Parcul National Muntii Rodnei

PROIECT MANAGEMENTUL MEDIULUI

STUDENT : SARGU STEFAN
GRUPA 8417





Rezervaia Biosferei Pietrosu Rodnei este situat n apropierea localitilor Bora
i Moisei, cuprinde partea nordic a Munilor Rodnei. Cele 3300 ha ale rezervaiei
ocup golul alpin i pdurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei n
care se remarc vrful Pietrosu Mare cu o nlime de 2303 metri. Rezervaia este
administrat de Parcul Naional Munii Rodnei, cu scopul de a conserva habitatele
naturale, flora i fauna, diversitatea biologic i dezvoltarea durabil a zonei. Este cea
mai mare rezervaie natural complex (geomorfologic, floristic i faunistic) din
nordul rii. Din 1979 ea a fost inclus in reeaua mondial de rezervaii ale biosferei.
Parcul National Muntii Rodnei la altitudinea mare si masivitatea Muntilor Rodnei
sunt consecinte ale alcatuirii petrografice si ale conditiilor tectonice. Muntii apar sub
forma unui horst alcatuit din sisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragos Voda (la
nord) si Rodnei (la sud).Parcul National Muntii Rodnei
Parcul National Muntii Rodnei si sisturile cristaline apar sub forma a trei pnze
(serii): de Bretila, de Repedea si de Rebra. n partea sudica a Muntilor Rodnei apar roci
vulcanice neogene, sub forma unor maguri dispuse n lungul Somesului Mare. Rocile
sedimentare, de vrsta cretacica si paleogena (marne, gresii conglomerate si calcare)
care nconjoara masivul au fost afectate de miscarile stirice si imprima reliefului cteva
trasaturi caracteristice.Parcul National Muntii Rodnei

Parcul National Muntii Rodnei din ntregul lant carpatic oriental, Muntii Rodnei
pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat
pe versantul nordic, unde exista importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhaescu,
Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: cteva
circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale si nise nivale. Calcarele din jumatatea
sudica a Muntilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin cteva
pesteri remarcabile: Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc

ISTORIC

Parcul National Muntii Rodnei infiintat in anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de
Ministri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1195 si prin Legea nr. 5/2000
este arie protejata de interes national si international, fiind incadrat conform clasificarii
I.U.C.N. in categoria a II- a Parc National Rezervatie a Biosferei.

Parcul National Muntii Rodnei este cea mai ntinsa arie protejata din nordul
Carpatilor Orientali, avnd o suprafata de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost
declarate rezervatie a biosferei n anul 1979. Importanta acestei arii protejate se
datoreaza att geologiei si geomorfologiei muntilor, ct si prezentei a numeroase specii
de fauna si flora, endemite si relicte glaciare.

CULTURA SI TRADITII

Majoritatea localitatilor situate in vecinatatea parcului sunt atestate documentar
din secolele XIII-XV: Rodna, Moisei, Nasaud, Borsa, Rebra etc. Din punct de vedere
etnografic se diferentiaza doua zone: Maramuresul la nord si Nasaudul la sud, zone ce
conserva traditii, obiceiuri stravechi si elemente de arhitectura traditionala. In partea de
sud a parcului se gasesc izvoare minerale cu proprietati terapeutice (statiunea
Sngeorz Bai).

Tara Maramuresului este renumita prin arta lemnului, vorbindu-se pe drept
cuvnt de civilizatia lemnului: biserici de lemn, porti maramuresene, unelte de lemn
etc. Folclorul si portul popular sunt de o frumusete aparte. In zonele limitrofe parcului se
practica transhumanta, ce confirma sorgintea pastorala a poporului romn.

