Sunteți pe pagina 1din 6

DREPT PRIVAT ROMAN

SPEE
2010
SPEE
SPEA 1
Negustorul grec Palamas, peregrin obinuit, sosete n anul 10 Hr. La Roma pentru a
comercializa vinuri. n noaptea sosirii sale, ceteanul roman !itus i "ura crua cu vinuri.
Houl este urmrit #e sclavii negustorului care, ast"el, a"l un#e acesta locuiete. Palamas i
solicit lui !itus napoierea cruei #ar acesta re"uz s #ea curs cererii. n consecin,
Palamas #eci#e s$l c%eme pe !itus n "aa &ustiiei.
a. 'n#e i n "aa cui se va &u#eca procesul(
b. )e proce#ur #e &u#ecat se va utiliza(
c. Prezentai #es"urarea procesului.
#. *ai o sentin. )lausula arbitraria
RASPUNS
a) Procesul va avea loc la Roma. Deoarece procesul se desfasoara intre un peregrin
obisnuit (negustorul grec Palamas) si un cetatean roman (itus) magistratul care va organi!a
procesul civil (ordo "udiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin.
#itigiile dintre cet$%enii romani &i peregrini vor fi "udecate 'n continuare de c$tre
recuperatores.
b) Se va utili!a procedura formulara de "udecata.
c) (n aceasta epoca procesul se desfasoara in doua fa!e) in "ure si in "udicio.
A. Faza in jure
(n urma citarii cetateanului roman itus * acesta era obligat sa se pre!inte la proces. (n
ca!ul in care itus nu se va pre!enta la proces si nici nu va indica un garant (vinde+) in favoarea
lui* magistratul il va putea obliga la plata unei amen!i de 10.000 sesteti.
Deasemenea* e+ista posibilitatea ca paratul sa fie adus prin folosirea fortei* dupa ce
refu!ul paratului era constatat cu martori.
Daca itus ar fi disparut cu caruta cu vinuri* sau se sustrage "udecatii* negustorul grec
Palamas va putea fi trimis (printr,o missio in possessionis) in posesia bunurilor lui itus.
(n ca!ul pre!entarii cetateanului roman itus in "ustitie* negustorul Palamas isi va e+pune
oral pretentiile in fata magistratului. -ata de pretentiile reclamantului* itus putea sa adopte trei
atitudini ) sa recunoasca * sa nege sau sa nu se apere cum trebuie.
Deoarece pretentiile reclamantului Palamas vor fi "ustificate (intrucat el va dori
inapoierea carutei cu vinuri care de drept ii apartinea dar ii fusese furata)* pretorul ii va inmana o
actiune civila daca o astfel de actiune va e+ista in dreptul civil.
Dupa ce formula va fi redactata* va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si
anume .litis contestatio/.
#itis 0ontestatio* consta in remiterea unei copii de pe formula sau din dictarea ei de catre
reclamant paratului. litis contestatio producea trei efecte) efectul e+tinctiv* efectul creator si
efectul fi+ator.
,efectul e+tinctiv) dupa ce avea loc litis contestatio* dreptul dedus de catre reclamant in
"ustitie se stingea.
,efectul creator) in virtutea dreptului creator* in locul dreptului initial* se nastea un nou
drept care purta in mod invariabil asupra unei sume de bani1 acea suma de bani la care
"udecatorul il condamna pe parat. Deci* indiferent de obiectul pretentiilor reclamantului* in ca!ul
in care acesta castiga procesul* urma sa primeasca o suma de bani* de unde decurge principiul
2
SPEE
condamnarii pecuniare.
,efectul fi+ator) in momentul lui litis contestatio se stabileau definitiv atat elementele
reale( afirmatiile partilor) * precum si elementele personale (identitatea partilor si cea a
"udecatorului) . Daca una din parti murea dupa litis contestatio* mostenitorii acesteia nu se
puteau pre!enta in fata "udecatorului* asa incat trebuia operata o modificare a formulei.
