasificarea acoperirea în media în termenii judecăţilor de valoare sau aprecieri ale
poziţiilor ideologice, corectitudinii sau caracterului informativ al acoperirii. Problema
categoriilor evaluative este că ele un nivel ridicat al interpretării din partea codificatorului
– rareori ele pot fi deduse pe baza cuvintelor sau propoziţiilor singure, dar îi cer
codificatorului să considere „tonul general” al articolului de ziar sau itemului difuzat la
radio sau TV.
2.4. Construirea unei scheme de codificare - O schemă de codificare este foarte
asemănătoare cu un chestionar utilizat în anchete-ea conţine o listă de variabile care
trebuie codificate pentru fiecare program sau articol (sau o unitate de analiză mai mică
care poate fi utilizată-de exemplu, paragraf sau propoziţie). Pentru fiecare variabilă,
schema de codificare fixează valorile sau posibilităţile de codificare asociate cu variabila:
astfel, variabila poate fi „titlul ziarului” şi valorile asociate cu această variabilă ar fi de
exemplu „X”, „Z”, „W”, „Y”. În practică, codificarea este o problemă a (a) citirii fiecărui
articol; şi (b) completării casetelor de codificare din schema de codificare cu codurile
adecvate (numere) pentru fiecare articol individual.
2.5. Studiul pilot al schemei de codificare şi verificarea fiabilităţii – Testarea codificării
unui mic sub-eşantion din materialul care trebuie analizat ajută la dezvăluirea

6
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
inadecvărilor şi/sau inconsistenţelor din sistemul de categorii al schemei de codificare.
Există patru tipuri de probleme care pot apare: (1) categoriile trebuie să adere la un unic
nivel de clasificare-de exemplu, confuzia între diferite macro-categorii şi sub-categorii în
interiorul unei unice categorii de codificare (maşini, cosmetice, mâncare, băutură, bere-
unde „bere” este o sub-categorie a băuturilor); (2) Un sistem de categorii care tinde să
codifice şi să clasifice principalul subiect poate să fie insuficient diferenţiat şi inadecvat
diferenţiat; (3) O schemă de codificare poate fixa o listă prea extinsă sau prea diferenţiată
de actori, definitori primari sau surse pentru a fi codificată; (4) Capacitatea de a lega
diferite categorii şi dimensiuni între ele-o greşeală frecventă în construirea unei scheme
de codificare, mai ales în cazul analizei reclamei, este confundarea reclamei ca unitate de
analiză cu personajele care apar în reclamă ca unitate de analiză. Chiar în interiorul
categoriei personaje trebuie făcute diferenţe în funcţie de variate dimensiuni: sex, vârstă,
rasă etc. Realizarea unui studiu pilot trebuie să includă verificarea gradului de fidelitatea
la procesului de codificare. Fidelitatea în analiza de conţinut se referă îndeosebi la
consistenţă: consistenţa dintre diferiţi codificatori şi consistenţa practicilor de codificare
ale indivizilor în decursul timpului.
2.6. Pregătirea şi analiza datelor-analiza datelor trebuie să abordeze în mod
fundamental problemele sau ipotezele fixate în definirea problemei de cercetare care
poate, de exemplu, să ofere unele indicaţii despre principalele axe de comparaţie care
trebuie examinate-astfel de „axe” pot include comparaţii ale diferitelor canale TV, canale
radio, sau tipuri de ziare; ele pot fi comparaţii ale acoperirii în timpul diferitelor perioade
de timp; sau pot fi comparaţii ale aceluiaşi gen dar care se originează ca producţie în
diferite ţări. Un punct de plecare pentru analiza de conţinut este prin a stabili pur şi
simplu distribuţiile de frecvenţă pentru principalele categorii analizate (tipuri de ziare,
actori, subiecte, tipuri de reporteri) şi apoi să se treacă la realizarea analizelor mai
complexe prin compararea dimensiunilor între ele (de exemplu, distribuţia subiectelor în
fiecare tip de soap-opera; tipurile de actori conform fiecărei perioade de timp analizate).

3.2. ANALIZA LINGVISTICĂ


Într-un proiect de cercetare asupra comunicării, perspectiva semiotică analizează modul
în care semnificaţiile sunt produse în textele comunicării – inclusiv de tipul programelor
TV sau filmelor. În acest caz sunt examinate semnele şi relaţiile dintre ele; pentru aceasta
se identifică aspectele semnificate şi cele semnificante ale semnelor şi relaţiile care există
între aceste două aspecte în interiorul unui text particular. Din această perspectivă, acelaşi
conţinut al unui mesaj comunicat poate fi interpretat diferit de membrii unei comunităţi.
O distincţie importantă în analiza semiotică este cea dintre: „(1). Studiul sincronic al
textului – acesta este interesat de relaţiile care există între diferitele elemente ale textului,
examinează modelele opoziţiilor pereche din text, adică ceea ce este numit «structura sa
paradigmatică»; (2). Studiul diacronic al textului media – el este interesat de modul în
care evoluează naraţiunea, se concentrează pe lanţul de evenimente, pe «structura
sintagmatică» care o formează” O sintagmă este „ o combinaţie de elemente coprezente
într-un enunţ, definibile pe lângă relaţia de tip «şi … şi» şi prin relaţia de selecţie (un
termen îl presupune pe celălalt, nu şi invers) şi de solidaritate (relaţie de presupunere
reciprocă)”. O analiza sintagmatică consideră textele ca un şir de evenimente care,
împreună, formează o structură şi implică căutarea unui pattern ascuns de opoziţii care
sunt incluse în şi produc semnificaţii.

7
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
3.1.2. Analiza de discurs - Analiza de discurs este: „un aspect al semioticii şi o formă de
lingvistică critică.”.Termenul central în acest caz nu mai este cel de „semn”, ci cel de
„discurs”. În acest caz se presupune că: „Discursul trebuie înţeles în cea mai largă
extensiune a sa: orice enunţare presupune un locutor şi un auditor şi primul are intenţia de
a influenţa într-o anumită modalitate pe cel de-al doilea” Ca termen, deci, „discursul”
uneşte utilizarea limbajului ca text şi ca practică. Ceea ce noi identificăm ca discurs şi
ceea ce noi identificăm ca social sunt profund legate. Întreaga vorbire, orice text au un
caracter social. Limbajul nu este un mediu transparent prin care noi vedem lumea şi nu
este nici un text cultural. Noi ne construim sensul propriu al lumii sociale prin limbajul pe
care îl folosim, deşi orice element din acţiunea şi interacţiunea socială nu ar fi posibilă
fără limbajul pe care îl folosim, în contexte istorice şi culturale – ca mijloace. „Analiza de
discurs poate fi înţeleasă ca o încercare de a arăta legăturile sistematice dintre texte,
practici discursive şi practici socio-culturale ”. Analiza de discurs reprezintă o grupare
mult mai diversă de abordări decât analiza semiotică; ea este mult mai variată ca arie de
acoperire şi ca procedee de lucru. Specificitatea acestei metode de analiză constă în
tentativa de a construi modele articulate asupra condiţiilor de producţie ale limbajului.
Discursul este construit plecând de la limbă, dar el se diferenţiază de aceasta în
următoarea modalitate: limba este un ansamblu de semne formale care solicită procedee
riguroase şi care se combină în structuri şi în sisteme. Chiar dacă fraza este o construcţie
a limbii, ea este simultan şi o unitate de discurs. Totuşi, fraza presupune intrarea în
manifestarea concretă a limbii, în comunicarea reală şi în acest fel se părăseşte domeniul
limbii ca sistem de semne şi se intră în universul limbii ca instrument de comunicare a
cărei expresie este discursul. Analiza de discurs este preocupată în general cu studierea
unor eşantioane extinse de vorbire sau text, cu caracteristicile structurale, stilistice şi
retorice ale lor şi cu forma de dialog sau de interacţiune comunicativă care se manifestă
prin vorbire şi texte. Scopul şi potenţialul critic al analizei de discurs rezidă în concepţia
potrivit căreia: „relaţiile şi structurile de putere sunt întrupate în formele limbajului
cotidian şi, astfel, cum limbajul contribuie la legitimarea relaţiilor sociale care există şi a
ierarhiilor de autoritate şi control”. Prin natura sa eclectică, analiza de discurs nu este
subsumabilă unei proceduri singulare de analiză a textelor, acelaşi mesaj putând fi
analizat variat, în funcţie de ideile-cheie care stau la baza tipului de analiză de discurs
realizat.
3.1.3. Analiza retorică - În sens larg, „analiza retorică” este un tip de analiză stilistică
centrată pe studiul modalităţii în care mesajul este prezentat vizual sau textual şi pe
tipurile de alegeri pe care le realizează comunicatorul. Analiza retorică se concentrează
pe o serie de caracteristici fundamentale cum ar fi: compoziţia, forma, utilizarea
metaforelor şi structura argumentării şi a raţionamentului. Acest tip de analiză implică o
reconstrucţie a compoziţiei sau organizării unui mesaj direct observabil şi perceptibil prin
intermediul unei lecturi detailate a fragmentelor sau unităţilor mai mari de texte sau
materiale vizuale. Prin urmare, ea implică clarificarea caracteristicilor externe formale ale
limbajului sau/şi imagisticii utilizate, punând accentul fie pe construcţia (şi deci pe
proprietăţile sintactice ale unui text), fie pe aspectele pragmatice ale limbajului utilizat
(deci pe alegerile, practicile şi strategiile comunicatorului).
3.1.4. Analiza narativă - Analiza narativă se concentrează pe structura formală a textului
dar realizează aceasta din perspectiva „naraţiunii”. Definită simplu, „naraţiunea” este:
„un text organizat secvenţial, prezentând acţiuni şi evenimente corelate de relaţii cauzale,

8
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
finale, temporale şi de un pattern global: schema de acţiune”. Naraţiunea se deosebeşte
de alte texte printr-un început şi sfârşit clar; naraţiunea în sine implică utilizarea
personajelor plus a scenariului/intrigii şi a pattern-urilor care rezultă din aceasta. În acest
tip de analiză sunt importante caracteristicile textului simplu şi personajele însele plus
actele lor, problemele lor, alegerile pe care le fac şi dezvoltarea generală a acţiunii. În
analiza narativă mesajul este considerat a fi o variantă prezentată sau editată a unei
secvenţe de evenimente ale cărei elemente sunt descrise şi caracterizate din punctul de
vedere al structurii. Procedeul analizei narative este axat pe reconstrucţia şi descrierea
structurii narative plecând de la actele, evenimentele, dificultăţile şi secvenţialitatea
evenimentelor aşa cum apar acestea din punctul de vedere al personajelor.
3.1.5. Analiza interpretativă - Analiza interpretativă este o metodă de analiză a textelor
care provine de această dată din domeniul ştiinţelor sociale. Există un traiect metodologic
clar, metoda fiind folosită în proiecte de cercetare din sociologie, antropologie şi
etnografie. În mare ea este subsumabilă „analizei de conţinut calitative” prezentate în
Partea I a textului de faţă.

