34.

Clasificarea etiopatogenica a urticariilor

Urticarii imunologice
-Prin mecanisme LgE dependente declansate de factori externi : medicamente , vaccinuri, alergeni
inhalati , alergeni de contact, stimuli mecanici, frig ;
-Prin mecanisme LgE dependente declansate de factori interni : infectii parazitare, infectii micotice,
infecttii bacteriene, hormoni, implate ;
-Prin mecanisme de activare a complementului : boala serului, vasculita urticariana, urticaria la caldura
(unele forme)
Urticarii produse de substante eliberatoare de histamina
-edicamente : alcaloizi (morfina, codeina, atropina, papaverina, chinima), tiamina, substante
radiologice de contrast ;
-!limente : capsuni, citrice, crustacee, albumina, vin rosu ;
-!lti agenti : toxine bacteriene, polipeptie artificiale, veninuri de insecte ;
Urticarii fizice
-La factori mecanici : dermografismul, urticaria facticiala, urticaria la presiunen urticaria la vibratii ;
-La factori termici ; urticaria la frig, urticaria la caldura, urticaria colinergica ;
-La radiatii electromagnetice : urticaria solara ;
Reactii anafiloctoide (medicamente, substante radioopace de contrast, aditivi alimentari : coloranti,
conservanti)
mastocitoze
-astocitom solitar sau mastocitoame multiple ;
-astocitoza generalizata cutana si"sau sistemica#
35. Urticaria : manifestari clinice
!fectiunea debuteaza de cele mai multe ori brutal, prin papule sau placi eritemato-edematoase care pot
fi localizate oriunde pe suprafata pielii# $e cele mai multe ori eruptia eritemato-edematoasa este
generalizata# %iecare element apare brutal, persista cateva minute, ore sau zile si dispare fara a lasa
semne, pentru ca, concomitent sa apara elemente asemanatoare si in alte teritorii# La pleoape, buze si
organele genitale, placile urticariene sunt insotite de edem subcutanat important#$e obicei urticaria de
natura alimentara este consituita de placi si placarde de dimensiuni mari, confluate, ocupand suprafete
mari de tegument, in timp ce urticaria medicamentoasa este constituita din elemente de dimensiuni mici,
milimetrice, dar eruptia este generalizata#$upa morfologia leziuniloe s-au descris doua forme
particulare: &rticaria buloasa, &rticaria hemoragica#$upa evolutie, putem distinge, &rticarie acuta, in
care surata de evolutie este de sub ' saptamani si &rticarie cronica, in care leziunile sunt mai vechi de '
saptamani#(tarea generala a bolnavului este de cele mai multe ori buna# )n umele forme generalizate,
instalate brusc, se pot asocia febra, cefalee, h*!, tahicardie# !rtralgii, dureri abdominale#
36. Urticaria : principii de tratament
)ndepartarea agentului cauzal, alimentar sau medicamentos, daca acesta se cunoaste# (vezi factori
etiologici)#!ntihistaminice: se sdministreaza in toate formele clinico-evolutive si etiologice de
urticarie#Exista doua grupe:+#Antihistaminice din prima generatie: au efecte sedative foarte importante
si din acest motiv nu le recomandam unor categorii socio-profesionale in timpul activitatii (soferi,
mecanici de locomotiva, persoane care lucreaza la inaltime)# !ceste medicamente din prima generatie au
efecte asupra glaucomului si nu sunt recomandate persoanelor care au glaucom (,L-.%E/).!)/!
0-1 cpr"zi, .-E.2!/ 0-1 cpr (sau fiole)"zi, PE.)*-L 0-1 cpr"zi (stimuleaza posta de mancare)
PE.)*-L sirop 3 ml x 0"zi la copii pentru pofta de mancare, 4)$.-5)6)/! (are efect pe receptorii 4+
40, scos din uz de + an si 7umatate),8E*-*)%E/ +cpr"zi# 0#Antihistaminice din generatia a doua# /u
au efect sedativ# (!E.)&( + cpr"zi la adulti sau 3 ml" zi la copii, ,L!.)*)/E (idem), 6).*E, +cpr"zi
Cortoicoterapia#)n formele severe de urticarie acuta si edem 9uinc:e, sunt indicati corticosteroizii cu
administrare intravenoasa 44, iv# sau in perfuzie 0;;-<;; mg"zi#)n formele subacute care nu au si
manifestari de edem 9uinc:e se pot folosi corticosteroizi administrati im# (44, +;;-0;; mg"zi im,
$iprophos + fiola la 0-1 zile im, $ezametazona + fiola"zi
)n formele usoare sau cu evolutie medie de urticarie sunt preferate medicamentele cu administrare orala
daca nu exista contraindicatiile administrarii acestui medicament (gastrita, &2$, $6, 4*!, tulburari
psihice) : Prednison la adult 3-= cpr" zi in doua prize
Tratamentul local.*amponari cu mixturi calmante#
,!L!)/E
.p:" *alc > oxid de 6n- anaparte +? g, 2licerina +;g, !lcool +; grame, !pa distilata add +;; g
3. !czema : stadiile eczemei si clasificarea clinico"e#oluti#a a eczemelor
+# (tadiu eritematos- eritem si edem discret insotit de prurit
0# (tadiu veziculos- pe suprafata placii eritematoase apar numeroase vezicule de dimensiuni variabile
1# (tadiu de zemuire- veziculele se rup, iar continutul lor confera un aspect umed al zonei afectate (puturile
$evergie)
<# (tadiu de crustificare-urmare a exudaului
3# (tadiu de descuamare- apar scuame subtiri, alb-cenusii, usor detasabile, acoperind un tegument rosu,
neted si lucios#
'# (tadiu de lichenificare-placarde circumscrise cu tegument ingrosat si infiltrat
Parcurgerea acestor stadii nu este obligatorie#Clasificarea clinico"e#oluti#a:Eczema acuta- debuteaza
brusc prin placi sau placarde eritematoase cu limite imprecise pe suprafata carora apar vezicule# Prin
ruperea veziculelor, rezulta o suprafata zemuinda# Eczema subacuta-apar placarde eritematoase,
acoperite de cruste si scuameEczema cronica @ placi sau placarde eritematoase, imprecis delimitate,
acoperite de scuame, uneori furfuracee, alteori scuame groase, dar mai ales la nivelul suprafetelor
palmare# )n forma lichenificata se gasesc placarde de lichenificare
3$. Clasificarea etiopatogenica a eczemelor
1. Exeme exogene- sunt produse de factori din mediul extern( Eczema de contact prin iritatie, Eczema de
contact alergica,Eczema de contact pe cale sistemica
2. Eczeme mixte (exo-endogene): Eczema numulara (de marimea unei monede),Eczema dishidrozica,
Eczema microbiana, Eczema fisurara, Eczema de staza ,$ermatita seboreica
3. Eczema constitutionala (dermatita atopica) !pare in 7urul varstei de +; saptamani-1 luni# )ntai apar placi
eritematoase pe zonele convexe ale fetei# (este respectat conturul perioral)# !poi leziunile se extind, apar
pe obra7i, pe umeri, regiunea medio-frontala, iar cele care apar pe fata se intind, dar este respectat
conturil perioral#
- $ermatita atopica a sugarului
- $ermatita atopica a copilului de 3-? ani
- $ermatita atopica a adultului are aspect de eczema cronica, leziunile fiind localizate la nivelul
antebratelor, palmelor, pliurilor# ,aracteristic este xeroza cutanata
3%. Tratamentul eczemelor : principii
+# ,orticoterapia# Este preferata corticoterapia orala cu Prednison 3-= cpr"zi in functie de greutatea
corporala si de severitatea eczemei# Preparatele in7ectabile sunt folosite mai rar in eczema#
0# !ntihistaminice# (vezi antihistaminice la urticarie)
1# *ratamentul local
- )n eczemele acute unde este prezenta veziculatia si zemuirea, se folosesc compresele umede cu solutii
slab antiseptice (4A 1B, .ivanol, ceai de musetel rece, apa fiarta si racita)# Pansamentul se face in strat
gros si se uda foarte des c solutii slab antiseptice#
- )n formele acute dupa remisiunea veziculatiei, vom continua tratameentul cu dermatocorticoizi creme
- )n eczemele subacute se folosesc dermatocorticoizi creme de la inceputul tratamentului fara a fi precedat
de comprese umede, iar in eczemele cronice se folosesc dermatocorticoizi unguent
4&. 'cabia : etiologie si forme clinice
(arcoptes (cabie : femelele sapa tunele la nivelul carora fiecare depune +;-03 de oua# $atorita spinilor
dorsali cu concavitatea inapoi, femelele nu mai pot iesi in tunelul sapat, sfarsind in aceste tunele# $in
oua dupa 1-< zile apar larvele care ies la suprafata pielii, se transforma in nimfe ce vor devenii adulti
Parazitul traieste departe de gazda 0-1 zile#%oarte contagioasa
(orme clinice de boala
'cabia clasica Aolnavul prezinta o eruptie pruriginoasa patognomonica contituita din tunele acariene si
vezicule perlate Creprezinta capatul tunelului unde isi depun femelele ouale# ,oncomitent bolnavul are
excoriatii datorita grata7ului# Eruptia are o topografie evocatoare: la nivelul mainilor interdigital, zona
articulatiilor pumnilor, fata anterioara a axilelor, zona periombilicala, fese , regiunea perimamelonara la
femei, teaca penisului si scrotul la barbati ($x cu sifilis primar, herpes genital preputial, carcinom
spinocelular la debut ) si suprafetele plantare la sugari# Caracteristica principala a pruritului in scabie
este intensificarea nocturna
'cabia oamenilor curatiPrurit prezent cu intensificare nocturna dar leziunile cutanate sunt minime#
'cabia incognitaLa persoanele care au utilizat dermatocorticoizi (crDme cu cortizol care reduc fen
inflamatorii cutanate dar nu si pruritul) pt combaterea pruritului
'cabia nor#egianaLa casectici cu raspuns imunologic slabAolnavii sunt intens parazitati cu scoamo-
cruste groase predominand pe extremitati si cu tendinta la eritrodermizarePrurit redus iar contagiozitatea
f mare
'cabia nodulara*abloul clinic consta in nodului rosii , bruni, infiltrati, intens pruriginosi acoperiti de
cruste hematice datorita grata7ului#Eruptia este localizata pe fese, flancuri , organele genitale , coapse#
4). 'cabia : tratament
Local : este suficient la formele corect diagnosticate si prin urmare tratate adecvat si precoce# 'ulful
- reprezinta medicatia clasica eficienta a unei scabii necomplicate# Exista sub forma de unguent cu sulf la
tuburi , conc =-+; B dar o putem prepara si noi cu formula magistrala (tratamentul e mai ieftin cu
formula magistrala)
- Pt adultul de talie medie formula : .p" (ulf pp +; gr
Lanolina +; gr
Easelina ad +;; gr adF pana la
$( ext seara 3 zile consecutiv
- (ulful precipitat se aplica de la umeri in 7os in tot corpul peste tot, o singura data pe zi, seara timp de 3
zile consec#*ratamentul trebuie facut concomitent de toti membrii familiei in aceeasi perioada de timp
- )n perioada tratamentului si mai ales la terminarea lui , len7eria de corp si de pat va fi schimbata cu
len7erie care a fost fiarta sau calcata cu fierul incins# 4ainele care nu pot fi fiarte se vor pune la aer C
parazitul moare neavand cu ce se hranii#
+# Permetrina (scabex, (pregal)
0# Lindan
1# Aenzoat de benzil
<# ,rotamiton
*ratamentul cu sulf, crotamiton si eurax e pt adult# La copii se poate folosii unguent cu sulf ,
concentratia de la +-+; B in functie de varsta# !stfel, la un copil de + an putem folosi pomada cu sulf
+B , la 1 ani se foloseste 1B, la G ani GB (restul, Lanolina si Easelina raman la aceleasi doze de +; gr si
+;; gr)
4*. +ediculozele : etiologie si forme clinice
(unt dermatoze produse de pediculus humanus si de phtirius pubis# Pediculus humanus curpinde doua
varietati : P# capitis si P#corporis (vestimenti)#
Pediculoza capuluiEste produsa de P#capitis, parazit lung de + @ 0 mm si lat de + mm # prezinta 1
perechi de picioare care-+ a7uta sa se fixeze de firele de par# %emela este mai mare decat masculul si are
medie de viata de 0 luni, timp in care depune +;;-1;; oua# !cestea sunt fixate de ti7a firelor de par cu
a7utorul unui material secretat de gladele salivare ale femelei#Parazitarea se face prin contact direct cu
