Sunteți pe pagina 1din 153

Page 1 of 153

Rspuns unei manipulri numite:


Dacii, adevruri tulburtoare 2012
Published By Remus Tanasa On Thursday, March 29th 2012. Under Cultur Tags: a
eistat r!mani"area, daci, dacii ade#aruri tulburat!are 2012, dac!$r!mani, Mani%ulare,
Mihai M. P!%escu, na%!le!n sa#escu, r!mani, r!mani"area daciei
Circul de ce#a #reme %e internet un cli% #ide!, care se nume&te '(acii, ade#ruri
tulburt!are 2012), cu pretenii de d!cumentar. (e*a aceast reali"are #ide! + d!cumentar
nu este +are ! mul,ime de #i"uali"ri %e y!utube, -iind %reluat &i distribuit .n mas de ctre
-!arte multe %ers!ane. Pr!blema nu este c acest -ilm este #i"uali"at, ci c el este luat dre%t
ade#r abs!lut. Ori acest -ilm este de%arte de a&a ce#a.
(in %cate, du% cum #!i arta mai *!s, aceast reali"are abund .n mani%ulri, misti-icri
&i !misiuni ist!rice, %entru a dem!nstra c 'nu suntem urma&ii R!mei) . Cu alte cu#inte,
este #echea te!rie a dacismului, .n care strm!&ii n!&tri nu ar -i trecut %rin %r!cesul de
r!mani"are &i mai mult de$at/t, au -!ndat .ns&i R!ma &i ci#ili"a,ia latin &i eur!%ean.
Prima %r!blem a acestui d!cumentar este c %leac de la ! %remis 0re&it. 1ceea c
ist!ria ne$ar .n#,a c n!i suntem 'd!ar) r!mani &i c nu am -i m!&tenit nimic de la
strm!&ii n!&tri traci. Ori a&a ce#a este de la bun .nce%ut o rea voin, o manipulare,
%entru c nu am ntlnit .nc manual sau carte seri!as de ist!rie recent care s ne0e
m!&tenirea n!astr 0et!$dac. (ar a&a cum a s%une c 'suntem d!ar urma&ii R!mei) este !
!R"#R!, la -el este &i a sus,ine c 'r!mani"area n$a eistat). 2unt d!u e$treme
aberante.
(!ct!rul 3a%!le!n 2#escu 4 %& .n ist!rie, ci .n medicin5 a-irm 6 'r!manii au cucerit
178 din terit!riul (aciei) &i ne arat un %unct .l %alma sa. Pe aceast a-irma,ie se s%ri*in
mare %arte din -ilm.
(in %cate, aceast a-irma,ie este ! minciun 0r!s!lan &i ! mani%ulare ie-tin. (e ce9
2im%lu: 2#escu se re-er la terit!riul cucerit de Traian .n urma r"b!aiel!r dacice, adic
re0atul lui (ac al lui (ecebal, dar c/nd s%une 178 ia ca re%er re0atul lui Burebista: Cu alte
Page 2 of 153
cu#inte, 2#escu s%une c r!manii au !cu%at d!ar ! mic %arte din '(acia)4 adic re0atul
lui Burebista5, su0er/nd c restul de ;<8 din terit!riu era liber de !rice in-luen, r!man.
Ori acest lucru nu este ade#rat. 2 #edem care era situa,ia .nainte de .nce%utul %rimul
r"b!i dac!$r!man6
=a anul 100, R!ma st%/nea peste 'umtate din (acia lui Burebista: "ltenia (i )anatul
erau sub c!ntr!l r!man du% c!n-lictul din ;9, *anonia (i +estul ,ri anei, at/t direct c/t
i %rin ia"i0ii c!n-edera i >m%eriului r!man 4ca i Tracia, de alt-el, mult #reme5? -oesia
n ntregime. /ci ia -ic. sudul )asarabiei de a0i 4%rima %!sesiune r!man n!rd$
dunrean, de alt-el5? ,arpa ii dinspre -oravia , %rin ia"i0ii i marc!manii c!n-edera i
>m%eriului R!man.
Mai mult, se su0erea" c dacii liberi ar -i recun!scut cum#a su"eranitatea lui (ecebal,
uni,i .ntr$un -el de ur anti$r!man. O alt minciun des%rins din -ilmele @e%!cii de aurA.
3u eist nici! d!#ad care s ateste ! c!n&tiin, 'na,i!nal) a triburil!r tracice, !ric/t ne$
ar %lcea s credem altce#a. 1de#rul este c '(ecebal a #rut s cear, din n!u, a*ut!rul
dacilor nordici 1,arpi, ,ostoboci, Dacii -ari2, s%re s-/r itul celui de$al d!ilea r"b!i cu
r!manii, de!arece %/n atunci, ace tia nu3l a'utaser cu nimic . (e asemenea, dacii din
>m%eriul r!man,n3au mi cat un deget pentru Decebal , dar au muncit din 0reu %entru
Traian), cit/ndu$l %e Printele Mihai 1ndrei 1ldea.
Ca ! c!ntinuare a 'ra,i!namentului) anteri!r, dac!l!0ii9: aduc 'ar0umentul) tim%ului %rea
scurt %entru r!mani"are6 '2t%/nirea r!man a durat %u,in %este 1B0 de ani &i nu au a#ut
tim% s disemine"e ! limb %e un terit!riu de &ase !ri mai mare dec/t au cucerit). (ac
%artea cu terit!riul am dem!ntat$! de*a, s #edem care$i treaba cu tim%ul. Cn %rimul r/nd,
%r!babil c 0eneralul 3ic!lae 2%ir!iu4el -ace aceste a-irma,ii5 nu c!nsider (!br!0ea
terit!riu r!m/nesc. 1lt-el, nu se e%lic de ce i0n!r -a%tul c (!br!0ea era de mult
terit!riu r!man. (in anul 2; .nainte de Drist!s, (!br!0ea este c!ntr!lat, direct, de R!ma.
(eci cu 124 de ani nainte de %rimul r"b!i dintre R!ma &i (acia lui (ecebal: (i!cletian
re!r0ani"ea" (!br!0ea .ntr$! %r!#incie de sine sttt!are 2cythia Min!r 4cu ca%itala la
T!mis5 care ramane sub >m%eriu %ana in <02: 1%r!a%e *umtate de mileniuE
2 #edem cum stm cu celelalte terit!rii6 2udul Olteniei, Muntenia au -!st sub sta%anirea
2-. >m%arat C!nstantin cel Mare, acesta construind podul de la ,orabia in 524, ramas in
u0 timp de 60 de ani: T!t acest mare 2TRFROMG3 a re"idit cetatile Distria, Ulmetum,
Tr!%haeum Traiani &i s$au rec!nstruit cet,ile de %e #echiul limes dunrean %/n la
1e0yssus4Tulcea5, %recum &i !ra&ele Tibiscum, (ierna, (r!beta, 2ucida#a. Hiul su,
C!nstantin al >>$lea a c!nstruit castrul de la Pietr!asele din 'udeul )u0u7
(eci a#em terit!riu #ast, de la Marea 3ea0r la (r!beta Turnu 2e#erin &i de la Bu"u la
Cara& 2e#erin st%/nit de r!mani, la 0eci (i sute de ani dup retragerea #urelian. Cum
rm/ne, d!mnule 0eneral cu cei @1B0$1<0 de aniA9: T!t d!mnul 2%ir!iu .ntreab cum a
a*uns ca D!tinul s #!rbeasc aceia&i limb cu (r!beta, dac r!manii n$au -!st %e$ac!l!.
I!m a*un0e &i la asta.
Reali"at!rii -ilmului s%un c 'ist!ria !-icial) a-irm6 '(acii si$au aband!nat limba si
!biceiurile:). Re%et6 nu am #"ut niciun ist!ric care s a-irme a&a ce#a. Ceea ce se a-irm
.ns, e c dacii &i r!manii &i$au contopit !biceiurile &i limba. Ori asta este cu t!tul altce#a7
Page 3 of 153
!ra imposibil ca dacii s -i renun,at la limba &i !biceiurile l!r. 3u eist nici! d!#ad .n
acest sens: (ar .n schimb a#em urmt!rul -en!men6 la Tr!esmis4 a"i l/n0 >0li,a, *ude,ul
Tulcea5 s$a 0sit m!rm/ntul dacului Dai0us ,omo0oi4 nume ti%ic dac5, ridicat de -ii si
8ustus (i +alens, nume tipic romane.
Un alt ca" rele#ant este la (r!beta, ac!l! unde #eliu #riort a -!st numit de i"#!are 'dac
a9lat n 9runtea ora(ului'. (eci mrturiile ist!rice re,in -a%tul c era dac, ne.nd!i!s
dat!rit -a%tului c res%ecti#ul men,i!na aceast. (ar cum ar -i %utut -i .ntr$! asemenea
-unc,ie, dac nu vorbea per9ect latina &i nu ar -i -!st cetean roman9
1ceste d!u ca"uri dem!nstrea" 3U c dacii &i$au uitat limba &i !biceiurile, ci c %ur &i
sim%lu s$au adaptat n!ii situa,ii. 1u %strat c/t au %utut c!n&tiin,a dacic 4trebuie s
re,inem c 3U era de"#!ltat cultura scrisului .n acele #remuri5 dar .n acela&i tim% au
.ncercat s triasc c/t au %utut de bine .n n!ile c!ndi,ii. Ha%tul c 9ii lui Dai0us ,omo0oi
erau con(tieni c se trag din daci, dar t!tu&i n$au renun,at la numele l!r r!mane
dem!nstrea" eact acest lucru. Un -el 'ci#itus r!manus, natus dacus).
2 nu uitm &i de a&a numita ,onstitutie #ntoniana12125 ac!rda cet,enia tutur!r
!amenil!r liberi din >m%eriu. 1dic dre%tul de a$&i s%une 'r!manus). De ce n3ar 9i pro9itat
stramosii n!stri de acest statut9 (e ce nu s$ar -i %utut duce %este Car%ati, .n Basarabia, .n
3!rdul Buc!#inei, la 3istru, %entru a trai ac!l!, a#/nd acest statut9 3u se duc a"i .n
3!r#e0ia, 2uedia, 2%ania, Hinlanda, at/tia romni de la sate, pro9itand de statulul de
cetean &!: De ce stramosii nostri ar -i -acut alt-el9
Cntre tim%, s -acem ! %arante" abs!lut necesar. Jste #!rba de termenul de 'r!man).
1cest cu#/nt %& desemna etnia res%ecti#ului, ci un statut 'uridic, civic. 1r -i absurd s
-ie a&a, de!arece ma*!ritatea cel!r care au de,inut -unc,ii &i r!luri im%!rtante .n >m%eriu,
3U erau etnici r!mani, adic nu erau din R!ma %r!%riu "is. >nsusi Traian era iberic. Ki$a
ne0at #re!dat Traian, r!manitatea9 2au C!nstantin cel Mare, strromnul:
>n acelasi tim%, t!t 'r!man) a#ea &i sensul "- ;8)!R. .Trebuie s .n,ele0em c .n e%!ca
maril!r mi0ra,ii, era mult mai im%!rtant ca barbarii s &tie c cei %e care .i .nt/lnesc sunt
'"#-!%8 ;8)!R8, *R"*R8!T#R8 D! *<-=%T, adic %& sclavi. 1dic,
'r!manus). P!%!rul n!stru a trans9ormat acest cu#/nt .n etnie %rin -a%tul c nu a d!rit s$
&i ia numele mi0rat!ril!r a&a cum au -cut strm!&ii n!&tri din 2erbia, Bul0aria sau a
re-u"at 0reci"area.
(e alt-el, eist un d!cument etrem de im%!rtant %e care reali"at!rii acestui -ilm .l i0n!r
cu des#/r&ire6 cel mai #echi titlu de %r!%rietate din lume a -!st 0sit %e terit!riul R!m/niei
la >ro'dibodu, .n Oltenia. (i%l!ma datea" din 121 &i este %e numele lui *lautius
,aesianus. Pr!%rietarul m!&iei unde a -!st desc!%erit se numeaEDimitrie ,e0ianu.
(ac mai ,inem c!nt c %e l!cul res%ecti# s$au 0sit urme ale a&e"rii tracice
/icibida?/@gibida, %utem #edea ! m!str, .n miniatur, a etn!0ene"ei %!%!rului r!m/n.
Cn acest c!ntet, ce relevan are studiul 1(3$ului %entru determinarea le0turil!r dintre
r!m/ni &i italieni9 1t/ta #reme c/t e clar c at/t .n >talia c/t &i$n R!m/nia, %!%ula,ia are !
#arietate de !ri0ini etnice9 P!ate 0aranta cine#a c 1(3$ul -!l!sit %entru anali" era al
Page 4 of 153
unui dac9 2au mcar 2TRFROMG39 (e unde &tim c res%ecti#ul nu era .n trecere %rin
"!n &i a murit aici9:
(e ce reali"at!rii acestui material nu scot un cuvnt des%re cercetrile antr!%!l!0ice care
au rele#at c strm!&ii n!&tri 0et!$daci erau mai de0rab bl!n"i, deschi&i la ten, cu !chii
alba&tri9 C/,i r!m/ni sunt &i$au -!st a&a9 Mihai Iitea"ul, Ilad Le%e&, >ancu de Duned!ara,
Mircea cel Btr/n, Tud!r Iladimirescu, D!rea, Basarab > erau bl!n"i9 (e ce reali"at!rii
acestui -ilm nu su-l un cu#/nt des%re originea iranian a dacilor, a&a cum este rele#at
de cu#/ntul 'tarab!stes), deri#at din %ersanul 'tara), adic r!m/nescul 'tiar) de a"i9 (e ce
nu s%un nimic des%re asemnarea !bser#at de marele Mri0!re =e&e .ntre d!inele r!m/ne&ti
&i c/ntecele tradi,i!nale iraniene9 (e ce nu #!rbesc reali"at!rii des%re in-luen,a celtic .n
cultura 0et!$dac9 Cum#a pentru c le3ar strica teoria despre puritatea dac9
Re#enind %unctual, la ceea ce .ntreab semi-il!s!-ic, 3ic!lae 2%ir!iu,6 'cum a a*uns ca
D!tinul s #!rbeasc aceia&i limb cu (r!beta, dac r!manii n$au -!st %e$ac!l!), a#em
rs%unsul. Pe l/n0 a%r!%ierea 0e!0ra-ic6 !amenii %ut/nd %leca din sudul Basarabiei &i al
M!ld!#ei s%re D!tin &i 3istru, .n m!d liber &i %e l/n0 transhuman, +ci!banii n!&tri au
a*uns %/n$n 1ustria &i Cehia + mai este un -act!r %e care reali"at!rii d!cumentarului l
ignor cu des#/r&ire6 cre(tinismulA
(au un sin0ur eem%lu, rele#ant6 %e t!t terit!riul etn!0enetic r!m/nesc, se -!l!se&te
cu#/ntul latin 'basilica pentru )iseric. Oare a#eau, dacii, Biserici9 2au am c%tat acest
cu#/nt ca urmare a acti#it,ii misi!naril!r cre&tini care au %redicat .n latin9 Oare a#eau
dacii Ncru), Ncruce) sau am .n#,at acest cu#/nt din latin9 'Jste l!cul s reamintim t!tu&i
un element #ital %entru .n,ele0erea r!manit,ii n!astre6 centrul s%re care 2trr!m/nii .&i
.ndre%tau %ri#irile nu era R!ma din >talia de a"i, ci %oua Rom, ,onstantinopole
4Lari0rad5. R!manitatea r!m/neasc a -!st le0at ast-el .nt/i de Biseric &i Lar 4R!mania O
R!m/nia5, iar a%!i de C!nstantin!%!le &i re0alitatea %e care ! re%re"enta), cum scrie Pr.
Mihai 1ndrei 1ldea. Oare reali"at!rii acestui -ilm o s nege Barigradul care a%are .n t!ate
crea,iile %!%ulare r!m/ne&ti9 Cci ce .nseamn 'Lari0rad), dac nuN!ra&ul ,arului), adic al
'ce"arului), ',ar) -iind -!rma sla#!n a cu#/ntului. Cu alte cu#inte, r!m/nii sim%li, aut!rii
Mi!ri,ei, a#eau c!n&tiin,a a%artenen,ei im%eriale, la 3!#a R!maE
Cum de a#em %rimele scrieri des%re cre&tinism .n latin, dar du% a%ari,ia r!manil!r %e
aceste melea0uri9 3u cum#a %entru c le0i!narii r!mani, !amenii simpli, erau cre(tini &i
.ncet$.ncet, s$a .m%r&tiat aceast reli0ie9 Ki trebuie ,inut c!nt de un alt element etrem de
im%!rtant6 cre&tinismul s$a im%us mai ales du% retra0erea aurelian, c/nd nu mai eista
niciun -el de im%unere asu%ra limbii %e care strm!&ii n!&tri s$! #!rbeasc. Te!retic, dac
erau a&a de c!n&tien,i de -a%tul c r!manii &i latina le sunt strine, %uteau s$i nu$i asculte
%e misi!narii cre&tini. 2$i res%in0. (ar n3au 9cut3oA (im%!tri#. Ki cre&tinismul este a"i,
trstura pregnant a neamului romnesc. Ceea ce nu c!n#ine reali"at!ril!r -ilmului.
I!m #edea mai *!s de ce.
Un alt %unct al 'acu"rii) este acela c numele de 'r!m/n) &i '&i 'R!m/nia) a -!st in#entat
de re%re"entan,ii &c!lii ardelene, in-luen,a,i de Biserica R!man! + Cat!lic &i de Iatican.
2e su0erea" c %/n atunci nimeni de %e terit!riul ,rii nu -!l!sea acest nume &i c '&c!ala
Page 5 of 153
ardelean) a #rut s -ac *!curile Iaticanului c/nd a in#entat acest nume. 1ici, minciuna
are %ici!are etrem de scurte.
Chiar dac am i0n!ra re-erin,a clar din ,ntecul %ibelungilor112062 la ',ara
Ialahil!r)4adic numele dat de strini %!%ula,iil!r #!rbit!are de limbi r!manice din est5,
a#em numer!ase mrturii des%re cum ne numeam n!i de ctre n!i, .nc din J#ul Mediu6
TranPuill! 1ndr!nic! n!tea" la 1C56 c valacDi se numesc romani, iar Erancesco
della +alle cDiar citea0 n 1C52 o e$presie valaD: /ti rominest:A /asul FoDan
;ebel n!tea" c numele de #alahi l!r .n&ine este RomuiniA &ngurul -artinus /0ent3
8van@ citea" e%resii %recum6 '/ie noi sentem Rumeni i G%oi sentem di sange
Rumena. 2 n!tm c Hrancesc! della Iale a cules aceast mrturie de la clu0rii
M/nstirii (ealul, deci nu de la #reun '%a%ista&) cu interese %!litice.
Mai mult, cei d!i cr!nicari r!m/ni din M!ld!#a, 4 ac!l! unde n$au a*uns r!manii, ca s$l
citm %e 0eneralul 2%ir!iu5 >rigore &recDe (i -iron ,ostin, n!tea" -i acela&i lucru
%recum !m!l!0ii l!r un0uri, italieni &i sa&i. Ki anume c de la Rm ne tragem', dar &i mai
im%!rtant c6 'a i*derea i limba noastr din multe limbi este adunat i ne iaste
amestecat graiul nostru cu al vecinilor de %rin %re*ur).
Practic, ultima %r!%!"i,ie mi se %are cea mai rele#ant %entru .n,ele0erea ist!riei n!astre6
suntem un neam a-lat la c!n-luen,a Occidentului cu Orientul, %e unde multe %!%ula,ii au
trecut &i &i$au lsat urmele. Cel mai bun eem%lu este chiar ! l!calitate men,i!nat mai sus6
Tr!esmis. 1 -!st ini,ial 0etic, a%!i a de#enit r!man &i a"i %!art nume de !ri0ine sla#.
(ar este romneasc:
Cntre altele, .n -ilm reali"at!rii se .ntreab, misteri!s, de ce C!nstantin cel Mare a %us daci
%e 1rcul su din R!ma. Hr s #rea, chiar reali"at!rii dem!nstrea" absurditatea cel!r
a-irmate t!t de ei anteri!r, cum c st%/nirea r!man a -!st d!ar de #re! '1B0$1<0) de ani.
Cum9 H!arte sim%lu. J su-icient s %ri#im d!cumentarul BBC intitulat6 '1ncient R!me
The Rise and Hall !- an Jm%ire + C!nstantine the Mreat) &i s #edem l/n0 C!nstantin
stindardul de lu%t al dacil!r: Ce .nseamn asta9
(!u lucruri6 15 2ub c!manda lui C!nstantin lu%tau unit,i dacice, c!n&tiente de !ri0inea
l!r &i 25 (acii din >m%eriu se sim,eau urma(i ai dacilor, dar ceteni romani care vorbeau
limba celorlali soldai romani, adic aceia(i cu cea a &i 2-.Cm%rat.
(eci traco3romanul ,onstantin 4nscut la 3i&, .n 2erbia5 care a reunit 3!rdul &i 2udul
(unrii era c!n&tient c .n ambele terit!rii era aceea(i popor, din mi*l!cul cruia se tr0ea
&i el. 1#em #re! d!#ad des%re 2-. C!nstantin c a renun,at la a se mai c!nsidera r!man9
3u.
>at &i e%lica,ia %entru care a#em statui ce %ar s .n-,i&e"e daci %e 1rcul su de Trium-.
Jra re%re"entarea cel!r asemeni lui C!nstantin, a lu%tt!ril!r si : romani de origine
trac1daco3gei, apuli, buri, suci, carpi, etc2. 1dic ce#a n!rmal la #remea res%ecti# . (e
alt-el, statui ce %ar s .n-,i&e"e daci mai sunt &i$n multe alte %r,i ale R!mei &i nu se mir
nimeni.
1cademicianul Jmil P!%!#ici a s%us6 '2erbia, Iestul Bul0ariei, 3!rdul Maced!niei,
Banatul, Oltenia, Iestul Transil#aniei re%re"int %atria str#eche a r!m/nil!r, .n care s$au
Page 6 of 153
-!rmat + la 3!rdul &i 2udul (unrii + limba &i %!%!rul r!m/nesc), cite" din cartea '>st!ria
Olteniei) de 1le Mihai 2t!enescu.
1%r!%! de acest s%a,iu al etn!0ene"ei r!m/ne&ti, care se .ntinde de la sud la n!rd, de %e
linia 2!-ia4Bul0aria5, Jrdine4Turcia5 %/n la Car%a,ii Ucrainieni, se lea0 .nc ! e%lica,ie
ist!ric %entru numele de 'R!m/nia).
Una %e care, reali0atorii clipului res%ecti# o ignor cu des#/r&ire6 s%a,iul acesta, care
,inea de >m%eriul Bi"antin de la C!nstantin!%!le se numea 'R"-#%8#), adic 'terra
romanorum), .nc din secolul 8+7 C/nd acela&i 2-/nt C!nstantin cel Mare i$a .n#ins %e
#i"i0!,ii care st%/neau (acia 4ce ne -acem cu ei, d!mnil!r daci&ti95, acesta le$a im%us,
%!tri#it ist!ricului eclesiastic 2!crata, a -!st libera rs%/ndire a cre&tinismului %e .ntre0
terit!riul 3!rd$(unrean. Ce .nseamn 4&i5 asta9 C r!mani"area &i cre&tinismul s$au
sincr!ni"atA De ce deran'ea0 at/t de mult .nsemntatea cre&tinismului %e aut!rii
materialului, #!i arta mai t/r"iu.
1lt-el, a& .ntreba reali"at!rii acelui -ilm ce -acem cu >m%eriul R!m/n!$Bul0ar al -ra,il!r
1san. 1cest stat ad!%t ca simb!l ac#ila bice-al, simb!lul R!manit,ii de Rsrit, iar
>!ni, Cal!ian care i$a succedat %e Petru &i 1san la tr!nul n!ului im%eriu, cere Pa%ei de la
R!ma recun!a&terea titlului de .m%rat, e0al cu cel al Bi"an,ului. Oare .nt/m%lt!r d!rea s
cree"e '3!ua R!m) %e terit!riul r!m/nesc, cu limba r!m/n ca limb !-icial, .ntr$!
#reme c/nd Bi"an,ul se 0reci"ase9 Oare nu a -!st aceast ini,iati# un -en!men de aut!$
a%rare al romanilor ortodoc(i4 adic r!m/ni:5 la 0reci"area Bi"an,ului9
(e ce am subliniat c romani ortodoc(i egal romni9 Pentru a a*un0e la un un %unct slab
al a&a "isului d!cumentar. 1ut!rii si #!r cu !rice %re, ne0area cre&tint,ii neamului
r!m/nesc. 1cest as%ect nu este .nt/m%lt!r dac ,inem c!nt de cine sunt cei care a%ar dre%t
a%rt!rii dacil!r. 2%re eem%lu, 0eneralul -ircea ,Delaru se consider ortDodo$
0amol$ian), ce$! mai -i &i asta. Ca s nu mai #!rbim de 3a%!le!n 2#escu, Nmarele)
dac!l!0, care s%une6 'Ju sunt ceea ce sunt. /unt vedic 4reli0ie antic indian, anteri!ar
brahmanismului, ba"at %e Iede +n.aut!rului5. 1ti au"it #re!data de esenieni, acel %!%!r
ciudat de la care a %!rnit Biblia si t!ata credinta9 2e s%une ca esenienii se tra0 de aici, din
s%atiul n!stru).
1ceast #i"iune asu%ra ist!rie na,i!nale, creat &i de"#!ltat .n lab!rat!arele securit,ii
ceau&iste4Cercetrile de (ac!l!0ie ale d!mnului 2#escu sunt -inan,ate de securistul
n!t!riu M.C. Punescu6 'Prezenta cu totul speciala in sala a presedintelui Aliantei
Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), dr. economist George Constantin
Paunescu sponsorul Congresului International de Dacologie a fost indelung aplaudata
de audienta)5, urmreaOurmre&te un sc!% %er-id6 .nde%rtarea r!m/nil!r de cre&tinism, de
identitatea lui. Cnl!cuirea lui (umne"eu cu Qam!le, adic a tradi,iei &i a -iin,ei n!astre cu
! abstrac,iune, ser#ea %er-ect re0imului c!munist &i ser#e&te actualei %uteri ateiste de
!rientare !ccidental.
Cine au -!st cei mai a%ri0i lu%tt!ri anti$c!muni&ti9 Cre&tinii: Ki c!muni&tii s$au c!n#ins de
asta c/nd au um%lut %u&criile cu martiri.
Page 7 of 153
Cum %!ate s e%lice d!mnul Chelaru, !r0ani"area &i numele Lrii R!m/ne&ti9 (e ce nu i$
au s%us Lara (aciei9 Mihai Iitea"ul, Dacus Maimus, de ce nu a schimbat numele ,rii9
Cum e%lic 'Qam!lienii) -a%tul c la n!i, %recum .n Bi"an,, d!mnit!rul nu era limitat la
! -unc,ie %!litic, ci .&i asuma &i -unc,ia reli0i!as9 Domnitorul r!m/n era cel res%!nsabil
%entru m/ntuirea %!%!rului %e care .l !cr!tea, !dat ce era 'uns de Dumne0eu).
3u mai s%unem c .nc din #remea #echii !r0ani"ri a (aciei Traiane, a#em ca"ul unui
=e0atus 1u0ustus 4=e0atul 1u0ustului, a Cm%ratului5 + adic c!mandant militar cu
aut!ritate reli0i!as, *uridic &i administrati#.3u eist, cum#a, ! c!ntinuitate .ntre acesta
&i d!mnit!rii n!&tri de mai t/r"iu9
Cnainte de a .ncheia acest e%!"eu, a& atra0e aten,ia unui sin0ur -a%t6 du% %r!%ria
mrturisire, 3a%!le!n 2#escu a %rsit R!m/nia .n 19RR. Cum se -ace c a %utut %leca din
,ar, .ntr$! R!m/nie .n care, la 19R;, printele >DeorgDe ,alciu devenea prigonit %entru
c mrturisea liber, credin,a &i tradi,ia n!astr !rt!d!9
Oare cine a#ea #!ie s %lece atunci, din ,ar9 3u cum#a %lecau d!ar cei care a#eau
'binecu#/ntarea) /ecuritii ,omuniste9 Hc/nd ! le0tur l!0ic, nu cum#a aceast
te!rie4a%rut la -inalul anil!r AR05 urmrea s .nl!cuiasc ascultarea de (umne"eu cu
ascultarea de 'n!ul) Qam!le, adic 3ic!lae Ceau&escu9
1%r!%! de aceast te!rie, trebuie men,i!nat c ea a a%rut c!nc!mitent &i$n celelalte ,ri e$
s!cialiste6 la ei era te!ria magara 1adic magDiar sau ungur2, moes sau
eneit 1adic bulgar2, rase 1adic srb2, ori a a(a30isului popor ucrainean
1la mrginean2 etc. Mai mult, 'sus,inu,i de d!u institute create de emi0ra,ia l!r .n
1r0entina, 's%eciali&tii) un0uri %r!clamau c, mult .naintea elami,il!r &i sumerienil!r,
poporul magara, adic unguresc a civili0at n patru valuri succesive !uropa, ar -i
in#entat -!cul, r!ata, scrisul, .ntr$un cu#/nt ci#ili"a,ia, ba chiar &i cre&tinismul .nainte de
>isus. >ar dac >isus nu a -!st cum#a 'un0ur) de&i t!ate 'd!#e"ile) c!n#er0 .n acest sens,
Burebista &i (ecebal au -!st cu si0uran,. ' + 3u$i ade#rat + ,i%au speciali(tii bulgari H
poporul moes sau eneit, .ntr$un cu#/nt 'trac, adic bul0ar) le$a -cut %e t!ate astea. ' +
Ba nu, poporul rase adic srb, polon sau ucrainean). P/n c/nd #eneau
's%eciali&tii) de la Bucure&ti 0ru%a,i .n 'Cercul (eceneu), ad*udec/nd ci#ili"a,ia %entru
'daci) sau 4dac erau s%ri*ini,i -inanciar de >!si- C!nstantin (r0an + un alt client al
2ecurit,ii C!muniste 5 'traci), adic 'r!m/ni), care ar -i %!%ulat numai ei, nemai-iind l!c
%entru al,ii Jur!%a, de la Urali la 1tlantic, -r s se .ntrebe cum de ne$am restr/ns .n halul
sta. Mai %uneau &i semnul e0alit,ii .ntre 'Qam!lis) !ri '(eceneu) &iE (umne"eu.
(in %cate, acest -en!men, care este -!arte u&!r de dem!ntat, %rinde la -!arte mul,i !ameni.
(!u sunt m!ti#ele6 15 #enim du% ! %eri!ad 4S0 de ani5 de intens splare pe creier,
care din %cate a bene-iciat &i a*ut!rul dat de proasta e$plicare a istoriei noastre reale &i
25 su%ra,i %e nereu&itele &i #iciile l!r, mul,i c!na,i!nali de$ai n!&tri caut scparea n
asumarea unei alte identiti, mai 'curate &i #irtu!ase).Cn c!ntetul .n care 'sistemul)
este #in!#at %entru t!ate &i a%ar t!t -elul de c!ns%ira,ii care identi-ic rul .n alt %arte, este
-!arte u&!r s cre"i c 'cine#a ne$a ascuns ist!ria ade#rat, %entru c deran*ea").
!ste in9init mai greu s te autoanali0e0i &i s recun!&ti c e&ti lene&, i0n!rant, mincin!s &i
este mult mai u&!r s dai #ina %e 'ist!ria care ne$a min,it). J mult mai 0reu s res%ec,i
Page 8 of 153
2cri%tura, s ,ii %!st miercurea &i #inerea, s nu min,i, s nu -uri &i e mult mai u(or s te
declari 'Qam!lian).
Din ne9ericire, acest curent #ine .ntr$un m!ment .n care ,ara n!astr este su%us unui
%uternic atac ima0!l!0ic, c/nd credin,a !rt!d! le st .n 0/t mai maril!r lumii. Cntr$un
m!ment .n care miile de martiri ai neamului "ac sub %m/nt, .n 0r!%i c!mune, mul,i se
0rbesc s le bat*!c!reasc credin,a &i sacri-iciul, .nl!cuind$! cu ! abstrac,iune %0/n,
arunc/nd$! .n deri"!riu. !ste (i mai trist, cnd #edem c aceast teorie este nsu(it 9r
re0erve de ctre oameni care se pre0int cre(tini ortodoc(i &i este 0"duit de siteuri &i
bl!0uri cu acelea&i %reten,ii.
2i0ur, acest m!dest rs%uns nu este la -el de atracti# %recum un cli% #ide!, nu are ! 0ra-ic
atr0t!are, nu este u&!r de 'di0erat) &i cu si0uran, c nu #a -i la -el de rs%/ndit %recum
acel 'd!cumentar), dar mcar #a -i ! re%lic, !nest .n s%iritual 1de#rului.
Ca s nu eiste niciun dubiu, autorul acestui mic eseu c!nsider c %!%!rul r!m/n s$a
-!rmat, a&a cum a s%us &i academicianul Jmil Petr!#ici, mai sus, %e un terit!riu mult mai
mare dec/t al ,rii n!astre. 1m %strat tradi,ii &i %!rtul na,i!nal de la strm!&ii n!&tri traci,
limba de la strm!&ii n!&tri r!mani4!"idius, eilat la #omis, noteaz$ limpede c$ geta este
alt$ lim%$ dec&t latina (Ponticele I',())), cretinismul bizantin unind pe toi locuitorii
acestor pmnturi(*i la +ud *i la ,ord de Dun$re) -ntr.un popor nou, cu specificitatea sa,
romnesc.
)ibliogra9ie:
2t!enescu, 1le Mihai + >st!ria Olteniei, !%.citit, ed. Ra!, 2011
(aic!#iciu, Dadrian + (acii, !%.citit, Jditura %entr =iteratur, 19<;
C!nstantiniu, Hl!rin + O ist!rie sincer a %!%!rului r!m/n, !%.citit, Jd. Uni#ers
Jncicl!%edic, 2012
(*u#ara, 3ea0u + O scurta ist!rie a r!manil!r %!#estita cel!r tineri,!%.citit, Jd. Dumanitas,
200;
Brtianu, Mhe!r0he > + Marea 3ea0r de la !ri0ini %/n la cucerirea !t!man, edi ia a >>$a
re#., Jd. P!lir!m, >a i, 1999
(r. Mrcule , Iasile + 1su%ra !r0ani"rii terit!riil!r bi"antine de la (unrea de *!s .n
sec!lele T + T>>6 TDJM1 MJ2OPOT1M>1 1PU2U=U>, 2TR1TJM1TU= (R>2TRJ>,
TDJM1 P1R>2TR>O3$P1R1(U31IO3
>!r0a , 3ic!lae$ 2tudii ist!rice asu%ra Chiliei i Cet ii 1lbe, Bucure ti, 1;9;,
htt%6OOhist!ria.r!Oeclusi#UVebOactualitateOartic!lOcel$mai$#echi$titlu$%r!%rietate$lume$-!st$
dat$acum$2000$ani$unui$r!
Page 9 of 153
htt%6OOVVV.scribd.c!mOd!cO7R10<07SOPentru$limba$n!astr8C78;S$m!ld!#eneasc
8C78;S
htt%6OOr!.ViWis!urce.!r0OViWiO(eUneamulUm!ld!#enil!r
htt%6OOeb!!Ws.unibuc.r!Oist!rieOide!l!0ieO<.htm
htt%6OOist!rie$ade#arata.bl!0s%!t.c!mO2009O0ROr!manii$sau$r!manii$de$rasarit.html
htt%6OO-!aienati!nala.r!Or!mania$sau$im%eriul$r!man$cu$ca%itala$la$bi"ant.html
htt%6OO-!aienati!nala.r!Or!mnii$c!ntinuat!rii$r!maniei.html
htt%6OOist!rie$ade#arata.bl!0s%!t.c!mO2009O0SOucraina$sau$drama$r!manil!r$de$la.html
htt%6OO-!aienati!nala.r!Ostrar!manii$in$sec!lele$iii$i#.html
htt%6OOna%!le!nsa#escu.V!rd%ress.c!mO!%era$si$acti#itateaOn!i$nu$suntem$urmasii$r!mei$
un$inter#iu$de$0he!r0he$budeanuO
htt%6OO-!aienati!nala.r!O%r$mihai$andrei$aldea$8J28;089C%arintele$dumitru$stanil!ae$si$
ist!ria$r!manil!r8J28;089(.html
htt%6OOby"antine$ca-e.bl!0s%!t.c!mO200BO0;Oc$tin$balaceanu$st!lnici$diit.html
htt%6OOVVV.y!utube.c!mOVatch9#XRnIT-10YUdY
htt%6OOVVV.y!utube.c!mOVatch9#Xdu*U;7hncB;
htt%6OO-!aienati!nala.r!Oade#aratii$c!nstruct!ri$ai$%!dului$lui$traian$de"batere.html
htt%6OOVVV.curierulnati!nal.r!OOJ#enimentO2010$0B$29OMihaiZIitea"ul
82CZ!ma0iatZlaZC!n0resulZ>nternati!nalZdeZ(ac!l!0ie
autor/ Mi0ail M. Popescu
2hare !n Haceb!!W
Trimite si prietenilor:

Page 10 of 153

1I2 Responses to Rspuns unei manipulri numite: Dacii, adevruri tulburtoare


2012,
1. augustin says6
1u0ust ;, 201S at 16B0 %m
Iechi dar sim%atic:
3ea Tanasa asta, sim%atic cum este, i0n!ara, ! data cu %re"entarea 'ar0umentel!r)
sale 'ire-utabile) ! calitate %e care ! %!seda !rice !m cu ce#a educatie, -ara studii de
s%ecialitate 4ist!rie, 0e!0ra-ie, antr!%!l!0ie cu ramurile l!r5 si care se numeste BU3
2>MT. Ori, bunul simt te !bli0a ca atunci cand %r!duci, (JQ>3TJRJ21T, anumite
ar0umente, sa le %re"inti, cel %utin, cu un t!n neutru. Trecand %este im%!sibilitatea
lui de a c!m%ara situatii asemanat!are celei din (acia 4!ricare ar -i ea, sic5 cu cea din
Mermania sau alte c!l!nii r!mane, unde nu %rea 0asesti in-luentele %e care le
reclama, cu mare in#ersunare in artic!lul sau, em!ti!nant de alt-el, d!ar din
%ers%ecti#a cel!r care au %latit %entru el + si nu sunt nici macar r!mani, daramite daci
4sic5 + %utem #edea -!arte clar ca !rice %unct de #edere, al !ricui, %!ate -i %re"entat
cu 'ar0umente s!lide) si im%achetat -rum!s daca este su-icient de bine sustinut
material. Ca !rice natiune + bunul simt te a*uta aici + si natiunea n!astra a trecut %rin
trans-!rmari nenumarate de$alun0ul ist!riei, dar, sa s%ui ca im%eriul r!man a #enit sa
te ci#ili"e"e, e mult %rea de%lasat. Mai a%!i, sunt alte neamuri care au a#ut in-luente
mai mari aici si %entru ! %eri!ada mult mai mare de tim%: 3ea Tanasa, unde e
in-luenta l!r9 Ca sa nu mai "ic de amestecurile mestesu0ite cu crestinismul, citatele
-!rtate din scrieri bisericestiE ce sa mai, un -rum!s amestec ce nu %!ate ascunde
intentiile acestui artic!l: Helicitari nea Tanasa: Uite, %entru #iit!rul matale, iti dau
dublu de cat ai %rimit ca se debite"i ine%tiile de mai sus, ca sa stai in banca ta, data
#iit!are: Oricum, nu mai %acalesti %e nimeni: 4ca sa nu m!ri %r!st + cel mai mare
cun!scat!r al Biliei este, ai 0hicit, dracul: Ji, dracul iti %!ate %re"enta 'ade#arul lui)
din Biblie. (e ce sa nu ai si tu ade#arul tau din ist!ria neamului r!manesc9 dar, sa
mi$l %re"inti mie, aici9 si sa aste%ti sa il iau de bun9999999 neeeeeh, du$te la aceia
care te$au %latit si s%une$le ca nu a mers: r!manii au BU3 2>MT:, sic:5
Hara niciun dram de res%ect,
1u0ustin Cir*an
2. Mi0ai G DAC says6
[une 2<, 201S at 116SR %m
2unt %e %amant !ameni si !ameni.Unii sunt ind!ctrinati ide!l!0ic 4%!litic5 altii sunt
ind!ctrinati reli0i!s 4se numesc hab!tnici5,iar alti se numesc liber cu0etat!ri4atei5.
Oricum ar -i cand la sc!ala ai in#atat ! te!rie si in #iata ! a%lici -ara discernamant,se
intam%la sa dea sau nu re"ultate. (aca ai sa mer0i in c!ntinuare t!t asa si nu ai sa$ti
Page 11 of 153
%ui nici!data %r!blema 4ce se intam%la,dece 95,altii ! #!r lua inainte.>n aceasta
situatie eu sunt un incuiat un inchistat in %r!%riile mele credinte.Cei care au luat$!
inainte se %are ca au cautat s!lutii mai bune.>n ca"ul reli0iei desi0ur ne nastem si
m!stenim anumite trasaturi crestine sau nu si dat!rita %arintil!r.Ju cred in (umne"eu
si >isus Crist!s,dar acest lucru nu ma im%iedica sa$mi %un intrebari si sa incerc sa le
0assesc un ras%uns.Cine nu ! -ace nu insemna ca este ateu.>nseamna ca !ri este idi!t,
!ri cretin, !ri hab!tnic.1 s%us d!mnul Crist!s,crede si nu cerceta 9 T!ma nu a cre"ut
si >isus nu s$a su%arat.(u%a #re! <0 de ani dela rasti0nire cine#a s$a 0andit sa scrie
ce#a sa -aca niste re0uli.1ceasta a c!nstituit in-iintarea unei reli0ii. J#reii nu au -!st
de ac!rd.>isus a s%u ca nu a#enit sa strice 4le0ea #eche5ci sa ! c!m%lete"e,4nu a #enit
sa aduca %acea ci sabia5.(aca luam ce s%une ist!ricul din #echiul Testament a-lam ca
M!ise a -!st cu -amilia in J0i%t si ac!l! ar -i -!st initiat in reli0ia l!r. (eci cun!stea
astr!n!mie,astr!l!0ie si !biceiuri.P!%!rul iudeu de mai tar"iu nu %uteau sa lase %e
nimeni sa le strice reli0ia,nici chiar daca stiau ca se #$a intam%la acest -a%t.1luat
-iinta n!ua reli0ie.>isus a s%us ce#a.3!i credem in ce a s%us Jl.(ar la 3iceea in S00si
ce#a s$a %r!dus ! des%artire.PO%i nu s$au inteles ce sa ramana in biblie si in
can!anele bisericestisi ce trebuie eliminat,ce nu trebuie sa stie %r!stimea.(eci de aici
ince%e a-acerea.1-acere care >isus a rene0at$!,rasturnand tarabele cel!r care -aceau
a-ceri in numele bisericii,la tem%lu.din cele d!ua ramuri ale credintei s$au mai
des%artit si altele.>ata cum nu le mai a*un0eau #eniturile la ca%ii bisericil!r.Cine
detine ade#arul,cat!licii,inchi"itie,cruciati, i!aniti
,-ranciscani,sau !rt!d!csi,de rit rasaritean,a%usean,%r!testanti,ne!%r!testanti
etc.2i0ur n!i cedem in dumne"eu creat!r si -iul sau.(ar aceste c!h!rte de %re!ti
%relati si %a%i in cine cred 9 Ji stiu in cine si de aceea -ac tam%enii s!d!mi"ea"a
c!%ii si stran0 a#eri imense cu nerusinare.2e s%une ca ade#arul ne #a elibera :
2i T>MPU= e 1PRO1PJ : (aca ei au -acut ce au #rut cu n!i,ist!ricii nu s$au su%us
tim%uril!r si !randuril!r 9
S. Mi0ai G says6
[une 2<, 201S at 10607 %m
2U3T ROM13 dar am %retentia ca dela Ram ma tra0 nu dela R!ma. 2e s%une ca un
%!%!r care %rin -!rta 4armel!r5sau %rin 4!bra"nicia si -!rta in#a"iei5!cu%a un terit!riu
%e care se aa-la un %!%!r bastinas,il asu%reste si cu tim%ul il asimilea"a.>n ca"ul
(1C>=OR aceasta re0ula nu se c!m-irma,4chiar daca ece%tia intareste re0ula.>n
M!ld!#a de a"i %ana in buc!#ina si char in "!na de n!rd a ei, care acum este in
Ucraina, inainte terit!riu %!l!ne",sunt sate intre0i de r!mani.>n basarabia se #!rbeste
r!maneste si sl#a d!mnului,daca nici rusii nu au -acut asimilari -!rtateE. >n
transil#ania %ana in n!rd si chiar dinc!l! de Tisa sunt sate in care se #!rbeste
r!maneste.>n t!ate aceste terit!ri nu a -!st %ici!r de r!man.Pe ei cine i$a asimilat,cum
de #!rbesc aceiasi limba cu n!i999 1r!manii si Ilahii,#!rbesc limba #eche a dacil!r,
4O -!rma mai #eche a latinei5acestia au stat sub !cu%atie r!mana,turca,mached!n!$
albane"a.(ece nu au %utut -i asimilati %ana a"i 999 3!i 3U 2U3TJM URM12>>
ROMJ> : 3u #a mai dati de ceasul m!rtii. 4 Ea R a 0emina era alcatuita din natii din
t!ate %artile c!ntinentului,%uteau sa asimile"e un %!%!r ce se a-la aici cu 2000 de ani
Page 12 of 153
id Drist!s 9999 2i care mai a#eau si ! cultura bine -!rmata.Cine#a intreba,ce
cult4reli0ie5a#eau dacii 9 1#eau acelas cult cu e0i%tenii si multe %!%!are din *urul l!r
cu mici de!sebiri 4Cultul 2O1RJ=U>5. Cei care -ac re-eiri la r!mani si
!rt!d!ism,sa stie ca multe date si ritualuri din acest cult a -!st %reluat de credintele
crestine.R!manii nu a#eau ce asimila ca erau inruditi cu n!i,-iind chiar mai #echi ca
ei.Ma re-er la cei din !rdul >taliei.(aca #eti crede sau nu asta este mai %utin
im%!rtant.(aca cititi cu atentie 4nu cu !-tica5sau cu ind!ctrinarea m!stenita,! sa
intele0eti ca a#em ! m!stenire ancestrala,%entru care multi #!r sa ne distru0a,iar daca
#eti 0andi %recum \MB sau C>1 4nu$i mare di-erenta5!r sa reusasca sa ne stear0a de
%e harta. 2a ne lase uriasii ac!l! unde cunt si unde li se !dihnesc !asele ,sa ne lase
secretele \!0ai!nului si sa nu mai sur#!le"e amicii din 31TO cu helic!%terele
"!nele n!astre %entru ca #!r mai -i a%arate ca"ute ca acela de la c!ltul Ta%ului.(acii
CD>1R daca 1CUM 2J 3UMJ2C ROM13>,se mandresc 2> 3U 1U 3JIO>J 21
H>J URM2>> ROMJ> :::::
7. #roian says6
[une 2<, 201S at 106BS am
2tudiul %ale!0enetic c!n-irma ade#arul ist!ric. 3!i s!matic ii m!stenim %e daci intr$
! %r!%!rtie uriasa, %!ate RB,;0 sau 908. Ca suntem inruditi cu bul0arii si cu 0recii e
n!rmal %entru ca si ei au ! mare m!stenire traca. Bul0arii, s%re cinstea l!r, %un in
#al!are #esti0iile trace in tim% ce n!i le dem!lam, daca nu direct cu buld!"erul,
macar %rin i0n!rare. Ca a#em ! mult mai mica inrudire cu italienii e, de asemeni,
n!rmal6 c!l!nistii r!mani au -!st numeric mult mai %utini decat aut!ht!nii.
3umai ca acea minima inrudire cu italienii d!#edeste %re"enta elementului r!man in
alcatuirea n!astra 0enetica, ceea ce ade%tii %urismului dac nea0a cu ! -urie %e care nu
! mai %!t sta%ani. Ji nu %rice% ca in -elul acesta slu*esc ! cau"a %r!-und
antir!maneasca. Ura aceasta dementiala im%!tri#a latinitatii le este in!culata de niste
-!rte care nu iubesc del!c neamul r!manesc si -ac t!t %!sibilul sa$l lichide"e
dinlauntru. 1u incercat cu R!esler si s!#inii un0uri care, eact la -el, au ne0at
r!mani"area (aciei, dar r!manii au simtit %eric!lul si l$au c!ntracarat. 1tunci au
schimbat tactica6 ii %un %e r!manii insisi sa$si rene0e stram!sii, sa se *ure ca nu au
nimic in c!mun cu %r!%riii %arinti. Jste eact ce au -acut rusii cu basarabenii
-acandu$i sa se declare altce#a decat r!mani. Cand tu, r!man, a*un0i sa urasti numele
de r!man si de R!mania te$ai inr!lat in tabara cel!r ce se "bat sa stear0a neamul
r!manesc de %e -ata %amantului.
B. #aureanu 1uca says6
[une 21, 201S at 1161; am
'2tiinta) 0enetica a -acut atata lumina ca #$a !rbit de t!t.
<. G2,A 3A+ARA3 says6
Page 13 of 153
[une 20, 201S at S6S7 %m
21 H1CJM O TI. 2> U3 P1RT>( CU TJQ1 (1C>1 (1C> 21 3J 3UM>M 2>
(UP1 1CJJ1 M1> IORB>M ..MJ3JT>C1 D1MBURM 1 2PU2 TOTU
XROM13>Q1RJ1 3U 1 JT>2T1T (JC>T >3 M>3TJ1 CJ=OR >3TJRJ21T>
21 3J 3UM>M ROM13 $nume -als de 1B7 de ani ..#a ci!rc!#aiti dar uitati
esentialu X stiinta 0enetica care a -acut lumina..
R. %%.d4 says6
1%ril 11, 201S at 162< %m
este durer!s .. te cred ca nu te sim%ti t!cmai bine cind #e"i c!n#in0erile tale
idealurile credintele #al!rile in care ai cre"ut se naruie %r!businduse un n!r!i si nu
%!ti -ace nimic .t!ate marile culturi ale lumi au a#ut si #!r a#ea acelasi destin
tran"it!riu e-emer in#ariabil -en!men de care nu este scutit nici iude! + crestinusmul
unele n!i inl!cuiesc cele #echi nu sta in %uterea si #!inta n!astra sa stabilim s!arta si
destinul l!r . dar ne su0erea"a ! directie un im%uls si asta este -abul!s su-icient %tr !
mie de anii E.
;. #aureanu 1uca says6
1%ril 11, 201S at 11621 am
]Claudiu
(aA cine nu #a lasa,!ameni buni,sa -iti daci9
1 s%us cine#a ca nu suntem si traci,im%licit daci92tiu ca #$a %r!stit 2a#escu dar nu
credeam ca a reusit chiar in halul asta incat nici sa cititi nu mai stiti.2cie clar la
s-arsitul artic!lului6)Eaut!rul acestui mic eseu c!nsider c %!%!rul r!m/n s$a
-!rmat, 4E5%e un terit!riu mult mai mare dec/t al ,rii n!astre. 1m %strat tradi,ii &i
%!rtul na,i!nal de la 2TR1MO2>> 3O2TR>> TR1C>, limba de la strm!&ii n!&tri
r!mani4E5, cre&tinismul bi"antin unind %e t!,i l!cuit!rii acest!r %m/nturi4&i la 2ud
&i la 3!rd de (unre5 .ntr$un %!%!r n!u, cu s%eci-icitatea sa, r!m/nesc).
Unde e ambi0uitatea in randurile astea9(aca literele #a dau dureri de ca%,#a
%ri#este.(aca nu sunteti in stare sa intele0eti niste idei sim%le,iar #a %ri#este.(ar nu
dati #ina %e altii %tr. inc!m%etenta d#s.
1#eti,#!i dac!manii,! armata intrea0a de c!m%leati s%alati %e creier care #a
%r!%a0a sl!0anurile -ara -!nd %e t!t internetul iar cand a%are ! critica la tulbuarile
#!atre sectante luati -!c si #edeti d!ar mercenari ide!l!0ici in -ata !chil!r.
2unt curi!s de un lucru6de ce #!rbiti #!i d!ar des%re mandria de a -i dac si nimic
des%re mandria de a -i r!min9
Oare inaintasii n!strii din e#ul mediu si de mai tar"iu nu au -acut -a%te demne sa le
luati #!i in seama93u au eistat in %eri!adele astea #ite*i care au lu%tat si murit %tr.
Page 14 of 153
libertate si credinta9(e %arca sin0urele merite ale %!%!rului r!min se 0asesc in
antichitate.Pr!babil deran*ea"a -a%tul ca erau crestini si nu "am!lieni.3u si$au
%astrat credinta stram!seasca,deci erau necurati,im%uri.
Reusiti %rin nesimtirea si nerusinarea #!astra sa starniti un de"0ust in mine ca$mi
#ine sa #ars.
9. %%.d4 says6
1%ril 11, 201S at 961R am
in -inal este #!rba de -alimentul unei culturi iude! crestinismul si deri#atele .. au -!st
#ehic!lul unei lumi care nu mai are resurse #i"iune determinariE. atit a %utut nu
%!ate mai mult E. sin0ura !-erta a lumi crestine ca iesire din cri"a m!rala ide!l!0ica
ramine a%!cali%sa distru0erea %lanetei a %acat!sil!r si a %amntului blestemat de
dumne"eu din cau"a %acatului .. aceasta %r!ectie escat!l!0ica #i"iuni -alsa asu%ra
lumi a adus !menurea in %ra0ul de"astrului 0l!bali"area natiunile -ara identitate si
destin la0arul 0het!ul iude! crestin c!res%unde in#ataturi biblice un sin0ur %!%!r
OalesO ! sin0ura banca un sin0ur 0u#ern mndial ! sin0ura armata un sin0ur im%arat al
im%aratil!r E >n aceste c!nditii schimbarea numelui tari in (acia este ! sansa %e
care nici ! alta tara nu ! mai %!ate #al!ri-ica %rin %r!ma#area un!r %rinci%ii #al!ri
m!rale inlte d!bindite dim t!ate culturile am iesi mai mult decit !n!rabil si mult mai
%uternici din m!cirla 0l!balista ,
10. %%.d4 says6
1%ril 11, 201S at ;62S am
eu ma sim%t (ac. in -irea mea in structura mea su-leteasca intima si nu discut aceasta
ale0ere aceste sim%taminte -iresti naturale nu sint nici ateu nici crestin nici a0n!stic
cu0etat!r sint mai %resus de t!ate sint liber ! libertate %e care nu mi$! ac!rda statul
ca%italistii c!munistii reli0ia educatia aderenta la n!rme s!ciale %rincili etc E. dar
ma re0asesc in acel i!ba0 stram!sul meu dac umil decult sarac sim%lu demn haituit
a0resat amenuntat umulit in !0!rul lui de catre cei care de mii de ani t!t #in si %leaca
ba in mumele d!mnului ba in numele im%aratului in numele ade#arului dem!cratiei
ca%italismului c!munismului ei l!#esc scurt distru0 tara si %leaca du%a R0 + 100 de
ani #in iar l!#esc si %leaca dar ca sa %!ata l!#ii sa distru0a tara munca a mili!ane de
(aci liberi ei au aici %e cine#a t!t tim%ul au !ameni l!r cind #!m intele0e cine sint
acei !ameni %utem schimba numele tarii R!mania se #a numi (1C>1
11. C1A5DI5 says6
1%ril 9, 201S at 9609 %m
Qice h!tu 6 uite h!tuE
Page 15 of 153
2%un mani%ulat!rii 6 nu #a lasati mani%ulatiE
Mai Remus Tanasa, cine te %lateste %e tine sa ,,muncesti) atat de mult la %a0ina
aceasta, sa c!n#in0i multimea ca TU ai dre%tate 9Enu te mai !b!si,esti atat de
ambi0uu in e%licatiile tale ca ma d!are ca%ul citindute.
2unt mandru ca stam!sii mei au -!st (acii.
IRJM M13(R>1 3J1MU=U> >31PO>, IRJM 1(JI1RU=, IRJM 21 H>M
(1C>
.
12. #aureanu 1uca says6
1%ril S, 201S at 116SB am
]^VV
Ia marturisesc ca in m!mentul in care am #a"ut %artea cu Nma*estatea sa) m$am
0andit nici sa nu #a mai ras%und.Pe de$! %arte -aceti re-erire la PCR si la m!stenit!rii
l!r si,%e de alta %arte, il laudati %e cel care e ras%un"at!r %tr. #enirea l!r la
%utere,im%licit %entru a-undarea tarii in catastr!-a administrati#$ec!n!mic!$s!ciala$
etc. in care se a-la si in %re"ent.(ar ma simt !bli0at -ata de mine,de tara si de
c!nati!nalii ad!rmiti, sa ras%und la -iecare atac dat asu%ra n!astra asa ca ! sa #a
ras%und t!tusi.Hara sa insit asu%ra %ers!anei lui Mihai 1r0esanu,! sa ma limite" la
subiectul -alsei c!ntr!#erse a tracil!r.
Cand aut!rul a enumerat de-ectele de mai sus,a #rut sa s%una ca e mai sim%lu sa dai
#ina %e altcine#a sau altce#a decat sa recun!sti ca Ntu) esti de #ina. 1cest Ntu) %!ate
-i !rcine,nu !bli0at!riu %!%!rul r!min. Ju,unuA,asa am inteles.
>n mesa*ul %recedent nu #$am s%us N#!ua) ci Ndumnea#!astra) sa nu ii mai *i0niti %e
administrat!ri.
1sa$"isa in#ersunare des%re care ati #!rbit e de-a%t un ras%uns %e masura la atacul
ide!l!0ic dat de 2a#escu et C!m%.(u%a cum am mai s%us si alta data,alde 3a%!le!n
a deschis !stilitatile deci #ina %t. dimensiunea c!n-lictului ! %!arta el?lui sa$i cereti
s!c!teala.
>n#atatura nu trebuie sa se -aca du%a manuale.O lectie s%usa,aratata,discutata s.a.m.d.
e in-init mai buna si mai us!r de in#atat decat ! lectie citita.O carte nu ! sa %!ata sa
inl!cuiasca nici!data un %r!-es!r.(ac!manii insista asu%ra %r!blemei manualel!r
de!arece,la !ra actuala,eista in *ur de 7$< #ariante de manual %tr. -iecare clasa
indi-erent de materie.J#ident,unele sunt mai bune decat altele iar ei e%l!atea"a
lucrul asta ast-el incat sa %ara ! c!ns%iratie uni#ersala im%!tri#a dacil!r.Buna!ara
(aniel R!4t!5in scria ca in manualele sc!lare scrie ca ist!ria n!astra ince%e in sec.>>
d.Dr.4im%licit du%a cucerirea (aciei5si,%rin h!tarare 0u#ernamentala 4:9:5,s$a sc!s
Page 16 of 153
din manuale !rice re-erire la Nstram!sii n!strii reali,dacii).Pr!babil ca din d!r de
e%!ca c!munista a lui (e* sau Ceausesc,cand dacismul era la a%!0eu,dac!manii inca
se #isea"a in %eri!ada res%ecti#a si #ad cai #er"i %e %ereti care ii sc!t %e daci in a-ara
le0ii.
Jista destule lucrari care tratea"a %eri!ada sec.>>$>>> d.Dr. si mai de%arte. Pr!blema
e ca du%a Retra0erea 1ureliana ist!ricii #remii nu s$au mai interesat de terit!riul
n!rd dunarean la -el de mult ca inainte,m!ti# %entru care scrierile sunt mai
%utine.>nsa ele eista si sunt su-iciente %tr. -!rmarea unei ima0ini.(aca #reti sa #a
c!n#in0eti,cititi N>"#!are %ri#ind ist!ria R!maniei).Puteti sa ! d!Vnl!ad$ati 4%e
0ratis5 de %e acest site.3u #a luati du%a t!ti c!m%leatii care s%un ca eista !
c!ns%iratie c!ntra dacil!r.
Chestiunea credintei %ers!nale nu e %r!blema nimanui atat tim% cat cei min!ritari 4-ie
ei "am!lieni, !rt!d!csi "alm!ieni,#edici,%a0ani sau atei5incerca sa$i c!n#in0a %e
ma*!ritari ca ar trebui sa nu mai -ie crestini din m!ment ce batranii l!r au -!st
%a0ani.2i mai -aceti ! c!n-u"ie6dac!manii nu #!rbesc des%re ist!rie.Ji,la -el ca
darVinistii in bi!l!0ie,s%eculea"a anumite as%ecte ale ist!riei si le rastalmacesc in
asa hal incat sa %ara ca ei au dre%tate.Jem%lu6mitul -!ndarii R!mei de catre
Jnea.3u eista nci macar un sin0ur ist!ric ade#arat la !ra actuala care sa c!nsidere
%!#estea asta altce#a decat ceea ce este de-a%t,si anume O =JMJ3(1.(ar asta nu$i
im%iedica %e dac!mani sa %retinda ca r!manii se tra0 din daci di m!ment ce Jnea
#enea de %e terit!riu tracic.
>nca ! data #a s%un ca r!mani"area tracil!r4si a dacil!r,dar nu (O1R a dacil!r5 nu e
! te!rie ci un H1PT d!#edit,nu de catre mine sau de #re$un medic 0inec!l!0,ci de
t!ti marii ist!rici ai n!strii si nu numai.
3imeni,ina-ara de 2a#escu si ai lui,nu a %retins ca dacii au -!st eterminati !ri au
dis%arut.1ratati$mi ! lucrare seri!asa si !-iciala care %retinde lucrul asta si ! sa tac
din 0ura.=a -el cum nimeni nu a %retins ca %!%!rul r!min s$a -!rmat din -emei dace
si s!ldati r!mani.1sta e 0ar0ara ceausist!$sa#easca.(aca d!riti sa a-lati ade#arul
c!nsultati ist!ricii c!nsacrati6Ten!%!l,Iasile Par#an,>!r0a,C!nstantin C. si (inu C.
Miurescu etc.3u #a luati du%a medici,militari si aut!ri de Nliteratura e"!terica) care
#isea"a %!rti s%re alte lumi %rin %aduri.
Peri!ada Nredusa) in care s$au r!mani"at tracii nu e de 1<9 de ani ci de a%r!imati#
;00 de ani,ince%uta in sec!lul >>> i.Dr.,cand r!manii %atrund in Peninsula Balcanica
si incheiata in sec!lul I>> d.Dr. cand sla#ii trec in numar masi# in Balcani si se
stabilesc la sud de (unare se%arand r!manitatea n!rd dunareana de restul r!manitatii
!rientale.
1%r!%!s6de ce nu a%ar sla#ii del!c in te!riile tulburat!are la st!mac a
dac!manil!r.Cum ramane cu sla#ii ramasi la n!rd de (unare.Cum ramane cu
c!ntributia l!r la -!rmarea %!%!rului r!min.Cum ramane cu in-luentele sla#!ne
ramase in limba n!astra.T!t din daci se tra0 si sla#ii92au dac!manii nu #!rbestc
des%re ei %t. ca le de %este ca% %retentia de rasa %ura9
2i inca un lucru6daca urmarim cu atentie mani-estul l!r in -!rmat #ide!,abu"i# numit
N-ilm d!cumentar),!bser#am ca termenul de Ndaci) este -!l!sit c!#arsit!r mai mult
decat cel de Ntraci).(e ce !are9Cum#a %entru ca tracii sud$dunareni au ince%ut sa se
Page 17 of 153
r!mani"e"e cu mult inaintea cel!r n!rd$dunareni9Cum#a %entru ca Retra0erea
1ureliana nu a insemnat decat mutarea 0ranitei in interi!rul aceluias s%atiului
etn!0enetic r!manesc si deci nu a a-ectat -!rmarea %!%!rului r!mian catusi de %utin9
3ici nu mai aduc in discutie ca n!rdul si sudul (unarii au ramas in le0aturi
PJRM13J3TJ du%a retra0ere %ana la #enirea sla#il!r in Balcani 4in <02 d.Dr.5.
2i,in !%inie %ers!nala,ist!ria n!astra nu trebuie rescrisa,d!ar c!m%letata.
1S. 666 says6
March 2B, 201S at S672 %m
Pe bune 9 deci administrat!rii sau au!trul acestui artic!l cali-ica ca %!%!rul r!man
-iind %r!st lenes si -ustrat iar tu ne s%ui n!ua sa nu *incnim 9 !are cine si cui a adus
*incniri 9cat des%re in#ersunarea inseamna ca nu intele0i termenul si c!ntetul in care
a -!st -!l!sit , e #!rba de luari de %!"itie in#ersunate im%!rti#a acestei te!rii .2i
ade#arat nu scrie in cartile de ist!rie ca nu ne tra0em din daci dar uita $te cat de utin
s%atiu este al!cat dacil!r in c!m%aratie cu >m%eriul R!man stim atat de %utine lucruri
des%re daci si ist!ria n!astra du%a sec 2 e. n. dis%are a%r!a%e cu desa#arsire , de ce 9
>n %lus se %are ca intenti!nat se -ace ! c!n-u"ie intre crestinismul r!manesc si ideea
ca sau te!rie careai n!i a%artinem in mai mare masura neamului dacic decat
r!manil!r . 1ceasta te!rie nu eclude si nici nu nea0a crestinatatea sau !ri0inile
crestine ale %!%!rului n!stru . >ar daca #reunul di naut!ri ai d!cumentarului are
anumite a%artente sau credinte %ers!nale e %r!blema lui , n!i discutam des%re !
ter!rie des%re trecut si ist!rie . 2i nu #i se %are ca eiste niste lacune in te!ria asta a
r!mani"arii atat de ra%ide si in %r!%!rtia atat de mare incat dacii %arca au dis%arut cu
t!tul 9 aici in cel mai scurt tim% l!cuit!rii au in#atat limba latina mai re%ede decat
!riunde in alta %arte , aici e sin0urul l!c unde r!manii au eterminat mai t!ti barbati
si -emeile dacice sau maritat cu c!l!nisti r!mani , numai d!ua as%ecte care nasc mari
semnne de intrebare de aceea cred ca ade#arul nu a%artine cu si0uranta nici cel!r care
acce%ta r!mani"area atat de us!r .2i da dra0i aut!ri sau admini ist!ria R!maniei ar
trebui rescrisa %entru ca n!i in#atam de %e aceleasi manuale c!nce%ute in e%!ca
ceausista ca structura cel %utin si stiti mai bine ca mine ca nu numai #i"a#i de daci
dar si multe alte e%is!ade din ist!ria n!astra ade#arul e altul dar din %acate du%a cum
s%uneam sunt aceasi ci!c!i #echi sc!liti %e bancile %cr si in -!sta securitate care ne
c!nduc care sunt ist!rici unii din ei medici %r!-es!ri %!liticieni !ameni de a-aceri
!cu%a di-erite %!"itii in adminstartie etc si dat!rita l!r suntem aici ! tara mi"era cu
!ameni saraci %t ca nu$i asa !amenii saraci sunt mai us!r de mani%ulat E2i %r!sti
intr$ade#ar suntem ca #a su%!rtam de %este 20 de ani in care -aceti ! %!litica d!ar in
-a#!area #!astra si nu a interesel!r nati!nale . Res%ect %entru Ma*estatea sa Re0ele
Mihai si *!s cu #!i %!litruci ne!c!munisti ce mai n!u #a ascundeti du%a %erdeaua
crestinsmului E
17. #aureanu 1uca says6
March 2B, 201S at 96B0 am
Page 18 of 153
]HVVV
3u #a lasati %acalit4a5 de mani%ularea %rin termeni a luA 2a#escu et C!.
