DREPT PROCESUAL CIVIL

PARTEA GENERALA

Notiunea si sistemul procesului civil si al dreptului procesual civil

!Consideratii "enerale asupra #ustitiei$ a sarcinilor ei si asupra procesului civil
Procesul civil este mijlocul de realizare a justitiei.
Justitia cunoaste 2 acceptiuni, conform carora ea desemneaza:
sistemul organelor judecatoresti
activitatea desfasurata de acestea in forma prevazuta de lege(procedura)
Justitia esta institutia care are sarcina de a da viata si de a aplica in concret normele de drept substantial,
norme care asigura derularea relatiilor sociale care le inspira.Justitia presupune si asigurarea executarii
hotararii judecatoresti.
Procesul civil este activitatea desfasurata de organele jurisdictionale competente, cu participarea partilor
interesate, in vederea rezolvarii conflictului de interese aparute in circuitul civil(organul jurisdictional este
cel care pronunta o hotarare prin intermediul careia rezolva un litigiu).ctivitatea jurisdictionala se refera la
organe judecatoresti si organe arbitrale.ceasta activitate se desfasoara dupa forma prevazuta de lege !
procedura.Procesul civil este reglementat de norme juridice cu aspect dinamic si progresiv."l reprezinta
functia santionatorie a dreptului civil si realizeaza sarcinile justitiei, si anume:
sarcina educativa
sarcina sanctionatorie

%!Actul #urisdictional ! actul prin care se infaptuieste justitia si care poate consta intr#o hotarare
judecatoreasca sau arbitrala.ctul jurisdictional civil are o serie de caracteristici diferite si chiar opuse
acelora ale actului jurisdictional administrativ.stfel:
# actul jurisdictional civil se realizeaza sub forma procesului, a dezbaterilor judiciare atat pe fond, cat si pe
forma, in timp ce actul administrativ se realizeaza in mod obligatoriu dupa o anumita forma(procedura)
# actul jurisdictional civil se pronunta intr#o speta determinata$el nu creeaza norme de drept, ci le aplica unui
caz anume, spre deosebire de actul administrativ, care, in principiu, are caracter generic.
1
# sesizarea organelor competente este si ea diferita: in procesul civil, acest drept apartine partilor interesate,
iar in dreptul administrativ ea se poate face si din oficiu (ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor)
# garantia calitatii actului jurisdictional civil rezulta din independenta si inamovibilitatea judecatorilor, care
actioneaza numai in conformitate cu legea, si nu cu indicatii ale anumitor persoane ierarhic superioare din
sistem, spre deosebire de actul administrativ, care are caracter de subordonare ierarhica si este cenzurabil de
instanta judecatoreasca.
# o data emis,actul jurisdictional civil duce la desesizarea instantei, care nu mai poate reveni si reaprecia cele
deja constatate(puterea de lucru judecat), in timp ce actul jurisdictional administrativ o data pronuntat este
susceptibil de revocare.

&!De'initia procesului civil
Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele jurisdictionale competente, de birourile executorilor
judecatoresti, de parti si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea justitiei in pricini civile prin
judecarea litigiilor asupra drepturilor civile substantiale si care asigura executarea silita a hotararilor
judecatoresti conform legii.%in definitie rezulta ca fazele procesului civil sunt urmatoarele:
judecata
executarea hotararii
&n faza judecatii, la fiecare instanta (fond, apel, recurs) se intalnesc ' subetape, si anume:
# faza prealabila, pregatitoare, scrisa
# faza judecatii propriu#zise, publice si contradictorii
# faza pronuntarii si comunicarii hotararii judecatoresti
(.)ocul dreptului procesual civil in sistemul dreptului romanesc
%*"P+,) -./0+&+,+&./) influenteaza dreptul procesual civil in ceea ce priveste:
# principiile de organizare sociala si judiciara
# reglementarea organelor judecatoresti ca organe independente in stat
# competente
# asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti
%reptul procesual civil fata de %*"P+,) -&1&) reprezinta aspectul sanctionator, punand in practica
dreptul civil si avand ca sarcina realizarea concreta a acestuia.
2
%*"P+,) %2&/&0+*+&1 se afla in raport de subordonare fata de dreptul procesual civil, care
permite controlul justitiei asupra actelor administrative.
.*3/&4*" J,%"-+.*"0- reglementeaza organizarea, structura si sarcinile instantelor, de
unde rezulta ca organizarea judecatoreasca este strans legata de dreptul procesual civil, care reglementeaza
formele in care organele judecatoresti isi desfasoara activitatea.%eci legatura dintre cele 2 este o legatura
functie#organ.
&nstanta judecatoreasca este creata pentru a desfasura activitati procesuale, in timp ce instanta civila este
instanta in actiune.
%*"P+,) P*.-"0,) P"/), asemenea dreptului procesual civil, este o materie tehnica, ce
reglementeaza formule de desfasurare a procesului, insa intr#o ramura de drept diferita.
semanari:
# majoritatea principiilor fundamentale
# drepturile si obligatiile partilor
# administrarea probelor
# ordinea dezbaterilor
# deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti
# caile de atac
%eosebiri:
# modul de sesizare a instantei: in civil opereaza princ. disponibilitatii, iar in penal princ. oficialitatii
# executarea hotararii
(!I)voarele dreptului procesual civil roman
5.-onstitutia *omaniei
2.)egile organice: -odul de procedura civila adoptat la 5 dec. 5678 de inspiratie franceza si italiana 9
-odul de procedura civila francez din 56:7 si -odul de procedura civila al cantonului 3eneva din 565;< si
)egea nr.;2= >;2 de organizare judecatoreasca.
'.)egi ordinare: )egea nr.8;=?;' de modificare a -.p.c.
(.)egi speciale: )egea contenciosului administrativ )egea nr.2;=?;:, )egea nr.56=?;5 modif. Prin )egea
57@ si )egea nr.5=2:::.
8.anumite norme din alte coduri: -odul civil(dispozitii privind sfera probatoriilor), -odul
muncii(jurisdictia muncii), -odul familiei(punerea sub interdictie, decaderea din drepturile parintesti).
7..rdonantele de 3uvern simple si de urgenta care reglementeaza de obicei taxele de timbru (.,,.3.
nr.86=2::'# modifica -.p.c.)
@.+ratatele si conventiil internationale la care *omania este parte.
3
Jurisprudenta si literatura de specialitate nu reprezinta izvoare de drept(recursul in interesul legii)
*!Impartirea le"ilor de procedura civila