3.3. ANALIZA VIZUALĂ


Analiza vizuală este probabil „ruda săracă” a metodelor de cercetare în domeniul
comunicării. Imaginea fotografică, ca semn iconic, este ambivalentă pentru că ea este,
simultan: 1. „Obiectivă”, părând să transmită scena însăşi, „realitatea exactă”; şi 2. „O
variantă” (dintr-o multitudine de variante posibile) a realităţii. Mai mult decât fotografia,
filmul (artistic, de televiziune) solicită o analiză particularizată a „codurilor” şi
„convenţiilor” care guvernează producţia sa. În plus, ca tip de discurs, el este articulat la
dublu nivel – vorbire şi imagine – utilizând astfel două mulţimi distincte, dar
complementare, de „coduri” şi „convenţii”. Există două mari „clase” de metode de
factură lingvistică din care s-au dezvoltat metodele de analiză vizuală:
1. Metoda analizei structuralist-semiotice – centrale fiind noţiunile de: „semn”,
„semnificaţie”, „cod” şi „convenţie”. În acest caz un proiect de cercetare este interesat să
studieze „semnul iconic” – iar aici se pot diferenţia între două mari tipuri de „semne
iconice”: 1.1. Fotografia – situaţie în care nu se poate afirma că ar exista o unică metodă,
ci pot fi identificate patru abordări generale ale analizei vizuale: (a). Imaginile vizuale ca
„deformare”; (b). Imaginile vizuale ca simbolism; (c). Imaginile vizuale ca sisteme
semiotice; şi (d). Imaginile vizuale ca garanţi epistemici; 1.2. Filmul – considerat a fi un
tip de „limbaj” semnificativ, filmul este compus din variate „coduri” şi „convenţii”,
acestea fiind de două tipuri: (1). Tehnice – Unghiuri ale camerei, mişcări ale camerei,
lungimea cadrului, lumina, perspectiva, profunzimea de câmp, sunete, efecte sonore,
muzică, efecte speciale, cadraj etc.; (2). Simbolice – Culoare sau alb-negru, costume,
obiecte, persoane celebre, localizare, acţiune (acele elemente ale limbajului imaginii
filmate care sunt conţinute în ceea ce vede audienţa mai curând decât cele care sunt o
parte a construcţiei tehnice a filmului) etc.
2. Metoda analizei naraţiunii – de această dată sunt centrale două noţiuni:
„naraţiunea” şi „genul”. În cazul analizei vizuale, studiul naraţiunilor filmelor (sau
„naratologia”) este definit drept: „examinarea modelelor tip «dramatis personae», a
scenariului şi a opoziţiei atât în cadrul unui unic text cât şi între diferite texte”. „Genul”
este definit, în cazul aceleiaşi literaturi de specialitate, drept: „un tip de imagine filmată
care rezultă din existenţa unor asemănări între produsele vizuale, aceste similitudini fiind

9
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
determinate de o mulţime limitată de stiluri vizuale recognoscibile, caracteristici formale
şi pattern-uri convenţionale”. Există sub-clase de metode care vor fi subsumate fiecărui
tip de noţiune-cheie menţionată anterior:
2.1. Metodele fundamentale de studiere ale „naraţiunii” vizuale – acestea sunt de
două tipuri: (a). Metodele abordării sintagmatice – care pleacă de la teoria formalistă a lui
V. Propp şi examinează dezvoltarea secvenţială a intrigii narative; (b). Metodele abordării
paradigmatice – avându-şi originea în concepţia structuralistă a lui Levi-Strauss, ele iau
în considerare pattern-urile de opoziţie care există în interiorul naraţiunii şi modul în care
acestea contribuie la dezvoltarea povestirii;
2.2. Metodele de studiere a „genului vizual” – sunt, la rândul lor de două tipuri:
(a). Metodologii de studiu ale imaginii interesate de „categorizarea” şi „codificarea”
principalelor elemente ale filmului; (b). Metodologii ale „schimbului” – interesate de
evidenţierea relaţiilor dintre societate, industrie, „gen” şi audienţa filmului.
3.1. Tipuri de metode ale analizei vizuale
3.1.1. Metodele analizei structuralist-semiotice
A. Metodele structuralist-semiotice de analiză ale fotografiei – În această situaţie
nu se poate afirma că ar exista o unică metodă, ci pot fi identificate patru abordări
generale ale analizei vizuale: 1. Imaginile vizuale ca „deformare”; 2. Imaginile vizuale ca
simbolism; 3. Imaginile vizuale ca sisteme semiotice; şi 4. Imaginile vizuale ca garanţi
epistemici;
1. Metoda analizei imaginilor foto ca „deformări ale realităţii” – Este o metodă
care are la bază următoarea presupoziţie: „Analiza comparativă a imaginilor din ştiri în
întreaga presă scrisă sau televiziune poate dezvălui variaţii interesante a diferenţierii şi
partizanatului din ştiri dar nu poate să aprecieze natura deformată a unor astfel de imagini
prin referire la o realitate presupusă dincolo de reprezentările vizuale, pentru că în joc nu
intră nici o perspectivă de reprezentare alternativă.”. Pentru a demonstra existenţa unei
manipulări vizuale în cazul ziarelor, a unor alegeri greşite, a omisiunilor semnificative şi
care schimbă sensul unei imagini este studiat chiar procesul de producţie al fotografiei.
Metoda implică aplicarea unui procedeu în doi paşi:
Pasul 1 – Cercetătorul îi însoţeşte şi îi observă pe reporteri, echipa de filmare sau
jurnaliştii foto în teren atunci când ei aleg şi filmează sau fotografiază imagini pentru a le
include într-un produs media (de exemplu, într-un „Buletin de ştiri”). Aceasta este o
situaţie de cercetare care îi furnizează cercetătorului o cunoaştere primă a scenelor (care
vor fi ulterior transformate în ştiri);
Pasul 2 – Cercetătorul observă munca din redacţie, mai exact procesele de
producţie, inclusiv alegerea finală, deciziile de editare şi eliminarea unor scene sau
imagini. În acest fel se evidenţiază un „complex al deciziilor de alegere şi editare” care
stau la baza editării, publicării şi includerii într-un program sa într-un ziar a unei
fotografii sau imagini.
2. Metoda analizei imaginilor foto ca simboluri – Ceea ce contează în acest caz
este puterea unei imagini de a face apel la, de a mobiliza sau de a utiliza sentimente,
speranţe şi temeri adânc înrădăcinate. Suplimentar, în cazul fotografiei (de ziar, de presă
în general) toate cele trei aspecte ale semnului abordate de Ch. S. Pierce (iconic,
indexical, simbolic) funcţionează simultan pentru a sprijini interpretarea şi „încadrarea”
poveştilor particulare ale ştirilor. În acest caz fotografia este considerată simultan imagine
vizuală şi text. Mai mult, sunt făcute comparaţii cu limbajul (de obicei scris, dar şi vorbit)

10
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
care o însoţeşte – ideea de bază în acest caz fiind că limbajul, în combinaţie cu imaginile
vizuale, evidenţiază tendinţa imaginilor vizuale de a fi „ancorate” în cuvintele care le
înconjoară (fie acestea într-o formă scrisă sau vorbită).
3. Metoda analizei imaginilor ca sisteme semiotice – O analiză din perspectiva
„semioticii sociale”, spre deosebire de o analiză semiotică mult mai centrată pe text,
trebuie să se bazeze mai mult pe înţelegerea de către cercetător a codurilor şi miturilor
culturale din mediul social înconjurător. În acest sens, metoda presupune ca cercetătorul
să verifice valoarea semiotică a anumitor semne din interiorul unei imagini prin utilizarea
„testului înlocuirii”: el substituie diferite elemente (culori, elemente de proxemică,
dinamică, vârstă, gen, etnie, expresie, stil corporal, accesorii, aspecte ale limbajului care
însoţesc prezentarea imaginii etc.) din imaginea foto analizată. Astfel se consideră că se
poate ajunge la o înţelegere mai nuanţată şi mai detailată a contribuţiei fiecărui element la
semnificaţia generală a imaginii şi a dependenţei sale generale de codurile şi miturile
culturale dominante într-o anumită societate.
4. Metoda analizei imaginilor ca „garanţi epistemici” – este o abordare care
permite diferenţierea „epistemologiilor imaginilor vizuale” şi a utilizării variate a
imaginilor. Metoda implică utilizarea unor „grupurilor de editare”, în care participanţii la
un grup asamblează imaginea foto din elementele componente şi discută nuanţele
semnificaţiei sale în asociere cu alegerile şi selecţiile vizuale (B. Gunter, 2000: 88).
B. Metodele structuralist-semiotice de analiză ale filmului – au la bază
presupoziţia conform căreia, fiind un tip de „limbaj” semnificativ, filmul este compus din
variate „coduri” şi „convenţii”. Acestea sunt de două tipuri: (a). Tehnice – Unghiuri ale
camerei, mişcări ale camerei, lungimea cadrului, lumina, perspectiva, profunzimea de
câmp, sunetele, efectele sonore, muzica, efectele speciale, cadrajul etc.; (b). Simbolice –
Culoare sau alb-negru, costume, obiecte, persoane celebre, localizare, acţiune (acele
elemente ale limbajului imaginii filmate care sunt conţinute în ceea ce vede audienţa iar
nu cele care sunt o parte a construcţiei sale tehnice) etc. Elementele tehnice care pot fi
„segmentate” şi analizate în cazul unei imagini de film sunt: (a). Elementele tehnice; şi
(b). Elementele simbolice. Spre deosebire de imaginea fotografică, centrată numai pe
organizarea spaţiului şi a luminii într-un cadru unic, imaginea de film este mobilă, ea
reprezintă de fapt „o dinamică a unor succesiuni de planuri”. Într-un film elementul prim
al constituirii unei astfel de flux este „planul de filmare”. Planurile legate împreună devin
„scene”, adică o serie de planuri într-o locaţie. Scenele devin „secvenţe” sau „blocuri de
acţiune” care au un conţinut de sine stătător. Aceste secvenţe sunt legate şi structurate
conform unor procedee de organizare narativă şi conduc la apariţia „intrigii” şi a
„naraţiunii” filmate .
Metoda analizei structuralist-semiotice a imaginii de film constă în identificarea
părţilor distinctive ale imaginii vizuale (elementele tehnice şi cele simbolice). Sub-etapele
distinctive ale aplicării acestei metode sunt:
Etapa 1. Adunarea datelor – Numărul de filme sau programe care va fi analizat va
depinde de o serie de factori cum ar fi: problemele de cercetare stabilite, mărimea
studiului etc. În literatura de specialitate se consideră că numărul maxim de filme pentru
orice proiect de cercetare va fi de 10 de filme analizate în profunzime;
Etapa 2. Se realizează o „transcriere” a materialului vizual selectat - se poate face
apel fie la unele „liste de transcrieri” pre-existente, sau se poate dezvolta o „listă de
simboluri (coduri) de transcriere” specifică. Fundamentală în acest caz nu mai este „lista

11
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
de transcriere verbală”, ci cea de „transcriere vizuală” – şi de această dată avem de-a face
cu segmentarea imaginii vizuale în elementele componente (tehnice şi simbolice).
Reluăm în acest caz lista standard de transcriere vizuală prezentată anterior. Conform
codurilor de transcriere vizuală o astfel de „listă de simboluri” poate fi de tipul:
Tabel - Elementele tehnice ale imaginii de film
Ele Definiţie Sub-elemente tehnice componente
ment
tehnic
Planuril Acestea Prim-planul oferă o imagine a unei părţi din corpul unei
e de sunt persoane (cap, braţe, picioare etc.).
filmare „cărămizil Planul-detaliu oferă o imagine foarte apropiată a unei părţi din
e” din care corpul unei persoane (cap, braţe, picioare etc.) sau dintr-un
se obiect.
construieşt Planul mediu este planul tipic pentru studiourile de televiziune
e structura şi, în el, persoanele apar, de obicei, de la talie în sus. Persoana
tehnică a sau obiectul rămân, până la un punct, izolate, desprinse de
unui film. mediul în care se află, spre deosebire de planul general.
Planul general este adesea folosit pentru a poziţiona sau/şi a
lega o persoană de mediul său înconjurător. Există două tipuri
de planuri generale care fac acest lucru: (a). Planul de
acoperire care este folosit pentru a lega un personaj de celelalte
şi pentru a arăta relaţiile cu acestea; (b). Planul de stabilire care
este creat în mod special pentru a oferi o percepţie asupra
zonei.
Planul care redă un punct de vedere, sau unghi subiectiv.
Un Acesta Unghiul de jos este unghiul în care camera de filmare este
ghiul reprezintă poziţionată sub nivelul ochiului, privind în sus către subiectul
camerei plasarea filmat. Cu alte cuvinte, în acest caz, se filmează de jos în sus.
de fil camerei de Unghiul tip „straight on” este un unghi de 180 de grade
mat filmare (camera filmează drept înainte). În acest caz camera este
faţă de situată la nivelul subiectului.
persoanele Unghiul de sus este unghiul în care subiectul este filmat de sus.
sau
obiectele
aflate în
raza
vizuală.
Unghiul de
filmare
poate fi
folosit atât
cu scop
estetic, cât
şi
psihologic;
mult mai