R!mani"area tracil!r,des-asurata in mare masura %asnic,nu im%usa cu sabia,du%a
cum sustine stimatul medic 0inec!l!0,e d!#edita si ras$d!#edita,nu e ! te!rie.
Unde ati sesi"at 'in#ersunarea antidacica)91 iesit lumea in strada %entru inter"icerea
dacil!r in manualele de ist!rie92$au -acut d!cumentare in care se a-irma sus si
ras%icat ca dacii sunt niste barbari nes%alati etc.92$au scris carti in care se s%une ca
nu ne tra0em si din daci9T!t a%ar medici %e internet si la tele#i"!r care s%un ca nu
suntem si urmasi ai tracil!rOdacil!r9Ju nu am #a"ut sa se -i intam%lat asa ce#a %ana
acum.
3u #a lasati dus4a5 de nas de niste mincin!si cu sc!%uri ascunse.Cel mai bine e ca
-iecare sa cercete"e %r!blema sin0ur,cu inima deschisa,-ara ura si %artinire si a%!i sa
tra0a c!nclu"iile.
2i nu$i mai *i0niti %e administrat!rii acestui site ca sunt !ameni buni:
Multumim 'H!aie 3ati!nala):
1B. f666 says6
March 2S, 201S at 16S0 am
Cred ca inainte de t!ate aut!rii acestui artic!l ar trebui sa isi ceara scu"e %!%!rului
r!man %t *icnirile aduse si anume re-erit!r la asa "isa re-ulare %!%ulara in aceasta
te!rie n!i r!manii -iind in !%inia cel!r ce %ast!rersc acest site lenesi %r!sti si
-rustrati!n de acea du%a %este 20 de ani suntem unde suntem si nu%t ca suntem
c!ndusi de aceleasi lichele ce nu se mai satura de -urat mintit si in*!sit tara asta .
1st-el de insi ce se %retind a -i imculati si crestini sunt %este t!tin %!litica in mass
media in t!ate ni#elele de c!nducere ale tutur!r institutiil!r iar in %ri#at se numesc
chi%urile !amen! de a-aceri asadar %!ate ca aceasta te!rie nu e int!cmai reala dar si
cea r!mani"arii are lacune iar in#ersunarea antidacica nastesemne intrebare
1<. #aureanu 1uca says6
March 21, 201S at 9619 am
>na-ara de tim% 4in incercarea de a #a arata #!ua c!tc!dacil!r cat de mani%ulati
sunteti5 nu am %ierdut nimic.
(ar ade#arul nu %t. #!i il a%ar asa ca,in ade#ar, nu am %ierdut nimic.
1R. 'lad says6
March 19, 201S at ;617 %m
Page 19 of 153
1ti %ierdut. Cu -iecare cu#ant %e care il scrieti nu -aceti decat sa #a decredibili"ati si
mai mult.
Ba-ta:
1;. #aureanu 1uca says6
March 19, 201S at 1067R am
(aca ar -i stiut cat stiti asta"i9
1dica del!c9
19. 'ezina says6
March 1<, 201S at B6B< %m
Pr!-es!rii dumitale s$au ridicat im%!tri#a Traditiei P!%!rului R!m/n si im%!tri#a
d!#e"il!r care s$au adunat si ! c!n-irma, ba chiar si im%!tri#a s%iritului maril!r
ist!rici care, daca ar -i stiut cat stim asta"i, ar -i retras demult te!ria r!mani"arii.
20. #aureanu 1uca says6
March 17, 201S at 1167S am
]Iladut6
3u intele0 de unde si %ana unde treaba cu '-ascist si hitlerist).2$a re-erit cine#a la
lucrurile astea9
Ti%ic %t.#!i6cand nu a#eti c!ntra$ar0umente recur0eti la *i0niri.
(aca t!t insinue"i ca sunteti atat de mari si tari incat ! sa distru0eti un H1PT 4nu ca
ar sti #re$un dac!man ce inseamna cu#. '-a%t)5 ist!ric,de ce nu imi ras%un"i la
intrebre9
>nce%e de %e$acuA dem!ntarea lui >!r0a,Miurescu,Ten!%!l,Par#an si alti neica$nimeni
care nici macar nu eista %e lan0a marele si 0r!"a#ul medic 0inec!l!0 3a%!le!n
B!na%ar..4%ard!n52a#escu.
>nl!c sa te a#enture"i in insulte care nu -ac decat sa arate cat de dis%erati sunteti ca
ince%e lumea sa #ada nebunia din %retentiile #!astre,inl!c sa te interese"i de !chii
mei de '#ie"ure mic si rau),de ce nu ras%un"i la intrebare9(e ce nu ma a*uti sa ma
indre%t,sa #ad si eu ca de-a%t nu suntem urmasii R!mei9Ce -el de crestin bun esti tu
daca nu te in0ri*esti de !aia4sau #ie"urele5 ratacit4a59
'Pentru ce t!ate astea)9
>ntreaba$l %e 0uru 2a#escu?el a deschis !stilitatile.T!t raul care ! sa iasa din
c!n-lictul asta intre ide!l!0ia dac!mana si ist!ria %!%!rului r!min e din cau"a lui.
3umai bine:
Page 20 of 153
P.2.>nca ce#a6daca insiri t!t -elul de cu#inte ele#ate 4'0r!testi),)eulti) etc.5nu
inseamna !bli0at!riu ca esti deste%t.1sta ca -a%t di#ersE
21. 'lad says6
March 17, 201S at S60B am
(ar as %utea sa$ti s%un, in incheiere, ca mi$esti sim%atic. 2i stii de ce9 Hiindca ai sa
#e"i cu !chii aia ai tai, de #ie"ure mic si rau, cum ti se #a stin0e in %alme ter!ria
0aun!asa %e care ! iubesti atat de mult. >ar n!i ! sa aruncam un banut %este ea si$! sa
s%unem d!ar atat6 '2a$i -ie tarana us!ara:) + -iindca suntem buni crestini.
22. 'lad says6
March 17, 201S at 2679 am
Pai, mestere ,idular, du%a l!0ica$ti de -ier eu "ic ca matale esti -ascist in t!ata %uterea
cu#antului, ba chiar hitlerist esti, d!ar si astia mancau cu -urculita si lin0ura, ba chiar
-!l!seau %aharul si cana:
=as la ! %arte li%sa$ti de res%ect -ata de interl!cut!r 4am ce sa$ti cer9:5, desi l!0ica
interl!cut!rului are brese d!ar in mintea$ti sucita 4si %re#i"ibila5, las la ! %arte si
rati!namentele de$a dre%tul 0r!testi %e care le eulti 4sincer.. mi$ar -i *ena chiar si sa
atin0 cu 0andul asa ce#a5, las la ! %arte chiar si -a%tul ca nu cun!sti mai nimic din
%eri!ada in discutie + a-ara de clisee + du%a cum se #ede5..insa ! intrebare %arca t!t
ti$as %une6 PJ3TRU CJ TO1TJ 12TJ19
2S. #aureanu 1uca says6
March 11, 201S at 126S9 %m
]Ilad6
Pai,mai Iladut,nu s%unea a%!st!lul lui 2a#escu 4(.T!in,%ard!n,R!in5 ca de-a%t
r!manii se tra0 din daci si Chelaru adau0a ca Traian ar -i s%us %e la 101 ca 'ma
int!rc in tara strabunil!r meiA9
>n ca"ul asta ra"b!iul dintre daci si r!mani nu a -!st de-a%t un ra"b!i ci#il intre
acelasi %!%!r9
(aca r!manii se tra0eau din daci inseamna ca a#eau dre%turi e0ale asu%ra terit!riil!r
sud si n!rd dunarene.3u9
1tunci de ce ii -aci4$eti5 in#adat!ri cand n$au -acut decat sa$si re#endice dre%tul de
m!stenire9
1#eti atat de multe 0reseli de l!0ica si minciuni in %retentiile #!astre ca #a incurcati
in ele ca mita in 0heme.
27. C0iliar0 says6
Page 21 of 153
March 9, 201S at ;612 %m
1r -i bine sa nu$i mai amestecati %e duh!#nicii Ort!d!iei in lucruri care nu au nici!
le0atura cu credinta.
1r -i bine sa nu le mai atribuiti un!ra + care s$au im%licat %entru a e%lica !amenil!r
ce s$a intam%lat la #remea aceea, im%licit %entru redarea (emnitatii + le0aturi cu
=e0iunea, cu d!ctrina c!munista, cu %!"itiile anti!rt!d!e si alte asemenea le0aturi
!bscure:
1cei 'unii) se re#endica de la ceea ce dumnea#!astra inca nu %uteti intele0e. >nca.
Chiliarh =(, ad. nuah a##a
2B. "lad says6
March R, 201S at ;621 %m
>ntr$! buna "i ! sa #a muscati amarnic %umnii -iindca #$ati c!nsiderat urmasii
in#adat!rului + dar in "iua aceea nu #eti mai a#ea nici! Tara.
2<. G0anima says6
March R, 201S at B62< %m
2untem %r!t!latini si 'unim luciditatea latina si sentimentul de taina al rasaritului), !
s%une Parintele (umitru 2tanil!ae aici htt%6OOVVV.#e0hea.r!Onr1O%a0inaS.%d-
des-iintand si ideea de -undamentalism crestin, insistand %e idea credintei autentice
stram!sesti, %e care %!%!rul r!man a a#ut$! dint!tdeauna. Iedeti si ce mai "ice
des%re 'Tatal n!stru), credinta, latinitate, aici htt%6OOVVV.#e0hea.r!Onr2O%a0S.%d-
2R. #aureanu 1uca says6
March B, 201S at 26S9 %m
O- Iladut,IladutE
Cu ce ti$! -i 0resit saracuA Jminescu de ii ba0i 0anduri in minte in haluA asta9
2;. "lad says6
Hebruary 2R, 201S at S67; am
sa -!l!sesti #ersuri de tinerete de$ale lui Jminescu im%!tri#a s%iritului sau 4 a-lat la
maturitate 5 + c!tr!baind %rin niste manuscrise %e care el nu le$a #rut %ublicate. Ur/t.
>ar asta in c!nditiile in care este stiut cate neca"uri a a#ut Jminescu %entru acti#itatea
des-asurata la 'Car%atica) %entru re-acerea (aciei Mari.
Page 22 of 153
29. "lad says6
Hebruary 2R, 201S at S6SS am
P!e"ia 'Mement! m!ri), scrisa de Jminescu la #arsta de 22 de ani, nu a -!st
incredintata nici!data de %!et s%re %ublicare.
Jminescu, ind!ctrinat ca t!ata 0eneratia lui cu latrinismul, s$a c!n#ins de unele
lucruri abia <$; ani mai tar"iu. =a aceasta au c!ntribuit inclusi# cate#a lun0i discutii
cu 3. (ensusianu, mai mare cu 7 ani. >nsa, re%ulsia instincti#a a lui Jminescu -ata de
mi"eria r!mana este %re"enta inclusi# in 'Mement! m!ri), #i"ibil %entru cine a citit
TO1T1 %!e"ia.
S0. #aureanu 1uca says6
Hebruary 2B, 201S at 1671 %m
I$as su0era,stimati dac!mani,sa c!nsultati si alte !%ere ale marelui n!stru scriit!r,nu
d!ar '2cris!area a >>>$a),si #eti 0asi re-eriri -a#!rabile la !ri0inea
n!astra latina.Ca,de %ilda,citatul urmat!r din 'Mement! m!ri)6
'2i desi$n inima n!astra sunt seminte de marire
n!i nu #rem a le cun!aste? caci straina$ne 0andire
au "dr!bit a #ietii #eche urias, %uternic lant?
sec!li lun0i ce$au ramas #adu#i de a R!mei s%irit mare
l$au creatE >n n!i el este? n!i il stin0em. (aca m!are,
n!i murimEramul din urma din tru%ina de 0i0anti.
C/nd .i cu0eti, cu0etarea su-letu$ti di#ini"ea"a.
>n trecut mer0em, cum "eii trec .n cer %e cai de ra"e.
Peste adancimi de sec!i ne ridica curcubei?
un %!%!r de "ei le trecem, caci %rin e#i de arm!nie
au"im cetatea s-anta cu$nmiita$i arm!nieE
si ne simtim mari, %uternici, numai de$i 0andim %e eiE)
4%rimele d!ua #ersuri i le dedic 0uru$lui 3. 2a#escu5
2i ca sa nu ii las in be"na %e a0ramatii,destul de numer!si,din randurile #!astre,am sa
clari-ic un lucru6)9)Xsemnul intrebarii.
Ia saluta,
Un !arecare trac!$r!man,"is si r!min.
S1. nu este nicio confuzie says6
Hebruary 1R, 201S at ;62B %m
la cine se re-era Jminescu 1< randuri mai *!s6
Page 23 of 153
'O, TJ$1(M>R, PROMJ3>TURF (J OR>M>3J ROM13F:)
1cum ramane sa s!c!teasca -iecare daca aut!rul artic!lasului se simte cu musca %e
caciula.
desi, la cat tu%eu auE
S2. 3A+ARA3 DAC5 says6
Hebruary 7, 201S at 11617 am
sintem (1C> URM12> 1> =OCU>TOR>=OR (>3 CJT1T>=J (1C>CJ Xnu sinrem
r!mani sint re"ultatele institutului de 0enetica din D1MBURM.Uluit!r -ulminant
miracul!s acum le$am inchis 0ura la t!tiXOR>C1RJ clam%anit!ru ce#a On!i -!l!sim
cu#intul cu l!#itura de dru0XX#".D1MBURMXXC>T> nu sint cu minte in be"na sau
amur0 XXXn!i le s%unem #". D1MBURM.
SS. Damian says6
Hebruary S, 201S at 96SR %m
3O1PTJ 1 M>3T>>, TJOR>1 ROM13>Q1R>> 2J P=>1 1TU3C> C1 O
M13U21 2> 2JRIJ1 RJCU3O12TJR>> U3>R>> (J =1 1;B9,
RJCU3O12TJR>> =U> 1. >. CUQ1 C1 (OM3 U3>C, 1 >3(JPJ3(J3TJ>,
1PO> 1 RJM1TU=U>, 1 ROM13>J> M1R> 2> 3>MJ3> 3U >> PO1TJ 1CUQ1
PJ >2TOR>C>> (J 1TU3C> PJ3TRU POQ>T>1 =OR H>>3(C1, (>3 HJR>C>RJ,
PO1TJ 121 1 IRUT (UM3JQJU, POQ>T>1 =OR JR1 =1 3>IJ=U=
CU3O12TJR>> (J 1TU3C>: (1R 12T1Q> 3UM1> (J2JRI>C>> 3J 1(UCJ,
1Q> >3TJ=JMJM M1> MU=T + M1> 1=J2 C1 TJOR>1 PJ C1RJ O 2U2T>3
U3>> C1 T>3J 1 CRJ1T (J[1 U3 PRJCJ(J3T 3OC>I 2> J2TJ HO=O2>T1
(J MRJC> PJ3TRU 1$2> 2U2T>3J TJOR>1 C1 1ROMG3>> 2U3T MRJC>
ROM13>Q1T>, >3 R121R>T PJ3TRU 1 2U2T>3J 1=TJ T1MPJ3>>, 1(>C1
TOCM1> T1MPJ3>>=J (J C1RJ IORBJ2T> 2> C1ROR1 3U
CO3T>3U>T1TJ1 3O2TR1 (J C>3J 2T>J C1TJ M>> (J 13> =J 2JRIJ2TJ,
C> TOCM1> ROM13>Q1RJ1 >MBJC>=1 PJ C1RJ O C=1MJQ> C1 (>3
MUR1 (J 21RPJ.
s> JU T>$1M R12PU32 =1 HJ=, PO1TJ T>$1U 21R>T C1=T>> (>3 URJCD>:
S7. Damian says6
Hebruary S, 201S at 9617 %m
21RM13U=J, C1 21 I>> 21 2CU>P> >3 213MJ=J CJ=OR C1RJ 1U
=UPT1T PJ3TRU =>BJRT1TJ 1B0 (J 13> 2> 1PO> 21 R>(>C> >M3UR> (J
2=1I1 >3I1(1TOR>=OR 3J1MU=U> T1U, B1 21 M1> 2> 2PU> C1
3J1MU= 1CJ2T1 2>$1 P>JR(UT =>MB1, TR1(>T>>=J 2> TO1TJ
Page 24 of 153
CJ=J=1=TJ + C1 21 =J >1 PJ 1=J CU>9 1=J >3I1(1TORU=U> +
>32J1M31 C1 OR> J2T> CRJT>3 (J$1 B>3J=J1, OR> (J O >M3OR13T1
CR121, OR> I13(UT:
CJ 21$> M1> 2PU> PRO2TOI13U=U> C1 J IORB1 (J 1CJ>12> MJTO$
(1C> 1> C1ROR URM12> 1U HO2T 3UM>T> I1=1D>, RUMU3>, ROMG3>
URC13( >3 T>MP OR> >3 HU3CT>J (J 1>1 C1RJ >$1U I>Q>T1T OR> 1U
IJ3>T PJ2TJ J>, H>>3(C1 CJ> (>3 2U( 1U HO2T 3UM>T> >3 HJ= 2> CD>P
(J MRJC>, TURC>, 2=1I> JTC.
CJ 21$> 2PU> C1 ROM13>Q1RJ1 J2TJ O T1MPJ3>J C1RJ 3U 2J PO1TJ
JTP=>C1 H>>3(C1 3U 2$1 >3T1MP=1T, J= CU =13M1 =13M1 >T>
IORBJ2TJ (J U3 PROCJ3T >32>M3>H>13T (>3 POPU=1T>J 12>M>=1T
(J 1UTODTO3>> (1C>. CJ 21$> 2PU> C1 1PRO1PJ TOT> CO=O3>> 2$1U
C1R1B13>T41U HO2T JI1CU1T>5 (UP1 2R1 =1 2U( (J (U31RJ 2> 1U
HORM1T 1CO=O CO=O3>> (UP1 3UMJ=J CJ=OR IJCD>E
TR132(ROBJT1, TR132(>JR31 JTCE TO1TJ 1H1R1 (J 2UC>(1I1
2U3T 1TJ2T1TJ >3 2U(, >1R CJRCJT1R>=J (J TJRJ3 1U 1[U32 =1
CO3C=UQ>1 (JPOPU=1R>> M12>IJ 1 CO=O3>>=OR 2> MU3>C>P>>=OR
(>3 3OR( >3 IRJMJ1 =U> 1URJ=>13 P131 =1 R0$908. :
(JMJ1B1 >> 2PU> 21 >1 PJ R13( TOT CJ 1U ROMG3>> >3 MO2PO(1R>1
TR1(>T>O31=1 ROMG3J12C1, >3C=U2>I CJ1 (>3 B121R1B>1,
1PRO1PJ 2>MUR 3U 2T>J CJ >32J1M31 >3IJ3T1R UT>=>T1R
CJ J, BF, 3O1PTJ 1 M>3T>>, =1T>3 >3 HO=C=ORU= ROMG3J2C, C3 PORT,
>3 TOT CJ 1U ROMG3>>9
SB. 78().R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
[anuary S1, 201S at 16S< am
GDe cnd e /&E;!T D! R"-=% pe 9a a pmntului,
R"-=%&; # E"/T -=%DR& D! # E8 R"-=%,
i chiar atunci c/nd lumea
.l %ri#ea cu dis%re , el . i c/nta d!ina i,
.n c!n tiin a %uteril!r %e care le %urta .n
sine, %ri#ea m/ndru .m%re*urul su.
2m/n a, din care a rsrit acest
%!%!r, e n!bil, i %!%!rul nu #a %ieri
dec/t atunci c/nd ROMG3>> #!r uita de
n!ble ea semin iei l!r. )
-iDai !minescu
Page 25 of 153
S<. 78().R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
[anuary S1, 201S at 1620 am
1;8-)# R"-=%<2arat caracterele R"-#%8,!,
ba .nc le arat .n unele %ri#in,e mai curate dec/t celelalte limbi ROM13>CJ.
;imba *"*"R&;&8 R"-=% pre0int n cDipul cel mai netulburat
de0voltarea de la >R#8&; ;#T8% spre cel R"-#%8,A
4^. Meyer$=_bWe, R&-#%8/J! und R"-#%8/,J5
SR. 78().R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
[anuary 29, 201S at 11620 %m
G# E8 %#B8"%#;8/T K% R"-=%8#,
adic a$&i .nchina #ia,a ridicrii neamului &i ,rii tale,
.nsemnea" a te a&e"a %e un %isc .n btaia tutur!r -urtunil!r urii &i a tr"netel!r
r"bunrii.
%imic nu e mai urt,
nimic mai prigonit (i mai lovit
dect DR#>"/T!# /&*R!-< D! R"-=%8/-A
3ichi-!r Crainic
S;. 78().R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
[anuary 29, 201S at 1160S %m
i!n says6
(ecember 1R, 2012 at 1262S %m
'>3TJRJ213T ::::
3u am inteles nimic.
T!ate e%licatiile nu au ca% si c!ada.
>3TJRJ213T1 M13>PU=1RJ :::)
Cite&te %e silabe ce scria T>T13U= ROMG3 Mihai Jminescu,
%!ate .n,ele0i mai bine a&aE6
Mihai Jminescu
'Ce$ i d!resc eu ie, D&;,! R"-=%8!,
#R# -!# de 0l!rii, #R# -!# de d!r,)
Page 26 of 153
Mihai Jminescu $
(!ina
'(e la 3>2TRU %/nA la Tisa
T!t R"-=%&; %l/nsu$mi$sAa,)
/&%T!- R"-=%8,
+R!- /< R<-=%!- R"-=%8
&i cerem e0al .ndre%t,ire a na,iunii n!astre.)
Mihai Jminescu41;R<5 6
GL/&%T!- R"-=%8 (i punctum7
3imeni n$are s ne .n#e,e ce$am -!st sau ce$am trebui s -im?
voim s 9im ceea ce suntem: R"-=%8A
/au ara aceasta s 9ie n adevr R"-=%!#/,<, sau nici nu merit s 9ieA
RU2>1,ia$,i '(1C>Q1RJ1) &i du$te$nETURB>3\F
I>(MF$\MB CMPUL>TF :
S9. 78().R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
[anuary 29, 201S at 106BB %m
(amian says6
(ecember 17, 2012 at 760S am
'Cei care mai sustin te!ria r!mani"arii E %!ate ca ar -ace bine sa mear0a la
i"#!arele r!mane, %entru a c!nclu"i!na in ce %!stura ridic!la se a-la. 1tat.)
1m ! sin0ur .ntrebare9
J&ti 131=H1BJT9
1lt-el nu .mi e%lic cum de 3U KT>> 2F C>TJKT>.
>a cite&te TOI1RFKJ '(1C>Q1TOR) ce s%un TOL> CRO3>C1R>> des%re
strm!&ii n!&tri:
1TGT:
Cntreba,i$l %e t!#ar&ul T!in de ce
TOL> cr!nicarii medie#ali at/t ROMG3> c/t &i strini au s%us clar62U3TJM
ROMG3>:
Cntreba,i$l de ce '=et!%ise,ele) nu sunt %!menite .n mi"eria 13T>$ROMG3J12CF
'(acii$M13>PU=FR> tulburt!are) numit mincin!s 'd!cumentar):
Cntreba,i$l de ce 3>C>U31 (>3 CRO3>C>=J C>T1TJ M1> [O2 nu este nici mcar
%!menit de TOT>3$\MB:
Page 27 of 153
` (OM3U= MO=(OIJ>$(imitrie C13TJM>R 4n. 2< !ct!mbrie 1<RS + d. 21
au0ust 1R2S56
'3!i, m!ld!#enii, =1 HJ= 3J 2PU3JM ROMG3>
iar limbii n!astre 3U (1C>CF,
nici m!ld!#eneasc,
ci ROMG3J12CF)
>at %red!sl!#ia semnat de (OM3U= LFR>> MO=(OIJ> Iasile =u%u, la 'Cartea
de Cn#,tur R!m/neasc), ti%rit la >a&i, .n 1<7S, cu binecu#/ntarea mitr!%!litului
Iarlaam.
Cu#intele (OM3U=U> MO=(OIJ> Iasile =UPU6
Cu#/nt .m%reun CFTRF TO1TF 2JMJ3L>1 ROMG3J12CF41<7S5
'>O I12>=J IOJIO(+ cu darul lui (umned"u &i biruit!riu &i (OM3 1 TO1TF
L1R1 MO=(OIJ>, dar &i mil &i %ace &i s%asenie
1 TO1TF 2JMJ3L>1 ROMG3J12CF)
Cu#intele (OM3U=U> MO=(OIJ> Iasile =UPU
CFTRF TO1TF 2JMJ3L>1 ROMG3J12CF6
'(intru c/t s$au .ndurat (umned"u dintru mila sa de ne$au druit, druim &i n!i
acest dar =>MB>> ROMG3JKT> carte %re =>MB1 ROMG3J12CF, .nt/iu de laud
lui (umned"u, du% acea de .n#,tur &i de -!l!s su-letel!r %ra#!sla#nici. 2 iaste
&i de %u,in %re,, iar #!i s ! %riimi,i nu ca un lucru %ementesc, ce ca un !d!r ceresc.
Ki %re d/nsa cetind, %re n!i %!meni,i &i .ntru ru0a #!astr %re n!i nu uitare,i. 2 hi,i
snt!&i.)
Mir!n C!stin4S0 martie 1<SS$ 1<915
Cr!nicar ROMG3 (>3 MO=(OI1, unul dintre %rimii scriit!ri i ist!ri!0ra-i din
literatura ROMG3F6
aC1 K> 3O>, &i muntenii se numesc ROMG3>E
RUMG3 este un nume schimbat in cu0etarea anil!r de la ROMG3Eb
4Cr!nica %!l!n5
aCa"ania lui Iarlaamb 41<7S5,
%rima carte ti%rit .n M!ld!#a
aCarte ROMG3J12CF de .n#,turb
, care se adresea" .ntre0ii asemin,ii ROMG3JKT>b
Cu c/te#a decenii mai t/r"iu, (!s!-tei nume&te limba .n care scrie eclusi# a=>MB1
ROMG3J12CFb.
` Mri0!re Ureche41B90 + 1<7R5 .n =et!%ise,ul Lrii M!ld!#ei 6
'ROMG3>> c/,i se a-l lcuit!ri la Lara Un0ureasc &i la 1rdeal &i la Maram!r!&u
(J =1 U3 =OC 2G3TU CU MO=(OIJ3>> &i
TOL> (J =1 RGM 2J TR1M)
Page 28 of 153
` Re%re"entantul P!l!niei, [an =asWi, e%isc!% de Mne"n!, accentua OR>M>3J1
ROMG3F a l!cuit!ril!r din Princi%atul M!ld!#a .n 1B17 .
Mai mult, e%isc!%ul sublinia" c MO=(OIJ3>> C3K>K> 2PU3 CF 2U3T
ROM13>. =asWi tra0e c!nclu"ia aceasta chiar din a-irma,iile b&tina&il!r, care
erau c!n&tien,i de !ri0inea l!r r!manic.
[an =asWi, e%isc!% de Mne"n!41B1756
NEcci ei 4l!cuit!rii M!ld!#ei5 s%un c
2U3T O2T1K>> (J O(>3>O1RF 1> ROM13>=OR, trimi&i aici %entru a%rarea
Pan!niei .m%!tri#a sci,il!rE).
` Hrancesc! della Ialle scrie .n 1BS2 c ROMG3>> 'se denumesc ROMJ> .n limba
l!r), iar mai de%arte el citea" e%resia 6 '2ti ROM>3J2T9)6 'Esi dimandan! in
lin0ua l!r! ROMJ>Ese alcun! dimanda se san! %arlare in la lin0ua #alacca, dic!n!
a Puest! in Puest! m!d!6 2ti R>M>3J2T9 Che #!l dire6 2ai tu ROM13O 9E) .n6
OClaudiu >s!%escu, 3!ti"ie int!rn! ai ROMJ3> nella letteratura 0e!0ra-ica italiana
del CinPuecent!, .n Bulletin de la 2ecti!n Dist!riPue, TI>, 1929, %. 1$ 90.O
` Cr!atul 1nte Ierancid %reci"ea" .n 1BR0 c a Ilahii b din Transil#ania,
MO=(OI1 &i L1R1 ROMG3J12CF se desemnea" ca a ROM13> b6 NE
Ialacchi, Pui se ROM13O2 n!minantEN 'Mens Puae ear terras 4Transsyl#aniam,
MO=(1I>JM et Transal%inam5 n!stra aetate inc!lit, Ialacchi sunt, eaPue a
ROM13>1 ducit !ri0inem, tametsi n!mine l!n0e alien!E'
OTranssyl#aniae, MO=(1I>1J et Transa%linae, in M!numenta Dun0ariae Dist!rica,
2cri%t!res? >>, Pesta, 1;BR, %. 120O
` Hrance"ul Pierre =escal!%ier scrie .n 1BR7 c cei care l!cuiesc .n MO=(OI1,
L1R1 ROMG3J12CF &i cea mai mare %arte a Transil#aniei, ' se c!nsider
ade#ra,i urma&i ai ROM13>=OR &i$&i numesc limba 'ROMG3JKTJ), adic
ROM131)
'T!ut ce %ays6 la ^allachie, la MO=(1I>J et la %lus %art de la Transyl#anie, a este
%eu%le et des c!l!nies ROM1>3J2 du tem%s de Tra*an lAem%ereurE Ceu du %ays
se disent #rais successeurs des ROM1>32 et n!mment leur %arler ROM13JCDTJ,
cAest$f$dire ROM1>3 E )
` ma0hiarul ardelean Martinus 2"ent$>#any .n 1<99 citea" -ra"ele6 a 2i n!i sentem
RUMJ3> b 4'Ki n!i suntem ROMG3>)5 &i a 3!i sentem di san0e RUMJ3J2C b
4'3!i suntem de s/n0e ROMG3J2C)5 6 'Ialach!sE dicunt enim c!mmuni m!d!
l!Puendi6 2ie n!i sentem RUMJ3>6 etiam n!s sumus ROM13>. >tem6 3!i sentem di
san0e RUMJ3J2C 6 3!s sumus de san0uine ROM13O)
OMartinus 2"ent$>#any, (issertati! Paralim%!menica rerum mem!rabilium
Dun0ariae, Tyrna#iae, 1<99, %. S9O
` Mir!n C!stin, cr!nicar 1<SS + 1<91
)(e neamul m!ld!#enil!r, din ce ,ar au ie&it strm!&ii l!r.
Pred!sl!#ie, adec cu#/ntare dinti de desclecatul ,r/i cel dinti &i a neamului
m!ld!#enescg)
'IJCD>U 3UMJ st .ntemeiat &i .nrdcinat6 RUMG3.
Page 29 of 153
Ki a&a ieste acest!r ,ri &i ,r/i n!astre, M!ld!#ei &i Lr/i Muntene&ti 3UMJ=J CJ=
(>RJPTU de m!&ie, >J2TJ RUMG3,
cum s rs%undg &i acum t!,i aceia din Lrile Un0ure&ti lcuit!ri &i muntenii ,ara l!r
&i scriu &i rs%undg cu 0raiul6
Lara ROMG3J12CF)
` (OM3U= MO=(OIJ> (imitrie Cantemir6
'Dr!nicul #echimii a ROMG3O$m!ld!$#lahil!r) 4scris .ntre 1R19$1R225
)Dr!niW!n a t!at L1R1 ROMG3J12CF
4carea a%!i s$au .n%r it .n M!ld!#a, Munteneasca i 1rdealul5 din desclecatul ei de
la Traian, Cm%ratul R/mului. 1 a*derea %entru numerele, carele au a#ut !dat i
carele are acmu, i %entru ROM13>> care de atuncea .ntr$.nsa a "/ndu$s .ntr$
acea i %/n acmu nec!ntenit lcuesc.)
Oare t!#. T!in ! -i citit ce scria .n 1R19 (OM3U= MO=(OIJ> (imitrie
Cantemir9
` (!mnul MO=(OIJ>$(imitrie C13TJM>R 4n. 2< !ct!mbrie 1<RS + d. 21 au0ust
1R2S56
aCnainte de t!ate, chiar dac acest 4neam5 a -!st .m%r,it .n trei ,inuturi de c%etenie,
t!tu&i TOL> 2J CDJ1MF CU 1CJ=1K> 3UMJ (J ROMG3>,
(>2PRJLU>3( adic d/nd de$! %arte 3UMJ=J (J I1=1D>, care le$a -!st dat de
ctre %!%!arele barbare. )
(imitrie C13TJM>R6
aDr!nicul #echimei a ROMG3O$m!ld!$#lahil!rb6
aneamul m!ld!#enil!r, muntenil!r, ardelenil!rE
TOL> cu un nume de !bste ROMG3> 2J CDJ1MFb.
h
Umanistul sas >!hannes =ebel 4cca 1790$1B<<56
N#alahii nu$&i "ic dec/t NROMU>3>),
iar limba l!r nu este alta dec/t Nlimba ROMG3F).
1s!cierea cel!r d!u nume etnice de ROMG3 &i #alah se -cea &i .n Cancelaria
P!l!n, %rin n!,iunile
NR!man!rum) &i NIalachiae). Cn anul 1B9B cancelarul P!l!niei .i .ndemna %e b!ierii
m!ld!#eni s e#ite instalarea unui d!mn din Lara R!m/neasc .n scaunul d!mnesc al
M!ld!#ei, 4
N E aliPuem ROM13ORUM 2JU MJ3T>2 I1=1CD>1J n!bilem E)5.
R/munc ducele din ,ara #lahil!r
Cn alt ca" numele etnic de NROMG3) a%are alturi de cel de N#alah) 4.n -!rma
NIl/chen)5,%rin numele c!nduct!rului, Nducelui) cel!r R00 de r!m/ni, R1MU3C
4RGMU3C5, care #i"itea" curtea re0elui hunil!r 1ttila. 3umele RGMU3C este
eterni"at .n C/ntecul 3ibelun0il!r, ! e%!%ee 0erman din %eri!ada medie#al
4s-/r&itul sec. al T>>$lea + .nce%utul sec. al T>>>$lea5.
Page 30 of 153
C/ntecul 3ibelun0il!r
Hra"a cu %ricina sun .n 0erman ast-el6
N(er her"!0e RGMU3C u"er
Ilachen land) 4NR1MU3C ducele din ,ara #lahil!r)5.
'RGMU3C, ducele din ,ara #lahil!r,
1 #enit .n 0rab cu &a%te sute de !ameni.
Ca %srile "burt!are se #edeau s!sind?)
1. 1rmbruster 6
denumirea de NROMG3) este numele intern al r!m/nil!r, %e c/nd
cea de N#alah 4#alachus5) este numele l!r etern.
Mir!n C!stin6
N1&a &i neamul acesta, de carele scriem, al ,ril!r acest!ra, numele #echiu &i mai
dire%tu,
>J12TJ RUMG3, 1(>CF RGM=J13, (J =1 ROM1).
(imitrie Cantemir 6 N=imba nebiruit mart!r iaste).
'>ar dac aceste neamuri n$ar -i !b/r&ia l!r ROM13>, cum, m r!0, ar -i %utut s$&i
ia, %rin minciun, &i numele, &i limba ROM13>=OR9E)
1&a "ice Cantemir la 1R1R.Tcere asur"it!are la TOT>3$\MB .
'2trate0iW!n, tratat militar bi"antin din sec!lul al I>>$lea, denume te %!%ula ia de la
n!rd de (unre cu termenul de 'ROM13>).
` '2cris!area lui 3eac&u) cel mai #echi d!cument desc!%erit %/n acum scris .n
=>MB1 ROMG3F %e la 1B006
's%ui d!mniie tale de lucrul lui Mahamet be0, cum am au"it de b!iari ce sunt
me0iia&4i5 &i de 0eneremiiu 3e0re, cum i$au dat .m%ratul sl!b!"iie lui Mahamet
be0, %e i!$i #a -i #!ia, %ren LJ1R1 RUMG3J12CF, iar el s treac.)
` Cn 1tlasul 0erman din 1;2<, %e ! hart care ilustrea" %!%!arele Jur!%ei din rsrit
C3 13U= 900, se s%eci-ic N^ahalen !der RUMUMY)
4tradus din 0erman '^alahia sau RUMU3>1)5, %e terit!riul ce se .ntindea din
Pan!nia %/n la 3i%ru.
T!t!dat se men,i!nea" &i eisten,a a cinci #!ie#!date ROMG3JKT>, adic a un!r
,ri&!are l!cale.
Mhe!r0he Mhim%u6
'=a %trunderea numelui etnic de NROMG3) .n Jur!%a a c!ntribuit at/t le0enda
ROM13U2 &i Olaha, c/t &i cea cu numele R!man &i Ilahata.
J e#ident c aut!rii le0endel!r .n cau" au -!l!sit cele d!u nume etnice ale
r!m/nil!r $NROMG3) 4%rin R!manus &i R!man5 &i N#alah) 4%rin Olaha &i Ilahata5 $,
s%re a dem!nstra identitatea l!r.)
Page 31 of 153
3a%!litanul Herrance Ca%eci. rect!rul C!le0iului ie"uit din Clu*, .ntr$! scris!are a sa
din 27 -ebruarie 1B;7, men,i!n/nd numele limbii r!m/nil!r %rin termenul
NROM13J2CD>),
c!n-irm &i unitatea etnic a %urtt!ril!r acestei limbi din M!ld!#a, Transil#ania &i
Muntenia.
h
>e"ui,ii Cancelariei Pa%ale 6
1nt!ni! P!sse#in! 41BSS$1<115 4a #i"itat Lrile R!m/ne .n 1B;2$1B;B5, Miuli!
Mancinelli 41BSR$1<1;5 4a #i"itat M!ld!#a &i Lara R!m/neasc .n 1B;<5se c!n#in0
de Ncaracterul aut!ht!n al c!n&tiin,ei r!manit,ii la r!m/ni), %recum &i de Nunitatea
etnic a m!ld!#enil!r
&i muntenil!r).
h
1lt ie"uit an!nim + .ns!,it!r al lui 1nt!ni! P!sse#in! $
redact/nd .n 1B;S %entru 1nalele 2!ciet,ii >e"uite ! descriere a misiunil!r lui
P!sse#in! .n Transil#ania, men,i!nea" un stat %!%ulat de NROM13>) 6
NEIechiul neam al ROM13>=OR, care$&i "ic %/n ast"i
ROMG3> &i care c!b!ar -ie din CO=O3>>=J ROM13>=OR, -ie din cei care erau
!s/ndi,i la munc .n minele de metal.
=imba l!r d!#ede&te, de alt-el, aceast (J2CJ3(J3LF ROM13F.
Ji l!cuiesc &i Lara R!m/neasc, &i M!ld!#a).
h
Un misi!nar italian, 3icc!l! Barsi, care a clt!rit .n Orient 41<S2$1<S95 &i a trecut
de d!u !ri %rin Lrile R!m/ne, men,i!nea" .n descrierea clt!riei sale 41<705 c
!ra&ul m!ld!#enesc R!man .i aminte&te de R!ma antic. Citm 6
N2i #ede anc! la citta di ROM13F, c!si detta da ROM1, essend! i %rimi -!ndat!ri
di Puella 2T1T> ROM13>E).
h
(e la un clu0r m!ld!#ean Barsi a mai a-lat c 6
GR"-#%88 au ntemeiat aceast ar, de aceea R"-=%88 /! )&,&R< /<
E8! %&-8B8 R"-#%8 A
NE J c!ssi #edete che hann! alcune %ar!le turche, altre armene, altre 0reche, et altre
italiane, e da Pui nasce che la %rima che %!i essi c!minci!rn! unitamente ad habitare
#i %!ser! 3OMJ ROM13O, %erche ROM13> HURO3O iUJ==> CDJ
PR>3C>P>O 1 iUJ12T1 TJRR1 (>JRO3O, au"i che l!r! istessi 0!d!n! dAesser
CD>11M1T> ROM13>)5.
h
Misi!narul b!sniac Marc! Bandini 4Bandul!#ici5, m!rt .n 1<B0 .n
M!ld!#a,c!nsemnea" &i el ! le0tur a urbel!r din %artea l!cului cu R!ma. Ora&ul
ROM13 .i %are NiU12> 3OI1 ROM1).
Page 32 of 153
h
P!l!ne"ul [an (lu0!s" 4171B$17;05
arat c .n anul 10R0 Ialahia, &i mai cu seam M!ld!#a, a -!st l!cuit de aceia&i
ROM13>.
I!rbind des%re anul 17SS, ist!ricul %!l!ne" a-irm c N3J1MU= I1=1D>=OR 1
COBORGT (>3 2T>RPJ1 >T1=>J3>=OR), iar .n alt l!c declar c
NMO=(OIJ3>> 2U3T I1=1D>), adic ROMG3>.
h
>st!ricul umanist %!l!n 2tanisla# Or"ech!VsWi 41B1S$1B<<5 .n 1nalele sale des%re
re0ele %!l!n 2i0ismund, scrise .n 1BB76
a m!ld!#enii Nse cheam %e limba l!r ROMG3>).
2tanisla# Or"ech!VsWi 41B1S$1B<<56
NJ> JR1U 3F2CUL> din italieni &i ROM13> &i 2J CDJ1MF PJ =>MB1 =OR
ROMG3> (J =1 ROM13>, iar %e a n!astr + I1=1D> (J =1 >T1=>J3>.
Cci %entru %!l!ni ^l!s"i este acela&i lucru ca %entru latini >tali.
h
>talianul 1lecsandr! Mua0nini5, du% ce a #i"itat de d!u !ri M!ld!#a, sus,ine c
#alahii sunt de 31L>U3J ROM13F.
Cn una din cele d!u bi!0ra-ii ale lui (es%!t$I!d, d!mnit!rul M!ld!#ei 41B<1$
1B<S5, scrise .ntre anii 1B<7 &i 1B<;, 0sim #i"iunea lui %ri#ind na,iunea #alahil!r,
inclusi# a cel!r m!ld!#eni. 1n!nimul desc!%er %entru M!ld!#a c na,iunea
#alahil!r este, de -a%t, !
na,iune r!man.
1cesta a .n,eles c ROMG3>>, numi,i de el #alahi, 2U3T (J OROM>3J
ROM13F6
NDaec 31C>O I1=1CORUM 1PPJ=1TUR ROM131, et aiunt !ri0inem traisse
ab et!ribus adactis in eilium a ROM13>2 JT >T1=>1.
=in0ua e!rum est adulterina latinae et italicae lin0uae, ita Pu!d -acili ne0!ci! >talus
intelli0it IalachumE).
OR>M>3J1 ROM13F 1 31L>U3>> I1=1D>=OR 4ROMG3>=OR5
a este e%licat at/t %rin =>MB1 ROMG3>=OR, c/t &i %rin (J2CJ3(J3L1 =OR
(>3 ROM13> b.
h
Clt!rul -rance" Pierre =escal!%ier #i"itea" Transil#ania .n 1BR7 6
GR"-=%88 /! ,"%/8D!R< #D!+<R#B8 &R-#M8 #8 R"-#%8;"R,
iar limba lor o numesc GR"-=%!#/,< 1GR"-#%!,JT!2A
70. Rodica C0i ulescu says6
[anuary S, 201S at 1267< am
Page 33 of 153
>st!ria r!m/nil!r este nescris. 3i se s%une cu lu de amnunte,des%re cucerit!rii
r!mani i nu tim care este !b.r ia 0et!$dacil!r, des%re care aut!rii antici #!rbeau cu
res%ect i admira ie.Cine a -!st Qam!le. Cine a creat ! ci#ili"a ie a e%!cii br!n"ului
mult su%eri!ar alt!ra din acea #reme i care se i#e te de sub 0lia strbun.Ce este
cu scrierea de %e %ietrele da#el!r. Ce credin a#eau 0et!$dacii.3u se s%une mai
nimic .n %eri!ada de du% retra0erea aurelian %/n %e la .ntemeiere. 3u tim cine a
-!st 3e0ru I!d,nu este identi-icat cu nici un #!ie#!d.Cine a btut c!s!nii i ce #rea
s s%un ima0inea i scrisul l!r.Ce ne s%un c!lindele %recre tine, Clu ul, [unii. (e
ce .n (acia nu s$a %r!%!#duit. Cine este 2ibila care a%are .n %ict Bis. Ce este cu
tbli ele de la 2inaia.(e ce trebuie un medic s caute rs%unsuri %t ist!rie. Cum se
im%lic 1cad. R!m. .n studiul desc. arh. %este care se trece cu buld!"erele.
71. ion says6
(ecember 1R, 2012 at 1262S %m
>3TJRJ213T ::::
3u am inteles nimic.
T!ate e%licatiile nu au ca% si c!ada.
>3TJRJ213T1 M13>PU=1RJ :::
72. Damian says6
(ecember 17, 2012 at 760S am
Cei care mai sustin te!ria r!mani"arii E %!ate ca ar -ace bine sa mear0a la i"#!arele
r!mane, %entru a c!nclu"i!na in ce %!stura ridic!la se a-la. 1tat.
7S. Ale says6
3!#ember 29, 2012 at 9679 am
1m citit e%uneril!r de mai sus si nu %!t sa s%un ca am -!st etra!rdinar de miscat.
Ceea ce #reau eu sa s%un este ca s%iritul unui neam se %astrea"a cel mai bine in
munti. sunt "!ne in tara asta unde accesul e atat de di-icil in munti incat mi$e -!arte
0reu sa cred ca r!manii au %atruns %ana ac!l! incat acei !ameni sa in#ete %er-ect sa
#!rbeasca limba latina.
1r -i trebuit sa a#em in tara asta ! 0ramada de dialecte. (ar sur%ri"a E t!ti r!manii
#!rbesc aceeasi limba. 3e intele0em %er-ect. >n >talia E sunt in "!na Tir!l in munti
!ameni care #!rbesc un dialect si italienii nu intele0 limba l!r E in "!na T!scana E
un dialect asemanat!r cu m!ld!#eneasca E nu se intele0 cu italienii E (aca latinii
n$au %utut in %r!%ria tara sa uni-!rmi"e"e limba sa #!rbeasca t!ti acelasi 0rai cum au
reusit ei in R!m/nia9
3u s%un ca limba n!astra nu a su-erit de$a lun0ul a 2000 de ani trans-!rmari E t!ti
in#adat!rii si$au %us mai mult sau mai %utin am%renta %e limba n!astra si in
m!mentul de -ata ne$ar -i 0reu sa intele0em ce #!rbeau stram!sii n!strii.
Page 34 of 153
3u sunt nici eu de ac!rd ca termenul de R!m/nia a -!st dat tarii dat!rita
re%re"entantil!r sc!lii ardelene.
C!nsider ca termenul de r!m/n #ine din #echi tim%uri cand %e terit!riul actual al
R!m/niei era unu din cele mai im%!rtante centre de %r!ducere a aramei.
arama O arman O arm/n O ar!m/n O r!m/n E
Termenul de R!ma dat cetatii din >talia s%une -!arte multe des%re stram!sii cel!r
care au intemeiat cetatea si care au -!st traci. (e ce n$au numit cetatea =a"i! sau alt
nume de ce t!cmai R!ma9 R!manii n$au a*uns in armenia si t!tusi armenia are un
nume -!arte asemanat!r E armenii chiar #!rbesc ! limba -!arte asemanat!are cu a
n!astra E
3!i -acem %arte din hal!0ru%$ul > si care nu e %re"ent in >talia decat in "!na T!scana
si in n!rd in (!l!miti 4de ce !are95. 1c!l! inca se mai %astrea"a transhumanta.
=e0at de cum s$a etins %e terit!riul eur!%ean acest hal!0ru% mai multe detalii aici
htt%6OOen.ViWi%edia.!r0OViWiODa%l!0r!u%U>U82;Y$(31829
Cum e%licati d#s. ca sin0ura limba care a %astrat re0ulile limbii latine este 0ermana
! limba care este c!nsiderata ne$latina9
Cum #a e%licati %re"enta in %eninsula italica a acestui dialect -!arte asemanat!r cu
limba m!ld!#eneasca9
Cum #a e%licati numele de >stria dat %eninsulei cr!ate9
>stru era numele #echi al (unarii. >stru nu trece %rin acea "!na.
=atinii au luat scrierea latina de la etrusci care erau traci si atunci !are cum %!ate
a-irma lumea ca n!i a#em scriere latina9 3u E latinii au scrierea n!astra d!ar ca au
%reluat ei aceasta scriere si au uitat de cei care au in#entat aceasta scriere si %entru ca
au -!st cucerit!rii lumii t!ata lumea a ince%ut sa creada ca ei sunt in#entat!rii acestui
al-abet. Mai cun!astem in ist!rie ast-el de ca"uri.
=a -el si limba l!r a #enit din tracia dar au uitat de stram!sii l!r si au incercat sa
stear0a din ist!rie t!ate le0aturile l!r cu tracii si dacii. 1sa au dis%arut Metica,
2crierile lui Traian le0ate de ra"b!aiele cu dacii si alte carti -!arte im%!rtante care ar
-i -acut lumina in aceasta dis%uta 'care a -!st %rimul).
Ce e cert este ca id!mul n!stru este %rintre cele mai #echi din Jur!%a. =imbile in
lumea ca si !amenii s$au -!rmat dintr$un sin0ur %!%!r. Cert este ca eista ! le0atura
intre n!i italieni, -rance"i %!rtu0he"i si s%ani!li retr!$r!mani, istr!$r!mani le0at de
limba E iar aceasta le0atura este mai #eche decat 2000 de ani.
77. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 27, 2012 at 167R am
Ii!stu% says6
3!#ember 2S, 2012 at S6B2 %m
'>ata cum %!litica inl!cuieste ade#arul ist!ric.Trebuie musai sa renuntam la daci (ar
ce ne -acem cu ade#arurile ist!rice care tasnesc ca niste i"#!are %e "i ce trece,%e
Page 35 of 153
masura ce stiinta si tehn!l!0ia a#ansea"a si %ermit cercetat!ril!r sa dem!nte"e aceste
-alsuri si minciuni9)
Ire,i s #ede,i 1(JIFR1TJ=J H1=2UR> &i M>3C>U3>9
P!-tim,T!in\MB M>3TJ CUM RJ2P>RF6
Cn %seud!$d!cumentar este ! alt d!#ad care dem!nstrea" c To$in %!
/E8D!#N< 8%T!;8>!%B#A
I r!0 s re#ede,i sec#en,a .n care T!in #!rbe&te des%re CUM 1 1[U32 J3J12
din Tr!ia la R!ma.
Cuta,i minutul S7.
Ce PRJT>3(J1U cercetarile %ale!0enetice9
C (O1R 78 din italienii de a"i sunt .nrudi,i cu n!i.
Ce s%une T!in la minutul S79
'2e na&te ! c!nclu"ie D1=UC>313TF.
Ki anume c 3U 3O> 2U3TJM URM1K>> ROM13>=OR ci
! %arte dintre ROM13> JR1U URM1K>> TR1C>=OR)
Dai s relum 'bbe&te) ce s%une T!in6
Jneas JR1 TR1C din Tr!ia,deci Jneas JR1 (>3 3J1MU= 3O2TRU ,0enetic &i
ist!ric #!rbind.
(eci HO3(1TOR>> ROMJ> JR1U TR1C>.(eci 1IJ1U PROH>=U= 3O2TRU
MJ3JT>C.
P/n &i TR1>13 JR1 TR1C s%une t!t R!in.
1"i,3O> ROMG3>>,s%une t!t el,du% cercetarile %ale!nt!0enetice,suntem .nrudi,i
908 cu urma&ii TR1C>=OR din Bul0aria de a"i &i "!na Balcanil!r.
(ar t!t 3O> ROMG3>> suntem (O1R 78 .nrudi,i cu >T1=>J3>>.
2 re"umm6
2TRF$unicul ROM13>=OR era TR1CU= HO3(1TOR 1= ROMJ> ,Jneas.
2TRF$bunicul (1C>=OR era TOT TR1C &i s$a re-u0iat din Tr!ia c"ut .n m/inile
0recil!r ,la n!rd de (unre s cldeasc ! cetate .n ,ara care se #a numi mai a%!i
(1C>1.
(ar ca s #e"i,%"8 R"-=%88 de a0i,avem pro9ile genetice asemntoare D"#R
K% 6O din ca0uri cu italienii de a0i: Mi asta D!M8 #+!- /TR<)&%8,8 D!
#,!;#M8 /=%>! TR#,8,,de(i pn (i mpratul R"-#% TR#8#% !R#
TR#, :
1dic )&%8,88 %"MTR8 !R#& ER#B8 dar noi (i cu italienii %& -#8
/&%T!- D! #,!;#M8 /=%>!,D! #,!;#M8 %!#-::::::
3!i nu ar trebui s -imEMFC1R IJR>KOR>999
Ca s .l %ara-ra"e" %e TOT>3$\MB,
2e na&te ! c!nclu"ie D1=UC>313TF.
Ki anume c6
9ie T"B8 R"-#%88 &R-#M8 #8 TR#,&;&8 !%!#/ #& -&R8T (i italienii
nu ai nici o legtur cu R"-#%88,
Page 36 of 153
9ie re0ultatele cercetarile paleontogenetice /&%T -8%,8%"#/!,
9ie To$in3P>) KM8 )#T! F", D! 8%T!;8>!%B# %"#/TR< *! E#B<A
HR1CTUR1 (J =OM>CF a -!st at/t de &!cant .nc/t am derulat -ilmul de cel %u,in
B !ri %/n m$am c!n#ins c nu am halucina,ii auditi#eE
7B. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 27, 2012 at 1677 am
Prima &i ,!# -#8 >">"%#T< -8%,8&%< D8% ;8/T# -8%,8&%8;"R
pre0entate drept #D!+<R&R8 tulburtoare:
Dacia 9ost ocupat D"#R n proporie de 16O7777
1 s%une c (acia -!st !cu%at (O1R .n %r!%!r,ie de 178 e ! M>3C>U3F
OR(>31RF %e care R!in$\MB ! #inde cu succes nai#il!r.
Centrul militar$reli0i!s Ta%ae$2armise0etusa Re0ia$1%!ul!n 1 HO2T OCUP1T .n
%r!%!r,ie de 1008.
TO1TJ cet,ile dacice 1U HO2T CUCJR>TJ de la cele din "!na Or&tie &i
1%useni,%/n la Petr!da#a4Piatra 3eam,5,ca s nu mai s%unem de TO1TJ cet,ile de
la (unre &i Marea 3ea0r 0en
2ucida#a,(r!beta,(ur!st!rum,Distria,1e0ysus4Tulcea5,T!mis,Callatis,Distria,Dalm
yrys,insula 1=B14Ker%il!r5etc.
Cn %lus,chiar %& # #&N8T %8-!%8 de legenda D",J8!8 ::
2unt d!u asemenea le0ende6cea a B1BJ> (!chia &i cea a D",J8!8 E88,#
-arelui %ostru Rege D!,!)#;
Unde se des-&!ar ac,iunea9
Traian o urmre(te pe 9rumoasa DocDia1D#,8#2pn n vr9ul muntelui
,eaDluA
Dar &%D! /! #E;< muntele ,eaDll:
Kn inima -oldovei,lng *iatra %eamA
(ar asta nu se s%une .n '(acii$M13>PU=FR> \MB$tulburt!are) nu$i a&a9
CJ1D=FU=43OR(U= MO=(OIJ>5 &i 31POC14C=U[5.n care din cei (O1R
178 se a-l9999
(ar %!rturile ROM13J de %e C3TRJ1M1 (U3FRJ,sau de la 0urile
Prutului,3istrului,3i%rului9
7<. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 27, 2012 at 1672 am
Cum au intrat 0recii .n Tr!ia9Prin lu%t9
3U.
Prin I>C=J3>J.
Page 37 of 153
Ki .n ce a c!nstat #iclenia l!r9
Cntr$un (1R 2UPJRB .
Ki # aminti,i ce i$a determinat s -ac 1CJ2T (1R 2UPJRB %e strm!&ii n!&tri
tr!ieni9
K>$1U (FRGM1T 2>3MUR> Q>(UR>=J (J 1PFR1RJ.
Pentru c alt-el (1RU= 2UPJRB,C1=U= TRO>13 nu .nc%ea .n cetate.
Q>(UR>=J HORM>(1B>=J,uria&e,.nalte,0r!ase,3U 1U PUTUT H> (FRGM1TJ
(J 1T1C1TOR> %rin lu%t.
(1RU= 2UPJRB .ns,i$a -cut %e tr!ieni 2F$K> (FRGMJ 2>3MUR> Q>(UR>=J
(J 1PFR1RJ.
Cn,ele0e,i 9
Cu 31>I>T1TJ ,HR1L>> ROMG3> de %e ambele maluri ale Prutului au c"ut .n
cursa cel!r din s%atele lui T!in$\MB,
&i cu ! #eselie inc!n&tient,
CK> (FRGMF 2>3MUR> Q>(UR>=J (J 1PFR1RJ ale cet,ii numite
'ROMG3>1).
Pentru c '(1RU= 2UPJRB) al \MB numit '(1C>2M) 3U C3C1PJ %rin %!r,ile
ROMG3>J>.
Peste n!a%te %recum Petru de >isus ,-r s$&i dea seama,
HR1L>> ROMG3> de %e ambele maluri de Prut 2$1U =JPF(1T (J 2H>3TJ=J
3UMJ (J ROMG3 &i ROMG3>1 .
ROMG3>> au -!st c!n#in&i de RU2>1 c ROMG3>1 J2TJ U3 M>T:
Ki 'M>TUR>=J IOR H> (FRGM1TJ) nu$i a&a9
7R. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 27, 2012 at 1670 am
Ii!stu% says6
3!#ember 2S, 2012 at S6B2 %m
'>ata cum %!litica inl!cuieste ade#arul ist!ric.Trebuie musai sa renuntam la daci
%entru '%r!s%eritatea) %r!misa de !ccident,alt-el le stricam s!c!telile si daramam
intre0 -undamentul ist!ric!$cultural cladit %e minciuni si -alsuri de cate#a sec!le
inc!ace.(ar ce ne -acem cu ade#arurile ist!rice care tasnesc ca niste i"#!are %e "i ce
trece,%e masura ce stiinta si tehn!l!0ia a#ansea"a si %ermit cercetat!ril!r sa
dem!nte"e aceste -alsuri si minciuni9)
3u mai -i,i nai#:1ten,ie la M13>PU=1RJ1 RU2J12CF $)(1C>>$ade#ruri
tulburt!are:
1t/t im%eriul habsbur0ic, c/t &i cel arist, au d!rit, .n anumite c!ntete 0e!%!litice,
-!rmarea unui 2T1T$T1MPO3, cu numele (acia, .ns H>JC1RJ IO>1 2F$= >1
2UB TUTJ=F PROPR>J6
,,(acia austriac) urma s .nc!r%!re"e 1rdealul unit cu Princi%atele, iar
,,(1C>1 RU2J12CF) urma s .nc!r%!re"e Lara R!m/neasc 4Ialahia5, M!ld!#a
&i (!br!0ea. (eci, -iecare im%eriu #ecin #!ia O (1C>J 1 =U>, &i nu ! (acie
Page 38 of 153
ROMG3J12CF.
Jcaterina >>, .m%rteasa Rusiei, a#/nd aliat %e >!si- >>, .m%ratul 1ustriei, a .naintat,
.n 1R;2, %lanul ca .ntre cele trei im%erii + Rusia, 1ustria &i Turcia +
s se cree"e din M!ld!#a,Ialahia &i Basarabia
un stat Ninde%endentA) CU 3UMJ=J (1C>1,
.n care reli0ia s -ie !rt!d! 40reac5, iar CO3(UCJRJ1 RU2J12CF:
(e -a%t ru&ii nu ne #!r nici daci nici r!m/ni.
Ji #!r 2F (>2PFRJM C1 POPOR %rin RU2>H>C1RJ.
>ar %rimul %as %entru RU2>H>C1RJ este CO3H=>CTU= >(J3T>T1R %rin care
OCUP13L>> RUK> #!r s ne determine s RJ3U3LFM 2>3MUR> =1
>(J3T>T1TJ1 ROMG3J12CF 2TRFMOKJ12CF .
(e aceea RUK>> du% ce ne$au #rut a MO=(OIJ3> b &i nu le$a ie&it 3J IOR
1CUM (1C> &i 3U ROMG3> %entru ca 1K1 Q>21 3OUF (1C>J s -ie
I121=1 MO2COIJ>:
a 3OU1 (1C>J b ar -i un -el de R22M %/n la (unre.
J clar acum de ce =1BOR1TO1RJ=J \MB au cl!cit a (acii$M13>PU=FR>
tulburt!are b .
2e l!#e&te .n OR>M>3J1 3O12TRF =1T>3F.
1st-el se .ncearc &i RUPJRJ1 ROMG3>J> de !ccident &i atra0erea ei .n UR22 2$
CCCP2 adic a Uniunea Jurasiatic b alui %utin\MB.
I mai aminti,i C1MP13>1 M13\URL>=OR CO3TR1 a =UPO1>CJ> b de la
Mu"eul de ist!rie 9
a =UP1 C1P>TO=>31 b ,(1RU= ROMJ>,simb!lul =1T>3>TFL>> ROMG3>=OR
le$a stat ca un 0him%e .n c!aste Clil!r OCUP13L> RUK> &i slu0il!r l!r manWurte.
>a s ne amintim 6
Pentru a aminti OR>M>3J1 ROM13>CF a %!%ula iei b tina e din Basarabia, .n
1921 munici%alitatea !ra ului R!ma a !-erit munici%iului Chi inu ! c!%ie a statuii
=u%a ca%it!lina reali"at de scul%t!rul Jtt!re Herrari.
2tatuia a -!st instalat .n -a a cldirii .n care N2-atul rii) a #!tat unirea cu R!m/nia
4cldire care a de#enit .n 19SS sediul NHacult ii de tiin e 10ric!le)5.
htt%6OOu%l!ad.ViWimedia.!r0OViWi%ediaOc!mm!nsO0O0BO2-atulU
8CB8128C78;SriiUPalace82CUChi8CB89Hin8C78;Su.*%0
Ce au -cut Clii RUK> cu '=UPO1>C1) instalat .n -a,a Hacult,ii de 10r!n!mie
din Chi&inu imediat du% ce 1U OCUP1T Basarabia &i Buc!#ina de 3!rd du% 2;
>unie 19709
1U (>2TRU2 2T1TU>1 =UPO1>CJ>:
Barbarii RUK> c!nsiderau =u%!aica a U3 2>MBO= 1= H12C>2MU=U> >T1=>13
i al >MPJR>1=>2MU=U> ROMG3. b :::
=a 1 (ecembrie 1990, N=i0a Cultural %entru Unitatea R!m/nil!r de Pretutindeni) a
reali"at ! re%lic a statuii %e care ne$a druit$! 3OUF ROMG3>=OR basarabeni de
aceea i !b/r ie latin ca &i HR1L>> 3OKTR> ROMG3> de %este Prut.
2tatuia a -!st instalat .n -a a NMu"eului de >st!rie a Re%ublicii M!ld!#a) din
Chi inu.
Pe msur .ns ce OCUP13L>> rus!-!ni i$au red!b/ndit situa ia d!minant %e care
! a#useser %e #remea Uniunii s!#ietice, im%un/ndu$ i din n!u %unctele de #edere
.n d!meniul ist!riei i culturii, simb!lurile =1T>3>TFL>> i cele ale
ROMG3>TFL>> 1U HO2T 2CO12J dintre simb!lurile statului i din s%a iul
Page 39 of 153
%ublic.
Cnt/i 2=UMO>> OCUP13L>=OR RUK> au ac!%erit statuia cu -!lie de %lastic.
htt%6OOu%l!ad.ViWimedia.!r0OViWi%ediaOc!mm!nsOaOa7O=!u#eUdeUChisinau.*%0
2T1TU>1 '=UPO1>CJ>) 1 HO2T PROH131TF 3O1PTJ1
a%!i acest simb!l al latinit ii %!%!rului ROMG3 a -!st dem!ntat de %e s!clu,
i a -!st aruncat .n subs!lul Mu"eului %entruErestaurare.
htt%6OOu%l!ad.ViWimedia.!r0OViWi%ediaOc!mm!nsOdOd7O3ati!nalUhist!ricalUmuseumUi
nUChisnau.[PM
(u% cum #ede,i =UPO1>C1 1 HO2T C3=FTUR1TF de %e s!clu.
(eran*a ca &i 2T1TU>1 =U> TR1>13 din Bucure&ti.
ROMG3>> basarabeni nu s$au dat .ns btu i, i ! n!u d!na ie din %artea N=i0ii
culturale %entru U3>T1TJ1 r!m/nil!r de %retutindeni) a %ermis reali"area unei n!i
c!%ii a '=UPO1>CJ>),
care a -!st reinstalat %e s!clul ei la data de 1 (ecembrie 2009.
htt%6OO-armS.static.-licWr.c!mO2BB;O717991<9RSU1-<c0;;791.*%0
htt%6OOm.%r!t#.mdOstiriOs!cialOlu%!aica$a$re#enit$in$-ata$mu"eului$de$ist!rie$din$
chisinau.htmlj
htt%6OOu%l!ad.ViWimedia.!r0OViWi%ediaOc!mm!nsOeOe0O2tam%U!-UM!ld!#aU121.0i-
Obser#a,i ce s%une citatul din Mihai Jminescu de %e timbrul din 19929
D#,D! ;# R"-# +!%8-A
Din D#,8# TraianA
C/t de -rum!s,sim%lu &i c!ncis a re"umat Jminescu (U1=>T1TJ1 (1CO$
ROM13F a POPORU=U> ROMG3:
(ar t!in\MB nu a au"it nici de citatul acestaE
7;. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 27, 2012 at 16SR am
ale deme says6
3!#ember 2S, 2012 at 162R %m
'J%rim ! t!tal a%reciere %entru meritele tiin i-ice ale e%!"eului scris c!ntra
minciunil!r cu tendin e anti$R!m/ne ti: (in %cate, du manii n! tri c!ntinu s
mint %entru a ac!%eri ceea ce au -urat6 identitatea R!m/nil!r, %am/ntul l!r i
dre%tul la unitate i de"#!ltare liber.)
HR1TJ ROMG3J 1le te salut:
3O> ROMG3>> basarabeni am #rsat mult s/n0e 3UM1> PJ3TRU (RJPTU= (J
1 3J 3UM> ROMG3>,de a 2CR>1 CU C21R1CTJRJ =1T>3J &i de 1 IORB>
=>MB1 ROMG3J12CF a buneil!r n!&tri:
79. 'iostup says6
Page 40 of 153
3!#ember 2S, 2012 at S6B2 %m
>ata cum %!litica inl!cuieste ade#arul ist!ric.Trebuie musai sa renuntam la daci
%entru '%r!s%eritatea) %r!misa de !ccident,alt-el le stricam s!c!telile si daramam
intre0 -undamentul ist!ric!$cultural cladit %e minciuni si -alsuri de cate#a sec!le
inc!ace.(ar ce ne -acem cu ade#arurile ist!rice care tasnesc ca niste i"#!are %e "i ce
trece,%e masura ce stiinta si tehn!l!0ia a#ansea"a si %ermit cercetat!ril!r sa
dem!nte"e aceste -alsuri si minciuni9
Cat %ri#este '%r!s%eritatea) mult %r!misa,in ca"ul r!manil!r se %are ca este d!ar !
-ata m!r0ana si n$! #!m cun!aste %rea curandE
B0. ale deme says6
3!#ember 2S, 2012 at 162R %m
J%rim ! t!tal a%reciere %entru meritele tiin i-ice ale e%!"eului scris c!ntra
minciunil!r cu tendin e anti$R!m/ne ti: (in %cate, du manii n! tri c!ntinu s
mint %entru a ac!%eri ceea ce au -urat6 identitatea R!m/nil!r, %am/ntul l!r i
dre%tul la unitate i de"#!ltare liber.