ceasta impartire se realizeaza prin intermediul a ' clasificari:
5. # legi de organizare judecatoreasca ()egea nr.;2=?;2)
# legi de competenta(-.p.c. si )egea de organizare judecatoreasca)
# legi de procedura propriu#zisa(-.p.c. si -.c.)
2. # legi generale, care s eaplica in orice materie si in toate cazurile(-.p.c.)
# legi speciale, care reglementeaza anumite materii si deroga de la norma generala(norme
speciale se gasesc fie in legi speciale, fie in legea generala)
-orelatia intre legea generala si legea speciala e dubla.stfel:
legea speciala se aplica cu precadere fata de legea generala
atunci cand legea speciala tace, se aplica dispozitiile legii generale.
'. # legi imperative, care impun partilor o anumita actiune sau le obliga la o anumita abstentiune$
incalcarea lor atrage sanctiuni civile severe, cum ar fi nulitatea sau decaderea, plata unei
amenzi judiciare(mai putin severa)
# legi dispozitive sau supletive, care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor
juridice,permitandu#le clauze dincolo de limitele normei dispozitive.Pe de alta parte, aceasta
norma(supletiva) protejeaza interesele uneia dintre parti, care are facultatea de a renunta la
acest privilegiu.
*egimul normei supletive este o aplicare a principiului disponibilitatii.*egimul normei imperative este
distinct, marcand diferenta dintre cele 2 categorii de norme:
norma imperativa nu poate fi inlaturata(ocolita) nici prin vointa partilor, nici prin dispozitia
instantei$ o astfel de clauza este nula./orma dispozitiva poate fi insa inlaturata de parti sau de
beneficiarul ei.
aplicarea normelor imperative se poate cere de oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu, in
timp ce aplicarea normei dispozitive poate fi ceruta numai de catre partea vatamata sau de parte
protejata prin acea norma.
4
incalcarea normei imperative poate fi invocata oricand pe parcursul procesului, in timp ce incalcarea
normei dispozitive poate fi invocata numai in anumite termene prevazute de lege.
sanctiunea difera$ la incalcarea normei imperative, sanctiunea este nulitatea absoluta a actului
procedural astfel intocmit, in timp ce incalcarea normei supletive atrage nulitatea relativa a acestui
act.
Pentru a stabili cand avem nulitate relativa si cand nulitatea absoluta, se apeleaza la textul de lege.-and
legea tace, caracterul sanctionator este dictat de interesul general sau special aparat prin norma
respectiva.stfel, sunt de interes general si sanctionate cu nulitate absoluta aspecte precum:
# structura hotararii judecatoresti
# obligarea la citarea partilor
# competenta materiala si unele tipuri de competenta teritoriala
# ordinea dezbaterilor
0unt norme dispozitive, a caror incalcare atrage nulitatea relativa, urmatoarele aspecte:
# dreptul de a recuza
# dreptul de a exercita o cale de atac
# dreptul de a cre exeutarea
# dreptul de a recunoaste
+!Aplicarea le"ilor de procedura civila in timp si spatiu
plicarea legilor de procedura civila in timp

*egula este aplicarea legii de p.c. de la intrarea ei in vigoare si pana la abrogarea acesteia.0e aplica deci
principiul neretroactivitatii legii.stfel, legea ultraactiveaza numai in 2 cazuri de exceptie, si anume:
# in materia competentei, atunci cand noua lege restrange competentele si cu privire la procesele aflate
pe rol.cand legea noua extinde competentele, ea se aplica chiar pentru un proces deja pornit.
# in materie probatorie, daca legea noua este mai restrictiva decat legea veche, va continua sa se aplice
legea veche care astfel ultraactiveaza.%aca legea noua este mai permisiva, ea se va aplica de indata.
&n materie civila, casarile cu trimitere se vor face la instanta competenta dupa legea veche sub care a
inceput procesul.
&n materie de drept al muncii si comercial, competenta legii noi se respecta neconditionat.
plicarea legilor de procedura civila in spatiu
5
)egile de procedura civila sunt legi teritoriale, care se aplica exclusiv pe teritoriul statului care emite
legea(legi forii). "xista totusi 2 exceptii:
# administrarea unor anumite probe si discutarea admisibilitatii lor, care poate avea loc si dupa legea
locului sau ,le"ea pamantului-(caz in care legea da obiceiului valoarea de izvor de drept)
# posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti straine pe teritoriul tarii$ executarea se poate
numai printr#o hotarare de incuviintare a executarii hotararii straine pronuntata in prima instanta de
tribunal! .otarare de e/e0uatur. Pentru a admite o astfel de hotarare, instanta romana verifica (
conditii:
5.hot. straina este definitiva si irevocabila
2.hot. straina sa fi fost pronuntata de instanta competenta dupa legea lor
'.hot. straina sa nu incalce ordinea de drept romana
(.sa existe un +ratat de sistenta Juridica intre *omania si statul respectiv.
"xista posibilitatea de a se discuta incidenta legii procesual civile straine de asemenea in procesele cu
elemente extranee(conform %reptului international privat).
Principiile 'undamentale ale dreptului procesual civil

%reptul procesual civil e constituit pe baza unor principii(reguli)esentiale care determina structura
interna a dreptului procesual civil si in temeiul carora se stabilesc raporturi procesuale intre parti, pe de o
parte, si intre parti si instanta, pe de alta parte.
Principiile fundamentale definesc procesul civil si stabilesc trasaturi caracteristice raportului
procesual intre parti pentru intregul sistem procesual.ceste principii explica diferite institutii
procedurale si le asigura aplicarea.
Principiile asigura realizarea celor 2 functii ale procesului civil.
,nele principii au importanta teoretica, avand o valoare generica si fiind reglementate de
-onstitutie.
lte principii au importanta practica, ajutand in opera de legiferare.
numite principii ajuta in activitatea instantelor, aplicabile acolo unde legea tace. (analogia dreptului
<interpretarea dreptului prin analogie)
Principiile sunt reglementate in ' acte normative:
5. -onstitutie
2. )egea de organizare judecatoreasca nr.;2=?;2
6
'. -odul de Procedura Penala