HIDROLOGIE

Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul
realizndu-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza.
Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munti, fiind
situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se incadreaza in categoria lacurilor
glaciare cantonate in circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari. Sub limita crestei
principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile
Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.
Parcul National Muntii Rodnei este cea mai intinsa arie protejata din nordul
Carpatilor Orientali, avand o suprafata de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost
declarate rezervatie a biosferei in anul 1979. Importanta acestei arii protejate se
datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii
de fauna si flora, endemite si relicte glaciare.
Flora cormofitelor este extrem de bogata, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante
superioare.Cea mai reprezentativa planta din acest parc este FLOAREA DE
COLT.Mamiferele sunt reprezentate in special de: capra neagra (Rupicapra rupicapra)
,marmota ( Marmota marmota - colonizata in Muntii Rodnei), cerbul carpatin (Cervus
elaphus ) , capriorul (Capreolus capreolus) , mistretul (Sus scrofa) , ursul (Ursus arctos)
, lupul (Canis lupus) , rasul (Lynx lynx) , jderul de copac (Martes martes) etc.
Flora reprezentativ a PNMR este format din micromicete care cuprind 390 de
specii iar din speciile de lichieni se ntlnesc 248 i 26 infrataxoni (6 specii endemice,
20 specii sunt rare pentru flora Romniei). Se mai gsesc speciile briofite care sunt n
numr de 235 unitii din 108 genuri i 52 familii, iar din flora cormofitelor care este
foarte bogat se mai gsesc respectiv 1123 specii de fanerogame..Din flora
corespunztoare acestei zone cteva specii sunt mai semnificative precum cum ar fi:
smrdarul (Rhododendron kotshy), zmbru (Pinus cembra), opaiul Muntilor Rodnei
(Silene nivalis).
Fauna este format din mai multe specii reprezentative printre care: enchitreide
cuprinde 7 genuri cu 28 specii, iar dintre lumbricide se gsesc doar 12 specii. Se mai
gsesc 20 specii din care 6 endemice din genul diplopode, iar din genul chilopode se
gsesc 36 de specii din care 6 endemice. Se mai gsesc 39 de specii de ortoptere i
295 specii de macrolepidoptere care prezint i speii periclitate i vulnerabile.



Parcul National Muntii Rodnei este administrat de Regia Nationala a Padurilor
ROMSILVA pentru a proteja si conserva habitatele naturale a florei si a faunei salbatice,
cat si a diversitatii biologice prin care se urmareste dezvoltarea durabila a
zonei.Rezervatia Biosferei Pietrosu Rodnei este situata in apropierea localitatilor Borsa
si Moisei.

Rezervatia ocupa golul alpin si padurile de conifere sau amestec din Masivul
Pietrosu Rodnei in care se remarca varful Pietrosu Mare cu o inaltime de 2303 metri.
Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt formate in Nord din formatiunile Culmea Hotarului si
Piatra Alba in Est si Nord-Est de Valea Repdea. In Sud delimitarea este facuta de
Muntele Gropi si formatiunea Jneapanu Batranii-Rapi iar in Vest de Valea Izvoru
Dragos.

Circurile glaciare Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei) format din 4 lacuri
primul localizat la altitudinea de 1905 m si este adanc de 2m, al doilea fiind la
altitudinea de 1890 m si are adancimea de 5,2 m fiind si cel mai adanc lac glaciar din
Muntii Rodnei al treilea este situat la altitudinea de 1820 m si adancimea lui nu este mai
mare de 1 m, iar al patrulea este sub varful Buhaescu Mare si are adancimea de 0,3 m;
Zanoaga Iezerului, Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Rebra, Gropi, avand in portiunea
bazala morene si caderi de apa pe pragurile de stanca lustruite de ghetari.Rezervatia
Pietrosu Mare are o bogata flora caracteristica zonelor alpine si subalpine, cu specii
rare si endemisme: zimbru , gusa porumbelului , ghintura galbena, floarea de colt,
clopotelul , sopirlita , paiusul.

Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot
sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe
specii rare sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa
remarce eleme nte de fauna deosebite. Aici diversitatea florei, faunei si reliefului ofera
turistilor informatii inedite despre ceea ce inseamna frumos, totul parand a fi cladit
anume spre a cuceri ochiul. In Muntii Rodnei exista numeroase posibilitati de practicare
a sporturilor de iarna pe partiile amenajate din statiunile Borsa si Valea Blaznei.


