Sunteți pe pagina 1din 41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA ECONOMIA SI GESTIUNEA PRODUCTIEI AGRICOLE SI ALIMENTARE


PROIECT
ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARA A SOCIETATII
PRODPAN S.A. CALARASI
STUDENT ION NELI CORNELIA
GRUPA 1332
TRASEUL ECONOMIE SOCIOLOGIE RURALA
- 2001-
C U P R I N S
0
CAPITOLUL I - DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C.
PRODPAN S.A. CALARASI
1.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI
1.2. ORGANIZAREA STRUCTURALA
1.3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV
1.4. DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII
RESURSELOR UMANE
1.5. DIAGONISTICUL ACTIVITATII ECONOMICE
1.6. DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE MARKETING
1.7. DIAGNOSTICUL FINANCIAR
1.. CONCLUZIILE GENERALE ALE DIAGNOSTICULUI
CAPITOLUL II - ANALIZA PERFORMANTEI ECONOMICE LA S.C.PRODPAN
S.A.CALARASI
2.1.ANALIZA CONSUMURILOR SPECIFICE
2.2.ANALIZA COSTURILOR UNITARE
CAPITOLUL III - CAI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE
3.1. CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE FARA EFORTURI
SUPLIMENTARE
3.2.CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE CU COSTURI
SUPLIMENTARE
CAPITOLUL IV - CONCLUZII SI PROPUNERI
CAPITOLUL I
DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C. PRODPAN S.A. CALARASI
1.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI
1
Societatea Comerciala PRODPAN S.A. Calarasi a luat fiinta in acord cu prevederile Leii
nr.1!"1##0 $leea societatilor comerciale%. &n 'a(a Ordonantei de )uvern nr.!*"1##*+ &ntreprinderea
de ,orarit si Panificatie Calarasi s-a reorani(at+ ea transformandu-se in societate pe actiuni+
persoana -uridica romana+ privati(ata prin metoda ,./O.
Societatea functionea(a in 'a(a Sentintei Civile nr.7/1994 a Tribunalului Judetean Calarasi+
inreistrata in Reistrul special al persoanelor -uridice $su' numarul J 31/1991) si a statului
societatii. 0ransmiterea proprietatii actiunilor s-a facut pe 'a(a Contractului de vanzare cumparare
de actiuni nr.!4" din 1#.#".1994 cu $.%.S. &ucuresti in valoare de 624.632.000 lei si cu $.%.%. '(
)untenia in valoare de 275.414.000 lei.
Societatea are 252 !"#$%&!'$ si un "!($#!) *%"$!) +, -1........ ),$ impartit in 3672 +,
!"#$/&$$ cu o valoare nominala de 25..... ),$0!"#$/&,.
C!($#!)/) *%"$!) al S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este impartit astfel 1
*02.3#*.000 lei contri'utia actionarilor la formarea capitalului societatii+ aport de lei si
certificate
!1*.104.000 lei credite de la 5.P.S. platite in rate in termen de 10 ani $pana in anul 200!%.
S$#/!#$! '!12/'*!'$$ '!#,)%' "!#', F.P.S. B/"/',*#$ *$ ! +%2!&3$)%' !4,',&#, "',+$#,)%'
- #!2,)/) &'.1 5
An Credite la FPS
Bucuresti
Contributia actionarilor Dinamica ormei de !ro!rietate "#$
*e stat %rivata
1##! !1*.104.000 *02.3#*.000 !4 **
1##4 22*.#2*.000 4#2.044.000 2*+!0 6!+!0
1##6 221.2#2.04* 4#4.406.#24 2*+12 6!+33
1##3. 101.022.6!1 314.#64.2*# 11 3#
1### #*.422.6!1 322.264.2*# 10+21 3#+4#
2000 66.442.300 3*0.226.200 3+*4 #1+!*
Sediul central al S.C. %+,*%-. S.-. 1
Calarasi + str. /ucuresti nr. 21!
Tele/on 0
0*2 " 212.124
5a7 1
0*2 " 21*.66*
5orma -uridica 1
Societate pe actiuni cu capital privat
-ctul de in/iintare 0
&nreistrata la Reistrul Comertului + nr. 8 21"62 din 1##1 + -udetul Calarasi
Cod fiscal
R 1#22220
Pre(entarea enerala a su'unitatilor 1
A#,)$,'/) &'.1 9 situat in str. Rocada+ nr.* + telefon 0*2 " 212.360+ amplasat in (ona
industriala a orasului si este o sectie de fa'ricare a painii
A#,)$,'/) &'.2 9 situat pe str. &ndependentei+ telefon 0*2 " 21*.2#3+ sectie de fa'ricare a
painii.
S,"#$! 6C%7'$8$9 9 amplasata tot in (ona industriala a orasului Calarasi+ sectie de fa'ricare a
covriilor simpli si a covriilor cu adaos de materiale
S,"#$! 6S(,"$!)$#!#$9 9 str. /ucuresti + nr.212+ telefon 0*2 " 212.124+ sectie de fa'ricare a
painii si a specialitatilor de panificatie
U&$#!#,! 6M%!'!9 9 str. /ucuresti+ nr.21!+ telefon 0*2 " 212.124 + unitate de macinare a
raului in scopul o'tinerii fainii tip 4!0 si a taratei
2
B'/#!'$! L,:)$/ 9 situata in str. /araan + nr.2 + telefon 0*2 " 4*0.211+ sectie de fa'ricare
a painii.
O2$,"# +, !"#$7$#!#, ;
Societatea are ca o'iect de activitate producerea de paine+ produse (a:aroase si rau
macinat+ practicand comert prin reteaua proprie de desfacere $in forme clasice+ en detail% dar
aprovi(ionea(a si firmele care au o'iect de activitate comerciali(area produselor de panificatie
$comert cu ridicata+ en ross%. &ntreprinderea isi derulea(a activitatea pe piata interna fiind o firma cu
arie de activitate -udeteana.
A"#$7$#!#,! S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$
Activitatea este sementata in urmatoarele domenii de activitate principale leate intre ele 1
activitatea de productie ce asiura industriali(area materiei prime in produse finite+
conform comen(ilor (ilnice si conform proramului de productie pentru produsele cu termen de
arantie
activitatea de aprovi(ionare 9 desfacere cu materie prima si te:nico-materiala.
Aprovi(ionarea cu materie prima ocupa un loc important in activitatea unitatii+ aceasta detinand o
pondere mare in c:eltuielile materiale. Aprovi(ioanrea te:nico-materiala asiura materialele+
am'ala-ele+ eneria+ com'usti'ilii necesari desfasurarii activitatii. Activitatea de desfacere asiura
van(area produselor societatii+ circulatia am'ala-elor+ incasarea 'anilor pentru marfurile vandute.
activitatea de intretinere asiura intretinerea curenta+ reparatiile curente capitale+ revi(iile
utila-elor+ investitiilor si utilitatea necesara 'unei desfasurari a activitatii de productie
activitatea de transport este desfasurata cu parcul auto propriu avand in dotare 3 mi-loace
de transport si se refera la transportul materiei prime+ a produselor+ am'ala-elor si a materialelor
activitatea financiar-conta'ila asiura efectuarea de plati+ incasarea si urmarirea de'itelor
restante evidenta financiar-conta'ila a activitatii unitatii
activitatea de personal 9 salari(are 9 administratie asiura recrutarea personalului+ evidenta
lui si salari(area
activitatea oficiului -uridic asiura respectarea leislatiei in relatiile cu tertii cat si in relatiile
interne intre personal si sindicat
activitatea oficiului de calcul asiura prelucrarea automata a datelor re(ultate din
activitatea societatii+ pune la dispo(itia conducerii e7ecutive datele necesare luarii deci(iilor+ rapid si
corect+ proiectea(a+ ela'orea(a sisteme informatice pentru acoperirea tuturor activitatilor.
Criteriile de apreciere enerala a dimensiunii unei intreprinderi pot fi considerate 1 capitalul
social+ cifra de afaceri+ profit+ numarul de muncitori+ productia o'tinuta+ productivitatea muncii.
Din acest punct de vedere S.C. PRODPAN S.A. pre(inta urmatoarele date $anali(ate pe
ultimii trei ani de activitate% 1
Capitalul social 1 #13.000.000 lei + valoarea acestuia nu a fost modificata pe parcusul celor
trei ani anali(ati.
E7%)/#$! ('$&"$(!)$)%' $&+$"!#%'$ )! S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$
- #!2,)/) &'.2 5
.r. Crt. Speci/icare 1.). 199" 1999 2###
1. Cifra de afaceri mii lei 16.#32.!#1 1*.240.!3# 14.622.63#
2. Profitul net al
societatii
mii lei 1.11!.32* 2!3.*4# 2!2.366
2. Numar de salariati pers. 22# 20# 136
*. Productia o'tinuta to.$ec:ivalent
faina%
12.20* 3.122 3.0#2
2
!. Productivitatea
muncii $cifre de
afaceri"persoana%
mii lei"pers. 63.!24+4 43.610+#! 3#.*30+1!
Pentru o caracteri(are enerala a activitatii societatii este interesant a incadra volumul
activitatii S.C. PRODPAN S.A. in volumul cererii de produse din cereale $in ec:ivalent faina% din
-udetul Calarasi in perioada anali(ata+ determinand astfel cota de piata a intreprinderii
E7%)/#$! ($,#,$ +, ('%+/*, +$& ",',!), $& ,":$7!),&# 4!$&! $& </+,#/) C!)!'!*$
- #!2,)/) &'.3 5
N'."'# Specificare U.M. 1-- 1--- 2...
1 Populatia totala a -udetului Calarasi loc. 22*.14* 222.33* 222.20#
2. Consumul mediu anual pe locuitor de
produse din cereale $in ec:ivalent faina%
;. 140+4 14#+3 143+3
2. <olumul pietei produse din cereale in -udet
$in ec:ivalent faina%
to. !2.446 !4.2!6 !4.0#3
*. Productia reali(ata $in ec:ivalent faina% to. 12.20* 3..122 3.0#2
!. Cota de piata = 2*+4 1*+! 1*+*
Sursa 1
Anuarul statistic al Romaniei pe anul 1##3 si anul 1### si date de la Centrul de Statistica al
8udetului Calarasi.
&n Romania consumul mediu lunar de paine si produse din rau este de peste 3 ;. "
persoana in ec:ivalent faina si se situea(a peste limita statelor din .uropa $4 ;. pe persoana in
ec:ivalent faina%.
Consumul anual de produse din cereale $in ec:ivalent faina% din -udetul Calarasi a evoluat
astfel 1
1##6 9 !2.444+6 to. > 1##3 9 !4.2!6+* to. iar in 1### 9 !4.0#6+3 to. Acest consum anual pe
-udetul Calarasi $cererea anuala -udeteana% repre(inta si oferta de produse de panificatie $e7primata
in ec:ivalent faina % din -udetul Calarasi deoarece painea si produsele de panificatie au un rad de
perisa'ilitate ridicat+ stocurile nefiind posi'ile decat la rupa raului macinat dar cantitatea este
nesemnificativa.
Se poate calcula cota de piata a S.C. PRODPAN S.A. in -udetul Calarasi. Cota de piata este
un indicator relativ al volumului desfacerilor reali(ate pe o piata e7terna intreprinderii+ intr-o
perioada determinata. .ste calculata ca o pondere de acoperire a necesarului pietei -udetului Calarasi
$in ceea ce priveste consumul de produse din cereale in ec:ivalent faina % de catre societatea
anali(ata.
Cota de piata ofera o imaine asupra nivelului ma7im pina la care societatea poate ridica
volumul productiei reali(ate $atunci cand societastea are o cota de piata de 100 = - situatie de
monopol%.
Se o'serva o cota de piata in continua scadere ceea ce inseamna ca unitatea acopera o tot
mai mica parte din necesarul populatiei din -udet $acest lucru se o'serva si printr-o simpla anali(a a
productiei fi(ice totale reali(ata de societate%.
Daca in 1##3 societatea cerea 2! = din necesarul de produse de panificatie la nivelul
-udetului+ in 2000 societatea acopera doar 1* = din necesar+ restul fiind acoperite de societatile de
stat sau particulare e7istente in -udet.
Pe viitor tre'uie sa se urmareasca posi'ilitati de recucerire a pietei -udetului prin mai multe
cai de actiune 1 produse de calitate superioara+ preturi atractive+ etc.
1.2. ORGANIZAREA STRUCTURALA
Orani(area este cea specifica societatii comerciale in conformitate cu Leea nr.1! " 1##0.
Adunarea )enerala a Actionarilor este oranul suprem de deci(ii si control+ aceasta putand fi
controlata de Comisia de Cen(ori. Adunarea )enerala a Actionarilor se intruneste o data pe an+ data
*
la care se sta'ilesc o'iectivele pentru anul urmator si de asemenea se apro'a 'ilantul pe anul
anterior. &n su'ordinea Adunarii )enerale a Actionarilor se afla Consiliul de Administrare+ urmand
directorul sau manaerul eneral.
&n unitate se distin mai multe cateorii de relatii orani(atorice 1
relatii de autoritate care decur din po(itia ierar:ica preci(ata prin intermediul normelor din
reulamentul intreprinderii ce confera dreptul de formulare al deci(iilor. Sunt intalnite in unitate
relatii de autoritate ierar:ice intre director si su'ordonati care alcatuiesc 'irourile din intreprindere
sau intre conta'il sef si 'iroul financiar+ anali(e+ preturi+ etc. De asemenea+ sunt intalnite si relatii de
stat ma-or constituite prin delearea unei persoane pentru solutionarea diferitelor pro'leme
relatii de cooperare - includ toate comunicatiile informale uneori ama'ile sau de 'una
vecinatate datorita carora+ in final se reali(ea(a actiuni comple7e. Se sta'ilesc intre posturi situate pe
acelasi nivel ierar:ic+ dar in compartimente diferite $'iroul normare+ salari(are+ personal+ invatamint si
'iroul financiar+ anali(e preturi+ de e7emplu% >
relatiile de control sunt e7ercitate de compartimentele speciali(ate in efectuarea controlului
$control te:nic de calitate+ ateliere de productie%.
Pentru a asiura functionarea corespun(atoare a activitatii societatii este necesara o
permanenta urmarire a reali(arii o'iectivelor precum si o evaluare a reali(arii o'iectivelor si
recompensare a personalului.
S.C. PRODPOAN S.A. ofera pietei un sortiment 'oat de paine si de produse de panificatie+
incercand sa raspunda celor mai variate cereri si usturi.
Sortimentele /abricate se pot 3rupa in 3 3rupe mari de produse 0
Paine
Specialitati de panificatie si produse (a:aroase
)rau macinat
Painea de rau se fa'rica din faina de rau dupa normativele te:noloice sta'ilite de
,inisterul Ariculturii si Alimentatiei+ cu respectarea dispo(itiilor leale sanitare conform
nomenclatorului
)rupa de produse ?Paine@ cuprinde urmatoarele tipuri de produse 1 paine al'a simpla de
0+200 9 0+*00 ;. > paine al'a superioara de 0+200 - 0+*00 ;.+ paine neara simpla de 0+2!0 ;.+
paine aclorida de 0+200 ;. + ra:am de 0+200 ;.+ 'a:eta de 0+2*0 ;.+ paine ?/araan@ de 0+2!0
;.+ paine ?PRODPAN@ de 0+200 ;.
)rupa specialitatilor de panificatie si a produselor (a:aroase cuprind produse fa'ricate dupa
instructiuni te:noloice 'ine sta'ilite+ cu respctarea dispo(itiilor leale sanitare si a caror
caracteristici tre'uie sa corespunda standardelor te:noloiilor de ramura. Din aceasta rupa fac parte
umatoarele produse 1
specialitati de panificatie 1 specialitatea ?)amaia4 de 0+06! ;.+ c5i/le 0+100 ;. batoane
0+0!0 ;.+ paine impletita rotund de 0+2!0 ;. covri3i simpli de 0+020 ;.+ covri3i impletiti de
0+06! ;.+ covri3i la sir de 0+020 ;.
produse (a:aroase 1 co(onac cu ra:at " cacao de 0+*00 ;.+ co(onac ardelenesc de 0+200
;.
)rupa raului macinat cuprinde faina tip 4!0+ faina tip 12!0 $folosita la o'tinerea
ra:amului% si tarata.
Pe 'a(a acestor ame de produse in anul 2000 s-a reali(at o cifra de afaceri de 14.622.63#
mii lei. Re(ulta deci ca principalele venituri ale intreprinderii sunt o'tinute pe 'a(a productiei
vandute $43 =%+ alte cateorii de venituri ocupand o pondere mica $22 =%.