Jste e#ident c mul i Ru i cun!sc r!lul en!rm al un!r R!m/ni la ci#ili"area 2la#il!r
din Jst dar i a cel!r din 2ud i din Iest, ba chiar din 3!rd, =e ii, P!l!ne"ii.
(in %cate, -urtul de Terit!rii, >dentitate i 1#eri care au urmat, unele de n!t!rietate
eur!%ean, %recum este -urtul Te"aurului Re0atului R!m/nia, c!ntinu ast"i %entru
a ascunde t!ate aceste -urturi din trecut i %entru a nu %ermite R!m/nil!r de a"i s
#in la cun! tin a acest!r ra%turi trecute:
Occidentul de a"i, care s$a d!#edit nu nea%rat un aliat natural al R!m/nil!r, dar
mcar se d!#ede te %ra0matic i urmre te de"#!ltarea dem!cratic i ec!n!mic
real a R!m/niei i a cel!r interesa i de asta de %retutindeni.
Hedera ia Rus de a"i, ca m! tenit!are a tutur!r acest!r ra%turi de la .nce%uturi, -ace
t!t ce %!ate %entru a ne .n0reuna Unitatea i de"#!ltarea, iat de ce ade% i i slu*it!ri
ai Minciunii mai sus$de-inite atac s%re a de"bina %e R!m/nii de %retutindeni cu
te!rii atr0t!are %entru t! i cei care sunt nemul umi i de actuala stare de lucruri din
2%a iul l!cuit de 2trr!m/ni din Iechime.
1 asculta de aceste te!rii a%arent ade#rate i a nu discerne caracterul l!r tenden i!s
i interesele 1nti$R!m/ne ti este .ns cu ade#rat %ericul!s %entru R!m/nii de a"i
de %retutindeni:
>nteresele n!astre de a"i sunt cele le0ate de Jc!n!mic i P!litic,3a iunea R!m/n
-iind de*a c!nstituit, urmea" s %rice%em cu mici cu mare c 2!arele R!m/nil!r #a
strluci numai dac #!m e#ita aceste de"binri %r!m!#ate %e te!rii absurde, de alt-el,
chiar i %entru bunul$sim , dar mai ales d!#edite ca mincin!ase de ist!ricii R!m/ni
care se res%ect, indi-erent unde ar l!cui ace tia, %recum i de ist!ricii strini
a%recia i %este t!t.
2ucces R!m/nil!r din terit!riile #echi r!m/ne ti de %retutindeni:
B1. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
Page 41 of 153
3!#ember 1B, 2012 at <62B %m
T!in\MB i$a c!n#ins %e mul,i nai#i c el este un mare lu%tt!r %entru ade#r.
Ki bine.n,eles,c/nd tabra care i se !%une 12CU3(J 1TGTJ1 (J2PRJ
(1C>,de#ine -!arte credibil ce s%une nu9
1dic atunci c/nd %une ! tbli, de %lumb %e mas,se mai .ntreab cine#a (J CJ
3U J 2CR>2F C3TR$O HORMF (J =1T>3F9
Ce mai c!ntea" c .ntre0ul e&a-!da* al 'M13>PU=FR>=OR tulburt!are) a-irm
sus &i tare c '=>MB1 ROMG3F este muma limbii latine&ti)E
C!m%ara,i numele %lantel!r medicinale la strm!&ii n!&tri daci cu numele l!r la 3O>
ROMG3>>,strne%!,ii l!r.
2unt chiar curi!s c/t .l #e,i mai credita cu .ncrederea #!astr %e acest 1B>=
J2CROC,T!in\MB.
(i!sc!ride, medic 0rec!$r!man care l$a .ns!,it %e Traian .n cel de$al d!ilea r"b!i cu
dacii, a scris un tratat de b!tanic -armaceutic, '(e materia medica), .n care a
%re"entat &i
21 de plante medicinale utili0ate de D#,8 n di9erite maladiiA
1lturi de numele 0rec &i r!man, este .nscris &i cel dacic6
#%8#R/!Q! 4>arba srac, 2%arceta, Baltarina 5
)"&DJ#TJ#;#4limba b!ului, ac,iune sud!ri-ic5?
,8%"&)"8;# 4bri!nia, cicatri"ant .n %l0i, diuretic5?
,"#D#-# sau ,"#;#-# 4limbari,, rc!rit!are calmant .n %rurite,
cicatri"ant5?
,"8,"D8;# sau ,"8,";8D#4iarba bubei, diuretic, %ur0ati#5?
D8!;;!8%# 4mselari,, -!l!sit de daci ca anal0e"ic, calmant, hi%n!tic,
antis%astic5?
D8!/!-#4lumnric, ac,iune astrin0ent &i anti%eristaltic .n diarei5?
D",T8;#, ,J"D!;#, D",J!;# 4Tm/i,a de c/m%5
D8"D!;# sau D&"D!;#4c!ada &!ricelului, utili"at ca t!nic, hem!static,
antiastmatic, laati#, calmant al dureril!r abd!minale5?
DR% 4Ur"ica, Ur"ica mare, Ur"ica de %dure5
>&";!T# 4Mr0elu&e, Mei %sresc5
-!%DR&T#42tri0!aie, 2tere0!aie5
-8N!;# 4cimbrul, e-ect antidiareic, antis%asm!dic, diuretic5?
*R8#D8;# 4Cur%en, Ii, alb, 1rchi, =umin!as5
*R"*"D8;# sau *R",!D8;#4Cinci de0ete, >arba de0etel!r, Ochiul b!ului5
/#;8# 4cium-aia, 1laur, B!l!ndari,,c!n,ine alcal!i"i ca hi!sciamina &i
sc!%!lamina5?
/,8#R!4 Iar0a ci!banului, 2ciu&5
/T8R/"N8;# 4Hierea %m/ntului, Hl!are de -ri0uri, Cintaur, Hri0!r, Hri0uric,
P!tr!ac, 2c/nteu, de -ri0uri, tintaur5
T!%D8;# sau T!8D8;#4>"m, >"m bun, Min0iurn, Mint5
R8)"R#/TR# 4brusturele, diuretic, hi%!0licemiant, antise%tic, laati#, sud!ri-ic,
de%urati#5
&/#N8;#41rariel, =imba c/inelui, 1ratiel, Plescita r!&ie, P!alele m/,ii5
Page 42 of 153
(!ar =imba B!ului4BOU$(D1TD1=15 &i Brusturele$R>BOR12TR14B!rastra$
Brusture5 %ar a mai -i %strat ce#a din -!rma !ri0inalE
Ki ce d!#ede&te c!m%ara,ia dintre IJCD>=J 3UMJ (1C>CJ ale %lantel!r a de leac
b &i 3UMJ=J ROMG3JKT> de ast"i ale acel!ra&i %lante 9
C numele l!r !ri0inal 3U 2$1 PF2TR1T.
(ar cine a 9ost dintotdeauna *</TR<T"R&; %&-!;"R *;#%T!;"R S D!
;!#, T :
!$act "#-!%88 D8% *"*"R,oamenii locului,oamenii pmntului,
TT!RR#%88 T adic S B!R#%88 T,ranii R"-=%8A
Jact aceia %e care t!#.Mhe!r0he .i c!nsider 3J12>M>=1B>=>4din interes sau
ne&tiin,5.
Ha%tul c TO1TJ 3UMJ=J %lantel!r medicinale au -!st schimbate chiar de ctre
cei care le -!l!seau cel mai mult,adic LFR13>>,este .nc ! d!#ad
>3CO3TJ2T1B>=F 1 ROM13>QFR>> strbunil!r n!&tri daci.
Jste .nc ! d!#ad a t!talei 12>M>=FR> a limbii (1C>=OR de ctre =>MB1
=1T>3F &i cultura ROM13>=OR.
B2. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 1B, 2012 at <627 %m
1cest d!cumentar are sc!%ul de a$i -ace %e r!m/ni /< &R#/,< /E8%T!;!
%&-! D! R"-=% (i R"-=%8#A
Ce scria Jminescu9
G*entru ca /< %! 8# 8%D8+8D&#;8T#T!#,
R&/8# #R TR!)&8 /< %! D!# #;T# K% /,J8-)
Ca s .l %ara-ra"e",%entru ca 2F 3J >1 >3(>I>(U1=>T1TJ1 ROMG3J12CF,cu
%er-idie,
R&/8# +R!# /< %! D!T!R-8%! /< #D"*T<- #;T# K%
/,J8-),identitatea D#,8,<,,"%TR#*&/< ,!;!8 R"-=%!MT8A
#(a cum 8D!%T8T#T!# moldoveneassc # E"/T 8%+!%T#T< D!
",&*#%B88 R&M8 pentru a 9i ,"%TR#*&/< ,!;!8 R"-=%!MT8A
>at reac,iile %e 'y!utube) ale M13\URL>=OR,slu0ile Clil!r OCUP13L> RUK>
care 2U3T P=FT>L> (J \MB4#e"i 'Patri!,ii M!ld!#ei),#e"i PCRM,P(,Iasile
2tati,etc5 s bl!che"e RJ$U3>H>C1RJ1 Basarabiei cu Lara Mam ROMG3>1 care
J2TJ C3 P=>3F (J2HFKUR1RJ6
>at ce scrie un mare '(1C) 6
't!ate mamele #!astre au -!st -utute de rOmini si rusi si mus!lmani ca nici 78 nu
admiteti ca sunteti (1C> .)
'!%%ssss,TOT> daciikelita,lideriil ucisi au -!st.
am ramas >O ca de de%arte ,din alt ca%at ai lumii intre altii (1C> sa #a dau Pula,sa #a
cresc,sa #a cinstesc neamuu rOmin si tara ru$muna$curul si %aria eur!%eana :)
Page 43 of 153
'(1C>2MU=) lui R!in$\MB este 1RM1 PJRH>(F 1 RU2>J> %rin care #rea s
ne induc echi#alentul 'MO=(OIJ3>2MU=U>) anti$r!m/nesc de %este Prut.
J-ectul %r!%a0andei RU2JKT> -cute %rin M13>PU=FR>=J tulburt!are marca
TOT>3 6
1lt '(1C) scrie6
a mmmE r!manii care au -!st dacii -ututi de r!ma 999 daca esti m!ld!#ean si #rei
unirea cu %!%!rul r!man,esti un tradat!r,dute si stai cu ti0anii si eur!%a:n!i
m!ld!#enii suntem dacii liberi,-rum!si si curati,neamul lui ste-an cel mare :iar
r!manii sunt cur#ele r!manil!r,adica dacii care au -!st in#adati de le0iunele
r!mane,in care erau -el de -el de !stasi,si cind au a*uns %e %amintul actual al
r!manii ,au -utut t!ate cur#ele lasindu$le %line cu -el de -el de nati!nalitati: b
,&8 *R"D!/T::::
,&8 E";"/!MT! de 9apt acest documentar 3Dacii3-#%8*&;<R8 P>)3
tulburtoare:
!$act ;# D!N)8%#R!# ER#B8;"R R"-=%8 7
BS. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 1B, 2012 at <62S %m
HR1L>> ROMG3> care nu s$au lsat int!ica,i de acest PJRH>( 1MJ2TJC
RU2J2C de ade#r cu M>3C>U3> OR(>31RJ au !bser#at imediat e-ectul
'M13>PU=FR>=OR tulburt!are)6
/,8%D#R!# R"-=%8;"R prin ,"%TR#*&%!R!# numelui de D#,
celui de R"-=%A
Peste Prut ,.n Basarabia TOT OCUP13L>> RUK> au indus 2C>3(1RJ1
ROMG3>=OR %rin OPU3JRJ1 numelui de 'm!ld!#ean) celui de 'ROMG3).
OCUP13L>> D1DO=> au a#ut aceea&i tehnic 6
1u indus 2C>3(1RJ1 ROMG3>=OR din Basarabia >st!ric4Bu0eac$Cetatea
1lb,Chilia,>smail,Reni5,Buc!#ina de 3!rd 4Der,a,C!driiC!sminului,Cernu,i5,
Maramure&ul >st!ric4Dust,i"#!arele Tisei &i Prutului5%rin OPU3JRJ1 numel!r
M>3C>3O12J de 'm!ld!#ean) &i a IO=OD b celui de 'ROMG3).
OCUP13L>> 2GRB> au im%us &i ei 2C>3(1RJ1 ROMG3>=OR
tim!ceni4%r!#incia ROM13F aurelian (acia R>PJ32>25.n a I=1D> b &i a
ROMG3> bE
=a -el 1U >MPU2 1=H1BJTU= CD>R>=>C42=1IO35 %entru 1 J=>M>31
1=H1BJTU= =1T>3.
Ki de 2000 de ani &tim %rea bine CUM 2J CUCJRJKTJ &i 2TFPG3JKTJ lumea6
D8+8D! et 8-*!R#7
D!N)8%< (i ,&,!R!MT!7
Page 44 of 153
B7. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 1B, 2012 at <622 %m
(ar de ce -!arte mul,i r!m/ni 3U POT OB2JRI1 M13>PU=1RJ19
Pentru c M>3C>U3>=J O(>O12J 2U3T BRO(1TJ PJ 1(JIFRUR>
>3CO3TJ2T1B>=J.
T!cmai acest amestec %er#ers -ace M>3C>U31 0reu de sesi"at.
T!in\MB a-irm c strm!&ii n!&tri daci IORBJ1U O HORMF (J =1T>3F.
Ki -!l!se&te 'Tbli,ele de la 2inaia) ca %r!b.
Ju C>TJQ !ric/nd,!rice -ra0ment de %e !ricare tbli, &i .ntreb din n!u6J2TJ 2CR>2
C3TR$O HORMF (J =1T>3F9
J#ident,3U.
T!in\MB a-irm c (O1R 178 din (acia a -!st !cu%at de ROM13>.
Oricine %!ate dem!nstra CF J2TJ O M>3C>U3F OR(>31RF.
Ju .ntreb,chiar 3U a au"it nimeni de =JMJ3(1 (OCD>J>,-iica lui (ecebal9
1dic Traian a a*uns %/n C3 3OR(U= M!ld!#ei de a"i,dinc!l! de
Petr!da#a4 Piatra$3eam,5dar a !cu%at (O1R 178 din (acia9
Ki am mai .ntrebat6unde se a-lau !ra&ele ROM13J
3a%!ca,P!taissa,P!r!lissum,1%ullum,etc9
3u cum#a .n 3OR(U= 1rdealului la Clu*,Turda,1lba$>ulia9
1dic Traian a a*uns %/n C3 3OR(U= 1rdealului de a"i,dinc!l! de Clu*$31POC1
dar a !cu%at (O1R 178 din (acia9
1dic OR1KJ=J$PORT ROM13J se .n&irau de$a lun0ul C3TRJMU=U> CUR2 al
(unrii %/n .n (elt inclusi#,(r!beta$Turnu$2e#erin,2ucida#a$
C!rabia,(ur!st!rum$2ilistra,1e0ysus$Tulcea,.n C3TRJ1M1 2cy,ie
Min!r4(OBROMJ15,%e TO1TJ LFRMUR>=J Mrii
3e0re,Dalmyrys,Distria,Tr!%aeum Traiani$1damclisi,T!mis$C!nstan,a,Callatis$
Man0alia,Tyras$Cetata 1lb,Olbia,dar Traian a !cu%at (O1R 178 din (acia9
C/t de nai# s -ii,s ,i se dem!nstre"e c e #!rba de O UR>1KF M>3C>U3F la
mi*l!c,iar tu s nu .,i %ui nici un -el de .ntrebri9
2 ne amintim de 3O32J32U= din %re"entarea a&a "isel!r 'cercetri
P1=JOMJ3JT>CJ).
(ac eu 2U3T T1TF= TFU ,urma&ii ti &i ai mei nu %!t -i dec/t HR1L> (J
2G3MJ.
Ki atunci (1CF ROM13>> erau URM1K>> TR1C>=OR ,&i italienii sunt urma&ii
r!manil!r,de ce (O1R 78 sunt c!m%atibili 0enetic cu ROMG3>>,t!t URM1K> 1>
TR1C>=OR9
C/t de !rb s -ii s 3U IJQ> CF CJI1 3U 2J =J1MF9
BB. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 1B, 2012 at <621 %m
Page 45 of 153
1(JIFRU= >2TOR>C 2PU=BJRF de-initi# abera,iile &i M>3C>U3>=J
OR(>31RJ debitate de t!#.t!in\MB.
PJ2TJ 1000 (J 13> de cr!nici r!m/ne&ti &i strine,de la 'O0usnam$ul) turcil!r,
'C/ntecul 3ibelun0il!r) &i h/r,ile 0ermane de sec!l 9 %/n la Cantemir,Ureche &i
Mir!n C!stin s%un acela&i lucru6
Mir!n C!stin6
N1&a &i neamul acesta, de carele scriem, al ,ril!r acest!ra, numele #echiu &i mai
dire%tu,
>J12TJ RUMG3, 1(>CF RGM=J13, (J =1 ROM1).
(imitrie Cantemir 6 N=imba nebiruit mart!r iaste).
'>ar dac aceste neamuri n$ar -i !b/r&ia l!r ROM13>, cum, m r!0, ar -i %utut s$&i
ia, %rin minciun, &i numele, &i limba ROM13>=OR9E)
1&a "ice Cantemir la 1R1R.Tcere asur"it!are la TOT>3$\MB .
'2trate0iW!n, tratat militar bi"antin din sec!lul al I>>$lea, denume te %!%ula ia de la
n!rd de (unre cu termenul de 'ROM13>).
` '2cris!area lui 3eac&u) cel mai #echi d!cument desc!%erit %/n acum scris .n
=>MB1 ROMG3F %e la 1B006
's%ui d!mniie tale de lucrul lui Mahamet be0, cum am au"it de b!iari ce sunt
me0iia&4i5 &i de 0eneremiiu 3e0re, cum i$au dat .m%ratul sl!b!"iie lui Mahamet
be0, %e i!$i #a -i #!ia, %ren LJ1R1 RUMG3J12CF, iar el s treac.)
` Cn 1tlasul 0erman din 1;2<, %e ! hart care ilustrea" %!%!arele Jur!%ei din rsrit
C3 13U= 900, se s%eci-ic N^ahalen !der RUMUMY)
4tradus din 0erman '^alahia sau RUMU3>1)5, %e terit!riul ce se .ntindea din
Pan!nia %/n la 3i%ru.
T!t!dat se men,i!nea" &i eisten,a a cinci #!ie#!date ROMG3JKT>, adic a un!r
,ri&!are l!cale.
Mhe!r0he Mhim%u6
'=a %trunderea numelui etnic de NROMG3) .n Jur!%a a c!ntribuit at/t le0enda
ROM13U2 &i Olaha, c/t &i cea cu numele R!man &i Ilahata.
J e#ident c aut!rii le0endel!r .n cau" au -!l!sit cele d!u nume etnice ale
r!m/nil!r $NROMG3) 4%rin R!manus &i R!man5 &i N#alah) 4%rin Olaha &i Ilahata5 $,
s%re a dem!nstra identitatea l!r.)
3a%!litanul Herrance Ca%eci. rect!rul C!le0iului ie"uit din Clu*, .ntr$! scris!are a sa
din 27 -ebruarie 1B;7, men,i!n/nd numele limbii r!m/nil!r %rin termenul
NROM13J2CD>),
c!n-irm &i unitatea etnic a %urtt!ril!r acestei limbi din M!ld!#a, Transil#ania &i
Muntenia.
h
>e"ui,ii Cancelariei Pa%ale 6
1nt!ni! P!sse#in! 41BSS$1<115 4a #i"itat Lrile R!m/ne .n 1B;2$1B;B5, Miuli!
Mancinelli 41BSR$1<1;5 4a #i"itat M!ld!#a &i Lara R!m/neasc .n 1B;<5se c!n#in0
Page 46 of 153
de Ncaracterul aut!ht!n al c!n&tiin,ei r!manit,ii la r!m/ni), %recum &i de Nunitatea
etnic a m!ld!#enil!r
&i muntenil!r).
h
1lt ie"uit an!nim + .ns!,it!r al lui 1nt!ni! P!sse#in! $
redact/nd .n 1B;S %entru 1nalele 2!ciet,ii >e"uite ! descriere a misiunil!r lui
P!sse#in! .n Transil#ania, men,i!nea" un stat %!%ulat de NROM13>) 6
NEIechiul neam al ROM13>=OR, care$&i "ic %/n ast"i
ROMG3> &i care c!b!ar -ie din CO=O3>>=J ROM13>=OR, -ie din cei care erau
!s/ndi,i la munc .n minele de metal.
=imba l!r d!#ede&te, de alt-el, aceast (J2CJ3(J3LF ROM13F.
Ji l!cuiesc &i Lara R!m/neasc, &i M!ld!#a).
h
Un misi!nar italian, 3icc!l! Barsi, care a clt!rit .n Orient 41<S2$1<S95 &i a trecut
de d!u !ri %rin Lrile R!m/ne, men,i!nea" .n descrierea clt!riei sale 41<705 c
!ra&ul m!ld!#enesc R!man .i aminte&te de R!ma antic. Citm 6
N2i #ede anc! la citta di ROM13F, c!si detta da ROM1, essend! i %rimi -!ndat!ri
di Puella 2T1T> ROM13>E).
h
(e la un clu0r m!ld!#ean Barsi a mai a-lat c 6
NROM13>> au .ntemeiat aceast ,ar, de aceea ROMG3>> 2J BUCURF 2F H>J
3UM>L> ROM13>) .
NE J c!ssi #edete che hann! alcune %ar!le turche, altre armene, altre 0reche, et altre
italiane, e da Pui nasce che la %rima che %!i essi c!minci!rn! unitamente ad habitare
#i %!ser! 3OMJ ROM13O, %erche ROM13> HURO3O iUJ==> CDJ
PR>3C>P>O 1 iUJ12T1 TJRR1 (>JRO3O, au"i che l!r! istessi 0!d!n! dAesser
CD>11M1T> ROM13>)5.
1#em, deci, .nc ! d!#ad a CO3KT>>3L1 OR>M>3>> ROM13>CJ la
ROMG3>> m!ld!#eni.
h
Misi!narul b!sniac Marc! Bandini 4Bandul!#ici5, m!rt .n 1<B0 .n
M!ld!#a,c!nsemnea" &i el ! le0tur a urbel!r din %artea l!cului cu R!ma. Ora&ul
ROM13 .i %are NiU12> 3OI1 ROM1).
h
Cn 1<71 misi!narul cat!lic bul0ar Petru B!0dan BaWsic 4BaWse#5 41<01$1<R75, care
#i"itase M!ld!#a, scria .n Ii"itarea a%!st!lic a M!ld!#ei c Nm!ld!#enii #!rbesc
ROMG3JKTJ) 4Nil Ialacch!)5.
h
27 a%rilie 1<S0.
Pa!l! B!nncini4Malta5 6
NCn aceste Lri %re!,ii k...l, dac nu cun!sc limba #alah, adic m!ld!#eneasc, sau
un0ara sau tedesca, nu #!r %utea s -ac nimic)
4NE la lin0ua #allaca si#e m!lda#a !#er! un0ara !#er! tedescaE)5.
h
` Un !arecare NJlia Bilneri! della di!cesi di Iratisla#ia, 1<B0. sacerd!te
0erman!),cer/nd Pr!%a0andei Hide s -ie trimis ca misi!nar .n M!ld!#a, a-irm c,
&tiind latina &i italiana, el #a .n#,a u&!r limba I1=1DF 4Nla lin0ua #allacha)5.
Page 47 of 153
h
` 1<R1. Misi!narul %!li0l!t Mi!#anni Battista del M!nte scrie .n mrturiile sale
des%re M!ld!#a 6
NPr!#incia M!ld!#a este su%us st%/nirii unui d!mnit!r (J==1 31T>O3J
I1==1CD1).
h
1<R1. 1rhie%isc!%ul de Marcian!%!li Iit! Pilu"i!, care a acti#at mul,i ani .n
M!ld!#a, .ntr$! relatare ctre Pr!%a0anda Hide, scrie c .n M!ld!#a e necesar s
cun!&ti N=1 =>3MU1 I1=1CD1 ).
Mai men,i!nm c .n urma acti#it,ii sale .ndelun0ate .n M!ld!#a
Pilu"i! a scris &i a %ublicat .n 1<RR la R!ma un Catehism %e care 1$a intitulat
(!ttrina christiana TR1(OTT1 >3 =>3MU1 I1=1CD1.
h
1R22. 2u%eri!rul ie"ui,il!r din >a&i, %!l!ne"ul Martinus Maimilanus
\iern!"yscWi, strduindu$se s %ublice Catehismul cat!lic al lui 2il#estr! 1meli! din
1R19, men,i!nea" c acesta a tradus lucrarea sa din latin
N.n =>MB1 COMU3F a m!ld!#enil!r &i #alahil!r)
4N>3 =>3MU1M m!lda#is et #alachis COMMU3JM)5.
h
P!l!ne"ul [an (lu0!s" 4171B$17;05, di%l!mat &i ist!ric, des%re care (. Cantemir
scria c este Ncinstea ist!ricil!r %!l!ni), acel care a scris des%re Kte-an cel Mare c
este Ncel dint/i dintre %rinci%ii lumii care a re%urtat k...l ! #ict!rie at/t de strlucit
.m%!tri#a turcil!r), s$a !cu%at de !ri0inea numelui Iallachus, %un/nd la .nce%utul
acestui etnic!n numele unuia dintre cele mai #echi neamuri din >talia6 N0enus et nati!
IO=O2CORUM).
[an (lu0!s" arat c .n anul 10R0 Ialahia, &i mai cu seam M!ld!#a, a -!st l!cuit
de aceia&i ROM13>E.
I!rbind des%re anul 17SS, ist!ricul %!l!ne" a-irm c N3J1MU= I1=1D>=OR 1
COBORGT (>3 2T>RPJ1 >T1=>J3>=OR), iar .n alt l!c declar c
NMO=(OIJ3>> 2U3T I1=1D>), adic ROMG3>.
h
ist!ricul bi"antin de !ri0ine 0reac =a!nic Chalc!c!ndylas 417S0$17<B56
#alahii 4r!m/nii5 m!ld!#eni .&i tra0 !b/r&ia de la italieni.
Cn Cartea a d!ua Dist!ria, .n care descrie ambele Ialahii + M!ld!#a &i Muntenia + &i
%!%ula,ia l!r, el a-irm c
N3J1MU= (1C>=OR sau al #alahil!r este cu t!tul de!sebit la r"b!iE),
c N=>MB1 (1C>=OR este asemnt!are cu limba italienil!r, dar at/t de stricat &i
de de!sebit, .nc/t italienii %!t .n,ele0e d!ar cu 0reutate ce se r!ste&te .n cu#intele
acest!ra), c
Nei nu se de!sebesc .ntru nimic de italieni nici %rin restul -elului l!r de #!rb, cu
t!ate c acest neam este des%r,it .n d!u %rinci%ate, .n M!ld!#a &i >stria, sau Ialahia
Transal%in sau M!ntan).
h
=a!nic Chalc!c!ndylas 417S0$17<B56
NKi anume B!0dania 3ea0r, care are ca scaun al d!mniei mno!p!qrst# 4Cetatea
1lb5 &i se .ntinde de la (1C>> ce l!cuiesc %e >stru 4muntenii5 %/n la lituanieni &i
sarma,i. Ki !ricine ar %utea sc!ate &i a-la c acest neam este .ndea*uns d!#edit -ie &i
Page 48 of 153
de aici, -iindc K>$1 PF2TR1T =>MB1 21).
h
>st!ricul umanist %!l!n 2tanisla# Or"ech!VsWi 41B1S$1B<<5 .n 1nalele sale des%re
re0ele %!l!n 2i0ismund, scrise .n 1BB76
a m!ld!#enii Nse cheam %e limba l!r ROMG3>).
2tanisla# Or"ech!VsWi 41B1S$1B<<56
NJ> JR1U 3F2CUL> din italieni &i ROM13> &i 2J CDJ1MF PJ =>MB1 =OR
ROMG3> (J =1 ROM13>, iar %e a n!astr + I1=1D> (J =1 >T1=>J3>.
Cci %entru %!l!ni ^l!s"i este acela&i lucru ca %entru latini >tali.
h
Cn tratatul de %ace dintre 2i0ismund &i d!mnit!rul M!ld!#ei B!0dan
420 martie 1B095 acesta din urm este intitulat NIO>JIO( I1=1D).
h
2ecretarul %!l!ne" al re0inei >sabella, Petru P!rembsWy, recun!&tea la .nce%utul
anului 1B27 c ROMG3>> din Transil#ania N1U 1CJJ1K> =>MBF) CU PJTRU
R1RJK, d!mnit!rul M!ld!#ei, adic cu m!ld!#enii.
h
M!ld!#enii erau numi,i de ctre sla#i la -el ca &i cealalt %arte a %!%!rului r!m/n, &i
anume cu numele etnic etern de NI1=1D> 4IO=OD>5).
Cr!nica m!ld!%!l!n, scris .n limba %!l!n .n anul 1B<< &i care cu%rinde cr!nica
M!ld!#ei &i a d!mnit!ril!r ei .ntre anii 1SB9 &i 1BB2.
(e&i e #!rba de M!ld!#a &i d!mnit!rii ei, inclusi# B!0dan, 1leandru cel Bun,
Kte-an cel Mare, Petru Rare&, 1leandru =%u&neanu etc.
1ut!rul Cr!nicii .i "ice M!ld!#ei NPFMG3T IO=OD) 4N"iemi ^!l!sWiey)5 sau
Ialahia 4N^!l!ch)5.
M!ld!#enil!r li se s%une IO=OD> 4N^!l!ch!Vie)5, cet,ii m!ld!#ene&ti +
CJT1TJ IO=ODF 4N"ameW ^!l!sWi)5, iar lui 1leandru =%u&neanu +
IO>JIO( IO=OD 4N^!ieV!de ^!l!sWie0!)5, (J 3J1M IO=OD 4Nte" nar!du
^!l!sWie0!)5.
h
Umanistul sas Me!r0 Reicherst!r--er 4sec. TI$TI>, nscut .n 2ibiu5, n!tar al
!ra&ului 2ibiu, secretar re0al &i c!nsilier 4din 1B2<5 al lui Herdinand > de Dabsbur0 &i
emisar al acestuia .n M!ld!#a 4.n 1B2R &i 1BSB5 la curtea lui Petru Rare&, .n scris!rile
sale Ch!r!0ra%hia M!ld!#ei 41B715 &i Ch!r!0ra%hia Transil#aniei 41BB05 ne d
in-!rma,ii
%ri#ind Lrile R!m/ne .n sec. al TI>$lea.
Reicherat!r--er $Ch!r!0ra%hia M!ld!#ei 41B715 6
NE Ki d!mnul M!ld!#ei a -!st !dini!ar le0at %rin *urm/nt de re0ii Un0ariei. >ar
,ara lui, care era ca &i de%endent de Re0atul Un0ariei,
ca%t de la re0ii Un0ariei a*ut!rul trebuit!r .n desele sale r"b!aie cu du&manul
!b&tesc,%entru %a"a &i a%rarea sa.
Ki aceast L1RF ROMG3J12CF &i$a tras numele de Transal%ina
din aceea c este des%r,it &i mr0init de Un0aria &i de Transil#ania E).
h
>talianul 1lecsandr! Mua0nini5, du% ce a #i"itat de d!u !ri M!ld!#a, sus,ine c
#alahii sunt de 31L>U3J ROM13F.
Cn una din cele d!u bi!0ra-ii ale lui (es%!t$I!d, d!mnit!rul M!ld!#ei 41B<1$
Page 49 of 153
1B<S5, scrise .ntre anii 1B<7 &i 1B<;, 0sim #i"iunea lui %ri#ind na,iunea #alahil!r,
inclusi# a cel!r m!ld!#eni. 1n!nimul desc!%er %entru M!ld!#a c na,iunea
#alahil!r este, de -a%t, !
na,iune r!man.
1cesta a .n,eles c ROMG3>>, numi,i de el #alahi, 2U3T (J OROM>3J
ROM13F6
NDaec 31C>O I1=1CORUM 1PPJ=1TUR ROM131, et aiunt !ri0inem traisse
ab et!ribus adactis in eilium a ROM13>2 JT >T1=>1.
=in0ua e!rum est adulterina latinae et italicae lin0uae, ita Pu!d -acili ne0!ci! >talus
intelli0it IalachumE).
OR>M>3J1 ROM13F 1 31L>U3>> I1=1D>=OR 4ROMG3>=OR5
a este e%licat at/t %rin =>MB1 ROMG3>=OR, c/t &i %rin (J2CJ3(J3K1 =OR
(>3 ROM13> b.
h
Clt!rul -rance" Pierre =escal!%ier #i"itea" Transil#ania .n 1CU6 :
GR"-=%88 /! ,"%/8D!R< #D!+<R#B8 &R-#M8 #8 R"-#%8;"R,
iar limba lor o numesc GR"-=%!#/,< 1GR"-#%!,JT!2A
B<. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 1B, 2012 at <61B %m
>at &i (OI1(1 c =JM>O31R>> CJTFLJ3> ROM13>$C>I>UM
ROM13ORUM din PROI>3C>1 ROM13F (1C>1 PORO=>2J32>2$2la*$
3OR(U= 1rdealuluidu% ce .&i terminau ser#icul militar a#eau dre%tul (J 1 2J
CF2FTOR> cu
-emeile l!calnice care PR>M>2JRF K> J=J CJTFLJ3>1 ROM13F $C>I>UM
ROM13ORUM.
>32CR>PL>1 (J =1 MDJR=1
k>m%4erat!r5 Caesalr di#i Traiani Parthici -4ilius5 di#i O k3er#ae ne%l!s Traianus
Dadrianus 1u04ustus5 %!nOkti-4e5 ma4imus5 tlribunic4ia5 %!testat4e5 I>> c!4n5s4ul5
>>> %r!c!4n5s4ul5 O kePuit4ibus5 et %eld4itibus5 Pui mi4li5t4a#erunt5 in al4is5 duab4us5 et
c!h4!rte95 O kuna9 Puale a%%ell4antur5 >> Pann!n4i!rum5 et > BritOkt!n4um95 c4i#ium5
R4!man!rum5 elt > Britann4ica5 Puae sunt in O k(acia P!lr!lis4s5ensi sub =i#i! Mra%!
O k%r!c4urat!re95 et alal Britann4!rum5 c4i#ium5 R4!man!rum5 Puae est O in
Pann!n4ia5 in-eri!re Puin4is5 et #icen4is5 O %luribus#e sti%end4iis5 emerit4is5 dimisOsis
h!nesta missi!ne %er Marcium O Turb!nem Pu!r4um5 n!mina subscri%ta O sunt i%sis
liberis %!sterisP4ue5 e!rum ciO#itatem dedit et c!nubium cum u!Orib4us5 Puas tunc
habuissent cum est O ci#it4as5 iis data aut siPui caelibes essent O cum iis Puas %!stea
duissent dumtaat O sin0uli sin0ulas a4nte5 d4iem5 >>>> >d4us5 1u04ustas5 T4it!5
2al#i! RuO-in! Minici! O%imian! Cn4ae!5 2enti! 1burian! c!4n5s4ulibus5 O alae
Brit4t5!n4um5 c4i#ium5 R4!man!rum5 cui %rae-uit O M4arcus5 Minicius Marcellinus O
e 0re0ale O Mla#! 3a#ati -4ili!5 2irm4i!5 O et >ubenae Bella0enti -il4iae5 u!ri eius
Page 50 of 153
Jra#is4cae5 O descri%tum et rec!0nitum e tabula aeOnea Puae -ia est R!mae in mur!
%!st temO%lum di#i 1u04usti5 ad Miner#am
'Cm%ratul ce"ar, -iu al r%!satului Traianus Parthicus, al r%!satului 3er#a ne%!t,
Traianus Dadrianus au0ustul, %re!t su%rem, cu tribunicia %!testas a R$a !ara, c!nsul a
S$a !ar, %r!c!nsul, clre,il!r &i %edestra&il!r care au ser#it .n d!u ale &i ! c!h!rt
care se numesc a >>$a de Pann!ni &i > de Brit!ni de cet,eni r!mani &i c!h!rta >
Britannica de 1000 ce sunt .n (acia P!r!lissensis sub c!manda lui =i#ius Mra%us
%r!curat!rul k9l &i ala > de Britani cet,eni r!mani sta,i!nat .n Pann!nia >n-eri!r,
du% un ser#iciu de 2B sau mai mul,i de ani, elibera,i din armat, cinsti,i &i rs%lti,i
de ctre Marciu Turb!, ale cr!r nume se a-l scrise mai *!s, l!r c!%iil!r &i urma&il!r
le$a dat cet,enia &i dre%tul de le0iuit cst!rie cu s!,iile %e care le$a dat cet,enia
sau cel!r care erau celibi 4ne.nsura,i5 cu acele -emei %e care le #!r lua du% aceea,
dar numai %entru c/te una. 1 %atra "i .naintea idel!r lui au0ust, Titus 2al#ius Ru-inus
Minicius O%imianus &i Cnaeius 2entius 1burianus -iind c!nsuli. Pentru ala de
Britt!ni cet,eni r!mani care a -!st c!mandat de Marcus Minicius Marcellinus,
-!stul !sta& de r/nd Mla#us -iul lui 3a#atus din 2irmium &i >ubenei -iica lui
Bella0entus, s!,ia lui, e#arisc. 1cest tet este c!%ia c!ntr!lat du% tabla de br!n"
a-i&at la R!ma %e "idul dina%!ia tem%lului -ericitului 1u0ustus l/n0 Miner#a)
4Traducere du% >.>.Russu, >nscri%,iile (aciei R!mane, #!l.>, Bucure&ti, 19RB, %.;;$
;9, (i%l!ma (aciei I>>5
BR. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
3!#ember 1B, 2012 at <617 %m
Cnc un set de d!#e"i 1RDJO=OM>CJ inc!ntestabile ale ROM13>QFR>>
(1C>=OR.
Ki anume (OI1(1 CF (1C>> (>3 POPOR,%urtau nume r!mane &i =UPT1U
PJ3TRU CMPFR1L>> ROM13> 2UB COM13(F ROM13F.
Ki mai erau &i rec!m%ensa,i de CMPFR1L>> ROM13> %entru asta6
(1C>> 1U HO2T RJCOMPJ321L> cu titlul de '1J=>1) dat!rit ser#iciil!r aduse
im%eriului ROM13 lu%t/nd %entru a a%ra Q>(U= =U> D1(R>13 care &i a"i
des%arte 1n0lia de 2c!,ia:
'Cnsu&i titlul '1elia) era ! mare !n!are, cci deri#a din 3UMJ=J C3TRJM al
.m%aratului Dadrian, denumire care %utea -i c/&ti0at numai dat!rit unui ser#iciu
militar sau cultural ie&it din c!mun.) $R!bin Birley mare arhe!l!0 en0le"
PROCJ2U= (J ROM13>Q1RJ 1 (1C>=OR este dem!nstrat &i de d!#e"ile
arhe!l!0ice .n care C3MJMF31RJ1 numel!r dacice &i r!mane este e#ident6
B. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
> O M
COD >
1J= (1COR
C C 1 >I= M1RCJ==>3I2
u
=JM >> 1IM
Page 51 of 153
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Cel Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM, sub
su%ra#e0herea lui 1ulus >ulius Marcellinus, centuri!n al =e0iunii >> 1u0usta.)
< >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 20B$20;
e.n.5
=a 100 de ani du% CUCJR>RJ1 (1C>J> de ctre Traian.
>MPP C1J2 = 2JPT 2JIJRO P>O PJRT JT M 1IR 13TO3>3O 1IM JT P
2JPT MJT1J 3OB C1J2 DORRJIM HJCJR COD > 1J= (1C > TR1CIM C R
2IB 1=HJ3O 2J3JC>O3J CO2 PJR 1IRJ= >I=>13IM TR
'Pentru .m%ra,ii, Caesar =ucius 2e%timius 2e#erus Pius Pertina &i Marcus 1urelius
1nt!ninus 1u0ustus &i Publius 2e%timius Meta, n!bilul Ce"ar.
1CJ2T MRG31R 1 HO2T CO32TRU>T (J
C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM
&i de ctre C!h!rta > TR1CUM,
CJTFLJ3> 1> ROMJ>,
sub 1l-enus 2eneci!, c!nsular %rin tribunul 1urelius >ulianus.)
>$au"i:(1C>> CO32TRU>1U MRG31RJ PJ3TRU ROM13>.
2$ar "ice c 2J C3LJ=JMJ1U HO1RTJ B>3J.
Ki mai erau &i CJTFLJ3> 1> ROMJ> :
(1C>> erau at/t de MG3(R> CF 2U3T CJTFLJ3> 1> ROMJ> .nc/t 2FP1U C3
P>1TRF %entru eternitate
2F 2J KT>J.
(ar asta 3U IOM IJ(J1 &i .n 'd!cumentarele) lui T!in care IJ(J (O1R
=UPTJ CRG3CJ3J .ntre (1C> &i ROM13>.M!sc!#a &tie de ceE
1li!,MasWa6
(1C>> 2J (JC=1R1U 'C>I>T12 ROM13UM) adic
(1C>> 2J (JC=1R1U CJTFLJ3> ROM13>.
>32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
> O M
COD >
1J= (1COR
C C 1 >I= M1RCJ==>3I2
u
=JM >> 1IM
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Cel Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM, sub
su%ra#e0herea lui 1ulus >ulius Marcellinus, centuri!n al =e0iunii >> 1u0usta.)
htt%6OOVVV.drac!nes.r!Oima0ini$siteOla%idariumOB.0i-
>32CR>PT>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
(JO COC>(>O COD > 1J=>1 (1CORIM C P TJRJ3T>I2 I1=JR>13I2
TR>B I2=M
'Pentru "eul C!cidius, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM, c!manda,i de ctre tribunul
Terentius Ialerianus, cu h!tr/re &i 1K1 CUM 2J CUI>3J K>$1U C3(JP=>3>T
[URGMF3TU=.)
>a te uit,(1C>> HFCJ1U [URFM>3TJ ROM13>=OR.
Ki asta nu e cum#a EROM13>Q1RJ91similare9
>32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
> O M
COkDl > 1J=
Page 52 of 153
(1CORIM
iIB PRJJ2T
1MMO3>I2
I>CTOR>3I2
TR>B
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM, c!mandat
de tribunul 1mm!nius Iict!rinus)
htt%6OOVVV.drac!nes.r!Oima0ini$siteOla%idariumO10.0i-
9. >32CR>P,>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
2>M3>2 JT 3 1IM COD > 1J= (1CORIM
'Pentru MO(J=U= &i (>I>3U= 2P>R>T al Cm%ratului, C!h!rta > 1J=>1
(1CORUM.)
9. >32CR>P,>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
2>M3>2 JT 3 1IM COD > 1J= (1CORIM
'Pentru MO(J=U= &i (>I>3U= 2P>R>T al Cm%ratului, C!h!rta > 1J=>1
(1CORUM.)
>a te uit,CMPFR1TU= ROM13 era 'MO(J=) %entru (1C> &i s%iritul su era
'(>I>3) %entru aceea&i strbuni ai n!&tri (1C>.
Ce$! "ice T!in.1(JIFRU= (OIJ(>T de %r!bele arhe!l!0ice 3U %rea
c!res%unde cu M>3C>U3>=J =U> 3JRUK>31TJ,nu999
11. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
u (JC> 21T COD > (1C
'Centuria lui (ecius 2akusl, din C!h!rta > (1CORUM.)
12. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
E2P1 2JPT>MO I>T>T 133 TTTT M>= TI>>> COD > 1J=>1 (1CORIM D H
C
'kUmbrel!r celui %lecat D!sl%es 2e%timus, care a trit 70 de ani &i a ser#it 1; .n
C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM. 1ici se a-l.)
>at &i les%edea de m!rm/nt a unui strbun dac,numit DO2PJ2 2JPT>MU2.
2e%timus %r!babil du% T!in$\MB 3U J 3UMJ ROM13E.
1S. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
(JO M1RT CDORT>2 PR> 1J= (1C I P I CI> TR>B
'Qeului Marte, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM au %us aceast !-rand #!ti# cu
tribunul l!r.)
>$au"i.2TRFBU3>> 3OKTR> (1C> se ru0au "eului Marte,.m%reun cu TR>BU3U=
=OR.
Mda,! -i ROM13>Q1RJ,n$! -iE
17. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 2SR e.n.5
> O M COD > 1J= (1CORIM C P 1IRJ=>I2 H12TI2 TR>B PJRPJTIO CO2
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM c!mandat
de tribunul 1urelius Hastus, c/nd Per%etuus era c!nsul.)
1B. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 2<0$2<;
e.n.5
> O M COD > 1J= (1C PO2TIM>131C P M1RC M1==>CI2 TR>B
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM,
%r!%rietatea lui P!stumus, c!mandat de tribunul Marcus Mallicus.)
1<. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 2R1$2R7
Page 53 of 153
e.n.5
(JO COC>(>O
> O M COD > 1J= (1C TJTR>C>13ORIM C P POMPO3>I2 (J2>(JR1TI2
E TR>B
'Qeului C!cidius ksil lui >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1
(1CORUM, %r!%rietatea lui Tetricius, c!mandat de tribunul P!m%!nius
(esideratus k...l.)
1R. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 2<0$2<;
e.n.5
> O M COD > 1J= (1CORIM PO2TIM>131 C P PROB 1IMJ3(I2 TR>B
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM,
%r!%rietatea lui P!stumus, c!mandat de tribunul Pr!bkus9l 1u0endus.)
1;. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 212$21R
e.n. sau 21;$222 e.n.5
> O M COD > 1J=>1 (1C 13TO
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM,
%r!%rietatea lui 1nt!ninus.)
19. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 2S;$277
e.n.5
> O M COD > 1J= (1C MOR(>131 C PJ2T E
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM,
%r!%rietatea lui M!rdian, c!mandat de k...l.)
20. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 2SB$2S;
e.n.5
> O M ( COD > 1J= (1C C P H=1I>I2 M1T>M>1 TR>B JT JIOC C > PR
M1T>M>3
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare din (!liche, C!h!rta > 1J=>1
(1CORUM c!mandat de tribunul Hla#ius Maimianus, la retra0erea din ser#iciu la
cererea in#incibilului Prince%s Maiminus.)
21. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 2SB$2S;
e.n.5
> O M ( COD > 1J= (1C C P H=1I>I2 M1T>M>13I2 TR>B JT JIOC C > PR
M1T>M>3
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare din (!liche, C!h!rta > 1J=>1
(1CORUM, c!mandat de tribunul Hla#ius Maimianus, la retra0erea din ser#iciu
la cererea in#incibilului Prince%s Maiminus.)
22. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 2R<$2;2
e.n.5
> O M COD > 1J= (1CORIM PROB>131 C P 1IR IJR>3I2 TR>B
'Pentru >u%iter Cel Mai Bun &i Mai Mare, C!h!rta > 1J=>1 (1CORUM,
%r!%rietatea lui Pr!bus, c!mandat de tribunul 1urelius Ierinus.)
2S. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>15
( M (JC>B1= E I>T (>JBI2 E JT B=1J2 EI>T2>T 1 T JTE I2
HR1TJRE
'2%iritel!r celui %lecat (JC>B1=U2 k...l care a trait k...l "ile &i B=1J2U2k...l care a
trit 10 ani, &i k...l un -rate k...l.)
R. >32CR>PL>J (J =1 C1MBOM=1331 4B>R(O2^1=(, 13M=>1, 219 e.n.5
Page 54 of 153
2IB MO(>O >I
=>O =JMkatusl 1IMkustil PRk!l
PRkaet!rel CODk!rsl > 4%rimae5 1J=kial (kalCk!ruml
CI> PR1Jk-ectul J2T Mkarc!l
C=kaudi!l MJ313(JR
TR>Bkunusl
'2ub M!dius >ulius, le0at al .m%ratului cu %uteri %r!$%ret!riene,
CODORT1 > 1J=>1 (1CORUM 4au c!nstruit aceasta5, sub c!manda tribunului
Marcus Claudius MJ313(JR.)
TR>BU3U= (1C MJ313(JR4care a scul%tat %e acea les%ede &i O 21B>J
CURB1TF$2>C1 (1C>CF,%entru a .ntri c era (1C5, %urta %renumele ROM13J
'Marcus) &i 'Claudius) a&a cum (1CU= Re0alianus,)(>3 3J1M CU C32UK>
(JCJB1=) %urta %renumele ROM13J 'Publius) &i 'C!rnelius).
Oare n!i ROMG3>> de a"i URM1K>> ROMJ> &i ai (1C>J> nu %urtm %renumeE
ROM13J9
Oare c/,i dintre n!i nu se numesc Marcel,Claudiu,C!rnel9
Pentru a a*un0e TR>BU3,(1CU= Marcus Claudius MJ313(JR trebuia e#ident
2F CU3O12CF PJRHJCT =1T>31.
2e &tie c r!lul tribunil!r era s -ie OR1TOR> (J2FIGRK>L> ,2F 2J 1(RJ2JQJ
M12J=OR (J O1MJ3>.
O -i r!mani"are,n! -iE
1li! MasWa,3U TJ M1> 2CRJMJ cu '(1C>Q1RJ1):
2U3TJM ROMG3> &i %unctum:
B;. +orin says6
3!#ember ;, 2012 at ;60< %m
Id c$n artic!l s$a strecurat ! 0re eal.=imba dacil!r a suc!mbat a%r!a%e t!tal .n
-a a latinei dac *udecm re"ultatul ei -inal.3$a eistat nici un -el de .n0emnare sau
c!nt!%ire, ci ! .nl!cuire t!tal i de-initi#.Ce s -ac cu 100 cu#inte %resu%us dacice9
2.nt mai multe sla#isme i turcisme dec.t..dacisme.
M$a bucura mult s 0sim ni te tbli e cu scriere de %e #remea centrali"rii -cute
de Burebista i seria de re0i l!cali de du% el.(in s%irit de imita ie t!t au ad!%tat i
ei ! scriere ac!l!.2emn c %rin Oltenia s$au 0sit ce#a scriere cu caractere latine %e
#ase.Una cred c era .n 0reac i %!ate chiar mai multe .n s%a iul tracic %r!%riu$"is.
M tem s nu -i -!l!sit .n cancelariile l!r d!ar 0reaca i latina mai t.r"iu. P!ate a a
se e%lic i de ce cultura asta a dis%rut, de!arece elita desc!nsidera %r!%riul
s%eci-ic etnic a a cum -ceau t! i .n medie#al cu sla#a ca limb litur0ic i de
cancelarie.
(!amne a*ut s a#em %e #iit!r ni te lin0#i ti de %rima m.n care s mai desc!%ere
ce#a din limba asta dacic ce !bsedea" %e unii.
B9. dan says6
1u0ust S1, 2012 at ;61S %m
Page 55 of 153
]>na,
eu sunt ! -iinta umanv.
3ici!data nu am clasi-icat !amenii du%a reli0ia l!r.
(!ar -iintele nee#!luate -ac asemenea clasi-icari.
'Jista multe drumuri, dar t!ate duc la muntele Hu*i)
P!ti intele0e ce #rei din acest ras%uns, sau %!ti intele0e ceea ce trebuie.
<0. Ina says6
1u0ust S1, 2012 at B61; %m
(an, tu nu esti !rt!d!9
<1. dan says6
1u0ust 29, 2012 at 10602 %m
1rtic!lul nu urmareste sa arate !ri0inea ade#arata a r!manil!r ci #rea sa dem!nstre"e
!ri0inea !rt!d!a a r!manil!r de la e%!ca de %iatra %ana asta"i.
(acii nu c!n#in mult!ra %entru ca nu erau !rt!d!csi si asta c!ntra#ine c!n#i0eril!r
reli0i!ase %e care le au.
>n esenta se #rea dem!nstrarea -a%tului ca suntem cei mai crestini dintre crestini.
<2. +tuparu 'iorel says6
1u0ust 2R, 2012 at 116S; %m
(!mnule Mri0!r,
>n %rimul rand #a multumesc ca m$ati ba0at in seama si mi$ati dat unele s-aturi.
Ju am a-irmat 'm$am cam lamurit) ,ceea ce inseamna ca mai am mult de citit,dar am
c!nsiderat ca %e ba"a a ceea ce cun!sc in %re"ent %!t -ace niste c!nsideratii asu%ra
subiectului in discutie,ceea ce am si -acut.1m au"it de Paulescu,am citit cartea sa
'2%italul) si stiu ce reali"ari a a#ut in medicina.C!n#in0erea mea este ca nici!data
cun!asterea umana nu %!ate -i c!m%leta si %er-ecta,cel mult asim%t!tica.1de#arul
abs!lut este un atribut al di#initatii.(aca !menirea #a detine #re!data ade#arul
abs!lut,c!nsider ca lumea #a -i etrem de %lictic!asa si nu mi$as d!ri sa traiesc ast-el
de tim%uriE
(ar d#.cun!asteti ! maima a lui (escartes 6 'Ceea ce nu este dem!nstrat nu eista)9
H!arte multe %!stari %e acest -!rum sunt sim%le a-irmatii,nedem!nstrate,deci %utem
c!nsidera ca ceea ce ele sustin nu eista.
T!cmai din acest c!nsiderent l$am rec!mandat %e dl. Mabriel Mhe!r0he.3ici un
cu#intel din ce a scris si %ublicat nu a ramas -ara ! dem!nstratie
Page 56 of 153
ri0ur!asa,stiinti-ica,de nec!mbatut.3e%utand -i c!ntracarate cu ar0umente
l!0ice,scrierile d!mniei sale sunt i0n!rate de anumite medii interesate in %r!m!#area
un!r %seud!$te!rii -ante"iste des%re ist!ria si limba %!%!rului n!stru.Cititi,dle
Mri0!r,lucrarile dlui Mabriel Mhe!r0he si #!m %utea a#ea niste schimburi interesante
de idei %e tema ist!riei #echi si limbii %!%!rului r!man.
<S. 'ictor Grigor says6
1u0ust 2R, 2012 at 116B; am
(!mnule 2tu%aru, este -!arte im%!rtant sa studie"i temeinic inainte de a te %r!nunta
asu%ra d!meniului studiat. (ar este -!arte im%!rtant sa res%ecti niste %rinci%ii de
ba"a ca acest e-!rt sa duca la cun!astere ade#arului.Paulescu , daca ati au"it de el, ne
s%une care sunt aceste %rinci%ii ce stau la ba"a unei cun!asteri ade#arate6 15 sa
-iec!m%leta? 25 sa -ie %er-ecta?S5 sa -ie im%artiala.Ju cred ca d#s. sunteti -!arte,
-!arte de%arte de aceste de"iderate. 3u uitati ca 2!-!cle s%unea ?) >ntele%tii %!t
deslusi eni0mele "eil!r, dar %entru cei i0n!ranti chiar si in#ataturile clare sunt
"adarnice). 2%er ca d#s. #$ati lamurit du%a cinci ani de studiu dat!rita unei cercetari
inc!m%lete.
<7. +tuparu "iorel says6
1u0ust 2B, 2012 at 1260B am
>nclestarea %e subiectul %reist!riei %!%!rului n!stru a atins c!te %ar!istice,ceea ce
den!ta ca aici se ascunde ce#a ce deran*a"a teribil %e uniiE
>n ce ma %ri#este,studie" de #re! B ani subiectul si m$am cam lamurit.
Preist!ria n!astra trans%are din scrierile un!r s!mitati de %este h!tare,de$a lun0ul a
sute sau chiar mii de ani,a trebuit d!ar ca unii r!mani ade#arati sa le adune,sa le %una
ca% la ca% si ce a iesit este ade#arul tulburat!r,care "0uduie -undamentele
ist!ri!0ra-iei si lin0#isticii eur!%ene.
Pentru ca aici nu este #!rba d!ar de r!lul 0etil!r 4a se retine$0eti si nu traci5 in
-!rmarea %!%!arel!r eur!%ene si asiatice,ci si de r!lul limbii acest!r 0eti
4ind!eur!%eana cea mult in#!cata5 in -!rmarea atat!r limbi eur!%ene si nu numai.
2!c!t ca cel mai ri0ur!s in studiile -acute si cel care s$a a%r!%iat cel mai mult de
ade#ar %are sa -ie dl.Mabriel Mhe!r0he,cel care a in-iintat 2!cietatea Metica si Hun$
datia Mandirea,aut!r al un!r carti %recum Ialah,2tudii de cultura si ci#ili"atie
r!maneasca 42 #!lume 5,%recum si cu un a%!rt de!sebit la cele Sre#iste reali"ate si
%ublicate de Metica.
1cest d!mn a -!st arestat du%a re#!lutia din Un0aria si a stat R ani in temnitele
c!muniste 4a a#ut sansa sa stea sin0ur in celula cu marele Petre Tutea5,deci nu %!ate
-i acu"at a -i c!munist,securist,%!ate d!ar %atri!t 4daca acest lucru %!ate -i c!nsiderat
! calitate de aut!rii artic!lului de mai sus.5
Hundatia Mandirea %!ate sa #a -urni"e"e aceste carti 4si altele5 la %returi m!dice,la
tele-!nul 021S1;7RBR,%rin %!sta,cu %lata ramburs.
(u%a ce #!r -i citit aceste carti 4si alte cate#a5,multi din cei care au batut cam%ii mai
Page 57 of 153
sus 4inclusi# aut!rul artic!lului,%e care nu$l banuiesc de %r!stie,ci de rea intentie
criminala5 #!r -i mult mai atenti cand #!r a-irma unele ine%tiiE
T!ata stima %entru cei care au %!stat c!mentarii aate %e ade#aruri recun!scute.
<B. dan says6
1u0ust 2S, 2012 at ;67; %m
'3u este indea*uns sa -im b!te"ati !rt!d!csi, ci trebuie si sa traim credinta. (aca n!i
r!manii ne$am ru0a ! sin0ura data %e "i '(!amne a*uta R!mania), intr$un an de "ile
tara n!astra s$ar schimba in bine. )
Mai bine ar in#ata r!manii ca trebuie sa muncesti ca sa ai.
1r -i bine sa uite de termenul 'descurcaret), sa in#ete sa nu t!lere"e h!tia si
minciunile %!liticienil!r.
(aca aste%tati t!tul de la (umne"eu ,inseamna ca nu mai este nimic de c!mentat.
2a #a a*ute (umne"eu sa #a tre"iti la realitate:
<<. Ina says6
1u0ust 2S, 2012 at 1602 am
'Chiar daca nu$ti %lace ce scriu, incearca sa anali"e"i 'la rece) si ai sa #e"i ca nu %!ti
su%!rta %e cine#a care nu$ti imbratisea"a ideile -undamentalist$!rt!d!e.)
(iscutia n!astra a %!rnit de la un t!%ic le0at de artele martiale unde aduceai insulte
unui %arinte !rt!d! 4insulte %e care le$ai c!ntinuat si aici la dresa aceluiasi %re!t5.
1c!l! ti$am dat eem%lul cu sarutatul mainii %re!til!r si am %us un cu#ant im%!tri#a
*i0nirii aduse de tine acelui %arinte.
1stea d!au nu -ac din mine un -undamentalist !rt!d!. Oricare alt !rt!d! care
c!mentea"a %e acest site ar -i %utut scrie aceleasi lucruri.
J ! *i0nire intenti!nata si ne-!ndata. 2a !%rim aici lucrurile.
(!amne a*uta
<R. Ina says6
1u0ust 2S, 2012 at 1267B am
] (an
'1nali"ea"a in ce tara traiesti si cat de buni sunt !rt!d!csii care se t!t bat cu
'caramida in %ie%t) des%re !rt!d!ia l!r, ce situatie ec!n!m!ca au !amenii in
R!mania, cat de tradat!ri si lasi sunt.Jste dea*uns sa #e"i ce se intam%la a"i in
Page 58 of 153
R!mania, si mai ales %e unde#a in ultimii 22 de ani ce %!%r credinci!s e %!%!rul
r!man.)
3u cun!sc nici un !rt!d! care sa se bata cu caramida in %ie%t %entru !rt!d!ie. Ce
bine ar -i de s$ar intam%la asa:
3u este indea*uns sa -im b!te"ati !rt!d!csi, ci trebuie si sa traim credinta. (aca n!i
r!manii ne$am ru0a ! sin0ura data %e "i '(!amne a*uta R!mania), intr$un an de "ile
tara n!astra s$ar schimba in bine.
Ceea ce se intam%la in tara n!astra in ultimii 22 de ani este t!cmai din li%sa credintei
n!astre.
1cei %arinti care cer sume mari sunt %utini, eista, are insa Cine sa$i *udece. 2a nu
uitam insa ce dari are de dat !ricare %ar!hie si ce salarii mici au %re!tii. Cred ca
%r!blema nu este la %re!tii care iau sume mari, ci %r!blema este la n!i insine. 1#em
%re!tii %e care$i meritam.
<;. Ina says6
1u0ust 22, 2012 at 26S2 %m
(an, %r!blema ta este ca iti res%in0i indentitatea si credinta neamului din care -aci
%arte. 1c!l! %rintre straini din tine ca r!man, ti$a ramas (O1R limba r!mana %e care
insa nu stii s$! -!l!sesti decent.
>ndi-erent de 0andirea %e care ! a#em si indi-erent ca ne cun!astem sau nu, eista un
c!d al #irtualului care tine de RJ2PJCT.
Mandirea ta e %lina de ura im%!tri#a a !rice este Ort!d!, im%!tri#a %re!til!r in
s%ecial. 3ici nu stii la ce te e%ui.
(!amne a*uta
<9. Ina says6
1u0ust 22, 2012 at 12670 am
'2e t!t -!rtea"a un %!%a care se crede ist!ric sa ne -aca sa credem ca suntem urmasii
le0iunil!r r!mane -!rmate dint t!t -elul de amestecaturi, din !ameni %re0atiti sa ucida
sa *e-uiasca , sa #i!le"e.)
Parintele e cu ade#arat ist!ric si studiul lui nu este un studiu mani%ulat asa cum sunt
cele care ni sUau dat %redat n!ua la sc!ala.
Page 59 of 153
2a luam eem%lu din "ilele n!astre le0at de inchis!rile c!muniste si ce s$a intam%lat
in ele. 1#em atatea marturii scrise, #erbale, inre0istrate. Cu t!ate astea sunt interese
de a nu se sti si de a se ter0i#ersa aceste marturii.
Oare ce #$a mai ramane in ist!rie din t!ate acestea9 2i atunci un ist!ric sar0uinci!s,
unul crestin !rt!d! care nu are nici un interes sa minta 4%!ate nu stii de s%!#edanie5,
#$a s%une ade#arul si se #!r 0asi unii sa nu$l creada.
R0. =o0n >lar4 says6
1u0ust 21, 2012 at B6B1 %m
1$ i au"it #re!dat c 2 se bat iar al S$lea c/ ti09
(e asta se tratea". Mani%ulare .n mas.
Crede i c mai are im%!rtanta ast"i dac suntem daci,sau r!mani9
1st"i im%!rtant este dac suntem %r!sti sau .n ele% i.
(ac suntem %r!sti #!m %luti .n i0n!rant "bt/ndu$ne s credem a"i una, m/ine
alta, insult/nd i d/nd din c!ate %entru a ie i .n -at 4ca s se #ad %r!stia creia nu$i
%lace s stea ascuns5
(ac suntem .n ele% i ne #!m in-!rma, liberi de %re*udec i i -umuri %atri!tice
inutile, .n tcere, #!m .n ele0e 'mersul lumii) i ne #!m %re0ti s .n-runtm
%eric!lele ce ne .nc!n*!ar mereu mai a%r!a%e.
3!ua Ordine M!ndiala, subtilitatea %er#ers a Iaticanului .n uni-icarea reli0iil!r,
cri"a ec!n!mica c!ntr!lat de st%/nii lumii, c!ntr!lul maril!r 0u#erne 4an0lia,
america, 0ermania si -ranta5, %ierderea tutur!r dre%turil!r i libert il!r, im%unerea
ascultri %rin -!r a militar, %r!%a0area reli0iei e#!lu i!niste .n t!ate ni#elele
s!ciet ii, i multe alte lucruri 'interesante) %e care 'cei de sus), nu #!r s le
desc!%erim.
3u # lsa i mani%ula i de micile s%ecula ii. >n tim% ce #!i # certa i, 'ei) c!ntinu
s str/n0 cercul .n *urul #!stru i c/nd # #!r r/de .n nas #a -i %rea t/r"iu.
2in0ura s!lu ie %entru a nu -i %r!st, este s .ncete"i de a tri .n i0n!rant
4necun!a tere, incultur, de"in-!rmare, mani%ulare5.
C!n-ucius a lsat un dict!n -!arte #alabil ast"i6
'>0n!ranta %!ate -i c!rectata, %r!stia .ns rm/ne %entru t!tdeauna)
3!ua Ordine M!ndiala i -eluritele sale a%lica ii 4Ju0enia, Chem$trail, Re#!lte
masi#e, 2rcie i H!amete c!ntr!late, C/m%uri de C!ncentrare, P!litie i 1rmata,
etc.5 #!r ucide mili!ane.
Ma*!ritatea #!r muri dat!rita %r!stiei i indi-erentei.
R1. and? says6
1u0ust 20, 2012 at 2610 %m
(!amne cati s%alati %e creier:Ia %ierdeti in ar0umente care de care mai %enibile:
>talienii nu au nimic de a -ace cu n!i:2im%lu:1m l!cuit in >talia si stiu ce "ic.3u
suntem urmasii un!r rebuturi n!rd$a-ricane:2i nu eista di-erente intre r!manii
Page 60 of 153
maramureseni sau !lteni sau m!ld!#eni.Cred ca nu ati -!st nici!data intr$un sat din
Muntenia !ri Oltenia sa #edeti ca sunt la -el de albi,de la sateni,bl!n"i si
bruneti.Menetic suntem ! a%a si un %amant cu l!cuit!rii taril!r
#ecine6un0urii,sarbii,ucrainienii.(aca nu #a sunt su-iciente 'd!#e"ile) si
'd!cumentele) %e care le t!t cereti,#a ras%unde MJ3JT>C1 la t!ate intrebarile
d!mnil!r.2e #a a*un0e %ana ac!l! ca -iecare dintre n!i #a %utea a-la daca este
urmasul aut!ht!nil!r sau a alt!r semintii.
R2. 'ictor Grigor says6
1u0ust 1S, 2012 at 1609 %m
(ra0a 1drian, ca tu sa -ii si0ur ca esti un dac autentic , ar trebui sa$ti -aci testul
1(3.(aca nu iti iese R1a , ai ! mare %r!blema:Chiar daca testul c!n-irma ca -aci
%arte din ha%l!0ru%ul R1a,nu %!ti -i si0ur ca %r!#ine de la daci sau de la sla#i.2ansa
ca sa -ii urmasul dacil!r este de98:(esi0ur %utem i0n!ra si san0ele si limba si
traditiile. Putem sa -im daci %entru ca IRJM cu tarie acest lucru, numai ca riscam sa
ii dam dre%tate lui Mar care "ice ca ist!ria se re%eta. Prima data ca drama ,a d!ua
data ca -arsa:1tat R!ma cat si (acia au -!st d!ua im%aratii situate sub semnul
=UPU=U>. Crestinismul se situea"a sub semnul M>J=U=U>:
RS. Adrian . dacul cu nume roman says6
1u0ust 12, 2012 at 1679 am
Cata discutie si cata te#aturaE
>ntrebare: (e ce se tem unii de d!cumentarul cu %ricina9
>n Jur!%a nu cred ca ca se %!ate #!rbi de %!%ulatii %ure, -ara in-luiente etnice.
>nsa, se %!ate #!rbi de c!nstiinta unui neam.
Tara #irili au -!st acesti r!mani. Mr!"a#i in t!ate, dar au dis%arut saraciiE J trist.