Turismul curativ sau de ingrijire a sanatatii este o modalitate de fortificare a
organismului uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism
nascut din necesitatile oamenilor de a-si reface si trata sanatatea, cautand sa valorifice
efectele tamaduitoare ale apelor minerale.

Astfel, pentru persoanele cu diverse afectiuni, exista posibilitatea unor cure cu
ape minerale, cu veritabile calitati terapeutice in statiunea balneara Sangeorz-Bai,
precum si alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localitatile limitrofe:
Rodna, Romuli, Parva, Cormaia, Maieru, Anies, Valea Vinului, Sant etc.

Rezervaia cuprinde un important relief glaciar: circurile glaciare
Buhescu, Znoaga Iezerului, Znoaga Mare, Znoaga Mic, Rebra, Gropi, avnd n
poriunea bazal morene i cderi de ap pe pragurile de stnc lustruite de gheari.
Cea mai mare parte a rezervaiei este ocupat de roci cristaline metamorfice din Pnza
de Rodna. Se gsesc i formaiuni alctuite din micaisturi cu nivele de paragnaise,
cuarite i amfibolite, cu nivele de dolomite i calcare cristaline.
Principalele culmi cuprinse n rezervaie sunt: Buhescu Mare (2221 m),
Buhescu Mic (2199 m), Gropi (2063 m), Piatra Alb (2061 m), Hotarului (1905 m),
Btrna (1770 m).
n rezervaia Pietrosu Rodnei se afl lacurile glaciare: Iezerul Pietrosului, are o
suprafa de 3450 mp, iar adncimea maxim a lacului este de 2,10 m; Buhescu I,
avnd suprafaa de 700 mp i adncimea de 1,80 m; Buhescu II, are suprafaa de
1700 mp, adncimea maxim de 5,20 m; Buhescu III, cu suprafaa de 700 mp,
adncimea maxim de 0,35 m; Buhescu IV, cu suprafaa de 1100 mp, adncimea
maxim de 0,30 m.
Pe teritoriul rezervaiei triesc mai multe specii de psri(cocoul de mesteacn,
cocoul de munte, acvila de munte), mamifere(ursul brun, rsul, lupul, pisica slbatic,
veveria, marmota, capra neagr) ocrotite de lege.
n rezervaie se gsete o vegetaie divers, de la cea de deal pn la cea
alpin, incluznd un numr de specii rare, endemisme rodneene.


Efectivele de capre negre din Parcul National Muntii Rodnei au crescut fata de
evaluarile din ultimii ani, dar este inca departe de anul de varf 1991.
capra neagra
La numaratoarea anuala, care a avut loc in aceste zile, echipele de montaniarzi
si de agenti silvici au observat 140 de exemplare, cu 200 mai putine decat cele
inregistrate, numai pe unul dintre versanti, cel nordic, acum 17 ani.
Actiunea de evaluare s-a suprapus insa cu un scandal pornit intre Administratia
Parcului si Primaria bistriteana Romuli, cea care este acuzata ca a deschis, fara nicio
autorizare, mai multe drumuri in rezervatie, punand astfel in pericol animalele protejate
de lege. Au intrat cu 700 de metri de drum SAPARD in rezervatie, in partea bistriteana.
Apoi, au mai facut alte doua drumuri, de 2,5 si 2,7 kilometri, spre stane, fara nicio
instiintare, profitand de o perioada fara turisti, reclama Ioan Muntean, sef al pazei
Parcului National Pietrosul Rodnei.