S#'/"#/'! +, ('%+/"#$, (, 8'/(, +, ('%+/*,
- #!2,)/) &'. 4 5
Nr.c
rt.
Specificare Productia reali(ata $t% <aloarea productiei marfa
$mii lei%
199" 1999 2### 199" 1999 2###
1. Paine !.2!4 2.220 2.#!2 11.226.42# 6.3!2.3!0 #.266.362
!
2. Specialitati de
panificatie si produse
(a:aroase
220 12* 124 1.0*2.34* 321.*2# 1.0*2.304
2. )rau macinat *.26# 2.43* 2.020 202.320 226.232 #0!.2#!
Dupa cum se o'serva din ta'el+ principala rupa de produse fa'ricata de unitate o repre(inta
cea de paine urmata de raul macinat. Productia de paine cunoaste pe intervalul anali(at o scadere
continua+ scadere care se e7plica+ atat in ca(ul painii cat si in cel al produselor de panificatie si a celor
(a:aroase+ in primul rand prin faptul ca s-a trecut la un consum mai rational din partea populatiei+ dar
si prin aparitia unor noi unitati privati(ate cu profil de panificatie care au venit pe piata cu produse
de calitate+ unitati care au inceput sa devina un concurent demn de luat in seama.
1.3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV
Societatea comerciala PRODPAN S.A. isi desfasoara activitatea in sectorul economic de
morarit+ fa'ricare si comerciali(are a produselor de panificatie si (a:aroase. Pentru fa'ricarea acestor
produse intreprinderea utili(ea(a+ ca principal mi-loc de productie+ cuptorul.
Principalele utila-e de productie specifice industriei de panificatie sunt cuptoarele. Dotarea
unitatii cu aceste mi-loace de productie+ pre(entata pe sectii de productie+ este urmatoarea 1
Atelier 1 9 unitatea este dotata cu toate utila-ele necesare fa'ricarii painii+ acestea constand in
2 linii continui. O linie continua de fa'ricare a painii este formata din 1
mala7or aluat tip ,A !00
masina de divi(at ?,adia@
masina de modelat ?Rolu7@
dospitor continuu
cuptor tunel
Anitatea este dotata de asemenea si cu atelier mecanic de intretinere si reparatie a utila-elor+
cu la'orator pentru verificarea calitatii painii.
Atelier 2 9 unitatea este dotata cu 1
cernator $1 'uc.%
mala7or cu cuva de !00 l $2 'uc.%
masina de modelat ?Rolu7@ $1 'uc.%
dospitor
cuptor
Anitatea este dotata cu 2 'oBlere electrice pentru incal(irea apei necesare procesului
te:noloic.
B'/#!'$! L,:)$/ 9 unitatea este dotata cu toate utila-ele necesare fa'ricarii painii si anume 1
cernator
mala7or cu cuva de !00 l $2 'uc.%
masina de modelat ?Rolu7@
dospitor
cuptor
Anitatea este dotata cu 2 'oBlere electrice pentru incal(irea apei necesare procesului
te:noloic.
P!#$*,'$, 9 covri3i 9 unitatea este dotata cu urmatoarele utila-e 1
cuptor
mala7or de 200 l
ca(an pentru oparirea covriilor
cuptor electric de 1+! t"2* :
Pentru incal(irea apei te:noloice se foloseste un 'oBler electric de !0 l.
P!#$*,'$, 9 unitatea este dotata cu urmatoarele utila-e 1
cernator
mala7or de 200 l
masina de rulat
4
presa de divi(at
cuptor rotativ
dospitor
2 'oBlere electrice
%oara 9 unitatea este dotata cu toate utila-ele necesare fa'ricarii fainii.
valt <DA 300 $2 'uc.%
valt <DA 102! $1 'uc.
tarar aspirator
sita plana $2 'uc.%
ciclon de aspiratie $* 'uc.%
filtru de aspiratie $1 'uc.%
aparat de umectat
scuturator de saci
'uncar de faina
deco-itor intensiv $2 'uc.%
masina de periat
trior
Anitatea este dotata cu atelier mecanic de intretinere si reparare a utila-elor+ cu la'orator
pentru verificarea calitatii raului si a fainii o'tinute.
Capacitatea de productie in cadrul societatii se pre(inta astfel $in anul 2000% 1
&n cadrul Atelierului 1 sunt 2 linii de fa'ricatie+ adica trei cuptoare cu o capacitate de 10 t"2*
: fiecare cuptor >
Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 230 ;.": adica 230 ;.
7 2* " 2* : C 4.620 ;"2* : C 462 to"2* :.
Patiseria 9 covrii are o capacitate ma7ima de productie de 2 t"2* : fiind dotata cu un
cuptor tip 2 CL
Patiseria are o capacitate de 1.400 ; " 2* : C 1+4 t " 2* :
/rutaria Le:liu $ca sectie de productie a S.C. PRODPAN S.A. Calarasi% are o capacitate
ma7ima de productie de 2*0 ;": adica 2*0 ;. D 2* : C !.640 ;."2* : C !+64 to"2* :+
,oara are o capacitate de *0 t"2* : rau macinat
Re(ulta deci+ capacitatea ma7ima de productie in cadrul S.C. PRODPAN S.A. este 1
La paine 1 *2+*3 t"2* : $capacitatea de productie a atelierelor 1 si 2 si a 'rutariei Le:liu% iar
capacitatea ma7ima anuala este 1 *2+*3 to"2* : 7 240 C 1!.2#2+3 to"an+
La specialitati din paine si produse (a:aroase 9 *+4 t"2* : $capacitatile patiseriei covrii si a
patiseriei% iar capacitatea de productie ma7ima anuala este de *+4 t"2* : 7 240 C !64 t"an.
La rau macinat 9 *0 t"2* : $capacitatea morii% iar capacitatea ma7ima anuala de rau
macinat este de 1
*0 t " 2* : 7 240 C 1*.*00 t " an
G'!+/) +, /#$)$3!', ! "!(!"$#!#$)%' +, ('%+/"#$,
- #!2,)/) &'.5 -
Nr.crt. Specificare Capacitatea
ma7ima
Productia reali(ata $to% )radul de utili(are $=%
199" 1999 2### 199" 1999 2###
1. Paine 1!.2#2 !.2!4 2.220 2.#!2 2! 22 1#
2. Specialitati din
panificatie si
produse (a:aroase
!64 220 12* 124 *0 22 22
2. )rau macinat 1*.*00 *.26# 2.43* 2.020 20 1# 21
)radul de utili(are a capacitatilor de productie este diferit in functie de rupa de produse
anali(ata.
6
&n anul 1##3 societatea cunoaste cel mai mare rad de utili(are a capacitatilor de productie
datorita nivelului ridicat al productiei reali(ate.
Cresterea radului de utili(are a capacitatilor de productie se poate reali(a prioritar prin
sporirea productiei reali(ate $dar acest lucru tre'uie corelat cu asirea de noi piete de desfacere a
produselor de panificatie%+ tre'uie sa se tina seama ca produsele de panificatie reali(ate au un rad
mare de perisa'ilitate si de randamentele in cadrul societatii.
Pe ansam'lul societatii comerciale nu se asiura utili(area rationala a capacitatilor de
productie din cau(e o'iective. &n perspectiva tre'uie urmarite indeaproape orani(area flu7urilor
te:noloice+ a ritmicitatii aprovi(ionarilor+ unele masuri ferme 'a(ate pe prorame ela'orate pe
produse privind o'tinerea unor randamente pe unitatea de productie cu costuri unitare reduse.
&n urma anali(ei radului de utili(are a mi-loacelor fi7e+ re(ulta un rad de folosire foarte
redus+ ceea ce inseamna ca un numar insemnat de mi-loace fi7e sunt neutili(ate+ inactive atat din
cateoria celor productive cat si din cele neproductive+ aceasta datorandu-se reducerii cererii de
produse pe piata.
De aceea+ Adunarea )enerala tre'uie sa apro'e casarea sau valorificarea prin van(are+ cu
respectarea prevederilor leale+ referitor la van(area de active si mi-loace fi7e a celor ce nu mai sunt
necesare activitatii societatii+ intrucat acestea provoaca pau'e nu numai prin imo'ili(area de
capital dar isi micsorea(a propria valoare initiala $de intre'uintare% prin deradarea fi(ica si morala +
toate acestea repre(entand pierderi potentiale pentru societate.
Amorti(area imo'ili(arilor corporale s-a facut conform prevederilor Leii nr.1!"1##* 9 cu
modificarile ulterioare 9 aplicand reimul de amorti(are liniara 9 asa cum a fost apro'at in Adunarea
)enerala si a fost interal inreistrata in c:eltuieli de e7ploatare+ destinatia amorti(arii fiind crearea
fondurilor pentru ac:i(itionarea de noi mi-loace fi7e.

P'%+/"#$! ',!)$3!#! $& "!+'/) S.C. PRODOPAN S.A. C!)!'!*$
- #!2,)/) &'.6 -
Nr.c
rt.
)rupe de produse Productia reali(ata $to% Dinamica productiei $=%
1##3 1### 2000 2000"1### 1###"1##3 1##3"1##6
1. Paine !.2!4 2.220 2.#!2 42 3# !!
2. Specialitati de
panificatie
220 12* 124 !3 #* !!
2. )rau macinat *.26# 2.43* 2.020 41 112 4#
Dupa cum se o'serva din ta'elul nr.4+ productia reali(ata la paine a sca(ut treptat+ astfel in
1##3 ea se situa la !.2!4 tone"an+ sca(and in anul urmator cu 2.024 tone+ pentru ca in anul 2000
sa scada la 2.#!2 tone " an. Deci in anul 2000 s-a reali(at doar !! = din productia de paine o'tinuta
in anul 1##3. Aceeasi situatie de scadere a productiei se intalneste la aproape toate produsele+ mai
putin la raul macinat a carui productie creste cu 12 = in 2000 fata de 1### dar scade cu 21 = in
anul 2000 fata de 1##3.
Aceasta tendinta de scadere s-a datorat in eneral unei cereri sca(ute pe piata acestor
produse+ dar si aparitia pe piata concurentiala a unor noi aenti economici.
,area scadere a productiei de paine este urmarea con-uarii factorilor urmatori1
diminuarea treptata din 1##3 pina in 2000 a consumului de paine la mai putin de -umatate
de(voltarea rapida a unor noi capacitati de productie in sectorul privat >
utili(area unor masini si utila-e u(ate fi(ic si moral >
folosirea unor materii prime su' parametrii S0AS >
3
patrunderea pe piata a unor produse de import+ superioare calitativ si ca mod de
pre(entare.
Procesul te:noloic de fa'ricare a painii in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este alcatuit
dintr-un numar de operatii prin care trece materia prima pana la o'tinerea produsului finit. Aceste
operatii sunt 1 cernere+ preparare maia+ preparare aluat+ divi(are+ predospire+ modelare+ dospire
finala+ coacere+ am'alare si livrare.
,ateriile prime si au7iliare folosite la prepararea painii sunt 1 faina+ apa+ dro-die si sarea.
Prin cernerea fainii se reali(ea(a indepartarea corpurilor straine din faina ca1 sfori+ :artii+
scame de saci> afanarea si im'oatirea fainii cu o7ien $acesta a-uta la procesul de fermentare a
aluatului+ o7ienului fiind necesar activitatii dro-diilor%> preincal(irea fainii cu aerul din mediul
incon-urator.
Prepararea aluatului repre(inta una din fa(ele cele mai importante la fa'ricarea produselor de
panificatie si se foloseste la aceasta unitate metoda indirecta in trei fa(e1 prospatura+ maia si aluatul
final. Prin aplicarea acestei metode se o'tine paine de calitate mai 'una+ cu ust si miros placut+ mie(
cu poro(itate 'ine de(voltata+ avand pori cu pereti su'tiri.
Cantitatile de materii prime si au7iliare care se folosesc la prepararea aluatului se cantaresc
ori se masoara+ astfel incat sa se poata o'tine un aluat cu proprietati fi(ico-c:imice optime.
O fa(a importanta a procesului de fa'ricare a painii o repre(inta fermentarea aluatului > modul
in care aceasta se produce determina in primul rand calitatea painii coapte+ iar in al doilea rand
usurinta cu care aluatul va putea fi prelucrat la divi(are+ modelare si coacere.
5ermentarea se face cu scopul de a se o'tine un aluat din care sa re(ulte produse cu volum
mare+ al caror mie( sa fie elastic+ cu pori desi+ uniform si cu pereti su'tiri dar in acelasi timp in aluat
se acumulea(a produse care conditionea(a ustul si aroma specifica painii.
Prin divi(area aluatului acesta este impartit in 'ucati de reutate corespun(atoare produsului
fi(ic cu a-utorul masinii de divi(at.
,odelarea aluatului cuprinde operatiile te:noloice necesare o'tinerii formei 'ucatilor de
aluat specifice produsului finit care urmea(a a se reali(a. Dupa aceasta operatie are loc dospirea
finala+ in timpul careia+ datorita fermentatiei se produce 'io7id de car'on+ care le mareste volumul si
le afanea(a.
,omentul in care aluatul a a-uns la dospirea optima se aprecia(a prin metode oranoleptice
pe 'a(a aprecierii modificarii volumului+ formei si proprietatilor fi(ice ale 'ucatilor de aluat+ dupa
care ele intra in cuptor pentru coacere la o temperatura de 220 9 2*0
0
C+ o'tinandu-se produsul finit
- painea.
&n aluatul supus coacerii are loc un comple7 de transformari fi(ico-c:imice+ coloidale+
'ioc:imice si micro'ioloice+ in urma carora aluatul devine un produs asimila'il si :ranitor.
Dupa scoaterea din cuptor+ painea este ase(ata in rastele care sunt transportate in maa(iile
de produse finite. Aici produsele se lasa sa se raceasca si sunt pastrate in conditii corespun(atoare
pana cand sunt trimise in reteaua comerciala.
Procesul te:noloic de fa'ricare a specialitatilor de panificatie si a produselor (a:aroase se
reali(ea(a prin procedeul monofa(ic+ prin urmare operatiile care conduc la o'tinerea produsului finit
sunt cernerea+ prepararea aluatului+ odi:na aluatului+ divi(are + predospire+ dospire finala+ coacere+
am'alare si livrare. .ste acelasi proces te:noloic ca la fa'ricarea painii doar materiile prime si
materialele difera $in functie de reteta de fa'ricatie%.
Procesul te:noloic de fa'ricare a covriilor cuprinde o sinura fa(a. Operatiile care conduc
la fa'ricarea acestor sortimente $covrii simpli si covrii cu adaos de materiale% sunt 1 cernerea+
framantarea+ fermentarea+ oparirea si coacerea.
Prin cernerea fainii se reali(ea(a indepartarea corpurilor straine+ afanarea si im'oatirea fainii
cu o7ien + preincal(irea fainii cu aerul din mediul incon-urator.
Prepararea aluatului se reali(ea(a prin amestecarea tuturor materialelor si materiilor prime din
reteta+ timp de 3-10 minute+ pana la o'tinerea unui aluat consistent.
Aluatul se lasa la fermentat timp de 2! 9 *0 minute+ dupa care se divi(ea(a in 'ucati
corespun(atoare unei mase nominale a produsului finit.
#
/ucatile astfel divi(ate se modelea(a rotund $su' forma de inel% dintr-un sinur fitil sau doua
fitile impletite. Acestia se lasa la dospit pe masa de impletit timp de 10 9 1! minute dupa care se
efectuea(a operatia de oparire ce durea(a 2 9 * minute.
Coacerea are loc la o temperatura de 210
0
C timp de 1*-14 minute . Dupa racire se insira pe
sfoara catre !0 'uc.+ sirurile sunt ase(ate in navete de plastic si livrate la centrele de desfacere.
Procesul te:noloic al macinarii raului din care re(ulta faina tip 4!0> este alcatuit dintr-un
numar de operatii care sunt 1 receptia calitativa si cantitativa > curatarea prin separator 9 aspirator >
curatire prin trior > curatire prin .ure;o+ umectare+ odi:na+ desco-ire+ periere+ indepartarea
impuritatilor metalice+ macinare+ cernere.
&nainte de a fi introdus in moara+ raul se cantareste pe 'ascula pentru receptia cantitativa+ iar
la'oratorul preia pro'e pentru receptia calitativa. Dupa ce receptia a fost efectuata si indicii de
la'orator ne arata ca raul este panifica'il+ acesta se rastoarna in roapa de rau de unde este preluat
de un snec transportator si apoi de elevator si trecut prin separatorul aspirator+ efectuandu-se astfel
o precuratire de corpuri straine+ dupa care are loc depo(itarea lui in depo(itul de rau al morii din
cadrul intreprindeiri.