Faza in judicio
Se desfasoara in forum* in !ilele considerate faste si in fata unui "udecator unic.
(n aceasta fa!a a "udecatii* de!baterile "udiciare fiind libere* partile isi e+puneau
argumentele* singure.
2udecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guvernea!a si asta!i procesul
civil si anume) .onus probandi incubit illi 3ui dicit non 3ui negat/* (sarcina probei cade asupra
celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si .reus in e+ceptione actor est/ (pentru
sustinerea e+ceptiei paratul este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mi"loace de proba) "uramantul partilor* proba scrisa* proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
4tat negustorul grec* peregrin obisnuit Palamas cat si cetateanul roman itus vor depune
un "uramant prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul.
5a urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avut
loc.
4poi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati eventualii martori care au luat la
cunostinta despre furtul carutei cu vinuri (sclavii negustorului care* la indemnul acestuia* l,au
urmarit pe itus pana la domiciliul acestuia).
4vand atat declaratiile negustorului cat si ale martorilor (sclavii negustorului) dar si
proba ce mai puternica (caruta care inca se afla in posesia lui itus)* in final se trece la
marturisirea faptelor.
(ntrucat in perioada principatului sanctiunea putea fi doar plata unui ec6ivalent banesc al
dreptului pretins* cetateanul roman itus va fi pedepsit prin obligatia de a,i plati o anumita suma
de bani negustorului grec Palamas.
Dar* cum reclamantul revendica un bun* magistratul va introduce 'n formula o clau!a
speciala (clausula arbitraria)* prin care ordona ca paratul sa fie condamnat numai daca nu
restituie lucrul.
Deoarece suma preva!uta 'n condemnatio era de regula mult mai mare decat valoarea
obiectului* paratul va alege sa restituie caruta cu vinuri.
(n ca!ul lipsei uneia din parti fara incunostintarea "ude+,ului * sanctiunea va consta in
pierderea procesului. -iind legat de formula* "udecatorul va da 6otararea raportandu,se la
momentul lui litis contestatio.
Sentinta "udecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta).
Daca paratul (itus) nu,si va e+ecuta voluntar obligatia preva!uta in sentinta
"udecatoreasca* reclamantul (Palamas) va putea trece la e+ecutarea silita a 6otararii utili!and unul
din cai)
- debitorului i se va acorda un termen de gratie de 70 de !ile pentru a,i plati reclamantului.
Daca nu,si va indeplini aceasta obligatie* magistratul il va obliga* in cadrul unui nou proces* la
plata dublului valoric al debitului initial.
- consta in van!area la licitatie publica a intregului patrimoniu al debitorului* la cel mai
bun pret.
7
SPEE
SPEA 2
)eteanul roman +.+. mprumut ceteanului roman N.N. suma #e 100 sesteri n anul ,
#Hr. cu sca#ena la , ani.
n anul - #Hr. prile convin ca rambursarea sumei s se "ac n anul . #Hr. i nu n
anul / #Hr. aa cum se convenise iniial.
!otui, n anul / #Hr. +.+. pretin#e napoierea sumei #atorate. N.N. re"uz, invoc0n#
lipsa sca#enei. +.+. l # pe N.N. n &u#ecat pentru neplat.
a. )e proce#ur #e &u#ecat se aplic(
b. 12punei #es"urarea procesului.
c. )e sentin se poate #a(
RASPUNS
a) Se va aplica procedura formulara de "udecata.
b) (n aceasta epoca magistratul care organi!a procesul civil (ordo "udiciorum
privatorum) pentru procesele dintre cetateni era pretorul urban.
Partile vor avea posibilitatea de a,&i alege un "udecator de pe albumul pretorului. Procesul se
desfasoara in doua fa!e) in "ure si in "udicio.
A. Faza in jure
(n prima fa!a procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman 8.8. , in "us
vocatio. (n ca!ul pre!entarii cetateanului roman 8.8. in "ustitie* cetateanul roman 4.4. isi va
e+pune oral pretentiile in fata magistratului* iar 8.8. va putea avea trei atitudini) sa recunoasca*
sa nege* sau sa nu se apere.