(ar, este t!t!data si dre%t.
(acii9 (e unde au a%arut ca sa dis%ara9 1s #rea si eu sa stiu asta.
Mihai Iitea"ul de nebun a ince%ut sa -aca ce stim -iecare9 Cr!nicarii un0uri, de
%r!sti il numeau 'dacus mallus)9
Pana la urma acesti 'ci#ili"at!ri) nu a#eau ! c!nstiinta %r!-unda asu%ra unui tinut si
asu%ra un!r datini: Ji erau manati de interese, ca si in "iua de a"i, si isi luau tal%asita
cand nu le mai #edeau: Ceea ce s$a si intam%lat. Ce ramanea in urma l!r9 >n ca"ul
n!stru + im%!sibilitatea de a recladi ceea ce au distrus ei: 1u cam trecut 1;00 de ani
sa ne raintre0im. Hie %rimitE 2i inca mai a#em de muncit la astaE =!r cat le trebuie
sa se reintre0easca9 =!r si alt!ra asemenea. 2$au chinuit destul si ei sa ne -aca nistre
straini in %atria strabunil!r n!stri? le$au luat eem%lul si altii, dar nu au reusit inca
niciunii. 2i nici nu #!r reusi + %entru ca ceea ce #!r ei nu este c!m-!rm si (re%tatea
-ratil!r si nici cu 1de#arul.
P!ate in #iit!r #!m #!rbi Jn0le"a, asta nu inseamna ca #!m -i americani, %entru ca
nci macar americanii nu %rea mai sunt en0le"i.
2au, cine stie9 P!ate #!m #!rbi rr!manes, %t ca in tim% ce n!i -acem dis%ute de acest
Page 61 of 153
0en, rr!mii -ac si ei ce %!t + c!%ii adica.
Tre"irea -rati daci cu nume de r!mani: >n-luiente %rin san0e e -iresc sa a#em, %entru
ca i$am asimilat %e multi care au t!t trecut %e aici, insa n!i am ramas si daca am luat
cate ce#a bun de la ei, de ce nu9 Hiecare e creatia =ui (umne"eu.
1s #rea sa stiu si eu cat reacti!nea"a %!%!rul n!stru numit asta"i ROM13 cand este
#!rba de san0ele sla# din #enele n!astre sau de cel hun !ri 0!t sau al !ricarei 0inti
%erindate %e la n!i9 =a cel r!man 4care era ! adunatura5 + rea-ti!nea"a %entru ca asta
i se t!t s%une mereu si insasi numele neamului este asisderea. =a cel (1C
reacti!nam -iresc, natural si ! #!m -ace mereu: Prin n!i traiesc strabunii si n!i ii
re%re"entam:
>n incheiere 6 '%acea este de %atru !ri mai tare decat dre%tatea) s%une %arintele
1rsenie Pa%ci!c.
(aca in0hitim multe ca sa a#em %ace, (umne"eu se #a uita la inima n!astra si in
tim% #a restabili si dre%tatea: Ie"i re"ultatul unirii
R!manil!rOIlahil!rO(acil!rOTracil!r.
Primim ceea ce meritam ca sa ne indre%tam din 0reselile n!astre. 1m -i ! ece%tie sa
ne %ierdem identitatea %t ca am -!st sta%aniti de altii ! anumita %eri!ada.
Cu res%ect, cel de un san0e cu cei ce iubesc tara (acil!r, 1drian
R7. cara"elle says6
[uly 2;, 2012 at 1611 am
1bs!lut t!t ceea ce sustineti si ar0umentati am in#atat in 22 de ani de sc!ala de sub
re0imul c!munist: 3u am in#atat nimic des%re (1C>. (e ce !are. 3umai ca %!%!rul
r!man s$a -!rmat din %ri0!niri si cuceriri r!mane. P!ate ca in sec!lul TT> chiar nu
mai a#em ne#!ie de r!mani, sa ramina cu 0ladiat!rii l!r cu t!t, eu #rea sa raman
a%r!a%e de stram!sii mei (1C>: Pa si la re#edere:
RB. Marius says6
[uly 20, 2012 at 1060R %m
(ra0a d!nule, ar0umentele dumnea#!astra a cat!r#a eem%le de nume r!mane a
c!%il!r de daci ,un titlu de %r!%rietate sau !cu%atia mai indelun0ata din (!br!0ea,
sunt -!arte slabute %t a substine r!mani"area4#arianta !-iciala5 la -el de bine mer0e si
#arianta nec!nt!%irii cu in#adat!ri, %utin d!#e"i de ambele ca"uri: (!#ada stau
2armi"e0etusele, ce.a (acica, Re0ia, distrusa de in#adat!rii, luati dre%t -!ndat!rii ai
neamului: 2i Ul%ia Traiana, distrusa de dac!U0eti,du%a retra0erea r!mana, din
ruinele careia au ridicat lacase de cult: Bisericuta !rt!d!a 2-. Mhe!r0he, din Cwlan,
sta marturie #ie, ridicata 1S1SU1S17 din resturi4%ietre -unerare5 de la Ul%ia Traiana ,
cu t!ate ca cariera de calcar Ma0ura Calanului e -!arte a%r!a%e in c!m%aratie cu
Ul%ia Traiana, %lus ca na#a Bisericutei, e de#iata %utin de mai s%re rasarit, -ata de
1ltar, care %r!babil a -!st ! c!nstructie %a0ana de cult:
Page 62 of 153
R<. Marius says6
[uly 20, 2012 at R627 %m
>nteresant: Cu t!ate ca 3u sunt de ac!rd cu r!mani"area: O d!#ada inc!ntestabila,
sunt bisericutele #echi din [ud. Duned!ara, cum ar -i ce.a din Cvlan, dre%t eem%lu:
Ce.a -!st ridicata in anul 1S1S, c!n-!rm ultimului strat de %ictura murala, -!l!sinduse
dre%t materie %rima, %iata din c!nstructiile de la Ul%ia Traina, ci nu ande"it sau
calcar de la 2armise0etusa Re0ia: 2a nu aduc in discutie ca la ! aruncatura de bat, e
Ma0ura Calanului, cariera de calcar a (aciil!r: J clar ca in mem!ria %!%!rului
R!m/n, sa #rut cu desa#asire eliminarea in#adat!ril!r *e-uit!r, c!nstruindusi lacase
de cult, din %ietrele l!r de m!rmant: =a (ensus aceiasi treaba: Multumesc
RR. Alin says6
[uly B, 2012 at 1061; %m
Mie mi se %are dim%!tri#a ca aut!rul acestui artic!l e acela care are de*a ! c!nclu"ie
%e care #rea sa ! sustina s%icuind din intrea0a %aleta a ceea ce sustin acesti dacisti
numai ce ii c!n#ine s%re a -i criticat, si t!t asa s%icuind din inst!ria n!astra d!ar acele
detalii care ii sustin c!nclu"iile dansului. O sa re#in cu ! de"#!ltare %ucntuala. >nsa
%ana una alta %!t sa a-irm niste lucruri certe6 1. 2armise0etu"a e necercetata in
%r!%!rtie de cel %utin 9B 8, 1r0eda#a "ace sub 0un!aie, la -el si alte situri care %!t
sa aduca lamurire cu %ri#ire la t!t ceea ce nu stim si0ur des%re daci. 2. >st!ricii n!stri
sunt %rea %utin interesati de ist!ria %amanturil!r acest!ra inainte de cucerirea
r!mana, ceea ce nu mi se %are e%licabil daca admitem ca 0enetic si cultural$
lin0#istic ne tra0em cel %utin si din daci. S. 1cu"ati aut!rii d!cumentarul ca #!r sa il
inl!cuiasca %e (umne"eu cu Qam!le, idee care ser#este %!litrucil!r deser#iti
!ccidentului care sunt a"i la %utere. (ar atunci de ce %!liticul sustine ist!ricii care
%r!%!#aduiesc #arianta r!mani"arii9
R;. mend?4 says6
May 2<, 2012 at 1161B am
]2012 R!mania reintre0ita
1semanarile -!rtate %e care le -aceti intre Qam!les si >isus Christ!s sunt tare trase
de %ar..Qam!les nu era del!c cel %rins si m!rt asa cum su0erati.nu eista nici un
d!cument care sa s%una ca Qam!les ar -i -!st %rins si !m!rat de cine#aEci d!ar
dis%arut intr$! %estera subterana..are ce#a asemanari cu mitul cht!nic al lui
2aturn..desi0ur nu in t!talitate ca sa %ui semnul e0alitatii..asemanarile cu >isus sunt
cam -acute din %i..Ha%tul ca ambele mituri au tan0enta cu nemurirea si rein#ierea nu
e cine stie ce d!#ada,nemurire si #iata -ara de m!arte sunt #isuri de esenta ale
!amenil!r cam de %este t!t,urme ale acestui #is se re0asesc a%r!a%e in !rice cultura.
>n alta !rdine de idei chiar m$ar interesa care sunt studiile care "ic ca dacii erau
Page 63 of 153
bl!n"i sau r!scati..tare ma ind!iesc ca un %!%!r traind din (!br!0ea %ana sus %e la
Maramu a#ea ! sin0ura cul!are la %ar,si aia bl!nda..
R9. Damian says6
May 27, 2012 at B62B am
>ar cu acel 'cel mai #echi titlu de %r!%rietate) cred ca 0lumiti, inca nu reali"e" ce
semni-icatie e%!cala are. >n -a%t nu intele0 de ce -el de 'in0emanare) #!rbiti, ce -el
de %!%!r dac!$r!man %!menitiE.-iindca dacii se stie cine erau, la -el cum se stie ce
insemna 'r!man), 3UMJ1 U3 2T1TUT [UR>(>C.>32JM31 'OM =>BJR), ma
abtin sa -iu ir!nic. >ar acesti '!ameni liberi) erau dintre iudei, e0i%teni, his%anici etc.
;0. Damian says6
May 27, 2012 at 7670 am
Cred ca nu intele0eti nimic din ce #i se s%une. C!h!rte erau recrutate din t!ate
semintiile cucerite de r!mani, ba chiar le0iuni intre0i. 1%!i erau trimise cat mai
de%arte, cu asta im%eriul slabea si %!tentialul aut!ht!nil!r in ca"ul un!r ridicari la
lu%ta. P!litica im%eriului era una inteli0enta si %er-ida6 '(i#ide et im%era). 1m %utea
c!ntinua cu -a%tul ca ei recrutau si isi a%r!%iau, in %rimul rand, membri ai
arist!cratiei l!cale, cum a -!st in ca"ul celtil!r si al 0ermanicil!r, %!ate -iindca in
aceste ca"uri a#em in-!rmatii etrem de su0esti#e.
Jsenta %r!blemei nu este aceasta + -a%tul ca dacii inr!lati in#atau limba latina, in
armata r!mana !rdinele erau date in scris, c!ntinuau sa #!rbeasca intre ei limba sau
dialectul nati#, asa cum se intam%la si in ca"ul cel!rlalti. 1sa cum s$a intam%lat si in
ca"ul ardelenil!r recrutati in armata 1ustr!$Un0ariei, al basarabenil!r recrutati in
armata tarista, s.a.
;1. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
May 22, 2012 at R6B9 %m
(ar trebuie s -iu c!rect %/n la ca%t &i s (JMO32TRJQ c e$ist D"+!N8
,;#R! ale K%>!-<%<R88 D#,"3R"-#%!A
I r!0 s citi,i des%re CODORTJ=J (1C>CJ de la "idul lui Dadrian dintre Britania
&i 2COL>1.
,oDors *rimae #elia D#,"R&-
>at &i un tet care atest eisten,a C!h!rs Primae 1elia (1CORUM :
Page 64 of 153
'2IB MO(>O >I=>O
=JMkatusl 1IMkustil PRk!l `
PRkaet!rel CODk!rsl > 4%rimae5 1J=kial (kalCk!ruml
CI> PR1Jk-ectul J2T Mkarc!l
C=kaudi!l MJ313(JR
TR>Bkunusl)
219 e.n.
Msi,i un #ast material bibli!0ra-ic &i arhe!l!0ic4arte-acte5%e 6
htt%6OOr!manianhist!ryandculture.Vebs.c!mOdaciansr!mans!ldiers.htmj;2;9B2;S0
;2. 78(7.R25,I9ICAR2A 3asara%iei cu :ara Mam$ R!M;,IA este -n plin$
desf$*urare< says6
May 22, 2012 at R67B %m
Mihail M. P!%escu6
'(e alt-el, eist un d!cument etrem de im%!rtant %e care reali"at!rii acestui -ilm .l
i0n!r cu des#/r&ire6
cel mai #echi titlu de %r!%rietate din lume a -!st 0sit %e terit!riul R!m/niei la
Mr!*dib!du, .n Oltenia.
(i%l!ma datea" din 121 &i este %e numele lui *lautius ,aesianusA
*roprietarul mo(iei unde a 9ost descoperit se numeaLDimitrie ,e0ianuA
1&a s%une d!mnul Mihail M. P!%escu.
(ar ce s%une 1(JIFRU= ist!ric9
2ur%ri" :
Dimitrie ,!N8#%& se numea de 9apt /T<%&B< F8#%& (i
era %!*"T&; celebrului Daiduc 8#%,& F8#%&A
(u% ce %e m!&ia lui s$a desc!%erit (>P=OM1 ROM13F a lui CJ2>13U2 h!%a
(i3a scDimbat (i boierul numele de 9amilie din F8#%& nL,!N8#%&A
1cest 1(JIFR >2TOR>C ne este re$c!n-irmat &i %e ! -ilier nea&te%tat.
Doamna R&Q#%DR# >#R"E!#%& ,8/T"R8, (i ,R8T8, D! #RT<,
recent, .n emisiunea a (JCOR x 2T>= b de la T#r ,%re"enta teles%ectat!ril!r Casa
CJQ>13U$Rac!#i, din Bucure&ti,recent restaurat.
Ki ce crede,i c s%unea 9
Jact ce am %!stat mai sus.
Ki anume c numele adevrat al 9amiliei boiere(ti ,!N8#%& era n realitate
F8#%&A
Mi c boierii din stirpea lui 8ancu F8#%& au devenit /&)8T ,!N8#%& D&*<
descoperirea pe mo(ia lor,ntr3un mormnt a SDiplomei romane a lui
,!/8#%&/ TA
Page 65 of 153
C este %!ate ! le0tur RJ1=F .ntre numele [>13U &i Ce$2>13U24Ce$[>13U5
asta rm/ne de dem!nstrat.
>at &i %!#estea %alatului [>J3>=OR$CJQ>J3>
Palatul Cesianu$Rac!#i,
Casa a -!st c!nstruit de 3ic!lae Cesianu, .n acel m!ment de%utat, unul dintre -iii lui
2tnu, Cesianu, ne%!tul lui >ancu [ianu, ne %!#este&te ist!ricul &i 0eneal!0istul
Jman!il Da0i M!sc!, .ntr$! carte de amintiri des%re Bucure&ti %lin de -armec &i
%ublicat %!stum de ne%!tul su. T!t Jman!il Da0i M!sc! men,i!nea" c Cesianu
cum%rase terenul, -!arte bine %lasat dealt-el, de la Pr!c!%!aia, %r!%rietara -aim!asei
case de l/n0 Malmais!n, unde se -ceau eerci,ii ale tru%el!r 0arni"!anei Bucure&ti.
=a %arterul casei erau %r#lii %rintre care ! re%re"entan, a -irmei Tele-unWen.
1&adar Cesienii erau descenden,i din >ancu [ianu, care din mic b!ier de#enise
haiduc. Una din -etele -amiliei s$a cst!rit cu un Rac!#i,, ceea ce a dus la numele
dublu al %alatului. Hamilia Cesianu mai a#ea dealt-el %atru re&edin,e .n Bucure&ti
dintre care una a de#enit sediul 1cademiei R!m/ne.
De ce (i3au scDimbat ns la un moment dat cesienii numele din cel al lui 8ancu
Fianu, asta e o alt poveste, dealt9el ineditA
#(a este,e inedit (i tocmai ai a9lat3o mai susA
;S. dresor says6
May 22, 2012 at 1260; %m
3u %!t sa cred ca suntem atit de lasi.Orice alt %!%!r cauta sa$si %astre"e si
%r!m!#e"e !ri0inile si traditiile si n!i in l!c sa le %unem la l!cul cu#enit le
c!ntestam.(a sunt c!n#ins ca r!manii au a#ut ! in-luenta asu%ra culturii, traditiil!r si
limbii dar nu atit de mare incit sa ne aut!intitulam ,,urmasii R!mei,,Mindria de a -i
urmasii dacil!r este ! mindrie %e care nu ne$! %!ate lua nimeni iar -a%tul ca a#em !
mindrie nati!nala nu %!ate -i decit bene-ica %entru #iit!rul acestui neam care cu
nea*unsurile %e care le are are t!tusi dre%tul sa$si tina ca%ul ridicat.
;7. 'ezina says6
May 21, 2012 at 16B< am
3u intele0 ce trasnai indru0i dumneata aici. >ntr$! asemenea miscare, in care sunt
an0a*ati mii de !ameni, ma re-er la cei care stiu des%re ce #!rbesc, cre"i ca t!ti cei
care s$au raliat %!t sa$si alea0a >3TOT(J1U31 CJ=J M1> POTR>I>TJ
CUI>3TJ9
Miscarea %entru ade#ar si demnitate, care militea"a im%!tri#a r!mani"arii si %entru
recun!asterea c!ntinuitatii trac!$dacice, c!n-!rm cu traditia %!%ulara si d!#e"ile %e
care le detinem, RJCU3O12TJ 2> P12TRJ1Q1 >3T1CT1 CRJ(>3T1 2>
TR1(>T>1 ORTO(OT1.
Page 66 of 153
Jista un sin0ur ade#ar6 1M RJ3F2CUT 2UB 2JM3U= CRUC>> (>3 RU>3J=J
21RM>QJMJTU2J>.
>n anul 11R, '=u%ii 1lbi) au ridicat Crucea %e 2tea0uri.
3imeni nu incalca =e0ea 2trabuna.
Ie"ina, 0eneral al 2uddrei
;B. 78(7.Rom&nia R2@,#R2GI#A says6
May 19, 2012 at 12627 am
#-)!;! T#)!R! -8%T ,& %!R&M8%#R!7
#-)!;! T#)!R! -8%T *R8% "-8/8&%!7
(ar de ce mani%ulea" ambele tabere9
Pentru c ,!;! D"&< T#)!R! /&%T K%,;!MT#T! K%TR3&% R<N)"8
>!"*";8T8,7
1t/t (OM3>>$TOI1RFK> de la N3O> 2U3TJM urma&ii R!mei:)
c/t &i TOI1RFK>>$TOI1RFK> de la N3O> 3U 2U3TJM urma&ii R!mei:) -8%T
,& %!R&M8%#R! *R8% "-8/8&%!7
1rtic!lele aruncate .n lu%t de tabra N3!i 2U3TJM urma,ii R!mei) sunt e-ecti#
atacuri murdare nu c!ntra TOI1RFKU=U> 0eneral Chelaru ci CO3TR1
1(JIFRU=U>.
(e eem%lu 6
a Mircea Chelaru se c!nsider ortDodo$ 0amol$ian, ce3o mai 9i (i astaA T
Ce$! mai -i Q1=MOT>13>2MU= 9
Ce$! mai -i &ilegtura 8%D8/";&)8;< N#;-"Q8#%8/-3,R!MT8%8/-3
"RT"D"Q8/-:
Pi s$i .ntrebm %e te!l!0ul Ori0ene,%e ist!ricii antici [!se%hus,=1CT13T>U2 ,%e
2imi!n Mehedin,i ,%e te!reticianul M1R>=OR RJ=>M>> MO3(>1=J Mircea
J=>1(J.
>a s #edem,care ! mai -i &i le0tura >3(>2O=UB>=F Q1=MOT>13>2M$
CRJKT>3>2M$ORTO(OT>2M9
Una din acu"ele 0ra#e %e care R!ma cre&tin ecle"iastic4#iit!are C1TO=>CF5 le
aduce cel!r de la C!nstantin!%!l 4#iit!rii ORTO(OCK>5este c ace&tia, %e ba"a
curentului '!ri0enist), ar -i ad!%tat c/te ce#a din elementele de d!0m %r!%rii
reli0iei 0et!$dacil!r.
Te!l!0ul aleandrin Ori0ene, a%!l!0et cre&tin 41;B + 2B7 e.n.5 a%r/ndu$&i !%,iunile
'.m%!tri#a lui Celsus), c!nsemnea"6
Page 67 of 153
'1%!i, -iindc %"8 ,R!MT8%88 cinstim %e cel %rins &i m!rt,
el crede c n!i am -cut ;# E!; ,# >!B88, ,#R! K; ,8%/T!/, *!
N#;-"Q8/A
*#R#;!;! D#,"3,R!MT8%!
Cu %ri#ire la P1R1=J=1 .ntre R!;8>8# N#;-"Q8#%< &i R!;8>8#
,R!MT8%< Mircea Jliade c!nclu"i!nea"6
%emurirea >!T8,< devine nemurire ,R!MT8%<LA
2imi!n Mehedin,i %reci"e"ea" &i el c 6
Tstrmo(ii no(tri autoDtoni >!T"3D#,8 au 9ost
*! F&-<T#T! ,R!MT8%8 K%#8%T! de a se 9i ivit Jristos pe pmntA
(!mnule$TOI1RFK care ai scris acest artic!l .n a H!aia 3a,i!nal),ia ser#e&te
matale ! %!r,ie de Q1=MOT>13>2M PRJCRJKT>3 e#!cat deE.Traian.
%!#-&; >!B8;"R,
care au -!st mai r"b!inici dec/t !ricare dintre !amenii care au trit c/nd#a &i aceasta
nu numai dat!rit triei tru%ului l!r,
dar &i %entru c
ast9el i convinsese slvitul lor N#-";Q!/A
,R!N=%D ,< %& -"R,
D"#R ,< KM8 /,J8-)< ;",&8%B#,
ei sunt mai %!rni,i %e lu%te,
dec/t ar -i .nclina,i s .ntre%ind ! clt!rie. )
4%!sibil citat din Metica lui Traian5
4>ulian, Ce"arii,Traian,225
Ji,ce s%unea Jliade9
%emurirea >!T8,< devine nemurire ,R!MT8%<LA
(!mnul$TOI1RFK se arunc a%!i .ntr$! b&clie %rin care -r s$&i dea seama
CK> T1>J 2>3MUR craca de sub %ici!are.
1ROM13L1,dehE
a 1ti au"it #re!data de esenieni, acel %!%!r ciudat de la care a %!rnit Biblia si t!ata
credinta9 2e s%une ca esenienii se tra0 de aici, din s%atiul n!stru)
1ceast #i"iune asu%ra ist!rie na,i!nale, creat &i de"#!ltat .n lab!rat!arele
securit,ii ceau&iste urmreaOurmre&te un sc!% %er-id6 .nde%rtarea r!m/nil!r de
cre&tinism, de identitatea lui. Cnl!cuirea lui (umne"eu cu Qam!le, adic a tradi,iei
&i a -iin,ei n!astre CU O 1B2TR1CL>U3J b
Page 68 of 153
Qam!le, O 1B2TR1CL>U3J 9
Paralela (1C>$J2J3>J3> ! 0lum %r!ast9
2 .l %unem %e aut!r -a, .n -a, cu ist!ricul antic [!se%hus.
[!se%hus Hla#ius #!rbeste des%re '2H>3LJ3>1 (1C>=OR), numi,i 'P=J>2TO>),
%e care ii a%r!%ie de J2J3>J3>.
Hla#ius >!se%hus
'1ntichit,i iudaice), TI>>>?1?B?22 6
'3u triesc ace&tia .ntr$un -el de!sebit de al cel!rlal,i !ameni, ci TR#8&; ;"R
/!#-<%< cu al a(a3numiilor *";8/T#8 1*;!8/T"82 D! ;# D#,8A
4traducere .n limba r!m/n Il. >liescu, I. C. P!%escu, Mh. 2te-an,
>"#!are %ri#ind ist!ria R!m/niei, #!l. >., 1cademia R!m/n, Bucuresti, 19<75.
'Ji triesc .ntr$un m!d care nu se de!sebe&te del!c, ci se aseamn ct mai mult cu
9elul de a tri al D#,8;"R %&-8B8 *;!8/T"8
4traducere .n limba r!m/n a tetului lui >!se%hus, din limba -rance"5.
(!mnul$TOI1RFK habar nu are c de&i se a-irm c (1C>> au -!st cre&tina,i de
1%!st!lul 1ndrei .n sec!lul 1 %e #remea c/nd (iur%aneus$(JCJB1= era
c!%ila&,t!tu&i .n sec.S (1C>> erau atesta,i de =actantius ca #ener/ndu$l %e
(UM3JQJU= MU3L>=OR.
S #mintii3v acel )<TR=% N#;-"Q8/ ,
N!&; /&*R!- #; D#,8;"R,
care era adorat n vr9ul munilor T
$=actantius
2 mai s%unem c J%isc!%ul (1CO$ROMG3 3>CJT12 din (1C>1 RJMJ2>131
de#enit a%!i 2HG3TU= 3icetas de Remesiana a stabilit CRFC>U3U= %e 2B
(ecembrie 9
Jact de Q>U1 =U> M>TDR1$2O= >3I>CTU2$2!arele Cn#in0t!r care era le0at de
1PO==O42!arele$Ht$Hrum!s5 &i 1RTJM>24=una$Bendis$(iana$2/n$("iana$>leana
C!2G3QJ1315$ MJMJ3>> (>I>3> care la r/ndul l!r erau c!nsidera,i de ctre
strbunii n!&tri daci una cu Q1=MOQ>2$bunul %st!r ,PF2TORU= (>3 a
M>OR>L1 b9
Chiar a&a,ce$! mai -i &i le0tura >3(>2O=UB>=F Q1=MOT>13>2M$
CRJKT>3>2M$ORTO(OT>2M9
C3 13U= <92, =1 CO3C>=>U= (J =1 CO32T13T>3OPO=,
>erarhii #echi ai Bisericii Cre&tine, 1U >3TJRQ>2,
C1 1RT1 CRJKT>3F
2G$= M1> RJPRJQ>3TJ PJ DR>2TO2 CU CD>P (J M>J=,
21U C3CO3[UR1T (J 2O1RJ K> =U3F, C> (O1R CU 12PJCT OMJ3J2C:::
Page 69 of 153
NPre-erm .nsu&i harul &i ade#rul, ca ! .m%linire a acestei le0i.
De acum nainte Dotrm ca Jristos Dumne0eul nostru s 9ie repre0entat n
9igura sa omeneasc, n loc de cea a /TR<+!,J8&;&8 -8!;
$ c-. Master (any (!rinel, htt%6OOVVV.scribd.c!mOd!cO;SBB71ROM12TJR$(any$
(!rinel5
(e 21CR>H>C>U= 12UM1T 1= PF2TORU=U> din NM>OR>L1) a,i au"it
d!mnule$TOI1RFK9
*aralela D#,"3,R!MT8%<,N#;-"Q8#%<3"RT"D"Q<,N#;-"Q8/3
88/&/ este evidentA
Ire,i &i ima0ini cu IJ2T>M>> 1RDJO=OM>CJ care dem!nstrea" ,&;T&;
)&%&;&8 *</T"R N#;-"Q8/ devenit apoi *storul 88/&/:
P!-tim6
htt%6OOima0eshacW.usO%h!t!Omy$ima0esO9;OaPuileia%n0.*%0O
htt%6OOima0eshacW.usO%h!t!Omy$ima0esO;7BOaPuileia%atriarchalbasi.*%0O
htt%6OOima0eshacW.usO%h!t!Omy$ima0esOSRO0!!dshe%herdc!l!0nemuse.*%0O
htt%6OOima0eshacW.usO%h!t!Omy$ima0esOB1BObunul%st!rsecSadm!numen.*%0O
2$i mai dm eem%le d!mnului$TOI1RFK 6
(escrierea -cut de 2trab!n 21CJR(OL>=OR (1C> \1P3OB1T1>$\T>2TO>$
P=J>2TO> e lmurit!are6
'!biceiul %ita0!reic
de #)/T8%!%B< D! ;# E";"/8R!# #%8-#;!;"R ,# JR#%<,
8%TR"D&/ D! N#-";Q8/, s$a mai %strat .nc)
4!%.cit., I>>, S, B5?
'du% relatarea lui P!seid!nius, misienii, din e#la#ie, se ab,in s .ntrebuin,e"e .n
hran -iin,e #ii, de aceea nu mn/nc nici animalele d!mestice.
Ji se hrnesc cu miere &i br/n", duc/nd ! #ia, %a&nic, -a%t %entru care sunt numi,i
T!-<T"R8 D! N!8 1TJ!"/!)!8/2 (i P#*%")#T#8A
2unt &i traci care
TR<8!/, /!*#R#T D! E!-!8. ace(tia sunt numii PT8/T#8 &i,
.n #irtutea res%ectului ce li se ac!rd, 2U3T 2OCOT>L> 2H>3L> &i triesc elibera,i
de !rice -ric)
4!%.cit., I>>, S, S5
(eci \1P3OB1T1>> ,%re!,ii (1C> erau T!-<T"R8 D! N!8
1TJ!"/!)!8/2 .
(!mnule$TOI1RFK,nu .,i sun cun!scut 9
J%resia ROMG3J12CF arhicun!scut a Om CU HR>C1 =U> (UM3JQJU b .,i
s%une ce#a 9
S ,& ER8,# ;&8 D&-%!N!& T3 T!-<T"R8 D! N!8 1TJ!"/!)!8/2 7
T!t cr!nicarii 0reci s%uneau c
supranumele /#,!RD"B8;"R D#,8 era
S #TJ#%#T8N!8%
S 3cei care (tiau s devin %!-&R8T"R8
Page 70 of 153
S Mi ei nu cred c e$ist alt Dumne0eu dect cel al lor T
>nteresant,ai "ice ca #ia,a 12CJT>CF caracteri"at %rin i"!lare de c!munitate .n
%ustnicie &i ru0ciune,c!mbinat cu %!st alimentar ,abstinen, de la carne &i traiul cu
-emeile,MO3OTJ>2MU= &i CRJ(>3L1 C3 3JMUR>RJ sunt elemente
caracteristice &i Cre&tinismului E%arc.
3u$i a&a d!mnule$TOI1RFK 9
Ji,te$ai lmurit a ce$! mai -i &i asta '!rth!d! "am!lian)b 9
Te$ai %rins cum e cu le0tura >3(>2O=UB>=F Q1=MOT>13>2M$CRJKT>3>2M$
ORTO(OT>2M9
C,i mai #ine s r/"i c/nd au"i de c!m%ara,ia .ntre J2J3>J3> &i (1C>9
S #mintii3v acel )<TR=% N#;-"Q8/ ,
N!&; /&*R!- #; D#,8;"R,
care era adorat n vr9ul munilor T
$=actantius
;<. fratele.cristian says6
May 1;, 2012 at S6B9 %m
Rs%uns la6 Mhe!r0he says6 1%ril <, 2012 at ;6S0 am re-erit!r la #ersurile lui O#idius
din Tristele &i P!nticele.
1tunci c/nd O#idius este eilat .n (!br!0ea, adic anul ; d. Chr, (!br!0ea nici nu
era sub*urisdic,ie r!man, -a%t ce se %etrece abia .n *urul anului 7< d. Chr. Re-erit!r
la limba #!rbit de '0e,ii) lui O#idius, s$ar %rea %utea s nu -ie t!cmai limba #!rbit
de 0et!$daci, dac este s lum .n calcul -a%tul c din <1B a Chr. c!asta maritim a
(!br!0ei actual este c!l!ni"at de 0reci. (eci %entru a%r!imati# < sec!le aceast
%!%ula,ie a -!st la etremitatea re0atului dac &i sub in-luen,a c!l!ni&til!r &i limba l!r
s$a alterat. 4Ce#a asemnt!r s$a %etrecut &i cu "!na >taliei de 2ud .n c!l!niile
0rece&ti, care au lsat urmri6 &i acum eist .n acelel "!ne dialecte at/t de di-erite,
.nc/t chiar %e distan, relati# mic !amenii nu se .n,ele0 .ntre ei5. C acum se
#!rbe&te r!m/n e altce#a. P!ate c aici ar %utea -i !arecum #!rba des%re ! !arecare
'r!mani"are), aceasta du% anul 7<, c/nd >m%eriul R!man .nc!r%!rea" acest
terit!riu.
;R. fratele.cristian says6
May 1;, 2012 at S6B; %m
Rs%uns la6 Mhe!r0he says6
1%ril <, 2012 at ;6S0 am
Pentru cei care sus in c limba dacil!r se asemna cu latina, sau c dacii se %uteau
.n ele0e cu r!manii -r translat!r, cite" mai *!s un -ra0ment din Tristele lui O#idiu.
Page 71 of 153
Publius O#idius 3as!
Tristele, I ,10 ,SB$S9
scris!ri din P!nt, >>> ,2,70,>I,1S,1R$27,SS$70
Ji 40e ii5 #!rbesc .ntre ei ! limb %e care ! .n ele0,
dar eu trebuie s m .n ele0 %rin semne.
Ju sunt aici barbarul, cci nu sunt .n eles de nimeni?
c/nd aud cu#inte latine ti, 0e ii r/d %r!ste te?
cu si0uran c dese!ri #!rbesc ru des%re mine %e -a ?
(e aici re"ulta c cele d!u limbi erau c!m%let di-erite.
O#idiu era un intelectual al #remii, m 0andesc c %utea s sesi"e"e dac latina
semna cu limba dac!$0e il!r.
Rs%uns6 1tunci c/nd O#idius este eilat .n (!br!0ea, adic anul ; d. Chr, (!br!0ea
nici nu era sub*urisdic,ie r!man, -a%t ce se %etrece abia .n *urul anului 7< d. Chr.
Re-erit!r la limba #!rbit de '0e,ii) lui O#idius, s$ar %rea %utea s nu -ie t!cmai
limba #!rbit de 0et!$daci, dac este s lum .n calcul -a%tul c din <1B a Chr. c!asta
maritim a (!br!0ei actual este c!l!ni"at de 0reci. (eci %entru a%r!imati# <
sec!le aceast %!%ula,ie a -!st la etremitatea re0atului dac &i sub in-luen,a
c!l!ni&til!r &i limba l!r s$a alterat. 4Ce#a asemnt!r s$a %etrecut &i cu "!na >taliei de
2ud .n c!l!niile 0rece&ti, care au lsat urmri6 &i acum eist .n acelel "!ne dialecte
at/t de di-erite, .nc/t chiar %e distan, relati# mic !amenii nu se .n,ele0 .ntre ei5. C
acum se #!rbe&te r!m/n e altce#a. P!ate c aici ar %utea -i !arecum #!rba des%re !
!arecare 'r!mani"are), aceasta du% anul 7<, c/nd >m%eriul R!man .nc!r%!rea"
acest terit!riu.
;;. Mi0ai says6
May 1;, 2012 at 10677 am
1tentie mare cum #a *ucati cu termenii6 'dacil!r n!rdici 4Car%i, C!st!b!ci5)? car%ii,
c!st!b!cii erau triburi tracice, nu dacice? asa cu si dacii erau trib tracic in Banat.
1m im%resia ca de multe !ri #a c!ntra"iceti.
'Ceea ce se a-irm .ns, e c dacii &i r!manii &i$au c!nt!%it !biceiurile &i limba. Ori
asta este cu t!tul altce#a: Jra im%!sibil ca dacii s -i renun,at la limba &i !biceiurile
l!r. 3u eist nici! d!#ad .n acest sens:)
>n c!nclu"ia artic!lului s%uneti 'Ca s nu eiste niciun dubiu, aut!rul acestui mic
eseu c!nsider c %!%!rul r!m/n s$a -!rmat, a&a cum a s%us &i academicianul Jmil
Petr!#ici, mai sus, %e un terit!riu mult mai mare dec/t al ,rii n!astre. 1m %strat
tradi,ii &i %!rtul na,i!nal de la strm!&ii n!&tri traci, limba de la strm!&ii n!&tri
r!mani4O#idius, eilat la T!mis, n!tea" lim%ede c 0eta este alt limb dec/t latina
4P!nticele >I,1S55, cre&tinismul bi"antin unind %e t!,i l!cuit!rii acest!r %m/nturi4&i
la 2ud &i la 3!rd de (unre5 .ntr$un %!%!r n!u, cu s%eci-icitatea sa, r!m/nesc. )
Pai !ri si$au c!nt!%it limba, !ri am %astrat limba de la stram!sii n!stri r!mani9 (e ce
nu am %astrat limba de la 'stram!sii n!stri) sla#i, cumani, un0uri9
Mai *!s in c!mentarii %r!babil %entru a mai dre0e din busu!ic a-irmati6
Page 72 of 153
'<5(u%a cum am scris si la -inal, cred ca etn!0ene"a %!%!rului r!m/n este una
c!m%lea, c!m%licata si di-icil de d!cumentat ist!ric.
R5 Cred ca am m!stenit caracteristici si de la daci, si de la r!mani si de la sla#i, si de
la celti si de la 0reci, etc.
;5 1 stabili ! 'ierarhie a in-luentei etnice de acum mii de ani) in etn!0ene"a este !
aberatie si nu se %!ate reali"a, cu !nestitate.)
1ste este cu t!tul altce#a.
Cat des%re d!#e"i ist!rice? d#s #eniti cu citate din cr!nicari, ist!rici, sau 2$S eem%le
i"!late? astea nu sunt d!#e"i. 2i imi %are rau sa #a s%un dar ar0umentele cu care
#eniti d#s in -a#!area r!mani"arii sunt mult mai slabe si mai %utine decat cele cu
care #in 'dacistii) in de-a#!area acestei asa "ise r!mani"ari. Cel %utin %ana asta"i
nimeni nu a reusit sa imi arate cum (umne"eu limba n!astra este asa de !m!0ena %e
intre0 terit!riul tarii, ba %ana in Ucraina, si daca incercam un %ic ne intele0em - bine
si cu ar!manii #eniti din Maced!nia, 1lbania. (aca #reti eem%lu - bun de %ierdere a
limbii sau c!nt!%ire #a %uteti uita la triburile tracice din Bul0aria, 2erbia? s$au lasat
sla#i"ate? de ce ei da si n!i nu? au trecut si ele %rin r!mani"are mai intai9
>n -a#!area acestei in-luente latineOr!mane in limba de ce nu ati #enit si cu eem%lul
lui (*u#ara care s%unea ca este %!sibil ca in-luenta r!mana in limba sa se -i eercitat
mai de0raba in urma schimburil!r c!merciale de la (unare, cu -!arte multi ani
inainte ca r!manii sa !cu%e (acia. P!ate merita d!cumentata si aceasta %ista.
2i ca sa #a mai imblan"esc un %ic, sunt de aceeasi %arte cu d#s cand a-irmati ca se da
in !rt!d!ie? %!ate este ade#arat ce s%uneti des%re 2a#escu? nici eu nu admit ! asa
"isa reint!arcere la "am!lianism, %a0anism sau ce$! mai -i. 3ici nu imi %lace ca se
%r!m!#ea"a asa ce#a. 2untem crestini si #a trebui sa tinem cu dintii de credinta
n!astra? ca %ana la urma 2te-an cel Mare a -acut manastiri, nu statui cu "am!le.
3u sustin %uritatea dacica? nu eista asta"i neamuri %ure? dar cred ca %!%ulatia traca
stra#eche a reusit %e terit!riul tarii n!astre sa isi %astre"e %!rt, !biceiuri, limba 4care
bineinteles ca a e#!luat sau s$a trans-!rmat %!ate destul de mult in sute de ani cu
e#idente in-luente latine, sla#e, etc5? dar nu cred intr$! c!nt!%ire? e %rea mult s%us.
=a -el a s%une ca acea %!%ulatie s$a r!mani"at c!m%let este %rea mult luand in
c!nsiderare (OIJQ>=J >2TOR>CJ. 3u %utem decat sa %resu%unem, dar asta nu mai
este ist!rie .
3umai bine:
;9. Mi0ai says6
May 1R, 2012 at 761; %m
Pe mine int!tdeauna m$a amu"at cum incearca unii bl!00eri sau ist!rici 4#e"i Q!e
Petre, sau altii de la hist!ria5 sa dem!nte"e a-irmatiile '%r!t!cr!nistil!r), '-anaticil!r
daci) sau acele 'dacisme). 2unt ir!nici, si chiar bat*!c!rit!ri la adresa dacistil!r. Jste
ca"ul si d!mnului P!%escu. Ia intreb6 -ara ir!nie si bataie de *!c %e al!curi nu %uteati
sa #a sustineti ideile9 sa$mi -ie cu iertare, dar !rice a-irmatie %e care ! -aceti %aleste
cand a#eti ! ast-el de atitudine.
1m ramas masca in m!mentul in care #$am citit un c!mentariu mai *!s6
Page 73 of 153
'Unul dintre ar0umentele aduse de n!i, %e care dumnea#!astra nu l$ati c!ntracarat
%rin #reun element s!lid, ar -i cel al -a%tului ca, desi in-luenta ma0hiara, a%!i austr!$
un0ara sau !t!mana, au -!st %re"ente in s%atiul car%at!$danubian!$%!ntic #reme mult
mai indelun0ata decat cea r!mana in (acia, t!tusi urmele acest!r in-luente nu au
c!ndus nicicand la #re! #arianta %!tri#it careia a mai a#ut l!c #re! etn!0ene"a care
sa$i includa %e #alahi, ma0hiari, !t!mani, tatari etc dand nastere unui alt %!%!r.) +
3u am ras%uns %entru ca sincer, este *enant, acest 'ar0ument). Pai %!%!arele, in
0eneral s$au -!rmat in %eri!ada in care s$a -!rmat si %!%!rul r!m/n. (eci %eri!ada
in#!cata de dumnea#!astra este >RJ=JI13T1. 3u stiu daca ati !bser#at, dar cam
de #re! ;00$1000 de ani, in Jur!%a, 3U se mai -!rmea"a %!%!are. 2in0urele ece%tii
sunt in 1merica de 2ud si %artial 3!rd. 1c!l! unde 3U 1U HO2T JTTJRM>31T>,
Bastinasii au ad!%tat limba si ! %arte din !biceiurile c!l!nistil!r.
1. (eci 0ata %!%!arele s$au -!rmat atunci, si %unct999 1sta e ! %remiera m!ndiala.
Pe sistemul !mul a %lecat din maimuta acum n mii de ani, dar acum nu mai #rea.
2%uneti ca de ;00$1000 de ani nu se mai -!rmea"a %!%!are in Jur!%a? deci r!manii
se %uteau -!rma cel tar"iu %e la 1200 du%a s%usele d#s? cum ramane cu alti
c!tr!%it!ri care au a%arut dinainte de anul 10006 sla#ii, un0urii, cumanii care au #enit
%e aceste melea0uri, si %ana acum ;00 de ani ne %uteau trans-!rma ca %!%!r de 10
!ri9 de ce nu s$a intam%lat asta9 Cum ramane cu %eri!ada de %ana in 12009
2. '1c!l! unde 3U 1U HO2T JTTJRM>31T>, Bastinasii au ad!%tat limba si !
%arte din !biceiurile c!l!nistil!r.) H1=2: Bastinasii din 1merica de 2ud inca mai
#!rbesc limba l!r strabuna %rintre care6 Puechua, aymara, 0uarani. 2unt limbi !-iciale
in B!li#ia, Peru, Para0uay? sunt #!rbite de %este B08 din %!%ulatie in unele ca"uri.
Cat des%re !biceiuri im%rumutate de acesti indi0eni de la s%ani!li, ma abtin.
90. DA, says6
May 1<, 2012 at 10670 %m
R!mvnii su-era de ! b!ala 0ra#a, traiesc in trecut , iar %re"entul le -u0e %rintre
de0ete.
Ce im%!rtanta are daca esti mai mult dac sau r!man9
>m%!rtant este ceea ce suntem asta"i ca natie, trecutul este dus si nu mai re#ine.
Oare cand #!r in#ata si r!manii sa traiasca in %re"ent9
Traim in trecut si #iit!rul este sumbru la -el ca si trecutul.
2e c!nsuma %rea multa ener0ie %entru niste lucruri -ara %rea multa im%!rtanta, iar
lucrurile cu ade#arat im%!rtante sunt ne0li*ate.
>n tim% ce unii traiesc in trecut R!mania mer0e in %re"ent t!t mai mult in *!s.
TRJQ>T>$I1 ROM13> =1 RJ1=>T1TJ :
91. Dietmar says6
May 1<, 2012 at 2622 %m
Page 74 of 153
2unt de ac!rd cu a-irmatiile din d!cumentarul '(acii, ade#ruri tulburt!are 2012).
Unde s$a mai #a"ut ca un %!%!r 4ma re-er la dacii care n$au -!st sub sta%anire
r!mana5 sa renunte la limba l!r si sa ad!%te limba unui alt %!%!r9 >n#ers se %!t da
destule eem%le 4e. 0reci, basci5.
Ireti sa s%uneti ca r!mani au reusit sa -aca cea ce n$au reusit sa -aca turci, ma0hiari,
rusi9 Ju nu cred asta.
Te!ria latinitatii limbii r!mana are un mare nea*uns si anume nu ne s%une ce limba
#!rbeau dacii. (!ar daca ar %utea dem!nstra ca dacii #!rbeau ! limba di-erita de
limba latina d!ar atunci ar a#ea un -undament stiinti-ic.
2ustin te!ria %re"entata in -ilm din %!"itia unuia care nu este de nati!nalitate r!mana.
92. Radu says6
May 1<, 2012 at 1607 %m
2in0ura %r!blema %e care am identi-icat$! in acest e%!"eu al d$lui Mihai M.
P!%escu, eu ne-iind de -!rmatie ist!ric, este tendinta si d!rinta nu numai de a #eni cu
c!ntra$ar0umente ist!rice ci de a deni0ra si a man*i re%utatia unui !m, -acandu$l
securist iar mai a%!i de a ne e%lica ce -act!ri %sih!l!0ici au inter-eta in d!rinta de
identitate nati!nala. Cred ca daca ramaneati (O1R =1 H1PTJ=J >2TOR>CJ ati -i
a#ut mai multe aut!ritate si ima0inea era a unui %r!-esi!nist. (ar asa tindeti catre
%artea securist!$%!litruca cu acea atitudine. 3umai bine:
9S. Cezar Mac0idon says6
May 1<, 2012 at 106SS am
1=in,
Ce le0atura are Biserica cu ce s%ui tu aici9
1%!i daca Biserica are secrete, inseamna ca tu nu ai a#ea cum sa stii ca are secrete,
din m!ment ce secretul e secret.
97. Alin says6
May 1<, 2012 at 10621 am
Biserica are secrete si au ! intele0ere tacita %este t!t in lume.
Cum se -ace ca au -!st #andali"ate atatea l!curi de im%!rtanta ist!rica si intenti!nat
a"i 2armise0etu"a este distrusa %rin ne%asare9
htt%6OOVVV.ade#arul.r!OactualitateOs!cialO(ecebal$
dem!latUdeUbar!nulUM!l!tU0UB1B9790SB.html
9B. GIP+B says6
Page 75 of 153
May B, 2012 at B621 %m
1sa #!r !ccidentalii eretici sa ne #ada.
Cu ani in urma ince%usera sa$i critice %e albane"i,au c!ntinuat cu al0erienii,a%!i cu
cei din 1-rica,iar %t a %utea ba0a R!mania in dat!rii si %t a ! %utea %ri#a de resursele
naturale ,ne$au t!t aruncat ca P1R1I13 treaba cu ti0anii.
Cine a distrus R!mania ,de ce si %t ce9
Ti0anii,arabii,turcii,armenii,un0urii,rusii,tatarii999
Cine au !cu%at -unctiile cheie in R!mania99,chiar si in !ccident999
Ti0anii sau *idanii999
Ti0anii nu au #rut nici!data sa distru0a R!mania,asa cum altii au distrus$! si
c!ntinua s$! -aca, 2UB OCD>> (JI>1T> ai ma*!ritaril!r,de la cel mai mic ,la cel
mai mare.
>ma0inea tine de -!ame #reunui %!%!r9,iar daca 'da),care ar %utea -i acel %!%!r9
Cine ii critica %e r!mani,tarile din UJ9
Ji care au c!tr!%it , sub*u0at si c!l!ni"at acele %!%!are sub %ara#anul
crestinismului999 Ji care au ada%tat ist!ria du%a %r!%riil!r l!r interese si c!m!ditati9
(in cau"a l!r am a#ut c!munismul,din cau"a l!r au murit tinerii ne#in!#ati in ;9
s.a.m.d.
2e cam uita lucrurile astea ,%t ca TRJBU>J2C uitate,%t ca acum trebuie sa mutilam
si ist!ria si reli0ia si aerul si %amantul si #iata din n!i %t 'in-ratirea) asta a n!astra cu
UJ.(e ce sa mai raman n!i cu (umne"eu,cand acum trebuie sa ne dam du%a
dracu,%t ca in -elul asta sa ne simtim si n!i mai 'inte0rati) in marea 'ci#ili"atie).
1cum ne %utem im-ru%ta la 0reu din %aradisul UJ.
1ltii -ura %rin %iete si din bu"unare ca 1CJ> ti0ani,altii #and -abrici %e d!i lei,altii
#and %aduri,altii se lasa asimilati ereticil!r %rin casat!ri mite,uitand sa mai simta
ROM13J2TJ,altii se imb!0atesc %e seama saracil!r ,indat!rindu$i,altii %arca d!rm
cu !chii si mintea la 0ainariile ti0anil!r ,uitand de %eric!lul ma0hiar si chiar de
#iit!rul R!maniei,altii nu #!r sa mai recun!asca ca sunt r!mani,iar altii ca sa nu
ad!arma -ac statistici,%recum mani%ulat!rii din mass$media.
3e mai %unem intrebarea cine ar mai a#ea san0e de dac in R!mania9,cand r!manii
mai mult se c!ntra"ic de dra0ul 'ade#arului stiinti-ic) decat din d!rinta de a simti cu
1(JI1R1T ROM13J2TJ simai ales daca ar mai a#ea sanse sa se simta ROM13
in %r!%ria lui tara9
R!mania inc!tr!999
>liescu ne$a !m!rat tinerii in ;9 ,%lus mineriada,Ta%u i$a adus in tara %e t!ti %r!-it!rii
straini ,iar marinerul asimetric ne$a #andut tara ,scui%and in -ata un %!%!r intre0 cu
ist!rie cu t!t, sub de#i"a de a 'trai bine):
Ramaneti cu !chii %e ti0ani si sa luati n!tite de la 'bine#!it!rii R!maniei) din
UJ,asta ca traiti si mai bine.
Mai simte cine#a sa ar a#ea sin0e de (1C ,can acum de%une e-!rt sa se mai simta cu
ade#arat EROM13999
(!amne 1*uta :
9<. Mircea says6
Page 76 of 153
May 1, 2012 at 1161; %m
]M!shu 1s d!ri sa #ad sursa de d!cumentatie cu %ri#ire la cu#inte. (u%a cum
s%unea (a#id >r#in06 (aca cite"i dintr$! sin0ura carte %la0ie"i iar daca cite"i din mai
multe -aci cercetare. (aca nu sunt d!cumenteOsurse c!n#in0at!are nu merita
!b!seala. O sa intele0 eu sin0ur cum sta treaba.
Multumesc:
9R. alicia says6
1%ril 1R, 2012 at 1060R %m
ne trimiteti %e bl!0ul unui ciudat de m!rm!n9
9;. G0eorg0e says6
1%ril 11, 2012 at R60B %m
htt%6OOmaybl!0.V!rd%ress.c!mO2012O07O02Odac!manii$aberatii$tulburateO
99. sil"iu says6
1%ril 9, 2012 at 1061< am
Dm, am mir!sti niste Jrich #!n (vniWen$isme in d!cumentar amestecate cu lucruri
c!recte si intrebari rele#ante. Mir!s acelasi lucru si in ras%unsul dumnea#!astra. 1m
im%resia ca si aut!rii si dumnea#!astra a#eti interese %r!%rii si d!ar -!l!siti
in-!rmatiile %entru a #a urmari a0enda %r!%rie si %ers!nala.
Recun!sc un crestin a#id in tetul dumnea#!astra si este bunul dumnea#!astra dre%t.
(ar nu t!ti #edem in !rice citim un atac im%!tri#a bisericii.
Urati ind!ctrinarea c!munista si %e buna dre%tate. (ar sa stiti ca multi dintre n!i !
urasc %e cea reli0i!asa la -el de mult.
100. Cezar Mac0idon says6
1%ril ;, 2012 at 106S; %m
(aniel,
1rtic!lul este semnat de d!mnul Mihai M. P!%escu.
101. Daniel says6
1%ril ;, 2012 at 162< am
2timate d!mnule Remus T,
Page 77 of 153
1 d!ri s %uncte" c/te#a ineactit i din artic!lul d#s6
1. N(in anul 2; .nainte de Drist!s, (!br!0ea este c!ntr!lat, direct, de R!ma. )
Cn sec!lele I> + >I ..D. lit!ralul Mrii 3e0re este c!l!ni"at de 0reci. C/t#a #reme,
cet ile d!br!0ene se a-l sub st%/nirea %er il!r, a%!i, .n %eri!ada elenistic, s$au
aliat cu Re0atul P!ntului, %uterea d!minant .n Marea 3ea0r, .nainte de a trece sub
st%/nirea R!mei .n anul 7<, -iind incluse .n %r!#incia r!man M!esia. (eci abia .n
anul 7< d.D, (!br!0ea trece sub c!ntr!lul R!meiE i nu din anul 2; ..D. cum
s%une i d#s.
2. Nla Tr!esmis4 a"i l/n0 >0li,a, *ude,ul Tulcea5 s$a 0sit m!rm/ntul dacului (ai"us
C!m!"!i4 nume ti%ic dac5)
M!rm/ntul acestui Ndac) (ai"us C!sm!"!i a -!st 0sit la Tr!%aeum, l!calitate
ridicat de r!mani .n anul 109 d.D. 4ca i m!numentul Tr!%aeum Traiani5 .n cinstea
.n-r/n0erii .n iarna 101$102 de ctre le0iunile r!mane sub c!nducerea lui Traian unei
armate de daci, car%i i sarma i c!ndu i de re0ele (ecebal + iar C!n-!rm artic!lului
Urmele culturii r!mane ase"arile dacice numele (ai"us C!m!"!i nu este un nume
dac authentic, ci un nume r!mani"at, un -el de Csys"ar Myula + numele .n un0ure&te
al lui >uliu Ce"ar + sau [an!s Hadrus" + numele in un0ureste a lui >!an Hadru,iu, din
Malda +deci nici acest a-irma ie a d#s nu e rela#ant abs!lut del!c i nu c/ntare te
del!c .n a%rarea te!riil!r d#s.
S. Ndacul 1eliu 1ri!rt + din (r!beta) E nu .n ele0 care este ar0umentul d#s aici
%entru c i MarW! Bela are d!ar ceta enie r!m/nE
7. Ncel mai #echi titlu de %r!%rietate din lume a -!st 0sit %e terit!riul R!m/niei la
Mr!*dib!du, .n Oltenia. (i%l!ma datea" din 121 &i este %e numele lui Plautius
Caesianus.)
Plautius Caesianus a -!st c!mandantul su%rem al armatei si 0u#ernat!rul %r!#inciei
in (acia >n-eri!r, !mul r!manil!r4dac nu chiar r!man5, care a %rimit ce#a %m/nt .n
%r ile astea de lume %entru a men ine !rdinea .n aceast re0iune, cum de alt-el s$a
%r!cedat .n t!ate terit!riile cucerite de ctre r!mani, i .n Britania, i .n Pan!nia, i
.n (alma ia etc E deci abs!lut nici ! le0tur %uternic cu etn!0ene"ei %!%!rului
r!m/n.
B. (es%re Nce rele#an, are studiul 1(3$ului, %entru determinarea le0turil!r dintre
r!m/ni &i italieni9)
Pentru ca aceste studii de %ale!0enetic m!lecular nu au -!st -cute d!ar %e 1
indi#id cum #re i s su0era i d#s ci dac a i -i #rut s -i i atent a i -i .n eles c
%entru aceste studii au -!l!site -!sile 4la %lural5 din Pe&tera Ci!cl!#ina &i din Pe&tera
Muierii, %recum i !seminte din m!rminte din Bucure&ti &i din Pl!ie&ti. (ac nici
studiile eacte, tiin i-ice nu au rele#an atunci .ntrade#r m$a i c!n#ins de buna
credin i de calitatea ar0umentel!r d#s.
Page 78 of 153
Jste %ierdere de tim% s c!ntinui s enumr t!ate ineactit ile i -alsele te!rii din
artic!lul d#s, %entru c simt c nu am cu cine c!munica, cu cine ar0umenta E Ce mi
se %are cu ade#rat trist este c ne %ierdem #remea .n acest 0en de discu ii sterile,
-r c!ntinuitate, .n c!ndi iile .n care Ministrul Culturii .n R!mania este r!m/nul
\elemen Dun!r, care #a a%ra interesele r!m/nil!r i #a c!ntribui la elucidarea
acest!r ar0umente c!ntradict!rii i #a in#estii resurse materiale i umane .n
desci-rarea ist!riei n!astre.
>st!ria este ce s$a .nt/m%lat, cultura este ceea ce trim.
102. G0eorg0e says6
1%ril R, 2012 at 960S %m
2cu"e ]M!shu, nu ti$am inteles %!st$ul de la %rima lectura si nu am %erce%ut
sarcasmul Hain
10S. G0eorg0e says6
1%ril R, 2012 at ;62B %m
]M!shu
din enumerarea ta de cu#uinte 4briaObaraO%ara, da!sOda!i, #a
di"a, "alm!s, "enis, "ilai, tha%si!n, tutastra, !ra, %arme, sana%tin, t!relle, tralleis5
numai da#a am inteles ce inseamna, si asta nu din cau"a ca -ace %arte din -!ndul
u"ual de cu#inte -!l!sit.
'(u%a cum se #ede cu usurinta sunt intr$! r!mana clara %recum cristalul, a#and cel
mai ti%ic rasunet r!manesc.)
Curat r!manesc M!shuA. Clare ca cristaluA.
Tu ai 0lume in %r!0ram 9 2eri!s acuma.
107. ionescu says6
1%ril <, 2012 at R671 %m
inchi%uiti$#a ca statul si$ar asuma %!"itia de 'n!i nu sintem ai R!mei), ar declama$!
internati!nal si ar si cisti0a tara ina%!i, cu t!ate resursele, ca, %ina la urma, asta e
intri0aEa%!i9 r!manii ar trai ca$n rai, ar WicW$!ut din tara al!0enii si etniile rau$
#!it!are, c!%iii s$ar bucura de res%ect si hu"ur intre ei si, %r!babil, s$ar
c!nsan0#ini"a, iar bisericile s$ar 0!liEe #!rba de un alt banal trans-er de
materialitate intre cei ce il #!r cu -!rta si cei ce c!nsidera ca au dre%tul sa$l detinaE
ce e n!u aici9
identitatea de 0ru% este #alida cind nu c!ntra#ine le0il!r uni#ersului, di#ine. cind
-iecare #a -i c!nstient ca t!ti sintem aceeasi a%a si$un %amint, al carui urmas esti #a -i
Page 79 of 153
! redundanta. atunci %!lemicile -!l!sesc d!ar *usti-icarii -ata de sine. t!ti a#em
dre%tate si niciunul din n!i nu areE
10B. Mos0u says6
1%ril <, 2012 at R6SS %m
Ia %r!#!c la un mic eercitiu6
Cititi cu#intele de mai *!s, care sunt in trac!$daca si incercati sa intele0eti ce
inseamna -iecare, H1R1 sa cititi mai *!s traducerea in latina si r!mana:
C1TJI1 CUI>3TJ >3 TR1CO$(1C1
briaObaraO%ara
da!sOda!i
da#a
di"a
"alm!s
"enis
"ilai
tha%si!n
tutastra
!ra
%arme
sana%tin
t!relle
tralleis
Ia
reamintesc
sa 3U I1 U>T1T> M1> [O2
%entru a %utea
0hici sin0uri
ce inseamna aceste cu#inte
care sunt atestate
ca #echi cu#inte
trac!$dacice
si, %rin urmare,
%!t -i U2OR >3TJ=J2J
de catre t!ti r!manii,
de #reme ce,
du%a cum s%un U3>>,
-!arte bine in-!rmati
$ s%un t!t ei +
n!i, r!manii,
suntem daci
Page 80 of 153
si #!rbim limba daca.
(eci, ati 0hicit, nu$i asa9
(e -a%t, nici nu ar -i trebuit sa 0hiciti:
Cu#intele ar trebui sa -ie chiar in limba %e care ! #!rbiti:
Ori nu9
2a #edem din n!u:
BR>1OB1R1OP1R1
.n r!mana inseamna !ras, ase"are 4in latina + urbem, l!cus5
(1O2O(1O>
eact ca in r!mana, (1O2 inseamna lu% iar (1O> lu%i 4=at. + lu%us5
(1I1
da, inseamna cetate 4=at. ci#itas5
(>Q1
cum 2>MUR #$ati dat seama, (>Q1 inseamna #al de %amant, intaritura, l!c intarit
4=at. #al X #allum? intaritura #ine din in Z tare, ca in latinestile in si talum5
Q1=MO2
inseamna %iele de animal, %iele cu blana 4=at. %ellis5
QJ3>2
inseamna 'nascut din) 4=at. 'nascut din) X natus5
Q>=1>
acest cu#ant si0ur nu #$a -acut nici$! %r!blema: este un cu#ant HO1RTJ dra0
r!manil!r, tracil!r si latinil!r si inseamnaE #in 4=at. #inum5
TD1P2>O3
du%a cum este e#ident, inseamna 0albui, de cul!are 0albena 4=at. 0albinus5
TUT12TR1
inseamna d!#leac sau b!stan 4din %acate %entru unii, amand!ua #ariantele r!manesti
sunt de !ri0ine turcicaE dar %!ate si turcii sunt daci si turca e t!t un -el de daca:5
OR1
inseamna munte 4=at. m!ntem5
P1RMJ
du%a cum stie !ricine, acest cu#ant tracic inseamnaE scut 4=at. scutum5
2131PT>3
si acest cu#ant ar trebui sa -ie la indemana !ricarui dac de asta"i, re%re"entand ce#a
des intalnit. inseamna baut!r %este masura, beti# 4=at. bibere, bibens5
Page 81 of 153
TORJ==J
du%a cum stie !ricine, acest cu#ant este ! eclamatie tracica, -!arte %!tri#ita situatiei
"ilel!r n!astre6 Iai: 4=at. #ae:5
TR1==J>2
cel care ucide sau cei care ucid la %!runca 4=at. !ccidere5
=a aceste #echi cu#inte trac!$dacice, %e care le cun!astem cu t!tii si le -!l!sim
mereu, sa adau0am ! serie de nume si t!%!nime trac!$dacice, TO1TJ
>32JM313( CJI1 >3 =>MB1 TR1CO$MJT1:
(e aceasta data, ca sa nu #a mai %lictisim, nu #a dam si traducerea, ceea ce ar -i
etrem de %le!nastic6 suntem cu t!tii #!rbit!ri de r!mana dacica, du%a cum ni s$a
e%licat, deci intele0em bine aceste cu#inte si nu e ne#!ie sa le traducem 4asa cum nu
e ne#!ie sa traducem intelesul un!r nume si t!%!nime de !ri0ine r!mana ca Pl!iesti,
Pitesti, 2arata, Ialea 2eaca, Ialea Pl!%ului, Pl!%eni, P!%esti, P!%escu, =u%u, Barbat,
P!%a, Qidaru samd5.
(eci, cate#a nume si t!%!nime tracice, al car!r inteles sunt si0ur ca este lim%ede
tutur!r6
1r0eda#a? Burebista? Mesembria? 2elimbria? Buterida#a? (ri"i%ara? Ca%ida#a?
Tar%!di"um? Cle%ida#a? P!ltimbria? Pir!b!rida#a? (ausda#a? Bendis? Q!ltes?
Mirida#a? Mebelei"is? Qbel"ur!s? Marc!da#a? 3entida#a? Ie"ina? Qalm!de0iW!s?
Pelenda#a etc.
(u%a cum se #ede cu usurinta sunt intr$! r!mana clara %recum cristalul, a#and cel
mai ti%ic rasunet r!manesc.
4acum sa #edeti s%amuri si s%ume0ari5
10<. 2nigmescu says6
1%ril <, 2012 at 762; %m
($le P!%escu, a te%t .n c!ntinuare m!derarea rs%unsului %e care #i l$am dat. 2%er
c nu$l b0a i sub %re . Mi se %are n!rmal ca m!derarea acest!r discu ii s -ie -cut
.n !rdinea %!stril!r.
Cn alt !rdine de idei, #$a %r!%une s$mi ter0e i %!starea .n care nu s$au mai
re0sit %r i din tet i s ! lsa i d!ar %e aceea .n care am re#enit cu tetul re-cut.
I mul umesc.
10R. +armis says6
1%ril <, 2012 at 26S9 %m
] Mihai M P!%escu
Page 82 of 153
(is%uta cu (#s. nu$si mai are r!stul. J %ierdere de #reme %entru ambii. (aca cede"
eu, nu inseamna ca a#eti nea%arat si dre%tate:
3umai bine:
10;. Mi0ai M Popescu says6
1%ril <, 2012 at 262; %m
hJr!are
1m scris din 0raba ast-el6 '105 3u eista nici! d!#ada ca t!ti dacii erau m!n!teisti si
deci ca erau '%recurs!rii) crestinismului, cu Qam!le %e %!st de (umne"eu este !
ere"ie si ! minciuna.)
C!rect este6 '105 3u eista nici! d!#ada ca t!ti dacii erau m!n!teisti si deci ca erau
'%recurs!rii) crestinismului, cu Qam!le %e %!st de (umne"eu. 1 1H>RM1 121
CJI1 este ! ere"ie si ! minciuna.
109. Mi0ai M Popescu says6
1%ril <, 2012 at 262S %m
] Ialentin R!man, dre%t la re%lica.
>n acest dre%t la re%lica scrieti asa6 '>nca de la ince%ut,am d!ri sa %reci"am ca nici
-ilmul reali"at si nici reali"at!rii sai nu se c!nsidera detinat!rii ade#arului abs!lut.
1sa cum se s%eci-ica clar in d!cumentar, este #!rba de unele c!nclu"ii l!0ice, care
%!t da nastere un!r te!rii ce %!t sau nu c!nduce ulteri!r la certitudini.) + %ai si atunci
de ce denumiti -ilmul '1(JI1RUR> tulburat!are)9 (aca sunt c!nclu"ii l!0ice4 de
cand tine asta l!c de i"#!r ist!ric95 si %!t da nastere la TJOR>>4 adica ce#a ce
urmea"a a -i dem!nstrat:5, cum %uteti sa$i dati numele '1(JI1RUR>
TU=BUR1TO1RJ)9 Pentru ca d!riti sa mani%ulati, de$aceea.