parul parazitat sau indirect prin pieptene, perii, caciulite, etc#Localizarea electiva este in regiunea
occipitala, unde parazitul traieste pe firel de par si inteapa pielea pentru a se hrani# !riile parazitate sunt
intens pruriginoase# Aolnavul prezinta papulo- vezicule, excoriatii, cruste hematice si frecvent cruste
melicerice, datorate suprainfectiilor streptococice# Pot fi prezente de asemenea, adenite si limfangite
cervicale#
Pediculoza corpuluiPediculus corporis, responsabil de producerea acestei dermatoze, traineste in cutele
hainelor si vine pe piele pentru a se hrani# !re mare capacitate de migrare, trecand usor de la o persoana
la alta#Aolnavul prezinta papulo @ vezicule pruriginoase la locul intepaturilor# ,u timpul tergumentele
bolnavului iau aspect de H piele de vagabond I , datorita hiperpigmentarilor ,excoriatiilor, cicatricilor
linare si lichenificarilor # Eruptia are topografie H in pelerina I : regiunea cervicala, umeri, toracele
posterior# P# corporis pate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee#
Ftiriaza pubiana Este produsa de phtirius pubis (paduchele lat), care are marime de +,3 mm si 1 perechi
de picioare, din care ultima pereche este prevazuta cu ghiare, cu care se fixeaza de firele de par# $in
oua , apar dupa ?-= zile , nimfe, care , dupa doua saptamani se transforma in adulti#Aoala este usor
transmisibila, practic upa un contact infectant , nesana de a o contacta este aproape +;;B#
bolnavul prezinta papulo- vazicule pruriginoasa la locul intepaturilor# ,u timpul tegumentele bolnavului
iau aspect de H piele de vagabond I, datorita hiperpigmentarilor, excoriatiilor, cicatricilor liniare si
lichenrificarilor# Eruptia are topografie H in pelerina I : reguinea cervicala, umeri, toracele posterior#
P# corporis poate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee#
43. +ediculozele : tratament
*ratament : Lindan# alation, ,arboril# Permetrinele (Pedimor, Pedex- crema), Paraplus C cel mai
folosit la ora actuala , e sub forma de spraJ
44. +ruritul generalizat : factorii etiopatogenici
)n functie de localizare se descriu:
+# Pruritul generalizat ce insoteste diverse dermatoze: urticaria, dermatita atopica, dermatita perpetiforma,
penfigoidul bulos, dermatozele parazitare
0# Pruritul generalizat din diverse maladii nedermatologice:endocrinopatiile($6, hipertiroidia, pruritul din
al treilea trimestru de sarcina, pruritul de la menopauza) afectiuni hepatice (hepatite cronice, ciroze,
neoplazii, obstructia biliara extrahepatica) insuficienta renala cronica, afectiuni hematologice (boala
4od:gin, LL, micozis fungoides, limfoame, mielom multiplu, anemia feripriva, PE) afectiuni
neoplazice (prurit paraneoplazic) afectiuni neurologice, afectiuni psihice, pruritul senil (la persoane de
peste '; de ani, la barbati, nu se insoteste de leziuni cutanate, decat de eventuale leziuni de grata7, nu se
depisteaza nicio cauza, exceptand 5eroza cutanata)
45. ,asculitele : etiopatogenie
Easculitele sunt procese inflamatorii care intereseaza peretii vaselor mici si mi7locii ale dermului si
hipodermului si care se pot extinde si la organe si tesuturi profunde# !u la baza reactii imuno-alergice si
inflamatorii fata de agenti etiologici variati#
Etiopatogenia se stabileste numai la <;-';B din cazuri# Easculitele sutn declansate de infectii virale,
bacteriene, medicamente, trofalergene, neuralergene# Pot sa apara in cursul unor afectiuni autoimune
(LE(, P., sdr (7ogren )# )n etiopatogenia vasculitelor pot interveni ca factori predispozanti,
predispozitia genetica, staza si frigul#
46. !ritemul polimorf : etiologie
(unt incriminati mai multi factori: )nfectiile virale: herpes simplex, hepatitice, adenovirusuri, )nfectii cu
micoplasme, )nfectii streptococice, )nfectii micotice, edicamente (!)/(, sufamide, antibiotice,
barbiturice), Aoli generale (LE(, periarterita nodoasa, limfoame, cancere)
4. !ritemul polimorf : manifestari clinice si forme clinice
,oexistenta lesiunilor de varste si dimensiuni si forme diferite, 7ustifica termenul de eritem polimorf
Aoala debuteaza prin maculo-pustule rosu inchis de cativa milimetrii diametru care cresc pana la +-0 cm
si imbraca aspect caracteristic in cocarda# ,and in centru se formeaza o bula iar la periferie o coroana de
vezicule, intre ele existand o zona rosie sau purpurica, aspectul este de herpes iris# (e asociaza cu placi
urticariene si cu bule# Localozarea de electie este la nivelul mainilor, picioarelor, antebrate, coate,
genunchi#
%orme clinice
+# Eritemul polimorf minor-forma papuloasa in care intalnim leziuni papuloase care palesc in ?-+; zile,
lasand hiperpigmentatie reziduala
0# Eritemul polimorf minor, forma veziculo-buloasa, in care leziunile cutanate sunt de tipul herpes iris si
sunt insotite de vezicule la nivelul mucoaselor si urmate de eroziuni dureroase# )n ma7oritatea cazurilor
starea generala este buna# .emisia bolii se produce in 0-3 saptamani, lasand mici macule acromice sau
pigmentate
1# Eritemul polimorf ma7or (sdr (teven Konson) debustul este brusc, precedat la unele cazuri de semne
prodromale care sugereaza o )!,.(# Aolnavul este febril, iar starea generala este alterata#
)nteresarea mucoasei orale este constanta, fiind prezente bule care se rup rapid, lasand eroziuni
sangerande care se acopera de pseudomembrane#Leziunile oculare sunt prezente la G;B dintre cazuri si
imbraca aspect de con7unctivita catarala sau purulenta, insotita de :eratita# Leziunile genitale erozive
sunt frecvente si se pot complica cu fimoza, respectiv cu benzi cicatriciale vaginale#Leziunile cutanate
sunt polimorfe si sunt reprezentate de veziculo-bule, placi eritematoase, placi edematoase, avand
tendinta la generalizare# !tingerile pulmonare se intalnesc la 3;B dintre cazuri si sunt determinate de
infectiile cu micoplasme#anifestari renale (hematurie, rareori ).)anifestarile digestive, miocardice,
neurologice# Evolutia bolii este la =3 B dintre cazuri favorabila, dar prognosticul ramane rezervat la
+3B dintre cazuri#
4$. Reactii cutaneo" mucoase post medicamentoase : manifestari clinice - enumerare.
Prin reactie adversa la medicamente se intelege orice manifestare clinica nedorita, aparuta ca o
consecinta a folosirii medicamentului respectiv# .eactiile adverse la medicament reprezinta 3;B dintre
totalul manifestarilor iatrogene#
anifestarile clinice care apar ca urmare a reactiilor cutanate postmedicamentoase sunt numeroase
polimorfe# Exprimarea clinica este polimorfa si nespecifica unei anumite etiologii# ,ele mai importante
tipuri morfologice sunt urmatoarele:E5!/*E# &.*),!.)) P-(*E$),!E/*-!(E,
E.)*.-$E.)), E.)*E %)5, E!(,&L)*E, E.)*E P-L)-.%, E.&P*)) A&L-!(E,
P&(*&L-6E !),.-A)E/E, E.&P*)) L),4E/-)$E, E.&P*)) !,/E)%-.E, E.)*E
/-$-(, *&LA&.!.) $E P)2E/*!.E, /E,.-6E ,&*!/!*E
4%. (orme clinico"e#oluti#e de lupus eritematos : enumerare si caracteristici principale
Lupusul eritematos este o afectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism patologic autoimun, ce
afecteaza atat pielea cat si organele interne#
anifestarile cutanate sunt grupate in 1 forme clinico-evolutive:
+# LE cronic:
,ea mai frecventa forma clinica a bolii lupice# Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential
evolutiva (aproximativ +;B din LE( cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente)#(ediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane
auriculare, pielea capului)
*riada clinica este reprezentata de : Eritem, (cuama, !trofie cicatriciala
!ceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine
delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente#
0# LE subacut
Este o forma relativ benigna de LE# (e caracterizeaza clinic prin leziuni eritemato-scuamoase, localizate
pe zonele expuse la soare, dar mai ales la nivelul gatului, decolteului si trunchiului# (tare subfebrila,
artralgii si artrite# odificarile viscerale sunt rare si blande# odificarile imunobiologice sunt intalnite
frecvent, mai ales !c antinucleari (anti-.-)
1# LE( sau diseminat
(e caracterizeaza prin predominanta manifestarilor generale si viscerale# ecanismul patogenic este
autoimun#
Tablou clinic LE( debuteaza cu artralgii, scadere in greutate, astenie musculara si stare febrila#
anifestarile cutanate apar la =;B dintre cazuri si constau cel mai frecvent intr-o eruptie eritematoasa
infiltrata difuza, localizata mai ales pe zonele tegumentare expuse la lumina (initial la nivelul fetei)
Leziunile cutanate se generalizeaza# anifestarile viscerale in LE( sunt frecvente, severe si determina
prognosticul rezervat al evolutiei acestei afectiuni:.enale: 2/ care influenteaza prognosticul bolii, ,E,
Pleuropulmonare, $igestive, -steoarticulare, /europsihice
5&. /upus eritematos cronic 0 manifestari clinice
,ea mai frecventa forma clinica a bolii lupice# Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential
evolutiva (aproximativ +;B din LE( cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente)#(ediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane
auriculare, pielea capului)*riada clinica este reprezentata de :Eritem, (cuama!trofie cicatriciala
!ceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine
delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente#
Exista mai multe forme clinice de LE cronic:
- LE cronic discoid, cu placi eritematoase bine delimitate, in care predomina scuamele si atrofia
cicatriciala# (unt localizate mai ales pe obra7u, nas, unde sunt dispuse sub forma unui fluture
(vespertilio)# Evoluita leziunilor este lenta
- LE cronic centrifug, predomina eritemul congestiv al obra7ilor# Leziunile sunt dispuse tot in vespertilio,
dar scuamele sunt fine, iar atrofia cicatriciala este mai putin vizibila# Exista cateva forme clinice:
tumidus, cuperozic
)n LE cronic nu apar manifestari de afectare viscerala, iar semnele imuno-biologice sunt absente#
Leziunile din Le cronic sunt localizate numai la piele#
5). /upus eritematos cronic : tratament
)nterzicerea expunerii la soare
Produsee dermatocosmetice cu (%P 3; sau 3;> aplicate pe toate zonele fotoexpuse
*ratament local: se face cu dermatocorticoizi (vezi clasificare de la ezcema)
*ratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza
,lorochina (/ivachin, .esochin), 4idroxiclorochin (Plachenil) +-0 cpr"zi in functie de evolutie,<;-';zile
5*. 'clerodermia generalizata : manifestari clinice
(clerodermia generalizata : poate debuta insidios cu sindrom .aJnaud#
- (cleroza tegumentara incepe la nivelul pulpei degetelor de la maini# )nitial cu usoara atrofie sau chiar cu
edem pt ca ulterior pielea sa devina indurata, uscata, aderenta la straturile subiacente# )n final se
constituie aspectul de mana sclerodermica cu degete ascutite, efilate (sclerodactilie) avand in varf mici
eroziuni ulcero-necrotice#
- (uccesiv sau concomitent apare si scleroza tegumentelor fetei cu frunte neteda, stralucitoare, cu
stergerea ridurilor, cu nas efilat, buze subtiri retractate dezvelind partial arcada dentara#
- imica este inexpresiva realizand aspectul de Licoana bizantinaM#
- iscarile buzelor sunt limitate si dificile# Perioral pot sa apara riduri radiale care dau aspectul incretit al
buzelor# .areori scleroza se intinde pe intreaga suprafata a tegumentului#
