Ministerul Educaţiei şi Cercetării a României

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Stiinţe

Matematică-Informatică

Proiect Didactic

Tema:

”Autoeducatie.”

« Autoeducaţia- o operă lungă si anevoioasă, durează toată viata şi nu trebuie

pierdută din vedere nici o secundă… Nu-i de ajuns ca omul să cunoască binele pentru a-l

1
realiza, mai e nevoie să lupte cu deprinderile rele şi să-şi formeze alte deprinderi
bune. »
G.Aslan

Autoeducaţia este o activitate conştientă, orientată spre formarea sau desăvarşirea

propriei persoane, în conformitate cu năzuinţele, aspiraţiile, idealurile si concepţia despre rolul
omului in societate.
Autoeducatia devine posibilă la varsta adolescentei, datorită celor 3 functii ale
constiintei de sine :
• Functia anticipativă, de proiectare in viitor a propriei persoane, facilitand
formarea idealului in viată ;
• Functia normativă, concretizată in modul propriu de apreciere a valorilor pe
baza unor criterii sociale ;
• Capacitatea omului de a se reflecta pe sine insusi, dandu-si seama de cee ce
este si ceea ce vrea sa devină(Steliana Toma). Autoeducatia devine posibilă pe
baza educatiei, cand adolescentul, reflectand asupra celor invatate si dispunand
de un mod propriu de apreciere a valorilor socioculturale, le interiorizează,
participand astfel la propria sa formare si dezvoltare. In acelasi timp,
autoeducatia favorizează asimilarea influentelor educative iar pe de altă parte se
integrează in educatia permanentă sporindu-i eficienta. Ca urmare, in scoală vor
trebui să se transmită elevilor bazele si metodele autoformării, pregătindu-i
pentru educatia permanentă.
Autoeducatia se realizează sub influenta unui grup de factori interni si externi.
Factorii interni care favorizează autoeducatia sunt :
1. Autocunoasterea, prin care elevul sau adultul devine constient de propriile sale
capacităti intelectuale, interese si aptitudini ;
« In umanitate tu esti un om ; acest om nu este al tau ci in tine. Gandeste-
te deci ca tu trebuie sa te supraveghezi pe tine insuti si că nimeni nu ti-ar fi
putut incredinta ceva mai de pret decat fiinta umană care este in tine. »
H.Waltz
2. Capacitatea persoanei de a se reflecta pe sine in mod critic, observandu-se
neimplinirile ;
« Examinează-te si vei gasi in tine o comoară pe care dacă vei sti să
o utilizezi va produce făra sfarsit. »
Marc Aureliu
« Nu trebuie să ne temem de greseli. De temut ar fi faptul de a
se persista in greseală, de a nu recunoaste greseală dintr-un sentiment de
falsă rusine. »
V.I.Lenin
3. Idealul de viată si nivelul de aspiratie spre cultură si civilizatie ;
"Deciziile de azi trebuie să fie bazate pe faptele de maine."
4. Responsabilitatea fată de devenirea propriei persoane ;
“Ne fac intelepti nu amintirile trecutului, ci responsabilitatile viitorului.”

2
 G.B.Shaw
5. Modul propriu de apreciere a valorilor stiintifice, cultural-artistice,
religioase, etc.
6. Dorinta de autoperfectionare continuă;
Purtator consecvent al străvechilor indemnuri ale mitului prometeic, in insusi
modul său de a fi, in chiar statul său ontologic, omul are inscrise constiinta
imperfectiunii si nemultumirii de sine, impreună cu permanenta incordare si
aspiratie catre autodepasire si plenitudine. Căci fiintei umane nu-i este proprie
adecvarea pasivă, incadrarea conformistă in activitatatea socială, multumirea
deplina in ceea ce este, ci nazuinta, insotita de pasiune si perseverenta, catre
depasire si autodepasire, laolalta cu neincetata cautare a implinirii prin munca,
daruire si lupta. In acest fel, autoeducatia reprezinta splendidul efort pe care viata
il cere si tineretea il impune pentru a deveni permanenta si ratiune a existentei
noastre.
7. Autocontrolul permanent privind autoperfectionarea.
Capacitatea de autocontrol reprezinta o calitate indispensabila oricarei activiatati
umane ; autocontrolul fiind nu numai o trasatura de personalitate, ci si unul din
mecanismele de autoreglare.