2%uneti ca armata si c!l!nistii r!mani erau ) dintr$un %r!cent c!#arsit!r din s!ldati
recrutati din alte %r!#incii cucerite 4de %ilda, castrul de la [id!#a, l!cali"at lan0a
Curtea de 1r0es, ser#ea dre%t ca"arma %entru ! c!h!rta de arcasi recrutati din 2iria5)
si ca nu erau r!mani '%ur$san0e). Pai -i acelasi lucru il a-irma ist!ricii de cel %utin
100 de ani si %e care l$am reiterat si eu. (i-erenta dintre n!i este dumnea#!astra
su0erati ca d!ar 'r!manii din R!ma) erau cu$ade#arat r!mani si stiau latina + de
eem%lu + in tim% ce t!ate i"#!arele ist!rice sustin ca, incadrati in 1dministratie si
1rmata, stiau latina. Ia dau un sin0ur eem%lu6 =usius iuietus, s!ldat care a lu%tat
sub Traian im%!tri#a dacil!r. (e !ri0ine 3OR($1HR>C131, a a*uns din s!ldat,
2J31TOR si 0u#ernat!r al >udeei. Oare %utea a*un0e un ast-el de !m, -iu de trib
berber, sa aiba aceasta ascensiune -ara sa stie latina9 2au 2J31TOR9
2i ca el erau ma*!ritatea. 1ti au"it de Derman4er!ul Mermanil!r5 sau 1rminius9 Cum
%uteti sa sustineti en!rmitatea ca daca nu erau din 'latium) c!l!nistii si s!ldatii nu
Page 83 of 153
%uteau -i c!nsiderati elemente de r!mani"are9: Oare in Malia, >talia4atentie, nu t!ata
%eninsula italica era -a#!rabila R!mei5, 2%ania, P!rtu0alia, nu erau t!t s!ldati din 'e
t!t! urbe R!man!)9 3ea0a mandra Hranta, r!mani"area 0alil!r9:
'Unul dintre ar0umentele aduse de n!i, %e care dumnea#!astra nu l$ati c!ntracarat
%rin #reun element s!lid, ar -i cel al -a%tului ca, desi in-luenta ma0hiara, a%!i austr!$
un0ara sau !t!mana, au -!st %re"ente in s%atiul car%at!$danubian!$%!ntic #reme mult
mai indelun0ata decat cea r!mana in (acia, t!tusi urmele acest!r in-luente nu au
c!ndus nicicand la #re! #arianta %!tri#it careia a mai a#ut l!c #re! etn!0ene"a care
sa$i includa %e #alahi, ma0hiari, !t!mani, tatari etc dand nastere unui alt %!%!r.) +
3u am ras%uns %entru ca sincer, este *enant, acest 'ar0ument). Pai %!%!arele, in
0eneral s$au -!rmat in %eri!ada in care s$a -!rmat si %!%!rul r!m/n. (eci %eri!ada
in#!cata de dumnea#!astra este >RJ=JI13T1. 3u stiu daca ati !bser#at, dar cam
de #re! ;00$1000 de ani, in Jur!%a, 3U se mai -!rmea"a %!%!are. 2in0urele ece%tii
sunt in 1merica de 2ud si %artial 3!rd. 1c!l! unde 3U 1U HO2T JTTJRM>31T>,
Bastinasii au ad!%tat limba si ! %arte din !biceiurile c!l!nistil!r.
2titi de ce9 Pentru ca a#eau ! slaba de"#!ltare a c!nstiintei nati!nale, de neam. (in
acelasi m!ti#, r!manii au re-u"at turci"area, ma0hiari"area sau altce#a6 la #remea
#enirii l!r, era de*a sedimentata O CO32T>>3T1 31T>O31=1. Care se mani-esta
mai ales %rin credinta crestina4 'le0ea)5 si limba. Ori nu se %!ate #!rbi des%re !
c!nstiinta nati!nala la daciOtraci. Pur si sim%lu, nu eista #re! d!#ada ca ar -i a#ut
asa ce#a. Cum n$au a#ut nici 0alii, celtii, etc la acea #reme.
'(aca n!i mintim si i0n!ram, ce %uteti s%une des%re aut!ritatile n!astre care lasa in
%ara0ina 1r0eda#a, care nu au luat nici! masura im%!tri#a *a-ului de la
2armi"e0etusa sau care c!nsidera ca m!rmantul lui Ilad Te%es trebuie sa -ie sub
cerul liber9) + aici a#eti dre%tate. (ar nici nu #$am acu"at ca din cau"a
dumnea#!astra se intam%la nen!r!cirile care se intam%la cu %atrim!niul ist!ric,
r!manesc. 2untem %e aceiasi lun0ime de unda6 sub %amantul n!stru sta ! intrea0a
c!m!ara arhe!l!0ica, care se de0radea"a in -iecare "i. 3u mai #!rbim de ceea ce se
intam%la cu m!numentele de la su%ra-ataE
Ha%tul ca demersul nu este -acut de ist!rici este un mare handica%. 3u %uteti ne0a
asta. Ia intreb alt-el6 daca #a duceti la s%ital, ati -i dis%us sa -iti tratat de un ist!ric in
l!cul medicului9 2au de un militar9 Cum ar reacti!na ! unitate militara daca in l!cul
0eneralului sau ar -i numit un ist!ric9
Cam asta este.
Ceea ce #reau sa intele0eti este ca6
15 3u ne0 im%!rtanta dacil!r in ist!ria R!maniei
25 3u sunt de ac!rd cu cei care s%un ca dacii au renuntat la limba si !biceiurile l!r
S5 3u sunt de ac!rd cu cei care s%un ca dacii au dis%arut cu t!tul si nici nu cred asta
75 3u sunt %r!$r!man, %r!$latin. Cum nu sunt nici %r!$dac, %r!$trac, celt, etc
B5 >st!ria nu se scrie %e sentimente sau %e cum am #rea sa -ie, ci %e ce a#em, d!#e"i.
Oricum ar iesi re"ultatul cercetarii.
Page 84 of 153
<5(u%a cum am scris si la -inal, cred ca etn!0ene"a %!%!rului r!m/n este una
c!m%lea, c!m%licata si di-icil de d!cumentat ist!ric.
R5 Cred ca am m!stenit caracteristici si de la daci, si de la r!mani si de la sla#i, si de
la celti si de la 0reci, etc.
;5 1 stabili ! 'ierarhie a in-luentei etnice de acum mii de ani) in etn!0ene"a este !
aberatie si nu se %!ate reali"a, cu !nestitate.
95 cel mai im%!rtant -act!r in etn!0ene"a r!maneasca este crestinismul.
105 3u eista nici! d!#ada ca t!ti dacii erau m!n!teisti si deci ca erau '%recurs!rii)
crestinismului, cu Qam!le %e %!st de (umne"eu este ! ere"ie si ! minciuna.
115 =imba latina si limba 0et!$daca erau di-erite. 1sa cum arata clar, O#idius.
125 Ca !amenii care$au l!cuit, !data, %e aceste terit!rii au -!st stram!sii tutur!r
%!%!arel!r, inclusi# a r!manil!r, nu se %!ate dem!nstra, cu i"#!are, sub nici! -!rma.
Putem s%ecula, dar asta nu e ist!rie.
110. Mi0ai M Popescu says6
1%ril <, 2012 at 16BS %m
]2armis
Chiar nu intele0eti ca la acea #reme, ideea de 'R!ma) era re%re"entata de Bi"ant, de
C!nstantin!%!l9 Orasul cu numele de 'R!ma) nu mai re%re"enta decat l!cul unde
statea Pa%a, adica un -el de stat, dar -ara nici! le0atura cu crestinismul si in-luenta
C!nstantin!%!lului9
Unde este ce$am scris aici, 'ist!rie !-iciala)9 1ratati$mi un manual de ist!rie sau
carte '!-iciala) care recun!aste im%!rtanta crestinismului sau scrie des%re C!nstantin
cel Mare ca era 2TRFROMG39
]Tea#a Mhe!r0he
'19. O J# mit!c!ndrial din Tracia se a-l la !ri0inea r!m/nil!r . P!%ula,ia de aici a
mi0rat a%!i s%re t!at Jur!%a cu S0$70.000 de ani .n urm . 4 Pr!-es!rul 1leander
R!deVald , direct!r al >nstitutului de Bi!l!0ie Uman de la Uni#ersitatea din
Dambur0 5) + e, cu asta chiar m$ati c!n#ins:
(aca #rem, %utem sa #edem ce #rem. Cu d!#e"ile, marturiile si i"#!arele ist!rice e
mai 0reu.
]Ilad
>st!ria nu este ! stiinta care sa 'redea demnitatea unui neam). Ci este ! stiinta care
e%lica, cu d!#e"i, ceea ce s$a intam%lat %ana la acest m!ment4 in limitele
%!sibilului5.
3u #a simtiti demn cand a-lati de martiriul s-intil!r inchis!ril!r9 2au al re"istentei
nati!nale din munti9 2au de er!ismul s!ldatil!r de la Ple#na, 2e#ast!%!l, Tatra9
Page 85 of 153
Pr!blema e ca acele sacri-cii sunt d!cumentate, e%licate. 2i in c!nsecinta, sunt mai
0reu de atins. 2i atunci, din lasitate, #a le0ati de ceea ce s$ar 4H>5 intam%lat acum mii
de ani, -aceti s%eculatii, %entru ca #a %uteti %ermite sa -aceti !rice.
111. GIP+B says6
1%ril <, 2012 at 1161< am
>talienii au t!t s%us ca J> ne$au adus crestinismul in %artile n!astre.
Pa0anii cand mustesc in minciuna se #ad 'in#in0at!ri).
1ceasta a-irmatie a l!r este #alabila in ca"ul un0uril!r,%t ca J> trebuiau
(OMJ2T>C>T>.
1sa se$ntam%la cand ii lasam PJ 1=T>> sa ne -aca ist!ria,s$! ada%te"e si s$!
c!smeti"e"e du%a %lacul l!r si interesele l!r.
3umai %t -a%tul ca 3U 3O> am schimbat in#ataturile =ui Drist!s ,a#and !
mentalitate %aci-ica ,n!n$e%ansi!nista ca altii.
>ncercati sa 0anditi r!maneste,!rt!d!,ci nu din %risma m!dului de 0andire
lumesc,asa cum ------ multi au incercat sa ne mutile"e -elul si m!dul de 0andire
strabun.
Cat!licii cu ist!ria l!r cu t!ate inchi"itiile l!r,au reusit sa %r!steasca ! lume
intrea0a,iar n!i care am RJU2>T sa mentinem tara ,limba si mai ales
ORTO(OT>1,nimeni nu ne res%ecta ,%t ca 3O> intre n!i nu ne res%ectam,dand
%!sibilitatea dusmanil!r sa ne -aca chiar J> ist!ria.
M!dul 'latin) de c!municare dintre n!i se re-lecta si in m!dul de a C1UT1,1
CJRCJT1 si %arca li%sa d!rintei de a arata lumii intre0i C>3J 2U3TJM CU
1(JI1R1T.
(acii au -!st cel mai harnic %!%!r,au trait %e %amant b!0at %e care l$au si
culti#at,c!m%arati# cu alte %!%!are care au tan*it la b!0atiile si la cultura n!astra.
>st!ria 1(JI1R1T1 ar trebui sa nu ne deran*e"e,asa cum altii t!!!t incearca s$!
ascunda,%rin 0ura #aticanului,%!%!rul cu cea mai s%urcata ist!rie.
Cat!licii isi t!t lauda ist!ria %rin 0ura %a%istasil!r,iar n!i care am su-erit si t!tusi am
ramas in 1(JI1R ,neschimband 3>M>C din in#ataturile =ui Drist!s,am t!t -!st
redusi la tacere ,%rin c!munism ,%rin ra"b!aie,%rin -!amete,%rin t!t ceea ce 1CUM
3J >3CO3[O1R1,tim% in care 1=T>> >2> PJRM>T 21 3J
'1(1PTJQJ)>2TOR>1 du%a c!m!ditatile l!r lumesti,c!nstransi %arca sa cedam
%rin %!litica 13T>$ROM13J12C1,PR>3 RJ=>M>1 U3>IJR21=1 C1TO=>C1
13T> ORTO(OT1$ROM13J12C1,PR>3 (JQB>31R>=J 12TJ1 CD>1R 2>
1>C> PJ HO1>1 31T>O31=1 (J 3>2TJ U3>> 'B>3J >3TJ3T>O31T1>).
RU2>>3JJJ:::3J1M (J D>J3J,3U I1 CO3I>3J,(UCJT>$I1 =1 JRJT>C>
2> =>3MJT> TO1TJ M13U2CR>2J=J =OR P1M13J 2> TOT 1URU= HUR1T
(J PJ2TJ TOT.
1sta este ist!ria l!r,asta se in#ata in sc!lile r!manesti,incercand sa ind!bit!ceasca
c!%iii inca din bancile sc!lii,iar acum n!i dam eem%lu =OR %rin ne%utinta de
c!municare , T>P>C =1T>31.
>ncercati -ratil!r sa 0anditi cu su-letul %t a a#ea %!sibilitatea de a sc!ate ce#a bun din
ist!rie.
Page 86 of 153
Pa0anii PT J>,0andesc cu su-letul ,dar in sensul rau,%t ca au ---- multe de acuns,iar
n!ua ni se im%une sa 0andim lumeste si sa anali"am du%a m!dul l!r de
a)sc!rm!ni),%t a nu da eem%lu bun alt!r %!%!are .
Cu cat altii #!rbesc urat de n!i ,cu atat #!r sa$si ascunda ade#aratele l!r s%urcaciuni
de$alun0ul ist!riei l!r.
1m -!st si suntem urmasii (1C>=OR,ci 3U a r!mei.
3e$a -!st adusa in#atatura =ui Drist!s de catre 2-.1ndrei.
1m ramas in drea%ta credinta Ort!d!a asa cum ne$a lasat$! (umne"eu,in ciuda
ra"b!aiel!r %e care le$am a#ut.
Pai lucrurile astea deran*ea"a %e cei ce c!nduc lumea si la !ra actuala ,care si$au
s%ucat mainile si %amanturile si bisericile cu san0ele cel!r care au t!t incercat sa
ramana in 1(JI1R.
3ici acum nu ne RJM12>M %rintre randuri999
Pai sa PROH>T1M C1T M1> PUTJM sa ne numim !rt!d!csi r!mani strabuni,%t ca
altii #!r sa ne stear0a din ist!rie din t!ate %unctele de #edere .
(!amne 1*uta (O1R cel!r B>3J >3TJ3T>O31T>.
112. G0eorg0e says6
1%ril <, 2012 at ;6S0 am
Pentru cei care sus in c limba dacil!r se asemna cu latina, sau c dacii se %uteau
.n ele0e cu r!manii -r translat!r, cite" mai *!s un -ra0ment din Tristele lui O#idiu.
Publius O#idius 3as!
Tristele, I ,10 ,SB$S9
scris!ri din P!nt, >>> ,2,70,>I,1S,1R$27,SS$70
Ji 40e ii5 #!rbesc .ntre ei ! limb %e care ! .n ele0,
dar eu trebuie s m .n ele0 %rin semne.
Ju sunt aici barbarul, cci nu sunt .n eles de nimeni?
c/nd aud cu#inte latine ti, 0e ii r/d %r!ste te?
cu si0uran c dese!ri #!rbesc ru des%re mine %e -a ?
(e aici re"ulta c cele d!u limbi erau c!m%let di-erite.
O#idiu era un intelectual al #remii, m 0andesc c %utea s sesi"e"e dac latina
semna cu limba dac!$0e il!r.
11S. 2nigmescu says6
1%ril <, 2012 at 76S1 am
I!i .ncerca s -iu c/t mai succint i la !biect, %unct cu %unct, %!ate a a reu im s ne
.n ele0em mai bine. 3u de alta dar #d c a#e i ! anume %redis%!"i ie .n a da cu
mucii .n -as!le, cum se s%une %e la n!i, i nu ine i c!nt c stm la aceea i mas i
s$ar %utea s$mi -ace i 0rea . 2incer .mi %are etrem de bine c le0m un dial!0 %e
aceast cale, indi-erent de %!"i ia ad!%tat de unul sau de altul, %entru c eu, s%re
Page 87 of 153
de!sebire de d#s., nu #reau s dem!nstre" nimic: Ju #reau s cun!sc ade#rul des%re
n!i i !ri0inile n!astre, iar %entru asta sunt ne#!it s %un t!tul sub semnul .ntrebrii,
inclusi# unele i"#!are scrise %e care d#s. # 0rbi i s le lua i de bune Nad literam).
(e alt-el, re-erit!r la acest as%ect, unii dintre ante$scriit!rii mei au i artat c eist
unele mari semne de .ntrebare asu%ra im%ar ialit ii i c!rectitudinii un!ra dintre cei
%e care i$a i adus ca 0aran i ai ade#ruril!r ist!rice. (ar s le lum %e r/nd.
>
Ju am s%us6
'Ireau s .nce% %rin a %une ! .ntrebare direct i sim%l6 care sunt datinile, tradi iile
i !biceiurile %strate de la r!mani %e terit!riul dacic999)
(#s. a i rs%uns6
Ia dau una sim%la, ca t!t ne a%r!%iem6 2arbat!area >ntrarii (!mnului in >erusalim se
numeste 'Hl!rii), care #ine de la latinescul 'Hl!ralia), sarbat!area r!man a -l!ril!r.
Rs%unsul meu6
a5 cam %u ine eem%le de tradi ii i !biceiuri %strate de la r!mani, %!ate ne da i
mai multe.
b5 cu ! sim%l cutare %e N0!a0l) %ute i 0si in-!rma ii %ertinente des%re
OR>M>3J1 i de"#!ltarea acestei srbt!ri la cre tini. (ar s # a*ut eu, s%er c ti i
un %ic de en0le"6
'The Hl!ralia, als! Wn!Vn as the 'Hl!ri-ertum,) Vas an ancient R!man -esti#al
dedicated t! Hl!ra, the 0!ddess !- -l!Vers and #e0etati!n. >t Vas held !n the >I
Calends !- May, 1%ril 2R t! May S, and symb!li"ed the reneVal !- the cycle !- li-e,
marWed Vith dancin0, drinWin0, and -l!Vers. These days Vere c!nsidered by the
%r!stitutes !- R!me t! be their !Vn. ^hile -l!Vers decWed the tem%les, R!man
citi"ens V!re c!l!r-ul cl!thin0 instead !- the usual Vhite, and !--erin0s Vere made !-
milW and h!ney t! Hl!ra.' 4# stau la dis%!"i ie cu traducerea dac #re i5.
1 adar, Hl!ralia este ! srbt!are eclusi# %0/n dar care a -!st trans-!rmat 4ceea
ce sus ineam chiar eu .n %!starea mea anteri!ar dar .ntr$un alt c!ntet5 .n una %ur
cre tin (J$1 =U3MU= T>MPU=U>: 3u dintr$! dat, r!manii n$au #enit %e aceste
melea0uri s ne .n#e e %e n!i srbt!area cre tin numit i cun!scut de n!i a"i
dre%t Hl!rii. (e -a%t, c/nd ti i d#s. c s$a schimbat denumirea i s$a stabilit data
acestei srbt!ri cre tine, d$le P!%escu9 C$mi t!t re%eta i ce#a de 0enul N-a%te, nu
#!rbe). 1#e i habar9 ti i c ultimul 2in!d Jcumenic 4des- urat la 3iceea .n anul
R;S::::::$ #e"i linWul urmt!r htt%6OOVVV.s-aturi!rt!d!e.r!O%cle!%aOS<sin!dul.htm5
stabilea ultimele re0uli im%!rtante %entru biserica cre tin. 1 adar au trecut %este R
#eacuri %/n re0ulile i can!anele cre tine i$au 0sit cursul -iresc de cur0ere .ntre
credin ele reli0i!ase ale !menirii, tim% .n care, aten ie, cre tinii au -!st mereu
%ersecuta i. Mai mult dec/t at/t, nici ei .n i i r!manii n$au aderat .n mas la n!ua
credin care li se !-erea, ci a -!st un %r!ces de -!arte lun0 durat. (#s. #re i s ne
-ace i s credem c dac srbt!area s$a numit la !ri0ini Hl!ralia i n!i am ad!%tat
aceast denumire 4 i aceast srbt!are5, .nseamn -r t0ad 4este d!#ada5 c
suntem nici mai mult nici mai %u in dec/t latini. 3u #i se %are ridic!l aceast
ab!rdare.
I %r!%un s -ace i un sim%lu eerci iu mental6 .ncerca i s # %une i .n situa ia
unui l!cuit!r al acest!r melea0uri C3 1CJ=J T>MPUR> tulburi i cuta i s 0si i
l!0ica .n ceea ce a-irma i.
Page 88 of 153
c5 (e ce srbt!rile r!mane PFMG3J trebuiau luate ca atare, cu nume cu t!t, i
trans-!rmate .n srbt!ri cre tine, i nu se %utea -ace acela i lucru cu srbt!rile
aut!ht!ne9 ti i care a -!st N mecheria), d$le P!%escu9 Pentru %r!%!#duirea
cre tinismului la t!ate neamurile 4cun!scute la acea #reme5 i im%lementarea lui cu
mai %u in 0reutate, in-rastructura >m%eriului R!man era cea mai %!tri#it. Drist!s s$
a -!l!sit de aceasta cu t!ate c n$a -!st r!man, ba chiar . i %ltea taele ctre
im%eriu. Ce #reau s s%un cu acestea9 Cnl!cuirea #echil!r "ei %0/ni cu un sin0ur i
ade#rat (umne"eu trebuia s in c!nt de c!ndi iile ist!rice i l!cale, %recum i de
!%!"i ia -act!rului uman la n!ua credin .
>>
Ju am s%us6
'Ceea ce$a #rut !rice im%eriu c!tr!%it!r6 .nr!bire, *a-, siluire, ucideri, *!curi
m!nstru!ase .n arene etc)
(#s. a i rs%uns6
asta e %ur si sim%lu ! s%eculatie si ! %resu%unere ca au eistatOeista state care s$au
dus %este alte tari d!ar din %!rniri %er#erse. (aca ar -i -!st asa, r!manii nu ar %ierdut
#remea c!nstruind mii de Wil!metri de drumuri, a%educte, limes$uri %e unde au -!st.
3u mai "ic de c!nstructia de !rase, asta e altce#a.
Rs%unsul meu6
a5 2unte i ridic!l, nu e ! s%ecula ie ci un -a%t d!#edit: Cn a-ara -rm/ntril!r interne
.ntre l!cuit!rii cu acelea i !ri0ini 4adic de acela i neam5, !rice act de a0resiune din
a-ar nu este un act de iubire i de#!tament, d$le P!%escu. (ar %!meni i de
%er#ersitate i #d c .ncerca i subtil s # -!l!si i de ea .n a-irma ii.
b5 (ac a i -i a#ut habar de un %ic de strate0ie militar, a i -i tiut c %entru !rice
cam%anie militar este abs!lut necesar in-rastructura 4adic drumuri, %!duri,
a%educte5, -r acestea ne%ut/ndu$se alimenta cu %r!#i"ii militarii de %e -r!nt.
1 adar r!manii nu c!nstruiau t!ate acestea de dra0ul muncii la t/rnc!% sau %entru a
emana edi-icii na iunii !cu%ate, ci dintr$! necesitate M>=>T1RF 4sublinie" militar
%entru c aici nu e #!rba de ci#ism sau ne#!i cet ene ti5. (e aia se "icea c t!ate
drumurile duc la R!ma, c %ractic drumurile erau cile de acces s%re i dins%re
R!ma %e care erau duse %r!#i"iile sau, du% ca", bunurile -urate de la %!%ula iile
a-late sub !cu%a ie.
c5 P!meni i de !ra e. Ce #re i s s%une i d$le, c le0iunile r!mane se a%ucau de "idit
!ra e %e unde hlduiau9 Pi ce, .nainte de #enirea l!r !amenii triau %rin chi%ar! i
i %rin cedri9 2au nu a#eau -!rme de !r0ani"are %r!%rii9 Marni"!anele r!mane erau
0arni"!ane, cu ti%icul l!r militar i cu t!t ce %resu%unea !cu%a ia de militar .n
misiune 4la -el ca a"i, nimic nu s$a schimbat5, .n tim% ce c!munit ile de !ameni ne$
.nre0imenta i triau i munceau se%arat 4%entru a$ i %lti drile ctre !%res!ri5. C
r!manii administrau terit!riul i !r0ani"au .n c!nsecin , nimeni nu c!ntest asta,
dar de aici i %/n la a sus ine c le0i!narii r!mani se a%ucau de c!nstruit !ra e e
cale cam lun0. Pe ce sus ine i aceast te!rie9
>>>
Ju am s%us6
'Jem%lul cel mai c!ncludent .l d .nsu i (ecebal care %re-er s se sinucid dec/t
s cad .n m/inile t/lharil!r r!mani$ c!nsidera i barbari)
Page 89 of 153
(#s. a i rs%uns6
3u a#em nici! d!#ada ist!rica cum ca dacii au %re-erat m!artea decat sa l!cuiasca in
>m%eriul R!man. =!0ic #!rbind, daca ar -i -!st cum s%uneti, r!mani"area era si mai
sim%lu de -acut, din li%saEbastinasil!r. =uati un eem%lu, ! ece%tie si ! etra%!lati
la t!ata %!%ulatia, ba"andu$#a %eEnimic. (aca ar -i sa ne uitam in ist!rie, sa #edem
de cate !ri s$a sinucis ! intrea0a %!%ulatie du%a %ierderea unui ra"b!iE0asim si
%!sibilitatea ca asta sa se -i intam%lat si cu dacii. 1dica "er!.
Rs%unsul meu6
a5 Jste mai mult dec/t %r!babil c eem%lul lui (ecebal a -!st luat i de al ii,
c!n-!rm %rece%tel!r i educa iei %e care le a#eau sdite .n c!n tiin a l!r de chiar
liderii l!r s%irituali. 3$am a-irmat nicieri c .ntrea0a %!%ula ie a s#/r it acest act,
ci c unii ar -i %re-erat m!artea .n l!cul r!biei r!mane. Jce% ia, du% cum ! numi i
d#s., nu este altce#a dec/t .ntrirea unei re0uli uni#ersal #alabile, i anume c !rice
!m 4din !rice tim% i din !rice l!c5 #a re"ista mai mult sau mai %u in !%res!ril!r si,
dac nu %rin lu%t - i , cel %u in %rin !%!"i ia la re0ulile i sistemele s!ciale n!u
im%use. 1 a cum au artat de*a %redeces!rii mei .n %!strile l!r, dacii %uteau -!arte
bine s nici nu se !%un e%edi iil!r im%eriale r!mane, tiau c nu #!r %utea s le
in %ie%t la in-init. Cu t!ate acestea au ales s m!ar .n lu%t, !ri d#s. # -ace i c
anali"a i situa ia i, .n -a%t, nu reu i i dec/t s ne am0i i cu Ntrei lulele trei
surcele). 1dic !% iunea de$a muri .n lu%t .n l!cul unei #ie i .n r!bie nu este %entru
d#s. c!ncludent ca -a%t, asta nu se %!ate numi sinucidere %rin m/na du manului. tiu
c ! sri i imediat i$! s s%une i c e ridic!l, dar a a, de dra0ul discu iei, %ute i
mcar .ncerca s #ede i i din alte un0hiuri dec/t cele c/t un0hia9
b5 =!0ic #!rbind, este eclus ca %!%ula ia de !ri0ine dac s -i -!st t!at distrus.
1 a ce#a nu %!ate -i sus inut. 1%!i trebuie s%us i acest -a%t c r!manii cutau
sim%atii i a*ut!r de la %!%ula iile %e care a*un0eau s le st%/neasc, .n #ederea
.ntre0irii necesarului de unit i armate. 1dmit un lucru 4de i #d c d#s. n$a#e i
Ntu%eul) s acce%ta i idei de la al ii5, i anume c %!%ula ia aut!ht!n ar -i %utut -i
.nc/ntat de ideea unei alian e cu r!manii .n #ederea c!mbaterii raiduril!r t!t mai
-rec#ente #enite din %artea di-eritel!r mi0ra ii %0/ne. Ra i!namentul mi se %are
abs!lut n!rmal. Cn %!-ida %r%dului -cut de le0iunile r!mane %e terit!riul n!u
!cu%at .n (acia, interesul l!r era de a .ntri 0rani ele im%eriului i nu de$a le slbi
%rin lu%te cu %!%ula iile b tina e. Cn acest sens %utem acce%ta i ideea c .n i i
r!manii #!r -i %urtat tratati#e de %ace i de n!n$c!mbat cu triburile rmase libere, .n
schimbul a%rrii acest!ra .n -a a h!ardel!r mi0rat!are. 1c!l! unde sabia nu reu ea,
di%l!ma ia %utea -ace minuni.
>I
Ju am s%us6
Pentru c >m%eriul R!man .nsemna6 1. !%ulen 4%entru dictat!ri i ac!li ii l!r5
(#s. a i rs%uns6
1(>C1 QJRO RJ=JI13T1 %entru !amenii sim%li, s!ldatii, care traiau ca si
taranii daci, sciti, iliri, etc. J ca si cum ai s%une ca daca Basescu si c!m%ania se
la-aie in lu, %!%!rul r!m/n trie&te la -el.
Rs%unsul meu6
a5 i atunci, ca i$n "ilele n!astre, !%ulen a cel!r care c!nduceau a#ea ! -!arte mare
rele#an . T! i marii !rat!ri i #esti ii 0/ndit!ri ai #remii -ceau dese re-eriri la
Page 90 of 153
a%ucturile ea0erate ale c!nduct!ril!r r!mani, ba unii chiar . i im%uneau ! anume
abstinen %entru a$ i sus ine %r!#!crile la schimbarea mentalit ii %rea libertine
din R!ma.
b5 1 a cum am artat anteri!r, a %une semnul e0al .ntre m!dul de #ia al s!ldatului
r!man i cel al ranului de r/nd este ! -abula ie i$mi %r!#!ac r/sul %/n la eta".
(#s. #eni i du% mai bine de 2000 de ani i ne s%une i c le0i!narii r!mani duceau !
#ia de rani de r/nd i, la ne#!ie %r!babil, mai %uneau m/na %e sabie i %e scut ca
s$ i a%ere !0!arele %e care munceau ca ni te cet eni 4.n de#enire5 r!mani. Cred c
se %r%desc de r/s sracii, ac!l! %e unde le$!r mai %utre"i !asele acuma.
c5 Oamenii sim%li nu #edeau im%eriul ca %e un c!n0l!merat de %!%ula ii i nu se
ra%!rtau la acestea, ci la !amenii din -runtea administra iei r!mane care le h!tra
destinele, adic la R!ma. Rstlmci i #!rbele mele ca s # da i dre%tate din ceea ce
am s%us chiar eu. P!%!rul r!m/n nu su-er ast"i din cau"a %!%!rului, d$le P!%escu,
ci din cau"a -act!ril!r de rs%undere care . i tratea" semenii cu sul-at de sictir, cu
a-i area !%ulen ei, cu im%unerea -!r at de le0i anacr!nice, cu interese meschine.
(e i >m%eriul R!man nu .nsemna R!ma eclusi#, !amenii 4inclusi# s!lda ii des%re
care #!rbi i5 se ra%!rtau d!ar la R!ma.
I
Ju am s%us6
2.h!m!seualism 4se tie c .m%ratul cucerit!r Traian era h!m!seual, dar nu e
sin0urul ca"5
(#s. a i rs%uns6
1de#rul este ca h!m!seualismul era eclusi# r!man. Ceilalti, 0recii de eem%lu,
nici nu le trecea %rin ca% asa ce#a. >ar n!bilii daci nu$si #indeau c!nati!nalii ca scla#i
del!cE
Rs%unsul meu6
a5 D!m!seualismul nu era eclusi# r!man, dar a*unsese la a -i %racticat .n a%r!a%e
t!ate casele mai .nstrite, ca un -el de reli0ie .nchinat -alusului 4 i ar trebui s ti i
c eista acest cult la r!mani, d$le .n# t!r de ist!rie #eche5.
b5 Cn ce %ri#e te #/n"area sau -!l!sirea de scla#i, era .n s%iritul #remii s se -ac
acestea. >nclusi# c!nduct!rii 0et!$daci cutau s$ i im%un re0ulile i disci%lina .n
re0ate %rin luarea de !statici din terit!rii #ecine, s%re eem%lu. 1st"i #edem .n
aceasta dre%t ! m!nstru!"itate ne-ireasc %entru umanitate, dar atunci era -iresc s$i
#in"i ca %e ni te #ite de %!#ar %e cei care nu se .ncadrau .n cerin ele st%/nit!ril!r.
1sta nu scu" cu nimic i nici nu$i .ndre%t ea %e r!mani 4care se credeau
ci#ili"at!rii lumii i %e care$i luda i5 s .ntre in acest sistem.
I>
Ju am s%us6
S.libertina*
(#s. a i rs%uns6
1sta e sim%atica, in e%!ca des%re care #!rbimE(ar nu$i asa, Burebista a taiat #iile
%entru caEdacii nu %rea le a#eau cu #inul. 2au c!ntestam si asta9 J%resia
')tical!siti de nes-arsitele ra"b!aie), des%re stram!sii n!stri ce #a s%une9
Rs%unsul meu6
a5 J sim%atic, in/nd c!nt de .ncura*area i de"#!ltarea %r!stitu iei .n mediile
Page 91 of 153
r!mane.
b5 Ce le0tur au #iile cu libertina*ul999
c5 Jheheeee, ce # mai %lace s inter%reta i tete du% bunul %lac:E Iede i c
sunte i su%er-icial .n studiu9 (ac a i -i deschis %a0inile (JT$ului #$a i -i lmurit
-!arte u !r. J%resia Nticl! i i) c!m%!rt d!u sensuri di-erite i chiar diametral
!%use, .n -unc ie de c!ntetul .n care este -!l!sit. 1st-el, %!ate .nsemna ! stare de
decdere m!ral, de *!snicie, de m/r #ie, de ticl! enie, de nemernicie 4a a cum
insinua i d#s. des%re strm! ii n! tri5. Realitatea este c tetul cu %ricina se re-er
eact la al d!ilea sens, i anume la starea de mi"erie, de nen!r!cire, de srcie, de
ne-ericire. =a aceast stare .i aduseser r"b!aiele %e .nainta ii n! tri. Ju .n ele0 s
m c!mbate i de dra0ul de$a a#ea ultimul cu#/nt, dar s mer0e i %/n la a sc!ate din
c!ntet anumite e%resii i s le -!l!si i .n e%unerile d#s. msluindu$le sensurile
lin0#istice, mi se %are cel %u in ! d!#ad de rea credin i in-antilism.
I>>
Ju am s%us6
7. id!latrie 4r!manii au c!%iat abs!lut t!ate "eit ile cun!scute i le$au ad!%tat .n
%racticile l!r reli0i!ase, mai %u in .ns %e cea a strm! il!r n! tri 0et!$daci care,
a%r!%! de asta, a#eau ! credin m!n!teist i credeau .n nemurirea su-letului$ nu .n
re.ncarnri sau alte ba"ac!nii5. Cu alte cu#inte erau un -el de %r!t!$%rin i cre tini,
sau %recurs!ri ai cre tinismului de a"i.
(#s. a i rs%uns6
ca r!manii au c!%iat "eitatile 0recesti, e arhicun!scut.1sa erau #remurile. (ar sa s%ui
ca dacii erau m!n!teisti, cand sunt ! multime de marturii asu%ra eistentei mai
mult!r "eitati la care se inchinau este ! misti-icare -ara mar0ini. >ar sa a-irmi ca erau
%re$curs!rii crestinismului esteEde nec!mentat.
Rs%unsul meu6
a5 Ju m re-eream la %eri!ada .n care a .nce%ut !cu%a ia r!man .n (acia, .ns
trebuia s s%eci-ic acest lucru. J ade#rat c i dacii au a#ut ! %leiad de "eit i la
care se .nchinau, .ns le$au cam aband!nat .n m!mentul .n care Qam!le de#enea
%entru ei ceea ce era Qeus %entru 0reci.
b5 =a urechile d#s. n$au a*uns .nc acele cu#inte adresate e#reil!r de ctre Drist!s6
Nse #a lua Cm%r ia de la #!i i se #a da neamuril!r care #!r crede .n ea). 1le0e i
numai ceea ce # c!n#ine i care # s%ri*in te!riile, celelalte le trece i sub tcere.
3u #$a i %us nici!dat .ntrebarea de ce 2-. 1%. 1ndrei n$a mai c!nsiderat necesar s
intre mai ad/nc %e terit!riul dacic %entru a %r!%!#dui J#an0helia lui Drist!s9 Ba
chiar a ales s l!cuiasc e-ecti# .n (!br!0ea %entru ! %eri!ad destul de lun0 de
tim%, a a cum ! arat i t!%!nimicele l!curil!r. Ce .nseamn asta9 C a -!st bine
%rimit de l!calnici i c a 0sit un mediu %rielnic %entru misiunea sa. (ar nici asta nu
c!ntea", nu$i a a:9 2au %!ate ! s #eni i s ne s%une i c reli0ia cre tin este de
s!r0inte latin, nici mai mult nici mai %u in, c nimic nu m mai mir.
I>>>
Ju am s%us6
B. %r!stitu ie sacramentalOsacerd!tal i %r!stitu ie in-antil 4nici nu #reau s mai
e%lic ce .nseamn acestea, c m ia durerea de ca% numai s m 0/ndesc la a a
ce#a5
Page 92 of 153
(#s. a i rs%uns6
(eci t!ti taranii, care$si munceau %amantul sau -!stii s!ldati im%r!%rietariti de %e
terit!riul >m%eriului se !cu%au asa ce#a9 >nteresant. 2i iarasi re#enim la %unctul 1.
Rs%unsul meu6
a5 Pentru aceste Nser#icii) erau luate cele mai -rum!ase -ete #ir0ine i date %re! il!r
%0/ni s$ i elibere"e ener0iile creat!are i sc!rnit!are de -ante"ii a a$"is reli0i!ase.
2 # s%un i ce -ceau cu %runcii999 (ac un sin0ur lucru ca acesta s$ar .nt/m%la .n
"ilele n!astre, ce crede i c ar -ace !amenii9 i t!cmai am s%eci-icat mai sus c
aceste a%ucturi de#iante -ceau %arte din a%ana*ul cel!r .nstri i. 1 i au"it de
cu#/ntul care "ice6 Ncele ce se -ac .ntru ascuns de ctre d/n ii, ru ine este a le i
0ri)9 =a ce crede i c se re-erea9
b5 Id c insista i .n c!ntinuare s a-irma i c ranii 4adic -! tii s!lda i,
.m%r!%rietri i du% terminarea ser#iciului militar5 erau un -el de cet eni de#!ta i
%atriei l!r latine. 1dmit c unii dintre ei %r!babil credeau .n #italitatea im%eriului.
Ha%tul c ei %ers!nal nu recur0eau la %racticile amintite, nu .nseamn c nu le
a%r!bau sau c le c!mbteau, ci c nu i le %ermiteau.
>T
Ju am s%us6
<.*a-uri 4se crede c r!manii au luat, ca %!%!r ci#ili"at!r i %a nic ce era, mai multe
sute de t!ne de metale %re i!ase, bi*uterii, %!d!abe i alte lucruri de #al!are dre%t
%rad de r"b!i, ! b!0 ie care a"i ar e0ala %r!babil "cmintele din R! ia M!ntan
unde !amenii Nnu$ i d!resc dec/t sEmunceasc) s le sc!at i s le dea strinil!r
%e 0ratis5
(#s. a i rs%uns6
1u luat resurse din (acia, %recum au luat din t!ate terit!riile %e care le !cu%au. 3u
eista nici! d!#ada ca %!%ulatia a saracit in urma acest!r e%l!atari, ba dim%!tri#a6
#iata urbana s$a de"#!ltat, asa cum ! atesta t!ate d!#e"ile si marturiile arhe!l!0ice.
(ar astea nu c!ntea"a %entru (umnea#!astra.
Rs%unsul meu6
a5 I$a i %ierdut luciditatea, cu ast-el de rs%unsuri re%e"ite nu reu i i dec/t s #
-ace i de r/s. C!n-!rm l!0icii d#s. %!%ula ia aut!ht!n nu a srcit 4c n$a#em
d!#e"i des%re srcia l!r, de i mai sus a i adus chiar d#s. ar0umente$ #e"i %unctul
I> litera c.5, ci s$a .mb!0 it de %e urma r!manil!r. Bra#! d$le, s ti i c acum chiar
ne$a i ca%tat aten ia.
b5 Iia a urban s$a de"#!ltat .n t!ate laturile lumii, chiar i dinc!l! de 0rani ele
>m%eriului R!man, dac #re i s a-la i. 1sta n$are rele#an .n c!ntetul
desc!%eriril!r de la acea #reme i .n c!ntetul .n care !amenii nu se mai a-lau de
mult .n e%!ca %ietrei. =umea e#!lua .n ansamblul ei, r!manii d!ar %r!-itau de !ca"ii
i c!%iau de la al ii %entru a$ i sus ine im%resi!nanta ma inrie de r"b!i$ adic la
-el cum se .nt/m%l i .n "ilele n!astre .n ca"ul a a numitel!r mari %uteri ale lumii.
T
Ju am s%us6
R. crime ab!minabile .n arenele r!mane
(#s. a i rs%uns6
9: 1de#arul e restul lumii din acel tim% era ! 'm!ralitate)Eeem%lara:
Page 93 of 153
Rs%unsul meu6
a5 Pe mine nu m interesea" .n %rimul r/nd dec/t strm! ii mei direc i sau indirec i,
Nrestul lumii) e un rest %e care mi$l %ermit abia du% aceea.
b5 P!ate c dacii nu erau eem%lari la t!ate ca%it!lele, dar cu si0uran erau
eem%lari la -!arte multe dintre ele. Pi .ntre cele d!u stiluri de #ia , adic cel
r!man i cel dacic, eistau di-eren e en!rme care nici mcar nu %ermit ! asemnare.
>ar %rinci%ala caracteristic a dacil!r era aceea c nu urmreau sub*u0area .ntre0ii
lumi$ cu c!nsecin ele %e care le %resu%unea aceasta.
T>
Ju am s%us6
;. r!bie i silnicie
9. #i!luri
10. tirania i im%unerea cu -!r a a #!in ei un!r dictat!ri care se credeau i "ei %e
deasu%ra.
(#s. a i rs%uns6
2trab!n des%re Burebista6 '%ustiit %e celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si
a nimicit %e de$a$ntre0ul %e b!iii a-lati sub c!nducerea lui Critasir!s si %e taurisci).
Banuiesc ca a '%ustiit) inseamna ca s!ldatii sai 'tical!siti de nes-arsitele ra"b!aie) s$
au c!m%!rtat ca#alereste6 n$au #i!lat, le$au dat la%te si %ra*ituri c!%iil!r, au lasat
casele asa cum le$au 0asitE
Rs%unsul meu6
a5 Burebista a -cut ce trebuia s -ac !rice strate0 i c!nduct!r militar la acea
#reme, adic a cutat unirea tutur!r triburil!r trace sub un sin0ur stea0. Jl tia c -r
unitate nu #!r a#ea anse s re"iste .n -a a %uh!iului r!man. Mai mult dec/t at/t, a
%re.nt/m%inat ast-el slbirea 0rani el!r re0atului su %rin slbirea inamicil!r
a%r!%ia i de acestea. 1m %utea numi asta un -el de dra0!ste -!r at, dac #re i
nea%rat.
b5 Ceea ce m mir .n ra i!namentul d#s. e c atunci c/nd #ine #!rba de r!mani
%arc # electr!cutea" cine#a i sri i de -und .n sus. 1dic r!manii au -cut bine
ce$au -cut %entru c ne$au Neducat) strm! ii cu -!r a, .ns dacii au 0re it amarnic
#r/nd s stea -alnici .n -a a c!tr!%it!ril!r.
c5 1m e%licat mai sus ce .nseamn e%resia Nticl! i i). (ar cum de #eni i d#s. .n
-a a n!astr i -ace i %resu%uneri des%re -elul cum s$au %urtat dacii .n r"b!aiele de
unire .ntr$! sin0ur na iune9 3u sunte i cel care cerea i d!#e"i9 1cum #$ntreb i
eu6 dac e%resia Na %ustiit) nu este .ns! it i de relatri eacte des%re ce a .nsemnat
.n -a%t aceasta, de unde ti i c %ustiirea n$a dus .n -inal la daruri de la%te i %r*ituri
%entru c!%ii9 (e unde ti i c termenul acesta e%rim altce#a .n a-ara unui r"b!i
care a decimat lu%tt!rii ad#er i9
T>>
Ju am s%us6
'Unii "ic c, #e"i (!amne, strm! ii n! tri nu tiau s c!nstruiasc nici mcar
drumuri$ %r!babil se de%lasau ca ni te maimu e %rin c!%aci, de i nu$mi e%lic atunci
cum au %utut re"ista a#alan el!r de c!h!rte r!mane dac habar n$a#eau de nici
unele. '
(#s. a i rs%uns6
Page 94 of 153
3u stiu cine a s%us ca nu stiau sa c!nstruiasca drumuri, dar %r!blema este ca 3U 2$
1U M12>T. 2i a%!i si$n multe alte %!%!are nu s$au 0asit d!#e"i asu%ra eistentei
drumuril!r. 1sta inseamna cum#a ca nu s$au de%lasat %e %amant9
Rs%unsul meu6
a5 1dic #re i s s%une i c drumurile r!mane nu erau c!nstruite %este cele de*a
eistente9 3u mai -ace i %e %r!stul, r!manii schimbau d!ar .n- i area l!curil!r, nu
i -irea acest!ra. Cu alte cu#inte, se -!l!seau de acela i relie- i de acelea i ci de*a
eistente, d!ar c le m!derni"au.
b5 Cntrebare de bara*6 la n!i cine a cutat #esti0iile dacice999
c5 (eci .mi da i dre%tate c/nd s%un c dacii nu erau .na%!ia i i -r %re0tire .n
c!nstruc ii$ mcar aici s a#em un %unct de %lecare c!mun.
T>>>
Ju am s%us6
'1l ii "ic c ne$au adus !r0ani"area administrati# r!man. 1ici nu %!t s$i
c!ntra"ic, se #ede ce .nseamn a"i re%ublica i !r0ani"area de stil #estic, ca s nu
mai %!menesc de -a%tul c im%eriul s$a de"membrat -c/nd %ur i sim%lu im%l!"ie
4iar ! %arte dintre cau"e se 0sesc .ntre cele enumerate mai sus5. i mai #in aici cu !
.ntrebare6 ce era ru .n !r0ani"area administrati# a 0et!$dacil!r999 Ce era ru .n
stilul l!r de #ia de a trebuit schimbat a a dramatic i iremediabil999)
(#s. a i rs%uns6
1ici se #ede ca nu a#eti habar de ist!rie si -!l!siti c!nce%te %e care nu le cun!asteti.
Ba mai mult, nici des%re daci, %e care %retindeti ca$i a%arati nu stiti.
Pai re%ublica r!mana nu are nici! le0atura cu ce inseamna re%ublica a"i: 3u mai
#!rbesc ca la acea #reme, R!ma JR1 >MPJR>U: 2i atunci ce !r0ani"are re%ublicana
au adus dacil!r9::
Ca sa nu mai s%un ca una din cele mai #echi -!rme de !r0ani"are a stram!sil!r,
OB2TJ1, s$a %astrat si$n tim%ul sta%anirii r!mane si mult du%a: (aca ati -i citit cu
atentie artic!lul4 l$ati citit macar9:5 ati -i !bser#at re-erinta la !r0ani"area >m%eriala,
3U re%ublicana. Or0ani"area care a #enit de la Tari0rad4 ne0ati si Tari0radul9:5, de
la C!nstantin cel Mare. (!minus et (eus, adica (!mn si 2e- al Bisericii4 asa cum au
-!st t!ti d!mnit!rii r!m/ni5. 2au asta e t!t in#entia 2c!lii 1rdelene9:
Rs%unsul meu6
a5 (e citit i in-!rmat %entru d#s.6 htt%6OOr!.ViWi%edia.!r0OViWiORe%ublic8C78;S
b5 J ade#rat c re%ublica de a"i nu mai e ce$a -!st %e #remurile alea, dar termenii
-!l!si i i m!dul de !r0ani"are ca atare a -!st %us la %unct t!cmai de r!mani. C a
su-erit m!di-icri .n tim%, nu c!ntra#ine ideii de re%ublic im%erial. NRes %ublica)
a%are i .n im%eriu, i .n m!narhie, i .n dem!cra ie. 1ceea i Marie dar cu alt
%lrie.
c5 3u %retind c$i a%r %e daci, ci %e urma ii acest!ra de e#entualele misti-icri
le0ate de rdcinile l!r.
d5 1m citit artic!lul d#s., recun!sc t!tu i c e %!sibil s -i trecut cu #ederea acest
as%ect le0at de !b te.
e5 Ce mi$e R!ma, ce mi$e C!nstantin!%!l9 3u, c!ala 1rdelean n$a in#entat nimic
care s nu -i -!st dinainte in#entat de al ii, de asta sunt c!n#ins. J de discutat d!ar ce
te!rii au s%ri*init i de ce.
Page 95 of 153
T>I
Ju am s%us6
'2e %resu%une c .m%ratul r!man ar -i dat !rdin ca nici mcar s nu se mai
%!meneasc des%re acest "eu .n cu%rinsul im%eriului)
(#s. a i rs%uns6
eh, daca se PRJ2UPU3J.
Rs%unsul meu6
a5 1 i -cut armata9 (ac %rimea i un !rdin #erbal de la c!mandantul direct, nu$l
eecuta i de!arece nu era scris9
b5 Presu%unerile %!t a#ea darul deslu irii un!r eni0me .n -inal. 1tunci c/nd nu dis%ui
de %r!be su-iciente, iei t!ate %!sibilit ile i le suce ti %/n se %!tri#esc cu
realit ile. 3u la -el se -ac t!ate studiile m!derne9
c5 1m cre"ut c ne #e i e%lica de ce !dat cu .nce%erea st%/nirii r!mane .n
terit!riul dacic nu mai este %!menit Qam!le.
TI
Ju am s%us6
' i$mi c!ntinui irul ideil!r6 are aceasta #re! le0tur cu -a%tul c a%r!a%e t! i
.m%ra ii r!mani a#eau s -ie cei mai mari %ersecut!ri ai cre tinismului999
(#s. a i rs%uns6
>n %rimul rand, care 'a%r!a%e t!ti im%aratii r!mani)9 1#eti #re! statistica9 2tiati ca
cel mai mare %ersecut!r al crestinil!r, Maimin era TR1C9 Cum %uteti s%une atunci
ca dacii erau %re$crestini9:::
Rs%unsul meu6
a5 Cm%ra ii r!mani erau .m%ra i r!mani indi-erent de !ri0inea %rin il!r l!r.
b5 =ista maril!r %ersecut!ri cre tini, .n !rdine cr!n!l!0ic6 3er!4B7$<;5,
(!mi ian490$9<5, TR1>1349;$11R5, Marcus 1urelius41<1$1;05, 2e%timius
2e#erus4202$2115, Traianus (ecius4279$2B15, Ialerianus42BR$2B;5, (i!cle ian42;7$
S0B5, Malerius429<$S075, Maimianus (aia4S125. Persecu iile ma*!re au .nce%ut .n
anul B7 d.Dr. i au luat s-/r it %rin anul S1S d.Dr., !dat cu #enirea la d!mnie a
Cm%ratului C!nstantin cel Mare. 1m %!menit de %ersecu iile mari %entru c, .n
realitate, au eistat i unii le0iuit!ri l!cali din unele %r!#incii care -ceau eces de
"el c/nd era #!rba de chinuit cre tini.
c5 Tracul NMaimin) este .n -a%t ultimul mare %ersecut!r, numit Maimianus (aia9
=a el -ace i re-erire9
d5 Cine a dem!nstrat -r %utin de t0ad c Maimian era de !ri0ini trace, i din
ce %arte a Traciei mai eact9
TI>
Ju am s%us6
'Ca s #e"i, tatl l!r dac, care %r!babil lu%tase %e metere"e .m%!tri#a r!manil!r, s$a
sim it at/t de m/ndru c ara a c"ut %rad %ersecut!ril!r .nc/t c!%iil!r si le$a i dat
nume r!mane. Pi atunci cum mai inea la tradi iile l!cului9)
(#s. a i rs%uns6
asta e %enibila. 2eri!s. Cati ani a#eti9
Rs%unsul meu6
a5 1 i dat eact rs%unsul !mului mrunt care nu mai dis%une de l!0ic .n e%unerile
Page 96 of 153
sale i, %entru a$ i %r!te*a structura cltinat a ideil!r, -!l!se te .nt!tdeauna aceast
.ntrebare -abul!as6 tu c/ i ani ai9 Cn -elul acesta . i arat su%eri!ritatea arian sau,
du% ca", aerian. Ciudat e c nici mcar .n -a a lui (umne"eu nu te .ntreab nimeni
de #/rst, ci de m!dul .n care i$ai trit #ia a. i m -ace i %e mine %enibilE
b5 1m cre"ut c ne #e i e%lica -undamentul ideil!r d#s. c!n-!rm cr!ra dacii s$au
a%ucat s$ i numeasc urma ii cu nume r!mane. Chiar sunt curi!s i #reau s a-lu,
nu e la mi t!.
TI>>
Ju am s%us6
'9 (ar, # r!0, %entru c!rectitudinea datel!r, s ra%!rta i ci-ra la terit!riul dacic, nu
la cel tracic:::)
(#s. a i rs%uns6
marturiile ist!rice care s%un de eem%lu, ca Burebista era 'cel dintai si cel mai mare
dintre re0ii din Tracia), #a sunt cun!scute9 Ju am scris clar re-erinta la 're0atul lui
Burebista). Ju ma re-eream C=1R la re0atul lui Burebista. T!t ac!l! scrie4 dar nu ati
citit artic!lul5 ce au -acut si dacii liberiE
Rs%unsul meu6
a5 (a d$le P!%escu, Burebista a -!st Ncel dint/i i cel mai mare dintre re0ii (>3
Tracia), nu PJ2TJ Tracia. 1 a cum de*a am dem!nstrat mai .nainte, nu st%/ni i
.ndea*uns de bine limba r!m/n ca s %ute i -ace de!sebirea lin0#istic .ntre termeni.
Jl d!ar a .ncercat 4 i %ar ial a reu it5 s uni-ice triburile de"binate i c!nduse de
di-eri i re0i la -el de traci ca i el.
b5 (a, c!n-!rm te!riil!r e%use, dacii rma i liberi au ridicat c!li cu %redare .n
limba latin %entru c!%iii dac!$r!mani :E 1dic .n -a%t nu mai erau liberi, nu mai
erau ei .n i i.
c5 Ba #$am citit e%unerea i im%licit rs%unsurile %e -!rum .ns, a a cum am
s%eci-icat la un m!ment dat, nu sunt -!arte atras de studiile de %ast$and$c!%y din
arhi#ele un!ra care nici!dat nu acce%t i alte %reri dec/t ale l!r.
c5 Jra mai cinstit din %artea d#s. dac %ur i sim%lu nu ataca i %e nimeni i #enea i
de la .nce%ut d!ar cu ni te nelmuriri le0ate de subiectul .n discu ie. 1 i -i e#itat .n
acest -el s -i i la r/ndul d#s. atacat. 2incer, mie .mi %are ru c trebuie s ne sc!atem
!chii unii alt!ra .n l!c s .ncercm s 0sim ceea ce ne une te, %unctele c!mune.
Cns, a a cum t!at lumea tie, atunci c/nd inter#in s-erele de interese meschine, -a a
ade#rului e %recum acea a% tulburat de balastul aruncat %este b!rd. 1 i acu"at %e
t!at lumea de interese ascunse. Ju nu m -ac a#!catul i %urtt!rul de cu#/nt al
nimnui, -iecare . i tra0e %catele %e care le are. (ar d#s. sunte i eact .n aceea i
i%!sta" cu !amenii %e care$i incrimina i. Cine # cite te r/ndurile se .ntreab
aut!mat ce urmri i .n -a%t i la urma urmei. Ori des%re asta e #!rba, nu$i a a9 Ju
unul nu mai cred %e nimeni i nimic %/n la %r!ba c!ntrarie, %un de0etul .n semnul
cuiel!r lui Drist!s dac trebuie.
TI>>>
Ju am s%us6
' i eu # rs%und t!t %rintr$! .ntrebare6 de ce i$ar -i lsat %m/nturile b!0ate i$ar -i
strbtut Jur!%a ca ni te n!ma"i .n cutarea -ericirii, c/nd t!t ce a#eau ne#!ie era .n
l!cul numit de ei Nacas)9: Ce mare sc!-al ne c!n-er chiar i a"i statutul de
Page 97 of 153
Ncet eni eur!%eni)999 Chiar nu reali"a i %eric!lul i %enibilitatea situa iei9
(#s. a i rs%uns6
S mili!ane de r!m/ni %lecati a"i din tara sunt %enibili du%a (umnea#!astra.
Rs%unsul meu6
a5 Cn tetul ini ial mai eista i ! re-erire la 0l!bali"are. Cn -a%t eact acea re-erire era
c!ncludent %entru c, .n !%inia mea, rul cel mai mare din care se tra0 t!ate
#icisitudinile #ie ii n!astre %e aceste melea0uri, este M=OB1=>Q1RJ1: ($le
P!%escu, %!ate d#s. .m%reun cu %rintele #re i s bene-icia i de Nen!rmele
a#anta*e) druite na iunii r!m/ne de N%atria eur!%ean), eu %ers!nal nu #reau s -ac
%arte din masa am!r- a !amenil!r care nu tiu nici mcar s$ i mai %un .ntrebri.
3u mai iau nimic de bun de la nimeni, nici din cr i i nici de la tembeli"iuni. C/nd
se #!r deschide antierele arhe!l!0ice #!i citi ist!ria cu !chii mei i$! #!i %i%i ca
%e ! iubit sey. 1lt-el, t!tul e d!ar ! arad menit s ne st/lceasc -irile.
b5 1sta a i a%reciat d#s. rstlmcindu$mi din n!u cu#intele. Penibilitatea c!nst .n
-a%tul c e absurd s #rei s %leci din %r!%ria ar, ac!l! unde te$ai nscut i$ai
crescut, unde dis%ui de t!ate c!ndi iile unui trai decent i chiar .mbel u0at, d!ar de
dra0ul de$a$ i munci %ici!arele %e %m/nturi strine, -r ! int %recis, -r !
si0uran c ac!l! unde a*un0i ! #ei duce mai bine. (eci cine$i mincin!sul aici9
Ju # %r!%un un armisti iu6 lsm %atimile i %!rnirile %ers!nale la ! %arte .n -!l!sul
desc!%eririi ade#ruril!r care ne de-inesc -iin a na i!nal. (ac %ute i -ace asta,
bine, dac nu, %a0uba d#s.
Cu stim.
117. Remus # says6
1%ril B, 2012 at 116S< %m
(RJPT =1 RJP=>C1
>n ba"a de!nt!l!0iei %r!-esi!nale a *urnalismului, n!i, in calitate
de reali"at!ri si %r!m!t!ri ai d!cumentarului '(acii + 1de#aruri tulburat!are), #a
s!licitam %ublicarea tetului de mai *!s, scris de c!le0ul n!stru *urnalistul Ialentin
R!man, in#!cand dre%tul la re%lica ca urmare a %ublicarii de catre d#s a unui artic!l 4
htt%6OO-!aienati!nala.r!Ors%uns$unei$mani%ulri$numite$dacii$ade#ruri$tulburt!are$
2012.html 5 ce aduce unele critici ne-!ndate res%ecti#ului material.
'>nca de la ince%ut,am d!ri sa %reci"am ca nici -ilmul reali"at si nici reali"at!rii sai
nu se c!nsidera detinat!rii ade#arului abs!lut. 1sa cum se s%eci-ica clar in
d!cumentar, este #!rba de unele c!nclu"ii l!0ice, care %!t da nastere un!r te!rii ce
%!t sau nu c!nduce ulteri!r la certitudini. Mai mult, cea mai mare %arte a
d!cumentarii %entru reali"area materialului #ide! in cau"a este e-ectuata %e ba"a
un!r surse literare antice latine. Jste 0reu de cre"ut ca r!manii insisi si$ar -i diminuat
#!it r!lul si e-ectul actiunil!r in (acia cucerita.
3u ne0am abs!lut del!c %re"enta r!mana in (acia lui (ecebal, ca %arte cucerita
dintr$un terit!riu mult mai intins care era %!%ulat de daci si nu ne0am nici in-luenta
Page 98 of 153
r!mana asu%ra dacil!r ramasi in a-ara limesuril!r im%eriului. Ceea ce ne0am este
termenul de 'r!mani"are) in c!ntetul in care este destul de clar %entru !ricine ca
armata r!mana era -!rmata dintr$un %r!cent c!#arsit!r din s!ldati recrutati din alte
%r!#incii cucerite 4de %ilda, castrul de la [id!#a, l!cali"at lan0a Curtea de 1r0es,
ser#ea dre%t ca"arma %entru ! c!h!rta de arcasi recrutati din 2iria5. Prin urmare, daca
#!rbim de armata r!mana, #!rbim si de s!ldati din M!esia, Maced!nia, (almatia etc
si de un %r!cent mult %rea mic de !-iteri si s!ldati r!mani, !ri0inari din =atium sau
cati#a administrat!ri ci#ili #eniti direct de la R!ma. Jste binecun!scut de ist!rici ca
%e terit!riul (aciei R!mane, imediat du%a cucerire si %ana la retra0erea aureliana, nu
au eistat, %ermanent, mai mult de ; + 9.000 de militari r!mani '%ur san0e) si ca si
acestia erau masati, in mare %arte, in "!na castrel!r r!mane de %e -r!ntiera
im%eriului. Cu alte cu#inte, du%a ce ca au -!st %utini, ei nici nu s$au %limbat %rin
terit!riul dacic cucerit ca sa ii 'r!mani"e"e) %e daci.
>n ceea ce %ri#este c!l!nistii adusi de r!mani aici, lucrurile stau a%r!imati# la -el.
>nteresul r!manil!r era acela de a acti!na strate0ic asu%ra "!nel!r c!nsiderate -!car
de re#!lta. 1sadar, aici au -!st adusi c!l!nisti din Britania, din Palestina si din alte
%r!#inicii ale im%eriului.2i din n!u #!rbim de un %r!cent destul de mic al c!l!nistil!r
r!mani %ur$san0e, nascuti in "!na =atium a >taliei de asta"i. 2i la -el au %r!cedat
r!manii cu 0ru%uri intre0i de daci %e care i$au stramutat in Mrecia, de %ilda.
Prin urmare,c!nt!%irea des%re care dumnea#!astra si ist!ria !-iciala #!rbiti ar -i
insemnat sa se -aca intre daci, %e de ! %arte, ca %!%ulatie ma*!ritara a terit!rirului
cucerit si ! serie de 0ru%uri etnice,c!l!nisti si s!ldati ser#ind in armata r!mana,
dintre cele mai #ariate, de la brit!ni la sirieni, care, asa cum se %!ate !bser#a si in
limba si !biceiurile acest!r %!%!are, asta"i, nu erau si nu au -!st r!mani"ati. Ceea ce
se insiunea"a in #arianta !-iciala este ca t!ti acesti s!ldati si c!l!nisti au adus limba
latina si !biceiurile r!mane, insa, %arad!al, t!cmai la ei acasa, acestea nu -usesera
ad!%tate si nu au -!st nici!data:::E
(in %unct de #edere 0enetic, lucrurile sunt asemanat!are ca si in ca"ul limbii sau
!biceiuril!r, anume ca este im%r!%riu s%us ca a#em ! descendenta dac!$r!mana din
m!ment ce %ana si im%aratul cucerit!r, Traian, nu era nascut in =atium. Ce %!ate -i
sustinut si acce%tat, ca ! #arianta mai l!0ica, ar -i ca eista ! ba"a 0enetica %uternica
daca %e care s$au ase"at straturi etnice de di#erse %r!#eninente, in %r!cente mai mici
sau mai mari.
2untem %er-ect de ac!rd cu dumnea#!astra ca dacii din (acia r!mana %uteau -i
c!nsiderati dre%t r!mani, luand acest cu#ant in sensul sau *uridic, asa cum %reci"ati,
de %r!%rietar de %amant si cetatean al im%eriului. >nsa, in acelasi tim%, este 0reu sa
#!rbim des%re ! r!mani"are lin0#istica si culturala. Marturie im%!tri#a te!riei
resemnarii dacil!r stau seriile lun0i de c!n-licte ulteri!are anului 10<, des%re care
ist!ria n!astra !-iciala #!rbeste %rea %utin. 3e re-erim aici atat la re#!ltele din
interi!rul %r!#inciei r!mane (acia, cat si la atacurile sustinute si %uternice ale dacil!r
liberi din a-ara limesuril!r r!mane, cum ar -i car%ii si c!st!b!cii, a car!r %resiune a
-!st t!cmai una din cau"ele retra0erii administratiei r!mane in tim%ul lui 1urelian.
Page 99 of 153
Unul dintre ar0umentele aduse de n!i, %e care dumnea#!astra nu l$ati c!ntracarat
%rin #reun element s!lid, ar -i cel al -a%tului ca, desi in-luenta ma0hiara, a%!i austr!$
un0ara sau !t!mana, au -!st %re"ente in s%atiul car%at!$danubian!$%!ntic #reme mult
mai indelun0ata decat cea r!mana in (acia, t!tusi urmele acest!r in-luente nu au
c!ndus nicicand la #re! #arianta %!tri#it careia a mai a#ut l!c #re! etn!0ene"a care
sa$i includa %e #alahi, ma0hiari, !t!mani, tatari etc dand nastere unui alt %!%!r.
Mai mult, ist!ria Marii Britanii nu #!rbeste des%re ! c!nt!%ire a brit!nil!r sau
%ictil!r cu in#adat!rii r!mani, nici ist!ria Palestinei, Mreciei sau 2iriei nu #!rbeste
des%re acest lucru. 3umai cea a R!maniei a ad!%tat aceasta e%licatie %entru
nasterea %!%!rului r!man.
3u ne #!m re-eri aici la cele scrise de dumnea#!astra %ri#ind m!ti#atia care sta la
ba"a demersului n!stru. 1r0umentele ateismului, lenei sau i0n!rantei sunt, de
de%arte, %uerile si 0reu de luat in seama. Ha%tul ca e0i%tenii de asta"i sau 0recii sunt
mandrii de descendenta l!r din niste ci#ili"atii cu im%act asu%ra ist!riei !menirii,
ci#ili"atii %a0ane, e#ident, la #reme l!r, nu inseamna ca acesti e0i%teni si 0reci isi
c!ntesta reli0ia de asta"i. Jste de$a dre%tul aberant asta. >n %lus, cum %uteti sustine
dumnea#!astra ca n!i a#em interese !bscure si discutabile in ceea ce %ri#este acest
demers, din m!ment ce n!i nu c!ntestam ci#ili"atia si cultura r!mana, ci d!ar d!rim
ca dacil!r sa li se ac!rde im%!rtanta %e care ! merita in ist!ria nati!nala, ca temelia
n!astra 0enetica9 Ii se %are acest demers unul menit sa c!nteste reli0ia n!astra
crestina9
(e asemenea, cum %uteti #!rbi de i0n!ranta si minciuna la adresa acestui demers, din
m!ment ce n!i ne lu%tam %entru a tre"i din ad!rmire %ers!anele in masura de a
acti!na in #ederea cercetarii si %re"er#arii %atrim!niului nati!nal9 (aca n!i mintim si
i0n!ram, ce %uteti s%une des%re aut!ritatile n!astre care lasa in %ara0ina 1r0eda#a,
care nu au luat nici! masura im%!tri#a *a-ului de la 2armi"e0etusa sau care c!nsidera
ca m!rmantul lui Ilad Te%es trebuie sa -ie sub cerul liber9
>n alta !rdine de idei, nu #edem de ce se insista asu%ra -a%tului ca n!i, ca initiat!ri ai
acestui demers, nu suntem ist!rici de %r!-esie. Calitatea de ist!ric nu$ti este data de
acea di%l!ma %rimita du%a 7 ani de -acultate de %r!-il. Jista !ameni %asi!nati si
dedicati acestui d!meniu, care studia"a ani sau "eci de ani si care, in m!d cert, detin
cun!stinte mult mai #aste decat multi dintre ist!ricii atestati de ! hartie. 2a nu uitam
ca nici 2chliemann, desc!%erit!rul Tr!iei si al !rasului Micene, nu a -!st -!rmat ca
ist!ric si arhe!l!0 de #re! sc!ala, ci a -!st manat in cercetarea sa de s%iritul curi!s,
de %asiunea %entru trecut. =a -el, Cham%!lli!n, cel ce a desci-rat scrierea hier!0li-ica,
era un -il!l!0 si un %asi!nat de cu#inte incrucisate, asadar minte isc!dit!are, dar nu
ist!ric sau e0i%t!l!0. Oricum, #a asi0uram ca in %r!iectele n!astre #iit!are #eti #edea
mai multi ist!rici im%!rtanti care #!r sustine, in calitate de s%ecialisti, cu si mai
multe ar0umente, -a%tul ca r!mani"area este ! te!rie absurda, -ara un su%!rt stiinti-ic.