. Principiile continute in -onstitutie si )egea de organizare judecatoreasca
5. *ealizarea justitiei se face numai prin organele jurisdictionale (in principal prin organele judecatoresti
si in secundar prin organele arbitrale)
2.-olegialitatea instantei este un principiu aplicabil numai in caile de atac(2 judecatori in apel si '
judecatori in recurs).&n aceste complete de judecata, hotararea se adopta cu majoritate de opinii.&n
completul de apel apare posibilitatea divergentei de pareri, care va determina aparitia completului de
divergenta, format din cei 2 judecatori initiali si presedintele instantei sau un judecator delegat de acesta.
Judecatorul e obligat sa#si exprime opinia la speta (sa se derobeze).
'.&namovibilitatea judecatorilor este garantia ca judecatorul nu poate fi destituit din functia lui de
magistrat pe motive politice sau altele de natura extra#profesionala.ceasta garanteaza independenta
judecatorilor."a nu exclude avansari=retrogradari in ierarhia magistraturii."a garanteaza doar ocuparea
functiei de magistrat.Judecatorii pot fi sanctionati cu destituirea pentru motive profesionale sau etice si
numai de catre -onsiliul 0uperior al 2agistraturii, ca organ superior profesional.
(.&ndependenta judecatorilor# ei se supun doar legii, fiind la adapost de influente, imixtiuni,
tentatii.&ndependenta se coreleaza cu raspunderea lui profesionala si se realizeaza prin secretul
deliberarii hotararii, prin inamovibilitate si prin existenta controlului ierarhic al hotararilor judecatoresti.
8.&nfaptuirea justitiei in mod egal pentru fiecare parte# justitia trebuie sa fie nepartinitoare si sa se
aplice in mod egal pentru toate subiectele de drept ce compar in instanta.
7. Procedura se desfasoara in limba romana# persoanele 9 cetateni romani sau straini< care declara
ca nu cunosc limba romana au dreptul sa foloseasca un interpret autorizat, pe care il platesc.stfel se
asigura principiul contradictorialitatii, principiul dreptului la aparare si principiul publicitatii.
7
@.Principiul publicitatii dezbaterilor# orice proces se desfasoara intr#o sala de sedinte publica, la
sediul instantei.cest principiu se realizeaza prin garantarea accesului liber si neingradit al oricarei
persoane in sala de sedinta.
Publicitatea trebuie realizata pe tot parcursul fazei contradictorii a procesului: propunerea dovezilor,
discutarea si administrarea lor, invocarea exceptiilor, punerea de concluzii si pronuntarea hotararii.
Publicitatea prin media nu e permisa decat cu acordul instantei.
Exceptia de la acest principiu o constituie sedinta de judecata secreta, care se realizeaza la cererea
partilor atunci cand ordinea sau moralitatea publica ori prestigiul partilor pot avea de suferit prin
dezvoltarea datelor dosarului. &n acest caz, sedinta se va desfasura numai in prezenta partilor si a
avocatilor fie in 0ala de -onsiliu, fie in sala de sedinte in care accesul publicului va fi interzis pe durata
procesului.
Partea ce tulbura sedinta de judecata poate fi indepartata din sala, dar la terminarea dezbaterilor la
termenul respectiv partea este invitata din nou in sala si i se citesc lucrarile desfasurate in absenta ei.
%aca insa partea turbulenta are avocat care participa la dezbateri, partii nu i se mai citesc lucrarile.
6.%reptul la aparare 9 acesta are 2 acceptiuni:
in sens material, el desemneaza un complex de drepturi materiale si procesuale stabilite de lege
pentru a da posibilitate partii sa#si expuna sustinerile , adica partea are dreptul sa faca cereri, sa
aiba cunostinta de continutul dosarului, sa recuze judecatorul, sa participe la dezbateri, sa
exercite caile de atac, sa propuna dovezi, ca puna concluzii.
in sens formal, dreptul la aparare semnifica dreptul de a avea un avocat care, fiind un profesionist
practician, trebuie sa indeplineasca 2 conditii:
5.sa aiba licenta in %rept
2.sa fie inscris pe tabloul avocatilor dintr#un barou.
Persoanele juridice pot fi aparate si de consilieri juridici, angajati pe durata nedeterminata cu carte
de munca.
)a prima zi de infatisare, partile au dreptul sa ceara amanarea pentru a#si angaja avocat. &nstanta nu
va acorda un al doilea termen in acelasi scop. %aca instanta refuza termenul, la cererea partilor poate
amana pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise (8 zile).
&n procesul civil, este posibila asistenta gratuita, care poate fi aprobata doar de %ecanul Aaroului pe
motive sociale.
A.Principiile continute in -odul de Procedura -ivila
8
5.)egalitatea 9 acest principiu consta in faptul ca procesul se judeca in conformitate cu dispozitiile legii,
si anume:
# respectandu#se normele de drept material si procesual
# exercitandu#se caile de atac legale
# asigurandu#se legalitatea instantei, si anume:5.sa fie creata prin lege
2.sa aiba o organizare permanenta
'.sa fie competenta sa judece pricina
(.completul sa fie compus conform legii
2.Principiul aflarii adevarului 9 are in vedere ca toate faptele unei spete sa fie stabilite in realitatea lor.
-a metoda, se folosesc logica, un sistem de probe care permite aflarea adevarului, atitudinea si rolul
judecatorului.
)egea reglementeaza urmatoarele mijloace concrete pentru aflarea adevarului:
5) controlul judiciar
2) analiza litigiului pe fond si forma
') regula neierarhizarii probelor, liber apreciate de judecator
() rolul activ al instantei
'..ralitatea dezbaterilor 9 dezbaterile orale complinesc principiul publicitatii si presupun ca fiecarei
parti i se da cuvantul pentru a#si exprima cererile. "xceptie fac procesele in care una din parti a cerut
judecarea ei in lipsa.
Avantajul acestui principiu rezida in schimbul rapid de idei, care poate fi urmarit de toata
lumea.Dezavantajul il constituie riscul instantei de a scapa anumite argumente ale partilor peste care se
trece repede.
0istemul procesual roman este unul mixt, si anune:
oral: se cer si se administreaza probele, se pun concluziile si se pronunta hotararea.
scris: se fac cererile procedurale, se redacteaza concluziile scrise si se redacteaza hotararea.
(.Principiul contradictorialitatii 9 specific oricarui proces este ca partile sa aiba pozitii contradictorii,
care provoaca aparitia litigiului.-ontradictorialitatea se manifesta in activitatea procedurala a partilor in
cererea de probatorii si in concluzii. %e aceea, instanta e obligata sa asculte ambele parti inainte de a
pronunta o hotarare.
Pentru asigurarea contradictorialitatii, legea prevede:
9
5) citarea obligatorie a partilor
2) obligatia instantei de a verifica toate piesele dosarului, chiar si cele favorabile partii absente
') posibilitatea partilor de a#si prezenta si sustine cererile si argumentele
() obligatia instantei de a solutiona toate capetele de cerere.
8.Principiul rolului activ al judecatorului 9 acest principiu se plaseaza in limitele investirii instantei,
avand ca scop asigurarea echilibrului intre parti.cest principiu poate atenua principiul realizarii justitiei
in mod egalB.
*olul activ se manifesta prin faptul ca:
# judecatorul conduce personal procesul, supraveghind respectarea legii.
# judecatorul poate da indrumari partilor in legatura cu drepturile lor procesuale daca aceste parti nu sunt
asistate de avocat.
# judecatorul poate cere explicatii scrise sau orale de la parti, le poate pune in discutie probleme de fapt
sau de drept, altele decat cele ridicate de parti.
# judecatorul ia masuri pentru aflarea adevarului, respectiv ordona probe si din oficiu.
# judecatorul hotaraste numai asupra obiectului cererii.
7.Principiul disponibilitatii 9 eate specific procesului civil si se completeaza cu principiul
contradictorialitatii.-onform principiului disponibilitatii, se considera ca partile sunt stapanele
procesului si traseaza limitele acestuia.cest principiu cuprinde mai multe prerogative ale partilor:
5) dreptul partii de a introduce sau nu o actiune civila, cu exceptia incredintarii copiilor minori in
cadrul divortului, masura care se va lua obligatoriu de catre instanta, chiar daca partile nu o cer.
2) partile au dreptul sa determine limitele actiunii sau apararii.*eclamantul fixeaza limitele sesizarii
instantei prin actiunea lui, instanta fiind obligata sa respecte aceste limite.%aca temeiul de drept
folosit de reclamant este gresit dupa opinia judecatorului, acesta nu poate decat sa puna in discutia
partilor schimbarea incadrarii juridice.%aca partile sunt de acord, se face aceasta schimbare, altfel
procesul continuand in limitele trasate de parti de la inceput.
') partile pot dispune in proces ce drepturile lor materiale sau procesuale astfel:
reclamantul poate renunta la dreptul pretins sau numai la judecata pricinii, cu exceptia
drepturilor copilului minor, la care nu se poate renunta.
paratul poate recunoaste total sau partial, expres sau tacit pretentiile reclamantului
partile au dreptul sa stinga procesul printr#o tranzactie
partile au dreptul de a ataca sau nu o hotarare judecatoreasca
() partile au dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti.
10
Principiul disponibilitatii se realizeaza prin exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si
nu abuziv.
@.Principiul nemijlocirii 9 instanta cerceteaza direct elementele cauzei, fara a folosi verigi
intermediare.-ererile se fac in fata instantei, probele se cer si se administreaza in fata instantei,
concluziile se depun in fata instantei.
%aca intr#o speta se folosesc probe extra-judiciare, adica probe confectionate in afara cadrului
procesului, instanta le poate admite sau poate incerca confirmarea lor prin administrarea probelor in fata
instantei.
%erogari de la principiu:
5. -omisia *ogatorie, prin care anumite probe se administreaza de alta instanta decat cea care judeca
cauza
2. asigurarea dovezilor, ce consta in conservarea in avans a unor probe pentru un proces viitor
'. probele administrate # de instanta necompetenta
# in procesele perimate
# in instanta de la care s#a stramutat dosarul
6.Principiul continuitatii 9 este strans legat de principiul nemijlocirii si cere ca intreg procesul sa fie
judecat de acelasi complet, daca se poate in aceeasi sedinta de judecata. %aca totusi pe parcursul
procesului completul se schimba, pentru respectarea continuitatii judecatii este necesar cel putin ca
judecatorii care au pronuntat hotararea sa fie aceiasi cu judecatorii fata de care s#au pus concluzii de
catre parti.