De aici raul este preluat cu a-utorul unui snec transportator+ raul este trecut printr-o noua
curatire efectuata cu a-utorul separatorului aspirator+ triorului si eure;a.
)raul astfel o'tinut este umectat in A.). cu canite si depo(itat la odi:na in celulele de odi:na
timp de 14 ore.
Dupa odi:na raul este trecut prin desco-itor apoi prin masina de periat a-unand intr-un
'uncar tampon de unde urmea(a sa intre in procesul de macinis.
Concomitent cu macinarea raului are loc si cernerea particulelor in functie de dimensiunea
acestora > aceasta reali(andu-se cu a-utorul sitei plane. Se practica un macinis scurt datorita faptului
ca moara este dotata doar cu patru valturi.
&n urma procesului de macinis se o'tine 60 = faina si 20 = tarata.
5aina o'tinuta este am'alata in saci de *0 ;.+ verificati pe cantar fiecare si apoi depo(itati in
maa(ia de faina de unde sunt livrati ulterior.
0arata o'tinuta se depo(itea(a in 'uncarul de tarate aflat in e7teriorul morii+ de unde este
livrata.
E7%)/#$! &,",*!'/)/$ +, ',*/'*, (, 8'/(, +, ('%+/*, !&!)$3!#,
- #!2,)/) &'.7 -
Nr.c
rt.
.7plicatia A.,. 1##3 1### 2000
1. PA&N.
5aina al'a $tip 4!0% E. *.4*2.264 *.0*1.610 2.420.0!6
Dro-die E. 3*.!16 62.!31 *6.331
Sare E. 62.**2 42.060 *1.0*1
Com'usti'il L 103.44* #*.40* 41.!42
.nerie EF 1.411.3!2 #*4.0** #12.146
Apa ,c 1!.0#2 12.12# 3.!!0
2. PRODAS. GAHAROAS.
5aina tip ?000@ E. *#.62! !2.#2! 24.16!
Dro-die E. 2.21! 2.!#! 1.6*!
Ameliorator E. 221 2!# 16*
Sare E. 442 61# 2*#
Ga:ar E. 12.#22 1!.0## 6.22#
Alei l. 3.236 3.#36 *.242
Oua /uc. 1#3.#00 21!.600 10*.600
Lapte praf E. 1.4!6 1.6#6 362
Ra:at $cacao% E. 14.!6! 16.#6! 3.62!
.senta l. 1## 214 10!
10
Puni P<C , ##* 1.063 !22
Com'usti'il L - - -
.nerie EF *4.*10 !0.220 2*.*20
Apa m.c. !#6 4*6 21*
2. PR.S0AR& S.R<&C&&
,AC&NA0 )RAA
Com'usti'il L 2#.3#3 2!.123 22.023
.nerie EF 2#3.#32 2!1.23* 22#.664
Apa m.c. 222 2#2 1#2
Necesarul de resurse a fost determinat tinandu-se seama de urmatoarele 1 de cantitatea de
resurse care este necesara pentru reali(area unei tone de produs $date e7trase din retele de fa'ricatie%
si in acelasi timp s-a tinut seama de cantitatea de paine+ produse (a:aroase si rau macinat+ e7primata
fi(ic.
Consumul de resurse specific societatii pe o unitate fi(ica de productie reali(ata este
urmatorul 1
- rupa de produse ?PAINE9 cuprin(and 1
painea alba simpla de #3!# 63. are urmatorul consum specific 1faina tip 4!0 9 0+660 >
dro-die 0+010 ;. > sare 0+012 ;. $pentru 1 ;. paine al'a simpla de 0+2!0 ;.%
paine alba simpla de #4## 63. are urmatorul consum+ specific pe ;. reali(at 1faina tip 4!0
9 0+660 ;.> dro-die 0+.010 ;.+ sare 0+012 ;.>
paine alba superioara de #3!# 63. are urmatorul consum specific la ;. productie 1 faina
tip 4!0 9 0+600 ;. > (a:ar 0+00! ;.> dro-die 0+012 ;.+ sare 9 0+012 ;. >ulei 0+010 ;.+ lapte praf
0+002 ;.> ameliorator 0+002 ;.
paine nea3ra simpla de #4## 63. are urmatorul consum specific pe ;iloram productie 1
faina tip 12!0 9 0+6*0 ;.+ dro-die 0+004 ;.+ sare 0+012 ;. >
3ra5am de #2## 63. are urmatorul consum specific pe ;. ra:am produs 1faina tip 12!0 9
0+23* ;.+ faina ra:am 0+23* ;.+ dro-die 9 0+010 ;. + sare 0+002 ;.+ ulei pentru uns 9 0+002 l.
Calculand prin metoda mediilor ponderate a re(ultat un consum specific de resurse pentru
rupa de anali(a ?PA&N.@ de 1 faina tip 4!0 9 64# ;.+ dro-die 9 1* ;.+ sare 12 ;.+ com'usti'il 13
l+ enerie 246 ;F si apa 2+! m.c. pe tona de produs reali(at.
Pentru rupa de produse (a:aroase+ consumurile specifice de materii prime si materiale
pre(entate in cadrul normatorului intocmit de intreprindere+ vala'ile incepand cu data de 01.02.1##3+
se pe(inta astfel 1
Cozonac cu ra5at / cacao de 0+*00 ;. are urmatorul consum specific pe ;. reali(at 1 faina
tip ?000@ 0+6!0 ;.+ dro-die 0+0!0 ;.+ sare 0+010 ;.+ ameliorator import 0+00! ;.+ (a:ar 0+210
;.+ oua $'uc.% C 2+ lapte praf 0+02! ; ra:at " cacao 0+2!0 ;.+ esenta 0+002 l+ folie $m% C 0+01#
Cozonac ardelenesc de #2## 63. are urmatorul consum specific pe ;. de produs reali(at 1
faina tip ?000@ 9 0+6#0 ;.+ dro-die 0+020 ;.+ sare 0+00# ;.+ ameliorator 9 0+002 ;.+ ulei 9 0+01# l+
(a:ar 0+0*0 ;. ulei pentru uns 0+001 l.+ lapte praf - 0+020 ;.+ mac 0+00! ;.+ :artie 0+242 'uc.
Covri3i simpli de ##3# 63. au urmatorul consum specific pe unitate de 1 ;. produs
reali(at 1 faina tip 4!0 9 0+#!0 ;.+ dro-die 9 0+00* ;.+ sare 9 0+01! ;.+
(a:ar 9 0+002 ;.
Covri3i impletiti cu adaos de materiale de 0+06! ;.+ faina tip 4!0 9 0+3!0 ;.+ dro-die 0+00!
;.+ sare 0+01! ;.+ (a:ar 0+00! ;.+ ulei 9 0+026 l.+ mac 0+0010 ;..
Covri3i la sir de 0+200 ;. au urmatorul consum specific pe ;. de produs reali(at 1 faina tip
4!0 9 1+060 ;.+ dro-die 9 0+003 ;.+ sare 9 0+01! ;.+ (a:ar 9 0+010 ;.+ lapte praf 0+02* ;.+ sfoara
0+002! m.
Prin metoda mediilor ponderate pentru cateoria de produse anali(ate ?PRODAS.
GAHAROAS.@ a re(ultat un consum specific pe tona de productie reali(ata+ avand urmatoarea
forma 1 faina tip ?000@ 6!0 ;.+ dro-die !0 ;.+ ameliorator ! ;.+ sare 10 ;.+ (a:ar 210 ;.+ ulei
12! l+ lapte praf 2! ;. ra:at " cacao 2!0 ;.+ esenta 2 l+ puni P<C 9 1! m.+ enerie 600 ;F.+ apa #
mc.+ consumuri vala'ile pentru o tona de produse (a:aroase o'tinuta in cadrul societatii.
11
Pentru prestari servicii macinat rau $1 ;.% este necesar com'usti'il $4 l%+ enerie $40 ;F% si
apa $0+0! m.c.%.
1.4. DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII RESURSELOR
UMANE
Potentialul uman al socetatii este dat de numarul + structura si calificarea personalului.
N/1!'/) *!)!'$!#$)%' *$ ',(!'#$3!',! )%' (, !"#$7$#!#$= "!#,8%'$$ +, *!)!'$!#$ *$ *,>.
- #!2,)/) &'. -
-ctivitati des/asurate in
cadrul unitatii
.r. Total
salariati
Cate3orii de salariati Se7
)uncitori T8S- $emei &arbati
Nr.total salariati in 1##3 in 22# 136 *2 1*2 36
activitatea industriala 132 1*2 *1 112 60
activitatea de comert 2# 2# - 2# -
activitatea de transport 16 14 1 - 16
Nr.total salariati in 1### in 20# 14! ** 102 106
activitatea industriala 143 12! *2 66 #1
activitatea de comert 24 24 - 2! 1
activitatea de transport 1! 1* 1 - 1!
Nr.total salariati in 2000 in 136 1** *2 113 4#
activitatea industriala 1*2 101 *2 #1 !2
activitatea de comert 23 23 - 16 1
activitatea de transport 14 1! 1 - 14
Se o'serva ca ponderea cea mai mare in structura personalului societatii o au femeile $in anul
1##3 9 42 =+ 1### 9 *# = si 2000 - 42 =%+ acest lucru datorandu-se specificului unitatii.
Numarul de salariati scade in ultimii trei ani datorita restructurarii activitatii societatii care a
impus acest lucru. Personalul 0.SA s-a mentinut relativ constant fiind necesar in activitatea societatii
pentru o coordonare eficienta. Pe viitor este necesar si o restructurare a acestei cateorii de personal
pentru a eficienti(a activitatea societatii.
,a-oritatea ana-atilor sunt anrenati in reali(area productiei de 'a(a $1##3 si 1### 9 30 =
si 2000 9 64 =%.
Datorita reducerii productiei fi(ice reali(ate a fost necesara o disponi'ili(are de personal atat
in anul 1### cat si in anul 2000 9 avand ca 'a(a de raportare situatia e7istenta in anul 1##6.
&n cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi structura fortei de munca in functie de vec:ime se
pre(inta dupa cum urmea(a 1
12
S#'/"#/'! 4%'#,$ +, 1/&"! +/(! 7,":$1, ?*$#/!#$! ,>$*#,&#! $& !&/) 1---@
- #!2,)/) &'. - -
N'."'#. G'/(, +, 7,":$1, N'. P,'*%!&, P%&+,',! $& #%#!)
1. Pana la ! ani 21 11+2
2. 4 9 10 ani *# 24+2
3. 14 9 20 ani 22 16+1
4. 11 9 1! ani 2! 12+*
5. Peste 20 ani 40 22+1
6. TOTAL 17 1..
Anali(and structura salariatilor in functie de vec:ime se o'serva ca ponderea cea mai ridicata
o au cei cu vec:ime de peste 20 ani+ urmati de cei care s-au incadrat acum 4 9 10 ani+ acestia
ocupand 22+1 = primii+ iar cei din urma 24+2 =.
Personalul proaspat incadrat pre(inta o pondere de 11+2 = acestia fiind in numar de 21. Acest
lucru e apreciat ca fiind po(itiv+ pentru ca unitatea dispune de personal cu e7perienta.
Personalul este in eneral tanar+ dar cu e7perienta+ distri'utia pe rupe de varsta
pre(entandu-se astfel 1

S#'/"#/'! 4%'#,$ +, 1/&"! +/(! 7!'*#! ?*$#/!#$, $&#%"1$#! $& !&/) 1---@
- #!2,)/) &'.1. -
N'."'#. G'/(! +, 7!'*#! N'.(,'*%&!) P%&+,',! $& #%#!)
1. Pana la 20 ani 43 24+*
2. 21 9 *0 ani !6 20+!
3. *1 9 !0 ani *# 24+2
4. !1 9 40 ani 12 4+#
5. Peste 40 ani - -
6. TOTAL 17 1..
Cu toate ca+ ponderea cea mai insemnata o detin salariatii cu vec:ime mare si foarte mare+
din punct de vedere al varstei+ numarul de personal scade proresiv. Astfel+ salariatii in varsta de pana
la 20 ani detin un procent de 24+* = din totalul salariatilor+ acestia fiind in numar de 43 persoane.
Pentru personalul 0.SA precum si pentru muncitorii au7iliari $neproductivi% se aplica
salari(area in reie. Aceasta forma de salari(are asiura remunerarea salariatului dupa timpul lucrat+
fara sa se preci(e(e cantitatea de munca pe care el tre'uie sa o depuna pe unitatea de timp.
Salari(area in acord direct se foloseste pentru persoanele de la locurile de munca+ unde
cantitatea de produse sau volumul de lucrari ce tre'uie e7ecutate de catre o persoana sau o ec:ipa in
unitatea de timp sunt sta'ilite pe 'a(a normelor de timp sau de productie.
Acordul proresiv presupune ca la un nivel de reali(ari a sarcinilor dinainte sta'ilite+ tariful pe
unitatea de produs sau pe lucrare se ma-orea(a in anumite proportii.
De asemenea+ in cadrul unitatii se aplica si salari(area mi7ta+ care consta intr-o remunerare
fi7a pe unitatea de timp ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii te:nice+ ecoloice si de
orani(are.
S$#/!#$! *!)!'$3!'$$ (,'*%&!)/)/$ *$ %',), ,4,"#$7 )/"'!#, $& "!+'/) S.C.PRODPAN S.A. C!)!'!*$
- #!2,)/) &'. 11 -
N'."'# Specificatie U.M. 1-- 1--- 2...
12
1. Numar salariati pers. 22# 20# 136
2. 5ond de salarii mii lei 2.1#!.!*2 2.*#0.012 2.041.#4!
3. Salariul mediu annual Lei"pers. #.!36.!20 11.#12.#22 14.26*.1**
4. Ore efectiv lucrate ore-om 222.*3* 212.0#2 2#2.0!0
5. Salariul mediu lunar Lei"pers. 6#3.#40 ##2.323 1.24*.!12
&n perioada 1##3 9 2000 fondul de salarii al unitatii a crescut de la 2.1#!.!*2 mii lei la
2.041.#4! mii lei in anul 2000. Acest fapt nu poate fi pus decit pe seama ma-orarii salariilor 'rute+
deoarece numarul de salariati a sca(ut precum si datorita inde7arilor si compensarilor necesare intr-o
economie cu inflatie.
Sumele c:eltuite pentru protectia sociala au avut o crestere continua si proportionala cu
marimea salariului+ cresterea de la un an la altul datorandu-se cresterii fondului de salarii cat si
introducerii unei prevederi leale noi $fondul de sanatate+ pensia suplimentara%.
E7%)/#$! ('%+/"#$7$#!#$$ 1/&"$$ (, 8'/(, +, ('%+/*, ',!)$3!#,- %',-%10#%. 5
- #!2,)/) &'. 12 -
N'."'#. G'/(! +, ('%+/*, 1-- 1--- 2...
1. Paine 22+!2 !0+#2 *6+4!
2. Specialitati din paine si produse (a:aroase 23+#1 *4+62 *4+!2
3. )rau macinat 22+*1 !1+22 *3+24
Se o'serva ca pentru rupa de ?paine@ productivitatea muncii scade deoarece creste numarul
de ore necesar reali(area unei tone de paine de catre un salariat al societatii > astfel ca o tona de paine
se reali(a in anul 1##3 in 2* ore iar in anul 1### sunt necesare in plus inca 16 ore sau in anul 2000
sunt necesare in plus inca 1* ore $fata de 1##3%+.
O usoara crestere a productivitatii muncii se inreistrea(a la rupa ?specialitatilor din paine si
produselor (a:aroase@ in anul 2000 fata de 1### si mai insemnata la rupa ?raului macinat@ tot in
anul 2000 fata de 1### $cu 4 =%.
Productivitatea muncii e7primata in (ile-om pe tona de produs reali(at e7prima cate (ile sunt
necesare pentru reali(area unei tone de produs finit pe fiecare salariat+ in medie intr-un an.
E7%)/#$! ('%+/"#$7$#!#$$ 1/&"$$ (, 8'/(, +, ('%+/*, ',!)$3!#, - 3$), 5 %1 0 #%. 5
- #!2,)/) &'. 13 -
N'."'#. G'/(, +, ('%+/*, 1-- 1--- 2...