(ntrucat noua situatie dedusa "udecatii era inedita* pretorul crea o noua actiune numita in
factum.
5a avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si anume .litis contestatio/. Prin
aceasta procedura i se va inmana cetateanului 4.4. o formula care va fi acceptata si remisa catre
paratul 8.8..
9omentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte) va fi vi!ata consumarea actiunii
intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti)* se vor stabili definitiv
partile litigante* persoana "udecatorului si obiectul procesului.
B. Faza in judicio
(n aceasta fa!a a "udecatii* de!baterile "udiciare fiind libere* partile isi vor pleda cau!a
singure)
, fa!a in "udicio consta in aceea ca ambele parti litigante trebuiau sa se pre!inte in fata
magistratului* procesul neputant avea loc in lipsa unei parti.
, in fata magistratului folosind anumiti termeni solemni reclamantul isi pre!enta
pretentiile.-ata de pretentiile formulate de reclamant paratul putea sa aibi 7 atitudini) sa
recunoasca pretentiile reclamantului* sa nege pretentiile reclamantului* sa nu se apere in mod
corespun!ator.
:
SPEE
2udecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guvernea!a si asta!i procesul
civil si anume) .onus probandi incubit illi 3ui dicit non 3ui negat/* (sarcina probei cade asupra
celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si .reus in e+ceptione actor est/ (pentru
sustinerea e+ceptiei paratul este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mi"loace de proba) "uramantul partilor* proba scrisa* proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
4tat cetateanul roman 4.4. cat si cetateanul roman 8.8. vor depune un "uramant prin
care se vor obliga sa spuna numai adevarul.
5a urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avut
loc. 0etateanul roman 4.4. va afirma ca ii imprumutase cetateanului roman 8.8. suma de 100
sesterti in anul 2 d;r. cu scadenta la 2 ani. (n anul : d;r. cetateanul 4.4. il da in "udecata pentru
neplata pe cetateanul 8.8. Paratul (8.8.) nu va nega ca ar fi primit o suma de bani* dar afirma
ca* ulterior* in anul 7d;r. a avut loc o intelegere intre cele doua parti cu privire la rambursarea
sumei de bani* aceasta urmand sa se reali!e!e in anul < d;r.* si nu in anul : d;r. asa cum
convenisera initial.
4poi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati (daca e+ista) eventualii martori care
au luat la cunostinta despre intelegerea dintre cei doi cetateni romani.
(n final se trece la marturisirea faptelor.
(n ca!ul lipsei uneia din parti fara incunostintarea "ude+,ului * sanctiunea va consta in
pierderea procesului. -iind legat de formula* "udecatorul va da 6otararea raportandu,se la
momentul lui litis contestatio.
Sentinta "udecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta).
(n conclu!ie* datorita faptului ca cei doi convenisera* in anul 7 d;r.* ca termenul de
scadenta sa nu fie in anul : d;r. ci in anul < d;r.* cetateanul roman 4.4. si conform litis
contestatio (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti) 8.8. va fi absolvit de
plata celor 100 sesterti.
SPEA
Patricianul 3arcellus este cstorit cum manu cu 4ilvia i are / copii54abinus,
)ornelius, 1milia i 1usebia.
La ,0 #e ani 4abinus se cstorete cum manu cu Lucreia i are , copii5 Laureniu i
4ebastian.
La ,1 #e ani )ornelius se cstorete sine manu cu 6lavia i are un copil5 Primus.
La 1. ani 1milia se cstorete cum manu cu 3arius i are o "iic )orina.
La 17 ani 1usebia se cstorete sine manu cu +ntoniu.
La ,. #e ani 4abinus ncerc0n# s$i uci# tatl, este alungat #in "amilie.