CO1PETENTA IN DREPTUL PROCESUAL CIVIL
%in multitudinea de organe jurisdictionale trebuie alese acelea care dupa lege au dreptul sa
solutioneze litigiile judecatoresti si sa se stabileasca ce fel de litigii intra in competenta fiecarei categorii
de organe jurisdictionale.
&n dreptul procesual civil, competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante
judecatoresti de a judeca si solutiona o anumita pricina. 0ediul materiei se afla in mai multe acte
normative:
# -onstitutia *omaniei (principiile generale ale competentei)
# -odul de Procedura -ivila (normele privind competenta teritoriala)
11
# )egea de organizare judecatoreasca nr.;2=?;2 (normele privind competenta materiala)
/ormele de competenta se clasifica in mai multe categorii:
. 5.norme de competenta generala a instantelor judecatoresti
2.norme de competenta jurisdictionala, care se subimpart in
# norme de comp. materiala
# norme de comp.teritoriala
A. 5.norme de competenta absoluta
2. norme de competenta relativa
. 5.-ompetenta generala a instantelor judecatoresti
%e principiu, orice litigiu judiciar este de competenta instantelor judecat. in orice ramura de drept,
reglementat de -onstitutie si legea de organizare judecatoresca ;2=?;2. &nstantele mai au competenta de
a se pronunta asupra unor raporturi juridice fiscale (impozite, taxe), precum si asupra unor raporturi care
au ca obiect protectia persoanelor fara capacitate de exercitiu (utoritatea +utelara) si alte materii expres
prevazute in lege.
2.-ompetenta jurisdictionala
ceasta stabileste care instanta judecatoresca poate solutiona un anumit
litigiu determinat, fie pe linie orizontala (instante de acelasi grad), fie pe linie verticala (instante de grade
diferite).
a.-ompetenta materiala este acea competenta care delimiteaza sfera activitatii instantelor judecatoresti
de grad diferit pe linia lor ierarhica 0, competenta materiala stabileste felul atributiilor jurisdictionale
pentru fiecare categ. de instante (comp. materiala functionala) precum si litigiile dupa obiect, natura sau
valoarea priciniilor (comp. materiala procesuala).
-ompetenta materiala functionala
Judecatoria are competenta generala, adica poate judeca orice litigiu in prima instanta, cu exceptia
acelora prevazute expres de lege ca fiind de competenta altor instante. Judecatoria mai poate solutiona
anumite plangeri impotriva unor acte jurisdictionale speciale.
+ribunalul judeca in prima instanta anumite categorii de litigii expres prevazute in lege.-ompetenta
materiala a fost modificata prin ..,.3. nr.86=2::', iar inaintea acestei modificari tribunalul judeca
apelurile promovate de parti impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in prima instanta.
-urtea de pel (58 in tara) judeca in prima instanta litigiile atribuite ei expres de lege si mai judeca ca
instanta de apel procesele solutionate in prima instanta fie de judecatorie, fie de tribunal.&nainte de
12
modificarile mai sus mentionate, -urtea de pel avea competenta in privinta litigiilor atribuite de catre
lege expres ei spre solutionare in prima instanta, judeca apelul declarat impotriva hotararilor pronuntate
in prima instanta de tribunal si recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate de tribunal ca instanata
de apel(pronuntate de judecatorie in prima instanta).
-urtea de pel judeca si alte cereri atribuite ei expres prin lege.
-urtea 0uprema de Justitie 9 &nalta -urte de -asatie si Justitie judeca in calitate de instanta de recurs
comun procesele care au fost solutionate de -urtea de pel ca instanta de apel sau procesele solutionate
in prima instanta de tribunal sau curte de apel, procese ale caror hotarari nu se pot ataca cu apel, ci direct
cu recurs.
-urtea 0uprema judeca in exclusivitate recursul in interesul legii si alte cereri expres prevazute de lege
(majoritatea cererilor de stramutare).
*ecursul in anulare a fost abrogat prin ..,.3. nr.86=2::'.
-ompetenta materiala procesuala
Judecatoria judeca totul, mai putin ceea ce legea atribuie expres altor instante ca judecata in fond. "a
mai solutioneaza plangerile impotriva anumitor hotarari ale organelor administrative cu activitate
jurisdictionala, precum si impotriva anumitor cazuri si materii prevazute de lege (contraventia).
-ompletul este format dintr#un judecator.+ot ce inseamna judecata in prima instanta implica
participarea unui complet format dintr#un singur judecator, asa cum pentru judecata in apel este specific
completul format din 2 judecatori, iar pentru instantele de recurs comun ' judecatori.
+ribunalul judeca numai anumite litigii in prima instanta, si anume:
5) litigii comune neevaluabile in bani si litigii comerciale al caror obiect depaseste valoarea de 5 mld.
)ei
2) litigiile civile al caror obiect are valoarea de peste 5 mld. lei
') litigiile de contencios administrativ in care sunt atacate (contestate) actele administrative emise de
organele comunale, orasenesti, municipale sau judetene ale administratiei de stat.
() cererile privind dreptul de creatie intelectuala si de proprietate industriala
8) cererile in legatura cu exproprierea
7) cererile intemeiate pe ) 5:=2::5 privind restituirea unor proprietati imobiliare
@) cererile privind incuviintarea desfacerii sau aprobarea adoptiei
6) cererile privind repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare in materie penala
;) cererile privind recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot. judecat. straine pe teritoriul
*omaniei
5:)litigii de drept al muncii si conflicte de munca
13
+ribunalul mai judeca cereri care privesc anumite conflicte de competenta, stramutari de pricini,
recuzari, contestatii in anulare, cereri de revizuire, contestatii la executare. *estul cererilor de acest gen
revin spre judecare -urtii de pel.
-urtea de pel judeca:
5) in prima instanta procesele de contencios administrativ indreptate impotriva actelor administrative
emise de organele centrale ale administratiei de stat
2) ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta de judecatorie sau tribunal
') recursul declarat in litigii de munca, precum si asupra hotararilor pronuntate in contencios
administrativ de tribunal in prima instanta
alte cereri in anumite materii (restul cererilor ce privesc categ. de litigii ce intra si in comp. tribunalului)
-urtea 0uprema de Justitie judeca:
5) recursul declarat impotriva proceselor solutionate in apel de catre -urtea de pel
2) recursul in interesul legii