12
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
important
este faptul
că el se
poate
adăuga la
relaţiile
spaţiale
existente,
diminuând
, în acest
fel, bi-
dimension
alitatea
imaginii
pe ecran.
Obiecti Varietatea Obiectivele pentru unghiuri largi (sau grand-angulare) sunt
vele obiectivelo folosite mai mult la planurile generale, deoarece furnizează o
r folosite perspectivă largă. Dacă astfel de obiective sunt folosite la
este prim-planuri sau la „gros-planuri” atunci imaginea este
importantă percepută ca fiind distorsionată.
deoarece Obiectivele „ochi-de-peşte” sunt obiective cu focala foarte
ele pot scurtă si care distorsionează imaginea, impregnând scena cu
modifica tensiune şi dramatism; ele nu ţin seamă de convenţiile
tipul de standard.
imagine Teleobiectivele – ele facilitează înregistrarea subiectelor (pe
arătată pe bandă) de la distanţă mai mare si au unghiuri mici.
ecran. Obiectivele transfocator (sau zoom) permit cameramanului să
facă trecerea de la teleobiectiv la grand-angular sau de la plan
general la prim-plan, fără a opri camera. Această trecere
direcţionează atenţia audienţei către un anumit număr de
obiecte şi/sau persoane din cadrul filmat.
Profunz Profunzim Şarful sau punerea la punct pe prim-plan sau punerea la punct
imea de ea de la distanţă sunt realizate prin intermediul obiectivelor folosite
câmp a câmp este şi a profunzimii lor de câmp.
câmpul importantă Profunzimea mare de câmp permite cuprinderea întreg
ui în ghidarea câmpului vizibil, în aşa fel încât toate lucrurile aflate în cadru
vizibil ochiului sunt clare. Punerea la punct facilitează concentrarea atenţiei
telespectat audienţei asupra acelei părţi a ecranului pe care autorii filmului
orului o consideră mai interesantă.
către
anumite
zone sau
personaje
de pe
ecran.

13
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Mişcările camerei „Panoramicul” este mişcarea camerei în plan orizontal sau
vertical, care permite urmărirea unui personaj sau, într-un plan
stabilit, „scanarea” scenei filmate. Dacă „panoramicul” ca
mişcare a camerei este folosită în mod obiectiv, ea poate
permite audienţei să urmărească acţiunea în stilul unui voyeur,
ca şi cum membrii ei înşişi ar observa-o de la distanţă. Ea îi
permite regizorului să susţină concepţia unui plan, a unei
secvenţe, să îi menţină dramatismul fără a face tăieturi la
montaj.
Mişcările în plan orizontal şi vertical pot fi de asemenea
folosite într-o manieră subiectivă – aceasta este situaţia
planului tip „unghi-subiectiv” („point-of-view shot”/„POV
shot”), în care audienţa vede lumea prin ochii personajului
principal.
Planul de urmărire cu camera în mişcare pe un dispozitiv
special („travling” sau „dolie”) oferă acelaşi gen de
continuitate a planului pe care un regizor o poate dori de la o
mişcare în plan orizontal sau vertical, urmărind acţiunea de pe
un dispozitiv special, împins pe şine, suit pe un vehicul în
mişcare sau pe o macara. Acesta permite ca acţiunea
desfăşurată foarte rapid să fie filmată de aproape sau de la
distanţă. Spre deosebire de zoom, care pare să străbată spaţiul,
planul realizat cu camera în mişcare urmăreşte evenimentul pe
măsură ce are loc.
Lungi Acest Filmările lungi tind să încorporeze panoramice verticale sau
mea element orizontale – planuri de urmărire şi mişcări în plan orizontal sau
filmăr poate vertical
ii sau modifica Lungimea unui plan, în mod deosebit în cadrul unui prim-plan,
durata percepţia poate accentua dramatismul sau atmosfera de intimitate.
unui audienţei
plan asupra
timpului şi
spaţiului.
Monta Montajul Cea mai simplă formă de montaj este tăierea directă, acolo
jul permite unde un plan este instantaneu înlocuit de un al doilea, care
asamblarea poate fi apoi înlocuit cu un al treilea etc. Montajul joacă un rol
planurilor cheie în construirea spaţiului şi timpului; construirea timpului
într-o suita şi spaţiului este subordonată logicii firului narativ din film şi,
în special, lanţului de tip „cauză-efect”.
Efecte Efectele Tehnicile de producţie pot presupune efecte pirotehnice, optice
le speciale sau trucaje digitale.
specia exploatează Post-producţia poate include animaţie, trucaje sau grafică
le calităţile realizată pe computer.
imaginii Alte efecte speciale pot include: folosirea planurilor cu o
filmate în cromatică schimbată ori a fundalurilor pentru trucaje pentru a
mai multe insera, suprapune sau combina imaginile.

14
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
direcţii, în
fazele de
producţie şi
post-
producţie
pentru a
convinge
audienţa de
realitatea,
verosimilul
sau
acurateţea
unui
spectacol
media.
Cadraj Prin cadraj se realizează poziţionarea oamenilor şi a obiectelor care contribuie
ul la construirea poveştii. Elementele principale ale cadrajului sunt legate de
distanţa la care este aşezată camera, de alegerea obiectivelor cu care se
filmează, de mişcările şi unghiul camerei.
Lumin Luminile pot fi Iluminatul la nivel ridicat.
ile folosite nu numai Iluminatul la nivel scăzut.
pentru a crea un
simţ al timpului şi
al locului, dar şi al
atmosferei şi al
personajului.
Etapa 3. Analiza elementelor simbolice ale imaginii de film – Aceste elemente
sunt, la rândul lor de mai multe tipuri:
2.1. Color sau/şi alb-negru – Folosirea imaginilor color sau alb-negru poate
transmite atât mesaje realiste cât şi mesaje purtătoare de metafore sau expresive.
2.2. Costumele şi obiectele – Costumaţia este folosită nu numai pentru a reda
caracteristicile timpului şi locului acţiunii, dar şi pentru a oferi un spectacol în cadrul
produselor media. Obiectele sunt, de asemenea, o sursă simbolică-cheie de informaţie în
produsele imaginii filmate. Pot avea atât rezonanţă conotativă cât şi mitică.
2.3. Vedetele şi evoluţiile lor – Vedetele sunt „idoli”, dar şi „imagini” deosebite
care poartă o putere simbolică şi sunt identificate cu anumite „genuri” ale filmului sau cu
un anumit gen de personalitate.
2.4. Sunetul – Codurile sonore pot fi împărţite în două categorii: (a). Sunetul
diegetic –este sunetul care provine de la scena filmată şi este format din efectele sonore şi
din dialog; (b). Sunetul non-diegetic – este sunetul care nu provine din scena şi este
format din muzică sau din „voice over”. Efectele sonore sunt adesea folosite pentru a
crea o atmosferă realistă, verosimilă, şi pot fi, la rândul lor, împărţite în două tipuri: (a).
Sunetele care ţin de atmosferă – zgomote de fundal cum ar fi vântul sau păsările care
cântă etc.; şi (b). Efectele sonore care sunt justificate – adică sunetele legate, în mod
direct, de ceea ce vedem pe ecran (explozii sau împuşcături etc.).

15
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Atât efectele sonore, cât şi muzica pot fi examinate în contextul lor generic.
Dialogul poate exista în două forme: (a). Ca „voice over”; sau (b). Ca sincron (caz în
care vorbitorul este prezent pe ecran).
2.5. Punerea în scenă („Mizanscena”) – Reprezintă suma tuturor personajelor,
obiectelor şi lucrurilor existente într-un cadru, conţinutul cadrului, imaginea, set-designul,
costumele, obiectele şi aşezarea lor, relaţiile spaţiale. Prin intermediul mizanscenei toate
elementele şi dispozitivele tehnice prezentate anterior se combină şi funcţionează fiind
astfel mai bine înţelese de către public şi de către cercetător.
2.6. Locul de desfăşurare a poveştii şi locaţia de filmare – Locul de desfăşurare al
acţiunii filmului fixează perioada şi locul naraţiunii prezentate. „Genurile” specifice de
filme sunt legate de un anumit tip al locului de desfăşurare pentru naraţiunea prezentată.
Un astfel de proiect de cercetare trebuie să ţină cont de faptul că, într-un film,
toate mecanismele tehnice şi simbolice nu funcţionează izolat ci într-o strânsă inter-
relaţie. Prin urmare, principalul obiectiv al unui astfel de proiect de cercetare este de a
demonstra modul în care se construieşte relaţia dintre elementele (tehnice şi simbolice)
imaginii filmate şi mulţimea de coduri şi convenţii implicate în acest tip de imagine.
3.2.2. Metodele analizei „naraţiunii”- A. Metodele de studiere ale „naraţiunii” vizuale –
sunt de două tipuri: (a). Metodele abordării sintagmatice (care pleacă de la teoria
formalistă a lui V. Propp şi examinează dezvoltarea secvenţială a intrigii narative; (b).
Abordarea paradigmatică (aceasta plecând de la concepţia structuralistă a lui Levi-
Strauss, ia în considerare pattern-urile de opoziţie care există în interiorul naraţiunii şi
modul în care ele contribuie la dezvoltarea povestirii).
Abordările principale de studiere a naraţiunii filmului derivă în mod fundamental
din două surse:
A. Metoda abordării sintagmatice – are la bază teoria formalistă a lui V. Propp şi
examinează dezvoltarea secvenţială a intrigii narative dintr-un film. Esenţa acestei
metode constă în identificarea şi studierea dinamicii şi structurii naraţiunii, adică în
segmentarea acestui „şir” de evenimente în părţile componente. Caracteristicile-cheie ale
formei dominante a structurii narative a imaginii filmate sunt. Etapele componente ale
metodei sunt următoarele:
Etapa 1. Selectarea materialului (Adunarea datelor) – Presupune alegerea acelor
materiale vizuale (filme) care urmează a fi analizate. Ca şi în cazul analizei structuralist-
semiotice este recomandat ca numărul filmelor să nu fie foarte mare.
Etapa 2. Identificarea „structurii narative” a filmelor – În această etapă naraţiunea
se segmentează în elementele componente ale intrigii sale conform celor trei acte
„standard” anterior-menţionate: Început; mijloc; sfârşit.
Etapa 3. Aplicarea modelelor de identificare şi de analiză ulterioară a structurii
naraţiunii. Un astfel de model este oferit, de exemplu de „formula echilibrului naraţiunii”
propusă de T. Teodorov: naraţiunea începe, de obicei, cu o anumită formă a stării de
echilibru, urmată de un dezechilibru şi sfârşeşte cu redobândirea echilibrului. În formula
echilibrului poate fi identificat următorul pattern:
Acest tip de model de analiză a structurii unui film (ca a oricărui alt text literar)
este interesat de identificarea:
(1). Regulilor şi structurilor fundamentale din interiorul unei unice naraţiuni şi
grup de naraţiuni;