1 cerceta ist!ria inseamna a aduna si sinteti"a in-!rmatii intr$un curs l!0ic,
matematic, un demers %redis%us atat succesel!r cat si esecuril!r. 1runcand ! %ri#ire
in caseta redacti!nala a %ublicatiei dumnea#!astra, reli"am ca membrii echi%ei nu au
Page 100 of 153
nici ei ! %re0atire uni#ersitara in "!na ist!riei si, cu t!ate astea, #$ati c!nstituit intr$un
0ru% de %asi!nati, lucru de laudat. 1celasi lucru il -acem si n!i, iar daca suntem %e
%!"itii di-erite %ri#ind unele as%ecte ale trecutului n!stru nati!nal, este indicat ca
de"baterile sa aiba l!c %e un t!n %!litic!s, ar0umentat, sustinut, si nu %rin acu"e sau
*i0niri mai directe sau mai insinuate. 3!i %re-eram sa -im ist!rici 'amat!ri), dar sa
acti!nam c!ncret intr$! directie anume, %e ba"a un!r surse credibile si a*utati de
!ameni cu %re0atire in "!na %al!0ra-iei, lin0#isticii sau a ist!riei antice, decat sa -im
ist!rici atestati, cum este ca"ul mult!ra in R!mania, care nu -ac nimic %entru a
readuce r!manil!r mandria si c!e"iunea nati!nala.)
Ia multumim:
Ialentin R!man
11B. :ea"$ G0eorg0e says6
1%ril B, 2012 at 11629 %m
E aaaE nu #d %!meni,i cei 9 .m%ra,i ai >m%eriului de !ri0ine trac!$0et!$dacic :9
E &i nici ! anali" a C!lumnei lui Traian, a sutel!r de statui de MG3(R> (1C> &i a
t!nel!r de aur -urate de r!maniE c d!ar nu !r -i luat lin0!uri, ci B>[UTJR>> &i
OB>JCTJ (J CU=T 4#e"i c!i-ul de aur de la C!,!-ene&ti din sec I ..C.5 :9
3u e ciudat c numai dacii au a#ut %arte de ! a&a stim din %artea cucerit!ril!r 999
3imeni nu c!ntest in-luen,a 0reac, r!man, sla#, dar %entru a Nschimba
>(J3T>T1TJ1 unui %!%!r), sunt necesare c!ndi,ii 4tim% &i numr5 a-irmate de
2TU(>> KT>>3L>H>CJ, care nu s$au materiali"at nici cu r!manii, nici cu %ecene0ii,
nici cu cumanii, nici cu ma0hiarii, nici cu sla#ii.
Ju trec des %rin Tim!c &i am #"ut satul CumaniE asta .nseamn c ac!l! a -!st un
sat i"!lat de cumani, care din c!ndi,iile amintite mai sus , au terminat %rin a -iE
asimila,i :E un eem%lu de cum 43U5 a in-luen,at M>MR1L>1, >dentitatea
3a,i!nal a %!%ula,iei b&tina&e.
Un alt as%ect im%!rtant este c 6 mi0rat!rii se mi&c de la Nru) la Nbine), deci sunt
re%re"entan,ii un!r ci#ili"a,ii in-eri!are, care nu %!t emite N%reten,ii de ci#ili"at!ri).
Cei ce ! -ac a"i, au bene-iciat de a*ut!arele bisericii cat!lice$r!mane, sau !rt!d!e$
bi"antine 4centre de %utere s%iritual5 &i ast-el au reu&it s Ndisl!ce %ar,ial) b&tina&ii
4%ar,ial$ din m!ti#e numerice5.
Tim!cul este de 200 de ani sub ci"m sla# &i cu t!at M13>PU=1RJ1 &i
12>M>=1RJ1 HORL1TF, t!t mai a#em -ra,i ac!l!, de&i tele#i"iunea &i %resa au
de#enit .n ultimii ani du&mani -!arte e-icien,i.
1m -cut aceast Nte!rie) a%arent !--$t!%ic, %entru a e%lica Nmecanismele
asimilrii).
11<. :ea"$ G0eorg0e says6
1%ril B, 2012 at 1067; %m
Page 101 of 153
E s -ie clar c >st!ria nu este ! &tiin,, -iind scris de Ncucerit!rii #remelnici), cu
sc!%ul M13>PU=FR>> .n %r!%riul l!r interes :::E &i cum n!i suntem N%r!&ti de
buni), cdem .n mre*ele l!r :9 E haide,i s mani%ulm &i n!i, chiar dac mai
ea0erm, de!arece alt-el N&tia ne .ncalec) : Ju nu sunt %entru s%turiE s$i
lsm %e strbuni s se h!dineasc .n %ace, c n!i a#em altce#a mai bun de -cut :
11R. :ea"$ G0eorg0e says6
1%ril B, 2012 at 10612 %m
E eu a& %utea s dr/m multe din ar0umentele aut!rului &i ale unui 13O3>M care
nu$&i d nume &i %renume, ci se ascunde sub %seud!nimul (1CO$ROM13U=
M>MR1TOR, dar nu ! s %ierd tim% cu ei 2%une aut!rul c Ndacii nu a#eau
drumuri)E se #ede c nu a -!st la 2armi"e0etusa Re0iaE .i dau ! m/n de a*ut!r
aici 6 htt%6OOVVV.y!utube.c!mOVatch9
#XMPhB*bWOb20x-eatureX%lc%xc!ntetXC7eS9-00I(#*Iia1P%cH3uunRBJ[i[DR
Jat-1Byd$QuY^Ibt9bIB;X
E mai s%une aut!rul c ar trebui s Ndem!nstrm c suntem #rednici %rin ac,iuni) E
iat c unii ! -ac 4&i nu suntem sin0urii5, ba chiar ne ba"m >(JO=OM>1 %e Nceea ce
se cun!a&te des%re (1C>) 6
htt%s6OOVVV.-aceb!!W.c!mO0r!u%sO171S;R<010S<O101B0R1SB01<B<0SRO9
n!ti-UtX0r!u%Uacti#ity
E s #edem dac reu&i,i s %rice%e,i ce #rea E M>KC1RJ1 (1C>1 :9:9
E Nan!nimul) ne re%r!&ea" c nu a#eam !ra&e ca al,iiE %i cred &i euE suntemE
C>OB13>> PR>MOR(>1=>, iar !ile n!astre nu %asc N"iduri) : E du$te matale .n
1%useni &i ai s #e"i N! cas &i %iscul).
3u &tiu cine ar %utea s ne c!ndamne %entru (1COM13>J, dar &tiu c %entru
der/derea un!r anumite %ers!nalit,i, se %!ate ima0ina ce#a :::
Chiar a#e,i un neur!n$sin0uratic, ca s nu %rice%e,i de .nseamn N>st!rie -cut de
al,ii) 999 E Nd!cumente dis%rute) 999E sau a#e,i ! Nmisiune) s%ecial :9 2%une
Nan!nimul) c (1C>1 este d!#ad de 13T>$ROMG3>2ME ciudat c anti$
dacismul este %r!m!#at de unii care nu sunt si0ur
11;. Remus # says6
1%ril B, 2012 at 10609 %m
(!mnule Tea#a, amenintarile isi au l!cul %rintre c!mentarii9
119. :ea"$ G0eorg0e says6
1%ril B, 2012 at 962B %m
E am a#ut rbdarea s citesc t!ate c!mentariile &i nicieri nu am #"ut re-eriri la 6
Cucuteni, =e%ensWi Iir, Te"aurele trac!$0et!$dacice de la sudul (unrii, dar &i de la
Page 102 of 153
n!rd, c!i-urile de ar0int &i aur 4C!,!-ene&ti5, !ri0inea trac a mult!r "eit,i 0rece&ti, &i
urmt!arele citate 6
1. Ci#ili"a,ia &i ist!ria au .nce%ut ac!l! unde l!cuie&te a"i neamul r!m/nesc. 4 ^.
2chiller , arhe!l!0 american 5
S. Pe tbli,ele de la Trtria , scrisul a%are .n terit!riile car%at!$danubian!$%!ntice cu
mult .nainte de 2umer . 4 R. 2chiller , Readerzs (i0est , R , 19RB5
7. =imba l!r 4 a r!m/nil!r 5 n$a %utut -i etir%at de&i sunt a&e"ati .n mi*l!cul at/t!r
neamuri de barbari &i a&a se lu%t s nu ! %rseasc .n ru%tul ca%ului , .nc/t %arc nu
s$ar -i lu%tat at/ta %entru #ia, c/t %entru ! limb . 4 B!n-ini 5
B. 1ce&ti #!l!hi nu sunt nici r!mani , nici bul0ari , nici V{lsche , ci #lahi 4 ROMG3>
5 , urma&i ai marii &i str#echii semin,ii de %!%!are a tracil!r , dacil!r &i 0e,il!r , care
&i acum , .&i au limba l!r %r!%rie &i cu t!ate asu%ririle , l!cuiesc .n Ialachia ,
M!ld!#a , Transil#ania &i Un0aria .n numr de mili!ane . 4 2chl{"er , Russische
1nnalen + sec TI>>> 5
<. 4 =a s!lda,ii r!m/ni 5 (!0ma nemuririi su-letului .i -cea cura*!&i -r mar0ini ,
dis%re,uit!ri -a, de !rice %eric!l , %!-tit!ri de m!arte 4 a%etitus m!rti 5 lu%tt!ri cu
h!tr/re &i cu ! .ntre%rindere de s%eriat . 4 Metianus Ca%ella 5
R. 3u in#idia,i #echile %!%!are ci %ri#i,i %e al #!stru . Cu c/t #e,i s%a mai ad/nc , cu
at/t #e,i #edea ,/&nind #ia,. 4 Michelet , 1;B9 5
;. Qam!len era minunat de .n,ele%t .n -il!s!-ie . 4 1l-!ns! T Jl 2abi! 5
9. 1tunci E de ce ai lsat acas at/tea de%rinderi , un trai c/t se %!ate de ademenit!r
&i ! d!mnie %lin de strluciri E (e ce te$ai silit .m%!tri#a -irii , s$,i aduci !&tenii
%e ni&te melea0uri 4 0et!$dacice 5 .n care !rice !aste strin nu %!ate a-la sc%are sub
cerul liber 9 4 (i!d!r din 2icilia , Bibli!teca ist!ric , TT> , 11$12 5
10. Metul "dren,r!s sau scitul %ribea0 t/r/ndu$&i a#utul de ici$c!l! , n$au de ce s$l
%i"muiasc %e st%/nul celei mai .ntinse m!&ii E Cci nicieri ca %rintre ace&ti
%ribe0i nu .nt/lne&ti mame ma&tere care$&i iubesc cu dui!&ie de ade#rat mam
c!%iii #itre0i . 1ici nu .nt/lne&ti s!,ie .n0/m-at de "estrea ei &i m/ndr de adulterele
ei sau de s!,ul ei din care a -cut un scla# : Qestrea cea mai -rum!as e s!c!tit aici
cinstea tatlui , #irtutea mamei &i credin,a s!,iei : 4 D!ra,iu 5
11. 4 (eceneu 5 i$a instruit .n a%r!a%e t!ate ramurile -il!s!-iei , cci el era .n aceasta
un maestru %rice%ut . Jl i$a .n#,at m!rala 4E5 , i$a instruit .n &tiin,ele -i"icii 4E5 , i$
a .n#,at l!0ica , -c/ndu$i cu mintea su%eri!ri cel!rlalte %!%!are 4E5 ,
dem!nstr/ndu$le te!ria cel!r 12 semne ale "!diacului , le$a artat !rbita lunii , &i cum
0l!bul de -!c al 2!arelui .ntrece msura 0l!bului %m/ntesc &i le$a e%us sub ce
nume &i sub ce semne cele S7< de stele trec .n drumul l!r cel re%ede de la rsrit &i
%/n la a%us , s%re a se a%r!%ia sau .nde%rta de %!lul ceresc .4 >!rdanes , Metica ,
T> , <9$R0 5
Page 103 of 153
12. R!m/nii , .n decursul acestui lun0 inter#al , au dinuit re-u0ia,i .n mun,i la
ad%!st de &u#!iul in#a"iil!r . 4E5 Tim%ul n$a a#ut darul s &tirbeasc -!r,a , nici s
slbeasc s%eran,a dac!$r!m/nil!r . Rmsese aceea&i ras re"istent , rbdt!are ,
.ntruc/t se c!nsidera nemurit!are . 4 1bd!l!nyme Ubicini , 1;;< 5 1B. 3eamul 0e,il!r
, care au -!st mai r"b!inici dec/t !ricare dintre !amenii care au trit c/nd#a &i
aceasta nu numai dat!rit triei tru%ului l!r , dar &i %entru c ast-el .i c!n#insese
sl#itul l!r Qam!les . Cre"/nd c nu m!r , d!ar c .&i schimb l!cuin,a , ei sunt mai
%!rni,i %e lu%te , dec/t ar -i .nclina,i s .ntre%ind ! clt!rie . 4 >ulian , Ce"arii
,Traian , 22 5
1S. Cat! 6 Heri,i$ne , "ei cere&ti , ca , %rintr$un de"astru care i$ar %une .n mi&care %e
daci &i %e 0e,i , R!ma s cad , iar eu s mai rm/n tea-r E 4 =ucanus , Pharsalia , >>
, 29B$29R 5
17. Martial .i scrie unui %rieten c .n ,ara Me,il!r #a 0si st/nca lui Pr!meteu .
4 Martial , J%i0r. , >T , 7< 5
1B. Tracul Qam!lis , care .n#,ase %e drui"i , %rintre altele &i di#ina,ia %rin -ise &i
numere. 4Ori0enes , Phil!s!%humena , > , 2 , 22 5
1<. Cm%reun cu t!#ar&ii si de drum cu unul -iu al lui The!d!rus &i cu J%iE , %e
cheltuiala lui %ers!nal , a %lecat .n s!lie clt!rind de%arte &i a*un0/nd la 1r0eda#a ,
la tatl aceluia &i .nt/lnindu$l , t!tde!dat a !b,inut de la el E , !ra& E &i a de"le0at
%!%!rul E . 1*un0/nd 4 a%!i 5 %re!t al Marelui Qeu a s#/r&it .n chi% strlucit
%r!cesiunile &i *ert-ele &i a .m%r,it &i cet,enil!r %r,i de carne 4 a animalel!r
sacri-icate 5 . Hiind ales %re!t al lui 2era%is , t!t a&a a su%!rtat cu #rednicie &i
bun#!in, cheltuielile . >ar %entru c (i!nys!s 4 "eul 5 e%!nim al !ra&ului ,
nemaia#/nd de mul,i ani %re!t &i -iind aclamat 4 t!t 5 el de cet,eni , s$a c!nsacrat %e
sine 4 acestei slu*be 5 ? &i %e #remea iernrii lui C 4 aius 5 1nt!nius lu/nd 4 iar&i 5
c!r!ana "eului 4 adic de#enind %re!t 5 a .m%linit %r!cesiuni &i sacri-icii -rum!s &i cu
mre,ie &i a dat cet,enil!r carne din bel&u0 . Ki acce%t/nd %e #ia, cununa "eil!r din
2am!thrace , .nde%line&te %r!cesiuni &i sacri-icii %entru ini,ia,i &i %entru !ra& . K> C3
T>MPU= (>3 URMF RJMJ=J BURJB>2T1 1[U3MG3( CJ= (>3TG> K> CJ=
M1> M1RJ (>3TRJ RJM>> (>3 TR1C>1 K> 2TFPG3>3( TOT TJR>TOR>U=
(J (>3CO1CJ (J H=UI>U 4 (U3FRJ 5 K> (J (>3CO=O &i a a*uns de
asemenea la acesta 4 la Burebista 5 .n cea dint/i &i cea mai mare %rietenie , a !b,inut
cele mai bune -!l!ase %entru %atria sa , #!rbindu$i &i s-tuindu$l .n ceea ce %ri#e&te
chestiunile cele mai im%!rtante , atr0/ndu$&i bun#!in,a re0elui s%re binele
!ra&ului ? &i .n t!ate celelalte 4 !ca"ii 5 !-erindu$se %e sine -r s se cru,e .n s!liile
!ra&ului &i lu/nd asu%r$&i -r &!#ire %rime*dii , %entru a c!ntribui .n t!t chi%ul la
binele %atriei . Ki -iind trimis de re0ele Burebista ca ambasad!r la Cn 4 aeius 5
P!m%eius , -iul lui Cnaeius , im%erat!r al r!manil!r , &i .nt/lnindu$se cu acesta .n
%r,ile Maced!niei , l/n0 Deraclea =yncestis 4 ast"i Bit!li$M!nastir 5 , nu numai c
&i$a .nde%linit cu bine .nsrcinrile %rimite de la re0e , c/&ti0/nd %entru acesta
bun#!in,a r!manil!r , dar &i %entru %atrie a %urtat cele mai -rum!ase ne0!cieri ? .n
0eneral .n !rice situa,ie a .m%re*urril!r e%un/ndu$se cu tru% &i su-let &i -!l!sind
cheltuieli din ale #ie,ii %r!%rii 4 adic din a#erea lui %articular 5 &i d/nd %uteri n!i
Page 104 of 153
din a#erea sa 4 de la el .nsu&i 5 la unele dre0t!rii ale !ra&ului 4 adic a*ut/nd cu bani
te"aurul %ublic 5 arat cel mai mare "el %entru binele %atriei sale . 1&adar , %entru ca
&i %!%!rul s arate c cinste&te %e !amenii cei buni &i #rednici &i care .i -ac lui bine a
h!tr/t 2-atul &i %!%!rul 4 di!nys!%!litanil!r 5 ca 1c!rni!n al lui (i!nysi!s s -ie
ludat %entru aceste 4 merite 5 &i s -ie .ncununat el la srbt!area lui (i!nys!s cu !
cunun de aur &i ! statuie de br!n" &i s -ie .ncununat &i .n tim%ul ce urmea" , .n
-iecare an la (i!nysii cu ! c!r!an de aur &i s i se dea %entru ridicarea statuii l!cul
cel mai de cinste din a0!ra . 4 (ecretul (i!nys!%!litan Cn Cinstea =ui 1c!rni!n 5
1R. Cntr$ade#r acesta este unul dintre cele mai #echi %!%!are din Jur!%a 4E5 -ie c
este #!rba de traci 4E5 , de 0e,i sau de daci , l!cuit!rii au rmas aceia&i din e%!ca
ne!litic + era %ietrei &le-uite + %/n .n "ilele n!astre , sus,in/nd ast-el , %rintr$un
eem%lu %!ate unic .n ist!ria lumii , c!ntinuitatea unui neam . 4 1ndre 1rmad 5
1;. 1ceast na,iune ne0li*at &i !%rimat st%/ne&te %m/nturile cele mai rele din
.ntrea0a ,ar . 1ceste %m/nturi le sunt luate .ndat ce sunt de-ri&ate de ei cu
sud!area -e,ei &i 0ata %entru a -i .nsm/n,ate cu %!rumb . Hiecare sas sau un0ur %!ate
s se .nst%/neasc %e %m/ntul r!m/nului , chiar dac acesta a -!st st%/nul lui de
sute de ani . R!m/nul este alun0at cu .ntrea0a sa -amilie .n mun,i , unde el nu 0se&te
dec/t %iatr &i c/te!dat este !bli0at s %rseasc ,ara . (ac un sat r!m/nesc este
a&e"at .n #ecintatea unui sat ssesc sau un0uresc , r!m/nul nu are #!ie s se a%r!%ie
mai mult de satele acest!r d!u na,iuni %ri#ile0iate dec/t ,i0anii . 3imeni nu .i
adresea" ! #!rb bun &i el nu are nici!dat ! "i de srbt!are . Ju nu #!i uita
nici!dat #!rbele unui btr/n al acestei na,iuni , din Kinca #eche 4H0ra&5 r!stite %e
%atul su de m!arte 6 Ju m!r -ericit , %entru c eu nu las .n urma mea .n scla#ie nici
-emee , nici c!%ii . C/nd am trit %rintre ei am a#ut mai mult dec/t !ca"ia s c!nstat
c r!m/nul e bun . Cum se .ndui!&a inima sa c/nd era tratat ca un -rate . Oric/t de
duri ar -i ace&ti !ameni , eu am %utut !bser#a , .n cei d!i ani %e care i$am %etrecut
%rintre ei , trsturi care si0ur nu ar -i -!st nedemne %entru !mul cel mai ci#ili"at .
C/t ru au -cut acestei na,iuni ura &i indi-eren,a -a, de aceast na,iune altdat at/t
de mare &i de strlucit!are . Orice ar -i , na,iunea r!m/n are , %rin numrul &i dre%tul
su la st%/nirea ,rii , meritele sale %r!%rii . 4 0e!l!0ul 0erman DaPuet , des%re anii
%etrecu,i .n Transil#ania , 1R<S$1R<7 5
19. O J# mit!c!ndrial din Tracia se a-l la !ri0inea r!m/nil!r . P!%ula,ia de aici a
mi0rat a%!i s%re t!at Jur!%a cu S0$70.000 de ani .n urm . 4 Pr!-es!rul 1leander
R!deVald , direct!r al >nstitutului de Bi!l!0ie Uman de la Uni#ersitatea din
Dambur0 5
20. Jra un %!%!r bra# acela care a im%us tribut su%erbei .m%rtese de marmur a
lumii + R!ma . Jra un %!%!r n!bil acela a crui cdere te .m%le de lacrimi , iar nu de
dis%erare , iar a -i descendentul unui %!%!r de er!i , %lin de n!ble,e , de am!r de
%atrie &i libertate , a -i descendentul unui asemenea %!%!r n$a -!st &i nu #a -i ru&ine
nici!dat . 4 Mihai Jminescu 5
21. =atineasca , de%arte de a -i trunchiul limbil!r care se #!rbesc a"i s$ar %utea "ice
c este mai %u,in .n -irea celei dint/i -iri r!mane , c ea a schimbat mai mult #!rbele
Page 105 of 153
sale cele dint/i &i dac nu m$a& teme s dau ! .n-,i&are %arad!al acestei !bser#a,ii
*uste a& "ice c ea e cea mai n!u dintre t!ate , sau cel %u,in a aceea .n ale crei %r,i
se 0sesc mai %u,ine urme din 0raiul %!%!arel!r din care s$au nscut . =imba
latineasc .n ade#r se tra0e din acest 0rai , iar celelalte limbi mai ales r!m/na sunt
.nsu&i acest 0rai . 4 (zDauteri#e , Mem!riu asu%ra #echei si actualei stri a
M!ld!#ei , Jd. 1cad. , %. 2BB$2BR , 1902 5
22. Urma&ii 0et!$dacil!r triesc &i ast"i &i l!cuiesc ac!l! unde au l!cuit %rin,ii l!r ,
#!rbesc .n limba .n care 0lsuiau mai demult %rin,ii l!r . 4Dus"ti 1ndras5
2S. 2$a temut 2_leiman ca nu cum#a c/nd ar .ncerca el s !cu%e Transil#ania sau
Muntenia sau M!ld!#a , t!ate aceste ,ri s se uneasc .m%reun &i s se a%ere .
4 1nt!ni! Ieran"i! 1B07$1BRS 5
27. Cn secuime %este <0.000 de r!m/ni .ntrebuin,ea" chiar &i .n #atra -amilial limba
ma0hiar , ne mai a#/nd alt d!#ad a na,i!nalit,ii l!r , dec/t reli0ia l!r !rt!d! .
4 Carl H. Marienbur0 5
2B. 1ce&ti bie,i ,rani , cu mantile &i cciulile l!r cu %ene de curcan %e ca% , ei de
care se r/sese at/ta , d!#edir c &tiu s m!ar dac nu s .n#in0 &i c le cur0e .n
#ine t!t s/n0ele #echil!r daci . 4 \!hn 1brest 5
2<. 1cest sentiment %uternic de a tri &i de a muri %entru na,i!nalitatea l!r l$au
eteri!ri"at &i l$au c!ns-in,it cu numele de ROMG3 ? &i unde este %uterea care s le
%!at lua aceast na,i!nalitate , unde se a-l dre%tul care ar %utea s le$! c!nteste 9
4 Kte-an =udVi0 R!th , 1;7; 5
2R. (acii , m!esii , tracii n$au -!st .n t!ate #remurile a&a de r"b!inici , c ist!ria
le0endar a -cut s se a-irme c .nsu&i "eul r"b!iului s$a nscut .n L1R1 =OR 9
Mi$ar -i 0reu s enumr %uterea din t!ate %r!#inciile , care acum se 0se&te .n0l!bat
.n >m%eriul R!manE 4 Hla#ius Ie0etius 5
2;. Ki nici nu trebuie dac #ei a-la de-ecte .n %!e"iile ce le -ac &i cari sunt a%r!a%e
!%era unui %!et 0et . 4 O#idiu , J P!nt! , 1 , i# ,1S , # . 1<$22 5
S1. R!m/nii des%re care am mai s%us c sunt daci . 4 B!ci0n!li , 29.0<.1B27 , la
R0usa 5
S2. Cantitatea de 0r/u adus din P!nt e mai mare dec/t t!t ceea ce ne de#ine din
celelalte %!rturi c!merciale , de!arece , acest ,inut %r!duce cea mai mare cantitate de
0r/u . 4 (em!stene , (iscursuri 5
SS. Pa%a 3ic!lae > s%une c 0recii de la acea #reme numeau =atina &i 2cita limbi
barbare . 4 O scris!are ctre Cm%ratul Bi"an,ului Mihail al >>>$lea , ;<B en 5
S7. (ecebal , un re0e alun0at din re&edin,a sa , i"0!nit chiar din #ia, , -r ca s -i
%ierdut nici!dat nde*dea . 4 Plinius cel T/nr , J%ist!le , I>>> , 7 , 2 5
Page 106 of 153
SB. 3u este nimeni dintre sarma,i sau 0e,i care s nu %!arte ! teac cu arc &i s0e,i
muiate .n s.n0e de #i%er . 4 O#idiu ? Trist. ? >I ? 1 ?R; 5
S<. Me,ii , care se mr0inesc cu sci,ii , .ntrebuin,ea" acelea&i arme ca &i ace&tia , ei
sunt t!,i arca&i clre,i . 4 Tucidide ? >> ? c. 9< 5
SR. Me,ii #!rbeau aceia&i limb ca dacii &i a#eau acelea&i !biceiuri . Mrecii ddeau ,
at/t 0e,il!r din Bul0aria c/t &i dacil!r din M!ld!#a , Ialahia , Transil#ania &i Un0aria
acela&i nume &i crede$au c &i 0e,ii &i dacii %r!#in de la traci . 4 =. 1. Mebhardi ,
Meschichte des Reichs Dun0arn und der damit Ierbudenen 2tateen , >. Theil ,
=ei%"i0 ,1RR; ,%. 7S$77.5
S;. Cn cele mai #echi tim%uri cun!scute , .n Transil#ania &i .n ,rile .n#ecinate
l!cuiau dacii , care mai erau denumi,i &i 0e,i , &i de la ei a %rimit actuala Transil#anie
.m%reun cu M!ld!#a , Muntenia &i re0iunile .n#ecinate din Un0aria numele de
(acia . 4 Martin D!chmeister , 2iebenbur0ische Pr!#in"iaalblatter , #!l. >>> , -asc. S ,
2ibiu ,1;0; , %. 12< 5
S9. (acii sunt %rimii strm!&i ai r!m/nil!r de a"i . (in %unct de #edere etn!0ra-ic
dacii %ar s se c!n-unde cu 0e,ii . 1ceia&i !ri0ine , aceia&i limb . 1su%ra acestui
%unct t!ate mrturiile din #echime c!nc!rd . 4 1bd!l!nyme Ubicini , =es !ri0ines
de lAhist!rie r!umaine , Jrnest =ar!u , Paris ,1;<< , %. < 5
70. Mrele .ndat!riri a trebuit s su%!rte (acia a%r!a%e <0 de ani , sub 20 de .m%ra,i
r!mani , %.n c/nd sub Malienus dacii s$au de&te%tat din n!u , i$au btut %e r!mani ,
le$au adus mari %a0ube &i , .n s-.r&it , au %rdat im%eriul r!man &i au !cu%at R!ma ,
ca s se r"bune &i s$! ru&ine"e , de unde a ie&it %r!#erbul 6 3ullum #i!lentum
diuturnum 4 nimic din ceea ce este im%us %rin #i!len, nu durea" 5 . 4 [!hannes
Tr{ster, .n Iechea si 3!ua (acie 0erman sec!lul 1R 5
71. 3de*dea lui (ecebal se .m%linise 6 >m%eriul -usese dr/mat %rin l!#iturile
!amenil!r de la (unre , R!ma .ns&i .n#in0t!area tutur!r %!%!arel!r a trebuit s
slu*easc su%us &i s %rimeasc *u0ul trium-ului 0etic . 4 >sid!r (e 2e#illa .ntre B<0
+ <S< 5
72. Ha"a %rimar a Culturii Iedice s$a des-&urat .n Car%a,i , cel mai %r!babil , ini,ial
, .n 1rdeal unde se 0se&te , 1ncient >ndia 4 >ndia Ieche 5 . 4 1922 The Cambrid0e
Dist!ry !- >ndia , Uni#ersitatea din Cambrid0e , ba" #echea literatur #edic 5
7S. P!l!ne"ii sunt urma&ii acel!r daci care , ne.m%c/ndu$se cu cucerirea r!man ,
&i$au %rsit l!curile de ba&tin &i s$au mutat la n!rd . 4 [an TrynW!VsWi , ist!ric
%!l!ne" 5
77. 2%a,iul %!l!ne" de ast"i , ac!%erit de 0hea, , ca &i n!rdul Mermaniei , %.n la
.nce%utul D!l!cenului 4 eta%a 0e!l!0ic actual 5 , n$au %utut -i %!%ulate dec/t
dins%re sud , din s%a,iul car%atic , du% %relun0irea drumuril!r srii . 4 Cercetarea
Uni#ersit,ii Cali-!rniei din =!s 1n0eles , .nt!cmit de %r!-es!rul arhe!l!0 Mari*a
Mimbutas 5
Page 107 of 153
7B. (enumirile dacice de %lante , %strate la (i!sc!ride 4 medic 0rec din %eri!ada
.m%ra,il!r Claudius 71 + B7 e.n. &i 3er! B7 + <; e.n. 5 %!t -i 0site &i .n -!ndul
limbii 0ermane . 4 [aW!b Mrimm 1R;B$1;<S , .n >st!ria limbii 0ermane 5
7<. R!manii nu au a*uns nici .n Maramure& , cu at.t mai %u,in .n &esul dintre Car%a,ii
%dur!&i &i Marea Baltic , s%a,iu de e%ansiune al %!%ula,iei car%atice . 1ici &i$au
!r0ani"at atacurile c!ntra >m%eriului R!man , armatele Met!$(ace , numite de unii &i
0!tice . 4 ^aclaV 1leWsander Macie*!VsWi 1R92 + 1;;S , .n lucrarea Met!$dacii
#istulieni &i ni%rieni strm!&ii %!l!nil!r 5
7R. (ac!$0e,ii sunt c!nsidera,i -!ndat!rii s%ani!lil!r 4 Cr!nicile s%ani!lil!r 2B , %.
1R9 5 ? (ac!$0e,ii s.nt c!nsidera,i -!ndat!rii %!%!arel!r n!rdice 4 Mesta 3!rman!rum
, Cr!nica ducil!r de 3!rmandia , Car!lus =undius etc. 5 ? (ac!$0e,ii s.nt c!nsidera,i
-!ndat!rii teut!nil!r , %rin sa!ni &i -ri"ieni , ai !lande"il!r al cr!r nume na,i!nal
este &i a"i (aci 4 (utch 5 &i ai 1n0lil!r . 4 =eibni" , C!llectanea Jtym!l!0ica etc. 5
7;. 1mal d!mne&te %este (ac!$0e,i &i este .ntemeiet!rul 1malil!r . 4 (inastia
1malil!r este (ac!$0et 5 4 Carl! Tr!ya ist!ric &i %!litician italian 1R;7 + 1;B; 5
79. Beli"ariu , #estitul 0eneral al lui >ustinian , .n#in0/ndu$i %e a&a$"i&ii 0!,i .n
>talia , .&i ia titlul trium-al de MJT>CU2 M1T>MU2 . Ori titlul trium-al nu se %utea
lua dec.t du% numele %!%!rului %e care l$ai .n#ins .
B0. 3eamul tracil!r este cel mai numer!s din lume , du% cel al in"il!r . (ac ar a#ea
un sin0ur c!nduct!r sau dac tracii s$ar .n,ele0e .ntre ei , neamul l!r ar -i de nebiruit
&i cu mult mai %uternic dec/t t!ate neamurile . 4 >st!ricul Der!d!t 7;7$72B ..Chr. 5
Cine#a cerea N%ede%sirea) dac!maniacil!rE aten,ie s nu se .nt/m%leE in#ers :::
120. Mi0ai M Popescu says6
1%ril B, 2012 at ;62R %m
]2armis
Ia r!0, nu mai schimbati subiectul. (!mnul Jni0mescu a %us ! intrebare %unctuala,
i$am ras%uns %unctual. Oare chiar sa nu intele0eti ce$am #rut sa s%un9 J clar ca
'>ntrarea (!mnului in >erusalim) este ! sarbat!are crestina, deci nu %!ate -i atasata
#reunei natiuni.
Ceea ce am #rut sa arat este ca denumirea %!%ulara4 adica cum i$au "is !amenii in
%!%!r5 este una =1T>31 sau care ne #ine de la =1T>3>. 3u sarbat!area, ci
3UMJ=J %!%ular al ei. (eci, iata ! in-luenta r!man asu%ra unei sarbat!ri
r!manesti.
Re%et, sarbat!rile sunt crestine, sunt 2-inte, nu a%artin #reunei natiuni sau etnii.
Page 108 of 153
>n ceea ce %ri#este intrebarea re-erit!are la 10B7, nu d!#editi decat ca a#eti mari
lacune. Pai credinta ORTO(OT1, a Bisericii lui Drist!s, era cea de la
C!nstantin!%!l si se %redica in latina si 0reaca. Ceea ce era la R!ma, de*a nu mai
a#ea nici! treaba cu latinitatea. R!ma era demult barbari"ata, 0ermani"ata, nu mai
a#ea nimic latin in ea.
Ceea ce incerc sa s%un este ca la 10B7, latinitatea, atat cat mai era, era in J2T, la
C!nstantin!%!l.
Cititi mai atent tetul, la re-erinta la -ratii 1san si >m%eriul l!r si ! sa intele0eti.
(e alt-el, in#it %e t!ti cei care c!mentea"a ce$am scris sa citeasca cu atentie tetul si
sa cercete"e resursele bibli!0ra-ice %use la dis%!"itie. 1sa sa discutam %e
'%resu%un), 'se %are ca) si 'mai 0andeste si cu inima) e ! %ierdere de #reme.
121. Remus # says6
1%ril B, 2012 at R6S0 %m
]2armis
(esi nu sunt la -el de 'luminat) ca dac!l!0ii a%arat!ri ai lui Qam!le "eul, imi %ermit
eu sa ras%und la intrebarea de ce la 10B7 nu am imbratisat r!man!$cat!licismulE%t
ca c!nducat!rii Bisercii de la n!i erau le0ati mai strans de C!stantin!%!l decat de
R!ma, iar in %lus C!nstantin!%!lul !cu%a in %eri!ada res%ecti#a l!cul %e care R!ma
il !cu%ase in antichitateE
122. +armis says6
1%ril B, 2012 at B6B0 %m
] Mihai M P!%escu
(esi #a adresati lui Jni0mescu imi %ermit sa #a ras%und, urmare unei a-irmatii a
(#s. Ia cite"6
'Ireau s .nce% %rin a %une ! .ntrebare direct i sim%l6 care sunt datinile, tradi iile
i !biceiurile %strate de la r!mani %e terit!riul dacic999
Ia dau una sim%la, ca t!t ne a%r!%iem6 2arbat!area >ntrarii (!mnului in >erusalim se
numeste 'Hl!rii), care #ine de la latinescul 'Hl!ralia), sarbat!area r!man a -l!ril!r.)
Credeti ca este rele#ant999
1tunci crestinii din alte %arti ale lumii, care celebrea"a Hl!riile 4du%a 'Hl!ralia),
Rusaliile du%a 'R!salia), etcE5, au -!st latini"ati9
(aca celebram Pastile 4'Pesach), sarbat!are iudaica %reluata a%!i de crestinism5,
inseamna ca suntem Eiudai"ati9
Page 109 of 153
>n de-initi#, de ce, daca suntem atat de latini"ati, la m!mentul 10B7 n$am imbratisat
crestinismul r!man!$cat!lic, sa -im de aceeasi credinta %recum 'tatii) n!stri de la
R!ma si am ramas du%a traditia rasariteana9
1r -i trebuit sa -ie ce#a -iresc:::
(ar n!i, nu si nu, %ana la 0rec!$cat!licismE.
Pana la 2-. >n#iere, #a d!resc %!st cu -!l!s:
(!amne a*uta:
12S. Mi0ai M Popescu says6
1%ril B, 2012 at 767S %m
]1steri
Mermanii nu$si "ic 0ermani, ci 'deutch). 3umele de '0erman) si '0ermania) #in de
la r!mani.
127. Mi0ai M Popescu says6
1%ril B, 2012 at 76S9 %m
]Merula
1urelian a retras tru%ele din (acia din m!ti#e ec!n!mice, dar nu a renuntat la
a%ararea terit!riului. Iiata urbana + in !rase, castre, cetati + a c!ntinuat. Multi din
#eteranii 1rmatei au ramas %e l!c, -iind im%r!%rietariti si au c!nstituit -!rta de
a%arare a l!cului. Mai mult, multi din acesti #eterani erau chiar de !ri0ine traca, asa
ca a#eau mai multe m!ti#e sa ramana si sa$si a%ere %amanturile.
]2abi
(!mnule dra0a, mie nu$mi %are ca d!cumentarul #!rbeste im%!tri#a crestinismului
4unde dai si unde cra%a5, de unde ai sc!s matale absurditatile astea9E$ 1sta s%uneti
aici si mai *!s "iceti6
Pe (umne"eu il %utem denumi cum d!rim6 Qam!le,Brahma,1llah, etcEJl t!t unul
este si ramane Creat!rul n!stru indi-erent cum il denumimE$ e clar.
'este si m!ti#ul %entru care in t!ate desc!%eririle t!t ceea ce s$a citit suna a latina dar
de -a%t era limba daca d!ar scrisul era di-eritE) + Qam!le, #a suna r!m/ne&te9
O#idius 3as! a s%us clar ca limba bastinasil!r e di-erita de latina. J linWul %us %e$
aici, %e la c!mentarii.
'%lus ca s!ldatii r!mani erau adunati de %rin t!ate terit!riile !cu%ate, nici ei nu erau
latini? '$ ati citit tetul %e care$l c!mentati9 Ia r!0 cititi mai sus sa #edeti ce insemna
'r!man).
Page 110 of 153
'am cucerit un terit!riu -rate , au s%us r!manii : '$ aratati$mi sursa d!cumentara
%entru aceasta a-irmatie.
'1sta se d!reste in %re"ent de la R!maniaEa#eti ideea cat la suta din teri!triul
r!manesc a -!st de*a cum%arat de israelieni9)$ ce le0atura9::
'dar r!manii ade#arati erau in R!ma) + r!mani, din %unct de #edere etnic erau 108,
maim, din cei care$si s%uneau 'R!mani). R!ma era ! a0l!meratie de %!%ulatii.
'R!mani %uri) adica din R!ma, erau -!arte %utini, ! min!ritate. 1sta ! arata t!ti
aut!rii6 r!mani, latini, 0reci, 0ermani, %!l!ne"i, r!m/ni, etcE
2unteti intr$! 0ra#a ere"ie in ceea ce %ri#este crestinismul si c!n-u"ie in ceea ce
%ri#este ist!ria. 3u #$ar strica sa recititi acest tet.
12B. Mi0ai M Popescu says6
1%ril B, 2012 at 76S; %m
]Jni0mescu
'Ireau s .nce% %rin a %une ! .ntrebare direct i sim%l6 care sunt datinile, tradi iile
i !biceiurile %strate de la r!mani %e terit!riul dacic999)
Ia dau una sim%la, ca t!t ne a%r!%iem6 2arbat!area >ntrarii (!mnului in >erusalim se
numeste 'Hl!rii), care #ine de la latinescul 'Hl!ralia), sarbat!area r!man a -l!ril!r.
'Ceea ce$a #rut !rice im%eriu c!tr!%it!r6 .nr!bire, *a-, siluire, ucideri, *!curi
m!nstru!ase .n arene etc) + asta e %ur si sim%lu ! s%eculatie si ! %resu%unere ca au
eistatOeista state care s$au dus %este alte tari d!ar din %!rniri %er#erse. (aca ar -i
-!st asa, r!manii nu ar %ierdut #remea c!nstruind mii de Wil!metri de drumuri,
a%educte, limes$uri %e unde au -!st. 3u mai "ic de c!nstructia de !rase, asta e
altce#a.
'Jem%lul cel mai c!ncludent .l d .nsu i (ecebal care %re-er s se sinucid dec/t
s cad .n m/inile t/lharil!r r!mani$ c!nsidera i barbari) + 3u a#em nici! d!#ada
ist!rica cum ca dacii au %re-erat m!artea decat sa l!cuiasca in >m%eriul R!man.
=!0ic #!rbind, daca ar -i -!st cum s%uneti, r!mani"area era si mai sim%lu de -acut,
din li%saEbastinasil!r.
=uati un eem%lu, ! ece%tie si ! etra%!lati la t!ata %!%ulatia, ba"andu$#a %eE
nimic. (aca ar -i sa ne uitam in ist!rie, sa #edem de cate !ri s$a sinucis ! intrea0a
%!%ulatie du%a %ierderea unui ra"b!iE0asim si %!sibilitatea ca asta sa se -i intam%lat
si cu dacii. 1dica "er!.
Pentru c >m%eriul R!man .nsemna6
1. !%ulen 4%entru dictat!ri i ac!li ii l!r5
Page 111 of 153
1(>C1 QJRO RJ=JI13T1 %entru !amenii sim%li, s!ldatii, care traiau ca si
taranii daci, sciti, iliri, etc. J ca si cum ai s%une ca daca Basescu si c!m%ania se
la-aie in lu, %!%!rul r!m/n trie&te la -el.
2.h!m!seualism 4se tie c .m%ratul cucerit!r Traian era h!m!seual, dar nu e
sin0urul ca"5
1de#rul este ca h!m!seualismul era eclusi# r!man. Ceilalti, 0recii de eem%lu,
nici nu le trecea %rin ca% asa ce#a. >ar n!bilii daci nu$si #indeau c!nati!nalii ca scla#i
del!cE
S.libertina*
1sta e sim%atica, in e%!ca des%re care #!rbimE(ar nu$i asa, Burebista a taiat #iile
%entru caEdacii nu %rea le a#eau cu #inul. 2au c!ntestam si asta9 J%resia
')tical!siti de nes-arsitele ra"b!aie), des%re stram!sii n!stri ce #a s%une9
7. ca r!manii au c!%iat "eitatile 0recesti, e arhicun!scut.1sa erau #remurile. (ar sa
s%ui ca dacii erau m!n!teisti, cand sunt ! multime de marturii asu%ra eistentei mai
mult!r "eitati la care se inchinau este ! misti-icare -ara mar0ini. >ar sa a-irmi ca erau
%re$curs!rii crestinismului esteEde nec!mentat.
B. %r!stitu ie sacramentalOsacerd!tal i %r!stitu ie in-antil 4nici nu #reau s mai
e%lic ce .nseamn acestea, c m ia durerea de ca% numai s m 0/ndesc la a a
ce#a5
(eci t!ti taranii, care$si munceau %amantul sau -!stii s!ldati im%r!%rietariti de %e
terit!riul >m%eriului se !cu%au asa ce#a9 >nteresant. 2i iarasi re#enim la %unctul 1.
<.*a-uri 4se crede c r!manii au luat, ca %!%!r ci#ili"at!r i %a nic ce era, mai multe
sute de t!ne de metale %re i!ase, bi*uterii, %!d!abe i alte lucruri de #al!are dre%t
%rad de r"b!i, ! b!0 ie care a"i ar e0ala %r!babil "cmintele din R! ia M!ntan
unde !amenii s le sc!at i s le dea strinil!r %e 0ratis5
1u luat resurse din (acia, %recum au luat din t!ate terit!riile %e care le !cu%au. 3u
eista nici! d!#ada ca %!%ulatia a saracit in urma acest!r e%l!atari, ba dim%!tri#a6
#iata urbana s$a de"#!ltat, asa cum ! atesta t!ate d!#e"ile si marturiile arhe!l!0ice.
(ar astea nu c!ntea"a %entru (umnea#!astra.
R. crime ab!minabile .n arenele r!mane
9: 1de#arul e restul lumii din acel tim% era ! 'm!ralitate)Eeem%lara:
;. r!bie i silnicie
9. #i!luri
10. tirania i im%unerea cu -!r a a #!in ei un!r dictat!ri care se credeau i "ei %e
deasu%ra.
Page 112 of 153
2trab!n des%re Burebista6 '%ustiit %e celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si
a nimicit %e de$a$ntre0ul %e b!iii a-lati sub c!nducerea lui Critasir!s si %e taurisci).
Banuiesc ca a '%ustiit) inseamna ca s!ldatii sai 'tical!siti de nes-arsitele ra"b!aie) s$
au c!m%!rtat ca#alereste6 n$au #i!lat, le$au dat la%te si %ra*ituri c!%iil!r, au lasat
casele asa cum le$au 0asitE
'Unii "ic c, #e"i (!amne, strm! ii n! tri nu tiau s c!nstruiasc nici mcar
drumuri$ %r!babil se de%lasau ca ni te maimu e %rin c!%aci, de i nu$mi e%lic atunci
cum au %utut re"ista a#alan el!r de c!h!rte r!mane dac habar n$a#eau de nici
unele. '$ 3u stiu cine a s%us ca nu stiau sa c!nstruiasca drumuri, dar %r!blema este ca
3U 2$1U M12>T. 2i a%!i si$n multe alte %!%!are nu s$au 0asit d!#e"i asu%ra
eistentei drumuril!r. 1sta inseamna cum#a ca nu s$au de%lasat %e %amant9
'1l ii "ic c ne$au adus !r0ani"area administrati# r!man. 1ici nu %!t s$i
c!ntra"ic, se #ede ce .nseamn a"i re%ublica i !r0ani"area de stil #estic, ca s nu
mai %!menesc de -a%tul c im%eriul s$a de"membrat -c/nd %ur i sim%lu im%l!"ie
4iar ! %arte dintre cau"e se 0sesc .ntre cele enumerate mai sus5. i mai #in aici cu !
.ntrebare6 ce era ru .n !r0ani"area administrati# a 0et!$dacil!r999 Ce era ru .n
stilul l!r de #ia de a trebuit schimbat a a dramatic i iremediabil999)
1ici se #ede ca nu a#eti habar de ist!rie si -!l!siti c!nce%te %e care nu le cun!asteti.
Ba mai mult, nici des%re daci, %e care %retindeti ca$i a%arati nu stiti.
Pai re%ublica r!mana nu are nici! le0atura cu ce inseamna re%ublica a"i: 3u mai
#!rbesc ca la acea #reme, R!ma JR1 >MPJR>U: 2i atunci ce !r0ani"are re%ublicana
au adus dacil!r9::
Ca sa nu mai s%un ca una din cele mai #echi -!rme de !r0ani"are a stram!sil!r,
OB2TJ1, s$a %astrat si$n tim%ul sta%anirii r!mane si mult du%a: (aca ati -i citit cu
atentie artic!lul4 l$ati citit macar9:5 ati -i !bser#at re-erinta la !r0ani"area >m%eriala,
3U re%ublicana. Or0ani"area care a #enit de la Tari0rad4 ne0ati si Tari0radul9:5, de
la C!nstantin cel Mare. (!minus et (eus, adica (!mn si 2e- al Bisericii4 asa cum au
-!st t!ti d!mnit!rii r!m/ni5. 2au asta e t!t in#entia 2c!lii 1rdelene9:
'2e %resu%une c .m%ratul r!man ar -i dat !rdin ca nici mcar s nu se mai
%!meneasc des%re acest "eu .n cu%rinsul im%eriului) + eh, daca se PRJ2UPU3J.
' i$mi c!ntinui irul ideil!r6 are aceasta #re! le0tur cu -a%tul c a%r!a%e t! i
.m%ra ii r!mani a#eau s -ie cei mai mari %ersecut!ri ai cre tinismului999 + >n
%rimul rand, care 'a%r!a%e t!ti im%aratii r!mani)9 1#eti #re! statistica9 2tiati ca cel
mai mare %ersecut!r al crestinil!r, Maimin era TR1C9 Cum %uteti s%une atunci ca
dacii erau %re$crestini9:::
(eci, %lecati de la ! PRJ2UPU3JRJ, ca sa sustineti ! minciuna %e care am
dem!ntat$! in B secunde %entru a dem!nstra6 '. 1 a cum am artat mai sus):::
Page 113 of 153
3$ati aratat nimic, n$ati %!stat ! sin0ura re-erinta ist!rica, ! d!#ada, nimic: (ar 'ati
aratat mai sus):
'Ca s #e"i, tatl l!r dac, care %r!babil lu%tase %e metere"e .m%!tri#a r!manil!r, s$a
sim it at/t de m/ndru c ara a c"ut %rad %ersecut!ril!r .nc/t c!%iil!r si le$a i dat
nume r!mane. Pi atunci cum mai inea la tradi iile l!cului9) + asta e %enibila.
2eri!s. Cati ani a#eti9
'9 (ar, # r!0, %entru c!rectitudinea datel!r, s ra%!rta i ci-ra la terit!riul dacic, nu
la cel tracic:::) + marturiile ist!rice care s%un de eem%lu, ca Burebista era 'cel
dintai si cel mai mare dintre re0ii din Tracia), #a sunt cun!scute9 Ju am scris clar
re-erinta la 're0atul lui Burebista). Ju ma re-eream C=1R la re0atul lui Burebista.
T!t ac!l! scrie4 dar nu ati citit artic!lul5 ce au -acut si dacii liberiE
' i eu # rs%und t!t %rintr$! .ntrebare6 de ce i$ar -i lsat %m/nturile b!0ate i$ar -i
strbtut Jur!%a ca ni te n!ma"i .n cutarea -ericirii, c/nd t!t ce a#eau ne#!ie era .n
l!cul numit de ei Nacas)9: Ce mare sc!-al ne c!n-er chiar i a"i statutul de
Ncet eni eur!%eni)999 Chiar nu reali"a i %eric!lul i %enibilitatea situa iei9 + S
mili!ane de r!m/ni %lecati a"i din tara sunt %enibili du%a (umnea#!astra.
12<. Radu says6
1%ril B, 2012 at 26BS %m
1sta d!ream sa s%un si eu. Mermanii au stat sute de ani sub >m%eriul R!man.
R!manii au c!nstruit un "id, %recum in Britania, au c!nstruit !rase, au !cu%at mai
mult de *umatate din actualul terit!riu al Mermaniei, au a*uns %ana %e Rin, %ana la
\{ln. 1u interacti!nat cu %!%!rul 0ermanic, au trait im%reuna %ana la retra0erea
>m%eriului. 2e mai 0asesc si asta"i in subs!lurile \{lnului "idurile -!stului !ras.
Mermanii nici!data nu au res%ins c!n#ietuirea cu >m%eriul, ba chiar mai mult au -!st
in-luentati de r!mani si %r!babil si in#ers. >nsa se mai numesc si asta"i si sunt
mandrii de ei6 Mermanici 4desi e d!#edit 0enetic ca numai -iecare al %atrulea barbat
0erman are intr$ade#ar ! 0ena 0ermanica5: 3!i, am uitat re%ede t!tul si suntem
urmasii lui TraianEEE.
12R. Asteri says6
1%ril B, 2012 at 162S %m
2ubscriu la
'Or0ani"atiile, as!ciatiile, etc. de arhe!l!0i, %ale!nt!l!0i si antr!%!l!0i, sunt dat!are
sa inter#ina in curmarea acestui simulacru ist!ric si sa !bli0e %e d!ct!randul 22 sa$si
retra0a s%ri*inul ac!rdat acest!r mercenari, care #!r sa cum%ere tacerea r!manil!r
care alt-el stiu, intele0 ca ma*!ritatea %!%!arel!r sau creat %rin c!l!ni"ari de catre
di#erse alte natii, %!%!are, mai ales triburi n!mande, insa mari si ra"b!inice.)
Page 114 of 153
atata tim% cat in ca"ul d!mniei sale 4225 se -!l!seste in m!d er!nat titulatura de
%r!-es!r 4nu acti#ea"a sub nici! -!rma in s-era educatiei, -ie ea si in -!rma
%resc!lara5, alaturata s%eciali"arii in %ale!0ra-ie 4care ii li%seste cu desa#arsire5 +
lucru care -ace ca %resu%!"itiile d!mniei sale sa -ie minim %use sub semnul
intrebarii, daca nu i0n!rate cu desa#arsire.
Mai mult, c!m%aratiile intre in#entarele de semne IincaOTartaria sunt aberante,
li%sind 0r!s!lan !rice asemanare.
12;. 2nigmescu says6
1%ril B, 2012 at 9670 am
Qice ! #!rb .n elea%t, m! tenit, %r!babil, t!cmai de la dacii iubit!ri de dre%tate,
c Nun nebun arunc ! %iatr .n a% i a%!i se c"nesc 10 .n ele% i s ! sc!at i t!t
nu reu esc.)
Jist la n!i, r!m/nii, ! 0en res%!nsabil de a%uctura asta de$a i da cu %rerea
des%re !rice i !ricum, -r a a#ea t!tu i ! minim %re0tire .n d!meniul %e care$l
ab!rdea". (in %cate, 0!lurile lsate de n!i .n ine .n ist!ria n!astr au -!st um%lute
de al ii, strini de sim irea i s/n0ele n!stru, ceea ce -ace s resim im a"i mai mult
dec/t acut #alurile ce ne .m%res!ar de la %iatra %e care au aruncat$! nebunii s%re
n!i. (ar nebunii n$au nici ! #in %entru slaba n!astr %re0tire, ei d!ar au %r!-itat i
%r!-it .n c!ntinuare de nai#itatea n!astr, %r!-it de de"binarea n!astr i, mai ales,
%r!-it de rcirea iubirii dintre -ra ii de acela i neam. 1m mai s%us$! i$! #!i re%eta
%/n #!i muri, c am -!st educa i 0re it .nc de cum am #"ut lumina "ilei6 ni s$a
%redat t/m%enia cu NMi!ri a) laie$buclaie 4mare crea ie literarE, ca s #e"i5 care,
nici mai mult nici mai %u in, ne in!culea" ideea de -ratricid, de ucidere a
a%r!a%elui, .n sc!%ul .nsu irii a#erii c/ ti0ate cinstit de acesta. Mai mult dec/t at/t,
am -!st s%la i %e creier cu ideea c, asemeni baciului m!ld!#an care se las cu
senintate ucis de %arc trie te .ntr$! lume %aralel celei reale 4deci -r a lua
a%rarea a#utului, m! tenirii i #ie ii sale5, i n!i trebuie s stm ca d!bit!cii cu
ca%ul %lecat ca s nu ni$l taie sabia. >ar c/ i#a ani mai t/r"iu, c/nd ne rsreau
tuleiele %rin barb, eram %u i din n!u .n -a a aceleia i e%erien e traumati"ante, de
aceast dat eem%lul #enind de la M. 2ad!#eanu %rin celebrul NBalta0ul). 1sta am
-!st .n# a i de sute de ani6 s r/dem unii de al ii, s$i desc!nsiderm %e cei care s$
au nscut i$au crescut N.n %r!#incie) 4! -i #!rba de #re! %r!#incie r!man ce#a9:5,
s ne batem *!c de dialectele r!m/ne ti di-erite amd. (e ce9 Care este sc!%ul
acest!r %ietre %e care le arunc #r*ma ii s%re n!i9 i n!i ce -acem, a te%tm senini
i %enibili s ne l!#easc .n -iin a n!astr, nu ne lum nici mcar un scut de a%rare
cu care s !cr!tim eisten a n!astr #remelnic %e aceste melea0uri9 Ru ine, mare
ru ine d!mnil!r:::
M uit .n *urul meu i nu #d dec/t Nur/ciunea %ustiirii .n l!cul cel s-/nt), acest l!c
s-/nt lsat n!u ca m! tenire %este #eacuri de Cnsu i (umne"eu, dar %e care nu l$am
meritat i nici nu l$am %strat cum se cu#ine. 3e batem *!c e-ecti# de t!t ceea ce este
Page 115 of 153
rdcin r!m/neasc, iar %entru S0 de ar0in i mul i sunt .n stare s$ i #/nd su-letele
#eneticil!r care ne curtea" b!0 ia n!astr de#enit %r!#erbial.
Pr!babil unii #!r c!nsidera aceast inter#en ie a mea ca -iind N!-- t!%ic), dar e bine
s nu mai -im a a su%er-iciali. 1m reu it s$mi 0sesc rbdarea de$a citi t!ate
%!strile la acest subiect i, ls/nd la ! %arte %rima im%resie -cut de c!mentarii,
mi$am dat seama c subiectul acesta chiar c!ntea" %entru mul i dintre n!i i #rem
s se -ac dre%tate: Irem s -ie terse 0re elile sau inad#erten ele din ist!ria
n!astr: Irem s -ie c!m%letate acele lacune care ne$au adus .n situa ia de$a cer i ca
ultimii mil!0i dre%turile %e care le$am a#ut cu mult .naintea alt!ra, adic dre%tul de
.nt/i nscu i .n aceast %arte a lumii.
(e multe !ri m$am 0/ndit .n ultima #reme c (umne"eu ne$a blestemat s a#em
at/tea b!0 ii. (ac am -i -!st un %!%!r cu %m/nturi -r resurse, un %!%!r cu
a%ucturi mi0rat!are, un %!%!r dedat la blestem ii, %r!babil c am -i reu it s
.n# m s -im mai %uternici. (ar am a#ut 4am a#ut, %entru c, .n mare %arte nu mai
sunt ale n!astre5 resurse su-iciente i$am hrnit %e t! i -lm/n"ii %m/ntului sec!le
la r/nd, %/n c/nd s$au 0/ndit t/lharii c ne$a mai rmas un sin0ur lucru %e care s
ni$l *ecmneasc6 2UH=JTU=::: >ar %entru a -ace aceasta au trebuit s atace
rdcinile n!astre, cci su-letul 4sau, dac #re i, s%iritul5 n!stru r!m/nesc are ni te
rdcini %rea ad/nc .n-i%te .n laturile acestei ri. 3e$au !tr#it sute de ani rdcinile
i acum a tea%t s ne uscm de la sine, ei tiu c nu mai eist %utere .n n!i de$a
scui%a #eninul a-ar. (eci n!i, bl/n"i i smeri i cu inima, stm i a te%tm s murim
.ncet 4ba chiar mai re%ede dec/t am #rea s credem5 dar si0ur. Cmi %l/n0e inima de
durere c/nd #d su-erin a %!%!rului meu, at/t de 0reu .ncercat, .ncercat mai ru chiar
dec/t atunci c/nd . i #rsa s/n0ele %rin tran ee. i lcrime"E, une!ri de triste e,
alte!ri de ciud i -urie !arb, i dac a a a#ea ! %utere de su%er$er!u a #rea s
.ndre%t t!ate acestea .ntr$! cli%it. Cns eu nu sunt nici mcar un er!u, n$am -cut
nimic %entru ara i neamul meu, de i am cerut t!tul de la ele. Jr!ul din mine m!are
.nainte de$a se -i nscutE:
Hra il!r, #!i ar trebui s -i i %uterea mea, er!ii mei de %!#este: I!i ar trebui s -i i
scutul meu la #reme de ne#!ie: U3(J 2U3TJ > IO>999
Ce # s%une i #!u .n i# seara, c/nd %une i ca%ul %e %erna btucit de 0ri*i i de
ne#!i9 Ce # #e i s%une m/ine9 i %e ce %ern #e i d!rmi %este 10 ani9 2au, #e i
mai d!rmi9: Ce -el de s!mn9 Ia #eni #remea c/nd #e i d!ri s # da i t! i anii din
#ia %entru a re#eni la tim%ul acesta %re"ent c/nd se mai %!ate -ace ce#a, .nc se
mai %!ate schimba s!arta na iunii n!astre .n bine. (e!camdat nu suntem dec/t ni te
m!r i care umbl ca ni te #ii de acas la ser#ici 4cine mai are5 i .na%!i. >ar .n acest
m!ment ne .ndre%tm ca ni te "!mbi, -r #!in i sim ire %r!%rie, direct s%re acel
tim% al %ier"rii de-initi#e i iremediabile.
2un lu0ubru9 Mie$mi s%une i9 (ar hei, asta e caracteristica n!astr tradi i!nal, n!i
am a#ut dint!tdeauna un atribut care ne$a caracteri"at .n t!ate ac iunile sau reac iile
n!astre6 P=G32U=:::::: 2trm! ii n! tri !bi nuiau s r/d i s se bucure %/n la
etrem ! sin0ur dat .n #ia a l!r6 atunci c/nd se luau de 0/t cu m!artea. Mie mi$e
Page 116 of 153
dra0 aceast #ia i iubesc !amenii %recum i l!curile acestea, deci .nc nu #reau
s m iau de 0/t cu m!artea. 1sta %entru c n$am a%ucat s m bucur de darurile
#ie ii .n s%iritul tradi i!nal r!m/nesc. (ac asta .nseamn s trebuiasc s sa%
rdcinile %!%!rului n!stru i s le rsdesc de ! mie de !ri %/n 0sesc %m/ntul cel
curat i bun, asta #!i -ace: i la -el te .ndemn i %e tine s -aci, HR1TJ ROMG3:
2a%, sa% i a-l care sunt rdcinile tale.
129. Gica says6
1%ril B, 2012 at 126B; am
3emtii 40ermanii5 au -acut %arte din im%eriul r!man9
(aca (1E cati ani9
(e ce nu stiu sa #!rbeasca si ei latina9
Oder9
1S0. gerula4is says6
1%ril B, 2012 at 1267B am
este interesant ceea ce ati scris si chiar daca nu sunt de ac!rd cu t!ate ras%unsurile
d#s se #ede ca ati citit si a#eti ! anume c!erenta in te!riile d#s si de ce nu sunt si eu
de ac!rd cu ele.C!nsider ca ase"area la ! masa r!tunda cu !ameni care im%artasesc
ideile d#s si cei care im%artasesc ideile dacismului re%re"entati de dl d!ct!r
2a#escu4%acat ca il catal!0ati cite" E. creat &i de"#!ltat .n lab!rat!arele securit,ii
ceau&iste4Cercetrile de (ac!l!0ie ale d!mnului 2#escu sunt -inan,ate de securistul
n!t!riu M.C. EEdar Dasdeu ,Jminescu,si multi altii nu i %utem acu"a de c!lab!rare
cu securitatea ar aduce numai bene-icii acestei natii %t ca ade#arul este crunt n!ile
0eneratii nu mai au re%ere,identitate si mandrie nati!nala siEnici manualele de
ist!rie nu s%un clar cum s a -!rmat acest %!%!r:
1S1. +a%i says6
1%ril 7, 2012 at 96B1 %m
(!mnule dra0a, mie nu$mi %are ca d!cumentarul #!rbeste im%!tri#a crestinismului
4unde dai si unde cra%a5, de unde ai sc!s matale absurditatile astea9E-iecare l!cuit!r
al acestui s%atiu se %!ate declara ce d!reste, chiar Qam!le insusi daca #rea, dar t!t
%latit!r de tae este? %latit!r de salarii ale cel!r de la Ministerul Culturii 4si nu
numai5 care ar -i trebuit sa -aca ei munca de cercetare nu sa -rece menta si sa lase in
%ara0ina miile de #esti0ii arate in %re"ent de tarani, *e-uite de cautat!rii de
c!m!ri,etcE
Pe (umne"eu il %utem denumi cum d!rim6 Qam!le,Brahma,1llah, etcEJl t!t unul
este si ramane Creat!rul n!stru indi-erent cum il denumimE
>n %ri#inta %!%!rului dac, us!r r!mani"at !-icial, %utem lesne !bser#a ca r!mani"area
nu %rea a a#ut tim% sa se intinda, s!ldatii r!manii au %arasit iute terit!riul,%e ici %e
Page 117 of 153
c!l! cate un %ici!r de r!man isi -acuse casa si se %are ca s$a aciuiat %e aciAE.dar
cand s!ldatii r!mani s$au retras cine a l!cuit "!na9 %ai #echii daci, chiar daca au
ad!%tat scrierea letina renuntand la her!0li-ele l!r denumirile au ramas aceleasi +
este si m!ti#ul %entru care in t!ate desc!%eririle t!t ceea ce s$a citit suna a latina dar
de -a%t era limba daca d!ar scrisul era di-eritE(eci r!mani"area n$a a#ut cand sa
aiba l!c? %lus ca s!ldatii r!mani erau adunati de %rin t!ate terit!riile !cu%ate, nici ei
nu erau latini? dre%t d!#ada asta"i in >talia la -iecare )*udet) eista ! alta limba,
italiana este limba !-iciala insa %utini stiu sa ! #!rbeascaOscrie c!rect, ei #!rbesc in
dialectul %r!%riu -!arte di-erit de limba !-iciala care cica se tra0e din latinaEma
intreb acum =atina asta de unde a #enit9 cui a a%artinut de -a%t9
cred cu tarie ca r!manii cand au a*uns aici au desc!%erit ca se #!rbea ! limba %e care
ei ! cun!asteauEnA! -i ca dacii au c!lindat si s$au %ri%asit %e ac!l! desc!%erindu$se
in -inal ca sunt rude9 ar -i ! idee, a#and in #edere ca mu"eele italiene ii %re"inta %e
%ri"!nierii daci intrand %e %!arta cetatii ca si -rati nu a#eau mainile le0ate ca u"uala
%rada de ra"b!iE)am cucerit un terit!riu -rate , au s%us r!manii : ) 3umele dacil!r
s$au %astrat, %utina a -!st amestecaturaE.dar ebine sa cun!astem ade#arul care nu
%utea -i m!di-icat decat de cine#a !ri i0n!rant !ri rau intenti!natEdaca #rei sa
matrasesti un %!%!r, %recum unui c!%ca, taie$i radacinile si #a -i )ametit)Easta se
d!reste in %re"ent de la R!maniaEa#eti ideea cat la suta din teri!triul r!manesc a
-!st de*a cum%arat de israelieni9 nu cred ca a#eti ideeEdar, daca citit #echiul
Testament se #ede clar ca acest %!%!r inca isi cauta tara %r!misa de 1#raam, se %are
ca au desc!%erit c$ar -i aiciEinsa acum nu mai !cu%i un %!%!r cu armele ci
cum%arand %e 2 lei %amantul, %unand sta%anire %e ec!n!mie,a-un"andu$l in credite
cu d!ban"i uriase, etcE
>n #reme ce n!i cercetam acum trecutul ist!ric ar trebui sa -im atenti sa nu ne -ie
-urat #iit!rul? caci (!mnul ne$a dat un %amant %e care sa$l m!stenim, dar de%inde de
!amenii de aici cum si$l %astrea"aOadministrea"aE
3u suntem rr!mani"ati, a#em in-luente, dar r!manii ade#arati erau in R!ma, aici
d!ar au trecut cati#a s!ldati ei la randul l!r adunati de %rin terit!rii !cu%ateE
1S2. Gerula says6
1%ril 7, 2012 at <6BS %m
1m ! mare nelamurire, de ce 1urelian a retras tru%ele r!mane in sudul (unarii , daca
(acii =iberii au ad!%tat limba latina si chiar si !biceiurile r!mane si administratia .