53. 1ermatomiozita acuta : manifestari clinice
Aoala autoimuna, rara si grava care asociaza un sindrom cutanat si un sindrom muscular de tip
polimiozitic,ecanism patogenic : autoimun
(dr cutanat : eritem cu edem pe zonele expuse la soare mai ales la fata, caracteristic fiind eritemul
violaceu periorbitar Lin ochelari L#
(dr muscular : se caracterizeaza prin scaderea fortei musculare si mialgii# (imptomele acestea se
instaleaza lent determinand in faza de stare impotenta functionala#
54. 'indromul 2ougerot 3 '4ogren : manifestari clinice
!fectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor salivare, lacrimale @
scaderea secretiei lor endocrine# Tablou clinic# (e caracterizeaza in principal prin :
56erostomie -uscaciunea gurii. , cu mucoasa bucala si limba uscata , buze deasemenea uscate si
fisurate ; disfagie ; glandele parotide sunt marite de volum# (aliva este initial de perceptie a gustului
alimentelor ;
56eroftalmie -uscacuine con4uncti#ala si corneeana.7 cu senzatie de usturime si corps strain in ochi,
bolnavii clipesc des, au tulburari de vedere si plang fara lacrimi# 2landele lacrima:e sunt marite de
volum ;
56erorinie-uuscacuinea mucoasei nazale.7 uscacuinea mucoasei vulvare, anale, respiratorii @ mai rar ;
56erodermie-piele uscata.7 cu scaderea secretiei sudorale ;
5alte manufestari : sindrom raJnaud, alopecie, manifestari articulare, tegumentele sunt iritabile, pe
alocuri cu eczematizari si lichenificari asemanatoare celor din ploiartrita reumatoida, adenopatii latero-
cervicale, hepatosplenomegalie etc#
55. +emfigusul #ulgar: manifestari clinice
Este o afectiune autoimuna grava, care in lipsa tratamentului duce la exitus# Aoala debuteaza insidios, de
obicei cu leziuni localizate#)n peste 3;B din cazuri apar leziuni bucale dureroase si drenante localizate
pe fata interna a obra7ilor, pe palat si pe gingii#!lteori pemfigusul vulgar poate debuta cu eroziuni la
nivelul mucoasei genitale, con7unctivale, periombilicale sau periunghiale#$upa mai multe saptamani sau
luni apare o eruptie buloasa generalizata formata din : bule cu lichid clar care se dezvolta pe pielea
aparent normala# Aulele sunt foarte fragile se rup cu usurinta si lasa eroziuni postbuloase in faze
evolutive diferite# ,oexistenta unor leziuni de varste diferite confera eruptiei un aspect polimorf
(coexistenta la aceeasi persoana a bulelor in tensiune si a eroziunilor postbuloase in faze de epitelizare
diferita)#$iagnosticul histopatologic : este cel care precizeaza diagnosticul unei dermatoze buloase#
56. +emfigusul #ulgar: tratament
*ratam de atac pt inducerea remisiunii se alege in functJie de extensia, gravitatea si activitatea bolii# )n
formele active si extinse : prednison per os in doze mari de pana la 1 mg":g"zi sau metilprednison in
perfuzie# (e adauga imunosupresor oral: ciclofosfamida +;;-0;; mg"zi, metotrexat 3;mg":g"zi timp de
1 zile# )n formele mai putin active se incepe cu prednison <; mg la 0 zile asociat sau nu cu azatioprina
+;;-+3; mg#zi# tratam de intretinere pentru mentinerea remisiunii se face cu prednison asociat sau nu cu
azatioprina si are ca scop utilizarea celei mai mici doze de corticoizi care sa mentina boala in remisiune#
*ratam se admin pana la remisune clinico-metab completa #
5. Clasificarea pemfigusurilor
)munologice : profunde (P vulgar si P vegetant), superficiale (foliaceu, eritematos, endemic), paticulare
(postmedicamentos, paraneoplazic, herpetiform, spongiloza cu eozinofile) si /E)&/-L-2),E
(pemfigusul cronic familial, dermatoza acantolica tranzitorie)
58. +orfiria cutanata tardi#a : menifestari clinice
%orma familiala a P,* poate aparea la orice varsta, inclusic in copilarie# %orma sporadica debuteaza de obicei
tardiv, dupa 1;-13 ani# Leziunile cutanate caracteristice sunt vezicule si bule localizate pe zonele foto-expuse (fata
dorsala a mainilor, antebrate, fata) ; ele evolueaza spre ulceratii acoperite de cruste, care se vindeca lent cu formare
de cicatrici atrofici si milia# (e mai pot observe hiper-si, mai rar, hipopigmentari si placi pseudoscleroder-miforme#
Pacientii prezinta o mare epidermofragilitate, manifestata prin aparitia de eroziuni la traumatisme minore#
4ipertricoza faciala, predominant malara, se dezvolta insidios si este mai frapanta la femei, la care poate
reprezenta manifestarea de debut#
5%. +soriazisul : etiopatogenie
La pacientii cu predispozitie genetica, factorii de mediu pot avea rol declansator sau agravant al bolii#
,ei mai importanti dintre acestia sunt:*raumatisme, )nfectii, %actori endocrini, Lumina solar,
edicamentele (AA, antimalarice, corticoterapia sistemica),%actori psihogeni (cei mai importanti factori
ce determina severitatea formelor clinice), !lcoolul, fumatul, )nfectia 4)E"()$!
6&. Clasificarea formelor clinice de psoriasis
,lasificarea formelor clinice: +soriazis #ulgar7 !ritrodermic. +usulos : forme localizate (cronic
palmoplantar Aarber, acut palmoplantar, acrodermatitis continua 4allopeau), forme generalizate (acut
von 6umbush, de sarcina 4ebra, circinat si inelar Aloch Lapiere), Artropatic
6). +soriazisul #ulgar : manifestari clinice
Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele#
Psoriazisul pielii glabre
(e manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, acoperite cu scuame alb-
sidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile# Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul
coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare# )n cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone
topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor#
&neori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau
periombilical)# La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat# (invertit)
$upa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 1-< mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 1;-<; cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid
- Psoriazis figurat"geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic
Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz
cu afectarea intregii calote# Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa# (spre deosebire
de dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
odificarile unghiale se intalnesc la circa 3;B dintre bolnavi, punand problema de diagnostic
diferential cu onicomicoza#
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila# Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei
instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament#
6*. +soriazisul #ulgar : forme clinice 3 functie de dimensiunea7 forma si localizarea leziunilor
Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele#
Psoriazisul pielii glabre
(e manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, acoperite cu scuame alb-
sidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile# Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul
coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare# )n cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone
topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor#
&neori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau
periombilical)# La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat# (invertit)
$upa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 1-< mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 1;-<; cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid
- Psoriazis figurat"geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic
Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz
cu afectarea intregii calote# Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa# (spre deosebire
de dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
odificarile unghiale se intalnesc la circa 3;B dintre bolnavi, punand problema de diagnostic
diferential cu onicomicoza#
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila# Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei
instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament#
63. 8anifestari clinice in psoriazisul eritrodermic
Este o forma clinica de psoriazis cu evolutie severa# Aolnavul este febril, are stare generala variabil
alterata, tegumentul este in totalitate eritematos, scuamele sunt mai subtiri, usor detasabile# *egumentele
sunt infiltrate si esor exudative# !par modif unghiale severe si alopecie difuza # poate exista limf-
adenopatie dermopatica si pruprit intens# Evolutia e prelungita cu numeroase recadderi, eritrodermia are
consedintele : datorita vasodilatatiei se piede caldura in exces cu hipotermie, fluxul sangvin solicita
cordul si poate duce la insuf cardiaca congestiva, absorbtia topicelor e mult crescuta Prognosticul este
rezervat#
64. 8anifestari clinice in psoriazisul pustulos
(e manifesta clinic prin pustule macroscopice, amicrobiene# $pdv clinic, putem spune ca este o pustula,
dar micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie# (e poate localiza pe intreaga suprafata a
corpului, dar cele mai multe cazuri au leziuni numai la nivelul suprafetelor palmare si plantare#,linic
apar palci eritemato-scuamoase, acoperite de pustule de 0-3 mm, galbui (recente) si maronii (vechi)#
Leziunile uscate se pot exfolia iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie#zonele mai
afectate : eminenta tenara, rar hipotenara, partea mediala a plantei, zona laterala a calcaiului# .especta
degetele#
65. 8anifestari clinice in psoriazisul artropaic.
La ma7oritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic, leziunile cutanate le preced pe cele articulare# &neori,
debutul cutanat si articular are loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele# Primele
manifestari cumstau in artralgii si redoare articulara matinala care dispare la mobilizare, la fel ca in P.#
&neori, se produce o tumefactie a articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare# ,oncomitent,
bolnavul prezinta si leziuni cutanate tipice de psoriazis# Pe masura evolutiei bolii, se constata
exacerbarea simultana a leziunilor cutanate si articulare# Aolnavii cu psoriazis artropatic prezinta
frecvent si afectare unghiala (1"< dintre bolnavi)#
66.Tratamentul sistemic in psoriasis:
*ratamentul sistemic#La cazurile cu evolutie severa, folosim si terapia sistemica:Metotrexat,
Piritrexim, Retinoizi, Ciclosporina, Tacrolimus, Terapia iolo!ica "#$alimuma-%umira,
&tanercet-&mrel, 'n(ixima-Remi)ate, *ste)inuma-+telara,
6.Tratamentul topic in psoriazisul stabil:
Tratamentul topic
La cele mai multe cazuri $e psoriazis vul!ar, tratamentul topic este su-cient pentru a opri
evolutia olii, fara sa -e necesara o terapie sistemica. Principalele me$icament care pot -
folosite in terapia topica sunt:
+# 8E.!*-L)*),E- aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si favorizarea patrunderii
medicatiei active antipsoriazice#
o !cid salicilic, conc 1-+;B
o &ree, 1-3B, ambele incorporate intr-o baza grasa
0# ,)2/-L)/ (!/*.!L)/ (!& $)/*.!/-L) are actiune antimitotica, se foloseste dupa terapia
:eratolitica# (e incepe cu o conc mica, (;#+3-;#03B) care se creste progresiv pana la 1-3B
Rp.. #ci$ salicilic /!, Ci!nolin 0,2/!, Lanolina +; g, 1aselina a$ 100 !