Factorii externi care favorizeaza autoeducatia sunt :

1. Nivelul de dezvoltare a stiintei, tehnicii, tehnologiei si a culturii umaniste.
"Pentru a lua decizii destepte, trebuie sa tinem cont nu numai de lumea asa
cum este ea acum, ci si de lumea asa cum va fi ea in viitor." –
Isaac Asimov
2. Mobilitatea profesiunilor si noilor cerinte ale acestora.
Dintre metodele mai importante enumeram :
 Metodele relationale de studiu individual ;
 Comunicarea si dezbaterea ;
 Exemplul altora ;
 Autoanalza critica ;
 Intocmirea caietului cu idei de baza si citate pe domenii de activitate ;
 Vizite si excursii ;
 Vizionarea de spectacole ;
 S.a.
O conditie fundamentala care precede si insoteste permanent procesul de autoeducatie
este cunoasterea de sine. Numai cunoscandu-ne calitatile si defectele ne putem da seama de
contradictia existenta in fiecare moment al vietii noastre intre ceea ce am realizat si ceea ce ar fi
trebuit sa realizam, intre valoarea « este » si valoarea « trebuie » si inconsecinta ne putem orienta
preocuparile autoformativa in directia necesara.
"Increderea in sine este primul secret al succesului."
Ralph Waldo Emerson
Cea mai importanta sursa care ne furnizeaza date si ne stimuleaza reflexia despre
personalitatea noastra este actiunea.
3
Devenim constienti de ceea ce suntem, ne dam seama de ceea ce stim sau stim sa facem actionand
asupra naturii, societatii si asupra noastra insine.
De asemenea, un rol important in acest proces il au relatiile cu semenii nostri, informatia
stiintifica despre om dobandita in scoala si in afara acesteia, creatiile artistice, etc.
Arta autoeducatiei nu se insuseste de unul singur.
Influenta reciproca a prietenilor, a membrilor unui colectivului joaca un rol foarte important.
Max Delbruck remarca :
"S-a scris de atatea ori si atat d mult despre prietenie, dar nu cred sa se fi
stabilit indeajuns faptul ca trasaturile intelectuale, morale ori de vointa ale
prietenilor apropiati, oameni de care sa te simti legat prin mii de fire, se inscriu
in structura personalitatii tale. "
« Pe cat ajutorul din afara e e molesitor in efecte, pe atat cel ce vine dinauntru
este intotdeauna intaritor. »
S.Smiles

Mai mult decat in procesul educatiei in autoeducatie valoarea metodei nu este intriseca, ea nu
aduce rezultatele scontate in orice conditii, si in orice imprejurari. Metoda devine o conditie sine-
qua-non a unei schimbari interioare numai in masura in care reuseste sa angajeze plenar
personalitatea intr-un efort de activitate sustinuta, intr-un act de traire afectiva si manifestare
volitionl profunda.
Eficienta autoeducatiei presupune implicare totala, subordonarea intregii activitati scopului propus.
Numai in conditiile in care sarcinile devin autosarcini, regulile de disciplina devin cerinte de
autodisciplina, pedeapsa primita este inteleasa ca autopedeapsa etc. putem obtine eficienta scontata
in procesul de automodelare.
Asadar numai activitatea autentica, angajarea plenara in tot ceea ce facem este capabila sa
devina forta motrice care aduce progrese de ordin cantitativ si calitativ in procesul autodepasirii
noastre permanente.
« Noi stim ce suntem,
Dar nu stim ce putem deveni »
W.Shakespeare(Hamlet)
Omul reprezinta ceea ce singur a faurit din propria lui fiinta. Viata ne-a oferit suficiente
exemple de autoperfectionare in toate domeniile si la toate varstele, exemple care confirma, cu
puterea de neinvins a faptelor, rolul deosebit al autoeducatiei in formarea personalitatii.
Un exemplu remarcabil de autoeducatie este activitatea lui B.Franklin, care, desi nu a urmat
scoala decat 2 ani, prin auto instruire s-a ridicat la cea mai inalta treapta de cultura pe care un om a
putut-o avea in secolul sau si caruia 24 din cele mai vestite universitati si societati stintifica i-au
acordat titlul de doctor honoris cauza pe cand inca se afla in viata.
Sint destul de numeroase productiile stiintifice, literare, muzicale realizate la varste timpurii.
Ele se datoresc nu numai talentului ci si preocuparii personalitatilor respective de autocultivare de
la varsta cea mai frageda. Astfel Edison, Marconi, Stephenson, Traian Vuia, s.a au elaborat
valoroase inventii tehnico-stiintifice inca la varsta adolescentei. Poetul francez Rimbaud a scris
« Corabia beata » la 17 ani, M.Eminescu a scris poezia « La Mormantul lui Aron Pumnul » la 16
ani, Mozart este bine cunoscut ca geniu timpuriu, iar Enescu avea la 17 ani 20 lucrari geniale.