Acesta a depus plangeri penale pe adresa administratiilor din Romuli, dar si din
Borsa, Maramures, care ar fi intrat in perimetrul parcului national cu drumuri
apartinatoare partiei olimpice. S-au gandit la loc de picnic si de agrement, dar e cea
mai buna zona pentru vanat acolo, spune Ioan Muntean. Conducerea celor doua
primarii nu a putut fi contactata pentru a comenta aceste acuzatii.
Pe partea nordica, a Maramuresului, am gasit 62 de exemplare de capre negre,
iar diferenta de pana la 140 s-a vazut in partea sudica a parcului, a explicat Ioan
Muntean. La opusul anului de varf pentru capre negre este 2004, cand s-a ajuns la cifra
critica de 67 de exemplare. E un spor, de la 119 anul trecut. Mai sunt si vreo 200 de
exemplare de marmote, in revenire dupa o perioada de regres. In plus, numai eu am
vazut ieri 5 cocosi de mesteacan, o mare raritate in zona, dar sunt sute, a dezvaluit
responsabilul parcului.
Rezervaiile Biosferei sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i
conservarea unor zone de habitat natural i a diversitii biologice specifice. Rezervaiile
biosferei se ntind pe suprafee mari i cuprind un complex de ecosisteme terestre i/sau
acvatice, lacuri i cursuri de ap, zone umede cu comuniti biocenotice floristice i faunistice
unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiional a teritoriului,
ecosisteme modificate sub influena omului i care pot fi readuse la starea natural, comuniti
umane a cror existen este bazat pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltrii
durabile i armonioase (conform OUG 57/2007).
Pentru asigurarea proteciei i conservrii unor zone de habitat natural i a diversitii
biologice specifice, precum i pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit
cerinelor de consum ale populaiilor locale i n limitele potenialului biologic natural de
regenerare a acestor resurse, n cuprinsul rezervaiilor biosferei se pot delimita zone cu regim
difereniat de protecie ecologic, de conservare i de valorificare a resurselor, dup cum
urmeaz:
1. zone strict protejate, avnd regimul de protecie i conservare al rezervaiilor tiinifice;
2. zone tampon, cu rol de protecie a zonelor strict protejate i n care sunt admise
activiti limitate de valorificare a resurselor disponibile, n conformitate cu autorizaiile date de
administraia rezervaiei;
3. zone de reconstrucie ecologic, n care se realizeaz msuri de refacere a mediului
deteriorat;
4. zone de dezvoltare durabil, valorificabile economic prin practici tradiionale sau noi,
ecologic admise, n limitele capacitii de regenerare a resurselor.
Managementul rezervaiilor biosferei se realizeaz conform unor regulamente i planuri
de protecie i conservare proprii, n conformitate cu recomandrile Programului Om-Biosfer
de sub egida UNESCO. Aceste rezervaii sunt recunoscute la nivel internaional n cadrul reelei
UNESCO din Programul Om-Biosfer (MAB - Man and the Biosphere). Rezervaiile biosferei se
constituie ntr-o Reea Mondial. Sunt propuse de guvernele rilor n care se gsesc i trebuie
s ndeplineasc minim trei funcii de baz, complementare, i anume:
funcia de conservare s contribuie la conservarea peisajelor, a ecosistemelor,
speciilor i a varietilor genetice;
funcia de dezvoltare s ncurajeze dezvoltarea economic i uman durabil din
punct de vedere socio-cultural i ecologic;
funcia logistic s sprijine cercetarea, monitoringul, educaia i schimbul de
informaii privind aspecte globale de conservare i dezvoltare.





Parcul Naional Munii Rodnei - Rezervaie a Biosferei
Nr.
Denumire Localizare
Suprafaa
(ha)
Tipul Administrator
1 PARCUL
NAIONAL
MUNII RODNEI
- REZERVAIE A
BIOSFEREI
Bora, Moisei, Scel 47227 ha
din care
9798 ha pe
teritoriul
jud.
Maramure
mixt Administraia
PNMR