') alte materii expres prevazute de lege, cum ar fi majoritatea cererilor de stramutare, unele conflicte de
competenta, cererile privind delegarea instantei, precum si cererile de revizuire si contestatiile in
anulare si formulate impotriva propriilor hotarari (hotarari ale -.0.J.)
"valuarea obiectului pricinii se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata.
ceasta evaluare poate fi contestata de instanta sau de partea adversa, caz in care se va dispune
efectuarea unei expertize de specialitate care va stabili valoarea reala.
%aca sunt mai multe capete de cerere evaluabile in bani, competenta se stabileste prin adunarea
valorilor acestor capete de cerere.
0esizarea instantei dupa valoarea obiectului pricinii pastreaza instanta initial competenta, chiar
daca ulterior, pe timpul procesului, valoarea obiectului pricinii se modifica.
b.-ompetenta teritoriala este acea competenta care delimiteaza sfera de activitate a instantelor de grad
egal cu activitate pe raze teritoriale diferite. -onform art.8,7 -.p.c., cererea se judeca de instanta in raza
careia se afla domiciliul paratului. Justificare: # pana la pronuntarea hotararii se prezuma nevinovatia
paratului, a.i.
acesta nu e obligat sa se deplaseze la instanta de la domiciliul
reclamantului
# pana la o hotarare contrara, detentorul= posesorul unui bun litigios e
prezumat proprietar
# prin aceasta regula se evita tracasarea paratului de catre un reclamant
de rea#credinta
14
%aca paratul are domiciliul sau resedinta in strainatate, procesul se va judeca de instanta de
domiciliu a reclamantului. &n aceste cazuri, paratul este invitat de instanta sa#si aleaga un domiciliu
judiciar in *omania, unde i se vor comunica actele de procedura.
Paratul persoana juridica atrage comp. teritoriala a instantei in a carei raza se afla sediul principal.
0tatul ca parat atrage comp. teritoriala a instantelor in raza carora isi are sediul fie 2inisterul de
Cinante, care reprezinta statul (Judecatoria 0ect.5 Aucuresti), fie organele fiscale judetene (%irectia
3enerala de Cinante Publice).
Pentru organizatiile parate fara personalitate juridica, competenta este instanta de la domiciliul
conducatorului acelei organizatii.
Pentru competenta teritoriala de drept comun, partile pot conveni asupra competentei altei instante
decat cea prevazuta in lege.ceasta e posibila pentru ca normele au caracter dispozitiv, partile putand
deroga de la ele.
Paratul poate contesta competenta teritoriala pana la prima zi de infatisare, dupa care nu mai poate
pune in discutie competenta instantei.
&n cazul in care exista mai multi parati cu domicilii diferite, competenta instantei e aceea de la
domiciliul paratului principal. %aca toti paratii sunt principali, instanta competenta e aceea de la
domiciliul oricaruia dintre ei. %e la regimul prevazut in articolul 8 din -.p.c exista 2 mari exceptii, si
anume:
competenta teritoriala alternativa
competenta teritoriala exclusiva
-ompetenta alternativa sau facultativa este reglementata de articolul 5: si 55 din -.p.c. si lasa
reclamantului posibilitatea = facultatea ca in anumite pricini prevazute de lege el sa aleaga intre
competenta de drept comun (!instanta de domiciliu a paratului) si varianta de competenta prevazuta in
lege pentru acea pricina. %reptul de optiune al reclamantului nu poate fi contestat de parat:
# in cererile privind executarea, anularea, rezilierea, rezolutiunea unui contract$ varianta alternativa
este instanta locului de executare a contractului(executare totala sau partiala)
# in raportul de inscriptiune imobiliara sau prestatie tabulara, varianta este instanta locului situarii
imobilului
# in cererile privind cambia, c.e.c.#ul, biletul la ordin, varianta se refera la instanta locului unde se face
plata
# in cazul obligatiilor comerciale, varianta este instanta locului unde s#a nascut obligatia sau locul
platii
# in cererile privind contractul de transport, alternativa este instanta locului de plecare sau sosire
15
# in cererile privind obligatia de intretinere pentru ascendenti sau descendenti, varianta este instanta de
la locul domiciliului reclamantului
# pentru cererile izvorate dintr#un fapt ilicit, varianta este instanta locului unde s#a produs faptul ilicit
Justificari : # probele sunt mai usoare si mai rapide la instanta prevazuta ca
varianta
# situatia personala precara a reclamantului
# pentru imobile, expertizele necesare si celelalte probe sunt mai usor de administrat la
instanta competenta varianta.
&n afara de czurile mentionate mai sus, art. 5: prevede si un alt caz de instanta
alternativa, si anume cazul cererilor de despagubire rezultate din asigurari, caz in care varianta de
competenta teritoriala o reprezinta instanta de domiciliu a asiguratului sau instanta unde se afla situate
bunurile asigurate (imobile) sau instanta locului producerii accidentului. &n acest caz, competenta
alternativa nu poate fi aleasa inainte de aparitia dreptului la despagubiri. .rice conventie contrara e nula.
Exceptie fac asigurarile maritime sau fluviale, in care competenta poate fi aleasa si inainte de aparitia
cazului asigurat.
-ompetenta exclusiva sau exceptionala este compusa din ( situatii ce constituie obligatoriu exceptii
de la regula generala de competenta teritoriala. rt. 5'#57 -.p.c. reglementeaza urmatoarele cazuri:
# art. 5': actiunile reale imobiliare se judeca de instanta in raza careia se afla imobilul (probe mai usoare
si consultarea mai usoara a registrelor de -arte Cunciara)$ alte actiuni se supun regimului de drept
comun.
# art.5(: cererile in materie de mostenire se judeca de instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. &n
cazul in care in succesiune se disputa un drept real asupra unui imobil, competenta va apartine tot
instantei ultimului domiciliu al defunctului.
ceste cereri sunt urmatoarele:
cereri privind validitatea si executarea dispozitiilor testamentare
cereri privind pretentiile reciproce intre mostenitori
cererile legatarilor sau creditorilor impotriva mostenitorilor legali sau executorilor testamentari.
Justificari ale acestei prevederi sunt probele mai usoare, faptul ca bunurile se afla in aceeasi raza,
procedura notariala se desfasoara tot in teritoriul respectiv si aceeasi competenta e atrasa si de celelalte
cereri privind succesiunea, partajul, reductiunea, anularea certificatului de mostenitor.
# art.58: cererile in materie de societate se judeca de instanta de la locul sediului, pana la lichidarea in
fapt. "xceptie fac actiunile reale imobiliare , conform art.5'.