1. Paine 1+*0 2+12 1+##
2. Specialitati din paine si produse (a:aroase 1+20 1+#! 1+#*
3. )rau macinat 1+2# 2+1* 2+01
Productivitatea muncii e7primata ca raport intre cifra de afaceri pe persoana ocupata anual
reflecta veniturile reali(ate de catre salariat pentru productia reali(ata de el.
E7%)/#$! "$4',$ +, !4!",'$ (, (,'*%!&! %"/(!#! - 1$$ ),$ 0 (,'*%!&! -
- #!2,)/) &'. 14 -
N'."'#. S(,"$4$"!', U.M. 1-- 1--- 2...
1. Cifra de afaceri mii lei 16.#32.!#1 1*.240.!3# 14.622.63#
2. Numar de salariati pers. 22# 20# 136
3. Productivitatea muncii mii lei"pers. 63.!24+40 43.610+#! 3#.*30+1!
1*
Se o'serva ca veniturile reali(ate de un salariat scad in 1### fata de 1##3 cu 12 = si
inreistrea(a o crestere in 2000 cu 1* = $tot comparativ cu anul 1##3%.
Scaderea productivitatii muncii in anul 1### fata de 1##3 se datorea(a faptului ca scade cifra
de afaceri> desi se inreistrea(a si o diminuare a numarului de salariati+ indicele scaderii cifrei de
afaceri este mai mare decit indicele de scadere a numarului de salariati $20+1* fata de 3+62%
determinand astfel o reducere a productivitatii muncii.
Cresterea productivitatii muncii in anul 2000 fata de 1##3 se inreistrea(a datorita faptului ca
indicele cifrei de afaceri scade intr-un ritm mai incet decat indicele numarului de salariati $4+#! fata
de 1#+2*%
E7%)/#$! "%*#/'$)%' /&$#!', & lei ' (). *
- #!2,)/) &'. 15 -
N'."'#. )rupe de produse 1-- 1--- 2...
1. Paine 2.11*+#* 2.24!+42 2.1*1+3!
2. Specialitati de panificatie si produse
(a:aroase
*.!2*+1# 4.120+06 3.264+2*
3. )rau macinat 1.*4#+61 1.!0!+1# 1.!64+22
Costurile unitare repre(inta totalitatea c:eltuielilor efectuate de catre unitate pentru reali(area
unui ;. de produs finit. &n costurile unitare sunt cuprinse c:eltuielile cu materia prima+ c:eltuielile cu
materialele directe si c:eltuielile de industriali(are+ ponderea fiecarei cateorii in costurile totale fiind
diferita in functie de produsul final o'tinut.
Desi cantitatea de produse finte scade constant in perioada anali(ata costurile unitare cunosc
o crestere constanta acest lucru datorandu-se cresterii preturilor la materiile prime+ materiale si
serviciile+ aceste preturi fiind actuali(ate in functie de inflatie.
1.5. DIAGONISTICUL ACTIVITATII ECONOMICE
.volutia in dinamica si in structura a c:eltuielilor de productie o vom anali(a cu a-utorul
datelor din ta'elul urmator.
N$7,)/)= *#'/"#/'! *$ ,7%)/#$! ":,)#/$,)$)%' +, ('%+/"#$ - 1$$ ),$ 5
- #!2,)/) &'.16 5
Nr.
crt.
0ipul de c:eltuieli 1##3 1### 2000 2000
fata de
1##3
$=%
A'solut = A'solut = A'solut =
1. C:eltuieli privind
marfurile
*.#21.146 20+1! *.214.44# 20+42 *.322.#!# 2#+22 #6+3!
2. C:eltuieli cu
materiile prime
!.*##.140 22+42 2.*44.421 2!+13 2.#26.022 22+3! 61+!#
2. C:eltuieli cu
materiale
consuma'ile
1.!!2.06! #+!0 1.222.2#2 #+4# 1.312.022 10+#3 114+46
*. C:eltuieli cu
eneria si apa
!62.0#1 2+!0 4*2.161 *+46 !31.1*6 2+!2 101+*1
!. Alte c:eltuieli
materiale
*3.013 0+2# 24.36* 0+26 22.1!0 0+1# 44+#!
4. C:eltuielii
materiale-total
6.462.2** *4+#1 !.*30.0!3 2#+31 4.242.2!1 23+!* 32+#1
1!
6. C:eltuieli cu
lucrari si servicii
e7ecutate de terti
*13.4*3 2+!4 **3.204 2+24 *40.234 2+6# 10#+#!
3. C:eltuieli cu
impo(ite+ ta7e si
varsaminte
asimilate
202.006 1+3! 24*.123 1+#2 246.#22 2+22 121+32
#. C:eltuieli cu
remuneratiile
personalului
2.1#!.!*2 12+*2 2.*#0.012 13+0# 2.041.#4! 13+!! 12#+*4
10. C:eltuieli privind
asiurarile si
protectia sociala
464.#2# *+1* 3*6.3** 4+14 1.224.666 3+10 1#6+*3
11. C:eltuieli cu
personalul 9 total
2.362.*61 16+!4 2.226.3!4 2*+2! *.2#3.6*2 24+4! 1!2+12
12. C:eltuieli cu
amorti(arile si
provi(ioanele
1!6.#0* 0+#6 20.243 0+12 #2.22* 0+!6 !#+0*
12. C:eltuielii pentru
e7ploatare 9 total
14.2!*.!*
1
100 12.646.2#
!
100 14.!04.*#
!
100 100+#2
<aloarea c:eltuielilor de e7ploatare pre(inta o situatie oscilanta in perioada de studiu+ astfel
in anul 1##3 acestea se ridica la o valoare de 14.2!*.!*1 mii lei+ in anul 1### la 12.646.2#! mii lei
pentru ca in anul 2000 c:eltuielile de productie sa fie de 14.!04.*#! mii lei.
Acestea sunt structurate in c:eltuieli privind marfurile+ c:eltuielile de materiale+ c:eltuieli cu
lucrarile si serviciile e7ecutate de terti+ c:eltuieli cu impo(itele+ ta7ele si varsamintele asimilate>
c:eltuieli cu personalul si c:eltuieli privind amorti(arile si provi(ioanele.
C:eltuielile privind marfurile au o pondere de apro7imativ 20 = din totalul c:eltuielilor de
e7ploatare si cunosc o situatie oscilanta in perioada anali(ata deoarece+ cantitatea de productie
reali(ata din cadrul intreprinderilor este oscilanta.
Din cateoria c:eltuielilor materiale fac parte c:eltuielile cu materii prime+ c:eltuielile cu
materialele consuma'ile+ c:eltuielile cu eneria si apa si alte c:eltuieli materialele.
C:eltuielie cu materiile prime sunt in valoare de 2.#26.022 mii lei in ultimul an de studiu+
pre(entand o diminuare in anul 2000 fata de 1##3 cu 23+*1 =. Structura acestora pre(inta o evolutie
in scadere pe cei 2 ani+ respectiv 22+42 = in 1##3+ 2!+13 = in 1### si 22+3! = in 2000.
C:eltuielile cu materialele consuma'ile au o pondere mai mica+ ele inreistrand o crestere pe
cei 2 ani in ceea ce priveste structura lor de #+! = in 1##3 la 10+#3 = in 2000.
.neria si apa nu pre(inta o evolutie spectaculoasa ale costurilor dar ea este po(itiva. Astel+
in anul 1##3 c:eltuielile cu asemenea furnituri aveau valoarea de !62.0#1 mii lei+ in anul 1### de
4*2.161 mii lei+ iar in anul 2000 a-unand la !31.1*6 mii lei.
&n cateoria altor c:eltuieli materiale intra acele c:eltuieli materiale care nu pot fi inreistrate
in clasele de mai sus mentionate. Se o'serva o evolutie proresiva a acestora+ astfel in 1### ele
aveau o valoare de *3.013 mii lei a-unand in 2000 la 22.1!0 mii lei.
Adunand clasele de c:eltuieli de mai sus pe fiecare an anali(at+ re(ulta o evolutie oscilanta a
acestora pe perioada luata in calcul. Aceasta se datorea(a unei scaderi a volumului de productie in
perioada 1##3 9 1### cu un indice mai mare decat indicele de ma-orare a preturilor si tarifelor la
materiile prime+ materiale+ furnituri su' influenta inflatiei.
C:eltuieli cu lucrarile si serviciile e7ecutate de terti se ma-orea(a in perioada testului cu
peste *1.423 miilei+ inreistrand in anul 2000 valoarea de *40.234 mii lei.
C:eltuielile cu impo(ite+ ta7e si varsaminte asimilate a-un in anul 2000 la 246.#22 mii lei
fata de numai 24*.123 mii lei in 1###. Acest lucru e determinat in primul rand de cresterea
profitului+ a valorii adauate dar si de inasprirea fiscalitatii.
14
C:eltuielile cu remuneratiile personalului precum si c:eltuielile privind asiurarea si protectia
sociala cresc de la un an la altul atat ca valoare cat si ca pondere in structura c:eltuielilor de
e7ploatare.
C:eltuielile cu amorti(arile si provi(ioanele scad in anul 1### fata de anul 1##3+ acesta
intimplandu-se datorita faptului ca amorti(area cumulata anului 1##3 este superiora celei din anul
1###.
1.6. DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE MARKETING
+a!orturile intre!rinderii cu !iata de desacere si de a!ro,i-ionare.
Referitor la activitatea de panificatie+ se stie ca in Romania painea este unul din alimentele de
'a(a+ consumul de paine fiind la noi in tara mult mai mare comparativ cu alte tari. Pe acest fundal s-a
inreistrat o scadere importanta a van(arilor de produse de panificatie dupa 2000+ urmare a
fenomenelor care au modificat comportamentul de consum al populatiei. Dintre acestea+
semnificative ar fi 1 pe de-o parte+ restituirea terenurilor catre populatia rurala a limitat utili(area
painii ca :rana pentru animale+ iar pe de alta parte+ marirea periodica a preturilor datorita
su'ventiilor a determinat o micsorare a consumului de paine de catre populatia ur'ana.
Necesarul de paine (ilnic in -udetul Calarasi a sca(ut drastic din 1#3# pana in 2000+ acesta
situandu-se in primul an de referinta la !0 t"(i+ iar in 1###a-unand la 20 t"(i.
Relementarile pana in anul 1### au ca de(iderat posi'ilitatea ca produsele de panificatie $in
special painea% sa fie consumate de un numar cat mai mare de persoane. &n acest scop )uvernul
su'ventiona cumpararea materiei prime - raul de la producatori+ aspect care determina costuri cu o
valoare mai mica a materiei prime si automat o scadere a pretului.
Renta'ilitatea sca(uta pe totalul societatilor din acest sector de activitate se e7plica prin
faptul ca permanent pretul la paine a fost suprave:eat+ el fiind sta'ilit prin neociere intre )uvern si
,inisterul 5inantelor+ in multe ca(uri fara acoperirea costurilor pentru producerea acestora.
Li'erali(area pretului painii s-a facut la data de 20 fe'ruarie 1##6+ insa avand in vedere
preturile practicate de societati cu acelasi profil+ S.C.PRODPAN S.A. este nevoita sa se alinie(e la
aceste preturi+ intrucat e7ista pericolul pierderii sementului de piata.
Piata interna de desfacere este repre(entata de doua sectoare piata locala care cuprinde
municipiul Calarasi si (onele limitrofe pentru paine si produse de panificatie.
Reteaua de maa(ine+ unde are loc van(area cu amanuntul a produselor+ repre(entata de
centrele comerciale proprii sau inc:iriate $in numar de 12 centre%.
Planul (ilei de productie se face pe 'a(a de comen(i facute in preala'il cu 2* ore+ de fiecare
centru de desfacere+ iar in functie de cerere se intocmeste un centrali(ator.
Societatea practica doua sisteme de van(are
van(are cu ridicata a produselor
van(area cu amanuntul in maa(inele proprii de desfacere sau inc:iriate.
/iroul de desfacere preia comen(ile pentru livrare a produselor si urmareste derularea
contractelor pentru cele doua sisteme de van(are.
Posi'ilitatea de a incasa imediat contravaloarea produselor+ asiurarea conditiilor pentru
pastrarea si pre(entarea lor sunt numai cateva avanta-e oferite de van(area produselor prin reteaua
proprie.
Satisfacerea cererii si ocuparea pietelor care este sustinuta de urmatoarele arumente 1
posi'ilitatea aprovi(ionarii ritmice+ o'tinere rapida de informatie privind cererea produselor si
adaptarea imediata a productiei> pre(enta de preturi mai mici pe piata a produselor> incasarea
contravalorii produselor se face mai rapid $datorita desfacerii prin reteaua proprie a !0 = din
van(ari%+ aceasta conducand la o crestere a vite(ei de rotatie a activelor circulante cu efecte po(itive
asupra indicatorilor de efecienta.
,asurile luate pentru desfacerea imediata si interata a productiei au vi(at in principal
urmatoarele o'iective 1
de a asiura pe piata locala conditii pentru preluarea si van(area produselor>
de a cauta si patrunde cu produsele cu termen de arantie mai mare in centrele ur'ane cu
populatie numeroasa.
16
&nreistrandu-se o continua scadere a comen(ilor de paine+ S.C.PRODPAN S.A. a actionat in
directia renta'ili(arii prin o'tinerea de profit din activitatea comerciala. &n acest sens+ s-a larit
o'iectul de activitate in comert cu o'tinerea avi(elor necesare practicarii in centrele proprii a
van(arii de produse complementare ca ulei+ (a:ar+ ore( si 'auturi racoritoare.
Distri'utia fondului de marfa este asiurata prin aprovi(ionarea directa. Pentru aceasta+
unitatea de productie e dotata cu mi-loace de transport proprii+ care pe trasee 'ine sta'ilite+
deservesc maa(inele proprii cat si celelalte unitati ale 'eneficiarilor.
Livrarea in timpul noptii a painii si a produselor de panificatie+ asiura posi'ilitatea
consumului acestora+ in stare proaspata+ la primele ore ale diminetii la desc:iderea maa(inelor. De
asemenea+ in timpul (ilei maa(inele de desfacere sunt aprovi(ionate ritmic+ in functie de volumul
van(arilor
/eneficiarii cu capital privat in 'a(a comen(ilor+ a contractelor inc:eiate intre cele doua parti+
sunt aprovi(ionati sau se aprovi(ionea(a (ilnic cu produse din depo(itul societatii.
Datorita faptului ca unele din centrele de desfacere inreistrea(a pierderi+ deoarece adaosul
comercial nu acopera costurile+ la nivelul intreprinderii s-a luat :otararea de renta'ili(are a acestora+
prin inc:eierea unor contracte de asocieri. Aceasta :otarare a avut efecte po(itive.
Piata de aprovi(ionare a S.C. PRODPAN S.A. este repre(entata de aenti economici privati+
care produc materii prime si materiale necesare societatii.
Pentru materiile prime $oua+ sare+ dro-die+ etc.% oferta este foarte mare si societatea isi alee
furni(orii in functie de raportul calitate " pret+ conditiile de piata+ distanta+ continuitatea in
aprovi(ionare. Datorita faptului ca S.C. PRODPAN S.A. dispune de o moara proprie+ ea nu-si face
aprovi(ionarea cu faina tip 4#0 ci ac:i(itionea(a rau de la CO,C.R.AL Calarasi.
P'$&"$(!),), 1!#,'$$ ('$1, !":$3$#%&!#, )! /'1!#%'$$ !8,&#$ ,"%&%1$"$.
- #!2,)/) &'.17 -
N'."'#. M!#,'$! ('$1! F/'&$3%'/) +, 2!3!
1. )rau ?C.R.AL CO,@ Calarasi
?CONDORAL@ Calarasi
2. 5aina tip *30 S.C. ?0&0AN@ S.A. /ucuresti
3. Dro-die /./.). 5oodts
4. Sare Salina 0aru Ocna
5. Ga:ar S.C. ?GAHAR@ S.A. Calarasi
6. Alei S.C. ?AL0.D@ S.A. 0andarei
7. Oua S.C. ?A<&COLA@ S.A. Calarsi
. Arome S.C. ?<&C0OR&A@ S.A. /ucuresti
-. Afinatori c:imici S.C. ?A,ON&ACAL@ S.A. /ucuresti
1.. ,otorina S.C. ?P.0RO,@ S.A.
13
1.7. DIAGNOSTICUL FINANCIAR
Contul de profit si pierdere rupea(a veniturile si c:eltuielile pe tipuri de activitati $de
e7ploatare+ financiare si e7ceptionale% si permit calcularea a trei indicatori de renta'iltate 1re(ultatul
e7ploatarii+ re(ultatul financiar si re(ultatul e7ceptional.