Este unul dintre obiectivele principale de patrimoniu natural din jude, cu o
suprafa total de 47.227 ha, din care 9.425 ha (20%) pe cuprinsul judeului
Maramure. Din total suprafa, 27.792,9 ha reprezint fond forestier.
Parcul Naional Munii Rodnei (PNMR) nfiinat n anul 1932 prin Jurnalul
Consiliului de Minitri nr. 1949, reconfirmat prin Legea nr.137/1995 i prin Legea
5/2000, este arie natural protejat de interes naional i internaional. La nceput a fost
protejat numai golul de munte din jurul Vf. Pietrosu (183 ha), doar mai trziu suprafaa
rezervaiei fiind extins la 3300 ha.
Parcul Naional Munii Rodnei - Rezervaie a Biosferei nu a avut o administraie
proprie pn n anul 2004. Dup desemnarea ei, n rezervaia biosferei au fost iniiate
aciuni specifice de conservare sau de dezvoltare durabil a zonei. Administraia
Parcului Naional Munii Rodnei a nceput, odat cu implementarea proiectului
Implicarea tinerilor la realizarea planului de management al PNMR, aciuni de
promovare a conceptului de dezvoltare durabil a zonei n imediata vecintate a
Parcului Naional, n comunitile limitrofe, realiznd astfel primii pai spre
fundamentarea unui plan de dezvoltare a zonei n concordan cu statutul de rezervaie
a biosferei.
Administrarea parcului se face conform prevederilor Ordinului MMDD nr.
1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale
protejate care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de
atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri
de administrare.
Scopul principal al Parcului Naional Munii Rodnei - Rezervaie a Biosferei este cel
de conservare a habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, diversitii biologice. De
asemenea se urmrete dezvoltarea durabil a zonei, astfel nct utilizarea resurselor
naturale s nu contravin obiectivului de conservare, precum i asigurarea de condiii
pentru activitile educaionale, recreative i de cercetare tiinific.
Acesta a fost desemnat Rezervaie a Biosferei de ctre Comitetul MAB UNESCO
la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaional de Coordonare a Programului Om-
Biosfer, de la Paris din 1979.

Parcul cuprinde urmtoarele zone funcionale:
a) Rezervaia tiinific - Pietrosul Mare, care corespunde categoriei I - a I.U.C.N. n
suprafa de 3.300 ha;
a. - Piatra Rea in suprafata de 150 ha
b. - Bila - Lala in suprafata de 2893 ha
b) Monumente ale naturii - categoria a III - I.U.C.N.:
- Ponorul Btrna - 0,5 ha;
- Petera i Izbucul Albastru al Izei - 100 ha;
- Poiana cu Narcise Valea Secii - 5.0 ha;
- Petera din Valea Cobel - 1.0 ha;
c) Rezervaii naturale, categoria IV - I.U.C.N.
- Piatra Rea - 50 ha;
- Izvoarele Mihiesei - 50 ha;
- Bila - Lala - 2,893 ha;
Din totalul de 46.399 ha, n fond forestier Parcul Naional Munii Rodnei acoper o
suprafa de 27.792 ha, repartizat pe raza a dou judee astfel :
- Judeul Bistria - Nsud - 22.724,6 ha;
- Judeul Maramure - 5.068,3;
i pe raza a trei Direcii Silvice:
- Bistria - 17.008,5 ha,
- Baia Mare - 7.140,9 ha;
- Suceava - 3.643, 5 ha.