1# 2&$.-!/ELE /!*&.!LE- cele mai folosite sunt : ,-!L*!., )4*)-L, *&E/-L, P)5L)2E)$!,
-LE& ,!$)/) (au un miros greu si pateaza len7eria)
<# $E.!*-,-.*),-)6)- au actiune !), citostatica# (ca forma farmaceutica se foloseste unguentul)#
$ermatocorticoizii se folosesc dupa indepartarea completa a scuamelor, folosind pomezi :eratolitice pe
perioade limitate de timp:
2ermatocorticoizii $e clasa 3 "2ermovate unvuent, Cloetazol un!uent ,-10-13 zile, apoi se
opresc si se continua cu:
2ermatocorticoizi $e clasa 2 sau 3 inca 2 saptamani
3# .E*)/-)6)
'# !/!L-2)) E)*!)/E) $1: $aivonex, $aivobet (unguent sau gel)- pe pielea glabra, 5amiol gel- pe
scalp; o singura aplicare pe zi
?# %-*-*E.!P)E /!*&.!L! (!& !.*)%),)!L! (lampi &E)
=# %-*,4))-*E.!P)! @metoda P&E!
6$./ichen plan: manifestari clinice
Manifestari clinice :
anifestari cutanate :Poate debuta acut sau insidios# !par papule de +-1 mm de culoare rosie-violacee,
stralucitoare, intens pruriginoase, poligonale uneori ombilicate in zona centrala# Pe suprafata acestor
papule poate fi observata uneori o retea albicioasa# Lichenul plan poate afecta orice regiune
topografica#6onele cele mai frecvent implicate sunt : articulatia pumnului, regiunea maleolara, regiunea
lombara# -cazional in lichenul plan pot sa apara vezicule sau bule#
!fectarea mucoasa :Este prezenta la 3;B din cazuri si se poate asocia sau nu cu leziuni cutanate # Pot fi
afectate : mucoasa orala, limba, mucoasa perianala, mucoasa genitala, esofagiana, laringiana# Leziunile
de la nivelul mcoaselor au aspectul clinic al unui reticul albicios, asemanator unei dantele fine sau
asemanator cu frunzele de feriga# &neori leziunile de la nivelul mucoasei orale se pot eroda#
!fectare unghiala: $iagn dif : onicomicoza
!fectarea parului :
Lichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atrofice cicatriceale, determinand
aparitia unor zone de alopecie#
6%. Ulcerele mb. 9nferioare : factorii determinanti
*lcerele memrelor inferioare pot avea cauze multiple .Cea mai frecventa este insu-cienta
venoasa cronica "4/5,, insu-cienta arteriala "105,, neuropatia $iaetica. #cesti factori
frecvent asociati pot - !rupati astfel :
1. !feciuni vasculare :Eenoase !rteriale Easculite Limfatice
2. /europatii : $6 (ilingomielie *abes dorsalis
3. !fectiuni metabolice :$6 2uta
3. !fectiuni hematologice :Eritrocitare Leucocitare $isproteinemii
3# *raumatisme
'# /eoplazii
6. )nfectii : Aacteriene (ectima) %ungice Protrozoare )ntepaturi si muscaturi de insecte
=# Paniculite
G# Pioderma gangrenosum
&. 9nsuficienta #enoasa cronica : manifestari clinice
anifestari cutanate determinate de insuficienta venoasa cronica :anifestari clinice determinate de )E, sunt
variate si polimorfe imbracand urmatoarele aspecte clinice :
+# %lebedem
0# $ermatita pigmentara si purpurica (placard eritemato-pigmentar neomogen mai intens in extremitatea
distala ocupand 0"1 distale ale gambelor)
1# $ermatita eczematiforma (placi sau placarde eritemato-veziculoase)
<# $ermohipodermita varicoasa (eczema varicoasa)
3# *romboflebita varicoasa superficiala
'# &lcerul varicos (complicatia ma7ora a )E,)
#ceste manifestari sunt rareori unice, $e oicei -in$ asociate 2 sau mai multe tipuri $e leziuni
in functie $e vec7imea olii si $e tratamentele aplicate anterior.'n !eneral ulcerul $e natura
venoasa are suprafata curata uneori acoperit $e $epozit purulent $ar $e cele mai multe ori
este ne$ureros. *lcerul $e natura venoasa $evine $ureros $oar in caz $e suprainfectie.
Tratament : 2etralex.*lcerul arterial este un ulcer extrem $e $ureros, este acoperit $e cruste
run-ne!ricioase a$erente. Tratament : Pentoxi-lina.
).Ulcerul #aricos : manifestari clinice si complicatii
&lcerul varicos este o pierdere de substanta dermo-hipodermica cu localizare predilecta in 7umatatea
inferioara a gambei,cu evolutie indelungata si fara tendinta la vindecare spontana#
&lcerul varicos este insotit in aproape toate cazurile de una sau alta din manifestarile clinice ale )E,#
$in punct de vedere clinic, ulcerele varicoase pot fi mici, mi7locii sau gigante, superficiale sau profunde#
Localizarea acestora este cu predilectie in regiunea maleolara interna in special la gamba stanga datorita
perticularitatilor anatomice ale venei iliace stangi# &lcerul varicos are forma neregulata, uneori
rotunda,ovalara, policiclica, cu margini infiltrate, dure, scleroase, iar tegumentele periulceroase pot fi
eczematizate, infiltrate sau scleroatrofice# %undul ulceratiei este de obicei murdar, acoperit de detrisuri
celulare, necroza, secretie purulenta, alteori acoperit de tesut de granulatie sau dimpotriva este scleros, dur
cu vascularizatie saraca ( in ulcerele vechi)#
,omplicatii: cea mai obisnuita complicatie este suprainfectarea ulcerului, manifestata prin limfangita,
erizipel, tromboflebite#
Eczematizarea tegumentelor din 7urul ulcerului insotita sau nu de eruptia la distanta este de obicei o
complicatie iatrogenadatorita numeroaselor topice aplicate pentru epitelizarea ulcerului#
!fectarea osoasa determina modificari de tipul osteoperiostitei plastice#
,ea mai redutabila complicatie este transformarea intr-un epiteliom spino-celular, aspect care trebuie avut in
vedere atunci cand un ulcer de gamba vechi devine dureros, prezinta hemoragii locale, nu raspunde la
tratament corect efectuat, pe suprafata sa aparand bur7onari excesive#
*.Ulcerul #aricos : tratament
*ratamentul ulcerului de gamba este complex, de lunga durata si trebuie sa se adreseze atat factorilor
determinanti si favorizanti cat si stadiul evolutiv al leziunilor cutanate existenta#
a#,ombaterea hipertensiunii venoase este obiectivul primordial, deoarece acesta reprezinta principalul
mecanism patogenic implicat in formarea ulcerelor# (e realizeaza prin 1 mi7loace imp:
-tratamentul chirurgical @pp tratam etiologic se adreseaza, in special cazurilor cu reflux superficial izolat
si"sau incontinentei unei perforante# (e practica cu rezultate foarte bune si de durata, ligatura vaselor
perforante prin procesul de endoscopie si fasciotomia paratibiala#l
-scleroterapia- consta in in7ectarea unei subs iritante la nivelul unei vene ce produce o reactie inflamatorie
endoteliala urmata de tromboza, realizandu se astfelobliterarea definitiva a acesteia
-tratament compresiv sau contentia elastica- au rol in ameliorarea circulatiei venoase contribuind la
reducerea edemului, durerii si senzatiei de tensiune in molet#
!lte tratamente pentru reducerea hipertensiunii venoase: repausul, fizioterapia, mersul pe 7os sau pe
bicicleta, oxigenoterapia hiperbara, ultrasunete, ultravioletele#
b# tratamentul general al leziunilor cutanate: flebotonice, venodilatatoare, anticoagulante si antiplachetare
c# tratament local:
-debridarea medicamentoasacu enzime fibrinolitice sau colagenolitice de tipp $ebrisanului, alfa-
chemotripsinei sau chirurgicala prin indepartarea tesuturilor necrotice sau devitalizate
-combaterea infectiei
-stimularea granularii solutie de nitrat de argint + B sau pomezi de !g, sulfat de ,u;,3-+B, solutie de
glucoza, solutie de hialuronat de zinc
-stimularea epitelializarii
-grefarea este rezervata ulcerelor mari
3.Acneea : etiopatogenie
#cneea 8 $ermatoza caracterizata prin aparitia $e fenomene retentionale si.sau in(amatorii
ale foliculilor piloseacei. &ste extrem $e frecvent intalnita.
&tiopato!enie :&tiolo!ia este multifactoriala. Pato!enia poate - sintetizata astfel :
+# ,resterea secretiei sebacee sub control androgenic
0# 8eratinizare anormala a canalului excretor al glandelor sebacee
1# )nflamatia foliculului pilosebaceu produsa prin ruptura leziunilor comedoniene datorita acumularii de sebum
si :eratina#
2esi etiopato!enia este incomplet eluci$ata numeroase $ate ple$eaza pentru participarea
urmatorilor factori :
+# Predispozitia genetica
0# %actorul hormonal : hormonii androgeni cresc secretia glandelor sebacee in timp ce hormonii estrogeni o
scad#
1# %actorul microbian
<# %actorul imunologic
3# (tresul : (*.E()&/E NNN
'# edicamente : ,ortizon , )odul, Aromul (!ntitusin, din expectorant sau din sedative), vitamina A+0,
anticonvulsionante, .imfampicina)
?# &nele produse cosmetice
=# (ubstante chimice clorate : acneea la clor#
G# %actorii fizici : radiatiile ionizante
+;# Perioada menstruala
++# Profesia (contact prelungit cu uleiuri minerale si gudroane minerale : ex : mecanicii,
infirmierele,mena7erele)
+0# !limentatia : ciocolata, ,ola, /ess, alimentele picante, grasimile
4. 8anifestri clinice in acne:
Manifestari clinice :
#cneea se caracterizeaza prin polimor-sm lezional. +e intalnesc urmatoarele tipuri $e leziuni :
+# Leziuni primare neinflamatorii : comedoane deschise (puncte negre), comedoane inchise (puncte albe)
0# Leziuni secundare inflamatorii :
- (uperficiale (papule si pustule)
- Profunde (noduli si chiste)
1# Leziuni postinflamatorii : macule hiperpigmentate, cicatrici, atrofie#
La cele mai multe forme clinice $e acnee intalnim un polimor-sm lezional rezultat $in
intricarea $iferitelor tipuri $e leziuni, cu aspect clinic $iferit si $e varsta $iferita. #ceste leziuni
sunt localizate $e cele mai multe ori : la nivelul fetei "905,, torace posterior "/5, , torace
anterior "1/5,.