E7%)/#$! 7,&$#/'$)%'= ":,)#/$,)$)%' *$ ! ',3/)#!#,)%'.
- #!2,)/) &'. 1 -
Nr.
crt
.
Specificatie A.
,.
1##3 1### 2000 1###
fata de
1##3
$=%
2000 fata
de 1###
$=%
2000
fata de
1##3
$=%
1. <enituri din
e7ploatare
,ii
lei
13.0#0.201 1*.212.410 14.342.222 6#+12 116+31 #2+21
2. C:eltuieli
pentru
e7ploatare
,ii
lei
14.2!*.!*1 12.646.2#! 14.!04.*#! 3*+13 11#+#0 100+#2
2. Re(ultate
din
e7ploatare
,ii
lei
1.62!.440 !*!.21! 2!!.623 21+*2 4!+2* 20+!0
*. <enituri
financiare
,ii
lei
##.2#* #1.*6* !3.206 #2+12 42+42 !3+42
!. C:eltuieli
financiare
,ii
lei
- - - - - -
4. Re(ultatul
financiar
,ii
lei
##.2#* #1+*6* !3.206 #1+12 42+42 !3+42
6. <enituri
e7ceptionale
,ii
lei
3.214 1.622 2!.234 21+0# 1.*!#+0# 206+66
3 C:eltuieli
e7ceptional
,ii
lei
**.14* 1**.4!! 21.322 226+!* 22+01 62+03
#. Re(ultatul
e7ceptionale
,ii
lei
-2!.#*3 -1*2.#22 -4.!*4 -2#6+!3 -*+!3 -13+2
10. <enituri
totale
,ii
lei
13.1#6.611 1*.*0!.316 14.#*!.324 6#+14 116+42 #2+12
11. C:eltuieli
totale
,ii
lei
14.2#3.60! 12.#11.#!0 14.!23.226 3*+3* 113+33 100+3!
12. Re(ultatul
'rut
,ii
lei
1.6##.004 *#2.346 *06.*## 26+*! 32+!2 22+4!
12. &mpo(it pe
profit
,ii
lei
432.162 22!.2#3 1!*.422 2*+*4 4!+4# 22+42
1*. Re(ultatul
net
,ii
lei
1.11!.32* 2!3.*4# 2!2.366 22+14 #6+3* 22+44
1!. Rata
profitului
$profit
'rut"<%
= #+3# 2+*2 2+*0 - - -
14. C:eltuieli la
1000 lei
venituri din
e7ploatare
Lei #04+!0 #62+01 #30+6# 106+22 100+#0 103+20
1#
16. C:eltuieli la
1000 lei
venituri
financiare
Lei 14!.1!2+02 1!2.034+2# 23*.12#+!2 #2+0# 134+32 162+0*
13. C:eltuieli la
1000 lei
venituri
e7ceptionale
Lei 1.##!.#*6+!
*
3.026.443+6
3
4!*.0!0+6* *02+20 3+1! 22+66
S#'/"#/'! 7,&$#/'$)%'= ! ":,)#/$,)$)%' *$ ! ',3/)#!#,)%' - A -
- #!2,)/) &'. 1-
N'."'# I&+$"!#%'$ 1-- 1--- 2...
1. <enituri din e7ploatare ##+*1 ##+2! ##+!1
2. <enituri financiare 0+!! 0+42 0+2*
2. <enituri e7ceptionale 0+0* 0+02 0+1!
*. <enituri totale 100 100 100
!. C:eltuieli pentru e7ploatare ##+62 #3+#4 ##+31
4. C:eltuieli financire - - -
6. C:eltuieli e7ceptionale 0+26 1+0* 0+1#
3. C:eltuieli totale 100 100 100
#. Re(ultate din e7ploatare #4+*3 110+*2 36+20
10. Re(ultatul financiar !+!2 13+!2 1*+23
11. Re(ultatul e7ceptional - 2+0 - 23+#* - 1+!3
12. Re(ultatul 'rut 100 100 100
Se o'serva ca mai mult de ## = din venituri sunt venituri din e7plotare+ ceea ce inseamna ca
principala preocupare a firmei e productia si nu reali(area de operatiuni financiare+ aducatoare si ele
de venituri. Se impune ca in anii urmatori sa creasca ponderea veniturilor financiare in totalul
veniturilor prin participarea societatii pe cat posi'il pe pietele financiare+ precum si prin apropierea
de catre firma a participatiilor la alta firma.
<eniturile e7ceptionale ocupa o pondere neinsemnata fiind doar de 1.622 mii lei in anul 2000.
&n cadrul intreprinderii nu s-au inreistrat c:eltuieli financiare ceea ce inseamna ca societatea
nu a avut c:eltuieli privind do'an(ile la creditele contractate $societatea nu a imprumutat 'ani% >
acesta fiind un aspect po(itiv avand in vedere actuala situatie economica din tara+ ma-oritatea
unitatilor apelea(a la finantarea prin credite+ pre(entand valori destul de ridicate in ceea ce privesc
c:eltuielile financiare prin plata do'an(ilor aferente imprumuturilor.
C:eltuielile e7ceptionale au o pondere insemnata in total c:eltuieli in comparatie cu veniturile
e7ceptionale reali(ate in cadrul intreprinderii. Din aceasta cau(a si re(ultatul e7ceptional este o
pierdere pentru societate+ daca societatea ar avea in vedere aceasta activitate e7ceptionala nivelul
re(ultatului 'rut ar fi mai mare.
Ceea ce interesea(a in mod e7pres este situatia evolutiei nivelului de eficienta al c:eltuielilor+
atat pe total+ cat si pe cele trei tipuri de activitati. Se poate inreistra o evolutie favora'ila pe linia
acestui indicator de eficienta+ respectiv se poate inreistra o reducere a c:eltuielilor la 1000 lei
venituri+ numai cand va fi respectata corelatia de eficienta dintre ritmul c:eltuielilor ca efort si ritmul
veniturilor ca efect1 &v I &c:
Din ta'elul nr. 20 se o'serva ca aceasta eficienta se respecta la veniturile si c:eltuielile din
e7ploatare si financiare. Cresterea veniturilor e7ceptionale in anul 1### fata de anul 1##3 este mai
mica decat cresterea c:eltuielilor e7ceptionale.
Patrimoniul net al unei intreprinderi repre(inta averea acesteia la un moment dat.
P!#'$1%&$/) &,# B A"#$7 #%#!) - D!#%'$$
20
E7%)/#$! *$ *#'/"#/'! (!#'$1%&$/)/$ &,# - 1$$ ),$ 5
- #!2,)/) &'. 2. -
N'."'#. S(,"$4$"!', 1-- 1--- 2...
1. Active totale 2.422.### 2.232.!6# 2.*11.012
2. Datorii totale 1.*06.2!1 1.1*3.*22 1.0*#.2*0
2. Patrimoniul net 2.224.4*3 2.22*.1*4 2.241.662
*. .volutia patrimoniului net
- a'solut - 6.*#3 12!.12!
- relativ - = - 100 100+2* 104+06
Se o'serva o crestere a patrimoniului net in ultimul an de anali(a fata de primul cu 4+06 =.
Aceasta crestere este determinata+ in principal+ de reducerea activelor totale mai incet decat
diminuarea datoriilor totale. &ntr-o asemenea situatie+ se poate spune ca+ averea intreprinderii a
crescut si ca+ e7ista posi'ilitatea $cel putin scriptica% de acoperire a datoriilor pe care le are.
Anali(a pe 'a(a de 'ilant cuprinde anali(a activelor totale+ anali(a capitalului permanent si a
radului de asiurare cu disponi'ilitati 'anesti+ situatia creditelor si a do'an(ilor.
E7%)/#$! *$ *#'/"#/'! !"#$7,)%' #%#!), 1$$ ),$ 5
- #!2,)/) &'. 21 -
Nr.crt. Specificare 1##3 1### 2000
1. &mo'ili(ari necorporale - - -
2. &mo'ili(ari corporale 1.2#*.266 1.1#!.#20 1.222.234
2. &mo'il(ari financiare - - -
*. Active imo'ili(ate 1.2#*.266 1.1#!.#20 1.222.234
!. Stocuri 1.26*.00* 1.06*.262 1.!30.34*
4. Alte active circulante 1.04!.613 1.112.264 !#6.642
6. Active circulante 2.22#.622 2.134.4*# 2.163.426
3. Conturi de reulari(are si asimilate - - -
#. Prime privind ram'ursarea o'liatiunilor - - -
1.. TOTAL ACTIV 3.633.--- 3.32.57- 3.411..13
11. .volutia activelor totale $=% 100 #2+03 #2+34
12. Structura activelor totale $=% 100 100 100
- active imo'ili(ate 2!+42 2!+24 24+12
- active circulante 4*+23 4*+4* 42+36
.volutia activelor totale este oscilanta+ se inreistrea(a o scadere a lor in 1### fata de 1##3
cu 6 = acest lucru datorandu-se reducerii valorii imo'ili(arilor corporale $au fost sco din functiune
mi-loace fi7e% dar s-a inreistrat si o reducere a activelor circulante+ lucru po(itiv 9 reducerea
stocurilor in principal la marfurile pe care societatea le comerciali(ea(a.
&n anul 2000 fata de 1### are loc o reevaluare de mi-loace fi7e 9 ceea ce determina o crestere
a valorii imo'ili(arilor corporale dar si o crestere a stocurilor insotita de o diminuare a valorii
celorlalte active circulante.
Structura activelor totale se mentine in perioada anali(ata constanta+ 24 = din activele totale
repre(inta active imo'ili(ate si 4* = din activele totale repre(inta activele circulante+ in acestea din
urma avand o pondere eala+ stocurile si rupa altor active circulante+ in anul 1##3 si 1###
Structura activelor circulante se modifica in anul 2000 ponderea stocurilor crescand semnificativ la
62+!4 = iar ponderea celorlalte active circulante reducandu-se la 26+** =.
E7%)/#$! *$ *#'/"#/'! 8'!+/)/$ +, !*$8/'!', "/ +$*(%&$2$)$#!#$ 2!&,*#$ - 1$$ ),$ 5
- #!2,)/) &'. 22 -
.r.crt. Speci/icare 199" 1999 2###
21
1. Conturi la 'anci in lei 2!1.161 42!.#4# 10*.#02
2. Casa in lei 4*.4!# 46.!#6 102.!2*
2. Alte valori 2.*26 !.4!! 102.!2*
*. 0otal *1#.246 4##.221 21!.2*#
!. .volutia disponi'ilitatilor 100 144+66 !1+2*
4. Structura disponi'ilitatilor 100 100 100
- conturi la 'anci 32+64 3#+!2 *3+6*
- casa in lei 1!+*2 #+46 *3+0#
- alte valori 0+32 0+31 2+16
Din anali(a evolutiei disponi'ilitatilor 'anesti in cadrul S.C. PRODPAN S.A. re(ulta faptul ca
societatea avea in anul 1### cel mai mare rad de asiurare cu disponi'ilitati 'anesti $valoarea
numerarului aflat la 'anci in lei ma-orandu-se cu 63 = fata de anul 1##3%.
&n anul 2000 societatea dispune de numerar la 'anci in pondere de !1 = fata de 1##3 si de 16
= fata de 1##3 acest lucru se datorea(a reducerii semnificative a numerarului aflat in conturi la 'anci
in lei.
&n anul 1##3 structura disponi'ilitatilor 'anesti este urmatoarea 1 conturi la 'anci 3* =+ casa
in lei 1! = si alte valori 1 = > in anul 1### se inreistrea(a o crestere a conturilor 'anesti cu 4 = in
aceeasi pondere reducandu-se casa in lei > ponderea celorlalte valori ramanand constanta. &n anul
2000 au loc uniformi(ari a structurii disponi'ilitatilor 'anesti la apro7imativ *3 = din total
disponi'ilitati+ rupa altor valori avand o pondere de 2 =.
E7%)/#$! *$ *#'/"#/'! "!($#!)/)/$ (,'1!&,&#. & mii lei *
- #!2,)/) &'. 23 -
.r.crt. Speci/icare 199" 1999 2###
1. Capitaluri proprii 2.124.4*3 2.22*.1*4 2.241.662
2. Provi(ioane pentru riscuri si
c:eltuieli
- - -
2. Datorii totale 1.!06.2!1 1.1*3.*22 1.0*#.2*0
*. Capital permanent 2.422.### 2.232.!6# 2.*11.012
!. .volutia capitalului permanent 100 #2+03 #2+34
4. Structura capitalului permanent 100 100 100
- capitaluri proprii !3+!2 44+0! 4#+2*
- datorii totale *1+*3 22+#! 20+64
&n cadrul societatii capitalul propriu este format din capital social $in suma de #13.000.000 lei
si care nu cunoaste modificari in perioada anali(ata%+ la care se adaua re(ervele societatii+ profitul
o'tinut in anul anali(at si fondurile societatii din acestea se scade reparti(area profitului. Cresterea
capitalului propriu este re(ultatul cresterii constante a fondurilor societatii.
Daca la capitalul propriu se adaua datoriile societatii se o'tine capitalul permanent.
S$*#,1/) +, $&+$"!#%'$ 4$&!&"$!'$ ?+, 2%&$#!#,@ (,&#'/ 1!*/'!',! (,'4%'1!&#,$ ,"%&%1$", $&
"!+'/) S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$.
- #!2,)/) &'. 24 -
.r.crt Sistemul de indicatori Simbol 1//0 1/// 2000
1. &ndicatori de lic:iditate
1.1. Rata lic:iditatii curente Lc 1+!! 1+#0 2+03
1.2. Rata lic:iditatii imediate Li 0+3! 1+12 0+2#
2. &ndicatori de solva'ilitate
2.1. Rata datoriilor Rd *1+*3 22+#! 20+64
2.2. Solva'ilitatea enerala S 1 1 1
22
2.2. Rata de solva'ilitate Rs 0 0 0
2.*. Rata de acoperire a activelor fi7e Rafu - - -
2.!. Solva'ilitatea financiara Sf 0+12 0+14 0+1*
2. &ndicatori ai ec:ili'rului financiar
2.1. Rata autonomiei financiare Af !3+!2 44+0! 4#+2*
2.2. Rata de finantare a activelor circulante Rfac 1 1 1
2.2. Rata capitalului permanent fata de
activele fi7e
Rcpff 2+31 2+32 2+66
2.*. )radul de indatorare privind )i
- pasivele totale 1+61 1+!1 1+**
- datoriile 0+61 0+!1 0+**
*. &ndicatori de estiune
*.1. <ite(a de rotatie a stocurilor Ars 16+0! 14+0# 12+63
*.2. Rotatia activelor fi7e in CA Rafca 12+3# 12+01 12+!3
*.2. Rotatia activului total in CA Ratca *+#! *+2! *+#1
*.*. Rotatia activelor circulante in CA Racca 6+4# 4+!6 6+43
*.!. Rata revarii veniturilor de datorii Rvd 3+23 6+## 4+26
!. &ndicatori de renta'ilitate
!.1. ,ar-a de profit ,p 4+20 1+30 1+!1
!.2. Rata renta'ilitatii financiare Rrf !2+*6 11+!6 10+61
!.2. Rata renta'ilitatii economice Rre 20+61 6+4* 6+*1
!.*. Rata renta'ilitatii activelor totale Rat *#+!0 1*+40 11+#!
!.!. Rata renta'ilitatii resurselor consumate Rrrc 11+0 2+!# 2+*6
!.4. Rata renta'ilitatii enerale Rr 4+30 1+!2 1+!2
1. I&+$"!#%'$ +, )$":$+$#!#,
Pentru ca sa e7iste o 'una lic:iditate+ tre'uie ca activele curente $activele circulante % sa fie
cel putin de doua ori mai mare decit datoriile pe termen scurt+ ceea ce in ca(ul S.C. PRODPAN S.A.
se intampla doar in anul 2000 $Lc C 2+03%. Aceasta rata are o evolutie ascendenta pe parcursul
perioadei anali(ate > in ultimul an ea atine o valoare de 1+2* ori mai mare decat in anul 1##3+ cand
era de 1+!!.
Rata lic:iditatii imediate e7prima capacitatea intreprinderii de a-si onora o'liatiile pe termen
scurt din creante si disponi'ilitati. Acest coeficient tre'uie sa fie mai mare decat 1. La unitatea supusa
anali(ei se o'serva ca aceasta rata are o valoare oscilanta+ pre(entand in anii 1##3 si 2000 valori
inferioare lui 1+ doar in anul 1### inreistrand o valoare supraunitara eala cu 1+12.