16
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
(2). Modului în care sunt incluse elemente ideologice sau legate de mit în
structura filmului (prin restabilirea status-quo-ului, prin mijloace acceptabile social – de
tipul căsătoriei – sau în mod instituţional – închisoarea).
Etapa 4. Aplicarea „modelului sintagmatic” al lui V. Propp la naraţiunea filmului.
Mai exact, în cercetarea imaginii filmate din teoria formalistă a lui V. Propp manualele de
prezentare a metodelor de cercetare în comunicarea utilizează două elemente componente
ale naraţiunii:
1. „Rolurile” - care sunt interpretate de personaje (sunt identificate şapte roluri sau
„dramatis personae”, dintre acestea unele putând fi interpretate de acelaşi personaj în
timp ce altele pot fi interpretate de mai multe personaje: (a). Banditul; (b). Cel care
donează sau cel care oferă; (c). Cel care ajută; (d). Prinţesa şi tatăl ei; (e). Expeditorul;
(f). Eroul; (g). Falsul erou;
2. „Funcţiile” - care constituie intriga naraţiunii filmului. O funcţie este definită
ca: „acţiunile semnificative ale unui personaj în cadrul acţiunii poveştii”. Numărul de
funcţii ale unui personaj într-un film este limitat.
Din combinarea „rolurilor” cu „funcţiile” rezultă următoarea schemă analitică
care va fi aplicată fiecărui film selectat şi inclus în analiză:
B. Metoda abordării paradigmatice pleacă de la analiza opoziţiilor care există în
interiorul naraţiunii şi a modului în care ele contribuie la dezvoltarea povestirii. Etapele
componente ale metodei sunt:
Etapa 1. Alegerea (Selectarea) materialului care urmează a fi analizat – Este
similară cu prima etapă din aplicarea metodei abordării sintagmatice: sunt selectate
filmele care urmează a fi analizate;
Etapa 2. Identificarea „opoziţiilor binare” din cadrul filmelor. „Opoziţiile binare”
sunt mesajele codificate pe care societăţile le produc pentru membrii lor şi care există în
structura adâncă a naraţiunilor..
Etapa 3. Schemele de „opoziţii binare” sunt aplicate filmelor selectate. Mai întâi
acestea sunt considerate ca un întreg, apoi schemele se aplică unor secvenţe specifice din
acestea (momentele decisive, secvenţele de început şi de sfârşit).
Etapa 4. După stabilirea opoziţiilor binare primare analiza este reluată şi
dezvoltată.
B. Metodele de studiere ale „genului vizual” sunt, la rândul lor de două tipuri: (a).
Metodologii de studiu ale imaginii interesate de „categorizarea” şi „codificarea”
principalelor elemente ale filmului; (b). Metodologii ale „schimbului” – preocupate de
evidenţierea relaţiilor dintre societate, industrie, „gen” şi audienţa filmului
Metodele de studiere ale „genului” imaginii vizuale – în acest caz definirea
termenului de „gen” va depinde de ipotezele şi metodologia preferată. Pentru a organiza
unelte şi concepte adecvate metodologiile au fost separate în două domenii principale din
cercetarea „genului”, care au, la rândul lor, subdiviziuni pentru a furniza un centru de
interes:
1. Metodele „categorizării” şi „codificării2 principalelor elemente ale filmului.
Sunt metode cu un pronunţat caracter estetic, care pot include analize ale stilului unui
„gen” şi ale valorilor artistice plus a creativităţii inerente în ele. Subsumate lor se
diferenţiază între două metode principale:

17
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
1.1. Metoda „abordării categoriilor” – Are la bază constituirea unei „liste a
elementelor-cheie” comune unui anumit „gen” de filme. Metoda cuprinde următoarele
etape:
Etapa 1. Cuprinde selectarea unui eşantion de filme care pot fi incluse într-un
anumit „gen” (film „noire”, western, de dragoste etc.). Şi de această dată numărul de
filme care urmează a fi analizate este limitat (redus).
Etapa 2. Constituirea „listei” elementelor-cheie ale „genului” analizat. Caracterul
specific al acestui instrument de lucru este flexibilitatea sa (lista are la bază, de obicei,
propriul set de criterii al cercetătorului). Un tip de „listă” poate fi cel în care elementele
tehnice de producţie ale filmului sunt combinate cu elementele sale simbolice.
Etapa 3. Aplicarea acestei „liste” la filmele selectate.
1.2. Metoda „clasificării” sau a „elementelor principale” – Pleacă de la
presupoziţia existenţei unor asemănări între filme, aceste elemente comune fiind ceea ce
defineşte filmele selectate ca aparţinând unui „gen” specific. Se construieşte astfel o
„schemă de clasificări”, care trebuie să fie destul de flexibilă în categoriile sale pentru a
lua în considerare variaţiile posibile din interiorului unui „gen” specific. Principalele
elemente ale filmului care sunt descompuse şi catalogate în tipologii sunt următoarele:
(a). Elementele de iconografie – Se construieşte o listă a „iconurilor” (cai, puşti,
pălării etc.) fără nici o referinţă sau comentariu la semnificaţia lor reală din interiorul
textului sau „genului”.
(b). „Mizanscena” – Lista va cuprinde de această dată tot ceea ce poate apare într-
un cadru filmat: localizare, obiecte, costume, relaţii spaţiale (între personaje şi importanţa
plus poziţia lor), mişcare etc.
(c). Naraţiunea – În acest caz „lista” va cuprinde elementele identificate prin
intermediul unei analize sintagmatice (de exemplu, identificarea „structurii narative” a
filmelor) sau a metodei abordării paradigmatice (de exemplu, identificarea „opoziţiilor
binare” prezente într-un film).
(d). Convenţiile narative ale „genului”.
2. Metodologia „schimbului” – Este vorba de o metodă de analiză a imaginii
vizuale interesată de relaţiile dintre societate, industrie, „gen” şi audienţă. Acest tip de
metodă caută să înţeleagă rolul „genului” ca un schimb între societate, industrie, audienţă
şi conţinut. În acest caz au fost dezvoltate patru modele principale.

Întrebări
1. Definiţi o unitate de analiză care poate fi folosită într-o analiză de conţinut a: (a)
Emisiunile de cunoştinţe generale TV; (b) Ştirile principale dintr-un ziar şi dintr-un
săptămânal; (c) Schimbările din valori exprimate prin cântecele populare; (d) Rolul
femeilor în reclamele TV.
2. Folosind subiectele de la întrebarea 1 definiţi o procedură de eşantionare în fiecare caz.
3. Realizaţi două analize de conţinut care pot fi folosite ca teste preliminare pentru un
studiu al audienţei.
4. Realizaţi o scurtă analiză de conţinut pe subiectele prezentate mai jos: (a) Asemănările
şi diferenţele între programele de ştiri la două staţii TV; (b) Schimbările în
subiectele/temele filmelor din anii 1970-1980; (c) Prezentarea bătrânilor la TV.

18
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
5. Propuneţi un proiect de cercetare bazat pe analiza de conţinut a unor mesaje din presa
scrisă sau audiovizuală. Ce tip de eşantion aţi folosi şi cum l-aţi alege? Ce categorii de
conţinut alegeţi şi cum le-aţi construi?

Teme de tutorat
1. Elaboraţi o schemă de codificare a conţinutului comunicării pentru realizarea unei
analize de conţinut plecând de la una dintre temele următoare:
A. Violenţa în mass media;
B. Prezentarea diferitelor profesiuni în mass media;
C. Campanii pentru lansarea unui produs.
2. Se dau trei obiective de cercetare şi instrumentul de lucru şi se cere: (a) Elaborarea a
trei ipoteze de lucru; (b) Stabilirea eşantionului; (c) Completarea spaţiilor libere din
„Schema de codificare” cu indicatorii adecvaţi.
A. Obiectivele de cercetare:
1. Identificarea elementelor-cheie constituente ale reprezentărilor pe care
jurnaliştii români le au asupra fenomenelor de violenţă în familie.
2. Realizarea unei tipologii a modalităţilor de prezentare în presa scrisă din
România a sub-fenomenelor incluse în categoria tematică generală a „violenţei în
familie”.
3. Delimitarea şi definirea modalităţilor specifice de construcţie mediatică a
fenomenului de violenţă în familie în ziarele centrale româneşti.
B. Instrumentul de lucru:
SCHEMĂ DE CODIFICARE

ZIARUL |__||__||__||__||__||__||__||__| PERIOADA|__||__||__||__| 200…

1. Frecvenţa mediatizării în presa scrisă


Numele cotidianului luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
ABABA
EEEEE ZIZIZ
NANAN
JJJJJ NANAN
LILIL
2. ...................................................................................................................................
3. Dimensiunea articolului (În centimetrii - per total centimetrii în pagina de ziar pentru respectivele articole dacă sunt
mai multe)
Categorie luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Articol simplu (fără
fotografie)
Fotografie (singură,
fără articol)
Articol cu fotografie
4. Poziţionarea articolului în pagina de ziar
Categorie luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Dreapta sus
Stânga sus
Dreapta jos
Stânga jos
Mijlocul paginii de
ziar
5. ................................................................................................................................
6. Poziţionarea/Vizibilitatea articolelor în economia ziarului

19
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Aşezarea în pagina luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Prima pagină
Altele
Ultima pagină
Menţionat în
„sumarul” ziarului
7. ...................................................................................................................................
8. Identitatea jurnalistului
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
articolulUn singur jurnalist semnează

Cu Feminin
numele Masculin
întreg
Cu Feminin
iniţiale Masculin
articolulMai mulţi jurnalişti semnează

Cu Feminin
numele Masculin
întreg
Cu Feminin
iniţiale Masculin

Nu este precizată identitatea


jurnalistului/jurnaliştilor
9. Tipul sursei ştiri despre actul violent
Categorie luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Ştirea este preluată de la agenţia de
ştiri
Ştirea este preluată din altă sursă
(Care _____?)
Ştirea nu are o sursă identificată
10. ....................................................................................................................................
11. ...................................................................................................................................
12. Locul desfăşurării actelor de violenţă în familie
Circumstanţe luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Locuinţa proprie
Locuinţa victimei
Spaţii publice
La locul de muncă
Locuinţa prietenilor/alte persoane
cunoscute
Alte spaţii publice
Locaţie neprecizată
13. Circumstanţele/Mobilul declanşării actelor de violenţă în familie
Circumstanţe luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Adulter
Alcoolism
Agresivitate
verbală/altercaţie/violenţa

20
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
psihologică
Nerespectarea unor obligaţii
juridice
Răzbunare
Distrugerea bunurilor victimei
Abuz asupra copiilor Psihic
Fizic
Sexual
Sărăcia/Lipsa banilor
Şomajul/pierderea locului de
muncă
Drogurile
Boala psihică
Abuzul sexual
Violenţa fizică repetată
anterioară
Gelozia
Nerespectarea obligaţiilor
moral-sociale
Socializarea primară
Alta (Care?__)
14. ……………………………………………………………………………………..
15. Stilul de mediatizare
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Jurnalistul descrie cazul, fără a-l
evalua/descrieri
Jurnalistul descrie şi evaluează
cazul în egală măsură/
Descrieri şi evaluări
Jurnalistul mai mult evaluează decât
descrie/Comentarii/Evaluări/folosire
a cazului doar ca pretext
16. Atitudinea dominantă a jurnalistului aşa cum apare ea din text
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Condamnă/Sancţionează actul de violenţă
Recomandă soluţii în cazul unui act de violenţă
Identifică existenţa unei probleme sociale în cazul
manifestării unui act de violenţă
17. ....................................................................................................................................
18. Tonalitatea jurnalistului
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Caracterizează
victima
Caracterizează
agresorul
Nu caracterizează
victima
Nu caracterizează
agresorul
19. .................................................................................................................................
20. Caracterizarea agresorului
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Caracterizare fizică
Caracterizare psihologică
Caracterizarea socio-morală
Caracterizare etnică
Caracterizare religioasă
21. Mediatizarea actelor de violenţă în familie în funcţie de localizarea producerii lor
Mediul de luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
rezidenţă

