DOCTRINE ECONOMICE

NASAUDEANU FELICIA ADRIANA

DREPT FR. ANUL II
TEORIA ECHILIBRULUI MONETAR
Clasicii din prima jumatate a secolului al secolului al XIX-lea au
minimalizat sistematic rolul banilor si influenta lor asupra mecanismelor
echilibrului economic. Este binecunoscuta celebra afirmatie a lui J.B. Jay "se
schimba pe produse", iar J.. !ill aprecia ca "nimic nu este mai indiferent
decat banii".
Clasicii au adoptat teoria cantitati"a a banilor- conform acesteia
cresterea cantitatii de bani pe piata duce la sporirea preturilor, iar reducerea ei
atra#e dupa sine scaderea preturilor.
Clasicii apreciaza ca banii indeplinesc numai doua functii$
%. instrument de masura a "alorii&
'. mijloc de schimb.
Clasicii nu s-au #andit niciodata ca dezechilibrele monetare ar putea fi
cauza unor crize economice profunde. (ceasta atitudine se e)plica prin lun#a
perioada de stabilitate monetara din secolele al X*III-lea si al XIX-lea precum
si prin e"olutia ascendenta si relati" "lina" a societatii europene intre anii %+,-
si %.,-.
/eoclasicii au tratat banii ca pe oricare alt bun e"identiind utilitatea lor
prin raportarea la ne"oile fiecarui indi"id separat.
In a doua jumatate al secolului al XIX-lea, fenomenele monetare s-au
constituit in obiecti"e majore ale cererii economice. 0eon 1altras a fost printre
primii care au a"ut intuitia de a descoperi ca teoriile traditionale asupra
banilor nu e)plicau totusi ca banii reprezentau mai mult decat un instrument de
scimb. Ei erau o rezer"a de "aloare si deci incasarile monetared erau benefice.
pre sfarsitul secolului al XIX- lea s-au dez"oltat curentul nominalist- ca o
reactie impotri"a teoriei cantitati"e a banilor..
2nii au sustinut ca apreciaza banii pentru puterea lor de cumparare nu
pentru ca sunt fabricati din metale pretioase.
(ltii au dedus din istoria bimentalismului ca banii nu sunt "marfuri ca
celelalte" si ca "aloarea metalelor pretioase este stabilita sau rele"ata numai
prin monetizarea lor.
3iferiti specialisti au demonstrat ca miscarile zilnice ale preturilor nu
sunt le#ate de emisiunile de moneda.
4ezulta urmatoarele trasaturi comune$
- nominalismul, adica ideea ca banii nu sunt in mod necesar metalici&
- sistemele monetare pot functiona perfect fara suportul metalelor pretioase&
-miscarea preturilor nu depinde de abundenta sau raritatea banilor.
5ractica a demonstrat posibilitatea or#anizarii sistemelor monetare
nemetalice.
istemul !onetar International 6%7889 a demonstrat ca perioada "banilor
metalici" a trecut si nu se intrezareste posibilitatea intoarcerii la ea.
Conform teoriei moderne a banilor putem spune ca $
-banii fac obiectul unei cereri speciale independenta de cantitatea bunurilor
care poate fi cumparata cu ei&
- orice in"estitie stabileste o punte de le#atura intre un prezent cert si un "iitor
incert.
3upa criza economica din anul %7'7, politica monetara a fost considerata, o
lun#a
perioada de timp, de importanta minora, constat:ndu-se ca bancile centrale nu
dispun dec:t de
mijloace limitate pentru ;#estionarea< eficienta a masei monetare . (ceasta
optica referitoare la
politica monetara s-a accentuat =n conditiile manifestarii unei inflatii sporite.
>ntr-un asemenea
conte)t, diferite teorii monetare si-au orientat analiza spre "asta problematica a
echilibrului
monetar, situat la intersectia dintre cererea si oferta de moneda.
Cererea de moneda se e)plica prin functiile pe care le =ndeplineste moneda si
prin utilitatea pe care o
prezinta pentru detinatori. (naliza cererii de moneda, consta =n cautarea
moti"elor care =i
determina pe a#entii economici sa detina moneda.
3in punct de "edere teoretic, e)ista urmatoarele contributii la =ntele#erea
moti"elor care
determina cererea de moneda$
a9 (naliza clasica a cererii de moneda se bazeaza pe teoria cantitati"a a cererii
de moneda.
(ceasta are ca punct de plecare ecuatia schimburilor lui ?isher, care a permis,
ulterior, constructia ecuatiei colii de la Cambrid#e.
Ecuatia schimburilor a lui ?isher arata ca "olumul de moneda !, multiplicat cu
"iteza
de circulatie a monedei *, este e#al cu "aloarea tranzactiilor p@, =n care p este
un indice de pret,
iar @ este "olumul tranzactiilor, =n termeni reali, masurate =n preturi ale
perioadei de baza.
!* A p@
(ceasta ecuatie nu poate e)prima teoria cantitati"a a monedei, dec:t daca
e)ista o
le#atura cauza-efect =ntre fenomene, respecti" daca moneda =n circulatie
6cauza9 are o actiune
directa, e)clusi"a si nere"ersibila asupra ni"elului mediu al preturilor.
Ecuatia Cambrid#e. @eoria cantitati"a a monedei poare fi transformata =ntr-o
teorie a
cererii de moneda, presupun:nd ca "iteza de circulatie este determinata de
factori institutionali si
ca este posibil ca, =ntre un termen scurt de timp, aceasta sa de"ina constanta.
2n astfel de punct
de "edere si-a #asit e)presia =ntr-o noua forma a ecuatiei schimburilor, care
este cunoscuta sub
denumirea de echilibru al lichiditatilor sau ;ecuatia Cambrid#e<.
! A Bp4, =n care B reprezinta in"ersul "itezei de circulatie a monedei si
poate fi interpretata ca durata medie a perioadei =n care moneda este
conser"ata =ntre
tranzactii. (ceasta interpretare pune accentul pe rolul monedei, =n calitate de
mijloc de schimb,
si implica ideea ca moneda sa fie detinuta numai pentru finantarea
tranzactiilor.
b9 (naliza Beynesiana a cererii de moneda
(naliza cererii de moneda propusa de catre Beynes pune accentul pe rolul
monedei ca
rezer"a a "alorii si distin#e o cerere de moneda ;speculati"a< si o cerere de
moneda =n "ederea
realizarii tranzactiilor.
Cererea de moneda 6!%9 cu scopul de =ncasari pentru tranzactii "ariaza odata
cu ni"elul
5IB. (tunci c:nd acesta creste este necesara mai multa moneda pentru
satisfacerea necesitatilor
a#entilor economici, =n "ederea realizarii de tranzactii$ daca "enitul national
scade, atunci si
necesarul de moneda se diminueaza. Cererea de moneda 6!%9 este afectata
=ntr-o masura
ne#lijabila, de influenta costului monedei sau de rata a dob:nzii, fiind o functie
60%9 de o sin#ura
"ariabila$
!% A 0%649, =n care 4 este "enitul national sau 5IB
3aca analiza se realizeaza pe o perioada scurta de timp, atunci 4 poate fi
considerat
stabil, si deci si ! este stabil.