2. I&+$"!#%'$ +, *%)7!2$)$#!#,
Rata datoriilor e7prima capacitatea intreprinderii de a-si onora toate o'liatiile fata de terti pe
seama activelor sale. Acest indicator este satisfacator pentru intreprindere+ daca este cuprins intre 2!
9 *0 =. &n ca(ul de fata acest coeficient cunoaste o evolutie descrescatoare+ a-unand de la un nivel
foarte satisfacator pentru intreprindere in 1##3 de *1+*3 = la doar 30+64 = in 2000+ valoare su'
nivelul de favora'ilitate pentru intreprindere. Cu toate acestea se poate spune ca nivelul acestei rate
se apropie de unul satisfacator.
Solva'ilitatea financiara arata cat repre(inta capitalul propriu din cifra de afaceri. &ndicatorul+
cuprins intre limitele de 0+2! si 0+!0 + arata o pondere corespun(atoare. Solva'ilitatea cea mai 'una
s-a inreistrat in anul 1###+ ea luand valoarea de 0+14> se o'serva ca acest indicator cunoaste o
evolutie oscilanta in intervalul anali(at+ dar de valori apropiate.
3. I&+$"!#%'$ !$ ,":$)$2'/)/$ 4$&!&"$!'
Rata autonomiei financiare arata ponderea pe care o detine capitalul propriu in capitalul
permanent. Aceasta pondere are un nivel normal cand este cuprinsa intre !0 = si 6! =. Acest
indicator cunoaste o evolutie ascendenta in perioada anali(ata+ in ultimul an avand o valoare de 4#+2*
=+ mai mare de 1+13 ori fata de 1##3 cand inreistrea(a o valoare de !3+!2 =.
22
Rata de finantare a activelor circulante repre(inta partea din activele circulante care sunt
finantate din fondul de rulment . Aceasta rata pre(inta o evolutie constanta in intervalul de timp 1##3
9 2000 fiind eala cu 1 ceea ce inseamna o intreaa activitatea de e7ploatare este finantata din fondul
de rulment.
Rata capitalului permanent fata de activele imo'ili(ate $fi7e% arata daca activele imo'il(ate au
fost ac:i(itionate din capitalul propriu sau daca au fost ac:i(itionate pe datorie. Daca valoarea
indicatorului este mai mica decat 1 re(ulta ca activele s-au ac:i(itionat pe datorie iar daca este mai
mare decat 1 arata ca activele imo'ili(ate s-au ac:i(itionat din propriul capital+ fapt care se datorea(a
unei capacitati ridicate de autofinantare. La S.C. PRODPAN S.A. aceasta rata are o evolutie
oscilanta pe cei trei ani si este supraunitara pe toata perioada anali(ata.
Daca radul de indatorare este su'unitar atunci unitatea are independenta financiara. &n
perioada 1##3 9 2000+ in lipsa unor datorii pe termen mediu si lun+ societatea are autonomie
financiara deplina.
4. I&+$"!#%'$ +, 8,*#$/&,
Pentru perioada anali(ata vite(a de rotatie a stocurilor s-a redus in anul 2000 fata de anul
1##3 cu 0+6! ori+ adica valoarea stocurilor se cuprinde in cifra de afaceri de apro7imativ 12 ori in
2000 fata de 16 ori in 1##3.
Rotatia activelor imo'ili(ate in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta in anul 1### sca(and
cu 1* = fata de 1##3 pentru ca in 2000 sa se redrese(e+ a-unand la 12+!3. Aceasta scadere a
rotatiei activelor fi7e in cifra de afaceri s-a datorat scaderii cifrei de afaceri si a stocurilor+ iar
cresterea care a urmat in 2000 este efectul cresterii indicelui cifrei de afaceri mai repede decat
indicele stocurilor. Cresterea mare a cifrei de afaceri nu s-a datorat cresterii van(arilor ci cresterii
inflatiei.
Rotatia activelor totale in cifra de afaceri are tot o evolutie oscilanta+ cunoscand o scadere in
1### cu 1* = fata de 1##3 pentru ca in anul 2000 sa cunoasca o crestere cu 14 = fata de anul 1###.
Rotatia activelor circulante in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta+ se inreistrea(a
aceleasi variatii ca ale activelor fi7e si activelor totale. &n anul 1### ponderea activelor circulante in
cifra de afaceri se reduce cu 1* = fata de 1##3 iar in 1### se o'serva o crestere cu 14 = fata de
1###.
5. I&+$"!#%'$$ +, ',&#!2$)$#!#,
,ar-a de profit denumita si rata rentai'ilitatii comerciale caracteri(ea(a eficienta politicii
comerciale $a procesului de aprovi(ionare+ stocare+ van(are% si mai ales a politicii de preturi
practicate in intreprindere. Se o'serva o reducere a acestui indicator in anii 1### si 2000 fata de
1##3 ceea ce impune din partea manaementului unitatii masuri imediate si in primul rand infiintarea
unui 'irou de mar;etin care sa suprave:e(e indeaproape activitatile comerciale.
Rata renta'ilitatii enerale indica cat la suta din c:eltuielile totale au enerat profit . Astfel +
in ca(ul S.C.PRODPAN S.A. acest indicator se reduce semnificativ in 1### si 2000 a-unand la 1+!2
= fata de 1##3 cand inreistra valoarea de 4+30 =.
1.. CONCLUZIILE GENERALE ALE DIAGNOSTICULUI
Conclu(iile enerale ale dianosticului pot fi pre(entate succint su' forma ?a punctelor sla'e@
si a ?punctelor forte@ pe anul 2000.
PANC0. SLA/.
Nr.
crt
.
Specificatie 0ermen de
comparatie
Cau(e .fecte O'servatii
1. Lic:iditatea imediata se
situea(a la cote sca(ute
$0+2#11%
Nivelul
normal de
111
Nivelul ridicat
al o'liatiilor
aentului
economic fata de
cel al activelor
circulante din
care se scad
Anitatea are o
capacitate
redusa de a
face fata unor
plati imediate
Reducerea
o'liatiilor
prin eliminarea
dificultatilor
financiare
imediate
2*
stocurile
$activele
imediate%
2. Durata de recuperare a
creantelor si respectiv de
plata a de'itelor sunt mai
mari fata de durata
normala.
Durata
normala
sta'ilita la
20 de (ile
5lu7urile
financiare dintre
societatea
comerciala pe
de-o parte si
clienti si
furni(ori pe de
alta parte circula
destul de lent.
Politica
deficitara de
recuperare a
creantelor.
Atili(area
ne-ustificata a
resurselor
financiare ale
furni(orilor
sau ale
'uetului de
stat
/loca-ul
financiar
e7istent in
industrie
2. A crescut indicele
stocuirlor totale $1*6+14
=%si cel de materii prime
$102+#3%
1### 0endinta
e7pansionista a
principalilor
competitori.
Necalcularea
stocului minim
necesar
Recuperarea
mai lenta a
c:eltuielilor de
productie.
Scaderea
lic:iditatii
Concurenta
mai accentuata
pe piata
*. Rata renta'ilitatii
financiare $10+61 =%> si
rata renta'ilitatii
resurselor consumate
$11+#! =% se situea(a su'
cea mai sca(uta rata a
do'an(ilor practicate de
'anci.
Do'an(ile
practicate
de 'anci
$peste *0
=%
C:eltuielile
totale foarte
mari.
Capitalul propriu
insuficient
utili(at.
&nrautatirea
imainii firmei
!. Dependenta fata de
anumiti furni(ori
Concurenta ,ateriile prime
si materialele
sunt furni(ate de
aentii
economici care
detin monopolul
&mposi'ilitatea
reali(arii unor
produse
competitive
din punct de
vedere calitate
" pret
S-au pierdut
comen(i ale
clientilor din
acest motiv
4. Structura nefavora'ila a
personalului+ in pofida de
restructurare a acestuia+
in functie de volumul si
structura productiei
$ponderea inca redusa a
personalului cu studii
superioare si a
economistilor%
Cerintele si
e7ientele
economiei
de piata
Lipsa
comen(ilor.
.lementele
motivationale
insuficient de
atractive pentru
personalul cu
preatire
superioara
<alorificarea
insuficienta si
ineficienta a
unor re(erve.
)rad redus de
fundamentare
economica a
deci(iilor
strateice+
tactice si
curente.
6. )rad inca redus de
informati(are a
manaementului firmei
Cerintele
manaemen
tului firmei
Dotarea te:nica
in domeniu este
deficitara.
.7istenta altor
&nformarea
adesea cu
caracter
postoperativ a
Orientarea
prioritara spre
pro'lemele
presante ale
2!
prioritati in ceea
ce priveste
derularea
activitatilor
firmei..7istenta
unei stari de
comoditate si
automultumire.
manaerilor.
Dificultati in
fundamentarea
deci(iilor
strateice si
tactice.
firmei.
PANC0. 5OR0.
Nr.
crt
.
Specificatie 0ermen de
comparatie
Cau(e .fecte Recomandari
1. Cresterea cifrei de
afaceri $J2.262.200 lei%
1### Cresterea
productivitatii
muncii
Cresterea profitului
aferent cifrei de
afaceri.Cresterea
vite(ei de rotatie a
activelor circulante
cu 2 (ile.
Sporirea
volumului de
activitate
pana la
nivelul anului
1###.
Crestera
radului de
valorificare a
productiei
reali(ate.
2. Cresterea vite(ei de
rotatie a activelor
circulante
1### Cresterea
cifrei de
afaceri
.li'erarea de active
circulante in valore
de 3.022 mii lei
Sporirea
ritmului de
incasare a
creantelor
2. Diminuarea radului de
indatorare si risc
1### Anitatea nu a
contractat
credite pe
termen scurt
pentru
Anitate are
posi'ilitatea de a
contracta noi credite
pre(entand un rad
satisfacator de
24
finantarea
stocurilor
siuranta pentru
'anci.
*. Respectarea corelatiilor
de ec:ili'ru si eficienta
&$5s%I&$Ns
%Rcp I 1
RcpropC1
122+#6I3#+*6 Consevarea sanatatii
financaire a firmei.
Capitalul permanent
este suficient pentru
acoperirea activelro
fi7e si dea-area
fondului de rulment.
Lipsa indatorarii pe
termen mediu si lun.
,entinerea
situatiei
actuale.
!. Cresterea productivitatii
muncii $J20.64# mii lei%
1### Cresterea
radului de
utili(are a
timpului de
lucru la
nivelul (ilelor.
Cresterea
nivelului
productivitatii
medii (ilnice.
Sporirea cifrei de
afaceri.
Reducerea
c:eltuielilor salariale
la 1000 lei cifra de
afaceri.
Atili(area
completa a
timpului de
lucru la
nivelul orelor.
CAPITOLUL II
ANALIZA PERFORMANTEI ECONOMICE LA S.C.PRODPAN S.A.CALARASI
2.1.ANALIZA CONSUMURILOR SPECIFICE
Consumurile specifice de materii prime si materiale sunt pre(entate in cadrul normativului
intocmit de intreprindere+ ultimele consumuri specifice de materii prime si mateirale aferente a trei
produse reali(ate de societate+ se pre(inta astfel 1
Din rupa ?PAINE@+ consumul specific pentru produsul 1
?%-'.8 -9&- S')%9-4 de 0+2!0 ;. este 1
faina tip 4!0 - 0+660 ;.
dro-die - 0+0l0 ;.
sare - 0+012 ;.
Acest consum specific este calculat pentru un produs reali(at.
B$)!&#/) +, 1!#,'$!),
/ilantul de materiale al procesului te:noloic tine seama de calitatile de materii prime si
au7iliare care se folosesc la prepararea aluatului si de pierderile care intervin la fiecare operatie
te:noloica.
/ilantul de materiale total este 1 5 J D J S J A J K C P J Pt unde >
5 - msa fainii - ;.
D - dro-die - ;.
S - sare - ;.
A - ameliorator - ;.
K - masa apei - l
P - paine re(ultata - ;.
Pt. - pierderi totale - ;.
26
Com'usti'ilul folosit pentru coacerea painii in aceasta unitate este motorina.
Consumul specific de motorina pentru o tona de paine fa'ricata este de !0 ;. " to.
Arderea com'usti'ilului este completa.
/ilantul de materiale pe fa(e de fa'ricatie pentru o'tinerea unei tone de produs finit este.
s
unde 1
,- masa materiei o'tinute la framantare - ;.
5m 9 masa fainii folosita la prepararea maielei - ;.
Km 9 masa apei folosita la preparararea maielei - l.
D 9 masa dro-diei - ;.
,f 9 masa maielei fermentate - ;.
Pmf 9 pierderile la fermentarea maielei - ;.
Pmf 9 pierderile la fermentarea maielei+ = fata de maiaua framantata
Al 9 masa aluatului o'tinut la framantare - ;.
Kal 9 masa apei folosita la prepararea aluatului - ;.
S 9 masa sarii - ;.
A 9 masa amelioratorului - ;.
Alf 9 masa aluatului fermentat - ;.
Palf 9 pierderile la fermentarea aluatului - ;.
palf 9 pierderile la fementarea aluatului+ = fata de aluatul framantat
Alm 9 masa aluatului modelat - ;.
Pm - pierderile mecanice de aluat ce intervin la operatiile de divi(are si modelare+ ;.
pm 9 pierderile mecanice de aluat+ in = fata de masa aluatului fermentat
Ald 9 masa aluatului dospit+ ;.
Pd 9 pierderile la dospire finala - ;.
pd 9 pierderile la dospirea finala+ = fata de aluatul modelat
)pf 9 masa painii fier'inte+ ;.
Pc 9 pierderile la coacere - ;.
pc 9 pierderile la coacere+ = fata de masa aluatului dospit
)pr 9 masa painii rece+ - ;.
Pr 9 pierderile la racire - ;.
pr 9 pierderile la racire+ = fata de masa painii fier'inti
$ramantarea maia
, C 5m J Km JD
, C 2!* J 200 J 12 C !46 ;.
2. $ermentare maia
, C ,f J Pmf Pmf C 0+2 = 7 ,
,f C ,$1 9 pmf " 100% C !46$1 9 0+2 " 100% C !4!+344
3. $ramantare aluat
Al C ,f J 5al J Kal J S J A
Al C !4!+344 J !0# J 126 J 12 J ! C 1213+344 ;.
4. $ermentare aluat
Al C Alf J Palf palf C 0+2 = 7 Al
Alf C Al - $0+2 " 100% 7 Al C 1.2213+344 $1 9 0+2 " 100% C 1.214+*24 ;.
23
%al/ : 243" 63.
!. *ivizarea ; modelarea
Alf C Alm J Pm
pm C 1+! = 7 Alf
Alm C Alf $1 - pm% C 1.214+*23 $1 - 1+! " 100% C 1.1#3+131 ;.
Pm C 13+2*6 ;.
<. *ospire /inala
Alm C Ald J Pd
pd C 0+2 = D Alm
Ald C Alm $1 9 pd% C 11#3+131 $1 9 0+2 " 100% C 1.1#!+63* ;.
7. Coacere
Ald C )pf J Pc pc C 1* = 7 Ald
)pf C Ald $1-pc%
1.1#!+63* $1 9 1* " 100 % C 1.023+26* ;.
". +acire
)pf C )pr J Pr pr C 2+! = 7 )pf
)pr C 1.023+26* $1 9 2+! " 100% C 1.002+44! ;.
Se stie ca in timpul procesului de productie+ de la prepararea aluatului si pana la o'tinerea
produsului finit+ 'un de dat in consumatie+ se pierde o parte din reutatea initiala a aluatului preparat.
Aceasta se datorea(a atat transformarilor care au loc in aluat prin fermentatie si coacere cat si
evaporarii apei in timpul fermentatiei aluatului+ coacerii si racirii painii.
&n ceea ce priveste pierderile de fa'ricatie+ acestea sunt alcatuite din re'uturile de produse
care pot apare in decursul fa'ricatiei $la coacerea sau manipularea si depo(itarea painii% si din
deseurile neiienice de faina+ care re(ulta la depo(itarea si manipularea fainii+ precum si la scuturarea
sacilor.
Din rupa ?SP.C&AL&0A0& D&N PA&N. S& PRODAS. GAHAROAS.@+ produsul
?COGONAC CA CACAO " RAHA0@ de 0+!00 ;..@ pream'lat+ are urmatorul consum specific 1
5aina tip ?000@ - 0+6!0 ;.
Dro-die - 0+0!0 ;.
Sare - 0+010 ;.
Ameliorator import - 0+00! ;.