21
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Rural
Urban
Neprecizat
22. ....................................................................................................................................
23. Statutul legal al actelor de violenţă în familie comise/Severitatea consecinţelor pentru agresor
Statutul legal luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Act reclamat de victimă
Act reclamat de alte persoane (anturaj, vecini etc.)
Act anchetat de media
Act anchetat de poliţie şi alte organe/instituţii
Act aflat sub urmărire penală
Sub urmărire/Condamnare judecătorească
Caz judecat/În care sa dat verdictul/În care s-a dat
hotărârea judecătorească/Dosar soluţionat
Victima a avut nevoie de un număr de zile de
îngrijire medicală/a fost spitalizată un număr de
zile
Nici una din cele anterioare
24. Mediatizarea legislaţiei de prevenire sau combatere a violenţei in familie
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Articolul nu face referire la legislaţia
existentă
Articolul face referire la legislaţia existentă
dar nu face recomandări
Articolul face referire la legislaţia existentă şi
face recomandări
25. Mediatizarea circumstanţelor actelor violente în familie
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Act violent cu martori
Act violent fără martori
Nici una
26. ....................................................................................................................................
27. În cazul actului de violenţă în familie se precizează dacă au intervenit copii sau nu
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Copii minori au intervenit in actul de
violenţă în familie
Copii majori au intervenit in actul de
violenţă în familie
Copii minori nu au intervenit in actul de
violenţă în familie
Copii majori nu au intervenit in actul de
violenţă în familie
Nu este precizat
28. Nominalizarea victimei
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Victima este nominalizată
Victima nu este nominalizată
29. ………………………………………………………………………………………
30. Genul victimei şi al agresorului
Categorii luni mar miercuri joi vineri sâmbătă duminică
ţi
Genul victimei este precizat Da
Nu
Genul agresorului este precizat Da
Nu
31. ...................................................................................................................................
32. Vârsta victimei şi a agresorului
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Vârsta victimei este precizată Da
Nu

22
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Vârsta agresorului este precizată Da
Nu
33. ....................................................................................................................................
34. Nivelul de instrucţie al victimei şi al agresorului
Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
Nivelul de instrucţie al victimei este Da
precizat Nu
Nivelul de instrucţie al agresorului Da
este precizat Nu

23
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti

INTRODUCERE ÎN TEHNICI DE STUDIU A


COMUNICARII

SUPORTURI DE CURS
Rezidenţiat

CONF. DR. VALENTINA MARINESCU

TEME REZIDENŢIAT
1. În timpul ultimilor ani grupuri de cetăţeni au pretins că televiziunea are un efect
important asupra spectatorilor, în special în ceea ce priveşte violenţa şi conţinutul sexual
al programelor. De curând aceste grupuri au criticat versurile unor cântece declarând că
ele ar fi obscene. Cum ar fi putut aduna date aceste grupuri pentru a-şi fundamenta
cererile? Ce metodă de cercetare ar utiliza cel mai probabil aceste grupuri de cetăţeni?
2. Furnizaţi definiţii operaţionale ale următorilor itemi: (a) Violenţă; (b) Calitate artistică;
(c) Conţinut sexual explicit al programelor TV; (d) Comparaţi definiţiile dvs. cu cele ale
colegilor. Ce dificultăţi aţi întâlni în realizarea unor studii care să plece de la aceste
definiţii? Puteţi să arătaţi de ce2. Multe studii de cercetare utilizează eşantioane mici.

24
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Care sunt avantajele şi dezavantajele acestei practici? Ce alte avantaje decât reducerea
costurilor mai există prin utilizarea eşantioanelor mici într-un proiect de cercetare?
3. Care este principala diferenţă între un eşantion folosit într-un sondaj de opinie şi un
eşantion utilizat într-o cercetare calitativă (observaţie, interviuri). Enumeraţi şi
exemplificaţi trei (3) tipuri de eşantioane utilizate în cercetările calitative (interviuri,
observaţii):
există o atât de mare dezbatere în jurul unor subiecte de tipul pornografiei şi 2. violenţei
la TV?
4. Ce tehnici de eşantionare ar fi adecvate pentru următoarele proiecte de cercetare: (a)
Un studiu pilot pentru a testa dacă oamenii înţeleg un chestionar aplicat prin telefon; (b)
Un studiu care să determine cine cumpără video-recordere; (c) Un studiu care să
determine profilul demografic al audienţei unui program la un post TV local; (d) O
analiză de conţinut a reclamelor difuzate în timpul programelor pentru copii din week-
end; (e) O anchetă care studiază diferenţele dintre cititorii de ziare care provin din
gospodării cu venit ridicat vs. cei care provin din gospodării cu venit scăzut.
5. Aţi fost desemnat de o firmă de consultanţă să redactaţi şi să administraţi un chestionar
aplicabil prin telefon. Scopul acestui chestionar este să descrie şi să explice relaţiile dintre
life-stylurile de consum ale adulţilor, opiniile lor şi intenţiile de achiziţionare ale unui
televizor nou. Redactaţi un astfel de chestionar aplicabil în maximum 5 minute.
6. Argumentaţi pro- sau contra- urmatoarelor afirmaţii:
a. Sondajele de opinie sunt ştiri bune pentru democraţie; în cel mai rău caz reprezentanţii
politici ai oamenilor au capacitatea de a solicita punctele de vedere ale oamenilor aflaţi
dincolo de stafful lor electoral;
b. Sondajele de opinie sunt o ameninţare pentru democraţie; sondajele de opinie nu sunt
întotdeauna corecte şi prea puţini oameni sunt informaţi despre problemele complexe
pentru ca sondajele de opinie să fie un instrument eficace al luării deciziei politice.
Construiţi câte două (2) întrebări pentru chestionar şi cate două (2) întrebări pentru ghid
de interviu in cazul fiecărei afirmaţii de mai sus.
7. Care sunt avantajele şi dezavantajele anchetelor şi sondajelor realizate prin telefon,
poştă şi interviuri faţă-în-faţă?
8. Care sunt elementele-cheie care trebuie considerate atunci când planificaţi să utilizaţi
interviuri semistructurate sau în profunzime?
9. Elaboraţi zece (10) întrebări pentru chestionarul de mai jos din care este prezentată
numai partea a doua:
Z51. Cât timp alocaţi într-o zi obişnuită, de lucru, următoarelor activităţi?
Minute/zi Ore/zi
a. Activitate profesională (la serviciu sau acasă; şcoală)
b. Cumpărături
c. Activităţi casnice (gătit, curăţenie, spălat, călcat etc.)
d. Educaţia copiilor
e. Îngrijirea sănătăţii şi a aspectului fizic
f. Transport la şi de la serviciu
g. Sport, gimnastică
h. Citit cărţi
i. Privit la televizor
j. Altceva; ce?
Z52. Cum vă place mai mult să petreceţi timpul liber, cu familia sau cu prietenii?
1 familia 2 amândouă 3 cu prietenii

25
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Z53. Ce este mai importantă în viaţă, familia sau munca pe care o ai?
1 familia 2 amândouă 3 munca
Z54. În ultimele trei luni, cât de des…
Foarte des Des Rar Foarte rar Niciodată
a. v-aţi uitat la televizor 1 2 3 4 5
b. aţi mers la teatru 1 2 3 4 5
c. aţi mers la cinema 1 2 3 4 5
d. aţi mers la restaurant/cofetărie/bar 1 2 3 4 5
e. aţi discutat cu prietenii 1 2 3 4 5
f. aţi discutat cu vecinii 1 2 3 4 5
g. aţi făcut plimbări/sport 1 2 3 4 5
h. aţi mers la biserică 1 2 3 4 5
i. v-aţi văzut rudele 1 2 3 4 5
Z55. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru dvs.?
Întotdeaun Uneori Rareori Niciodat NS/
a adevărată adevărată ă NR
adevărată adevărat
ă
a. merg o dată pe an la medic pentru un consult 1 2 3 4 5
general
b. mă interesează să fiu îmbrăcat(ă) în pas cu 1 2 3 4 5
moda
c. uneori fac sport sau gimnastică pentru a mă 1 2 3 4 5
întreţine
d. îmi aranjez (tund) părul cel puţin o dată pe 1 2 3 4 5
lună
e. sunt foarte atent(ă) să nu mă îngraş 1 2 3 4 5
f. respect timpul meu de somn 1 2 3 4 5
g. limitez consumul de cafea/tutun şi/sau alcool 1 2 3 4 5
h. îmi fac analize periodic 1 2 3 4 5
Z56. În ce măsură sunteţi de acord cu fiecare dintre următoarele afirmaţii?
Sunt cu Sunt Nu prea Nu sunt NS/
totul de oarecum de sunt de deloc de NR
acord acord acord acord
a. atunci când am probleme, acţionez atât cât 1 2 3 4 5
îmi permit forţele pentru a le rezolva
b. să ai bani este lucrul cel mai important în 1 2 3 4 5
viaţă
c. atunci când întreprind ceva, mă bazez în 1 2 3 4 5
primul rând pe propriile forţe
d. în general fac şi eu ceea ce face toată lumea 1 2 3 4 5
e. mi se întâmplă deseori să acţionez pe 1 2 3 4 5
moment fără să mă gândesc la viitor
f. Supunerea faţă de autorităţi este unul dintre 1 2 3 4 5
cele mai importante lucruri în viaţă
g. aproape orice problemă poate fi rezolvată 1 2 3 4 5
dacă depui suficient efort pentru aceasta
h. de obicei timpul rezolvă toate problemele 1 2 3 4 5
i. în viaţă există multe alte lucruri mai 1 2 3 4 5
importante decât banii
j. numai împreună cu alţii poţi să reuşeşti în 1 2 3 4 5
ceea ce îţi propui
k. îmi place să încerc mereu lucruri noi 1 2 3 4 5
l. totdeauna îmi planific ceea ce urmează să fac 1 2 3 4 5

26
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
m. nimeni nu mă poate obliga să fac ceva 1 2 3 4 5
împotriva voinţei mele
n. deseori lucrurile sunt atât de nesigure încât 1 2 3 4 5
nu mă pot aştepta la nimic bun de la viitor
D1. Sexul 1. Masculin 2. Feminin
D2. Ce vârstă aveţi? ____________ ani
D3. Starea civilă 1. Necăsătorit 4. Văduv
2. Căsătorit 5. Concubinaj
3. Divorţat (despărţit)
D4. Din câte persoane (inclusiv dvs.) este formată gospodăria dvs.? _________ persoane
Care este ultima şcoală pe care aţi absolvit-o? (Înregistraţi răspunsul în coloana D5 a tabelului de mai jos;
un singur răspuns)
D5 D9 D5 D9
Deloc, mai puţin de 7 1 1 liceu 5 5
clase
7-8 clase (gimnaziu) 2 2 Şcoală postliceală 6 6
sau colegiu
Treapta I de liceu (10 3 3 Învăţământ superior 7 7
clase)
Şcoală profesională 4 4
La ce vârstă aţi terminat studiile? (un singur răspuns)
D6 D10
____ ani sau ____ ani
Analfabet 97 sau 97
Încă studiez 98 sau 98
NS/NR 99 99
În prezent, sunteţi…? (Înregistraţi răspunsul în coloana D7 a tabelului de mai jos; un singur răspuns)
Întreprinzător particular
⇒ Care este ocupaţia dvs.? (Ce poziţie ocupaţi?)
D7 D11
⇓ ⇓
Patron/meşteşugar cu 6 sau mai mulţi angajaţi 1 1
Patron/meşteşugar cu 5 sau mai puţini angajaţi 2 2
Liber profesionist cu studii superioare (avocat, doctor, contabil, arhitect etc.) 3 3
Agricultor (ţăran)/Pescar/Vânător (din aceasta îşi câştigă existenţa, nu este un 4 4
hobby)
Salariat (angajat)
⇒ Care este ocupaţia dvs.? (Ce poziţie ocupaţi?)
D7 D11
⇓ ⇓
Manager, director (general, adjunct), cu 6 sau mai mulţi angajaţi în subordine 5 6
Manager, director (general, adjunct), cu 5 sau mai puţini angajaţi în subordine 6 5
Şef de departament cu 6 sau mai mulţi angajaţi în subordine 7 7
Şef de departament cu 5 sau mai puţini angajaţi în subordine 8 8
Specialist, cadru cu studii superioare (avocat, doctor, contabil, arhitect, 9 9
funcţionar etc.)
Angajat ce prestează o muncă nemanuală (funcţionar, tehnician, învăţătoare,
secretară etc.)
→ În cea mai mare parte a timpului lucraţi într-un Da 10 10
birou? Nu 11 11
Angajat ce prestează o muncă manuală
→ Aveţi în subordine alţi muncitori? (dacă Da 12 12
răspunsul este “da” se încercuieşte codul 12 şi se Nu
trece la D8, altfel continuă)