(e ce r!manii nu au a%arat bunul l!r cucerit -ara sabie . Pentru ca in !%inia ta (acii
=iberi au in#itat r!manii in casele l!r sa le %r!cree"e c!%ii dac!$r!mani.
1SS. 2nigmescu says6
1%ril 7, 2012 at S611 %m
Cmi cer iertare dar, din ne-ericire, %!starea mea ini ial cu%rindea anumite %asa*e care
s$au ters din %ricina -!l!sirii anumit!r semne la .nce%utul i res%ecti# s-/r itul
citatel!r res%ecti#e. (e aceea m #d ne#!it s re-ac tetul i s$l re%!ste".
Page 118 of 153
Mata, am citit destul, nu mai am rbdarea necesar s citesc abs!lut t!ate
c!mentariile.
Ireau s .nce% %rin a %une ! .ntrebare direct i sim%l6 care sunt datinile, tradi iile
i !biceiurile %strate de la r!mani %e terit!riul dacic999
2unt unii care sus in c strm! ii n! tri %ur i sim%lu au ad!%tat latinitatea
Nci#ili"at!are) ca %e ce#a -iresc. Cred c se sca% din #edere un as%ect etrem de
im%!rtant6 ce$a #!it Nna iunea) c!tr!%it!are9 Ceea ce$a #rut !rice im%eriu c!tr!%it!r6
.nr!bire, *a-, siluire, ucideri, *!curi m!nstru!ase .n arene etc. Pe nici un r!man nu$l
interesa bunstarea cel!r !cu%a i, li se %r!mitea d!ar 4dac nu acce%tau erau ca i
m!r i5 c #!r de#eni cet eni r!mani dac aduceau anumite ser#icii .n interesul
im%eriului. 1sta nu .nseamn altce#a dec/t c %!%ula ia b tina trebuia s lu%te
%/n la m!arte .m%!tri#a acestei !cu%a ii, sau s su-ere sandalele c!tr!%it!ril!r %e
0ruma"ii l!r. Jem%lul cel mai c!ncludent .l d .nsu i (ecebal care %re-er s se
sinucid dec/t s cad .n m/inile t/lharil!r r!mani$ c!nsidera i barbari. (e -a%t,
(ecebal a reac i!nat asemeni e#reil!r c!ndu i de Jla"ar ben Yair 4ben 2im!n5 .n
cetatea Masada .n tim%ul asediului ! til!r r!mane care, %e 1< a%rilie RS d.Dr., a#eau
s se sinucid .n mas. Ce .nseamn asta9 C !amenii %re-erau s se sinucid dec/t
s cad .n m/inile du manil!r l!r de m!arte care erau c!nsidera i a -i -iind r!manii.
(e ce9 Pentru c >m%eriul R!man .nsemna6
1. !%ulen 4%entru dictat!ri i ac!li ii l!r5
2. h!m!seualism 4se tie c .m%ratul cucerit!r Traian era h!m!seual, dar nu e
sin0urul ca"5
S. libertina*
7. id!latrie 4r!manii au c!%iat abs!lut t!ate "eit ile cun!scute i le$au ad!%tat .n
%racticile l!r reli0i!ase, mai %u in .ns %e cea a strm! il!r n! tri 0et!$daci care,
a%r!%! de asta, a#eau ! credin m!n!teist i credeau .n nemurirea su-letului$ nu .n
re.ncarnri sau alte ba"ac!nii5. Cu alte cu#inte erau un -el de %r!t!$%rin i cre tini,
sau %recurs!ri ai cre tinismului de a"i. I!i re#eni asu%ra acestui subiect %entru c e
im%!rtant.
B. %r!stitu ie sacramentalOsacerd!tal i %r!stitu ie in-antil 4nici nu #reau s mai
e%lic ce .nseamn acestea, c m ia durerea de ca% numai s m 0/ndesc la a a
ce#a5
<. *a-uri 4se crede c r!manii au luat, ca %!%!r ci#ili"at!r i %a nic ce era, mai multe
sute de t!ne de metale %re i!ase, bi*uterii, %!d!abe i alte lucruri de #al!are dre%t
%rad de r"b!i, ! b!0 ie care a"i ar e0ala %r!babil "cmintele din R! ia M!ntan
unde !amenii |u s le sc!at i s le dea strinil!r %e 0ratis5
R. crime ab!minabile .n arenele r!mane
;. r!bie i silnicie
9. #i!luri
10. tirania i im%unerea cu -!r a a #!in ei un!r dictat!ri care se credeau i "ei %e
deasu%ra.
Ce aducea la schimb N%!%!rul latin ci#ili"at!r) %entru bine-acerile sale de instruct!r
.n arta #ie ii 4dar mai mult a r"b!iului5, ce$i .n# a %e mmli0arii acest!r
Page 119 of 153
melea0uri9 Unii "ic c, #e"i (!amne, strm! ii n! tri nu tiau s c!nstruiasc nici
mcar drumuri$ %r!babil se de%lasau ca ni te maimu e %rin c!%aci, de i nu$mi e%lic
atunci cum au %utut re"ista a#alan el!r de c!h!rte r!mane dac habar n$a#eau de
nici unele. 1l ii "ic c ne$au adus !r0ani"area administrati# r!man. 1ici nu %!t s$
i c!ntra"ic, se #ede ce .nseamn a"i re%ublica i !r0ani"area de stil #estic, ca s nu
mai %!menesc de -a%tul c im%eriul s$a de"membrat -c/nd %ur i sim%lu im%l!"ie
4iar ! %arte dintre cau"e se 0sesc .ntre cele enumerate mai sus5. i mai #in aici cu !
.ntrebare6 ce era ru .n !r0ani"area administrati# a 0et!$dacil!r999 Ce era ru .n
stilul l!r de #ia de a trebuit schimbat a a dramatic i iremediabil999
(in %unctul meu de #edere, dacii a#eau t!ate m!ti#ele s se lu%te .n c!ntinuare cu
st%/nirea r!man, sin0urul m!ti# %entru care ar -i renun at !arecum la aceast lu%t
-iind t!cmai Nn!ua) credin numit cre tinism. 1m %us .ntre 0hilimele cu#/ntul
'n!ua' de!arece %entru daci cre tinismul eista de*a .n c!n tiin a %!%ular, dar .ntr$
! -!rm sa "icem inci%ient. 3u mai intru .n detalii 4de i, # asi0ur, ar -i etrem de
interesant ! ast-el de de"batere5, cert este c !dat cu !cu%a ia r!man .ncetea"
cultul .nchinat lui Qam!le. 2e %resu%une c .m%ratul r!man ar -i dat !rdin ca nici
mcar s nu se mai %!meneasc des%re acest "eu .n cu%rinsul im%eriului. (ac se
#eri-ic aceast idee, atunci se %une un -!arte mare semn de .ntrebare6 de ce999 i$mi
c!ntinui irul ideil!r6 are aceasta #re! le0tur cu -a%tul c a%r!a%e t! i .m%ra ii
r!mani a#eau s -ie cei mai mari %ersecut!ri ai cre tinismului999 Cu ce deran*a
cre tinismul9 Rs%unsurile sunt etrem de sim%le i multi%le, dar cel mai e#ident
este acela c druia !amenil!r 4 i inea a%rins .n ei5 ideea de =>BJRT1TJ PR>3
(>I>3>T1TJ 4nu %rin .m%ratul r!man5. i t!t aici trebuie s$i .ntrebm %e .n-!ca ii
d!mni care ne %re"int studii de %ast$and$c!%y din di-erite cr i, cum %!t sus ine
te!ria c!n-!rm creia dacii au -!st Ncre tina i) de c!tr!%it!rii l!r r!mani care, nici
mai mult nici mai %u in, erau de*a cre tini. Pi mi -ra il!r, la .nce%erea st%/nirii
r!mane .n (acia, trecuser abia c/te#a decenii de %r!%!#duire %rin #iu 0rai a
.n# turil!r cre tine. 1 a cum am artat mai sus, ma*!ritatea .m%ra il!r r!mani au
%ersecutat %e cre tini, au um%lut arenele cu ei, le$au dat -!c %rin 0rdinile l!r ca t!r e
#ii, i$au !m!r/t %e unde i$au %rins. (e ce crede i c n$ar -i -cut la -el i .n (acia9
(ar #ede i, d!#e"ile nu mint, t!cmai c eist ca"uri de cre tini martiri"a i la n!i,
%!meni i i .n calendarul n!stru !rt!d!$ celebri sunt cei de la 3iculi el, (!br!0ea.
Cntrebarea e alta6 (e ce nu eist ca"uri de acest -el i .n restul terit!riului dacic999
Oare nu suntem t! i cre tini9 i atunci9 1m -!st sau nu sub tutela r!man9 Ba mai
mult, eist d!#e"i clare c au -!st .n-iin ate chiar e%isc!%ii, dar n$am au"it s -i
eistat #reuna %rin M!ld!#a de a"i, s "icem.
Cn -ine, ca s nu strese" %rea mult cu ra i!namentele, trebuie s %reci"e" aici c .n
artic!lul %ublicat de P!%escu 4h!%a, un alt Nescu)5 se -ace a%!l!0ia c!rcirii numit
%!etic Nc!nt!%ire). Pe de$! %arte se s%une c dacii nu i$au uitat !biceiurile, dar %e
de alt %arte ni se s%une c urmt!area 0enera ie de urma i aut!ht!ni au i srit s$ i
ia nume r!mane 4sau mai bine "is au -!st cre tina i cu nume r!mane5. Jem%lu de
l!0ic6 'la Tr!esmis4 a"i l/n0 >0li,a, *ude,ul Tulcea5 s$a 0sit m!rm/ntul dacului
(ai"us C!m!"!i4 nume ti%ic dac5, ridicat de -ii si >ustus &i Ialens, nume ti%ic
r!mane.' Ca s #e"i, tatl l!r dac, care %r!babil lu%tase %e metere"e .m%!tri#a
Page 120 of 153
r!manil!r, s$a sim it at/t de m/ndru c ara a c"ut %rad %ersecut!ril!r .nc/t
c!%iil!r si le$a i dat nume r!mane. Pi atunci cum mai inea la tradi iile l!cului9
Pe de alt %arte, numele Printelui Mihai 1ndrei 1ldea nu$mi este cun!scut ca -iind
un %!ten at .n materie de ist!rie #eche care s %redea lec ii, altele dec/t cele .ndesate
.n creieri din acelea i cr i din care am .n# at la r/ndul n!stru. 3u #reau s !-ense"
%e nimeni, de%arte de mine acest 0/nd, t!t res%ectul %entru d!mnia sa i %entru ceea
ce -ace, dar ist!ria la care -acem re-erire nu se e%lic %rintre cdelni e i tm/ie,
dec/t dac acestea sunt #echi de cel %u in 1B00 de ani.
2%une i c terit!riul dacic nu a -!st !cu%at .n %r!%!r ie de 178, ci .ntr$! %r!%!r ie
mult mai mare. Pute i s ne lumina i i %e n!i9 (ar, # r!0, %entru c!rectitudinea
datel!r, s ra%!rta i ci-ra la terit!riul dacic, nu la cel tracic::: i a%!i s ne "ice i ce
s$a .nt/m%lat cu %!%ula ia dacic rmas t!tu i liber 4c asta n$a#e i cum s$!
c!ntra"ice i5 .n restul terit!riului.
3e %une i aceast .ntrebare6 '(e ce n$ar -i %r!-itat stram!sii n!stri de acest statut9
(e ce nu s$ar -i %utut duce %este Car%ati, .n Basarabia, .n 3!rdul Buc!#inei, la
3istru, %entru a trai ac!l!, a#/nd acest statut9' i eu # rs%und t!t %rintr$!
.ntrebare6 de ce i$ar -i lsat %m/nturile b!0ate i$ar -i strbtut Jur!%a ca ni te
n!ma"i .n cutarea -ericirii, c/nd t!t ce a#eau ne#!ie era .n l!cul numit de ei
Nacas)9: Ce mare sc!-al ne c!n-er chiar i a"i statutul de Ncet eni eur!%eni)999
Chiar nu reali"a i %eric!lul i %enibilitatea situa iei9 C i a"i, ca i atunci, se
.ncearc 0l!bali"area n!astr cu !rice %re . (ac atunci %eric!lul #enea de la
Qam!le, a"i #ine de la Drist!s %e care =$am acce%tat, cum la -el su0era i .n %r!%ria
%!stare. 1sta trebuie ni#elat cu !rice %re , nu$i a a9
3e #!rbi i 4dar nu sunte i sin0urul5 des%re tim%ul de care a dis%us administra ia
r!man %entru a Ndilua) %!%ula ia aut!ht!n. 2 admitem c a#e i dre%tate .n
e%unerea d#s., cum rm/ne cu terit!riile dacice t!tu i nest%/nite de r!mani dar
st%/nite succesi# de unele %!%!are mi0rat!are9 1cele %!%ula ii nu aduceau cu ele i
%r!%riile administra ii999 Iede i, mul i #!rbesc de %arc !dat cu .nce%erea
st%/nirii r!mane .n (acia t!tul se suc!mb .n celelalte terit!rii i nimic nu mai
mer0e, ceilal i 4adic dacii liberi5 %ur i sim%lu ad!%t instantaneu m!dul de
administrare im%erialist. 3u #i se %are ciudat9 Cn t!t acest tim% de 4eu ! numesc5
%ersecu ie r!man nu mai inea nimeni #echiul balaur cu ca% de lu% ridicat .n btaia
#/ntului9 1 murit a a subit d!rul de libertate9
O alt .ntrebare care ne d %e s%ate este6 '%e t!t terit!riul etn!0enetic r!m/nesc, se
-!l!se&te cu#/ntul latin 'basilica) %entru Biseric. Oare a#eau, dacii, Biserici9' ($le,
hai s -im seri! i, n!rmal c dac n$a#eau biserici 4sau, m r!0, mai c!rect s%us
lca uri de cult .nchinate lui Drist!s5 n$a#eau nici denumirea c!res%un"t!are %entru
acestea. Printele ar -i trebuit s # e%lice c!rect i s # .n#e e c unele l!ca uri de
cult %0/ne au -!st trans-!rmate de aderen ii la cre tinism .n biserici cre tine, deci
aut!mat au %rimit denumirea a-erent. Termenul de biseric este creat %entru !biect
i nu in#ers.
Page 121 of 153
3e s%une i %e un t!n b!mbastic6 'Cum de a#em %rimele scrieri des%re cre&tinism .n
latin, dar du% a%ari,ia r!manil!r %e aceste melea0uri9' ($le, # r!0 eu mult,
.nceta i de a mai -i ridic!l. Pi e la -el ca i .n ca"ul basilicii6 a #enit Drist!s, a
%r!%!#duit, a -!st rsti0nit 4%r!babil la #/rsta de SS de ani5, a%!st!lii au dus mai
de%arte .n# turile 2ale 4unul dintre ei este 1ndrei, cel care a %!%!sit .n (!br!0ea5.
1sta e !rdinea cr!n!l!0ic a e#enimentel!r. (ac 2cri%tura 4m re-er aici la 3!ul
Testament5 s$ar -i scris .n alt limb dec/t latina, atunci l!0ica ne s%une c r!manii ar
-i trebuit s$! traduc, ceea ce nu se .m%ca t!tu i cu reli0ia de stat im%erial. 3!i
%uteam %rimi tetele scrise .n !rice alt limb a %m/ntului, nu asta a c!ntat ci -a%tul
c dacii au -!st destul de cre tini dinainte de$a %rimi b!te"ul cu a% de la urma ii
a%!st!lil!r. 1 a cum ar trebui s ti i, eist t!tu i desc!%eriri mai n!i care atest
eisten a un!r scrieri etrem de #echi %e melea0urile n!astre, scrieri care las
im%resia transmiterii un!r mesa*e la -el de reli0i!ase ca cele cre tine i, sur%ri"e$
sur%ri"e, nu sunt latine. Ce$! mai -i .nsemn/nd i asta999
O te!rie Na%!te!tic de idi!tic) mi se %are a -i ceea ce ne %reda i %rin urmt!rul tet6
'C/nd acela&i 2-/nt C!nstantin cel Mare i$a .n#ins %e #i"i0!,ii care st%/neau (acia
4ce ne -acem cu ei, d!mnil!r daci&ti95, acesta le$a im%us, %!tri#it ist!ricului
eclesiastic 2!crata, a -!st libera rs%/ndire a cre&tinismului %e .ntre0 terit!riul 3!rd$
(unrean. Ce .nseamn 4&i5 asta9 C r!mani"area &i cre&tinismul s$au sincr!ni"at.'
($le, .nc ! dat, nu trunchia i ade#rurile. C!nstantin cel Mare a dat libertate
cre tinismului %rin Jdictul de la Medi!lanum din S1S d.Dr., un edict care .n -a%t
0aranta t!leran a reli0i!as .n im%eriu, nu -cea din reli0ia cre tin ! reli0ie de stat,
cum 0re it #ehiculea" unii. Pe de alt %arte, nu r!manitatea s$a -!l!sit de
cre tinism, ci cre tinismul s$a -!l!sit de r!manitate %entru rs%/ndire. 1cesta ar
trebui s -ie elementul l!0ic al ac iunii. (acii n$au -!st cuceri i de im%eriul cre tin,
d$le P!%escu, ci de cel r!man, %0/n %/n$n mdu#a !asel!r: C ulteri!r Ns$au
ada%tat) cum "ice i d#s. i$au ad!%tat n!ua reli0ie, este ! cu t!tul alt %!#este. (#s.
.ncerca i s ne e%lica i m!dul de latini"are a %!%ula iei dacice %rin cre tinism, ceea
ce mi se %are aberant i absurd, mai ales dac e s inem seam t!cmai de %rece%tele
biblice care .n -a%t .ntreau re"isten a la m!nstru!asele a%ucturi r!mane. Ce d!#ad
mai bun #re i 4 i cu asta .nchei5 c %/n i unii demnitari r!mani au renun at la
%ri#ile0iile l!r, =$au mrturisit %e Drist!s i c sunt cre tini, i a%!i chiar au -!st
martiri"a i999999999 3ici ei .n i i, demnitarii r!mani, nu mai credeau .n sistemul l!r
im%erialist i dictat!rial. (e ce l$ar mai -i im%us alt!ra9
I mul umesc %entru rbdare i .n ele0ere.
1S7. +armis says6
1%ril 7, 2012 at 261; %m
] Mihai M P!%escu
E '3U POT 21 CO32TRU>J2C O >2TOR>J %e ce#a ce nu eista.)
Page 122 of 153
(ar c!nstruiti O >2TOR>J d!ar %e ce #i s$a lasat 4de catre in#in0at!ri 9:95E iata
>2TOR>1 OH>C>1=1: (eci, sa nu ne mai !b!simE
3u ma interesea"a ist!ria in#in0at!ril!r, nici cea a in#insil!r, ci cea ade#arata:
E '(e ce in %eri!ada lui Ceausescu, cand dacismul era la maimul sau, 3U s$au
0asit d!#e"ile alea c!ncludente si n$au -!st -acute %ublice9: Ce a im%iedicat
1cademia $care a -acut$! J.Ceausescu anal-abeta + sa %r!clame ca suntem daci9)
(in c!m!ditate intelectuala, din aut!su-icienta, din su%er-icialitateE.
3u stiu.
1SB. GIP+B says6
1%ril 7, 2012 at 261B %m
3u ma mai sur%rinde demult,-a%tul ca r!manii nu se mai intele0 (J=OC,mai ales de
cand a ince%ut UJ sa cam ridiculi"e"e si sa deni0re"e si sa$si %ermita chiar sa ne -aca
J> ist!ria.1cea ist!rie in care se s%une ca dacii au -!st 'barbari).
3u ma interesea"a -a%tul sau chiar ist!ric cum stau lucrurile,mai ales ca OR>CJ
POPOR C1RJ$2> >UBJ2TJ 2TR1MO2>>,au ales sa$si scrie 'ade#arata ist!rie)
,luind t!t ce$i mai bun din ist!ria l!r,iar %artea murdara au aruncat$! t!t tim%ul %e
seama alt!ra.
Pai mai -ratil!r,R!mania nu a tan*it la bunastarea alt!ra %t ca a -!st un %!%!r
harnic,inca de %e #remea dacil!r,nea#and ! mentalitate e%ansi!nista.
R!manii au a#ut si au un mare (JHJCT,acela de a crede t!t ceea ce li se da sa
'manance).
Cei care au a#ut mereu '#!ce) de a 'ada%ta) ist!ria alt!ra du%a bunul %lac,au -!st
sunt si #!r -i !ccidentalii ,mai %recis italienii %rin %a%ismul l!r.
Pana si %re!tii r!mani in UJ s%un ca centrul crestinismului se a-la la R!ma.
($stra nu #edeti ca t!t ceea ce inseamna R!mania 3U TRJBU>J sa -ie bun9
R!manii au ! im%resie --- %r!asta des%re ei,iar %t asta isi %ermit 1(JI1R1T>>
barbari sa ne -esteleasca ist!ria cum #!r ei.
J si asta ! -!rma de ind!bit!cire in masa ,ince%and chiar cu ideea de ai -ace %e
r!mani, ince%and cu dacii daca #reti,cat de '%r!sti si ina%!iati ,cat de barbari si cat de
insi%ida si nesemni-icati#a ist!rie a#em n!i).
Pai daca s$ar s%une >2TOR>1 JUROPJ> CU TO1TJ CRMJ=J H1CUTJ 2> CU
1(JI1RU= 1(JI1R1T (J2PRJ 3O> TOT>,1R >J2> 1H1R1 U3 PURO>
JUROPJ13 H1R1 =J1C.
J> cat!licii %rin %a%ismul l!r %a0an au ascuns in t!ata ist!ria l!r ade#arul ist!ric ale
acl!r %!%!are c!tr!%ite,-urandu$le manuscrise si chiar bibli!teci intre0i.
J tim%ul sa ne -acem CUR1TJ3>J CU (R1MO2TJ (J T1R1 PR>3 1 >3CJPJ
21 3J RJ2PJCT1M >2TOR>1 ,M13(>3( 2> RJ2PJCT13($O CU >3>M1 ci
nu cu #!rbele si studiul du%a m!dul UJ %a0an im%us.
(!amne 1*uta::::
1S<. Mi0ai M Popescu says6
Page 123 of 153
1%ril 7, 2012 at 16B7 %m
]2armis
Cite"6 'T!ti r!manii %lecati in 2U1, s%re eem%lu, se americani"ea"a, nu
r!mani"ea"a ei l!cul). =uam asta ca ade#ar.
(ar aceiasi r!m/ni, care sunt urmasii dacil!r, 3U s$au r!mani"at %entru ca au a#ut !
c!nstiinta de sine atat de %uternica. Cu t!ate astea, urmasii l!r n$au niciun stres in a
se americani"a, s%ani!li"a, italieni"a, etcE
'3u eista d!#e"i %entru ca au a#ut 'ci#ili"at!rii) 0ri*a sa le distru0aE) + ca s$au
distrus4 si cartea lui Traian, '(e bell! (acicus) s$a %ierdut5 este ade#arat. (ar atata
#reme cat sunt distruse, 3U POT 21 CO32TRU>J2C O >2TOR>J %e ce#a ce nu
eista.
'>ar cele desc!%erite mai tar"iu, au a#ut altii 0ri*a sa le ascunda sub %res, ca deh,
c!ntra#in 'ist!riei !-iciale)E)$ care sunt acelea ascunse sub %res9: 3u #a %uneti
intrebarea6 '(e ce in %eri!ada lui Ceausescu, cand dacismul era la maimul sau, 3U
s$au 0asit d!#e"ile alea c!ncludente si n$au -!st -acute %ublice9: Ce a im%iedicat
1cademia $care a -acut$! J.Ceausescu anal-abeta + sa %r!clame ca suntem daci9)
1SR. I'Dragosla" says6
1%ril 7, 2012 at 162B %m
Ju nAam de ce sAac!rd iertareE 6)u =imba r!mana 'sa #a ierte): 6u
1m mai 0asit si ca intrA! enumerare %uneti #ir0ula inainte de 'etc.)? nu se %une
#ir0uaAnainte de 'si).
J din latina si 0asesc ca nu e chiar !--$t!%ic sa inter#in eu cu dAastea.
>ar cel ce$a scris ca in d!cumentarul #i"at nu este atacat Crestinismul, din d!ua, una6
!ri nu stie ce e 'ala), !ri de"in-!rmea"aAn adins, %entru ca %erce%te %recum cel al
sanatatii c!r%ului care e de%endenta de cea a s%iritului si #ice#ersa, sunt -ara echi#!c,
crestinesti:
Hireste, au eistat !ameni si inainte de >isus, care sa cun!asca I!ia di#ina, insa
-!rmulare %recum aceea citata in -ilm %arca este dintrA! carte a #reunui Parinte
crestin.
Mie nuAmi %lace la d!mnul %e$al carui bl!0 scriu ca e 0rabit si, nu de %utine !ri, %rea
dur cu ! chestiune in discutie.., in de"batere.
Cred ca %!#ata %arintelui Cle!%a i se %!tri#este ca s-at6 'Rabdare, rabdare,
rabdare..:)
Cat %ri#este %e ealtatii %recum Pa#el C!rut x C!., ei -ac un de-a#!r cel!r ce cu$
ade#arat incearca sa se dumireasca asu%ra ade#arului inca din #iata aceastaE
Re#enind, daca 0ri*a %entru su-let de!%!tri#a cu cea %entru tru% se %r!%une a -i cea
Page 124 of 153
im%ers!nala, e#entual una c!rcita cu.., sau de ins%iratie y!0hina + si am ar0umente
sa a-irm ca cam 4cac!-!nia este ! %re*udecata5 asta se d!reste, s%re a >l inl!cui %e
(umne"eul Cel Iiu + este clara %entru cine #rea sa #ada ins%iratia diab!lica 4chiar
de$ar -i sa c!ntina 99x enunturi ade#arate5 acel!r im%licati.
4Ju sunt crestin r!man m!narhist. Cine #rea sa stie cu ceine are de$a -ace, %ana una$
alta, sa #ada ce$am scris eu aici, de eem%lu6
htt%6OOVVV.ra"b!intrucu#ant.r!Orec!mandariO2011O10O2BOre0ele$mihai$in$
%arlamentul$r!maniei$lumea$de$maine$nu$%!ate$eista$-ara$m!rala$credinta$si$
mem!rie$cinismul$interesul$in0ust$si$lasitatea$nu$trebuie$sa$ne$!cu%e$#iata$
#ide!Ojc!mment$71;7B5
1S;. +armis says6
1%ril 7, 2012 at 12679 %m
] Mihai M P!%escu
(a, ce us!r este, -aceti mereu re-erire la (!br!0eaE
O ece%tieE
3u eista d!#e"i %entru ca au a#ut 'ci#ili"at!rii) 0ri*a sa le distru0aE>ar cele
desc!%erite mai tar"iu, au a#ut altii 0ri*a sa le ascunda sub %res, ca deh, c!ntra#in
'ist!riei !-iciale)E
Ha%tul ca au a#ut l!c cate#a casat!rii mite nu sunt su-iciente sa nasca un n!u %!%!r:
2unt -erm c!n#ins ca in Transil#ania au a#ut l!c de$a lun0ul tim%ului mult mai multe
casat!rii r!man!$ma0hiare si nu s$a nascut un alt %!%!rE
1S9. Mi0ai M Popescu says6
1%ril 7, 2012 at 12677 %m
]Mi
(emnitatea %!%!rului r!man ! %uteti reda in -iecare "i %rin mici actiuni %recum6
!%rirea unui rau-acat!r din a -ace rau, daca$l #edeti, ridicarea unei hartii aruncate %e
strada, a*ut!rarea unui !m sarman, denuntarea tutur!r cel!r %e care$i stiti ca au -acut
#re! -aradele0e.
2au %rin actiuni mai de an#er0ura6 lu%tati %entru cinstirea er!il!r neamului, care au
%ierit in ra"b!aiele din ultima 100 de ani. >nitiati ! le0e %rin care sa se li se ac!rde
s%ri*in real, cel!r cate#a mili!ane de r!mani din Balcani, care sunt !%rimati in 2erbia,
Mrecia, 1lbania, Bul0aria, Maced!nia, Cr!atia, etc. 2titi ca eista mii de martiri care
au %ierit in temnitele c!muniste si care nu au m!rmant9 Daideti sa -acem ce#a in
%ri#inta asta.
3u latinii ne im%iedica sa -acem asta, ci lenea si ne%asarea din n!i.
Page 125 of 153
170. +armis says6
1%ril 7, 2012 at 12672 %m
] Mihai M P!%escu
2i inca ce#a. 2a %resu%unem ca au a#ut l!c si casat!rii mite, intre !cu%anti si -emei
dace. Oare cat de multe casat!rii sa -i -!st9 Oare cati din acei '%urtat!ri de sanda),
erau latini %ur san0e sau macar #!rbit!ri de limba latina9 Oare cele cate#a ece%tii
sunt su-iciente sa intemeiem ! re0ula9 2a 'nastem) un n!u %!%!rE9:9
Ori, din eem%lele date de ist!rie, cel ce #ine se ada%tea"a l!cului, nu l!cul celui ce
#ineE T!ti r!manii %lecati in 2U1, s%re eem%lu, se americani"ea"a, nu
r!mani"ea"a ei l!culE Mai #!rbesc %r!%ria limba cel mult in -amilie 4%rima
0eneratie5 sau in 0ru%ul restrans de r!maniE
Ma intreb, in c!nditiile ci#ili"atiei a#ansate de a"i, cate casat!rii au a#ut l!c intre
s!ldatii americani si -emeile iraWiene sau a-0ane9 Or -i ramas ac!l! sau le$au dus cu
ei in 2U19
(e$a lun0ul ultimel!r sec!le de %r!0res si ci#ili"atie, !are cate n!i %!%!are s$au
nascut du%a acest m!del6 r!man! 4!cu%ant, ci#ili"at!r5$dac 4bastinas, barbar5999
171. Mi0ai M Popescu says6
1%ril 7, 2012 at 126SR %m
] 2armis
'2a %resu%unem ca acei daci liberi si alte triburi dacice care au ramas in a-ara
0ranitel!r %r!#inciei, c!nstienti"and ca 'sandaua) r!mana se a-la %e %amanturile l!r,
au inteles intr$un tar"iu ca au 0resit nea*utandu$l %e (ecebal si s$au unit cu acei
lu%tat!ri ramasi si cu alte triburi barbare din "!na, si au lu%tat %entru ! cau"a
c!munaE) + 3U JT>2T1 3>C>O (OI1(1 ca dacii ar -i a#ut ! c!nstiinta c!muna.
Ju nu s%un ca nu a eistat, eu s%un ca 3U JT>2T1 3>C>O (OI1(1, >QIOR,
(OCUMJ3T, etc. Chiar nu sesi"ati di-erenta9
Cum se -ace ca dacii din a-ara re0atului lui (ecebal, n$au ridicat un de0et %entru a$l
a*uta in al d!ilea ra"b!i cu Traian9
'iar acei c!%ii, cand a*un0eau la ad!lescenta, luau drumul c!dril!r lan0a lu%tat!riE)
+ re%et, unde sunt d!#e"ile9 (im%!tri#a, am 0asit nume de >ustin, Ialens,la c!%iii
dacil!r, adica nume r!mane.
C!drul este -rate cu r!m/nul este ade#arat. (ar iarasi, a#em d!#e"i ca r!m/nii s$au
retras in c!dru si$n sec!lul T>T, dar nu a#em niciuna %entru sec!lele >>,>>>, >I,
etc.Pr!blema esta ca 3U a#em nici! d!#ada ca #iata a incetat in (!br!0ea, %entru ca
a#em e%isc!%i 1TJ2T1T>4#edeti chiar %e H35. Cum a#em atestari + numismatice +
ca au -!st centre urbane care au c!ntinuat sa aiba acti#itate c!merciala si du%a
retra0erea aureliana.
Page 126 of 153
2unt si0ur ca unii daci s$au retras in munti si s$au !%us r!manil!r. (e ce$i luati d!ar
%e acestia ca re%er9 Ceilalti, care s$au 1(1PT1T, nu sunt t!t stram!sii n!stri9
Re%et, %entru a n$a !ara6 3U CO3TJ2T MO2TJ3>RJ1 (1C1. (ar nu ! c!ntest
nici %e cea latina, sla#a, celta, 0reaca. J ca si cum as a#ea d!i %arinti, dar m$as
c!nsidera numai c!%ilul mamei mele.
]>I(ra0!sla#
>ertare. Mai 0reseste si !mul. P!ate ati au"it de cu#intele Mantuit!rului6 'cine este
-ara de %acat sa ridice %rimul %iatraE)
172. +armis says6
1%ril 7, 2012 at 12620 %m
] Mihai M P!%escu
2a %resu%unem ca a#eti dre%tateE
(ar mai %resu%uneti si urmat!arele -a%te6 nu t!ti dacii au lu%tat alaturi de (ecebal
im%!tri#a r!manil!r. (ecebal a -!st in-rant iar multi barbati daci au %ierit in cele
d!ua ra"b!aie. R!manii au in-iintat ! %r!#incie in terit!riul %artial !cu%at, sa
acce%tam, nu 178 ci RB8 daca #reti. Ceilalti daci, barbati %urtat!ri de sabie s$ar -i
retras, in munti, in "!ne 0reu accesibile 'sandalei) r!mane + care sanda, nu %rea se
a#entura in a-ara 0arni"!anel!r, a limes$uluiE. 2a mai %resu%unem ca la indemana
cucerit!ril!r au ramas, ca %!%ulatie aut!ht!na, batranii, -emeile si c!%ii, care sa ne
-ie cu %ard!n, %!ate numai in !rasele administrate de r!mani nu %rea l!cuiau. 2a mai
%resu%unem ca c!ntacte cu administratia !cu%antului ! -aceau cati#a daci,
re%re"entantii c!munitatil!r, batranii intele%ti ai satel!r, cand era ca"ulE >n rest, cei
ramasi, ma re-er la barbatii manuit!ri de sabie, au %urtat de$a lun0ul cel!r 1<0 de ani
de !cu%atie r!mana, ra"b!aie de 0herila. 2unt d!#e"i cum ca dacii au atacat
%r!#incia r!mana %ermanent, %ana la retra0erea aureliana. 2a %resu%unem ca acei
daci liberi si alte triburi dacice care au ramas in a-ara 0ranitel!r %r!#inciei,
c!nstienti"and ca 'sandaua) r!mana se a-la %e %amanturile l!r, au inteles intr$un
tar"iu ca au 0resit nea*utandu$l %e (ecebal si s$au unit cu acei lu%tat!ri ramasi si cu
alte triburi barbare din "!na, si au lu%tat %entru ! cau"a c!munaE
2a intele0em ca n$au %rea ramas d!#e"i ist!rice ale ci#ili"atiei dacice, t!cmai %rin
-a%tul ca 'ci#ili"at!rii) r!mani au -acut t!t %!sibilul ca in a-ara de *a-ul b!0atiil!r, sa
distru0a %iatra %este %iatra, caramida %este caramidaE 2i au -acut$! cu un !arecare
succes: T!cmai de aceea, 0reu imi este sa cred ca bastinasii ar -i acce%tat sa se
cu%le"e cu distru0at!riiE
2a mai %resu%unem ca acei daci ramasi in %r!#incie, retrasi in satele l!r, s$au !cu%at
mai de%arte de indeletnicirile l!r de ba"a 4cam ce #edeti %e la taranii n!stri din satele
destul de inde%artate de lumea !rasel!r5, iar acei c!%ii, cand a*un0eau la ad!lescenta,
luau drumul c!dril!r lan0a lu%tat!riE
Pentru ca de$a lun0ul ist!riei, am in#atat ca r!manii se retra0eau in c!dru din calea
c!tr!%it!ril!r, si de$ac!l! il hartuiau %ermanentE 'C!drul -rate cu r!manul) e mai
Page 127 of 153
de0raba ! m!stenire daca decat r!manaE
1l naibii %r!t!cr!nism, !are ! -arama de ade#ar nu eista, numai %entru ca$l in*uram
%e CeausescuE999
17S. I'Dragosla" says6
1%ril 7, 2012 at 1261R %m
>ntai de t!ate %asa*ul asta6 'Prin insusi eem%lele (umnea#!astra dem!nstratiE)?
imi %are -!arte rau ca un crestin nu sta%aneste limba %arintil!r lui, %e care trebuie saAi
res%ecte:.. 6$
2anatate: 6u
4P. 2. I!i re#eniE5
177. Mi0ai M Popescu says6
1%ril 7, 2012 at 106SS am
] Calin Turcan
Hilmul dat de tine, ca eem%lu, este 0rait!r %entru c!n-u"ia in care traiti6 %ai acel -ilm
c!n-irma m!dalitatea cum s$a %etrecut r!mani"area:
Ha%tul ca mare %arte din %!%ulatia masculina a (aciei a %ierit in urma anil!r
indelun0ati de ra"b!aie este U3 H1PT 1RD>(OCUMJ3T1T si care, a
H1IOR>Q1T ROM13>Q1RJ1.
Cum t!t -ilmul res%ecti# #a mai ras%unde la ! intrebare6 ce le -aceau daca nu in#atau
limba9 Pai PUTJ1U 21$> OMO1RJ: Chiar nu intele0eti ca atunci se %unea alt-el
%r!blema9:
Ju 3U tin %artea 3>M13U>. 1sta nu %rice%eti. Pentru ca 3U M1> JT>2T1 nici
daci, nici r!mani. Jista r!m/ni, italieni, s%ani!li, bul0ari, etc. Chiar nu %rice%eti
chestia asta9
Ia dau un eem%lu6 italienii 3U sunt r!mani. Ji sunt si r!mani, asa cum sunt si
0ermanici si etrusci si iberici si arabi, etc
Cum se %!ate sa -iu in-luentat de Iatican, cand ii recun!sc %e 2- C!nstantin si Jlena,
%e care Iaticanul ii i0n!ra9 2i stiti de ce$i i0n!ra9 Pentru ca a -acut 3OU1 ROM1,
aici, in Balcani:
2titi care$i di-erenta dintre mine si (umnea#!astra si reali"at!rii acestui -ilm9 Ju
ale0 sa cred ca ist!ria se -ace %e (OCUMJ3TJ, C=1RJ, in tim% ce ei ale0 sa
creada ce #!r, ba"andu$se %e 'l!0ica)9: si %e surse care nu eista.
Page 128 of 153
(e ce nu s%un aut!rii ca O#idius a s%us C=1R C1 =>MB1 B1RB1R>=OR J
(>HJR>T1 (J =>MB1 =1T>319 Barbarii -iind denumirea %e care ! dadea el
0etil!r. O %uteti c!nsulta
aici6htt%6OOVVV.%!etryintranslati!n.c!mOP>TBRO=atinOO#idTristiaBWOne.htm
Unde este re-erinta ist!rica in care 0asim ca Traian ar -i s%us6 'ma int!rc in %atria
stram!sil!r mei9) Ia r!0 sa mi$! aratati.
17B. Mi0ai M Popescu says6
1%ril 7, 2012 at 10620 am
] 2andu O%rea
1m scris unde#a ca Qam!le nu a eistat9 Ia r!0 sa$mi %reci"ati acel %ara0ra-. (aca
nu eista si nu eista, #a r!0 sa -aceti e-!rtul de a intele0e6 am scris 'abstractiune).
Ceea ce inseamna altce#a. C!n-!rm de$ului4 s%er ca nu c!ntestam si asta5 abstract
are si sensul de 6C!nce%ut .n m!d %rea 0eneral, %rea te!retic? %. et. 0reu de .n eles
din cau"a li%sei de ilustrri c!ncrete.).
Cu alte cu#inte, daca iubirea si acce%tarea lui (umne"eu are un m!d de #iata, care ni
s$a transmis %rin 2cri%tura, #a r!0 sa$mi s%uneti care$i m!dul de #iata ce$l %resu%une
m!dul de #iata4 reli0ia5 "am!liana. Care este9 2a nu mai mancam #ar"a9 2a ne
aruncam %rimul nascut de %e ac!%eris9 J%licati$miE
(e$aceea am scris, ca este mult mai us!r sa te declari '"am!lian)$ ceea ce te
e!nerea"a de '!bli0atiile) crestine + decat sa traiesti crestineste. J mai us!r sa$ti
*usti-ici slabiciunile %rin a%artenenta la E"am!lianismEdecat sa te lu%ti cu
%acatele %r!%rii.
>n alta !rdine de idei, #ad ca sunteti -an al lui Ceausescu, dar s%uneti ca nu eista
'tara). J clar.
17<. mi says6
1%ril 7, 2012 at 10619 am
dra0a a%arat!r al d!0mel!r crestine,nimeni, nu cred, ca a incercat aici sa l!#easca in
credinta$%e (umne"eu !ricum il %urtam in su-let,!ricum ne$ar %lace sa$l numim.se
-ace insa ! incercare de redare a demnitatii %!%!rului r!man,care %!ate a#ea dre%t
c!nsecinta si st!%area balacelii in minciunaEetc,etc.credeti ca acest -a%t este de
c!ndamnat9 deschideti$#a mintea si mai 0inditi si din inima
17R. 'alentin says6
1%ril 7, 2012 at 1061B am
Page 129 of 153
Cn -inalul discu,iei %urtat %e 1ntena S cu (aniel R!in &i 0en. re". 3ic!lae 2%ir!iu
4htt%6OOVVV.radi!#!ceasu-letului.r!Oinde.%h%9linWXartic!lUa-isxarrX1R5 se ridicase
! %r!blem cu %ri#ire la denumirea ,arii n!astre6 'ROMG3>1). Chiar dac
denumirea duce cu 0/ndul la R!ma, acest nume, dat cu si0uran, de !amenii
s%irituali ai #remii,ascunde marele ade#ar al cel!r ce traiesc %e aceste melea0uri6 OM
G3 R1> . 1m %us s%ecial diacriticele %entru a se c!n&tienti"a acest M1RJ
1(JI1R 12CU32. 1minti,i$# balada Mi!ri,a ce .nce%e6 Pe$un %ici!r de %lai, %e$
! MUR1 (J R1>E 2unt c!n#ins c #!m c!n&tienti"a c n!i r!m/nii suntem urma&ii
#ite*il!r daci, cr!ra r!manii le$au -acut cinstea de a li se ridica ! c!lumn in
mem!riam &i c a#em &ansa de a tri %e acest 'MURF (J R1>). 1st-el nu ne #!m
mai arunca .n a-irma,ii de a schimba numele acestei ,ri, a-irma,ii ce aduc d!ar
deser#icii acestui neam. Cn scurt tim% #!m reu&i s ne ridicm -runtea din %m/nt &i
s %ri#im seme,i .nainte, s%re un #iit!r lumin!s ce 1CUM ni se deschide:
17;. Mi0ai M Popescu says6
1%ril 7, 2012 at 10611 am
] Calin Turcan
(!mnule, eistenta un!r marturii scrise sau materiale des%re c!nstiinta unei
%!%ulatii, ar dem!nstra ca acea %!%ulatie are ! c!nstiinta su%eri!ara. Ori li%sa un!r
asemenea marturii4scriituri, d!cumente, etc5 (1C>CJ dem!nstrea"a ca 3U a#eau !
c!nstiinta su%eri!ara, de a%artenenta la un 3J1M mai mare.
T!cmai ca li%sa sc!lil!r, d!cumentel!r, des%re !ri0inea l!r, a -acut r!mani"area mai
us!ara. Pentru ca, !ricat ar -i de interesanta si de sim%atica, cultura !rala 3U tine
mult. (e ce ma*!ritatea %!%!arel!r s$au -!rmat in %eri!ade in care nu era de"#!ltat
scrisul si d!cumentele9 3u #a %uneti aceasta intrebare9 (e ce, cu cat s$au de"#!ltat
scrisul si cultura materiala identitara, %!%!arele s$au schimbat cat mai %utin9
Cum %uteti crede ca niste !ameni ar -i re-u"at sa in#ete limba care le trebuia %entru a
trai, d!ar %entru ca era straina9:: (!mnule, discursul lui (ecebal, inter%retat de
1m"a Pellea, 3U JT>2T1. 3u eista nici! d!#ada materiala ca dacii ar -i a#ut !
c!nstiinta su%eri!ara de 3J1M. >ntele0eti ca a -!st ! creatie scen!0ra-icaE3u
%utem sa ne -acem ist!ria %e CUM 1M IRJ1 sa -i -!stE
179. 2nigmescu says6
1%ril 7, 2012 at B62< am
Mata, am citit destul, nu mai am rbdarea necesar s citesc abs!lut t!ate
c!mentariile.
Ireau s .nce% %rin a %une ! .ntrebare direct i sim%l6 care sunt datinile, tradi iile
i !biceiurile %strate de la r!mani %e terit!riul dacic999
Page 130 of 153
2unt unii care sus in c strm! ii n! tri %ur i sim%lu au ad!%tat latinitatea
Nci#ili"at!are) ca %e ce#a -iresc. Cred c se sca% din #edere un as%ect etrem de
im%!rtant6 ce$a #!it Nna iunea) c!tr!%it!are9 Ceea ce$a #rut !rice im%eriu c!tr!%it!r6
.nr!bire, *a-, siluire, ucideri, *!curi m!nstru!ase .n arene etc. Pe nici un r!man nu$l
interesa bunstarea cel!r !cu%a i, li se %r!mitea d!ar 4dac nu acce%tau erau ca i
m!r i5 c #!r de#eni cet eni r!mani dac aduceau anumite ser#icii .n interesul
im%eriului. 1sta nu .nseamn altce#a dec/t c %!%ula ia b tina trebuia s lu%te
%/n la m!arte .m%!tri#a acestei !cu%a ii, sau s su-ere sandalele c!tr!%it!ril!r %e
0ruma"ii l!r. Jem%lul cel mai c!ncludent .l d .nsu i (ecebal care %re-er s se
sinucid dec/t s cad .n m/inile t/lharil!r r!mani$ c!nsidera i barbari. (e -a%t,
(ecebal a reac i!nat asemeni e#reil!r c!ndu i de Jla"ar ben Yair 4ben 2im!n5 .n
cetatea Masada .n tim%ul asediului ! til!r r!mane care, %e 1< a%rilie RS d.Dr., a#eau
s se sinucid .n mas. Ce .nseamn asta9 C !amenii %re-erau s se sinucid dec/t
s cad .n m/inile du manil!r l!r de m!arte care erau c!nsidera i a -i -iind r!manii.
(e ce9 Pentru c >m%eriul R!man .nsemna6
1. !%ulen 4%entru dictat!ri i ac!li ii l!r5
2. h!m!seualism 4se tie c .m%ratul cucerit!r Traian era h!m!seual, dar nu e
sin0urul ca"5
S. libertina*
7. id!latrie 4r!manii au c!%iat abs!lut t!ate "eit ile cun!scute i le$au ad!%tat .n
%racticile l!r reli0i!ase, mai %u in .ns %e cea a strm! il!r n! tri 0et!$daci care,
a%r!%! de asta, a#eau ! credin m!n!teist i credeau .n nemurirea su-letului$ nu .n
re.ncarnri sau alte ba"ac!nii5. Cu alte cu#inte erau un -el de %r!t!$%rin i cre tini,
sau %recurs!ri ai cre tinismului de a"i. I!i re#eni asu%ra acestui subiect %entru c e
im%!rtant.
B. %r!stitu ie sacramentalOsacerd!tal i %r!stitu ie in-antil 4nici nu #reau s mai
e%lic ce .nseamn acestea, c m ia durerea de ca% numai s m 0/ndesc la a a
ce#a5
<. *a-uri 4se crede c r!manii au luat, ca %!%!r ci#ili"at!r i %a nic ce era, mai multe
sute de t!ne de metale %re i!ase, bi*uterii, %!d!abe i alte lucruri de #al!are dre%t
%rad de r"b!i, ! b!0 ie care a"i ar e0ala %r!babil "cmintele din R! ia M!ntan
unde !amenii |u s le sc!at i s le dea strinil!r %e 0ratis5
R. crime ab!minabile .n arenele r!mane
;. r!bie i silnicie
9. #i!luri
10. tirania i im%unerea cu -!r a a #!in ei un!r dictat!ri care se credeau i "ei %e
deasu%ra.
Ce aducea la schimb N%!%!rul latin ci#ili"at!r) %entru bine-acerile sale de instruct!r
.n arta #ie ii 4dar mai mult a r"b!iului5, ce$i .n# a %e mmli0arii acest!r
melea0uri9 Unii "ic c, #e"i (!amne, strm! ii n! tri nu tiau s c!nstruiasc nici
mcar drumuri$ %r!babil se de%lasau ca ni te maimu e %rin c!%aci, de i nu$mi e%lic
atunci cum au %utut re"ista a#alan el!r de c!h!rte r!mane dac habar n$a#eau de
nici unele. 1l ii "ic c ne$au adus !r0ani"area administrati# r!man. 1ici nu %!t s$
i c!ntra"ic, se #ede ce .nseamn a"i re%ublica i !r0ani"area de stil #estic, ca s nu
mai %!menesc de -a%tul c im%eriul s$a de"membrat -c/nd %ur i sim%lu im%l!"ie
Page 131 of 153
4iar ! %arte dintre cau"e se 0sesc .ntre cele enumerate mai sus5. i mai #in aici cu !
.ntrebare6 ce era ru .n !r0ani"area administrati# a 0et!$dacil!r999 Ce era ru .n
stilul l!r de #ia de a trebuit schimbat a a dramatic i iremediabil999
(in %unctul meu de #edere, dacii a#eau t!ate m!ti#ele s se lu%te .n c!ntinuare cu
st%/nirea r!man, sin0urul m!ti# %entru care ar -i renun at !arecum la aceast lu%t
-iind t!cmai Nn!ua) credin numit cre tinism. 1m %us .ntre 0hilimele cu#/ntul |u
de!arece %entru daci cre tinismul eista de*a .n c!n tiin a %!%ular, dar .ntr$! -!rm
sa "icem inci%ient. 3u mai intru .n detalii 4de i, # asi0ur, ar -i etrem de
interesant ! ast-el de de"batere5, cert este c !dat cu !cu%a ia r!man .ncetea"
cultul .nchinat lui Qam!le. 2e %resu%une c .m%ratul r!man ar -i dat !rdin ca nici
mcar s nu se mai %!meneasc des%re acest "eu .n cu%rinsul im%eriului. (ac se
#eri-ic aceast idee, atunci se %une un -!arte mare semn de .ntrebare6 de ce999 i$mi
c!ntinui irul ideil!r6 are aceasta #re! le0tur cu -a%tul c a%r!a%e t! i .m%ra ii
r!mani a#eau s -ie cei mai mari %ersecut!ri ai cre tinismului999 Cu ce deran*a
cre tinismul9 Rs%unsurile sunt etrem de sim%le i multi%le, dar cel mai e#ident
este acela c druia !amenil!r 4 i inea a%rins .n ei5 ideea de =>BJRT1TJ PR>3
(>I>3>T1TJ 4nu %rin .m%ratul r!man5. i t!t aici trebuie s$i .ntrebm %e .n-!ca ii
d!mni care ne %re"int studii de %ast$and$c!%y din di-erite cr i, cum %!t sus ine
te!ria c!n-!rm creia dacii au -!st Ncre tina i) de c!tr!%it!rii l!r r!mani care, nici
mai mult nici mai %u in, erau de*a cre tini. Pi mi -ra il!r, la .nce%erea st%/nirii
r!mane .n (acia, trecuser abia c/te#a decenii de %r!%!#duire %rin #iu 0rai a
.n# turil!r cre tine. 1 a cum am artat mai sus, ma*!ritatea .m%ra il!r r!mani au
%ersecutat %e cre tini, au um%lut arenele cu ei, le$au dat -!c %rin 0rdinile l!r ca t!r e
#ii, i$au !m!r/t %e unde i$au %rins. (e ce crede i c n$ar -i -cut la -el i .n (acia9
(ar #ede i, d!#e"ile nu mint, t!cmai c eist ca"uri de cre tini martiri"a i la n!i,
%!meni i i .n calendarul n!stru !rt!d!$ celebri sunt cei de la 3iculi el, (!br!0ea.
Cntrebarea e alta6 (e ce nu eist ca"uri de acest -el i .n restul terit!riului dacic999
Oare nu suntem t! i cre tini9 i atunci9 1m -!st sau nu sub tutela r!man9 Ba mai
mult, eist d!#e"i clare c au -!st .n-iin ate chiar e%isc!%ii, dar n$am au"it s -i
eistat #reuna %rin M!ld!#a de a"i, s "icem.
Cn -ine, ca s nu strese" %rea mult cu ra i!namentele, trebuie s %reci"e" aici c .n
artic!lul %ublicat de P!%escu 4h!%a, un alt Nescu)5 se -ace a%!l!0ia c!rcirii numit
%!etic Nc!nt!%ire). Pe de$! %arte se s%une c dacii nu i$au uitat !biceiurile, dar %e
de alt %arte ni se s%une c urmt!area 0enera ie de urma i aut!ht!ni au i srit s$ i
ia nume r!mane 4sau mai bine "is au -!st cre tina i cu nume r!mane5. Jem%lu de
l!0ic6 |u Ca s #e"i, tatl l!r dac, care %r!babil lu%tase %e metere"e .m%!tri#a
r!manil!r, s$a sim it at/t de m/ndru c ara a c"ut %rad %ersecut!ril!r .nc/t
c!%iil!r si le$a i dat nume r!mane. Pi atunci cum mai inea la tradi iile l!cului9
Pe de alt %arte, numele Printelui Mihai 1ndrei 1ldea nu$mi este cun!scut ca -iind
un %!ten at .n materie de ist!rie #eche care s %redea lec ii, altele dec/t cele .ndesate
.n creieri din acelea i cr i din care am .n# at la r/ndul n!stru. 3u #reau s !-ense"
%e nimeni, de%arte de mine acest 0/nd, t!t res%ectul %entru d!mnia sa i %entru ceea
ce -ace, dar ist!ria la care -acem re-erire nu se e%lic %rintre cdelni e i tm/ie,
dec/t dac acestea sunt #echi de cel %u in 1B00 de ani.
Page 132 of 153
2%une i c terit!riul dacic nu a -!st !cu%at .n %r!%!r ie de 178, ci .ntr$! %r!%!r ie
mult mai mare. Pute i s ne lumina i i %e n!i9 (ar, # r!0, %entru c!rectitudinea
datel!r, s ra%!rta i ci-ra la terit!riul dacic, nu la cel tracic::: i a%!i s ne "ice i ce
s$a .nt/m%lat cu %!%ula ia dac rmas t!tu i liber 4c asta n$a#e i cum s$!
c!ntra"ice i5 .n restul terit!riului.
3e %une i aceast .ntrebare6 |u i eu # rs%und t!t %rintr$! .ntrebare6 de ce i$ar -i
lsat %m/nturile b!0ate i$ar -i strbtut Jur!%a ca ni te n!ma"i .n cutarea
-ericirii, c/nd t!t ce a#eau ne#!ie era .n l!cul numit de ei Nacas)9: Ce mare sc!-al
ne c!n-er chiar i a"i statutul de Ncet eni eur!%eni)999 Chiar nu reali"a i %eric!lul
i %enibilitatea situa iei9 C i a"i, ca i atunci, se .ncearc 0l!bali"area n!astr cu
!rice %re . (ac atunci %eric!lul #enea de la Qam!le, a"i #ine de la Drist!s %e care
=$am acce%tat, cum la -el su0era i .n %r!%ria %!stare. 1sta trebuie ni#elat cu !rice
%re , nu$i a a9
3e #!rbi i 4dar nu sunte i sin0urul5 des%re tim%ul de care a dis%us administra ia
r!man %entru a Ndilua) %!%ula ia aut!ht!n. 2 admitem c a#e i dre%tate .n
e%unerea d#s., cum rm/ne cu terit!riile dacice t!tu i nest%/nite de r!mani dar
st%/nite succesi# de unele %!%!are mi0rat!are9 1cele %!%ula ii nu aduceau cu ele i
%r!%riile administra ii999 Iede i, mul i #!rbesc de %arc !dat cu .nce%erea
st%/nirii r!mane .n (acia t!tul se suc!mb .n celelalte terit!rii i nimic nu mai
mer0e, ceilal i 4adic dacii liberi5 %ur i sim%lu ad!%t instantaneu m!dul de
administrare im%erialist. 3u #i se %are ciudat9 Cn t!t acest tim% de 4eu ! numesc5
%ersecu ie r!man nu mai inea nimeni #echiul balaur cu ca% de lu% ridicat .n btaia
#/ntului9 1 murit a a subit d!rul de libertate9
O alt .ntrebare care ne d %e s%ate este6 |u ($le, hai s -im seri! i, n!rmal c dac
n$a#eau biserici 4sau, m r!0, mai c!rect s%us lca uri de cult .nchinate lui Drist!s5
n$a#eau nici denumirea c!res%un"t!are %entru acestea. Printele ar -i trebuit s #
e%lice c!rect i s # .n#e e c unele l!ca uri de cult %0/ne au -!st trans-!rmate
de aderen ii la cre tinism .n biserici cre tine, deci aut!mat au %rimit denumirea
a-erent. Termenul de biseric este creat %entru !biect i nu in#ers.
3e s%une i %e un t!n b!mbastic6 |u ($le, # r!0 eu mult, .nceta i de a mai -i ridic!l.
Pi e la -el ca i .n ca"ul basilicii6 a #enit Drist!s, a %r!%!#duit, a -!st rsti0nit
4%r!babil la #/rsta de SS de ani5, a%!st!lii au dus mai de%arte .n# turile 2ale 4unul
dintre ei este 1ndrei, cel care a %!%!sit .n (!br!0ea5. 1sta e !rdinea cr!n!l!0ic a
e#enimentel!r. (ac 2cri%tura 4m re-er aici la 3!ul Testament5 s$ar -i scris .n alt
limb dec/t latina, atunci l!0ica ne s%une c r!manii ar -i trebuit s$! traduc, ceea ce
nu se .m%ca t!tu i cu reli0ia de stat im%erial. 3!i %uteam %rimi tetele scrise .n
!rice alt limb a %m/ntului, nu asta a c!ntat ci -a%tul c dacii au -!st destul de
cre tini dinainte de$a %rimi b!te"ul cu a% de la urma ii a%!st!lil!r. 1 a cum ar
trebui s ti i, eist t!tu i desc!%eriri mai n!i care atest eisten a un!r scrieri
etrem de #echi %e melea0urile n!astre, scrieri care las im%resia transmiterii un!r
mesa*e la -el de reli0i!ase ca cele cre tine i, sur%ri"e$sur%ri"e, nu sunt latine. Ce$!
mai -i .nsemn/nd i asta999
Page 133 of 153
O te!rie Na%!te!tic de idi!tic) mi se %are a -i ceea ce ne %reda i %rin urmt!rul tet6
|u ($le, .nc ! dat, nu trunchia i ade#rurile. C!nstantin cel Mare a dat libertate
cre tinismului %rin Jdictul de la Medi!lanum din S1S d.Dr., un edict care .n -a%t
0aranta t!leran a reli0i!as .n im%eriu, nu -cea din reli0ia cre tin ! reli0ie de stat,
cum 0re it #ehiculea" unii. Pe de alt %arte, nu r!manitatea s$a -!l!sit de
cre tinism, ci cre tinismul s$a -!l!sit de r!manitate %entru rs%/ndire. 1cesta ar
trebui s -ie elementul l!0ic al ac iunii. (acii n$au -!st cuceri i de im%eriul cre tin,
d$le P!%escu, ci de cel r!man, %0/n %/n$n mdu#a !asel!r: C ulteri!r Ns$au
ada%tat) cum "ice i d#s. i$au ad!%tat n!ua reli0ie, este ! cu t!tul alt %!#este. (#s.
.ncerca i s ne e%lica i m!dul de latini"are a %!%ula iei dacice %rin cre tinism, ceea
ce mi se %are aberant i absurd, mai ales dac e s inem seam t!cmai de %rece%tele
biblice care .n -a%t .ntreau re"isten a la m!nstru!asele a%ucturi r!mane. Ce d!#ad
mai bun #re i 4 i cu asta .nchei5 c %/n i unii demnitari r!mani au renun at la
%ri#ile0iile l!r, =$au mrturisit %e Drist!s i c sunt cre tini, i a%!i chiar au -!st
martiri"a i999999999 3ici ei .n i i, demnitarii r!mani, nu mai credeau .n sistemul l!r
im%erialist i dictat!rial. (e ce l$ar mai -i im%us alt!ra9
1B0. daco.romanul.migrator says6
1%ril 7, 2012 at 760; am
3OU1 (1COM13>J.
>nainte de a a%r!-unda aceasta anali"a, trebuie sa de-inim un cadru mai 0eneral si
anume cel al n!tiunii de 'ist!rie$ist!ric), des%re care $cei mai multi$ stim ca este !
stiinta 'eacta) si ca ce e scris in ist!rie este s-ant, adica de #eridicitate maima. >nsa
la -el de bine suntem ultra0iati de ist!ria "ilel!r n!astre, si anume ca 0u#ernele !
scriu du%a interesele l!r, si chiar d!ar a unui indi#id4mai rar , dar ade#arat5.Ji bine in
acest realist c!ntet, dublat de cel uni#ersal ca 'nu este !m sa nu 0reseasca), se %!ate
s%une ca ca si !amenii trecutului4chiar -!arte inde%artat5 erau si ei !ameni si deci
0reseau, asa cum este d!#edit4din c!ntradictiile eistente intre multe surse ist!rice5
ca 0u#ernele di-erite, scriau ist!ria c!n-!rm cu %unctul l!r de #edere, iar ist!ricii $la
randul$ l!r eecutau ce ce li se !rd!na, eact cum insasi marele ist!ric Der!d!t a
recun!scut, ) am scris ce mi s$a s%us) cea ce inseamna -ie ca ce mi s$a !rd!nat -ie )
ce am au"it de la altii), amand!ua ideile -ac sens, %entru ca asta e natura lucruril!r,
iar des%re a d!ua %arte, este abs!lut e#ident ca Der!d!t nu a -!st decat in %r!cent
in-im, %arte, la e#enimentele descrise. Mai mult, surse c!ntem%!rane cu el il
de"a#uea"a, iar altele il numesc '%arintele minciunii)4si nu al ist!riei$ sau su0erea"a
$im%licit$ ca ist!ria este de multe !ri -abricata5.Pe de alta %arte, cel mai #echi
ist!ric4acelasi, Der!d!t5 a trait in sec I i.e.n., 2trab!, in ultimul sec!l4si 27 ani, in
%rimul sec!l, e.n.5, iar Tacitus in %rimul sec!l al erei n!astre, iar la t!ti !bser#am ca
incursiunile l!r nu se re-era la tim%ul trecut, ci d!ar la %re"ent, Der!d!t ne-acand
nidi!data su0estie la ce ar -i -!st inainte de el, si mai ales 4in %r!blema ridicata5 ce
e#enimente, !ameni, etc. au -!st S$7 sau B mii de ani in urma, mai ales %e melea0uri
inde%artate.
2i acum, intr$! !rdine cr!n!l!0ica, stim ca in Jur!%a s$au desc!%erit urme a
eistentei '!mului) 4ca animal5 datand cu %este S0 mii de ani in urma, insa la -el de
Page 134 of 153
bine se stie , suta la suta, ca in Jur!%a 4medie si de n!rd5 nici la anul ! mie i.e.n. nu
eista nici macar un sin0ur stat !r0ani"at, sau c!ncentrari mari de %!%ulatie 4!rase5 ,
%!%ulatiile traind in triburi mici, n!made sau semin!made.2%re de!sebire de Jur!%a,
in 1sia 4in actualul >raP5 %e linia 3ini#e Ur4adica 3J$2I, urmand albia -lu#iului
Ti0ru5, s$au ridicat -!arte multe !rase, ince%ind cu anul 7 mii >.e.n., iar acestea nu s$
au ridicat intr$un an sau ! suta, ci in multe sute de ani, cea ce %resu%une ! acti#itate
real umana, ince%and cu anul R$; sau 10 mii i.e.n., si ast-el $in 2umeria$ la anul S000
i.e.n., in UruW , %e! su%ra-ata de a%r!. B00 ha l!cuiau B0 mii !ameni, iar la anul
2200 i.e.n. %e aceiasi su%ra-ata si suburbiile 4acum5 l!cuiau un s-ert de mili!n de
!ameni, cea ce este un mare !ras chiar in aceste tim%uri: Urmand -irul e#enimentel!r
4%rin %risma rati!nalului, unul din %utinele carcteristici care ne de-ineste ca !m si nu
animal in-eri!r5 intele0em ca ma*!ritatea lucruril!r au a%arut -!rtat, ca ! necesitate
%entru ca n!ul !m sa$si -aca #iata mai us!ara, chiar c!n-!rtabila, si re"ulta ca si
%ict!0ramele si mai a%!i scrierea, au a%arut ca ! necesitate si anume acea de a st!ca
si transmite in-!rmatii in alte l!curi, sau in tim%, %entru #iit!r, iar la aceasta data, nu
se re0aseste acesta necesitate in Jur!%a sub nici ! -!rma, abia la anul B mii sau 7 mii
i.e.n. de"#!ltarea !rasel!r sumeriene, cresterea %r!ductiil!r, necesitatea c!ntabili"arii
acest!ra cat si a tael!r, amen"il!r etc. au dus la a%aritia scrisului, unde#a, %e la anul
SB00 i.e.n., e#eniment al carui a%!0eu 'imediat),a -!st scrierea 'c!dului lui
Dammurabi)41;B1, i.e.n., deasemeni ! necesitate in a re0lementa acti#itatile s!ciale5.
=a -el de bine stim ca abia %e lan0a anul ! mie i.e.n. cel mai !r0ani"at stat$in Jur!%a$
era 4actuala5 Mrecie, care si$a de"#!ltat %r!%riul al-abet du%a anul 900 i.e.n.4cu
!ri0inea in cel sumerian5 si $desi #ecini cu M!esia si dacii de %este (unare, nu 0asim
in ist!riile l!r nimic care sa su0ere"e ! ci#ili"atie c!m%arabila, %e aceste tinuturi,
n!rd$danubiene. >nsasi marea cetate si marele im%eriu 4R!ma si$%rin etensie$
im%eriul r!man5, la acea dat, nu erau decat dealuri si #ai, %e care ci!banii l!cali isi
%asteau !ile si ca%rele, -!ndarea acestei cetati$!ras se -ace cu d!ar a%r! RB0 de ani
i.e.n., insa se de"#!ta ra%id, inclusi# militar, iar %r!%riul al-abet este %us la %unct la
anul <B0 i.e.n., ca ! necesitate ma*!ra a unui !ras etrem de %r!mitat!r , inca din
-asele eistentei sale. 3u du%a mult tim%, R!ma se de"#!lta atat de %uternic incat
ince%e a cuceri alte tinuturi si ast-el %rimeste $in m!d natural$ cali-icati#ul de
im%eriu.(e aici stim $la -el de bine$ ca !chiul l!r s$a !%rit si asu%ra b!0atiil!r dacil!r
si -ara e"itare au %!rnit cam%ania de cucerire a acest!r tinuturi, %e care au si !btinut$
!, in urma cel!r 2 cam%anii 4ra"b!aie5 militare.