16
A. -ompetenta absoluta si competenta relativa
%eosebiri
/ormele de competenta absoluta au urmatorul regim de reglementare juridica:
5) obligatorii pentru parti si instanta$ partile nu pot deroga prin conventie de la aceste norme
2) incalcarea competentei absolute poate fi invocata oricand pe timpul procesului
') incalcarea competentei absolute nu poate fi acoperita de parti
0anctiunea incalcarii normelor de competenta absoluta este nulitatea absoluta a hotararilor judecatoresti
pronuntate de instanta necompetenta.
/ormele de competenta relativa :
5) ingaduie partilor sa deroge prin conventie de la competenta prevazuta in lege, alegand o alta
instanta pentru solutionarea pricinii, care este obligata la aceasta (normele acestea au caracter
dispozitiv sau supletiv)
2) necompetenta relativa nu poate fi invocata decat de paratul lezat in drepturile lui sau de partea
beneficiara a acestei norme$ necompetenta relativa nu poate fi invocata de reclamant sau instanta
') invocarea necompetentei relative se poate face numai la instanta de fond pana cel tarziu la prima
zi de infatisare si in nici un caz dupa intrarea in cercetarea fondului (administrarea de probe)
/eridicarea exceptiei de necompetenta relativa in acest termen legal conduce la decaderea paratului din
dreptul de a mai invoca necompetenta relativa.
%eterminarea caracterului relativ sau absolut al competentei se face de lege astfel:
# art. 58; -.p.c. D necompetenta este de ordine publica atunci cand:
# pricina nu e de competenta instantelor judecatoresti in
ansamblul lor
# pricina este de competenta unei instante de alt grad decat
cea care judeca
# pricina este de competenta altei instante si partile nu o pot
inlatura
# art.5; -.p.c. D partile pot conveni asupra instantei competente teritorial, mai putin in cazurile
prevazute la art. 5'#57 -.p.c.
-ompetenta generala a instantelor judecatoresti are caracter absolut.
-ompetenta materiala a instantelor judecatoresti are caracter absolut.
-ompetenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala alternativa au caracter relativ.
-ompetenta teritoriala exclusiva are caracter absolut.
17
Intinderea! Proro"area! Con'lictele de competenta
Intinderea competentei
tunci cand instanta e sesizata cu o cauza, se pune problema de a stabili care e intinderea acestei
competente. &n anumite situatii rezolvarea nu se afla in -od. Proc. -iv. si in 2 principii :
# &nstanta sesizata cu cererea regulamentului are competenta de a judeca si solutiona si apararile
paratului in totalitatea lor, rezulta ca instanta sesizata devine competenta sa solutioneze intregul raport
juridic printr#o hotarare unica.
# &nstanta sesizata cu o anumita cauza printr#o cerere principala devine prin extindere competenta sa se
pronunte si asupra cererilor accesorii si incidente formulate de parti sau terti.
Proro"area de competenta
"ste posibilitatea unei instante de a judeca si solutiona pricini peste competenta ei normala, prin
extindere.
Competenta instantei in materia apararilor-reguli :
5. Judecatorul actiunii reclamantului este si judecatorul exceptiunii paratului."xceptiile paratului au o
acceptiune larga, de aparari totale care includ atat exceptiile propriu#zise cat si apararile de fond.&n
consecinta, hotararea judecatoreasca astfel pronuntata va avea autoritate de lucru judecat, adica efecte,
atat asupra cererii reclamantului cat si asupra apararilor paratului.
"xista o exceptie care se refera la chestiunile prejudiciale : in cazuri exceptionale, anumite probleme
ale pricinii,ridicate de reclamant=parat presupun o solutionare prealabila si definitiva separat si anterior
solutionarii litigiului in intregul lui.ceasta solutionare separata va determina hot. &ntrgului cu putere de
lucru judecat.%e aceea, instanta confruntata cu chestiunile prejudiciale va putea suspenda procesul pana
la solutionarea acestor chestiuni prealabile."xemplu : interferenta intre procesul penal si procesul civil
dupa regula ca penalul tine in loc civilul.
2. -ompetenta instantei in privinta incidentelor de procedura : orice contestatie grefata pe cererea
principala si de natura sa suspende sau sa modifice solutia este de competenta instantei sesizate cu act.
reclamantului.&ncidentele procedurale :
18
a) incidente care modifica dezbaterile extinzand sfera procesului (ex. cererea reconventionata,
de interventie a tertilor)
b) incidentele propriu#zise care nu modifica fondul procesului (ex. propunerea unor dovezi noi,
cereri de recuzare, suspendare,perimare).&nstanta sesizata este competenta sa se pronunte si
asupra acestor incidente conform principiului ca accesoriul urmeaza principalul.
Prorogarea de competenta este de & 'eluri :
5) legala
2) conventionala (voluntara)
') judecatoreasca
Prorogarea legala este reglementata in anumite cazuri prevazute in lege.
) -ererile acesorii si incidente sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea principala a
reclamantului.&n aceste cereri intra :
#toate capetele de cerere accesorii ale actiunii reclamantului.
#cereri incidente,accesorii ale paratului (cererea pentru aplicarea unor masuri asiguratorii#
sechestrul).
#cererea reconventiei.
#cererea de interventie a tertilor.
A) -oparticiparea procesuala pasiva este in cazul procesului cu mai multi parati, competenta apartinand
instantei sesizate cu actiunea reclamantului.
-) -onexitate si indivizibilitate.
Conexitatea presupune reunirea in acelasi proces a 2 cereri facute de aceleasi parti cu obiect si cauza
legate intre ele.ceste 2 cereri sunt introduse initial separat la instante diferite, dar datorita conexiunii
lor se vor reuni pentru a fi judecate impreuna la principala instanta sesizata de parti. 0copul este evitarea
pronuntarii unor hotararii contradictorii.
ndivizibilitatea presupune 2 cauze cu o legatura mai stransa care face necesara solutionarea lor
impreuna.
Conexitatea si indivizibilitatea se aplica numai in acelasi sistem de jurisdictie, adica numai in cadrul
org. judecatoresti sau org. jurisdicitonale de aceeasi natura.
Prorogarea conventionala (voluntara) 9partile sunt de acord sa sesizeze cu solutionarea litigiului lor o
instanta care in mod normalnu ar fi competenta sa solutioneze cererea.ceasta prorogare se aplica numai
19
in cazul normelor de competenta supletive.&n cazul competentei absolute (imperative) /, e posibila o
conventie.-onventia de prorogare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
# sa cuprinda comsimtamantul valabil al partilor cu capacitae procesuala de exercitare
# instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut
# conventia sa aiba un caracter special, adica sa se raporteze numai la cazul respectiv
# conventia poate fi scrisa sau verbala, dar trebuie sa cuprinda manifestarea de vionta
valabil.
"x : alegerea unui domiciliu pentru nevoile procesului.%e regula, conventia se incheie inainte de aparitia
litigiului.Prin exceptie, se incheie dupa pornirea procesului numai in cazul litigiilor ce au ca obiect
asigurarile terestre (vezi competenta alternativa).