Ga:ar - 0+210 ;.
Alei - 0+12! l.
Oua - 2 'uc.
Lapte praf - 0+02! ;.
Ra:at " cacao - 0+2!0 ;.
.senta - 0+002 ;.
5olie $m% - 0+020
Consumurile specifice sunt calculate pentru un produs.
/ilantul de materiale al procesului te:noloic tine seama de cantitatile de materii prime si
au7iliare care se foloesc la prepararea aluatului si de pierderile care intervin la fiecare operatie
te:noloica. Cuptorul electric ce a-uta la coacere consuma apro7imativ 1+600 ;F"tona./ilantul de
materiale total este 1
5 J D J S J G J K J A J O J Lp J Rc J . C C J Pt
5 C masa fainii+ in ;.
DC masa dro-diei + in ;.
S C masa sarii+ in ;.
G C masa (a:arului+ in ;.
A C masa uleiului + in ;.
K C masa apei+ in ;.
A C masa amelioratorului+ in ;.
Lp C masa laptelui praf+ in ;.
Rc C masa ra:atului $cacao% + in ;.
. C masa esentei+ in ;.
2#
C C masa co(onacului+ in ;.
Pt C pierderi totale+ in ;
B$)!&#/) +, 1!#,'$!), (, 4!3, +, 4!2'$"!#$, este urmatorul 1
F
D Al Alf Alm Ald )pf )pr
S
A
Z
Lp
RC

Palf Pn Pd Pc Pr
5ramantare aluat
Al J 5 J D J S J A J G J Lp J Rc J K
Al C 6!0 J !0 J 10 J ! J 210 J 2! J 2!0 J 200
Al C 1.400
unde 1
Al 9 masa aluatului+ in ;.
5 C masa fainii+ in ;.
D C masa dro-diei+ in ;.
S C masa sarii+ in ;.
A C masa amelioratorului+ in ;.
G C masa (a:arului+ in ;.
Lp C masa laptelui praf+ in ;.
Rc C masa ra:atului $cacao% + in ;.
K C masa apei+ in ;.
5ermentare aluat
Al C Alf J Palf
Ande 1
Alf C masa aluatului fermentat+ in ;.
Palf C pierderile la fermentarea aluatului+ in ;.
Palf C 0+2 " 100 7 Al
Alf C Al $1 9 0+2 " 100% C 1.400 $1 9 0+2 " 100% C 1.400 7 ##+3 " 100 C 1.!#4+3 ;.
Palf C 1400 9 1!#4+3 C 2+2 ;.
Divi(are 9 modelare
Alf C Alm J Pm
unde 1
Alm C masa aluatului modelat+ in ;.
Pm C pierderile la modelarea aluatului+ in ;.
Pm C $0+2 " 100% 7 Alf
Alm C Alf $1 9 0+2 " 100% C 1.!#4+3 $1 - 0+2 " 100% C 1.!#4+3 7 ##+3 " 100 C 1.!#2+4 ;.
Pm C 1!#4+3 - 1!#2+4 C 2+2 ;.
Dospire finala
A)1 B A)+ D P+
/&+, ;
Ald C masa aluatului dospit + in ;.
Pd C pierderile de aluat la dospire + in ;.
Pd C 0+2 = 7 Alm
Ald C Alm $19 0+2"100% C 1.!#2+4$1 9 0+2"100% C 1.!#2+4 7 ##+3"100 C 1.!#0+* ;.
Pd C 1!#2+4 - 1!#0+* C 2+2 ;.
20
V. C%!",',!
Ald C )pf J Pc
Pc C 20 = 7 Ald
)pf C Ald $1 9 20 " 100% C 1.!#0+* 7 30 " 100 C 1.262+2 ;.
Pc C 1!#0+* - 1262+2 C 213+1 ;.
Racire
)pf C )pr J Pr
Pr C $1+! " 100% 7 )pf
)pr C 1.262+2 $1 9 1+! " 100% C 1.262+2 7 #3+! " 100 C 1.2!2+2 ;.
Pr C 1262+2 - 12!2+2 C 1#+1 ;.
Pt C 2+2 J 2+2 J 2+2 J 213+1 J 1#+1 C 2*4+3 ;.
Armarirea re(ultatelor constitutive care se o'tin in productie se face pe 'a(a
consumurilor specifice sta'ilite pentru acest produs.
Din rupa ?raului macinat@+ produsul luat spre anali(a este ?faina@ tip 4!0.
/ilantul de materiale al procesului de macinare al raului tine seama de calitatea
raului ce intra in procesul de macinis. Calitatea raului este data de urmatorii indici 1 masa
:ectolitica $,HL%+ umiditate $A%+ corpuri straine al'e $CSA%+ corpuri straine nere $CSN%.
/ilantul de materiale total este 1
)' J A C 5 J 0 J 0.&& J Pl J , J 0.& J P unde 1
)' C cantitatea de rau 'rut + ;.
A C cantitatea de apa folosita la umecatarea raului+ ;.
5 C faina+ ;.
0 C tarata + ;.
0.&& C praf al'+ ;.
0.& C praf neru + ;.
Pl C pleava+ ;.
, C maidan+ ;.
P C pierderi + ;.
P C 0+01 $)u 9 )u 7 A " 100% unde )u C rau util
)u C )' - 0.& 9 Pl 9 ,
Pentru 1.000 ;. rau cu indici la S0AS A C 1* = + CA C 1 =+ CN C 2 =+ prin umectarea
raului ii creste umiditatea de la 1* = la 14 =.
1000 ;. rau J 20;. apa C 4#2 ;. faina J 23# ;. tarata J 3 ;. 0.&& J 1! ;. Pl J 2 ;.
, J * ;. 0.& J 3 ;. P
Pentru reali(area procesului de macinare al raului moara este actionata electric. Consumul
specific de enerie electrica pe 1 t. rau macinat este de 40 ;F.
/ilantul de materiale pe fa(e de fa'ricatie pentru 1 t. rau este urmatorul 1
1. I&+,(!'#!',! $1(/'$#!#$)%'
).' 9 curatire )u J Pl J , J 0.& J 0+01 $)u 9 )u 7 A " 100 %
1000 ;. rau 9 curatire 9 #60 J 1! ;. Pl J 2 ;. , J * ;. , 0.& J 3 ;. P
2. U1,"#!',! 8'!/)/$
)u J A LLLLL.. )u umectat
3. M!"$&!', *$ ",'&,',
)u macinat macinare " cernere 5 J 0 J 0.&&
##0 ;. macinare " cernere 4#2 ;.5 J 23# ;. 0 J 3 ;.0.&&
2.2. ANALIZA COSTURILOR UNITARE
Pentru aceleasi produse pentru care au fost anali(ate consumurile specifice vom reali(a
anali(a costurilor unitare+ anali(a avand la 'a(a fisele de fundamentare a pretului la produsele
respective pe anii luati in calcul.
21
F/&+!1,&#!',! (',#/)/$ )! PAINE ALBA SIMPLA +, .=35. E8.= $& !&/) 2... ?(, #%&! +,
('%+/* B 2.57=14 2/"!#$@
- #!2,)/) &'. 25 -
.r.crt. Speci/icare Consum
speci/ic
%ret =lei) (aloare
=lei)
&. ,aterie prima 1.222.000
faina al'a tip 4!0 660 1.400 1.222.000
&&. ,ateriale directe 121.*00
Dro-die 10 12.6!0 126.!00
Sare 12 200 2.#00
&&&. C:eltuieli de industriali(are 1.124.60*
a(e naturale $mc% 140 3*0 12*.*00
enerie electrica $EF% 60 !#0 *1.200
apa $mc% 2 2.64! !.!20
amorti(are 1!.1*4
1.20*
112.*!3
!2#.2*2
transport 126.!06
alte c:eltuieli materiale 24.#42
salarii !.#22
Pensii taranime 2 = !4.140
* = 11.222
5ond de risc $1 =% !.2#2
Directia ,uncii $1 =% !.2#2
5ond sanatate $6 =% 26.6*6
&< 0otal costuri 2.!00.10*
< Profit impo(a'il $1*+6! =% 206.3#4
<& Pret cu ridicata 2.303.000
<&& A.C. $10 =% 230.300
<&&& Pret cu ridicata 2.033.300
&D 0<A $11 =% 22#.643
D Pret cu amanuntul lei " tona 2.*23.!43
lei " 'uc. 2.200
&n procesul te:noloic sunt uitili(ate ca materiale directe doar dro-dia si sarea.
O pondere insemnata in total costuri o are si rupa c:eltuielilor de industriali(are 9
apro7imativ 24 = - care cuprinde totalitatea c:eltuielilor efectuate cu com'usti'ilul+ eneria
22
electrica+ apa+ amorti(are+ transport precum si c:eltuielile cu munca vie salariata si toate datoriile fata
de 'uetele locale si 'uetul statului. Daca la costurile totale se adaua profitul impo(a'il $11+2 =%+
adaosul comercial si 0<A-ul se o'tine pretul de van(are cu amanuntul pentru produsul anali(at.
&n perioada 1##3 9 2000 pentru produsul anali(at nu s-au produs modificari in reteta de
fa'ricatie a produsului+ procesul te:noloic neinreistrand modificari+ este sesi(a'il doar faptul ca in
anul 1##3 au fost efectuate c:eltuieli cu com'usti'ilul $motorina% deci era utili(at un cuptor pe 'a(a
de motorina iar incepand cu anul 1##3 au fost introduse in -udetul Calarasi a(ele naturale+
societatea avand posi'ilitatea utili(arii acestora in procesul de productie+ se inreistrea(a astfel o
diminuare a c:eltuielilor cu !* = in 1### si cu 20 = in 1### $avand ca 'a(a de raportare anul 1##3%.
Cresterea pretului cu amanuntul este determinata de marirea costurilor totale dar si de faptul
ca ponderea profitului impo(a'il creste $de la 11+! = in 1##3 la 1*+6! = in 2000% precum si de
faptul ca ponderea 0<A-ului la 11 = in 1### si 2000. Adaosul comercial ramane constant ca
pondere in perioada anali(ata $10 =% dar ca valoare acesta creste periodic $deoarece adaosul
comercial se calculea(a la pretul cu ridicata calculat ca suma dintre costuri totale si profit impo(a'il%
F/&+!1,&#!',! (',#/)/$ )! ; "%3%&!" "/ "!"!% 0 '!:!# +, .=5.. E8.= $& !&/) 2...= (, #%&! +,
('%+/* B 2.... 2/"!#$
#!2,)/) &'. 26 -
.r.crt. Speci/icare Consum
speci/ic
=63.)
%ret
=lei)
(aloare
=lei)
&. ,aterie prima 1.#36.!00
5aina al'a tip ?000@ 6!0 2.4!0 1.#36.!00
&&. ,ateriale directe 6.04#.22!
Dro-die !0 12.6!0 426.!00
Sare 10 200 2.000
Ameliorator ! 26.*6! 136.26!
Ga:ar 210 2.!00 62!.000
Alei 12! 3.#00 1.112.!00
Oua $'uc.% 2.000 46! 2.02!.000
Lapte praf 2! 22.22* 322.2!0
Cacao $ra:at% 2! 21.000 !2!.000
.senta 2 222.!00 460.!00
5olie $m% 1.000 2*0 2*0.000
&&&. C:eltuieli industriali(are *.032.3!*
.nerie electrica 600 ;F"t 433 *31.400
Apa # mc"t 2.!00 22.!00
Amorti(are !.2*4
0ransport #.0!6
Alte c:eltuieli materiale #22.2*1
Salarii 1.!00.000
CAS $22+! =% *36.!00
A-utor de soma- $! =% 6!.000
Alte c:eltuieli cu munca vie
$1+1 =%
14.!00
Pensii taranime 2 = 206.46!
* = 61.!2!
5ond de risc $1 =% 1!.000
Directia ,uncii $1 =% 1!.000
5ond sanatate $6 =% 10!.000
< 0O0AL COS0AR& 12.1*0.!6#
<& Profit impo(a'il $24+1 =% *.632.164
<&& Pret cu ridicata 3.#*1+33 16.332.6!!
22
<&&& Adaos comercial $10 =% 3#*+1# 1.633.264
&D Pret cu ridicata #.324+06 1#.462.121
D 0<A $22 =% 2.142+#2 *.226.34#
D& Pret cu amanuntul lei"t 2*.000.000
lei"'uc. 22.000
La acest produs ponderea costurilor materialelor directe in total costuri este semnificativa
$apro7imativ 43 =% acest lucru datorandu-se numarului mare de materiale directe utili(ate in
procesul te:noloic $dro-die+ sare+ ameliorator+ (a:ar+ ulei+ oua+ lapte praf+ ra:at+ esenta% si a
preturilor aferente acestor materiale re(ultand o valoare semnificativa in total costuri.
Ponderea c:eltuielilor de industriali(are in anul 1##3 este de 13 = + in aceasta rupa fiind
cuprinse c:eltuielile cu eneria electrica+ apa+ amorti(are+ transport+ c:eltuielile cu munca vie precum
si datoriile aferente catre 'uetele locale si 'uetul statului.
&n perioada anali(ata nu s-au inreistrat sc:im'ari in reteta de fa'ricatie sau in procesul
te:noloic.
F/&+!1,&#!',! (',#/)/$ )! ; FAINA #$( 65.= $& !&/) 2... ?(, #%&! +, ('%+/*@
#!2,)/) &'. 27 -
N'."'# Specificare C%&*/1 *(,"$4$"
?E8@
P',#
?),$@
V!)%!',
?),$@
&. ,aterii prime #2*.*!0
)RAA + din care 1 1.*!0 300 1.140.000
0arate *#1 *!0 220./50
Corpuri straine *4 100 4.600
&& ,ateriale directe - - -
&&&. C:eltuieli de industriali(are - - 242.2!6
Com'usti'il $;% 4 2.062 13.*23
.nerie $;F% 40 !#0 2!.*00
Apa $mc% 0+! 2.64! 1.232
Amorti(are *10
0ransport 20.420
Alte c:eltuieli !3.*26
Salarii !*.6*2
CAS 12.#!#
A-utor soma- 2.626
Alte c:eltuieli cu munca vie 2.1#0
Pensii taranime $2 =% 22.000
* = 1#.200
5ond de risc !*6
Directia muncii !*6
5ond sanatate 2.626
&< 0O0AL COS0AR& - - 1.1#6.306
< Profit impo(a'il 22+!3 = - - *03.1#3
<& Pret cu ridicata - 1.400 1.400.000
<&& Adaos comercial $2#+4 =% *62 *30.000
<&&& Pret cu ridicata 2.062 2.030.000
&D 0<A $11 =% 223 223.300
D Pret cu amanuntul $lei"to% 2.200 2.203.300
lei"'uc. !.200
Ponderea c:eltuielilor de industriali(are in total costuri este de 21 = . Daca la costurile totale
se adaua profitul impo(a'il $10 =% AC $21+22 =% si 0<A $#=% se o'tine pretul cu amanuntul al
fainii al'e tip 4!0 pe anul 1##3.
2*
CAPITOLUL III
CAI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE
3.1. CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE FARA EFORTURI
SUPLIMENTARE
Cresterea performantei economice fara costuri suplimentare are in vedere utili(area eficienta
a capacitatilor de productie si calitatea produselor o'tinute.
Structura productiei fiind adapta'ila si o re(ultanta a cerintelor pietei repre(inta in fapt
elementul care tre'uie sa fie cel mai elastic. <olumul fi(ic al productiei poate ramane constant+ insa
structural ea se deplase(a frecvent catre produsele solicitate de piata si care in consecinta+ pot fi
valorificate la preturi reale mai mari+ aspect de loc neli-a'il in aportul la formarea profitului.
Pentru cresterea performantei economice pe termen scurt - fara eforturi suplimentare+ la S.C.
PRODPAN S.A. este necesar sa se acorde o importanta aparte politicii de mar;etin $prin crearea
unui 'irou de mar;etin%+ care determina adoptarea unei structuri care sa asiure e7tinderea pietei de
desfacere > a politicii de produs $sa urmareasca fluctuatiile cererii de produse in functie de sortiment+
cantitate+ rama-%.
&n urma reali(arii unor sonda-e+ anc:ete+ reali(ate de compartimentul de mar;etin+ cu privire
la pretul produselor fa'ricate de unitate dar si in urma anali(ei renta'ilitatii pe fiecare produs+ se va
renunta la fa'ricarea acelor produse care nu sunt cerute de consumatori si care pre(inta o
renta'ilitate sca(uta. Renuntarea la fa'ricarea unor produse se face in favoarea altora care pre(inta
un inters deose'it pentru consumatori > se va acorda deci o atentie deose'ita produselor respective+
avandu-se in vedere cresterea calitatii lor pentru a satisface cat mai deplin usturile consumatorilor.