Proiect Life Natura - I.C.A.S. Bucureti - Refacerea habitatelor forestiere n
Rezervaia Biosferei Pietrosul Rodnei este un proiect un derulare pentru sustinerea
Parcului National Pietrosu
I.C.A.S. Cmpulung Moldovenesc - Cercetri dendrocronologice la molid,
zambru i jneapn n ecosistemele de limit din Parcul Naional Munii Rodnei.
Este important de subliniat faptul c, dup nceperea proiectului, pe o suprafa de
46.399 ha, a fost nfiinat Parcul Naional Munii Rodnei care include Rezervaia
Biosferei Pietrosul Rodnei, precum i suprafaa din proiect.
Prezentul raport cuprinde toate sarcinile prevzute i rezultatele obinute n
timpul implementrii proiectului n Rezervaia Biosferei Pietrosul Rodnei (PRBR),
inclusiv n Muntele Pietrosul.
Obiectivele majore ale proiectului au fost:
reintroducerea speciei P. cembra i refacerea habitatului natural de P. cembra /
P. mugo / Picea abies pe 50 ha din depresiunea Znoaga
conservarea tuturor habitatelor de flor i faun pe o suprafa de 6.415 ha,
inclusiv a P. cembra / P. mugo / Picea abies.
Cu ajutorul unor fonduri mici, proiectul a rezolvat importante probleme silvo-
ecologice din Muntele Pietrosul. Poate c reintroducerea zmbrului pe 50 ha asociat
cu refacerea habitatului P. cembra / P. mugo / Picea abies aciunea major rezolvat
prin implementarea proiectului. Aceasta, n primul rnd, pentru c prin aceast plantare,
zmbrul se va regenera natural, scpnd de pericolul dispariiei lui din Pietrosul.
Dificultile ntmpinate n timpul transportului puieilor de la Bora la Pietrosul precum
i greutile legate de pichetarea terenului, pregtirea vetrelor, cratul puieilor cu coul
pe spate, cratul pmntului de mprumut i plantatul constituie subiectul primului film
realizat n cadrul proiectului.
Apoi se pune problema protejrii habitatelor ntruct n ultimele decenii flora i
fauna au fost degradate semnificativ fapt care impune luarea unor msuri urgente de
conservare. n acest sens, colectivul Parcului Naional Munii Rodnei a conceput i
implementat planul de management iar implementarea lui contribuie la crearea unor
condiii mai bune de dezvoltare a florei i faunei mai bune dect n trecut, nu numai din
Rezervaia Biosferei (6415 ha) ci din ntregul Parc Naional (46.399 ha). n plus, prin
realizarea inventarului florei ierbacee i lemnoase, a psrilor i mamiferelor, a petilor,
amfibienilor i reptilelor, au fost aduse importante contribuii tiinifice. A fost realizat i
difuzat n scopul popularizrii i filmul al doilea care prezint o parte din flora
Pietrosului, film la care, prin determinarea speciilor, a contribuit i Dr. Gheorghe Coldea.
Tot n cadrul contientizrii publicului au fost realizate i diseminate 4.000 brouri i
2.000 pliante.
Lista celor mai importante aciuni rezolvate:
Reintroducerea efectiv prin plantare a speciei P. cembra i refacerea habitatului
de P. cembra / P.mugo / P. abies pe 50 ha din Pietrosul;
Confecionarea a 10 panouri informative i amplasarea lor n punctele importante
din zona de implementare a proiectului;
Inventarul tiinific al speciilor ierbacee din Rezervaia Biosferei Pietrosul Rodnei;
Inventarul tiinific al speciilor de psri i mamifere din Rezervaia Biosferei
Pietrosul Rodnei;
Inventarul tiinific al speciilor de arbori i arbuti din Rezervaia Biosferei
Pietrosul Rodnei;
Raportul tiinific privind structura i distribuia habitatelor de P. cembra / P.mugo
/ P. abies din Rezervaia Biosferei Pietrosul Rodnei;
ntocmirea prin mijloace GIS a hrii cu ecosistemele vegetale i stncriile din
PRBR;
Refacerea cabanei pentru muncitori i personalul tehnic precum i a toaletei din
zona cabanei;
ntocmirea unui raport care oglindete procesul evolutiv privind reintroducerea
speciei P. cembra i refacerea habitatului de P. cembra / P. mugo / P. abies pe
suprafaa proiectului;
Deschiderea unui site pe internet al proiectului;
ntocmirea, tiprirea i diseminarea a 4.000 brouri i 2.000 de pliante;
ntocmirea unui raport de popularizare a rezultatelor care se adreseaz marelui
public (Layman,s Report);
Producerea i difuzarea a dou filme documentare;
ntocmirea a trei rapoarte tehnice i financiare anuale i a celor finale;
ntocmirea unui plan cu aciunile de conservare i popularizare ce se desfoar
dupa ncheierea proiectului.