4
 Procesul de autoformare isi dovedeste eficienta atat in domeniul autoinstruirii, formarii
trasaturilor de vointa si caracter cat si in cazul inlaturarii defectelor fizice, anatomice sau erditare
sau aparute in urma unor accidente. Este bine cunoscut cazul renumitului aviator roman Gherghe
Banciulescu, care in urma unui accident isi pierduse ambele picioare, si cu proteze, printr-o vointa
extraordinara, prin exercitii sistematice, a reusit din nou sa piloteze avionul si sa inregistreze
performante deosebite.
Aceste exemple sunt putinele din multe altele, ceea ce trebuie sa invatam din ele este ca puterea
de a schimba ceva in viata noastra se afla in miinile noastre.
« Nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de a te simti opera
propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte. »
Acad. V.Pavelcu

Legatura dintre educatia, educatia permanenta, si autoeducatie

Intre educatie, autoeducatie si educatia permanenta exista un raport dialectic cu elementele de
continuitate si discontinuitate. Intru cat « a educa in perspectiva educatiei permanente » a
devenit in prezent o cerinta sociala fundamentala fata de orice sistem de educatie si
invatamant, consideram ca realizarea principiului educatiei permanente depinde de calitatea
educatiei de baza, iar indicatorul principal al acestei calitati este chiar nivelul preocuparilor
autoformative pe care ea insasi le-a determinat, ca « a educa in perspectiva educatiei
permanente inseamna, in esenta, a determina un autentic proces de autoeducatie.
Educatia este « ajutor pentru autoajutor » cum se exprima « Pestalozzi ». In cadrul
sistemului educativ, elevul este expus la un numar mare de domenii de cunoastere si i se
dezvolta aptitudini care pot forma o baza larga pentru a continua propria invatare in viitor.
Autoeducatia presupune un nivel superior de competenta.
Precedata si sustinuta de influenta educativa, ea nu este o simpla continuare a acesteia, ci
reprezinta o schimbare a relatiilor tanarului cu lumea exterioara, cu colectivul din care face
parte si cu sine insusi.
Autoeducatia este o urmare dar si o conditie a eficientei educatiei, este o completare, o
continuare, dar si o desavarsire a educatiei, efect prelungit al educatiei, dar si proces ce
potenteaza munca educativa in ansamblul ei.
« Autoeducatia fara educatia sistematica in anumite perioade de viata inseamna
empirism, pierdere de vreme. Educatia fara autoeducatie este un non-sens pentru om. »
Stoian.
Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un produs inert al unor forte
externe sau interne. Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei proprii. Pregatirea
pentru educatie se realizeaza prin intreg procesul educational. Incepand cu primit ani de viata,
se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi de autoservire, igienico-sanitare, de
comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare.
Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii
sale, ii formeaza deprinderile si priceperile indispensabile unui caracter independent si ii
cultiva increderea in sine. Educatia pregateste autoeducatia intr-un sens dublu: ofera o "baza
de lansare", prin sistemul de cunostinte, priceperi si deprinderi se stimuleaza nevoia continua
de educatie, de perfectionare.
5
 « Cu cat omul este in mai mare masura creatorul propriei sale educatii
cu atat va bate mai des si mai avizat la portile institutiei. »

Prin urmare, « educatia si autoeducatia in perspectiva educatiei permanente » pentru ca

educatia numai prin autoeducatie devine permanenta, pentru ca pregatindu-i pe aparitia si
stimulandu-i dezvoltarea, educatia isi pregateste propria devenire calitativa ca educatie
permanenta.