5. Clasificarea formelor clinice de acne:
)# in functie de tipul leziunilor care predomina: acneea comedoniana, acneea papulo-pustuloasa, acneea
nodulo-chistica
))# in functie de varsta: acneea neonatala, acneea infantila, acneea copilariei, acneea polimorfa 7uvenila,
acneea adultului
)))# in functie de gravitate: exista mai multe scale de evaluare a gravitatii care iau in considerare tipul si
numarul leziunilor si suprafata cutanata afectata
)E forme severe de acnee: pJoderma faciale, acneea conglobata, acneea fulminans, foliculita cu germeni
gram negativi
E# in functie de factorii externi: acneea profesionala produsa de uleiuri si gudroane, acneea la clor, acneea la
detergent, acneea cosmetica, acneea de pomada, acneea mecanica, acneea tropicala (acneea de hidratare),
acne naevus, nevul comedonian, comedoane familiale, comedoane solare
E)O alte forme de acnee: acneea endocrina, acneea excoriata, acneea medicamentoasa
6. Rozaceea : manifestari clinice si factorii etiopatogenici
.ozaceea este o afectiune cronica care asociaza in proportii variabile bufeuri vasomotorii, eritem ,
teleangiectazii, papulo-pustule si hiperplazia glandelor sebacee
Etiopatogenie:
- anomalii functionale ale vascularizatiei cutanate
- tulburari digestive: gastrita cronica, tulburari de tranzit cu dezechilibru florei microbiene intestinale, atrofia
mucoasei 7e7unale, mai ales daca se asociaza cu alimentatie nesanatoasa
- demodex folicularum: are rol agravant
- factorul imunologic
- -deficit de vitamina A0
- !plicarea indelungata a dermatocorticoizilor pe fata
- $isfunctii endocrine
- %actorul psihic
anifestari clnice: se instaleaza insiduos si au ca localizare nasul, obra7ii, fruntea, barbia#
Aoala evolueaza dupa uratoarele secventiale: eritem tranzitoriu insotit sau nu de hiperemie con7unctivala si
lacrimatie, eritem persistent si teleangiectazie, papule sau pustule si papulo-pustule presarate pe placi
eritemato-telangiectazice
!tingerea con7unctivala este frecvent intalnita, uneori se constata si blefarita, :eratita, ulcere
sclerocorneene#
La femeia cu rozacee pielea este fina, uscata, iritata, sensibila la intemperii, iar la barbat este ingrosata,
seboreica# $aca barbatii au un istoric de acnee, femeia nu are de regula acnee in antecedente
. Tumorile cutanate benigne: caracteristici generale si clasificare
%ormatiuni cu tendinta la crestere si persistenta care reproduc structura tesutului de origine #(e caracterizeaza clinic
prin crestere lenta delimitare neta si persistenta in zona topografica in care a aparut fara metastazare#&neori pentru
sustinerea caracterului benign al unei formatiuni tumorale este necesara biopsierea ei si examenul
histopatologic#*umori cutanate benigne se clasifica dupa tesutul de origine in :
+# *umori epiteliale : care se dezvolta din epidermul de suprafata sau din epidermul anexelor#
0# *umori con7unctive : care se dezvolta din tesutul con7unctiv propriu-zis sau din alte tesuturi derivate din
mezoderm (tesut adipos, vase, nervi, muschi netezi)#
1# *umori ale tesutului melano-formator (nevii pigmentari)
$. +recancere cutanate : casificare dupa etiologie
)#Precancere cutanate provocate de agentii fizici:
+# :eratoze solare ( actinice sau senile)
0# cheilita :eratozica actinica
1# papilomul cornos (verucos) si cornul cutanat
<# xeroderma pigmentosum
3# radiodermitele cronice
))# Precancerele provocate prin agenti chimici (arsenic, gudroane, petrolul): :eratoze arseniacale
)))# Precancerele provocate prin iritatii cronice: leucoplazia
)E# Precancerele de origine congenitala:
+# nervi nevocelulari
0# xeroderma pigmentosum
1# epidermodisplazia veruciforma LePandoPs:i-Lutz
<# cheilita glandulara
E# Precancere de cauza neaprecizata:
+#boala Paget
0# boala AoPen
1# eritroplazia 9ueJrat
<# :raurozisul
3# epiteliomul intraepidemic Aorst-Kadassohn
E)# Precancere de origine virala: epidermodisplazia veruciforma LePandoPs:i-Lutz, herpes simplex
recidivant
E))# $ermatoze caracterizate prin leziuni ulcero-cicatriciale cu evolutie indelungata:
+#Lupus tuberculos
0# lupus eritematos
1 cicatricele postcombustionale
<#lichen scleroatrofic, plan sau bucal eroziv
3# ulceratii cornice de gamba
%.Tumori cutanate maligne:
Tumorile cutanate mali!ne sunt neoplazii relativ frecvente, reprezentan$ 1/-205 $in
totalul cancerelor. 'n ultimele 3 $ecenii s-a constatat o crestere alarmanta a inci$entei si
prevalentei cancerelor cutanate, in special in re!iunile !eo!ra-ce foarte insorite, intrucat
proncipalul factor care $etermina aparitia si a!ravarea acestor leziuni mali!ne este
expunerea prelun!ita la soare si mai ales expunerea la soare intr-un anumit interval orar.
Tumorile mali!ne ale pielii pot - impartite in :
+# *umori de origine epiteliala
- Epitelioamele (carcinoamele bazocelulare)
- Epitelioamele (carcinoame spino-celulare)
#ceste cate!orii $e epitelioame nu $au metastaze, mali!nitatea lor este in situ, a$ica numai
acolo un$e a aparut leziunea.
0# *umori de origine neuroblastica ale sistemului melanic
- elanomul (melanomul malign)-prognostic foarte rezervat# (e dezvolta pe leziuni melanice anterioare, mai
ales pe nevii pigmentari prin expunere la soare#
1# *umori de origine mezenchimala
- (arcoamele
<# *umori maligne mixte
3# *umori cutanate secundare unor neoplasme viscerale
'ifilis
). 9.T.'. 3 transmitere si clasificare
:T+, cunoscute su vec7ea $enumire $e oli venerice sunt afectiuni conta!ioase a caror
transmitere se face pre$ominant sau aproape in exclusivitate pe calea contactului sexual.
;rupul acestor oli este $iferentiat $e <M+ in $oa cate!orii $e afectiuni si anume:
- Aoli cu transmitere sexuala Lma7oreM
o (ifilisul
o 2onoreea
o (ancrul moale
o Limfogranulomatoza veneriana
o 2ranulomul inghinal
- Aoli cu transmitere sexuala MminoreM
o &retritele negonococice
o 4erpesul genital
o Eegetatiile veneriene
o (cabia
o Pediculoza genitala
o ,andidoza genitala
+fera :T+ s-a lar!it prin inclu$erea infectiei %'1.+'2# care a provocat o epi$emie $e proportii,
constituin$u-se intr-un a$evarat (a!el al lumii mo$erne prin mori$itatea si mortalitatea sa
extrem $e ri$icate.
Toate aceste afectiuni sunt foarte frecvent intalnite. 'T+ au o inci$enta si o prevalenta foarte
ri$icate $in cauza caii $e transmitere.
!ceste boli sunt importante nu numai prin frecventa lor foarte ridicata si mai ales prin repercursiunile mari
asupra sanatatii publice#
*. 'ifilisul 3 etiologie si patogenie
(inonim: lues
Este o boala cu transmitere sexuala, produsa de o spirocheta-*reponema pallidum (spirocheta palida)
Etiologie
*# pallidum este o bacterie care apartine ordinului (pirochetalae, familia *reponemacee#*#pallidum etse un
bacil spiralat, nu este vizibila la -, dar poate sa fie observata prin ultramiscropie sau in E#
Patogenie
Pielea si mucoasele intacte reprezinta o bariera protectoare impotriva infectiei cu t# Pallidum# Patrunderea in
organism are loc probabil la nivelul unor leziuni cu pierdere de substanta, micro sau macroscopice, produse
in timpul contactului sexual#
3. 'tadii clinico"e#oluti#e in sifilis
Manifestari clinice
'n functie $e tipul manifestarilor clinice, si-lisul este impartit in urmatoarele sta$ii:
- (ifilis primar (sancrul dur)
- (ifilis secundar (leziuni cutaneo-mucoase, adenopatie, afectarea altor organe si sisteme)
- (ifilis latent (fara semne sau simptome, dar cu teste serologice pozitive)
- (ifilis tertiar (exista afectare cutanata, neurologica, cardiovasculara si a altor viscere)
4. 'ifilisul : modalitati de contaminare
Transmitere
Transmiterea sexuala este cea mai frecventa. #lte mo$alitati $e contaminare sunt:
- *ransfuzii de sange
- *ransplacentar de la mama la fat
- ,ontactul direct cu secretiile infectante
*ransmiterea indirecta, prin obiecte este mai mut ipotetica# (t# Pallidum persista in secretiile infectante
numai 0; de minute, apoi se autodistruge)La locul inocularii, dupa o perioada medie de 0+ de zile (cu limite
intre +; si G; de zile) se dezvolta leziunea primara (sancrul dur sau sifilomul)# /etratat, sifilomul rezista '
zile pana la ' saptamani si se vindeca fara cicatrice# Leziunile de sifilis secundar apar dupa 1-' saptamani de
la debutul leziunii primare, dar acest interval este variabil#(ifilisul latent urmeaza stadiului secundar si la 0"1
din pacienti poate sa persiste intreaga viata# /umai +3-<;B dintre bolnavii netratati dezvolta sifilis tertiar#
5. 8anifestari clinice in sifilisul primar
+e caracterizeaza prin prezenta si-lomului "sancru $ur, si a a$enopatiei luetice satelite.
+i-lomul apare la locul $e patrun$ere a treponemelor $upa aproximativ 21 $e zile $e la
contactul infectant. 2euteaza ca o mica pata eritematoasa care in cursul evolutiei $evine
rapi$ papula in(amatorie si se ero$eaza central. +e poate vin$eca spontan fara tratament.
Recurentele si-lomului sunt rare si poarta $enumirea $e sancru re$ux.
6. 'ifilomul -sancrul dur. : debut7 aspect clinic7 caracteristici
Caracterele si-lomului
#re urmatoarele caractere:
- Este o eroziune rotund ovalara cu diametrul de +-0 cm, bine delimitata cu contur regulat, ale carei margini
se pierd in tesutul sanatos din 7ur# (uprafata sa este neteda, curata, acoperita de o secretie clara, bogata in
spirochete, dand impresia de LlacuitM
- Este nedureros si neinflamator
- El devinne dureros numai daca se suprainfecteaza sau daca este traumatizat
- Aaza sifilomului este indurata, induratia apare la <-3 zile de la debutul leziunii si persista 0-1 luni dupa
epitelizarea ei, ceea ce permite un diagnostic retrospectiv
. /ocalizarea sifilomului -sancrul dur.