27
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
→ Aţi urmat un curs de calificare pentru munca pe Da 13 13
care o depuneţi? Nu 14 14
Temporar nu lucrez
Elev, student 15 15
Şomer 16 16
Concediu de boală, maternitate 17 17
Militar în termen 18 18
Nu lucrez
Casnic/ă 19 19
Pensionar 20 20
Sunteţi cel/cea care aduce venitul cel mai mare în gospodărie? (un singur răspuns)
⇒ Treceţi la D12
Da 1
Nu 2
Care este ultima şcoală pe care a absolvit-o cel/cea care aduce venitul cel mai mare în gospodărie?
(Înregistraţi răspunsul în coloana D9 a tabelului din pagina anterioară; un singur răspuns)
La ce vârstă a terminat studiile cel/cea care aduce venitul cel mai mare în gospodărie? (Înregistraţi
răspunsul în coloana D10 a tabelului din pagina anterioară; un singur răspuns)
În prezent, cel/cea care aduce venitul cel mai mare în gospodărie este…? (Înregistraţi răspunsul în coloana
D11 a tabelului din pagina anterioară; un singur răspuns)
D12. Numărul de copii din gospodărie (sub 18 ani) _____________
D13. Casa în care locuiţi este proprietatea familiei sau este închiriată? (Un singur răspuns) 1.
Proprietatea familiei 2. Închiriată
D14. Pe care dintre următoarele bunuri le aveţi? (Răspuns multiplu)
Frigider 1 Maşină de spălat 1
automată
Televizor alb-negru 1 Computer personal 1
(PC)
Televizor color 1 Radio 1
Video-casetofon 1 Aparat foto 1
Combină stereo 1 Mixer electric 1
Un singur automobil 1 Friteoză electrică 1
Două sau mai multe 1 Cameră de luat vederi 1
automobile
Cuptor cu microunde 1 Casă de vacanţă 1
D15. Care a fost venitul total aproximativ al gospodăriei dvs. în luna martie 2003? ______________ mii
lei. NS/NR
D16. Naţionalitatea: 1. Român 3. Rom (ţigan) 5. Evreu
2. Maghiar 4. German 6. Alta
D17. Localitatea _____________________________
COD SIRUTA
10. Fie următoarele două instrumente de cercetare. Precizaţi tipul de metodă pentru care
sunt folosite şi elaboraţi două ipoteze pentru utilizarea lor:
PARTEA 1: ZIUA..................../Nr..........................2003
1. 2. 3. Numele 4. Iniţiatorul 5. Conţinutul 6. Locul 7., Număr
Perioada Durata persoanei întâlnirii (E= eu; întâlnirii-descrieţi întâlnirii persoane
întâlnirii cu care a L= El; A= Ea; liber ce s-a prezente
avut loc N= Nimeni) întâmplat în timpul (inclusiv
întâlnirea întâlnirii dvs.)

28
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
PARTEA 2. Pentru Informantul cheie-I se cere:să folosească această parte numai atunci
când se întâlneşte cu o persoană. Se foloseşte câte o astfel de parte ori de câte ori o nouă
persoană este întâlnită.
8. Vârstă

10. Profesie

locuieşte11. Locul unde

12. Locul unde s-a

foarte apropiată până la


9.Sex

raportaţi la ea (plăcut
lanţul acestor persoane
13. Adică aţi întâlnit-o

este relaţia de la 1= Nu
pentru prima dată prin

întâmplă acest lucru


relaţiilor , cine este

displăcut), de ce se

15. Cât de apropiată


persoana, cum va

7= Foarte apropiată
persoane, indicaţi
intermediul altei

14. Detalierea
născut

11. Fie instrumentul de lucru următor. Precizaţi tipul său, titlul proiectului de cercetare în
care a fost folosit, metoda prin care s-a aplicat, tehnica care l-a utilizat, eşantionul pe care
s-a aplicat şi elaboraşi trei (3) ipoteze pentru testarea sa.
Judeţ Operator Subiect Chestionar “XXXX ‘00”

Se arată caseta cu cele cinci reclame. Caseta (X21)

Pentru început vă voi arăta câteva reclame. Vă rog să le priviţi relaxată ca şi când v-aţi afla la dvs. acasă.
Operatorul de interviu: Se prezintă cele 5 reclame.

Operatorul de interviu: Se prezintă din nou prima reclamă pentru _____________ (notaţi numele mărcii).
Se opreşte înregistrarea.
Se arată LISTA

Cât de mult v-ar plăcea să urmăriţi această reclamă de fiecare dată când apare la TV?
(X22)
mi-ar plăcea foarte mult să o urmăresc _______________________ 1
mi-ar plăcea într-o oarecare măsură să o urmăresc ______________ 2
nu m-ar deranja să o urmăresc ______________________________ 3
nu prea mi-ar plăcea să o urmăresc __________________________ 4
nu mi-ar plăcea deloc să o urmăresc _________________________ 5

Vă voi arăta acum trei liste cu câteva cuvinte/expresii care ar putea caracteriza această reclamă. Din fiecare
listă vă rog să alegeţi cuvântul/expresia care consideraţi că s-ar aplica cel mai bine reclamei.
Se arată LISTA B: Care dintre aceste cuvinte se aplică cel mai bine reclamei?
Un singur răspuns!
Se arată LISTA C: Care dintre aceste cuvinte se aplică cel mai bine reclamei?
Un singur răspuns!
Se arată LISTA D: Care dintre aceste cuvinte se aplică cel mai bine reclamei?
Un singur răspuns!

Dacă persoana intervievată pare nesigură: Chiar dacă vi se pare că toate aceste cuvinte ar putea să
caracterizeze reclama sau nici unul nu ar putea să o caracterizeze, vă rog să alegeţi cuvântul care se
potriveşte cel mai bine.
LISTA B (X103)
plăcută ____________________________ 1

29
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
interesantă _________________________ 2
plictisitoare ________________________ 3
iritantă ____________________________ 4
OCO
LISTA C (X104)
liniştitoare ___________________________ 1
se remarcă ___________________________ 2
obişnuită ____________________________ 3
neplăcută ____________________________ 4
OCO
LISTA D (X105)
neagresivă ___________________________ 1
antrenantă ___________________________ 2
slabă _______________________________ 3
deranjantă ___________________________ 4
OCO

3. Reclama a fost pentru marca ___________________ Pentru operatorul de interviu: citiţi numele întreg
al mărcii scrisă pe listă.
Se arată LISTA E
Sunt unele reclame pe care oamenii şi le amintesc fără să îşi amintească marca pe care o prezintă reclama.
Din acest punct de vedere, car dintre următoarele fraze s-ar potrivi cel mai bine părerii dvs. despre această
reclamă?
(X24)
Este imposibil să nu-ţi aminteşti că reclama _______________________ 1
A fost pentru ____________________
Reclama este destul de bine realizată, încât să te facă ________________ 2
Să-ţi aminteşti că este vorba despre ________________
Reclama nu este realizată atât de bine, încât să te facă ________________ 3
Să-ţi aminteşti că este vorba despre _______________
Ar fi putut fi o reclamă pentru orice marcă de _______________________ 4
Ar fi putut fi o reclamă pentru aproape orice ________________________ 5

Se arată LISTA F
4. Cât de uşor de înţeles/de urmărit vi s-a părut ceea ce se petrece în această reclamă?
(X25)
foarte uşor de urmărit ____________________________ 1
destul de uşor de urmărit __________________________ 2
destul de greu de urmărit __________________________ 3
foarte greu de urmărit ____________________________ 4
În continuare vom urmări o altă reclamă.
Operatorul de interviu: Se prezintă a doua reclamă. Reclama XXXX. Se opreşte înregistrarea.
Derulaţi caseta. Conduceţi persoana intervievată la masa de interviu!

Se arată LISTA G
5. Cât de mult v-ar plăcea să urmăriţi această reclamă de fiecare dată când apare la TV?
(X30)
mi-ar plăcea foarte mult să o urmăresc _________________ 1
mi-ar plăcea într-o oarecare măsură să o urmăresc ________ 2
nu m-ar deranja să o urmăresc ________________________ 3
nu prea mi-ar plăcea să o urmăresc ____________________ 4
nu mi-ar plăcea deloc să o urmăresc ___________________ 5
6. Vă voi arăta acum trei liste cu câteva cuvinte/expresii care ar putea caracteriza această reclamă. Din
fiecare listă vă rog să alegeţi cuvântul/expresia care consideraţi că s-ar aplica cel mai bine reclamei.
Se arată LISTA H: Care dintre aceste cuvinte se aplică cel mai bine reclamei? Un singur răspuns!
Se arată LISTA I: Care dintre aceste cuvinte se aplică cel mai bine reclamei? Un singur răspuns!

30
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Se arată LISTA J: Care dintre aceste cuvinte se aplică cel mai bine reclamei? Un singur răspuns!

Dacă persoana intervievată pare nesigură: Chiar dacă vi se pare că toate aceste cuvinte/expresii ar putea
să caracterizeze reclama sau nici una nu ar putea să o caracterizez, vă rog să alegeţi expresia care se
potriveşte cel mai mult.
LISTA H
(X100)
plăcută ________________________________________ 1
interesantă _____________________________________ 2
plictisitoare ____________________________________ 3
iritantă ________________________________________ 4
OCO
LISTA I
(X101)
liniştitoare _____________________________________ 1
se remarcă _____________________________________ 2
obişnuită ______________________________________ 3
neplăcută ______________________________________ 4
OCO
LISTA J
(X102)
neagresivă _____________________________________ 1
antrenantă _____________________________________ 2
slabă _________________________________________ 3
deranjantă _____________________________________ 4
OCO

7a. Vă rog să-mi spuneţi care este numele întreg al mărcii prezentate în această reclamă.
Pentru operatorul de interviu: Se înregistrează răspunsul „cuvânt cu cuvânt”, aşa cum a fost exprimat de
persoana intervievată.
_______________________________________________
(X34A)

Dacă numele mărcii nu a fost totuşi menţionat la întrebarea 7a, se adresează întrebarea 7c.
7c. Pentru ce marcă s-a făcut reclama?
______________________________________________
(X34C)

8. Anumite aspecte pe care le-aţi văzut şi auzit în această reclamă ies în evidenţă faţă de altele. Care este
principalul aspect pe care îl remarcaţi ori de câte ori vedeţi această reclamă la TV?
Pentru operatorul de interviu: Se înregistrează răspunsul „cuvânt cu cuvânt”, aşa cum a fost exprimat de
persoana intervievată.
(X32)

Se insistă: Există altceva ce vă rămâne în minte?