Efectele conventiei de prorogare !
# conventia este obligatorie pentru parti (art.;7; -od -iv.)
# conventia este irevocabila unilateral cu exceptia cazului in care acest tip de prorogare serveste
interesului unei singure parti care poate opta sarenunte la acest beneficiu.
Prorogarea judecatoresca 9se stabileste printr#o hotarare judecatoresca,fiind posibila in
urmatoarele situatii :
#casarea cu trimiter a procesului pentru o noua judecata la o alta instanta decat cea care a
judecat prima data, cele 2 instante fiind egale in grad.
#cand se admite cererea de rcuzare a tuturor judecatorilor instantei competente, pricina va fi
solutionata de o alta instanta egala in grad si care nu ar fi fost competenta initial.
# cand procesul se stramuta.
# cand procesul se deleaga.
# in cazul comisiei rogatorii (probele sunt administrate de alta instanta decat cea competenta)
Necompetenta instantei!Con'lictele de competenta
tunci cand competenta este contestata exista 2 probleme:
# cine poate invoca necompetenta
# care instanta are dreptul sa solutioneze aceasta contestatie.
0olutia difera dupa cum se foloseste declinatorul de competenta sau regulatorul de
competenta.Primul solutioneaza cererea unei parti ca instanta sesizatasa#si decline competenta in
20
favoarea alteia.Prin regulatorul de competenta se solutioneaza conflictul de competenta ce apare intre 2
instante.
Declinatorul de competenta----"ste cererea unei parti de a se declina competenta catre alta instanta
considerand ca instanta sesizata initial nu ar fi competenta.ceasta cerere se face prin invocarea
exceptiei de necompetenta la fond sau in apel=recurs cat si prin contestatii in anulare.
"xceptia de necompetenta se solutioneaza diferit dupa cum normelede competenta incalcate sunt
relative=absolute.%aca necompetenta este absoluta, exceptia de necompetenta se poate judeca in orice
faza a procesului pana la pronuntarea hotararii irevocabile."xceptia de necompetenta poate fi invocata
de oricare parte sau instanta din oficiu $ nu este susceptibila de achiesare $ se poate valorifica cererea de
necompetenta si in contestatia in anulare (dupa pronuntarea unei hotarari irevocabile).%aca
necompetenta este relativa : exceptia de necompetenta se poate ridica numai de parat prin intampinare
cel tarziu la prima zi de infatisare.%epasirea acestui prag duce la decaderea paratului din dreptul de a
invoca aceasta exceptie .Practica extinde acest prag pana la momentul intrarii in cercetarea
judecatoreasca (administrarea probelor) si in nici un caz dincolo de momentul intrarii in dezbateri
(concluzii pe fond).&nstanta sesizata cu oexceptie de necompetenta se pronunta asupra acestei exceptii,
fie admitand#o, caz in care isi declina competentasi trimite pricina spre solutionare instantei competente,
fir respinge exceptia si continua tot la judecarea procesului.0olutia pronuntata este o hotarare jud. -e
poate fi atacata cu recurs in termen de 8 zile de la pronuntare.ceasta hotarare are autoritate de lucru
judecat numai pentru instanta care se dezinvesteste prin declinarea competentei, dar nu este obligatorie
pentru instanta careia i se trimite cauza.easta din urma se va putea declara si ea necompetena, caz in
care apare conflictul de competenta.
&n ipoteza in care nici o instanta jud.rom. nu e competenta, ci competenta apartine unei instante
straine sau unui alt organ jurisdictional rom., instanta sesizata cu exceptia de necompetenta nu isi mai
declina competenta, ci respinge actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila.
%aca excptia se ridica cu caile de atac ea poate duce la casarea hot. &nst.
necompetente si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente.Pe durata rejudecarii procesului
termenul de prescriptie se intrerupe.