La -0 #e ani )ornelius este #at n a#opie cu e"ecte #epline patricianului Paulus.
a. 4tabilii "amilia agnatic i pe cea cognatic.
b. )alculai, n baza unei sc%eme, gra#ul #e ru#enie #intre persoanele mai sus amintite.
c. )e loc i ce statut &uri#ic au n "amilie aceste persoane(
#. )um se realizeaz alungarea #in "amilie a lui 4abinus(
e. )are sunt e"ectele a#opiei cu e"ecte #epline a lui )ornelius(
<
SPEE
RASPUNS
a) -amilia agnatica este formata din) Patricianul 9arcellus (pater familias)* Silvia (sotia
casatorita cum manu)* Sabinus (fiul)* #ucretia (sotia fiului casatorita cum manu)* #aurentiu*
Sebastian (copii fiului)* 0ornelius (fiul)* Primus (copilul fiului)* Eusebia (fiica* casatorita sine
manu).
-amilia cognatica este formata din) Patricianul 9arcellus* Sabinus* #aurentiu*
Sebastian* 0ornelius* Primus.
b) =radul de rudenie se stabile&te 'n mod diferit 'n func%ie de linia de rudenie.
#a rudenia 'n linie dreapt$* gradul de rudenie se socote&te dup$ num$rul na&terilor.
4stfel* fiul &i tat$l sunt rude de gradul ( iar nepotul de fiu &i bunicul sunt rude de gradul ((.
#a rudenia 'n linie colateral$* gradul de rudenie se stabile&te dup$ num$rul na&terilor*
urc>nd de la una dintre rude p>n$ la ascendentul comun &i cobor>nd de la acesta p>n$ la cealalt$
rud$. 4stfel* fra%ii sunt rude de gradul al doilea* unc6iul &i nepotul sunt rude de gradul al treilea*
verii primari 'n gradul al patrulea.
rebuie remarcat faptul c$ pe linie colateral$ nu e+ist$ rude de gradul (.
Prin urmare* rude de gradul (* in speta in discutie sunt) 9arcellus* respectiv Silvia cu fii si
fiicele lor.
-ratii si surorile* Sabinus*0ornelius*Emilia si Eusebia* sunt rude de gradul ((* acelasi grad
de rudenie e+istand si intre #aurentiu si Sebastian. Deasemenea rude de gradul (( sunt parintii
9arcellus si respectiv Silvia fata de nepotii lor) #aurentiu* Sebastian* Primus si 0orina
Pe linie colaterala * rude de gradul (((* sunt)
Sabinus fata de Primus si 0orina1
0ornelius fata de #urentiu* Sebastian si Primus1
Emilia fata de nepotii sai) #aurentiu* Sebastian* si Primus1
Eusebia si #aurentiu* Sebastian* Primus si 0orina1
Rude de gradul (5* sunt) #aurentiu* respectiv Sebastian* cu verii lor primari) Primus si
0orina.
c) Patricianul 9arcellus detine cel mai important loc in familie si anume cel de pater
familias si detine personalitate "uridica deplina (capacitate de e+ercitiu deplina).
Silvia este sotia patricianului si se afla sub puterea sotului (alieni "uris) deoarece erau
casatoriti cum manu.
4tat sotia patricianului cat si Sabinus* 0ornelius si Eusebia (casatorita fiind sine manu cu
4ntoniu) intra in grupul "uridic al lui pater familias.
Emilia iese de sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum manu cu 9arius.
d) 4flandu,se sub tutela patricianului* alungarea din familie a lui Sabinus se reali!ea!a
prin emanicipare (acesta urmand sa fie vandut de trei ori si apoi eliberat).
e) 4dop%ia cu efecte depline a lui 0ornelius de catre patricianul Paulus va avea
urmatoarele efecte)
, pe plan personal* adoptatul (0ornelius) iese din familia de origine &i intra sub puterea
noului pater* devenind agnat cu membrii noii familii* copiii sai raman 'n familia de origine.
, pe plan patrimonial* drepturile succesorale se sting* 'n vec6ea familie &i se dobandesc 'n
cadrul noii familii.
?