(X33)

31
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti

9a. Reclama a fost pentru XXXX


Se arată LISTA K
Sunt unele reclame pe care oamenii şi le amintesc fără să îşi amintească marca pe care o prezintă reclama.
Din acest punct de vedere, care dintre următoarele fraze s-ar potrivi cel mai bine părerii dvs. despre această
reclamă?
(X35A)
Este imposibil să nu-ţi aminteşti că reclama a fost pentru XXXX _________________ 1
Reclama este destul de bine realizată, încât să te facă să-şi aminteşti că este vorba despre XXXX
_______________________________________________________________ 2
Reclama nu este realizată atât de bine încât să te facă să-ţi aminteşti că este vorba despre XXXX
_______________________________________________________________ 3
Ar fi putut fi o reclamă pentru orice marcă de margarină ________________________ 4
Ar fi putut fi o reclamă pentru aproape orice __________________________________ 5
OCO
Se arată LISTA L2
9c. Care dintre următoarele afirmaţii descrie cel mai bine modul în care dvs. consumaţi XXXX? Un singur
răspuns posibil! (X71)
o consum foarte des ____________________________ 1 Se trece la întrebarea 9d
o consum în mod regulat ________________________ 2 Se trece la întrebarea 9d

am consumat-o din când în când __________________ 3 Se trece la întrebarea 9e


am încercat-o în trecut __________________________ 4 Se trece la întrebarea 9e

am auzit de aceasta, dar nu am încercat-o niciodată ___ 5 Se trece la întrebarea 9f


nu am auzit de aceasta până astăzi ________________ 6 Se trece la întrebarea 9f
OCO
PENTRU CONSUMATORII XXXX (cod 1 sau 2 la întrebarea 9c)
SE ARATĂ LISTA M1
9d. Vă rog să vă gândiţi la reclama despre XXXX, pe care tocmai aţi văzut-o. În ce fel credeţi că vă va
influenţa această reclamă în ceea ce priveşte consumul margarinei XXXX?
(X72)
această reclamă mă încurajează puternic să consum în continuare marca _________ 1
această reclamă mă încurajează să consum în continuare marca ________________ 2
această reclamă nu mă influenţează în nici un fel în cumpărarea sau nu pe viitor
a mărcii ____________________________________________________________ 3
această reclamă mă face mai puţin dornică să continui să consum marca _________ 4
OCO

PENTRU CEI CAR AU ÎNCERCAT XXXX (cod 3 sau 4 la întrebarea 9c)


SE ARATĂ LISTA M2
9c. Vă rog să vă gândiţi la reclama despre XXXX, pe care tocmai aţi văzut-o. În ce fel credeţi că vă va
influenţa această reclamă în ceea ce priveşte consumul margarinei XXXX?
(X73)
această reclamă mă determină în mare măsură să iau din nou în considerare această
marcă la viitoarea cumpărare ___________________________________________ 1
această reclamă mă determină în oarecare măsură să iau din nou în considerare
această marcă la viitoarea cumpărare _____________________________________ 2
această reclamă nu mă afectează în alegerea unei mărci de margarină la viitoarea

32
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
cumpărare __________________________________________________________ 3
această reclamă mă determină să nu mai aleg această marcă data viitoare când
voi cumpăra margarină ________________________________________________ 4
OCO

PENTRU NON-UTILIZATORII XXXX (cod 5 sau 6 la întrebarea 9c)


SE ARATĂ LISTA M3
9f. Vă rog să vă gândiţi la reclama despre XXXX, pe care tocmai aţi văzut-o. În ce fel credeţi că vă va
influenţa această reclamă în ceea ce priveşte consumul margarinei XXXX?
(X74)
această reclamă mă determină în mare măsură să încerc marca în viitorul apropiat _____ 1
această reclamă mă determină în oarecare măsură să încerc marca în viitorul apropiat __ 2
această reclamă mă va influenţa în alegerea acestei mărci, în viitorul apropiat ________ 3
această reclamă mă determină să nu încerc marca, în viitorul apropiat ______________ 4
OCO
10. Încercaţi acum să vă amintiţi de la început tot ce s-a petrecut în această reclamă. Puteţi să îmi spuneţi vă
rog, tot ceea ce vă amintiţi, inclusiv ceea ce se spunea şi se arăta în această reclamă şi cum acestea se
potriveau una cu alta?
Pentru operatorul de interviu: Se va insista în cazul răspunsurilor ambigue sau prea generale.
Notaţi (P) ori de câte ori este nevoie să insistaţi.
Se înregistrează răspunsul „cuvânt cu cuvânt”, aşa cum a fost exprimat de persoana intervievată.

Se insistă până când persoana intervievată spune: „Nimic altceva” sau „Nu mai ştiu”.

Se insistă! Ce altceva vă mai amintiţi că se spunea şi se arăta în această reclamă? Cum se potrivesc acestea
în reclamă?
(X36)

Se arată LISTA M
11. Cât de uşor de înţeles/urmărit vi s-a părut ceea ce se petrece în această reclamă?
(X37)
foarte uşor de urmărit _________________ 1 Se trece la întrebarea 13
destul de uşor de urmărit ______________ 2 Se trece la întrebarea 13

destul de greu de urmărit ______________ 3 Se trece la întrebarea 12


foarte greu de urmărit _________________ 4 Se trece la întrebarea 12

Dacă reclama este destul de greu de urmărit/foarte greu de urmărit (cod 3 sau 4 la întrebarea 11) se
întreabă:
12. Ce părţi ale reclamei vi se par greu de înţeles/de urmărit?
Se insistă: Ce alte părţi ale reclamei vi se par greu de urmărit?
(X80)

13. Următoarea întrebare este uşor diferită. Nu


trebuie să scrieţi nimic, ci doar să-mi spuneţi.

33
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
Trebuie să vă spun că pentru noi nu există răspunsuri corecte sau greşite. Ne interesează în mod deosebit
părerea dvs., fie ea favorabilă sau nu.
Se arată PLANŞA 1 (TV bubble)
Vă rog să vă gândiţi în continuare la ceea ce reclama spune despre această marcă. Care sunt principalele
lucruri pe care reclama le exprimă despre această marcă?
Pentru operatorul de interviu: Se înregistrează răspunsul „cuvânt cu cuvânt”, aşa cum a fost exprimat
de persoana intervievată. Se insistă numai în cazul răspunsurilor ambigue sau prea generale, fără să
forţaţi.
Se insistă: Altceva?
(X39A)

Se arată PLANŞA 2 („Says” bubble)


14. Vă rog să vă gândiţi la reacţia dvs. faţă de această reclamă. În acest balon (Se arată balonul) este ceea ce
i-aţi spune dvs. acestei reclame, ca răspuns. Ce aţi spune dacă aţi putea să răspundeţi acestei reclame?
Pentru operatorul de interviu: Se înregistrează răspunsul „cuvânt cu cuvânt”, aşa cum a fost exprimat
de persoana intervievată. Se insistă.
Dacă nu este evident, verificaţi dacă ceea ce răspund reprezintă comentariu pozitiv (+) sau negativ (-) la
reclamă sau produs.
Se va insista numai folosind întrebările din PROMPT CARD.

(P39B)(N39B)(X39B)

Se arată PLANŞA 3 („Thinks” bubble)


15. Iată şi ultimul balon în care spuneţi care sunt impresiile provocate de această reclamă, tot ceea ce simţiţi
şi tot ceea ce gândiţi atunci când urmăriţi această reclamă. (Se arată balonul). Pot fi orice fel de impresii sau
asocieri pe care le puteţi face: idei, sentimente, imagini, sunete, mirosuri sau gusturi. Nu există răspunsuri
corecte sau greşite. Acestea pot fi serioase sau amuzante, ciudate sau aiurite. Nu o să vă cer să le explicaţi!
Pentru operatorul de interviu: Se înregistrează răspunsul „cuvânt cu cuvânt”, aşa cum a fost exprimat de
persoana intervievată.
Se insistă: Altceva?
Dacă nu este evident, verificaţi dacă ceea ce răspund reprezintă un comentariu pozitiv (+) sau negativ (-)
la reclamă sau produs.
Se va insista numai folosind întrebările din PROMPT CARD.

(X39C) (P39C) (N39C)

34
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
(MDOP)(ADOP) (IDOP)

REMOVE THE
MDOP/ADOP/IDOP
BOXES IF DOP IS NOT
BEING CODED ON THIS
TEST

16. Vă voi citi în continuare câteva afirmaţii care se referă la această reclamă. Vă rog să-mi spuneţi în ce
măsură sunteţi de acord sau nu cu aceste afirmaţii, folosind o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă dezacord
total, iar 5 acord total.
SE ARATĂ SCALA N
Pentru operatorul de interviu: Se citesc pe rând afirmaţiile! Pentru fiecare subiect se schimbă ordinea de
citire a afirmaţiilor începându-se de la bifă. Asiguraţi-vă că toate afirmaţiile au fost citite.
1 2 3 4 5
Dezacord dezacor nici acord, nici acord Acord total
total d dezacord
1. Te Face să te gândeşti că 1 2 3 4 5 (X48/1)
această marcă este într-
adevăr diferită de celelalte.
2. Ceea ce se spune este 1 2 3 4 5 (X48/2)
relevant pentru tine
3. Conţine informaţii noi 1 2 3 4 5 (X48/3)
4. Te poate face să fii mai 1 2 3 4 5 (X48/4)
înclinat spre a cumpăra
această marcă
5. Te face să vrei să mănânci 1 2 3 4 5 (X48/13
XXXX )
6. Ar putea fi o reclamă 1 2 3 4 5 (X48/6)
pentru orice marcă de
margarină
7. Este o reclamă pe care cu 1 2 3 4 5 (X48/11
siguranţă ţi-o vei aminti a )
doua zi
8. Nu oferă informaţii 1 2 3 4 5 (X48/8)
suficiente despre produs
9. Te face să gândeşti altfel 1 2 3 4 5 (X48/15
despre XXXX )
Această afirmaţie va fi citită întotdeauna ULTIMA!
10. Ceea ce spune despre 1 2 3 4 5 (X48/12
marcă este credibil )

Dacă pentru ultima afirmaţie se înregistrează codul 1 sau 2, se pune întrebarea 17.
17. Ce nu a fost credibil?
Se insistă: Altceva? (X82)

35
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti

Se arată SCALA N
18. Iată câteva cuvinte pe care alţi oameni le-au folosit pentru a descrie sentimente şi stări create de această
reclamă. Vă rog să-mi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord sau nu cu fiecare dintre acestea folosind o scală
de la 1 la 5, unde 1 înseamnă dezacord total, iar 5 acord total.
Pentru operatorul de interviu: Se citesc pe rând afirmaţiile! Pentru fiecare subiect se schimbă ordinea de
citire a afirmaţiilor începându-se de la bifă. Asiguraţi-vă că toate afirmaţiile au fost citite.
1 2 3 4 5
Dezacord dezacor nici acord, nici acord Acord
total d dezacord total
Distractivă 1 2 3 4 5 (X89/9)
Caldă 1 2 3 4 5 (X89/10)
Modernă 1 2 3 4 5 (X89/12)
Iritantă 1 2 3 4 5 (X89/2)
Plictisitoare 1 2 3 4 5 (X89/4)
Originală 1 2 3 4 5 (X89/17)
Captivantă 1 2 3 4 5 (X89/18)
Reconfortantă 1 2 3 4 5 (X89/30)
Stilată 1 2 3 4 5 (X89/20)
Realistă 1 2 3 4 5 (X89/29)
Vioaie 1 2 3 4 5 (X89/5)
Apetisantă 1 2 3 4 5 (X89/27)
Informativă 1 2 3 4 5 (X89/6)
Amuzantă 1 2 3 4 5 (X89/28)
Apropiată 1 2 3 4 5 (X89/74)

Se arată LISTA P
18a. Din ceea ce aţi văzut în reclamă, vă rog să îmi spuneţi folosind aceste afirmaţii, în ce măsură sunteţi
dispusă să cumpăraţi XXXX?
(X115)
cu siguranţă nu voi cumpăra _______________________ 1
probabil nu voi cumpăra __________________________ 2
poate voi cumpăra, poate nu voi cumpăra/indecis ______ 3
probabil voi cumpăra ____________________________ 4
cu siguranţă voi cumpăra _________________________ 5