« Omul reprezinta un produs al propriilor realizari, ceea ce a faurit singur din propria
lui fiinta ; dar ca orice creatie, pentru a se desavarsi « trebuie mai intai afundata in
timpul prin care va deveni » ( Antoine de Saint- Exupery ).
Nu intamplator, stiinta moderna a demonstrat ca aproape fiecare om este potential dotat
pentru a utiliza instrumentele autoeducatiei. Studiile facute de specialisti evidentiaza
capacitatile de care dispune creierul uman in stocarea si prelucrarea informatiilor. Daca s-ar
folosi doar 50% din capacitatea intelectuala, un om obisnuit ar putea sa vorbeasca 30 de limbi
sau sa urmeze 10- 15 facultati.
Realitatea este ca folosim cel mult 10% din potentele fizice si psihice. Diferenta dintre posibil
si real, este chiar diferenta intre ceeea ce suntem si ce putem deveni. Prin autoeducatie, omul
poate sa reduca o parte semnificativa a acestui decalaj.
La varsta preadolescentei se poate face primul pas in abordarea autoeducatiei, in mod
sistematic, organizat si planificat. Fiind etapa cea mai timpurie a autoeducatiei, pot sa apara o
serie de dificultati sau particularitati. Ele sunt determinate de modul de receptare a
informatiilor, fixarea si realizarea obiectivelor propuse, directiile prioritare.
Autocunoasterea si autoeducaþia se pot realiza fara dificultati atunci când constiinta persoanei
se apropie tot mai mult de constiinta sociala, exprimata prin diferite forme de manifestare a
colectivitatii, a comunitatilor umane. Tanarul ajunge, asadar, la capacitatea de autocontrol, la
posibilitatea de a-si controla si orienta de sine statator faptele, datorita constiintei de sine care
are la baza, la rândul ei, convingerile, idei puternice, idei forta. Tânãrul va lega ideile sale cele
mai trainice, convingerile sale deci, de cerintele dezvoltarii sociale, de interesele comunitatii
în care traieste. În acest context, atitudinea sa fata de sine, în deplina concordanta cu
atitudinea fata de societate, se va exprima prin demnitate, cinste, probitate profesionala în
viitorul apropiat, responsabilitate.
Scoala se straduieste sa formeze capacitatea de discernamant a tinerilor, capacitatea de
ierarhizare a valorilor.
Insa si parintii au datoria de a cultiva la copiii lor ascultarea, respectul, devotamentul,
solidaritatea, fraternitatea umana. Desigur, trebuie cultivat la tineri simþul dreptatii, trebuie sa
le prezentam lucrurile cat mai aproape de adevar. Totodata, însa, ei trebuie sa înteleaga ca
nimic nu poate fi perfect si ca, atunci cand avem toate datele unei probleme, ne aratam mult
mai putin categorici în aprecierile noastre; ne spunem parerea deschis, dar civilizat,
încadrandu-ne într-o ordine democratica, într-o disciplina recunoscuta ca necesara. Orice
dedublare, orice abtinere sau lipsa de fermitate din partea familiei, nu poate provoca decat
neajunsuri, întarzieri în opera de formare a personalitatii morale a tanarului.
Apoi, tanarul trebuie sa fie bine informat, sa cunoasca problemele societatii în general, ale

6
provinciei, regiunii si localitatii, ale comunitatii din care face parte, precum si ceea ce se
întreprinde pentru societate pe toate taramurile. Numai în acest fel orice tanar poate face
apropierea cuvenita între constiinta sa individuala, ideile si aspiratiile sale si constiinta de
grup, poate întelege comandamentele sociale,îsi poate gasi cu usurinta locul în societate, pe
baza autocunoasterii de care ne ocupam.
Nu trebuie sa uitam, de asemenea, ca, fiind specific umana, constiinta de sine a aparut pe baza
muncii, a activitatii lucrative a omului, în care el stabileste raporturi cu natura si cu semenii
sai, ajunge sa cunoasca mediul înconjurator, dar si pe sine însusi. Oamenii de bine au cinstit
întotdeauna munca, izvor al tuturor realizarilor, dar si sursa de mari satisfactii si de demnitate.
Desfasurand o activitate utila, tanarul îsi cunoaste cel mai bine capacitatea, înclinatiile,
vocatia, chiar particularitatile temperamentale si de caracter. Întelegand practic valoarea
sociala a muncii, îi pretuieste pe toti cei care se realizeaza prin munca si se îndeparteaza tot
mai mult de orice tendinta de escrocherie, parazitism sau viata usoara dar precara, se formeaza
ca un om harnic si se ataseaza de un domeniu lucrativ, de o profesie pentru care se simte
abilitat.
Desigur, pe toate aceste directii ale actiunii educative, conteaza mult exemplul personal
al celor chemati sa-i educe pe tineri, întrucat influentele se primesc usor în adolescenta, iar
autoeducatia se realizeaza prin imitarea modelului, a eroului preferat, mai putin prin
propunerea unor idealuri independente.

7
8