Jste e#ident ca in acele 2 ra"b!aie, c!r% la c!r%, au -!st ucisi mai multi barbati daci
si luati %ri"i!neri si trimisi ca scla#i unde era ne#!ie4si unde acestia au murit5. >ar
mai de%arte, t!ate sursele recun!sc ca a -!st ! 'c!l!ni"are masi#a), cu si0uranta ca
cu mult mai multi barbati 4r!mani, macar ca si cetatenie5 care au a#ut c!%ii cu
-emeile dace si destul de %r!babil ca, in aceasta 'masi#a c!l!ni"are) s$au instalt in
(acia si -amilii r!mane4administratie, etc.5 adica cu -emei si c!%ii, cea ce$in tim%$ #a
am%li-ica re%ercursiunile acestei c!l!ni"ari. (easemeni se stie clar ca inainte de anul
S00 e.n. tru%ele si administratia r!mana s$au retras din 2 m!ti#e ma*!re 6 era %rea
scum% si riscant sa tina %ie%t n!il!r a%aruti, %!%!arele mi0rat!are, si 'isi -acusera
%linul), trans%!rtasera $la R!ma$ sute de t!ne de aur si ar0int, si multe alte sute de
t!ne de alte materiale 4minereuri di#erse,lemn, etc. etc5. (easemeni t!ate sursele
recun!sc ca imediat si in #aluri, cate#a sute de ani la rand, (acia$R!mana4%entru ca
-usese r!mani"ata, chiar daca %r!cesul inca a mai c!ntinuat5 a -!st tinta %!%!arel!r
Page 135 of 153
mi0rat!are, unde s$au %r!dus n!i interhibridari, dar nu atat de multe ca du%a al d!ilea
ra"b!i 410<5 dac!$r!man.Oricm , aceasta %eri!ada trebuie sa -i -!st %ermanent
um%luta cu lu%te si distru0eri de !rice natura, de unde t!tala li%sa a !ricar!r d!#e"i
de stabilitate umana , %e aceste melea0uri.
(u%a aceasta %eri!ada, %rima d!#ada de c!ntinuitate r!mana este c!nstituita$ la anul
1100 + din surse bi"antine4deci neutre, !ri chiar ad#erse, ei ne-iind #!rbit!ri de
latina5 care s%un ca in "!na res%ecti#a se #!rbea ! limba r!manica.=a 1<004si ce#a5
Mri0!re Ureche, c!n-irma !ri0inea lin0uistica 'de la Ram)si !ri0inea n!astra 4't!ti
de la rami ne tra0em)5iar (.Cantemir si 4nu d!ar5 2c!ala 1rdeleana, sunt -ermi in
!ri0inea r!mana a n!ului %!%!r, chiar incercand sa im%una ! te!rie cu ! !ri0ine
%ura4im%!sibila, de -a%t5.
B.P.Dasdeu4Tadeu5 4%e lan0a anul 19005a -!st un -il!l!0 #al!r!s %entru limba
r!mana, insa etra%asiunea sa la tarat %e un teren necun!scut, iar aceasta %asiune era
$%are$se + cautarea %r!%riei identitatii r!manesti, si nu !ricare, el luandu$si sin0ur
numele de Petriceicu, %entru a re-lecta ilu"!ria descendenta din !sul d!mnesc ,
2te-an Petriceicu. >nsa e-er#escenta sa$in cautare de su%!rt %sih!l!0ic, intrisec$ a
c!ntinuat, si s$a etins asu%ra natiei si trecutului antic , el reclamand ca #a dem!nstra
ca d!mnit!rul B!0dan > se tra0e %e linie directa de la c!nducat!rii daci, iar (acia a
-!st cea care a d!minat R!ma antica.=ucru %e care nu lXa d!#edit nici!data si nimeni
nu ! #a -ace. 2i acum, ! scurta int!arcere in tim%, la anul B sau < mii i.e.n., cand
R!ma nu eista, iar du%a ce a -!st ridicata a lasat marWere arhe!l!0ice abs!lut
im%unat!are. (eci$c!n-!rm dac!maniacil!r$ (acia era atat de de"#!ltata incat a dus
la -!rmarea si d!minarea R!mei, insa %e %r!%riile terit!rii nu a c!nstruit nimic care
sa dem!nstre"e aceasta ci#ili"atie4#iaducte, drumuri %ietruite, !rase de!sebite, etc.5,
insa a ridicat cea mai in-l!rit!Rre ci#ili"atie a tim%ului, la d!ua mii Wm.distanta: Pare
l!0ic9
3.(ensunsianu, nu a -!st arhe!l!0 sau antr!%!l!0 el a -!st c!lect!r de -!lWl!r insa a
a#ut aceasta ins%iratie , care a nascut %r!t!cr!nismul4sau (ac!mania5 ba"ata %e idea
sa 4sau culeasa de la altii5, si anume ca in mileniu < i.e.n. s$a -!rmat acest stat, !cr!tit
de "ei4Uranus si 2aturn5::: Ju cred ca asta s%une t!t, dealt-el Titu Mai!rescu 4intr$!
scris!are5 s%unea de s%re cei d!i 4(esunsianu si Dasdeu5, ca sunt 'amat!ri si
nati!nalisti r!mantici).2a ne !%rim aici, desi cei multi stiu ca el a -!l!sit si termenul
de '-antasma0!rii) des%re ideile cel!r d!i:(e aici si distantarea de el, si a celui mai
mare ist!ric r!man 3ic!laie >!r0a, recun!scut ca atare si chiar ca un 0eniu eur!%ean,
de lumea stiinti-ica internati!nala. 3.>!r0a, a -!st -erm in sustinerea ideii !nt!0ene"ei
si c!ntinuitatii r!mane %e actualul terit!riu r!manesc.
>ata de ce nu este nici ! mirare de ce acesti n!i c!ri-ei ai 'dac!maniei) nu #!rbesc
des%re cei d!i %redeces!ri %rea mult, %entru ca este e#ident ca d!#e"ile l!r se
ba"ea"a %e aberatiile mentale a d!i indi#i"i care + deasemeni, este e#ident$ ca au
su-erit de ! !arecare labilitate mentala s%eci-ica, de unde '!%era) l!r 4le0ata de acest
subiect5 este c!nsiderata 0r!teasca, %entru ca asa se intam%la cand cine#a #rea sa -ie
luat in seri!s, des%re un lucru -antasma0!ric.
>n -inal, este im%!sibil sa acce%ti aceasta idee, a dac!manistil!r, %entru ca nu eista
nimic c!ncludent -i"ic, iar cei mai mari ist!rici r!mani 4cat si cei recun!scuti
internati!nal, a%artinand alt!r natii5$(imitrie Cantemir si 3ic!lae >!r0a, amand!i
recun!scuti internati!nal$ sustin c!ntinuitatea r!mana.
2i atunci ce$i im%in0e %e acesti n!i desunsiani si hasdei sa mentina inca #ie aceasta
Page 136 of 153
%r!blema9 2in0urul ras%uns este interesul %ers!nal, banii si $asa cum declara insasi
unul dintre ei$ d!rinta de %ublicitate, satis-acerea in-atuarii %at!l!0ice, de unde si
dis%retul aratat 'stimabilil!r r!mani) si cel!r cu 'neur!n "burdalnic). Banii se stran0
%rin d!natii de la %ers!ane -ara a cun!aste %r!blema, !ri sunt cu #ederi
nati!naliste4-als nati!nalisteh5, si chiar de la 0u#ernul r!man 4%e canale subterane5
care + ca si re0imul ceausist$ -!l!seste ret!rica lui (ensunsianu si Dasdau, %entru a
crea ! stare de abatere de la %r!blemele reale, si a le muta in %lanuri e"!terice si
ist!rice, im%!sibil de %r!bat. >ar in al treilea rand, aceasta %r!%a0anda sustinuta
-inanciar este sustinuta 4inclusi# -inanciar5 de elemente straine si din interi!r cu
ambitii ire#endiste, se%arat!rii, %entru ca nu %!ate -i mai mare l!#itura data unui
c!r%, decat se%area sa, iar in acest ca", c!r%ul este R!mania, %e care acesti indi#i"i
#!r sa ! di#ida, cea ce %ractic este sinucidere nati!nala 4daca acce%tatmhh5, aceasta
tara -iind -!rmata din S elemente care + in %este ! mie de ani$ s$au c!nt!%it intre ele,
dar care %rin limba si cultura, rele#a ca c!nstituenta latina a a#ut int!tdeauna
%ri!ritate. 3u ar -i nici cel mai mic neca" daca s$ar dem!nstra ca %artea dacica
%rimea"a, n!i nu %utem insa sa -im mandri mai mult de ! %arte sau alta, n!i suntem
un %!%!r $%!%!rul ROM13$ care am a%arut natural si ne$am %astrat identitatea
nati!nala %e aceleasi terit!rii.
Pentru aceste m!ti#e care nu %!t -i ta0aduite, c!nsideram ca acest nucleu de indi#i"i,
duc ! acti#itate antir!maneasca si %ericlitea"a inte0ritatea statului nati!nal r!man, de
unde c!nsideram ca 0u#ernul R!maniei ar trebui sa ia masurile necesare, %entru a
delimita e-ectul ne0ati# al aceste %r!%a0ande antir!manesti.
1rmata trebuie sa retra0a !rice 0rad si !n!r militar acest!r cati#a indi#i"i rac!lati in
aceasta actiune antir!maneasca, si sa le reduca %ensiile la ni#el de sub"istenta.
Or0ani"atiile, as!ciatiile, etc. de arhe!l!0i, %ale!nt!l!0i si antr!%!l!0i, sunt dat!are
sa inter#ina in curmarea acestui simulacru ist!ric si sa !bli0e %e d!ct!randul 22 sa$si
retra0a s%ri*inul ac!rdat acest!r mercenari, care #!r sa cum%ere tacerea r!manil!r
care alt-el stiu, intele0 ca ma*!ritatea %!%!arel!r sau creat %rin c!l!ni"ari de catre
di#erse alte natii, %!%!are, mai ales triburi n!mande, insa mari si ra"b!inice.
>ar daca 0u#ernul #rea sa d!#edeasca ca nu este im%licat in aceasta actiune
antir!maneasca, trebuie sa ia masuri im%!tri#a acest!r a0eamii 4dar mai ales
ecr!ci5, si anume %rin >nter"icerea de ridicare de !rice m!numente care sa
inter-ere"e cu ist!ria d!#edita, cat si %lantarea de %an!uri$lan0a actualele
'm!numente) -alse$ %an!uri care sa -ie e%licite des%re -alsitatea n!il!r
'm!numente) si mai ales des%re c!n!tatia l!r. >ndi#i"ii acestia cred ca sunt ca in
%eri!ada scla#a0ist!$c!l!nialista, cand cum%arau scla#i din 1-rica, %e mar0ele
stralucit!are si !0lin"i, asa %r!cedea"a ei cu ridicarea de aceste -alse m!numente.
h intr$ade#ar, acesti nati!nalisti sunt -als nati!nalisti, %entru ca ade#aratii nati!nalisti
lu%ta %entru inte0ritatea natiei l!r in detrimentul alt!r natii sau etnii c!nl!cuit!are,
acesti -alsi nati!nalisti lu%ta insa %entru s-asierea natiei actuale, care este !r0ani"ata
sub aceasta -!rma de sute de ani, si a carei ist!rie d!#edeste ca asa a -!st de 2 mii de
ani. Jste e#ident ca nu %!ate -i nimic mai distru0at!r decat s-asierea %r!%riului c!r%,
iar ei, %entru bani si %utere4%r!misa5 sunt in curs de a eecuta acest lucru im%!tri#a
%r!%riei natii.
(eci acesti mari 'nati!nalisti), nu sunt altce#a decat '2atana arata intr$un stal% de
-!c): (eci sa$i trimitem ac!l! unde le este l!cul:
hh1bs!lut !ricine are intentii se%aratiste sau re#endicari de terit!riu, #a %utea -ace
Page 137 of 153
dem!nstratia $in -ata !ricarui tribunal internati!nal$ ca cererea sa este le0itima si
m!rala, %entru ca insasi r!manii recun!sc ca $%ana acum$ am -!st un %!%!r -als, al
ist!riei derulate %ana acum.
1B1. GIP+B says6
1%ril 7, 2012 at 16B2 am
] C1=>3 TURC13,
H!arte bine s%us.
2ublinie" cele s%use de d#s.
(!amne 1*uta:::
1B2. GIP+B says6
1%ril 7, 2012 at 1677 am
Prin 0ura #aticanului in decursul sec!lel!r,multe minciuni '%lau"ibile)s$au mai s%us.
1sa si$au %ermis italienii %rin 0ura %a%ei sa M>3T1 O =UMJ >3TRJ1M1,mai ales
ca sa$si ascunda 1(JI1R1T1 =OR >2TOR>J,inchi"itii,ra"b!aie %r!#!cate,b!li %e
care t!t ei le$au ras%andit in t!t #estul,eact ca ere"urile l!r a#!rtate si multe si multe
altele.
P!%!rul italian,inca din tim%uri #echi au a#ut si au ! #i"iune e%ansi!nista care s$a
t!t mani-estat si materiali"at %rin actiunile ascune ale #aticanului.
T!t ei s$au -!l!sit militar de mai marii lumii.
(e cand a s%us %a%a ca %!t eista si estraterestri,t!t de$atunci si D!llyV!!d$ul a
ince%ut sa %r!duca -ilme %e aceasta tema.
Cei 'mari) int!tdeauna au masluit ist!ria cel!r mici.
T!t ei s%un ca ne$au increstinat si ca dat!rita l!r ,r!manii asta"i sunt crestini.
Cand un %!%!r ORBJC1J,%t -a%tul ca =$au %ierdut %e >isus Drist!s,acel %!%!r
a*un0e sa$si 0aseasca alinarea,numai atunci cand %r!#!aca ra"b!aie ,#a"andu$i %e
altii cum su-era.
Cand ma uit la Taris!ara mea %e harta Ecu t!ata ist!ria ei,%arca ! #ad %e cruce
,rasti0nita.
(!amne a*uta:
1BS. C$lin :urcan says6
1%ril S, 2012 at 10621 %m
Ce -aci tu acum aut!r a artic!lului, e ceia ce -ace un &ar%e clcat %e c!ad Te "ba,i,
%!,i a%ela la !rice carte !rice in-!rma,ie t!t n$! s i"bute&ti s !%re&ti ade#rul. Cn
e%!ca c.nd nu erau &c!li &i cel mai ra%id mi*l!c de trans%!rt era calul cum .,i .nchi%ui
tu c %e daci .i r!mani"au9 .i bteau %este %alme %entru c nu #!rbeau latina9 Ce ai
scris ai scris .n limba dac %e care ! #!rbe&ti de mic %resu%un. Ki in-luen,a
#aticanului se simte .n cele e%use de tine. Uite atent ce %arte ai ales s a%eri6
Page 138 of 153
htt%6OOVVV.y!utube.c!mOVatch9#XV1<O$MB[(I0
ci#ili"area se -ace .n c!nlucrare, da nu cu cucerire ce au -cut italienii a -!st un *a-, &i
nimic mai mult. Te cre"i italian9
1B7. cezar says6
1%ril S, 2012 at 9672 %m
cite" din artic!l6
)Jste in-init mai 0reu s te aut!anali"e"i &i s recun!&ti c e&ti lene&, i0n!rant,
mincin!s &i este mult mai u&!r s dai #ina %e 'ist!ria care ne$a min,it). J mult mai
0reu s res%ec,i 2cri%tura, s ,ii %!st miercurea &i #inerea, s nu min,i, s nu -uri &i e
mult mai u&!r s te declari 'Qam!lian).)
1cest %asa* din %unctul meu de #edere re%re"inta esenta intre0ului artic!l si al
m!dului de 0andire %re%!nderent de 2100 de ani inc!ace si %r!babil inca alti 2000 de
ani inainteE..la ce ma re-er9
Catre aut!r6
$ s%alarea %e creier are l!c in c!ntinuare si dumnea#!astra sunteti ca si n!i ceilalti !
#ictima, mai mult sau mai %utin #in!#ata de ce i se intam%la si de %arerile -!rmateE.
$ cum se reali"ea"a aceasta s%alare %e creier9
$ %rin reli0ie, %rin sc!ala, %rin administratie,%rin mi*l!ace media si mai n!u %rin
scuturi antiracheta4de -a%t niste radare de emisie rece%tie unde de *!asa -rec#enta,
-!arte %uternice, a#and ! ra"a de cel %utin <00 Wm, %rin care %!t mani%ula
c!m%!rtamentul subc!nstientului uman, m!di-icandu$i %erce%tiile si starile -i"ic!$
s%irituale5?
Ha%tul ca ati scris acest artic!l de ! maniera reli0i!asa d!#edeste -anatism si nimic
altce#a, caci subiectul bibliei , al Iaticanului, >sraelului,2U1, UJ, etc, este unul al
mani%ularii crase si nesimtite eercitate de c!tr!%it!ri asu%ra !amenil!r %asnici din
anumite terit!rii4daci, s%re e5?
Citarea a nenumarati aut!ri de -!rmatie reli0i!asa e un alt ar0ument in ideea de mai
sus?
Menti!narea ca ar0umente a un!r e#enimente ulteri!are m!mentului !cu%atiei
r!mane %r!%riu$"ise , 10<$2R1, sunt nule de dre%t, daca as a#ea sa #a critic din %unct
de #edere *uridic?
1s a#ea %retentia , desi n$am nici ! aste%tare, ca de la inaltimea studiil!r, mai mult
sau mai %utin !bli0at!rii, %e care le$ati %arcurs dealun0ul e%erientei de #iata in tru%
-i"ic, sa #edeti inutilitatea demersului de c!ntra"icere a tutur!r te!riil!r ce sustin, mai
mult sau mai %utin ar0umentat, ca unii !ameni au mai multe dre%turi decat altii, sau
sunt mai e0ali decat ceilalti,asa cum s%unea OrVell. 1sta %entru ca , s!cietatea de
a"i, asa$"isa ci#ili"atie, a schimbat 0hi!a0ele %e rachete, caci s$au inmultit %r!stii de
!m!rat. Ca atare, nu suntem ci#ili"ati, ci d!ar mai multi.
(in %unct de #edere s%iritual,-iecare e%erimentea"a cu ce #ine in c!ntact si ce e in
stare sa e%erimente"e,dinc!l! de B simturi, deci nu eista un (umne"eu, cu un %lan
di#in, si -iecare %r!st e scris in cartea lui cu destin cu t!t, caci e clara inutilitatea
ru0aciunii in #ederea schimbarii %lanului di#inEEca in biblie sunt niste ade#aruri,
acest lucru nu %!ate -i sustin in actualitate decat %rin simb!luri, calcule matematice,
Page 139 of 153
%e care initiatii #remuril!r le$au ascuns de multime sub -!rma cu#intel!r, caci
deE..ce este scris asa este, nu9E.si aici #$as aduce in atentie m!dul in care s%ani!lii,
britanicii si alte %!%!are ce au !cu%at 1merica de a"i, i$au decimat %e indieni,
ab!ri0eni, cun!asteti, nu9 ei bine, le cereau sa le arate unde$i scris ca acela$i
%amantul m!stenit din m!si$stram!si. Ce s$a intam%lat cu ei in 1B0 de ani9 1u a*uns
de la <0 de mili!ane la ;0$120 000 in %re"ent si %usi in tarcuri ca animalele, in
)re"er#atii naturale).
1s mai a#ea de c!mbatut niste ar0umente din artic!l6
$ ateismul nu$i de !ri0ine !ccidentala %recum nici crestinismul nu$i de !ri0ine latina?
$ a %une semnul e0al intre e%erimentul c!munist din anii de du%a al d!ilea ra"b!i
m!ndial cu se-ia lui Ceausescu, in s%ecial cu ultimii 10 ani, e ! d!#ada de ! imensa
s%alare %e creier de ti% !ccidental si de su%er-icialitate, caci %arintii mei n$au muncit
ca a"i Basescu sa #anda E..?
$ aut!rii acelui d!cumentar, nu #!r sa inl!cuiasca ! n!utiune abstracta cu alta,
dumne"eu cu "am!le, nu #!r sa schimbe reli0ia tarii, caci nu eista tara, ci d!ar un
terit!riu, !cu%at mai mult sau mai %utin de niste !ameni cinstiti sau tradat!ri de
%rinci%ii?
$aut!rii #!r sa atra0a atentia ca nu mai 0andeste nimeni critic, ci d!ar din surse, si -ac
%arte dintr$! 0eneratie n!ua de !ameni, c!nstienti de sine si de anumite e#enimente
ce #in in c!ntradictie cu -!rtele uni#ersale si naturale, si %un la ind!iala t!ata !rdinea
cun!scuta si necun!scuta, dar %r!%!#aduita?
$ #$am scris t!ate astea din %!stura unui OM, care s$a nascul c!%il , a crescut ele# si
muncit!r cu "iua, a -acut ! academie militara, s$a antrenat in s%irit nati!nal, a
demisi!nat atunci cand 0eneralul din sistem l$a #andut ca %e ! cutie de chibrituri la
americani, iar in %re"ent sunt in curs de renuntare la t!ate cate duc la lu%te
inutileE.si tradari imbecileE
$ M>$J TJ1M1 C1 3U IJT> C>T> P131 1>C> E.de aceea #!i incerca sa %un !
c!nclu"ie la acest artic!l6
2UPJRH>C>1=>T1TJ
%.s. 3u #a mai tradati: Traiti liberi:
1BB. Remus # says6
1%ril S, 2012 at 96SR %m
]2andu O%reaE
Printre altele a-irmati6 Cn,ele0 s # a%ra,i credin,a d!mnule P!%escu, dar nu
arunca,i cu n!r!i .n !ameni care .ncearc s mai sal#e"e ce#a .n aceast Lar: 3!i
#rem s ne -ie recun!scut demnitatea de OM, -iin,e ra,i!nale, &i st%/ne .n C121
3O12TRF, ROMG3>1: >ndi-erent dac ne numim (aci, R!m/ni, sau (ac!$
R!m/ni. >st!rici strini din cele mai #echi tim%uri s%un c trebuie s -im m/ndri de
n!i &i strm!&ii n!&trii, &i n!i asta #rem: (ac d!ri,i, # %!t !-eri multe, -!arte multe
alte m!ti#e s -im m/ndri inclusi# de R!m/nii din "iua de a"i: Pentru c .n c!ndi,iile
mani%ulrii de sute de ani, R!m/nii au rmas O1MJ3>, &i c!ntinu sa ecele"e .n
multe d!menii: R!m/nii 3U 2U3T C1R1CTJR>Q1L> (J M13J=>KT>, L>M13>,
Page 140 of 153
sau 'altele) asemnt!are: R!m/nii au rmas O1MJ3>, C1RJ C3CJP 2F 2J
TRJQJ12CF =1 RJ1=>T1TJ:
Ju nu 0asesc nici un %asa* in materialului d!mnului P!%escu care sa a-irme ca n!i
r!m/nii nu a#em de ce -i mandri, ca r!m/n inseamna d!ar manelist, ti0an sau altele
asemanat!areE%lus nu 0asesc nici ! a-irmatie %rin care d!mnul P!%escu ne
indeamna sa 3U -im mandri de stram!sii n!stri daci:
1s a#ea t!tusi ! intrebare %t dumne#!astra le0ata t!t de unele a-irmatii din acest
ultim %asa*6 imi s%uneti #a r!0, cum credeti ca %rin aceasta te!rie se incearca sal#area
3eamului R!m/nesc 4asta in c!nditiile in care te!ria ar -i #er!simila59 Prin ade#arul
ist!ric al 0ene"ei dac!$r!mane nu ne$ar -i recun!scuta demnitatea de !m9 caci ce#a
de 0enul asta lasati sa se deducaE
1B<. +andu !prea says6
1%ril S, 2012 at 9622 %m
Chiar nu reali"a,i d!mnule Mihai M P!%escu, ridic!lul situa,iei99 (umnea#!astr
nu$l c!ntra"ice,i %e dl. 2#escu sau dl. C!ru, 4securi&ti:95, dumnea#!astr$l
c!ntra"ice,i %e 3. (ensu&ianu, Der!d!t, >!rdanes, Petru Mai!r, D!ra,iu, etc. (ar s
le lum %e r/nd.
'Cnl!cuirea lui (umne"eu cu Qam!le, adic a tradi,iei &i a -iin,ei n!astre cu !
abstrac,iuneE). Qam!le nu a -!st '! abstrac,iune), d!mnule P!%escu: Qam!le a
-!st U3 OM, U3 (1C, nscut %e Pm/nt, "ei-icat du% m!arte, dar cu ! %re0tire
mult su%eri!ar ci#ili"a,iei eistente .n acel m!ment %e Terra. (!#e"i ale eisten,ei
lui9 Car!l! =undi! 4=und5a scris ! lucrare a%rut .n 1<;R intitulat 'Qam!lis
%rimul le0iuit!r al Me,il!r). (i!0ene =aertius scrie c NMe,ii lui 2aturn .i s%un
Qam!le). Cicer! .n lucrarea sa 4(e claris !rati!nibus Pui dicitur Brutus5, sus,ine,
cite" N1u eistat asemenea %!e,i ba chiar .nainte de D!mer care l$au c/ntat %e
Qam!lis .n %!e"iile l!r -estine). Ori0enes s%une .n Phil!s!%humena, >, 2, 226)
Tracul Qam!lis, care .n#,ase %e drui"i, %rintre altele &i di#ina,ia %rin -ise &i
numere). Ki .nc nu l$am citat %e 3. (ensu&ianu, cel care a studiat .ntre0a #ia,
ist!ria #eche a R!m/nil!r.
(umnea#!astr s%une,i '(e ce am subliniat c r!mani !rt!d!c&i e0al r!m/ni9).
Pentru cei care 1U C>T>T >3TJMR1= biblia 4nu d!ar %asa*ele indicate de %re!,i5, &i
au .ncercat s .n,elea0 cum a %truns cre&tinismul .n R!m/nia, este destul de u&!r s
.n,elea0 urmt!arele. P/n .n 1;<7 c/nd s$a %r!clamat aut!ce-alia Bisericii
Ort!d!e R!m/ne, slu*bele se ,ineau .n 0reac &i sla#!n. 1bia du% 1;<7, tetele
reli0i!ase au -!st traduse .n limba r!m/n. Ce .n,ele0eau r!m/nii din slu*bele
reli0i!ase, nu este %rea 0reu de #"ut: (in acest cau", dac!$r!m/nii au %reluat din
cre&tinism d!ar le0ende &i ritualuri c!m%atibile cu ale l!r. Cum rm/ne cu
sl!0anul6)R!m/nul s$a nscut !rt!d!9:). Mai mult, cei care s$au nscut .nainte de
19R0, mai ,in minte m!ralitatea %!%!rului r!m/n .n %eri!ada c!munismului. Cn
%eri!ada .n care reli0ia era '!%rimat), rata di#!r,uril!r, a cst!riil!r, a a#!rturil!r,
etc. =a ultimul recensm/nt, ;<,R8 din r!m/ni s$au declarat !rt!d!csi. (u% 19;9
c/nd a dis%rut c!munismul &i reli0ia a de#enit liber, rata di#!r,uril!r se a%r!%ie de
rata cst!riil!r, iar a#!rturile sunt at/t de -rec#ente .nc/t rata m!rtalit,ii a de%&it
Page 141 of 153
rata natalit,ii, iar %!%ula,ia R!m/niei este .n scdere. Ca ! culme a 'm!ralit,ii)
reli0i!ase, h!m!seualitatea a -!st le0ali"at .n R!m/nia sub 0u#ernarea cre&tin
C(R. Cn acel m!ment, liderii reli0i!&i n$au s%us nimic, de&i dac ar -i #rut ar -i sc!s
.n strad mili!ane de cre&tini. Cum se #d in-luen,ele 'bene-ice) reli0i!ase, d!mnule
P!%escu9 C!m%arati# cu ce s%unea D!ra,iu des%re 0et!$daci6 'Metul "dren,r!s sau
scitul %ribea0 t/r/ndu$&i a#utul de ici$c!l!, n$au de ce s$l %i"muiasc %e st%/nul
celei mai .ntinse m!&iiE Cci nicieri ca %rintre ace&ti %ribe0i nu .nt/lne&ti mame
ma&tere care$&i iubesc cu dui!&ie de ade#rat mam c!%iii #itre0i. 1ici nu .nt/lne&ti
s!,ie .n0/m-at de "estrea ei &i m/ndr de adulterele ei sau de s!,ul ei din care a -cut
un scla#: Qestrea cea mai -rum!as e s!c!tit aici cinstea tatlui, #irtutea mamei &i
credin,a s!,iei:)
'J mult mai 0reu s res%ec,i 2cri%tura, s ,ii %!st miercurea &i #inerea, s nu min,i, s
nu -uri &i e mult mai u&!r s te declari 'Qam!lian). =a acest c!mentariu nu cred c
#re,i s # rs%und, d!mnule P!%escu. 1m mii de eem%le c!ncrete des%re cum
!ameni sau lideri reli0i!&i 'res%ect) 2cri%tura.
Cn,ele0 s # a%ra,i credin,a d!mnule P!%escu, dar nu arunca,i cu n!r!i .n !ameni
care .ncearc s mai sal#e"e ce#a .n aceast Lar: 3!i #rem s ne -ie recun!scut
demnitatea de OM, -iin,e ra,i!nale, &i st%/ne .n C121 3O12TRF, ROMG3>1:
>ndi-erent dac ne numim (aci, R!m/ni, sau (ac!$R!m/ni. >st!rici strini din cele
mai #echi tim%uri s%un c trebuie s -im m/ndri de n!i &i strm!&ii n!&trii, &i n!i asta
#rem: (ac d!ri,i, # %!t !-eri multe, -!arte multe alte m!ti#e s -im m/ndri inclusi#
de R!m/nii din "iua de a"i: Pentru c .n c!ndi,iile mani%ulrii de sute de ani,
R!m/nii au rmas O1MJ3>, &i c!ntinu sa ecele"e .n multe d!menii: R!m/nii 3U
2U3T C1R1CTJR>Q1L> (J M13J=>KT>, L>M13>, sau 'altele) asemnt!are:
R!m/nii au rmas O1MJ3>, C1RJ C3CJP 2F 2J TRJQJ12CF =1
RJ1=>T1TJ:
1BR. C0arlie says6
1%ril S, 2012 at ;62B %m
Pe cine deran*ea"a asa de mult -a%tul ca (acii,Met!$(acii #!rbeau limba =atina
arhaica9 'R!manii ci#ili"at!ri) si$au insusit 'cinstit) aurul, ar0intul si alte bunuri de
%e terit!riul (aciei. >n sec. TT> e.n. #in alte %!%!are 'ci#ili"at!are) care se in-ru%ta
'cinstit) din b!0atiile R!maniei 4(aciei5.
1B;. Mi0ail M Popescu says6
1%ril S, 2012 at 16B< %m
]all
Mi se %are -!arte ciudat cum ! anali"a in care incerci sa e%lici ca au eistat mai
multe in-luente in etn!0ene"a %!%!rului r!man se trans-!rma in6 'esti anti$daci, deci
esti %r!$latin).
Page 142 of 153
O ast-el de 0andire dem!nstrea"a din %lin de ce ne chinuim de 20 de ani sa iesim din
m!cirla6 suntem inca%abili sa #edem mai mult decat ce ne %lace, ce #rem sa #edem.
Multi dintre n!i suntem ade%tii istericului 'daca eu sunt cu , inseamna ca cine nu$i
de ac!rd cu mine este cu y)E
1s #rea sa %rice%em !data ca !ricat de tari si minunati ar -i -!st dacii, r!manii,
#i"i0!tii, car%ii, celtii, etc, 3U mai are nici! rele#anta a"i, daca n!i ne balacim in
m!cirla manelel!r, ateismului, %r!stului 0ust, lasitatii, minciunii, e0!ismului si
libertina*ului. 3u mai a#em nici! le0atura cu cei care$au -!st acum 2000 de ani. Cand
n!i nu suntem in stare sa c!nstienti"am ce$au -acut %entru n!i cei care au de#enit
martirii si s-intii inchis!ril!r4 care au trait %ana$n "ilele n!astre 5 cum %utem crede ca
ne %!t in-luenta intr$un -el sau altul, niste !ameni care au trait acum 20004(OU1
M>>5 de ani9:
1B9. Mi0ail M Popescu says6
1%ril S, 2012 at 1679 %m
]D!ratiu 2erb
1r -i interesant daca ati e%une si m!ti#ele %entru care ar0umentele mele sunt
'subtiri).
]Di%erb!reeanul
Multumesc %entru a%recieri. 3u sunt ist!ric, du%a cum scrie si in tet, acest tet este
un ras%uns la acel -ilm. 3u este 'ras%unsul). P!t -i, si si0ur sunt, ! multime de alte
ar0umente ce %!t -i aduse in discutie.
1<0. +armis says6
1%ril S, 2012 at S6SS am
Traian a cerut ! recrutare ri0ur!asa a s!ldatil!r destinati cuceririi (aciei: C!nditiile
etrem de se#ere cereau6
#arsta6 intre 2B + S0 de ani, etrem de -rum!si, -ara de-ecte, -!arte bine -acuti 4b!dy$
buildin05, nea%arat necasat!riti, nea%arat heter!seuali, etrem de #irili 4a%ti %entru
%artide %relun0ite de se ne%r!te*at5, buni c!municat!ri si cun!scat!ri de limbi
straine 4nea%arat latina si daca5, -ara %re*udecati rasiale, culturale, reli0i!ase, etc.
Ordinul lui Traian a -!st 4cu a%r!imatie5 urmat!rul6
(acia6 sa ! cuceriti, cu -emeile dace sa #a E casat!riti, de$un neam n!u sa %unetiE:
Cresteti si #a inmultiti, um%leti %amantul si$l sta%aniti:)4!!!!%s: asta$i din alta
%arte5655
Ca a#em m!stenire r!manaOlatina, asta$i si0ur6 nu #edeti ce buni c!nstruct!ri de
drumuri 4aut!stra"i5 suntem n!i, r!maniiE: Chiar si la administratie ne
%rice%emE:655
Page 143 of 153
1<1. GIP+B says6
1%ril S, 2012 at 261R am
]DJRO3.
2i eu urasc %e acei re%re"entanti ale acel!r min!ritati si mai ales %e tradat!ri,dar %ana
la ei au -!st si sunt tradat!ri eact in l!curile cheie ale tarii,min!ritari ,sau ma*!ritari9
J ! #!rba din %!%!r6 '%estele de la ca% se$n%ute,dar se curata de la c!ada),iar eu as
c!m%leta 6 'cine sta cu !chii la c!ada ,uita sa mai -ie atent, atunci cand il calca altii
%e ca%).
2a au"im numai de bine:::
1<2. lucian says6
1%ril S, 2012 at 1619 am
asa cum %ri#iti d$#!asta d!cumentarul, asa #ad c!m%aratia %e care ! -aceti cu
en0le"ismele din B!t!sani in era internetului si r!manii din 2%ania, 1n0ia, >talia, in
aceeasi era a trans%!rtului aerian.
1<S. Ceron says6
1%ril S, 2012 at 126S2 am
]Ju0en iti multumesc %entru in-!rmatia cu %ri#ire la Badea Cartan . Ji, uite, ca si
acuma se %!arta in 2012 straiele m!stenite de la daci, se canta d!ine, dar nu ne0 ca
am %rimit in-luente administrati#e mai mult de la r!mani, si ne$am amestecat si cu
alte %!%!are, dar ce %!%!r mai este asta"i %ur 9 Cel %utin in Jur!%a #!rbind . 2i
t!tusi tinem de traditii . T!t res%ectul %entru dac!$r!manii mei . Urasc tradat!rii si
anumiti re%re"entanti ale un!r min!ritati etnice care ne e%l!atea"a de 22 de ani .
2%er ca aceasta tara sa se reintre0easca si sa se numeasca (acia
1<7. Isail$ 3r$tf$lean says6
1%ril S, 2012 at 12601 am
=e0tura r!m/nil!r cu cre tinarea .n limba latin este e#ident. 1 c!nsidera %!%!rul
r!m/n + cel mai mare din Peninsula Balcanic + ca urma ul incert al un!r %eri-erii
subde"#!ltate cultural i ec!n!mic de %e malul n!rdic al (unrii de [!s i din
(!br!0ea este ! stu%iditate. P!%!rul r!m/n este urma ul .ntre0ii %!%ula ii latin!-!ne
i cre tine, cu un %r!nun at N%atri!tism l!cal), din t!at Peninsula Balcanic. 1 a
cum au emi0rat cei din Oltenia %/n .n Buc!#ina, a a au emi0rat i cei din actuala
1lbanie mcar %/n .n Oltenia. =imba marinreasc dalmat s$a -!rmat du% e%!ca
lui C!nstantin P!r-ir!0enetul 4c/nd %e rmul adriatic mai erau strm! i de r!m/ni5,
din rm i e #lahe i din n!u$#enite %!%ula ii #ene iene.
Page 144 of 153
1<B. Coratiu +er% says6
1%ril 2, 2012 at 9601 %m
=a cat de subtire e d!cumentarul %e atat de ie-tine sunt si ar0umentele aut!rului
acestui material:
1<<. Ciper%oreeanul says6
1%ril 2, 2012 at R61< %m
Cu t!t res%ectul %entru d!mnul Mihail M. P!%escu ale carui artic!le le citesc cu mare
%lacere de -iecare data as #rea sa "ic ca nici ar0umentele sale nu sunt %rea
c!nsistente. Ju c!nsider ca este ! %r!blema si ca aut!rii -ilmului ridica cel %utin !
intrebare im%!rtanta iar subiectul merita discutat -ara %atima. (e data asta in artic!lul
d!mnului P!%escu se intre#ede ! anumita minie, ! -urie. Mani%ulare9 2i la ce le
-!l!seste9 Un asemenea -ilm ar -i -!arte bun daca ar reusi sa tre"easca %atri!tismul
dar din %acate 0eneratiile n!i nu %ar interesate decat de bani si -aima. Ju unul "ic ca
nu c!ntea"a ce am -!st, chiar daca am -i -!st buricul %amantului, asta"i c!ntea"a ca
nu re%re"entam nimic in lume si nici %ers%ecti#ele de #iit!r nu sunt bune. 3umai cei
saraci s%iritual se lauda cu stram!sii. 2tram!sii ar trebui !n!rati %rin -a%tele n!astre
din %re"ent. 1r trebui luata in c!nsiderare si i%!te"a ca stram!sii n!stri traci au -!st si
stram!sii R!mei. Pare ! directie de cercetare buna daca #rem sa -im si0uri de
latinitatea n!astra. >st!ria asa cum ! #edeti d#s nu este batuta in cuie, se %!t 0asi
d!#e"i dar numai daca le cautam. 1semenea dis%ute nu ar trebui sa aiba l!c -ara ba"e
s!lide. 2a stiti ca %utem a#ea cu t!tii4si cei care sustinem latinitaea si ce care
sustinem dacismul5 multe sur%ri"e. >n tim% le #!m re"!l#a %e t!ate: 1de#arul este
-iul tim%ului: (e eem%lu? daca am desc!%eri maine scrierea si limba dacil!r in
%iatra9
1<R. GIP+B says6
1%ril 2, 2012 at S602 %m
'(!mnil!r,eu n$ar trebui sa ma im%lic intr$! ast-el de discutie %t ca %ana una alta n$
am #a"ut %e 'c!lumna lui Traian),scul%tat #reun ti0an sa cerseasca sau sa -ure,%t ca
n!i am cam #enit tar"iu, la s%artul tar0ului.
(eci,nu n!i am -urat ist!ria,%ar!l dh!n!r.
(ar ca bun cetatean al acestei tari ,as %utea s%une ca 12T1Q> sunt t!t aia care ne$au
-urat ist!ria, chiar si %e$al!r,iar acum %rin niste 'unii)! -ura in c!ntinuare.
Ju ti0an am sa -ur c!lumna si am s$! duc la s%!it!ri ca s$! de$a cu br!n",in -elul asta
! sa le dam ist!ria %este ca% ,sa se stie ca n!i dacii am -!st aici %e aceste melea0uri
inca de %e #remea 'br!"ului) si chiar inainte.
Practic n$as minti cu nimic.
Ce s%uneti9
Page 145 of 153
Ps.1cesta a -!st un %am-let si trebuie luat ca atare.)
1<;. !"idiu says6
1%ril 2, 2012 at 26S1 %m
Helicitari. 3!ta 10 %entru artic!l.
1m ratacit si eu 10$12 ani %rin t!tate ideiile astea daciste, dar de ce#a #reme m$am
lamurit.
2ubscriu in t!talitate la cele scrise si accentue" si eu ca rein#ierea %a0anismului este
sc!%ul ascuns al l!r.
1<9. Mi0ail M Popescu says6
1%ril 2, 2012 at 126SS %m
'Caci n!i, R!m/nii, suntem urmasii le0iunil!r dac!$r!mane. 3!i nu suntem nici
urmasii dacil!r %a0ani, nici ai r!manil!r %a0ani, nici ai %ut!ril!r dace sau r!mane
care se la-aiau in lu, cur#asareau, se imbatau si mancau %ana #!mitau. 3u, n!i
suntem urmasii !stasil!r cre&tini, le0iunil!r dac!$r!mane crestine ale lui C!nstantin
cel Mare si trebuie sa ne ducem mai de%arte m!stenirea:) + Pr.Mihai$1ndrei 1ldea.
1R0. Mi0ail M Popescu says6
1%ril 2, 2012 at 12602 %m
] Ju0en
Ma intreb daca ati citit acest material inainte sa c!mentati. 1m sen"atia ca a#eti !
!%inie de*a -!rmata si !rice ar0ument #i s$ar aduce, de0eaba.
Jem%li-ic6 unde scrie in tet ca dacii au -!st asimilati9 2crie ne0ru %e alb4 %!ate
a#eti alta re"!lutie5 ca s$au CO3TOP>T, ceea ce este c!m%let altce#a. (aca
(umnea#!astra semanati mai mult cu mama, inseamna ca n$ati a#ut tata9:
Prin insusi eem%lele (umnea#!astra dem!nstrati eact ceea ce incercam sa
dem!nstre"6 'Tara Maramuresului, Oasului,Buc!#ina,1%useni,3!rdul Olteniei) + %ai
astea sunt "!ne i"!late, in s%ecial de munte, unde in-luenta r!mana a a*uns mai %utin.
(ar ce "iceti de 2udul Olteniei, (!br!0ea, 2udul (unarii, Cam%ia R!mana9 Ji nu
mai sunt r!m/ni9 2au d!ar ci!banii care %racticau transhumanta sunt r!m/ni %entru
(umnea#!astra9
Orice !m care sta intr$! anumita "!na se imbraca in c!n-!rmitate cu necesitatile sale
%entru a su%ra#ietui. Jra n!rmal ca t!ti cei care au l!cuit aici sa se imbrace %recum
dacii, %entru ca isi ada%tasera cel mai bine imbracamintea c!nditiil!r de mediu. (!ar
Page 146 of 153
r!manii nu erau tam%iti sa se imbrace in '-ustele) alea ale l!r in 0erul din Munti:
1sta nu inseamna ca au renuntat sa #!rbeasca latina sau sa se c!nsidere r!mani.
>ntr$ade#ar, ma*!ritatea c!l!nistil!r nu erau italici. Jrau ! masa eter!0ena. (ar, cei
ce ser#eau in 1rmata si 1dministratia stiau limba latina. 1lt-el cum ar -i %utut sa se
intelea0a cu c!mandantii l!r9: Cum se intele0eau di-eritele c!h!rte intre ele9 Cum se
intele0eau ibericii cu sirienii9: >n en0le"a9
Jem%lele (umnea#!astra, identi-icabile i"!lat %e terit!riul l!cuit de r!m/ni nu
dem!nstrea"a decat ce$am scris si$n tet, dar %e care 3U l$ati citit6 'Reali"at!rii
-ilmului s%un c 'ist!ria !-icial) a-irm6 '(acii si$au aband!nat limba si
!biceiurile:). Re%et6 nu am #"ut niciun ist!ric care s a-irme a&a ce#a. Ceea ce se
a-irm .ns, e c dacii &i r!manii &i$au c!nt!%it !biceiurile &i limba. Ori asta este cu
t!tul altce#a: Jra im%!sibil ca dacii s -i renun,at la limba &i !biceiurile l!r. 3u
eist nici! d!#ad .n acest sens:).
Ma luati tare, dar de -a%t n$ati citit tetul. (e"#!ltarea si etn!0ene"a %!%!rului r!m/n
nu s$a -cut unitar, nici %e !ri"!ntala, nici %e #erticala. Jista di-erente clare si
e#idente intre un !ltean din 2ud si unul din 3!rd, ce sa mai #!rbim intre !ltean de
2ud cu un buc!#inean: 2au intre un d!br!0ean si un m!,: >n unele %arti se simte, asa
cum se !bser#a cu !chiul liber, ! in-luenta mai mare a traditiil!r %a0ane, dace, iar in
alta %arte se #ede mai clar latinitatea. 2a nu$mi s%uneti ca un !ltean din caracal
#!rbeste la -el ca un maramuresean, ca nu #a cred:
>deea este ca t!ate aceste in-luente si di-erente dau s%eci-icitatea -iecarei "!ne, dar
trebuie sa luam ceea ce ne uneste, ca r!m/ni.
Ia rec!mand sa mai cititi !data tetul.
1R1. GIP+B says6
1%ril 2, 2012 at 116B7 am
(aca am -i -!st ! tara saraca 2> in traditii ,inseamna ca dacii ar -i -!st un %!%!r mai
%utin intele%t si mai %utin harnic si mai %utin %asnic,iar lucrul asta s$ar -i !0lindit
asta"i ,%rin %!rtul %!%ular care #edem cu t!tii ca a re"istat in ist!rie,in d!inele
starbune,in canturile si chiar descantecele %!%ulare,instrumente %!%ulare ----- #echi
4bucium ,-luier,nai,buhai,samd5,traditii %recum c!lindele din %rea*ma
Craciunului,care au radacini ----- #echi,dacice.
Traditiile stram!sesti re-lecta caraterul %asnic al %!%!rului n!stru strabun,daca #reti
chiar al dacil!r,lucru ne%lacut ist!ricil!r straini.
2a ni$i lasam %e altii sa ne "e-lemeasca ist!rie,%t ca ei des%re ei insesi au ! im%resie
--- buna chiar si$atunci cand au ucis si -urat in numele 'dem!cratiei si a ci#ili"atie)i
l!r de c$c$t.
(ansurile %!%ulare ca si %!rturile %!%ulare ,ca sa nu mai #!rbim de calusari,de
-aim!asa 'Ci!carlie) %iesa mu"icale si m!d de inter%retare U3>C1 >3 =UMJ,au
radacini ---- #echi.
Page 147 of 153
(!inele au -!st cantate inca din tim%ul dacil!r.
>st!ria mu"icala r!maneasca au dem!nstrat te!retic acest lucru.
(!inele au radacini (1C>CJ .
T!ate astea nu au -!st 'create) %e %arcursul 'ada%tarii) n!astre ,sau 'asimilarii)
n!astre de catre alte %!%!are,C> au radacini ---!!!arte #echi ,chiar din tim%ul
dacil!r,acel %!%!r care se s%une ca ar -i lea0anul Jur!%ei.
1#em t!ate m!ti#ele se credem ca ist!ria a -!st masluita de altii.
Macar %rin c!m%aratie cu alte %!%!are ,%utem sa ne dam seama ca altii au luat de la
n!i ,decat n!i de la altii.
1ceasta c!m%aratie %!ate -i dem!nstrata chiar %rin arta si$anume 6,mu"ica %!%ulara
si mai ales MO(U= U3>C >3 =UMJ (J 1 =J >3TJRPRJT1,4lucru de nec!nce%ut
in strainatate5,instrumentele mu"icale,%!rturile %!%ulare,traditiile,le0endele de mai
tar"iu.
(eci,a#em mai multe m!ti#e sa credem ca 1=T>> au luat de la n!i,iar lucrul asta in
ist!rie %ana a"i a t!!!t -!st ascuns,dand %!sibilitate 1=TOR1,sa ne scrie n!ua
ist!ria,adica '%!#esti nemurit!are).
>st!ria9:,dacii9 ii a#em 1>C> 2UB OCD>> 3O2TR> PR>3 CJJ1 CJ 1M 2PU2 M1>
2U2.
1ltii au -urat de la n!i ,ci 3U 3O> am -urat de la altii,iar lucrurile aste aau -!st
%ermise si dat!rita n!ua ,%t ca am -!st si suntem un %!%!r P123>C,dar !b!siti de
atata ist!rie 0rea,lucru -a#!rabil tutur!r dusmanil!r ci!c!i ,#echi si %arca mai ales
n!iE
T!t !ccidentul ne #rea le0ati la !chi mai ales cand este #!rba de ist!rie.
Iad in !ccident d!cumentare des%re ist!ria R!maniei,ale d!mnit!ril!r n!stri si #ad
ca >3C1 se mai mananca R1D1T %e seama ist!riei n!astra.
3u stiu ce -ac ambasad!rii R!maniei %rin tarile care nu$i res%ecta %e altii.
(!amne >arta$ma Esunt ambasad!ri .
2unt %rimii care ar trebui sa dea eem%lu ,sa se im%una ,sa a%ere ima0inea
R!maniei,ba din c!ntra sa arate -ata ade#arata a R!maniei ,%rin incura*area
turismului,%rin ima0ini turistice U3>CJ in lume,d!cumentare des%re ROM13>J ,ci
nu des%re '%rietenii turci) %e care ii a#em in tara.
1, cautat ! harta a R!maniei in UJ ,%liante ce#a,in --- multe bibli!teci ,a0entii
,3>M>C.
>n schimb am #a"ut des%re un0aria,m!ld!#a$ruseasca,%ana si 1lbania.
Parca sta cine#a la %anda sa ne %una intr$! lumina urata in %ermanenta,%r!#!cand
disc!rdie interne in tara n!astra.1sta nu cred ca se mai tra0e de la 'daci),ci asta a
-!st im%rumutata de la altii si #ad ca ne cam lasam)ada%tati) la asa ce#a,,,ca
deee,trebuie sa ne 'ada%tam) cerintel!r eur!%ene ,inc!nstienti si ce este mai
0ra#,CO32T>J3T>,lucru -a#!rabil actualei 'ci#ili"atii).
(acii9: ,de%inde de n!i cum si unde si %ana cand ii mai %utem a#ea -iecare dintre
n!i,%rin c!m%!rtamentul n!stru,%rin iubirea dintre n!i,%rin intele0erea n!astra,%rin
%astrarea #al!ril!r n!astre stram!sesti,%rin t!!t ceea ce a tinut %!%!rul asta strabun .
(acii E%!%!r %redis%us in#ataturil!r =ui Drist!s,c!m%arati# cu altii.
(acii9:,sunt inca aici,%rintre n!i.
Ochi sa a#em ca sa$i #edem.
2unt cetatean ROM13,chiar daca sunt de etnie T>M13,dar mi$ar %lace sa stiu ca ----
multi r!mani sa 0andeasca POQ>T>I ,c!nstructi# mai ales cand se #!rbeste de l!cul
Page 148 of 153
cel mai -rum!s din lume ,ac!l! unde 3J$1M nascut,ER!mania,-!sta (acia,l!c
strabunE
1R2. Ion says6
1%ril 2, 2012 at 1167; am
1de#arul sta la mi*l!c:
1RS. ,emilosu says6
1%ril 1, 2012 at 1067B %m
Pa#el C!rut, acest Jrich #an (eniWen al ist!riei n!astreEe ca si cand l$am in#!ca %e
Iadim sau Becali cand #!rbim de (rea%ta R!maneasca.
Cred ca ar -i tim%ul sa ne %unem de ac!rd din cine ne tra0em, ca au altii 0ri*a sa ne
tra0a %resul de sub n!i.
1R7. 2ugen says6
1%ril 1, 2012 at 1061S %m
2i inca ! d!#ada.
htt%6OOr!.ViWi%edia.!r0OViWiOBadeaUC8CS812r8C;89Ban
Cand Badea Cartan a a*uns la R!ma lan0a C!lumna,imbracat in %!rt %!%ular autentic
din C/r i !ara , 2ibiu,"iaristii italieni au "is ca este un dac c!b!rat de %e C!lumna si
nu un r!man.
Ce d!#ada mai buna #reti ca r!manii au -!st daci"ati si nu dacii r!mani"ati din
m!ment ce %!rtul %!%ular sta si acum marturie la 2000 de ani a%r!a%e de la cucerirea
r!mana a unei Parti din (acia ca dacii 3U au -!st asimilati9
1RB. 2ugen says6
1%ril 1, 2012 at 1060S %m
>n t!ate !biceiurile %!%ulare r!manesti le0ate de nastere,nunta si m!arte,in balade,in
mel!dii %!%ulare in %!rtul %!%ular si,de ce nu,in -irea !amenil!r #!r -i intalniti dacii
mai de0raba decat r!manii.Putinii r!mani care au #enit !data cu administratia4%entru
ca %rintre membrii le0iunil!r stati!nate aici erau - %utini r!mani italici,ma*!ritatea
-iind -ie e#rei,celti britanici,maded!neni si alte semintii care intre ei nu #!rbeau
latina5 au -!st ne#!iti sa se ada%te"e traditiil!r si m!dului de #iata dacic.(aca nu
credeti ceea ce s%un mer0eti in Tara
Maramuresului,Oasului,Buc!#ina,1%useni,3!rdul Olteniei4%!ate chiar si in
cam%ie,Calusarii -iind dans dacic5 si Munteniei,#!rbiti cu %ast!ri care inca -ac
transhumanta4!bicei traditi!nal (acic5.2a mai dau eem%lu de 2ambra
Page 149 of 153
Oil!r,Ra#asitul Oil!r91%!i uitati$#a si ascultati cum #!rbesc !amenii de ac!l! si #eti
desc!%erii dacii.(acii 3U au %ierit si 3U au -!st asimilati ci din c!ntra ei i$au
asimilat %e t!ti cei care au -!st %e aici,inclusi# %e r!mani,ne#!iti sa se ada%te"e
realitatil!r traiului de aici.Re%et inca !data 908 din traditiile #echi %!%ulare sunt
dacice,in-luentele eteri!are -iind mai de0raba sla#e decat r!mane.>n-luenta dacica
asu%ra !biceiuril!r !amenil!r -iind c!#arsit!are.(eci cine a asimilat %e cine9
1R<. Contra says6
1%ril 1, 2012 at 9620 %m
stimate d!mn as %utea sa$ti s%un ceea ce ai merita sa au"i, dar iti #!i s%une un sin0ur
lucru6 l$am cun!scut %e Dadrian (aic!#iciu chiar ac!l! sus, la 2armi"e0etusa Re0ia.
si era %e #remea in care nu se %utea a*un0e la cetate decit %e ! carare abru%ta, iar
dumneata inca nu eistai. stiu ce am au"it de la el si stiu cum se scriau cartile inainte
de A;9. si nu sint sin0urul. asa ca iti #!i da un s-at 0ratuit6 0indeste de trei !ri si
d!cumentea"a$te direct de la surse inainte de a #!rbi.
1RR. Mi0ai M Popescu says6
1%ril 1, 2012 at R617 %m
]2il#iu
=a intrebarea6 ''Cine i$a in#atat %e m!ld!#eni limba latina, dat -iind ca aceasta
re0iune n$a -!st !cu%ata nici!data de im%eriu 9), s$a ras%uns in tetul de mai sus.
Reiau6 in %rimul rand, 2udul Basarabiei$ care ist!ric -ace %arte din %rinci%atul
M!ld!#ei + era din anul 100 sub sta%anire r!mana.
>n al d!ilea rand, #a ras%und cu ! d!ua intrebari6 de ce se -!l!sesc en0le"isme la
B!t!sani sau 2ucea#a, 1Q>9 1u -!st aceste !rase sub !cu%atie americana9
Trebuie sa intele0em ca %r!cesul de -!rmare a %!%!rului r!man nu a -!st la -el %e t!t
terit!riul r!manesc. >n unele l!curi, r!mani"area a -!st accentuata4 2udul (unarii,
Oltenia, (!br!0ea, etc5 in altele mai %utin. 1lte terit!rii s$au 'r!mani"at) %rin
mi0ratia %!%ulatiei, asa cum se 'r!m/ni"ea") a"i, 2%ania si >talia. (e alt-el, se #ede
ca este ! di-erenta intre limba r!mana #!rbita la Cala-at si limba r!mana #!rbita la
>asi. 2e #ede ! di-erenta intre as%ectul -i"ic al !ltenil!r4 mai mediteraneeni5 si a
maramuresenil!r.
Ocu%atia im%eriului Ot!man nu a -!st a0resi#a ide!l!0ic. 3u uitati ca in !rice
m!ment, r!manii si$au %astrat libertatea credintei si a limbii.
3u are r!st sa c!m%aram c!nstiintele nati!nale din R!mania cu cele din alte tari. >n
unele am -!st mai demni si mai c!nser#at!ri decat altii, in altele nu. Chiar nu #a %une
%e 0anduri -a%tul ca Pa#el C!rut, 2a#escu si altii, >M3OR1 crestinismul si r!lul sau9
Chiar credeti ca e ! c!incidenta ca acesti !ameni sunt %a0ani9
Page 150 of 153
1R;. Dorin says6
1%ril 1, 2012 at S6B2 %m
Helicitari: >n s-arsit ! luare de %!"itie demna, !biecti#a si echilibrata, ab!rdata
%unctual si %rinci%ial: 2i, ca sa nu a#em discutii, e -acuta de cine#a care nu e 0rec!$
cat!lic, ci dim%!tri#a, e !rt!d!, dar #ine sa %uncte"e atat asu%ra en!rmitatii ideii
!ri0inii unice 4bine subliniat ca !ricare etrema e stu%ida:5, cat si asu%ra aberatiil!r
care sc!teau ca si ta% is%asit!r 2c!ala 1rdeleana + bineinteles, i0n!rand atat sursele
medie#ale ce atesta denumirile %!menite mai sus, cat si actul remarcabil determinat
de -a%t de 2c!ala 1rdeleana6 e#!lutia r!m/nil!r transil#aneni in mai %utin de 100 de
ani de la statutul de %!%ulatie abruti"ata la cel de natiune cu re#endicari le0itime si
c!erente:
Cu si0uranta, demersul ist!ric e -!arte c!m%le 4eista t!tusi numer!ase semne de
intrebare5 dar in niciun ca" nu e de c!m%etenta lui 3a%!le!n 2a#escu x C!.
1R9. sil"iu says6
1%ril 1, 2012 at 1600 %m
Prima data am au"it de aceasta idee din cartile lui Pa#el C!rut, si desi nu sunt un
ade%t c!n#ins al te!riil!r lui, trebuie sa recun!sc ca ar0umentele dansului sunt 0reu
de dem!lat. P!ate reuseste sa ras%unda cine#a la intrebarea 'Cine i$a in#atat %e
m!ld!#eni limba latina, dat -iind ca aceasta re0iune n$a -!st !cu%ata nici!data de
im%eriu 9).
Ocu%atia im%eriului !t!man, destul de a0resi#a ide!l!0ic, a durat %este <00 de ani in
%eninsula balcanica, si t!tusi nici 0recii nici bul0arii nu #!rbesc asta"i limbi turanice.
C!rut mai da si eem%lul Maltei, 1200 de ani de !cu%atie latina, iar limba malte"a nu
este ! limba latina. Cert este ca in acest d!meniu nu s$au -acut cercetari seri!ase, iar
%!liticul a -!st %re"ent int!tdeauna, iar mas!nii %as!%tisti incercau cu !rice %ret sa se
inte0re"e in curentul -il!$latin. O alta te!rie este ca tr!ienii ar -i -!st t!t traci de
!ri0ine, de aici elementele c!mune de #!cabular. Oricum, sunt inca multe minciuni
in cartile de ist!rie care astea%ta sa -ie dem!late. 2urse t#, 0en (isc!#ery, nu sunt
demne de luat in seama, -iind e%use la mnani%ulari. Ju i$am urmarit cu atentie
cati#a ani, %ana cand am !bser#at ca 'in-!rmatiile) l!r se bat ca% in ca%.
1;0. Mi0ai M Popescu says6
March S1, 2012 at ;607 %m
MihaiI
] 2ta%anirea r!mana a Banatului si a Olteniei insemna, in realitate, c!nstructia un!r
0arni"!ane4 castre5 in acele "!ne, %rin care se %a"eau cele mai im%!rtante drumuri6
%e Ialea [iului si Ialea Oltului. >ar asta insemna cate#a mii de s!ldati, inclusi#
auiliari.
Page 151 of 153
P!dul era necesar %entru ca Traian a c!ndus in (acia "eci de mii s!ldati, una din cele
mai mari -!rte e%editi!nare din ist!ria >m%eriului R!man. Ori %entru a trimite,
a%r!#i"i!na atatia !ameni a#ea ne#!ie de un mi*l!c durabil de a trece (unarea.
P!dul a -!st c!nstruit de r!mani. 1r0umentele in acest sens le %uteti 0asi aici. 1u
-!st e%licate -!arte bine in acest artic!l6 htt%6OO-!aienati!nala.r!Oade#aratii$
c!nstruct!ri$ai$%!dului$lui$traian$de"batere.html
Orice de"batere este bine#enita si #a in#it, nu numai %e (umnea#!astra, sa cercetati
t!ate sursele, dar cu ! c!nditie6 sa nu le inter%retam cum am #rea ci sa -im %re0atiti
sa le luam asa cum sunt.
1;1. Mi0ai' says6
March S1, 2012 at 261S %m
>nteresant artic!l: 1m #a"ut si eu cli%ul de care se -ace #!rbire. Mi$a %lacut ist!ria si
am citit numer!ase carti %recum si alte materiale din d!meniu. O nedumerire as a#ea6
daca r!manii sta%aneau Banatul si Oltenia inca din anul 100 de ce Traian a mai
c!nstruit %!dul de la (r!beta9 (es%re acest %!d + cum#a misteri!s$ am citit un
c!mentariu %e un -!rum6 cum a -!st %!sibila c!nstructia lui cand dacii erau %e
celalalt mal al >strului9: >%!te"a c!mentat!rului res%ecti#6 %!dul a -!st c!nstruit du%a
cucerirea (aciei. 1sadar cand si de ce a -!st c!nstruit %!dul9 Multumesc %entru un
e#entual ras%uns.
1;2. Pr. Mi0ai.Andrei Aldea says6
March S0, 2012 at S61B %m
Ce s s%unE (es%re >st!ria R!m/nil!r, .n 0eneral, am scris i, dac am #reme, #!i
mai scrie. (ar, de %ild, acest -ilm nu l$am #"ut, de i am au"it des%re el.
(eci e -!arte bine #enit ! critic din %artea cui#a care l$a #"ut.
1;S. Mi0ail M Popescu says6
March S0, 2012 at 10620 am
] 2talin
Ia luati du%a cum arata iranienii acum, cand s%uneti ce s%uneti sau ati #a"ut %!"e cu
%ersanii de acum SB00$7000 de ani9 Ca des%re ei este #!rba. Banuiesc ca nici
Mri0!re =ese nu se %rice%e la mu"icaE
]Pr. Mihai 1ndrei 1ldea
1r -i minunat daca ati scrie ce#a si (umnea#!astra %e acest subiect.
Page 152 of 153
1;7. GIP+B says6
March S0, 2012 at B61S am
3u de0eaba #aticanul a tinut secret bibli!teci intre0i des%re ist!ria mult!r %!%!are.
Pr!babil ca de aceea se cred in 'ade#ar).
Pai r!manii erau %r!sti sa -ure d!ar aur din (acia9
Cand cine#a cun!aste ist!ria mult!r %!%!are 4%e care le$a c!tr!%it5ii %!ate mutila
'ade#arul) cum #rea.Cu banii au cum%arat si #andut %!%!are intre0i,a s%us$! si
%resedintele israelului cand a #enit #!rba des%re R!mania.
2i in "iua de a"i la -el.3u s$a schimbat 3>M>C,din c!ntra e mai rau.
(aca eu un !arecare as s%une ca am #a"ut un estraterestru in Bucuresti,la
Uni#ersitate,in cel mai rau ca" as -i dus la 'acr!bati mintali),dar daca %a%a ar s%une
ca a si *ucat carti cu el si ca a %ierdut la %!Wer,atunci t!ata lumea a d!ua "i si$ar
sc!ate t!ti banii din banci ca sa$l im%rumute. 1tat de %r!stituata e lumea l!r.
1;B. ,emilosu says6
March S0, 2012 at 12672 am
2u%erb e%!"euE=$am citit %e nerasu-late.
1;<. sorin0o says6
March S0, 2012 at 1262B am
sa nu #!rbim de %!%ulatia hel#etica care chiar asa se numeste6 ret!$r!mani
1;R. sorin0o says6
March S0, 2012 at 12627 am
din acest m!ti#, c!nsider in "adar lu%ta asta intre latinisti si dacisti. eu cred in
c!ntinuare in dubla %r!#enienta dac!$r!mana, %ana cand d!#e"i "dr!bit!are imi #!r
dem!nta i%!te"a. asa cum -rance"i sunt 0al!$r!mani, sau s%ani!lii sunt iber!$r!mani,
sau %!rtu0he"ii sunt lusitan!$r!mani.
1;;. sorin0o says6
March S0, 2012 at 12622 am
ade#arul trebuie a-lat, iar un bun nati!nalist trebuie sa -ie im%artial. nu ne %utem -ace
%uri r!mani d!ar %entru ca sa aratam ca suntem cel mai n!bil %!%!r din Jur!%a, si
nici daci %uri. trebuie sa ne acce%tam ceea ce suntem cu ade#arat, nu sa ne mintim. si
sa ne a%aram tara, limba si traditiile
Page 153 of 153
1;9. GIP+B says6
March S0, 2012 at 1260B am
2$ntele0 ca 'semanau) cu mini9
>n s-arsit Ema simt 'inte0rat):::
Cine#a bine intenti!nat,mi$a e%licat cand#a,ca 3a%!le!n 2a#escu nu %rea ar a#ea
dre%tul sa$si dea cu %arerea le0at de ist!ria dacil!r.
M$a cam c!n#ins.
>i multumesc %e aceasta cale.
(!amne 1*uta:
190. +talin says6
March 29, 2012 at 11612 %m
(aca dacii erau inruditi cu iranienii nu a#eau cum sa -ie bl!n"i sau r!scati. Jrau mai
de0raba bruneti sau sateni cu nasurile mari. Chestia asta ca dacii aratau ca niste
suede"i e cam stu%ida .
191. Mos0u says6
March 29, 2012 at R6B2 %m
Chiar era ne#!ie de un ras%uns la -ilmul asta: 2e -ace s%am cu el en!rm de mult.
192. cristi din dro%eta says6
March 29, 2012 at B62; %m
(!mnule nu ai del!c dre%tate ,daca ai -i citit cartile lui !#idi! 3as! eilat la
C!nstanta ai sa 0asesti %asa*e unde s%une clar ca limba r!mana in acea %arte a
im%eriului r!man este uitata cu desa#irsire,iar limba 0etil!r este au"ita %e t!ate
stra"ile cetatii.O#idi! 3as! s%une cum a si scris in limba 0etil!r.
1rtic!l %reluat din 6
htt%6OO-!aienati!nala.r!Ors%uns$unei$mani%ulri$numite$dacii$ade#ruri$tulburt!are$2012.html