Se arată SCALA Q
19a. Aş dori să îmi spuneţi cât de puternică este impresia pe care o dă reclama că ________?
Pentru operatorul de interviu: Se citesc pe rând afirmaţiile! Pentru fiecare subiect se schimbă ordinea de
citire a afirmaţiilor începându-se de la bifă. Asiguraţi-vă că toate afirmaţiile au fost citite.
1 2 3 4 5
Categoric Probabil Dă uşor Dă Nu ştiu
nu dă nu dă această puternic
această această impresie această
impresie impresie impresie
1. Este un produs de calitate 1 2 3 4 0 (X55/1)
înaltă
2. Are un gust grozav 1 2 3 4 0 (X55/2)
3. Este bun pentru toată lumea 1 2 3 4 0 (X55/3)
4. Face mâncatul împreună 1 2 3 4 0 (X55/4)
mai plăcut
5. XXXX are un preţ accesibil 1 2 3 4 0 (X55/5)
6. XXXX este bună pentru 1 2 3 4 0 (X55/6)

36
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
întreaga familie
7. Gustul margarinei XXXX 1 2 3 4 0 (X55/7)
este la fel ca al untului
8. XXXX este sănătoasă 1 2 3 4 0 (X55/8)
9. Gustul margarinei XXXX 1 2 3 4 0 (X55/9)
este mai bun decât al altor
mărci de margarină
10. XXXX este numai bună de 1 2 3 4 0 (X55/10)
întins pe pâine
11. XXXX are un gust de care 1 2 3 4 0 (X55/11)
ai vrea să te bucuri mai mult
12. XXXX îţi schimbă viaţa în 1 2 3 4 0 (X55/12)
bine

Se arată LISTA W
19b. Ce vă determină reclama să simţiţi în ceea ce priveşte margarina XXXX? (X81)
reclama face XXXX mult mai atrăgătoare pentru mine _____________________ 1
reclama face XXXX destul de atrăgătoare pentru mine _____________________ 2
reclama face XXXX puţin atrăgătoare pentru mine ________________________ 4
reclama face XXXX foarte puţin atrăgătoare pentru mine ___________________ 5
reclama nu-mi schimbă sentimentele în privinţa XXXX ____________________ 3

Se arată SCALA N
20a. Vă rog să-mi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord sau nu că privind această reclamă, poţi avea
senzaţia cu utilizatorii/consumatorii de XXXX sunt:
Pentru operatorul de interviu: Se citesc pe rând afirmaţiile! Pentru fiecare subiect se schimbă ordinea de
citire a afirmaţiilor începându-se de la bifă. Asiguraţi-vă că toate afirmaţiile au fost citite.
1 2 3 4 5
Dezacord dezacord nici acord, nici acord Acord
total dezacord total
1. Tradiţionali 1 2 3 4 5
2. Înstăriţi 1 2 3 4 5
3. Grăbiţi 1 2 3 4 5
4. Sociabili 1 2 3 4 5
5. Individualişti 1 2 3 4 5
6. Ambiţioşi 1 2 3 4 5
7. Moderni 1 2 3 4 5
8. Persoane active 1 2 3 4 5
9. Persoane pentru care într-adevăr 1 2 3 4 5
contează gustul
10. Persoane pentru care într-adevăr 1 2 3 4 5
contează sănătatea
11. Persoane pentru car într-adevăr
contează familia lor

Se arată LISTA X
20b. În ce măsură dă reclama impresia că familia din reclamă este:
1 2 3 4 5
Categoric Probabil Nici nu dă, Dă uşor Dă
nu dă nu dă nici dă această această puternic
această această impresie impresie această
impresie impresie impresie
1. Iubitoare 1 2 3 4 0
2. Modernă 1 2 3 4 0

37
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
3. Prietenoasă 1 2 3 4 0
4. Nefericită 1 2 3 4 0
5. Deschisă (primitoare/ospitalieră) 1 2 3 4 0
6. Comună/Tipică 1 2 3 4 0
7. O familie aşa cum ar trebui să fie 1 2 3 4 0

21a. În afară de numele mărcii şi de ambalajul margarinei care apar în reclamă, ce altceva vă face să vă daţi
seama că această reclamă este mai degrabă pentru XXXX şi nu pentru o altă marcă de margarină?
Se insistă: Altceva? (X51)

Se arată LISTA R
22. Câteodată, chiar dacă în reclamă nu apare cutia/ambalajul, poţi să-ţi dai seama pentru ce anume se face
reclamă. Să presupunem că în reclama despre care discutăm nu ar apărea ambalajul de XXXX. În acest caz,
cât de uşor v-aţi da seama că este vorba despre marca XXXX?
(X108)
mi-ar fi foarte uşor __________________________ 1
mi-ar fi destul de uşor _______________________ 2
mi-ar fi destul de greu _______________________ 3
mi-ar fi foarte greu _________________________ 4

23. Există în această reclamă vreun aspect/element care vi se pare deranjant sau nepotrivit cu povestea?
Dacă da, care anume?
Se insistă: Altceva?
Pentru operatorul de interviu: Se va insista în cazul răspunsurilor ambigue sau prea generale:
(X50)

24. Aţi mai văzut această reclamă pentru XXXX şi înainte?


(X69)
da __________________________ 1
nu __________________________ 2
12. A. Se dă următorul ghid de interviu şi vi se cere să identificaţi:
A. Problema de cercetare;
B. Conceptele utilizate;
C. Ipotezele testate;
D. Tipul de eşantion pe care a fost aplicat;
E. Tipul de anchetă în care a fost utilizat.
12. B. Transformaţi trei întrebări din ghidul de interviu în întrebări de chestionar:
GHID DE INTERVIU
DEFINIREA SITUAŢIEI

38
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
1. Cum aţi caracteriza pe scurt situaţia actuală din România? Ce deosebiri şi asemănări există între
România de acum şi România înainte de 1989? Dar comparativ cu perioada de după revoluţie care
credeţi că sunt cele mai importante aspecte care le diferenţiază? Care ar fi asemănările dintre situaţia
actuală a ţării noastre şi situaţia din perioada 1989-1992 şi 1992-1996?
2. Care consideraţi dvs. că sunt problemele majore cu care se confruntă în prezent societatea românească?
3. Credeţi că după alegerile din acest an situaţia din ţară se va schimba? (Dacă da, în ce sens? Dar
referitor la situaţia dvs. personală, credeţi că după alegeri aceasta se va îmbunătăţi?)
INFORMAREA ELECTORALĂ
1. Referitor la campania electorală din acest an, dvs. aţi urmărit evoluţia şi mesajele candidaţilor din
această campanie? Când aţi început să urmăriţi campania electorală? (care este perioada; cât de des; de
ce)
2. A existat vreun candidat sau vreun partid care v-au atras atenţia prin ceea ce au propus în această
campanie? Aţi fost interesat de o anumită personalitate sau partid?
3. De unde aţi aflat cele mai multe informaţii legate de campania electorală? (ordonare cu numere de la
cele mai importante la cele mai puţin importante: familie, prieteni, cunoştinţe, colegi, vecini, presa
scrisă, radio, televiziune, afişe, meetinguri, întâlniri cu reprezentanţii partidelor). Aproape toţi oamenii
au anumite simpatii politice. Dvs. de unde aţi aflat cele mai multe informaţii despre partidul/candidatul
dvs. favorit?
4. În ce sursă (dintre cele menţionate) aveţi în general mai multă încredere? De ce? Dar referitor la
campania electorală de anul acesta, care surse de informaţii prezintă pentru dvs. mai multă încredere?
De ce?
5. Cum v-ar fi plăcut să fiţi informat în legătură cu campania electorală? (ştiri, comentarii interviuri cu
personalităţi, dezbateri pe anumite teme cu anumiţi invitaţi, afişe, calendare, scrisori, întâlniri directe
cu reprezentanţii partidelor sau cu candidaţii la preşedinţie, meetinguri) De ce?
6. Care credeţi că ar fi trebuit să fie temele de dezbateri din această campanie electorală? Care au fost în
schimb subiectele cele mai abordate de candidaţi în această campanie?
7. Obişnuiţi să discutaţi despre campania electorală? Cu cine? Unde? Cât de des?
8. Cum vi s-a părut în ansamblu campania electorală de anul acesta? (dar comparativ cu cea din 1996 sau
cu cea locală din acest an?)
OPŢIUNEA DE VOT
1. Cum credeţi că hotărăsc oamenii pe cine să voteze ? (hotărăsc singuri sau sunt influenţaţi de ceva,
cineva? Dvs. cum faceţi alegerea?)
2. Aveţi de gând să mergeţi la vot (aţi fost la vot)? De ce credeţi că este important (sau nu) să votaţi, în
general? De ce veţi/aţi vota(t) la aceste alegeri?
3. În legătură cu votul pe care urmează să-l daţi, când aţi hotărât care este candidatul/partidul favorit? (aţi
avut de la început o hotărâre luată sau aţi aşteptat să vedeţi ce vi se oferă în această campanie
electorală, când s-au decis şi de ce? Dacă nu, ce aşteptări au avut vis-à-vis de candidaţi?)
TALK-SHOW-URI
1. În general, dvs. urmăriţi talk-show-urile de la posturile de televiziune? Ce reprezintă pentru dvs. acest
gen de emisiuni? (un mod a petrece timpul liber…, vă uitaţi împreună cu familia? Se implică afectiv şi
emoţional în desfăşurarea emisiunii)
2. Ce părere aveţi despre talk-show-uri/dezbateri în general? Sunt ele utile/folositoare? În ce sens? Cui?
3. Dvs. aţi urmărit dezbaterile tv. cu candidaţii la preşedinţie? Pe care dintre acestea? Cum aţi caracteriza
pe scurt aceste emisiuni? Care au fost ideile/părerile prezentate în aceste emisiuni şi care v-au atras
atenţia s-au vi s-au părut destul de interesante?
4. Ce v-a plăcut la aceste dezbateri? (mod de desfăşurare, teme discutate etc.)
5. Ce nu v-a plăcut la aceste dezbateri?
6. Care este candidatul care a făcut cea mai bună impresie? Dar cea mai proastă?
7. Dacă dvs. aţi fi moderatorul unei dezbateri tv. cu candidaţii la preşedinţie cum aţi organiza discuţia?
Ce întrebări le-aţi pune? Ce reguli de discuţie aţi stabili? Aţi organiza o discuţie cu public sau numai cu
candidaţii? Cum ar trebui să se poarte moderatorul cu candidaţii? Ce atitudine ar trebui să aibă
moderatorul? (imparţial, amuzant, ironic)
8. Să presupunem că dvs. aţi fi un român care a trăit foarte mulţi ani în străinătate. Practic a pierdut de
mult legătura cu ţara de origine dar înţelege încă limba română. Ce impresie v-ar lăsa o asemenea
emisiune de dezbateri electorale (candidaţii, moderatorul, emisiunea pe ansamblu)

39
ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti
9. Vă rog să-mi faceţi un scurt portret al următorilor moderatori de dezbateri: Irina Radu, Radu Herjeu,
Florin Călinescu. Care credeţi că sunt trăsăturile care I-ar caracteriza cel mai bine pe aceşti
moderatori?
10. Spuneţi-mi cu care dintre candidaţi credeţi că simpatizau cel mai mult următorii moderatori: … De ce
spuneţi acest lucru?
11. Care a fost imaginea pe care v-au lăsat-o în urma emisiunilor pe care le-aţi urmărit următorii candidaţi
la preşedinţie (principalii candidaţi)… Câteva cuvinte care le-ar caracteriza cel mai bine personalitatea
lor aşa cum a putut fi ea observată în cadrul emisiunilor de la televizor.
13. Fie un proiect de cercetare cu tema: „Caracteristici mediatice ale campaniei electorale
X”. În acest caz se cere: (a) Formularea obiectivelor de cercetare; (b) Elaborarea a trei
ipoteze de lucru; (c) Elaborarea „Schemei de codificare”.

40