2p$v al localizarii, sancrele pot -:
+# 2enitale G;B dintre cazuri
0# Extragenitale +;B dintrecazuri# !paritia in zone extragenitale este determinata de contactele sexuale orale
sau anale#
- Auze
- Limba
- !migdale
- Peribucal
- .egiunea mamelonara
- *oracele
- !bdomenul
- .egiunea ano-rectala
- /ivelul extremitatilor
$. 'ifilomul -sancrul dur. : clasificare dupa numar7 dimensiune si profunzime:
2upa numar, sancrele pot -:
- &nice, de cele mai multe ori
- ultiple, simultane, prin inoculari multiple, sau succesive
2imensiunea sancrelor:
- Este variabila
- (ancru pitic, de cativa mm
- (ancru gigant, de <-3 cm
2upa profunzime se $escriu:
- %orme papulo-erozive
- %orme ulcerate
- %orme terebrante
- %orme gangrenoase
%. /uesul decapitat
Lues $ecapitat. &ste caracterizat prin asenta sancrului. Contaminarea se face -e prin sperma
sau transplacentar sau posttransfuzional
)&. Ce reprezinta sancrul redu6:
F Qancru recidivant
)). Adenopatia luetica : debut7 caractere7 e#olutie
#pare la 6 zile $e la constituirea sancrului, in teritoriul $e $rena= limfatic al acestuia. Cel mai
frecvent apare in !!l in!7inali. #re urmatoarele caractere:
- Este unilaterala
- Poliganglionara
- /einflamatorie
- Este constituita din ggl elastici, bine delimitati, mobili, nedurerosi
- Este spontan rezolutiva, la fel ca si sancrul
- &neori devine inflamatorie, rar, in caz de suprainfectie a sifilomului cu alti germeni
- !denopatia inghinala este insotita de limgangita dorsala a penisului si edem penian
)*. 1iagnosticul diferential in sifilisul primar
2ia!nostic $iferential al si-lisului primar:
- 4erpes simplex
- (ancru moale
- &lcere traumatice
- Limfogranulomatoza veneriana
- )nfectii bacteriene
- ,arcinom spino-celular
- Aalanita eroziva (psoriazis, lichen plan, sdr .eiter)
- Eruptii postmedicamentoase
)3. Complicatii sifilis primar:
- %imoza
- Parafimoza
- (uprainfectie cu germeni banali
- Elefantiazos penian si scrotal
- Edem al labiilor mari si mici
)4. 8anifestari cutaneo" mucoase in sifilisul secundar
Este stadiul de septicemie treponemica, caracterizat prin semne si simptome sistemice si manifestari
cutaneo-mucoase polimorfe si tranzitorii# )ndiferent de locul unde s-au cantonat initial, treponemele se
multiplica si in 1-' saptamani de la aparitia sancrului, determina manifestari de lues secundar# Leziunile
cutaneo-mucoase, caracteristice stadiului secundar se numesc ()%)L)$E# (unt nedureroase, nepruriginoase#
,u sau fara tratament se vindeca in 0-+; saptamani#
)5. 'ifilidele : caractere generale
Leziunile cutaneo-mucoase caracteristice stadiului de secundarism se numesc sifilide# Ele sunt initial
simetrice, dar pe masura evolutiei bo;ii capata tendinta la asimetrie si grupare# (ifilidele sunt de obicei
nepruriginoase, pruritul fiind mai frecvent la imunosupresati# ,u sau fara tratament se vindeca in 0-+;
saptamani fara a lasa cicatrice#
)6. 'ifilide cutanate maculare:
+# (ifilide cutanate
- (ifilidele maculare (rozeola luetica) reprezinta cea mai precoce manifestare cutanata a sifilisului secundar,
apare la G-+; saptamani de la infectie si este formata din pete rotund ovalare cu diametrul de +-0 cm, de
culoare roz pal, ca floarea de piersic (nescuamoase, nepruriginoase si dispar la vitropresiune)# (e localizeaza
mai ales pe trunchi si radacina membrelor, cu prindere la nivelul fetei si gatului
). 'ifilide cutanate papuloase
(ifilide papuloase
o Lenticulare
o 4iper:eratozice
o )nfiltrate
o (eboreice
- Papulo-erozive, localizate in zonele intertriginoase
- Papulo-scuamoase
- %oliculare
- Pustuloase
- ,orimbiforme
- )nelare
)$. !#olutia sifilidelor
*oate tipurile de sifilide sunt spontan rezolutive# Pustulele se pot vindeca cu hipo sau hiperpigmentari#
4ipopigmentarea este rezultatul inhibarii partiale a melanogenezei si se observa mai frecvent in zona
gatului, de obicei la femei(colierul Eenerei sau leucodermia sifilitica)# aculele depigmentate sunt
incon7urate de o areola hiperpigmentata si se aseamana cu leziuni de vitiligo# (unt posibile si alterari ale
tesutului elastic, datorate distrugerii elastinei de catre procesul inflamator, avand drept consecinta formarea
de leziuni anetodermice#
)%. sifilidele mucoaselor.
Leziunile mucoase,prezente la 0;-?;B din pacienti sunt bogate in spirochete si foarte contagioase# ,lasic
se descriu urmatoarele forme : - placi mucoase, prezente la 0;B din cazuri# (unt arii denudate,
erodate,eritematoase sau acoperite de depozite cenusii pseudomembranoase care pot conflua in placi# (unt
nedureroase si se pot localiza in regiunea cavitatii bucale (amigdale,limba,faringe,gingii,buze) sau genital
(labii,vagin,cervix)# La nivelul comisurilor labiale placile mucoase sunt usor infiltrate, papuloase si prezinta
fisuri# Limba poate avea aspect depapilat# $atorita frictiunii, placile mucoase din regiunea genitala si anala
au caracter papulo-eroziv# %aringita luetica se intalneste la 03B din cazuri# Este caracterizata prin eritem
difuz faringo-amigdalian, asociat cu edem si eroziuni# Este nedureroasa# (e poate asocia cu
amigdalita,epiglotita si laringita,manifestate prin disfonie#
-condiloma lata# (unt papule hipertrofice,rosii sau hipopigmentate,macerate,exudative# (uprafata lor este
neteda,rareori papilomatoasa# !par de electie in regiunea genitala si anala, rareori afecteaza comisuile
bucale,axilele,reg submamara sau interdigitala# ,and se suprainfecteaza bacterian capata un miros neplacut#
*rebuie deosebite de condiloamele acuminate#
*&. Afectarea fanerelor in sifilisul secundar
!lopecia @ apare la 1-?B din cazuri,este reversibila si se poate prezenta sub doua forme : a) alopecie in
LluminisuriM : placi alopecice neregulate, cu margini bine delimitate, localizate pe intregul scalp,
predominant parietal si occipital# -cazional afecteaza barba, genele si alte regiuni paroase#
b) alopecie difuza, datorata efluviului telogen# !pare la 1-3 luni de la infectie#
-midificari unghiale- sunt rare# (e pot datora afectarii matricei unghiale sau a repliului unghial# La nivelul
lamei unghiale au fos descrise : onicoliza, depresiuni punctiforme, fisuri, leziuni distrofice# La ma unghiala
care creste in timpul infectiei poate fi casanta#ingrosata,inchisa la culoare,poate dezvolta liniile Aeau sau
onico-madeza# .epliul unghial poate fi inflamat (paronichie) si chiar ulcerat (ulceratii Lin potcoavaM) #
&nghia noua care creste este deformata#
*). 8anifestari sistemice in sifilisul secundar
a7oritatea bolnavilor cu sifilis secundar au stare generala buna# - parte pot prezenta fenomene de tip
gripal : inapetenta,cefalee,mialgii,artralgii,rinoree# %ebra se intalneste rar,de obicei preeruptiv# Examenul
clinic evidentiaza : micropoliadenopatie @ ganglionii sunt mobili, fermi la palpare,elastici, nedurerosi#
!denopatia este bilaterala si simetrica, (unt afectati in ordinea frecventei,ganglionii inghinali, axilari,
cervicali ,epitrohleeni,femurali,supraclaviculari#
-splenomegalie:este de dimensiuni medii si se observa inconstant#
-afectare musculara si osoasa# (unt citate : artralgii,artrita,bursita,sinovita,tenosinovita si osteita# $urerile
osoase pot fi un simptom important, afecteaza oasele lungi ale extremitatilor (in special tibia) si oasele
craniului, generand cefalee persistenta# Examenul radiologic obiectiveaza modificarile distructive osoase#
ialgiile generalizate sunt relativ frecvente si pot fi insotite de astenie musculara care mimeaza o miopatie
inflamatorie#
!fectare hepatica# odificarile tipice se datoreaza invaziei ficatului de catre *#pallidum si includ :
hepatomegalie dureroasa,crestere asimptomatica a fosfatazei alcaline si a transaminazelor# Examenul
histopatologic arata o hepatita reactiva nespecifica#
!fectare renala# -cazional sRa descris sindrom nefrotic,reversibil sub tratament datorat glomerulonefritei
luetice,
!fectare gastrica# $urerile epigastrice si varsaturile sunt consecinta leziunilor erozive sau ulcerate de la
nivelul stomacului (gastrita luetica) #
!fectare oculara : Aolnavii prezinta fotofobie,lacrimatie,inflamatie oculara,dureri# ,ea mai frecventa
complicatie este irita anterioara# !lte modificari citate sunt : corioretinita,uveita,ocluzie vasculitica a vaselor
centrale ale retinei#
*ulburari de auz: surditate senzoriala#
*ulburari neurologice : %recvent se observa modificari izolate ale L,.# !cestora li se pot asocia :
meningita,paralizii de nervi cranieni,tromboze ale arterelor cerebrale#
**. 1iagnostic poziti# in sifilisul secundar
(e bazeaza pe manifestarile clinice, pe reactiile serologice pozitive si pe demonstrarea prezentei *#pallidum
in leziuni#
*3. 1iagnostic diferential in sifilisul secundar
Eruptiile maculare trebuie diferentiate de : eruptii postmedicamentoase,rubeola,ru7eola,pitiriazis
rozat,pitiriazis versicolor,dermatita seboreica,lepra# $iag diferential al eruptiilor papuloase se face cu
reactiile postmedicamentoase, lichenul plan, acneea vulgara,scabia,psoriazisul,dermatita seboreica,iar
condiloma lata trebuie trebuie deosebite de condiloamele acuminate# !denopatia nu trebuie confundata cu
cea din mononucleoza,infectia 4)E, boala 4odg:in,limfoame#
0<# 'ifilisul malign (rupiod,pustulo-ulcerativ)#
Este o forma rara de sifilis secundar# $ebuteaza cu leziuni papulo-pustuloase diseminate,care devin
necrotice formand ulceratii acoperite de cruste cenusii,rupiode# !fecteaza predominant fata si scalpul#
Eruptia este insotita de stare generala alterata,febra,artralgii si ocazional hepatita# Pot fi prezente ulceratii
orale si placi mucoase# (-au descris 0 forme : a) seronegativa sau cu vira7 serologic in timpul tratamentului
b) seropozitiva de la inceput# ecanismul de producere al sifilisului malign are la baza un raspuns imun
anormal sau o virulenta crescuta a treponemelor# &nele studii recente au aratat o alterare selectiva a
raspunsului imun fata de *#pallidum in timp ce altele au evidentiat raspuns imun exagerat#
*5. 'ifilisul latent
/etrat, sifilisul secundar trece intr-un stadiu asimptomatic, in care singura manifestare sunt testele
serologice pozitive# $atorita faptului ca testele netreponemice pot fi fals pozitive,confirmarea trebuie facuta
cu teste treponemice specifice# Pt ca neurosifilisul si sifilisul cardiovascular pot fi paucisimptomatice si
dificil de depistat clinic,diag de sifilis latent necesita un examen fizic atent,asociat cu examenul L,. si cu