Anc:eta va lua in considerare fiecare produs acordandu-se note fiecaruia in ceea ce priveste
dimensiunea+ aspectul+ ustul si pretul.
Principalele aspecte neative constatate conform carora se va renunta la fa'ricarea unor
produse in favoarea cresterii calitatii altora+ au fost urmatoarele 1
!. din punct de vedere al aspectului 1
produsele nu sunt crescute >
coa-a este tare >
aluatul pre(inta lipsa de elasticitate >
aluatul este sfaramicios si se invec:este foarte repede >
am'ala-ul este din :artie si se im'i'a de rasimi >
2. din punct de vedere al formei se constata o discreptanta intre aceasta si rama- >
de e7emplu ?co(onacul cu cacao $ra:at%@ de 0+!00 ;. este mult prea mare >
in conditiile unui produs de calitate + la aceste dimensiuni el ar tre'ui sa cantareasca
mult mai putin+ datorita faptului ca ar fi mai pufos+ mai 'ine crescut
". din punct de vedere al ustului 1
s-a constat ca aluatul este acru la ?painea al'a simpla@ de 0+2!0 ;.+ iar
amar la ?co(onacul cu ra:at@ de 0+!00 ;. aluatul fiind prea sarat si cu ust de ulei
ranced la ?co(onacul cu cacao@ de 0+!00 ;.
aluatul este aspru si coa-a este prea tare >
produsele c:iar daca au un ust placut+ aceasta calitate este ani:ilata de
faptul ca produsele nu se mentin proaspete nici macar pe timpul necesar
comerciali(arii lor
+. din punct de vedere al pretului 1
se constata ca unele produse desi sunt suficient de 'une su' aspect
oranoleptic+ au un pret ridicat+ care descura-ea(a consumatorul >
la unele produse $c:iflele% pretul nu este corelat cu pretul celorlalte
sortimente $de e7emplu daca pretul c:iflelor ar fi corelat cu cel al fran(elei - un
2!
consumator care cumpara doua paini ar prefera sa cumpere si o c:ifla pentru a nu mai
astepta restul%.
Aceste conclu(ii confirmate de anali(a a comportamentului consumatorului tre'uie sa duca la
asirea unor solutii in vederea ameliorarii calitatii.
Conform studiului de mar;etin + societatea va urma sa ridice calitatea unor produse cerute
pe piata+ fenomen ce va duce la o crestere a productiei vandute.
E7%)/#$! ('%+/"#$,$ 7!&+/#, $& "!+'/) S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$ (,&#'/ !&/) 2..1 -
1$$ ),$ 5
#!2,)/) &'. 2 -
N'."'# &ndicatori 2... 2..1 2..1 4!#! +,
2...
1. <aloarea productiei vandute
$preturile perioadei%
11.*10.*6* 1#.424.01! 162. =
2. <aloarea productie vandute
$preturi curente%
11.*10.*6* 11.344.3#2 10* =
Am considerat ca in 2001 productia vanduta va creste cu * = fata de valoarea productiei
vandute in anul anterior. Dar cresterea valorii productiei vandute de fapt va fi cu mult mai mare
datorita inflatiei+ pe care o consideram ca va fi de 12! = in varianta optimista.
& &nsa im'unatirea produselor fa'ricate pusa pe seama renuntarii la fa'ricarea unor produse
care nu satisfac piata+ se va rasfrane nu numai asupra valorii productiei vandute ci si asupra cifrei de
afaceri.
&n situatia in care volumul van(arilor de marfuri va ramane nesc:im'at+ cifra de afaceri va
?suferi@ o crestere+ datorata cresterii productiei vandute. Cresterea cifrei de afaceri va determina de
asemenea si o crestere a veniturilor din e7ploatare cat si o crestere a profitului in ca(ul in care vom
elimina elementele con-uncturale care ar putea interveni. &n ta'elul urmator se va evidentia cresterea
cifrei de afaceri determinata de fenomenul amintit mai sus.
E7%)/#$! "$4',$ +, !4!",'$ $& "!+'/) S.C. PRODPAN S.A C!)!'!*$ (,&#'/ !&/) 2... - 1$$ ),$ 5
#!2,)/) &'. 2- -
.r.crt. 'ndicatori 1999 2### 2### /ata de
1999
1. CA $preturile perioadei% 14.622.63# 23.241.431 143+# =
2. CA $preturi curente% 14.622.63# 16.116.4*2 102+2 =
Dupa cum se o'serva din ta'elele nr.2# si 20 cresterea cifrei de afaceri este mai lenta decat
cresterea valorii productiei vandute+ aceasta datorita faptului ca am considerat ca activitatea din
e7ploatare nu va suferi modificari decat in ceea ce priveste sporirea productiei vandute.
Cresterea cifrei de afaceri se va rasfrane po(itiv asupra unor indicatori de re(ultate+ cum ar
fi productivitatea muncii+ cifra de afaceri la 1000 lei capital fi7+ c:eltuieli la 1000 lei cifra de afaceri.
&n ta'elul ce urmea(a vom arata cresterea productivitatii muncii datorita ridicarii calitatii
produselor fa'ricate la S.C. PRODPAN S.A.
E7%)/#$! ('%+/"#$7$#!#$$ 1/&"$$ $& "!+'/) S.C PRODPAN S.A. C!)!'!*$ (,&#'/ !&/) 2...- 1$$
),$0(,'*%!&! 5
24
#!2,)/) &'. 3. -
.r. Crt. 'ndictori 2### 2##1 2##1 /ata de
2###
1. Productivitatea muncii $preturile
perioadei%
3#.*30+1! 1!1.121+#6 143+# =
2. Productivitatea muncii $preturi
curente%
3#.*30+1! #1.!23+1# 102+2 =
Productivitatea muncii+ fiind calculata in ca(ul de fata ca raport intre cifra de afaceri si
numarul de salariati+ va cunoaste o crestere datorata aceleiasi evolutii a cifrei de afaceri+ in conditiile
in care numarul de salariati ramane nesc:im'at la nivelul anului 2000 adica 136 persoane. Deci
im'unatatirea productivitatii muncii s-a facut pe 'a(a cresterii calitatii produselor finite+ care a dus la
o crestere a van(arilor de produse finite si la o crestere a cotei de piata detinuta de unitate.
Pentru analiza cresterii per/ormantei economice /ara e/orturi suplimentare prin utilizarea
e/icienta a capacitatii de productie se are in vedere inlocuirea metodei prepararii maielei clasice
$maiaua consistenta% cu metoda prepararii maielelor fluide.
3.2.CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE CU COSTURI
SUPLIMENTARE
&nvestitiile pe care le va face S.C.PRODPAN S.A. in urmatorii cinci ani in vederea cresterii
performantei economice vor fi urmatoarele 1
completarea parcului auto cu doua masini de transport paine de capacitati mici pentru a
permite o mai mare mo'ilitate in deplasarea lor >
dotarea cu o masina de am'alare moderna a produselor in vid >
intensificarea si im'untatirea sistemului de incasare a creantelor prin crearea unui
compartiment speciali(at in urmarirea datornicilor si constranerea lor in vederea ac:itarii
creantelor >
im'untatatirea si e7tinderea sistemului informatic prin ac:i(itionarea de calculatoare. Prin
ac:i(itionarea de mi-loace de calcul performante se micsorea(a durata de prelucrare a datelor.
Activitatea leata de piata va fi intensificata si in privinta aprovi(ionarii si desfacerii >
Reorani(area spatiilor comerciale si a structurii marfurilor comerciali(ate
prin amena-area maa(inelor si dotarea cu spatii friorifice+ mo'ilier+ utila-e pentru
prelucrea aluatului si coacerea produselor in fata clientilor $reinvierea traditiei ?Cuptoarelor de Aur@%
>
amena-area maa(inelor su' forma paine 9 patiserie+ cu posi'ilitati de servire pe loc a
produselor proaspete.
E4,"#,), *"%&#!#, !), $&7,*#$#$$)%' ;
creste productia >
creste cererea fata de anii precedenti+ datorita cresterii calitatii produselor+ a pre(entarii lor
cat si prin introducerea in fa'ricatie a noi produse care sunt competitive atat din punct de vedere al
calitatii cat si al pretului celor din import >
scaderea productiei stocate in favoarea productiei vandute >
cresterea van(arilor de marfuri
E*#$1!',! 7!)%'$$ $&7,*#$#$$)%' $& "!+'/) S.C. PRODPAN S.A. C!)!'!*$ - 1$$ ),$ 5
#!2,)/) &'. 31 -
Nr.crt T$(/) $&7,*#$#$,$ 2..1 2..2 2..3 2..4 2..5
1. Parc auto $doua autoutilitare% 1#3.000 1!3.*00 113.300 6#.200 2#.400
26
2. ,asini pentru am'alat in vid 20.000 2*.000 13.000 12.000 4.000
2. Ac:i(itii de calculatoare *0.000 22.000 2*.000 14.000 3.000
*. Reorani(area spatiilor
comerciale + moderni(ari si
reutililari
10.000 3.000 4.000 *.000 2.000
!. 0O0AL 263.000 222.*00 144.300 111.200 !!.400
Pentru completarea parcului de masini de transport paine+ unitatea a optat pentru doua masini
tip &<.CO din import deoarece pretul acestora este apro7imativ eal cu al celor noi de pe piata
interna. De asemenea+ ele sunt importate cu utilitatile necesare 1 carucior de descarcat+ rafturi pentu
sustinerea rastelelor in timpul transportului+ etc.
<aloarea acestor masini este de 1#3.000.000 lei inclusiv utilitatile. <aloarea acestora se
amorti(ea(a liniar pe o perioada de ! ani+ re(ultand anual o amorti(are de 2#.400 mii lei.
,asina de am'alat in vid este necesara pentru a mari termenul de arantie al produselor de
panificatie $in principal% dar si pentru a practica un comert cat mai steril din punct de vedere iienic.
<aloarea acesteia este de apro(imativ 20.000 mii lei+ amorti(ata tot liniar pe o perioada de ! ani+
cota anuala a amorti(arii fiind de 4.000 mii lei.
Se ac:i(itionea(a si doua calculatoare cu imprimante in valoare totala de *0.000.000 lei.
Pentru a reali(a toate investitiile propuse in perioada viitoare firma va apela la credite
'ancare+ deoarece resursele proprii nu acopera necesarul de investitii.
Pentru surse proprii de finantre nu a fost reparti(ata nici o cota din profitul net al e7ercitiului+
de aceea pentru finantarea investitiilor in anul 2000 societatea apelea(a la un credit de 200.000.000
lei.
M%+/) +, 4$&!&#!', ! $&7,*#$#$$)%' - 1$$ ),$ 5 ,*!)%&!',! "',+$#/)/$ 5
#!2,)/) &'. 32 -
Credit 'ancar Suma 2001 2002 2002 200* 200!
0otal investitii 200.000
- esalonari 200.000 0 0 0 0
- ram'ursari 40.000 40.000 40.000 40.000 40.000
- do'an(i $*! =% 12!.000 103.000 31.000 !*.000 26.000
Dupa cum se o'serva din ta'elul nr. 22 firma va face un imprumut in valoare de 200.000.000
lei+ intr-o sinura transa.. Ram'ursarea creditului se va face in cinci ani+ in sume eale+ cate
40.000.000 lei anual.
Do'anda aferenta creditului total este de *! =+ ceea ce inseamna o do'anda de *0!.000.000
lei+ ceea ce inseamna ca do'anda platita la tot imprumutul va fi cu 12! = mai mare decat valoarea
creditului in sine.
Deci firma are de inapoiat /ancii la care a facut creditul o suma de 60!.000.000 lei.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI PROPUNERI

Din anali(a performatei societatii S.C. PRODPAN S.A. Calarasi au re(ultat urmatoarele
elemente po(itive 1
infrastructura e7istenta >
calitatea competitiva a produselor de 'a(a >
23
e7istenta unui sistem de control al calitatii de la receptia materiei prime pana la e7pedierea
produsului finit >
calificarea+ speciali(area si e7perienta personalului >
e7perienta societatii in domeniul specific de activitate >
societatea dispune de resursele umane necesare reali(arii proramului de productie propuse
>
structura activelor fi7e este adecvata o'iectivului de activitate >
sta'ilirea si continuitatea profitului de 'a(a crea(a premisele unei calitati 'une si constante
a produselor reali(ate >
activitatea societatii nu conduce la poluarea mediului >
produsele reali(ate au desfacerea asiurata >
practicarea unor preturi competitive >
e7istenta unor maa(ine proprii permite societatii cresterea vite(ei de rotatie a activelor
circulante >
e7istenta unui parc auto propriu ec:ipat cu mi-loace de transport specifice >
politica corespun(atoare a remunerarii personalului >
societatea a reali(at profit pe perioada anali(ata+ deci sunt conditii de supravietuire in viitor
>
tendinta de crestere a fondului de rulment >
ine7istenta creditelor 'ancare >
sta'ilitatea patrimoniala.
Principalele pro'leme cu care se confrunta S.C. PRODPAN S.A Calarasi+ si in eneral toate
societatile de morarit si panificatie cu capital ma-oritar de privat+ sunt enerate de 1
van(area $livrarea% unor produse catre aentii economici incapa'ili de plata >
diminuarea fondurilor de investitii $din amorti(ari si profit% care deseori au fost utili(ate
pentru plata salariilor >
mentinerea de catre conducerile societatilor a unor efective de salariati ne-ustificat de mari>
desi cererea productiei interne s-a redus >
capacitatile de productie sunt insuficient folosite $din cau(a lipsei unei piete de desfacere
mai mari%>
dependenta activitatii de 'loca-ul financiar intern >
dimensiunea societatii+ care nu este 'ine valorificata >
mi-loacele de transport utili(ate in pre(ent la desfacerea painii si a produselor de panificatie
sunt de capacitati mari si nu permit mo'ilitatea si accesul la maa(inele de desfacere in conditiile
unui trafic auto intens >
instalatiile te:noloice+ cu e7ecutia celor ac:i(itionate dupa 1#3#+ sunt de productie
indiena si pre(inta un rad avansat de u(ura fi(ica si morala >
lipsa compartimentelui de mar;etin pentru urmarirea fluctuatiei cererii in functie de
sortiment+ calitate+ rama-+ etc.>
su'evaluarea radului real de u(ura $amorti(area% care conduce la pierderi de capital>
e7istenta unor fonduri fi7e care aflandu-se in afara e7ploatarii+ nu produc>
te:noloia de panificatie a societatii este vec:e de 1! 9 *0 de ani+ avand un rad foarte
sca(ut de automati(are $productivitatea muncii%.
diminuarea sau c:iar renuntarea la reparatii care au determinat sporirea u(urii fi(ice a
ec:ipamentelor+ care+ adauata la rava lor u(ura morala $unele erau u(ate moral inca din anii cand
au fost puse in functiune%+ duc la conclu(ia necesitatii unei forte de munca superior calificate in
vederea reali(arii unei productii de calitate.
&n vederea im'unatatirii performantelor societatii este necesar sa se acorde o importanta
deose'ita politicilor de mar;etin+ care determina adoptarea unei structuri care sa asiure e7tinderea
pietei de desfacere+ politicilor de produse care sa contri'uie la cresterea calitatii produselor precum si
introducerea de produse noi care sa contri'uie la com'aterea concurentei. De asemenea se are in
vedere innoirea te:noloiei+ a dotarii te:nicii> precum si ameliorarea orani(arii si conducerii
societatii prin aplicarea re(ultatelor cercetarii stiintifice.
2#
&n conclu(ie+ S.C. PRODPAN S.A. tre'uie sa ia masuri pentru im'untatirea calitatii+ precum
si pentru practicarea unor preturi accesi'ile consumatorilor+ care sa conduca la cresterea radului de
utili(are a capacitatilor de productie. De asemenea+ unitatea ar tre'ui sa se puna la indemana
consumatorilor din marile (one alomerate+ ale scolilor+ ceea ce ar duce la cresterea volumului
van(arilor.
&n acelassi timp+ pentru cresterea eficientei economice+ tre'uie sa se ai'a in vedere 1
moderni(area si rete:noloi(area ec:ipamentelor in conditii de eficienta >
ridicarea eficientei prin cresterea utili(arii fondului de timp disponi'il al instaltiei >
reali(area investitiilor pentru moderni(are.
*0