JOHANN GUSTAV KNUT WICKSELL (1851-192!

Este considerat fondatorul scolii suedeze de macroeconomie. 5roblema
principala a preocuparilor stiintifice ale lui 1icCsell a fost e)plicarea relatiilor
intre miscarea preturilor si situatia monetara la sfarsitul secolului al XIX-lea.
In acea perioada ni"elul preturilor si rata dobanzilor erau foarte
scazute. (ceasta situatie i s-a parut lui 1icCsell in totala contradictie cu
e)plicatiile oferite de scoala clasica. 4eprezentantii clasicismului afirmau ca
reducerea ratei dobanzii antreneaza o e)pansiune a creditului si a puterii de
cumparare si deci o crestere a preturilor. In"ers, urcarea ratei dobanzii si
scumpirea creditului #enerau reducerea puterii de cumparare si a ni"elului
preturilor.
5rin urmare, reducerea simultana a ratei dobanzii si a preturilor
reperezenta o noua pro"ocare pentru stiinta economica.
3upa 1icCsell, scoala suedeza a continuat sa studieze rolul ratei
dobanzii, dar ea a lar#it aceasta problema dorind sa cerceteze in ce consta
acest rol nu numai asupra preturilor, dar si asupra ni"elului acti"itatii
economice.
(lti reprezentanti care au studiat teoria echilibrului monetar sunt$
E4IC 0I/3D(00 si E2/(4 !F43(0.
(stazi este aproape unanim acceptat ca elementul monetar face paret
din elementele determinante ale echilibrului economic, ca banii pot tulbura
echilibrul si echilibrul nu poate fi realizat decat printr-o politica monetara
adec"ata.