alte examene paraclinice (radiologice,ultrasonografice)# (tarea de latenta poate dura intreaga viata sau poate
fi intrerupta de recaderi, cu simptome si semne specifice stadiului secundar sau de trecerea in stadiul tertiar#
Eechimea infectiei se determina prin istoric si teste serologice anterioare# )n scop terapeutic si
epidemiologic,sifilisul latent este subimpartit arbitrar in : latent recent (sub 0 ani de la debutul infectiei ) si
latent tardiv (peste 0 ani ) # ,and nu exista date referitoare la vechimea infectiei se foloseste termenul de
latenta nedeterminata si pacientul este tratat ca in sifilisul latent tardiv #
*6. 'ifilisul tertiar ; caracterele leziunilor de tertiarism
anifestarile cutanate din sifilisul tertiar apar la intervale variabile dupa stadiul secundar, de obicei dupa +-
0; ani (cu limite intre ' luni si 1; ani) # ,u cat debutul este mai tardiv cu atat leziunile sunt mai putine, mai
izolate si mai distructive,caractere explicative de faptul ca in acest stadiu imunitatea si alergia fata de
antigenele treponemice sunt maxime# Leziunile de tertiarism sunt localizate, asimetrice,cronice cu tendinta
la extindere in zonele cutanate adiacente,avand mai mult aspect de infectie locala decat de boala sistemica#
Pot fi unice sau multiple, superficiale sau profunde, nedureroase, cu endinta la ulcerare# (unt sarace in
treponeme care pot fi demonstrate prin imunofluorescenta si numai rareori prin impregnare argentica# ,hiar
netratate, leziunile au tendinta la vindecare partiala cu cicatrici neretractile,atrofice,dar cu aparitia de noi
leziuni la periferie#

*. 'ifilisul tertiar 3manifestari cutanate
(ifilide nodulare si nodulo-ulcerative (sifilide tuberculoase)# (unt papule sau noduli rosii-bruni,aramii,fermi
la palpare de cativa mm,acoperiti de scuame sau cruste aderente# *ind sa se grupeze inelar si sa involueze
central pe masura aparitiei de noi leziuni in periferie# %ormeaza placi mari (de zeci de cm ) # /odulii pot
evolua spre ulceratii adanci de cativa mm,nedureroase, cu fundul neted si marginile elevate# (e localizeaza
mai ales pe zonele de extensie ale bratelor,toracele posterior si fata# (e vindeca cu cicatrici atrofice,hipo- sau
hiperpigmentate# $iag diferential : granulomul inelar,lupusul vulgar,sarcoidele#
2ome# (unt noduli roz-rosii,de dimensiuni variate, unici sau multipli,de obicei unilaterali# Pot fi dispusi
serpiginos,asemanator sifilidelor nodulare#/odulii au initial consistenta elastica, apoi devin fluctuenti odata
cu acumularea de tesut necrotic# Evacuarea necrozei centrale produce ulceratii SstantateM,acoperite de un
depozit aderent,cenusiu-galbui, se pot extinde,pot ramane stationare sau se pot vindeca spontan# (e
localizeaza mai ales in zonele expuse traumatismelor,dar pot afecta orice regiune# (e intalnesc mai ales pe
scalp,frunte,fese,presternal,supraclavicular sau pretibial, 2omele superficiale se vindeca cu cicatrici
atrofice, cele profunde cu cicatrici rigide,deprimate# 2oma solitara a penisului este denumita pseudosancru
redux#
*$. 'ifilisul tertiar 3 mucoase
,ele mai frecvent afectate sunt palatul,limba, fosele nazale si ulterior structurile cartilaginoase si osoase ale
nasului# &lcerele secundare gomelor produc mutilari care persista si dupa tratament (nas in SsaM)# Perforarea
palatului dur este o caracteristica a luesului tertiar# La nivelul faringelui si laringelui pot sa apara : inflamatie
difuza, noduli,gome sau ulceratii care conduc la disfonie sau afonie# Auzele si mucoasa orala sunt rar
afectate# Limba poate prezenta : glosita superficiala (papile atrofice, ulcere neregulate,cicatrici netede
stralucitoare ) sau glosita interstitiala ( la palpare este indurata datorita sclerozei)# )n stadii avansate se poate
a7unge la macroglosie# odificarile linguale sunt leziuni precanceroase, al caror potential malign se mentine
chiar dupa tratament antiluetic adecvat# $iagnosticul diferential al leziunilor linguale se face cu : limba
scrotala,glosita atrofica din anemii si avitaminoze,carcinoame,infiltratiile linguale din leucemii,boala
4odg:in,mJcozis fungoides#
*%. 'ifilisul tertiar : manifestari neurologice7cardio#asculare etc
/eurologice (neurosifilis) : tabes, paralizie generala progresiva
,ardiovasculare : anevrism aortic,coronarita ostiala,afectarea valvulelor aortice#
!lte manifestari : leziuni osteoarticulare : osteoliza gomoasa, periostita,osteita sclerozanta# ,ele mai
frecvent afectate sunt tibia, clavicula si humerusul la nivelul carora apar dureri osoase,predominant
nocturne# anifestarile articulare cuprind : artralgii,sinovita si artrita, sunt produse de periostita si de
gomele osoase sau cutanate adiacente#
!lte leziuni : !proape orice viscer poate fi lezat in cadrul luesului tertiar# (-au descris gome in tractul gastro
intestinal ( in stomac mimeaza un ulcer sau un carcinom schiros ), splina,pancreas,rinichi,vezica
urinara,tiroida,suprarenale# !fectarea oculara se manifesta prin uveita cronica,corioretinita,:eratita
interstitiala,atrofie de nerv optic# ! fost descrisa si orhita fibrozanta,interstitiala, cu evolutie spre atrofie#
3&. 1iagnostic poziti# in sifilisul tertiar
(e stabileste pe date clinice,serologice si histopatologice#
3). 1iagnostic diferential in sifilisul tertiar
*umori maligne,leucemide,sarcoidoza,sporotricoza#
(ifilidele ulcerate trebuie deosebite de scrofuloderma, micobacterioze atipice,blastomicoza,leziunile orale
de carcinoame,lichen plan,actinomicoza, tuberculoza,iar gomele membrelor inferioare de eritemul indurat si
alte ulceratii cronice neluetice#
3*. 'ifilisul congenital 3caractere generale
Este sifilisul transferat intrauterine de la mama la fat# (ifilisul matern poate determina: nastere premature,
moarte intrauterine a fatului, infectie congenitala sau moarte neonatala, aproape toti copiii nascuti din mame
cu lues secundar netratat saunt infectati, dar la mai putin de 3;B dintre ei sunt prezente manifestari clinice#
)n aproape G=B din cazuri, trat cu penicilina previne sifilisul congenital si trebuie efectuat cat mai precoce#
!firmatia ca * pallidum nu infecteaza fatul inainte de += sapt de gestatie este incorecta, in tesuturile fetale
gasindu-se treponeme si inaintea acestui moment# %atul nu poate dezvolta un raspuns imun inainte de luna
<a si de aceea manifestarile inflamatorii reactive sunt reduse# (-a sugerat ca deficitul unora dintre
substantele biochimice necesare * pallidum ar explica alterarile minime produse de infectie in primul
trimestru de sarcina# (ifilisul congenital este clasificat in precoce si tardive, in fctie de momentul aparitiei
manifestarilor clinice#
33. 'ifilisul congenital precoce : definitie si manifestari clinice
$efinitie: cuprinde manifestarile de sifilis care apar in primii 0 ani de viata# *reponemele sunt transportate
transplacentar si disemineaza in organismal fatului, sifilisul congenital precoce fiind considerat echivalentul
sifilisului secundar de la adult# %recvent infectia luetica nu poate fi detectata imediat, )n unele cazuri sunt
prezente semen de lues de la nastere: copii premature sau mici pt varsta lor, iritabili, cu facies senescent#
anifestari clinice:
T ,oriza luetica# !pare de obicei in saptamanile 0-1 de viata# Poate fi cel mai precoce semn de infectie
luetica# (ecretia nazala este purulenta sau sanguinolenta si bogata in treponeme# &neori apar ulceratii ale
septului nazal care netratate conduc la prabusirea piramidei nazale(Snas in saM)#
T Leziunile osoase si articulare# $esi frecvent asimptomatice fac parte dintre cele mai precoce manifestari#
)n multe cazuri, vindecarea are loc si in lipsa trat, ceea ce sugereaza ca leziunile sunt mai curand trofice
decat infectioase, ,ea mai intalnita este osteocondrita, vizibila radiologic la nivelul metafizei(aspect de
Sdinti de fierastratM), urmata de leziuni litice epifizare# $urerea produsa de afectarea oaselor lungi este
exacerbate de miscare, asa incat copilul isi tine membrul afectat imobil- pseudoparalizia Parrot# Preiostita
dureroasa apare dupa primele ' luni de viata# -steita craniului determina craniotabes#
T anifestari cutaneo-mucoase# )n 3;B din cazuri apar in primele ' luni si se aseamana cu leziunile de
secundarism ale adultului# (e manifesta prin: exanteme maculo-papuloase localizate predominant palmo-
plantar si perigenital, leziuni cu aspect de condiloma lata in zonele flexurale, placi mucosae, infiltrate difuze
periorale si perinazale(sifilide infiltrative periorificiale), insotite de ulceratii fisurate care se vindeca cu
cicatrici liniare(liniile Parrot)# Eruptia poate avea uneori configuratii inelare sau corimbiforme#
T Limfadenopatia# 2anglionii sunt fermi, mobile, nedurerosi#
34. 'ifilisul tardi# : definitie7 stigmatele sifilisului congenital tardi#e
,uprinde manifestarile care apar dupa primii 0 ani de viata, de obicei la pubertate# (tigmatele sifilisului
congenital tardive se clasifica in:
T (igure: /as in saFeste consecinta corizei luetice si a distructiilor pe care acestea le produce la nivelul
septului si oaselor nasului# Piramida nazala este prabusita, varful nasului este impins inapoi si in sus#
(anturile (liniile) ParrotFsunt cicatrici deprimate care se dispun radiat peribucal si perinazal# *rebuie
differentiate de: pliurile radiare din dermatita atopica, ragadele si cicatricile de alte etiologii# *riada
4utchinsonFdintii 4utchinson (incisive bombati, cu baza larga, ascutiti si scizurati la fata ocluzala), :eratita
interstitiala, surditate prin afectarea urechii interne#
T Probabile: osteocondrita hiperplazica difuza, modificari diafizare, periostita, bose frontale
proeminente(frunte olimpiana), tibie Sin iataganM#
T Posibile: placenta cu greutate mare si nou-nascut mic, bolta palatine ogivala, semnul $ubois(deget mic
scurtat)#
35. 8etodele de diagnostic paraclinic al sifilisului
etodele de diagnostic paraclinic al sifilisului pot fi grupate in:
T etode care evidentiaza prezenta *# Pallidum
T etode care detecteaza raspunsul immunologic al gazdei fata de infectie(metode serologice)
36. 8etode de e#identiere a Treponemei pallidum
,ea mai utilizata este ultramicroscopia# (e bazaza pe examinarea la microscopul in camp intunecat a
produsului obtinut din leziunile eroziv-ulcerate# *reponemele apar argintiu-stralucitoare cu miscari
caracteristice de flexie si rotatie; se deosebesc de treponemele saprofite prin dimensiuni, forma spirelor si
tipul miscarilor#
&nele treponeme nepatogene umane sau animale sunt abundente in cavitatea orala( ex: *# microdentium,
macrodentium, vincentii) si de aceea ultramicroscopia efectuuata pe frotiuri recoltate din aceasta regiune nu
este recomandabila, avand o specificitate redusa#
$aca in leziunea primara nu se gasesc treponeme(datorita tratamentului antibiotic sau antiseptic local) se
poate incerca efectuarea ultramicroscopiei pe aspiratul din ganglionii afectati#
*reponemele mai pot fi vizualizate la microscopul optic (ex: impregnare argentica, coloratie 2iemsa sau cu
rosu de ,ongo), la microscopul cu contrast de faza sau la microscopul electronic# !ceste metode se folosesc
rar in practica clinica#
3. 8etode de diagnostic serologic in sifilis
(e bazeaza pe detectarea anticorpilor dezvoltati ca raspuns la infectia luetica# $upa natura antigenelor
utilizate se subimpart in:
T *este netreponemice(lipoidice, cardiolipinice) - sunt de 0 tipuri: reactii de fixare a complementului si
reactii de floculare
T *este treponemice @ reactii de fluorescent, reactii de hemaglutinare, reactii imunoenzimatice(EL)(!) si
de imobilizare a troponemelor#
3$. Teste netreponemice in diagnosticul sifilisului
Flipoidice, cardiolipinice
&tilizeaza antigene lipoidice, nespecifice treponemelor si prin urmare si anticorpii pe care ii detecteaza
(numiti impropriu reagine) sunt nespecifici# Principalul antigen folosit contine cardiolipina, cholesterol si
lecitina#
(unt 0 tipuri: reactii de fixare a complementului(8olmer, Aordet-Uasserman) si reactii de floculare(E$.L,
.P.), cele din urma fiind mai frecvent folosite datorita simplitatii lor# !mbele tipuri pot si efectuate
calitativ sau cantitativ# (unt utile pt screening si pt aprecierea eficacitatii tratamentului#
*estele netreponemice pot determina reactii biologice fals positive si sunt definite ca reactiile positive
aparute la personae fara istoric sau manifestari clinice de sifilis# )n functie de durata se impart in acute(sub '
luni) si cornice(peste ' luni)# Principalele cause ale reactiilor fals positive acute sunt: vaccinari recente,
gripa, mononucleoza infectioasa, hepatita, ru7eola, varicela, malaria, sarcina# .eactii fals positive cornice
apar in: LE(, artrita reumatoida, sd (7ogren, tiroidita, anemii hemolitice autoimmune#
3%. Teste treponemice in diagnosticul sifilusului
&tilizeaza antigene specific treponemice si de aceea au sensibilitate si specificitate foarte mare# (e impart
in: reactii de fluorescent(testul %*! si %*!-abs; serul de testat este pretratat ca o suspensie de treponeme
nepatogene pt a indeparta gruparile antigenice nespecifice), reactii de hemaglutinare(*P4!), reactii
imunoenzimatice(EL)(!) si de imobilizare a treponemelor#
(unt utile pt clarificarea cazurilor in care serologia cardiolipinica este negative sau discordanta# (unt mai
scumpe decat testele cardiolipinice si dupa infectie raman positive toata viata, ceea ce limiteaza utilizarea in
programe de screening sau pt aprecierea eficacitatii terapiei#
*ehnica acestor teste poate fi modificata pt a permite identificarea tipului de imunoglobulina()g sau )g2)
din structura anticorpilor antitreponemici# Prezenta predominanta de )g semnifica la nou-nascut sifilis
congenital, iar la adult, siilis recent dobandit# )n sifilisul tratat sau in cel vechi predomina )g2#
*estul de imobilizare a treponemelor(/elson) se bazeaza pe identificarea !c imobilizati (imobilizine) prin
incubarea serului de la bolnav cu o suspensie *# pallidum# /u se mai foloseste datorita dificultatilor tehnice
si faptului ca se pozitiveaza tardive#
4&. Cronologia poziti#arii testelor serologice in sifilis
-rdinea pozitivizarii este urmatoarea: %*!-abs si (P4!-)g (03-1; zile), E$.L (1;-<; zile), *P4! (13-
<3 zile), testul de imobilizare a treponemelor (3;-'; zile)#
4). 'ensibilitatea testelor serologice in sifilis
(ensibilitatea este redusa in stadiul primar (datorita perioadei de latent in sinteza anticorpilor), atinge
maximul (+;;B) in cel secundar si scade din nou in stadiul tertiar#
4*. (enomenul de prozona in sifilisul secundar
Existenta unor seruri nereactive in stadiul secundar se poate datora unei concentratii foarte mari de anticorpi
(fenomenul de prozona)# La diluarea serului reactia devine pozitiva#
43. 'chemele recomandate de <8' in tratametnul sifilisului
T Pt sifilisul recent (cu vechime mai mica de un an): 0,< V +; la a '-a &) benzatin penicilina, doza unica
T Pt sifilisul tardive (cu vechime mai mare de un an), exceptand neurosifilisul: 0,< V +; la a '-a &)
benzatin penicilina, repetat de 1 ori la interval de ? zile
T Pt neurosifilis: penicilina 2 +0-0< V +; la a '-a &)"zi, timp de minim +; zile
T Pt sifilisul congenital: penicilina 2 3;#;;; &)":g"zi, timp de minim +; zile
Pacientii alergici la penicilina, exceptand gravidele si copiii mai mici de = ani, vor fi tratati cu tetraciclina,
3;; mg V <"zi, timp de +3 zile in cazul sifilisului recent si 1; zile in cazul celui tardive#
Pacientii care nu tolereaza tetraciclina, gravidele si copiii mici alergici la penicilina vor fi tratati cu
eritromicina, in aceleasi doze sip e aceleasi perioade ca in cazul tetraciclinei#
44. Reactia =arisch >er6heimer
Este mai frecvent observata in sifilisul recent, (e datoreaza lizei brutale a unui nr mare de treponeme, cu
eliberarea unei cantitati crescute de endotoxine# !pare la cateva ore dupa prima prize de !A si se remite
spontan in 0< ore# (e manifesta prin semen sistemice (febra, cefalee, dureri osoase si musculare, greata,
tahicardie) si prin exacerbarea sau aparitia de noi leziuni cutanate# La gravide poate produce contractii
uterine si declansa un avort sau o nastere premature# *rebuie deosebita de o reactive alergica la penicilina#
45. 8onitorizarea post 3 terapeutica in sifilis
$esi penicilina este foarte eficienta, poate fi necesara reluarea tratamentului#
(unt considerate esecuri terapeutice:
T Persistenta sau recurenta manifestarilor clinice
T ,resterea de < ori a titrului testelot treponemice
T entinerea unui titru constant care nu s-a redus de cel putin < ori in primele 1 luni si de = ori in primele
' luni de trat#
onitorizarea clinica si serologica se face:
T La pacientii cu sifilis recent sau congenital: lunar primele 1 luni, apoi la ', G si +0 luni dupa trat#
T La pacienti cu sifilis tardive: timp de 0< luni dupa trat#
T La pacienti cu neurosifilis: minim 1' luni, cu examinarea L,. la fiecare ' luni#
,ontactii pacientilor cu sifilis vor fi examinati si tratati profilactic (ca in sifilisul recent) sau conform
stadiului bolii#
46. !securi terapeutice in sifilis
Pacientii cu semen sau simptome persistente sau cei care au o crestere de < ori a titrului testelor
netreponemice (comparative cu testul initial sau cu unul din testele ulterioare) sunt reinfectati sau reprezinta
un esec therapeutic# !cestia vor fi retratati numai dupa evaluarea statusului 4)E# $aca reinfectia cu *#
pallidum nu este certa, se recomanda si efectuarea unei punctii lombare#
Pacinetii la care titrul testelor netreponemice nu se reduce la < ori in primele ' luni de la initierea trat pt
sifilis primar sau secundar sunt la risc pt esec therapeutic# !cesti pacienti trebuie reevaluati pt o posibila
infectie 4)E# anagementul optim al acestor pacienti nu este clar definitm dar se considera ca ar trebui sa
fie cel putin urmariti suplimentar dpdv clinic si serologic# Pacientii 4)E-pozitivi trebuie evaluate mai
frecvent# $aca urmarirea clinic-serologica suplimentara nu poate fi asigurata, se recomanda repetarea trat#
(chema terapeutica va cuprinde 1 in7ectii i#m saptamanale a cate 0#<;;#;;; &) benzatin penicilina fiecare,
exceptand cazurile in care examinarea L,. a indicat modificari de neurosifilis#
4. Conduita la contactii bolna#ilor cu sifilis
,ontactii pacientilor cu sifilis vor fi examinati si tratati profilactic (ca in sifilisul recentF0,< V +; la a '-a &)
benzatin penicilina, doza unica) sau conform stadiului bolii:
T Pt sifilisul tardiv (cu vechime mai mare de un an), exceptand neurosifilisul: 0,< V +; la a '-a &) benzatin
penicilina, repetat de 1 ori la interval de ? zile
T Pt neurosifilis: penicilina 2 +0-0< V +; la a '-a &)"zi, timp de minim +; zile
T Pt sifilisul congenital: penicilina 2 3;#;;; &)":g"zi, timp de minim +; zile
4$. Tratamentul in sifilis7 conform 2hidului de diagnostic si tratament al infectiilor cu transmitere
se6uala -tratamentul formelor clinico" e#oluti#e de sifilis: tratament recomandat7 tratament
alternati#.
(ifilisul primar si secundar
*rat recomandat: benzatin penicilina 2 <#=;;#;;; &) doza totala, administrate i#m sub forma a 0 doze a cate
0#<;;#;;; &) la o saptamana interval#
*rat alternativ: procain penicilina +#0;;#;;; &)"zi i#m, timp de +;-+< zile# Pacinetii cu sifilis si simptome
sau semen sugerand afectare neurologica(meningita) sau oftalmologica(uveita) trebuie evaluati prin
examinarea L,. si examenul la lapma cu fanta#
(ifilis latent
T .ecent: *rat recomandat @ benzatin penicilina 2 0#<;;#;;; &) i#m doza unica, repetata la o saptamana
interval# *rat alternativ @ procain penicilina +#0;;#;;; &)"zi i#m timp de +;-+< zile
T *ardiv: *rat recomandat @ benzatin penicilina 2 ?#0;;#;;; &) doza totala i#m sub forma a 1 doze cate
0#<;;#;;; &) la o saptamana interval# *rat alternativ: procain penicilina +#0;;#;;; &)"zi i#m timp de 0+ zile#
(ifilisul tertiar
*rat recomandat: benzatin penicilina 2 ?#0;;#;;; &) doza totala, impartita in 1 doze i#m la o saptamana
interval > examinare L,. inainte de initiere trat, tratarea cazurilor de sifilis cardiovascular si a gomelor
sifilitice in fctie de extensia si severitatea afectarii#
)n caz de neurosifilis, trat recomandat este: penicilina 2 cristalina +=-0<#;;;#;;; &)"zi i#v administrate
fractionat la fiecare < ore timp de +;-0+ zile si dupa terminarea acestei scheme se va administra benzatin
penicilina 2 0#<;;#;;; &) in 1 prize la o sapt interval#
*rat alternativ: procain penicilina 0#<;;#;;; &)"zi i#m asociata cu 3;; mg probenecid oral de < ori"zi,
ambele +;-+< zile# $upa terminarea schemei de trat pt neurosifilis se va adm benzatin penicilina 0#<;;#;;;
&) in 1 prize la o sapt interval#