Efectele admiterii exceptiei de necompetenta
# toate actele procedurale ale instantei necompetente sunt nule
# probele deja administrate sunt castigate cauzei si nu trebuiesc refacute decat pentru
motive temeinice, daca competenta este relativa
# probele se refac neconditionat daca au fost incalcate noemele de competenta
generale(imperative).

21

Regulatorul de competenta
-onflictele de competenta apar intre 2 instante judecatoresti sesizate cu aceeasi pricina.-onflictele
pot fi pozitive sau negative.-onflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente
existand pericolul inor hotarari contradictorii .2ijloace de evitare a acestui pericol se directioneaza
catre:
# exceptia de necompetenta
# exceptia de litisprudenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod egal$ultima
sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai, inaite de pronuntarea unei
hotarari).
&n ambele cazuri dispare pericolul pronuntarii hot. contradictorii.
-onflictul negativ apare atunci cand nici una din instante nu se
consideracompetenta.-onflictul se solutioneaza de instanta superioara si comuna instantelor aflate in
conflict.0esizarea se face de instanta in fata careia a aparut conflictul, adica ultima instanta.
*egulatorul de competenta:
"ste hot. instantei. superioare prin care se rezolva conflictul de competenta.
Procedura se declanseaza din oficiu de instanta in fata careia apare conflictul.Eotararea acestei
instante superioare are un dublu caracter: de declinare a competentei instantei necompetente dupa lege$
de investire a instantei competente legal (regulator de competenta).0olutionarea conflictului se face fara
citarea partilor in camera de cons.
"fecte ale regulatorului de competenta:
#dezinvesteste o instanta
#investeste alta instanta.
Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecata si la instanta sesizata
Judecatorul trebuie sa fie obiectiv,strain de cauza si de parti si sa nu se pronunte de 2 ori pe fondul
pricinii in acelasi proces.ceste chestiuni trebuiesc reglate inainte de solutionarea cauzei prin incidente
procedurale:
# incompatibilitate
# recuzarea, abtinerea
# stramutarea
# delegarea
22
Incompatiilitatea presupune ca un judecator nu poate solutiona pe fond de 2 ori acelasi proces
pentru ca ar exista pericolul de promovare a primului punct de vedere.,n alt caz este atunci cand
judecatorul a fost martor,expert,arbitru in aceeasi cauza, situatie in care se presupune ca ar dovedi
partinire.ceste norme sunt imperative, incalcarea lor determina nulitatea ales. a hotararilor.
/u sunt cazuri de incompatibilitate :
# pronuntarea pentru prima data pe fond a unui judecator, atunci cand prima
pronuntare s#a facut pe exceptie
# cand judecatorul care s#a pronuntat prima data pe fond are a solutiona o cale de atac
de retractare (grefata pe motive noi fata de prima judecata, motive neimputabile
judecatorului, revizuirea ,contestatia in anulare).
!tinerea si recuzarea
*ecuzarea este dreptul partilor de a cere in cazurile prevazute de lege ca judecatorul sa se retraga din
completul de judecata.
btinerea este obligatia judecatorului de a iesi din dosar cand are cunostiinta ca exista o situatie de
recuzare a lui, nefructificata de parte. -azurile de recuzare si abtinere sunt identice si se caracterizeaza
prin pericolul ca judecatorul sa fiepartinitor, fie din afectiune, fie din dusmanie fata de o parte, fie din
cauza unui interese personal.-azuri :
# cand judecatorul, sotul lui, ascendentii (descendentii au interese in cauza sau sunt
ruda = afini pana la gradul patru una din parti) $
# cand judecatorul este ruda =afin pana la gradul patru cu avocatul= curatorul partilor $
# cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este afin=ruda cu una din parti $
# cand judecatorul, sotul, rudele lor pana la gradul patru au ei insusi o pricina la o
instanta unde una din parti este judecata $
# cand aceleasi persoane si una din parti au avut un proces penal in ultimii cinci ani $
# cand judecatorul este tutore=curator al uneia dintre parti $
# cand juecatorul si#a exprimat opinia cu privire la pricina in concretul acestuia $
# cand judecatorul a primit de la o parte daruri, promisiuni de daruri sau orice alt
avantaj $
# cand intre judecator, sot , rude pana la gradul patru exista dusmanie cu una din parti
sau rudele ei pana la gradul patru.
Procedura de solutionare a recuzarii
23
-ererea se formuleaza inainte de dezbateri imediat ce partea a luat la cunostiinta de existenta motivului
de recuzare. &n cazul abtinerii, judecatorul este obligat sa se abtina imediat ce a luat cunostiinta de
existenta motivului si inainte ca partea sa#l refuze.
-ompetenta de solutionare a recuzarii apartine aceleasi instante, un alt complet de judecata. %aca
recuzarea se face impotriva tuturor judecatorilor unei instante , competenta de solutionare apartine
instantei superioare. %aca se recuza judecatorul unei sectii a -urtii 0upreme de Justitie, cererea se
solutioneaza de catre judecatorul altei sectii a -urtii 0upreme de Justitie.
Judecata se face fara prezenta partilor in camera de consiliu.Judecatorul recuzat poate fi ascultat
numai daca instanta considera necesar. &n aceste cazuri nu este admis interogatoriu. &nstanta se pronunta
prin incheiere in sedinta publica si nu se poate ataca decat odata cu fondul. %aca cererea de recuzare se
respinge procesul va fi judecat in continuare de acelasi judecator. %aca se admite, judecatorul recuzat va
fi inlocuit de altul. &n aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc
refacute. &n aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. %aca
petentul recuzarii este de rea credinta el poate fi amendat de instanta pentru abuz de drept.
/ormele de recuzare sunt dispozitive $ cele de abtinere sunt imperative.
"tramutarea pricinii
+ransferarea unui proces de la o instanta competenta la alta in cazurile prevazute de lege pe motivul
ca solutionarea la prima instanta este periclitata de lipsa de obiectivitate. -azuri :
# cand una din parti are doua rude sau afini pana in gradul patru printre judecatori ( nu
printre membrii completului), instanta care judeca procesul $
# pentru motive de siguranta publica $
# pentru banuiala legitima (presupunerea posibla ca judecatorii sunt partinitori datorita
imprejurarii pricinii , calitatii partilor sau dusmaniei locale).
Primul caz este reglementat de norme dispozitive, iar competenta de solutionare apartine instantei
superioare. -azurile doia si trei sunt reglementate de normele imperative, iar competenta de solutionare
apartine -urtii 0upreme de Justitie.
Aanuiala legitima se deduce din imprejurarile anormale de vadita impartialitate sau din pasiuni locale
puternice ( "xemplu : se judeca un prefect cu un taran sau un judecator cu un om obisnuit).
Judecarea se face in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor, pronuntandu#se o hotarare
definitiva si nemotivata ( pentru ca nu poate fi atacata).
Pana la solutionarea cererii de stramutare , instanta impotriva careia s#a facut cererea de suspendare
poate suspenda= amana cauza.
24
%aca cererea s#a respins , procesul va continua la aceeasi instanta din faza in care a intervenit cererea.
%aca se admite, se desemneaza instanta care va continua procesul, precizandu#se daca actele de
procedura si probele efectuate raman valabile sau trebuiesc refacute. &n cazul admiterii cererii se anunta
instanta de la care se stramuta procesul. %upa acest moment orice acte procedurale sau hotarare
pronuntata de aceasta instanta devin nule de drept.
Delegarea
0e face de la o instanta la alta de grad egal , atunci cand instanta initial sesizata este impiedicata sa
functioneze pe timp indelungat de imprejurari exceptionale (calamnitati, razboi). 0e pronunta de -urtea
0uprema de Justitie.
Curs #
Ac2iunea 3n procesul civil
$eneralit%&i
cFiunea este mijlocul procedural pus de lege la dispoziFia titularului dreptului subiectiv pentru
realizarea lui. %reptul reclamantului pentru a introduce o acFiune este dublat de dreptul pGrGtului de a se
apHra Ii a rHspunde la aciunea reclamantului prin JntGmpinare sau de a pretinde el JnsuIi drepturi proprii
de la reclamant printr#o cerere reconvenFionalH.
Defini&ie: cFiunea este mijlocul legal prin care o persoanH cere instanFei judecHtoreIti fie recunoaIterea
dreptului sHu, fie realizarea acestui drept prin Jncetarea piedicilor puse Jn exercitarea sa de o altH
persoanH sau printr#o despHgubire corespunzHtoare. /oFiunea de acFiune civilH are 2 accepFiuni:
5) cFiunea este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza instanFa
judecHtoreascH, solicitGnd sH hotHrascH asupra cererii lui indiferent dacH cererea este sau
nu justificatH Jn drept. Kn aceastH accepFiune acFiunea este o facultate procesualH, iar
dreptul la acFiune are caracter procesual.
2) cFiunea reprezintH posibilitatea sesizHrii instanFei dar Ii dreptul de a obFine ca instanFa sH
acorde protecFie dreptului dedus judecHFii. cFiunea este un mijloc judiciar de a obFine
cGItig de cauzH iar dreptul la acFiune are caracter material.
'atura juridic% a ac&iunii civile
5) cFiunea este un mijloc juridic legal ce permite unei persoane sH solicite instanFei sH
hotHrascH asupra cererii ei.
2) +itularul dreptului recurge la un organ jurisdicFional competent
25
') cFiunea are ca scop apHrarea dreptului unei persoane care se pretinde titular al dreptului.
Compara&ie (ntre dreptul la ac&iune )i dreptul suiectiv material
Deoseiri:
Condi"iile de existen"# ale dreptului subiectiv: dreptul subiectiv are la origine un fapt$act juridic, Jn
timp ce dreptul la ac"iune are la origine conflictul de interese dintre pHrFi. numite drepturi
materiale sau subiective nu pot fi promovate prin acFiuni civile (vezi obligaFii naturale). lte drepturi
care nu sunt actuale nu pot fi promovate prin acFiune Jn realizare. %reptul subiectiv prescris nu poate
fi promovat prin acFiune, ci doar prin excepFiune.
Condi"iile de exerci"iu! dreptul subiectiv existH %i pentru persoane f#r# capacitate de exerciFiu Jn
timp ce ac"iunea nu poate fi promovatH decGt de o persoanH cu capacitate de exerciFiu. %e aici
rezultH cH acFiunea civilH are ca obiect protecFia drepturilor subiective.
!sem%n%ri:
%reptul subiectiv determinH felul acFiunii.
cFiunea preia elementele din natura dreptului. %e exemplu dreptul de creanFH (personal) va fi promovat
printr#o acFiune personalH, drepturile reale prin acFiune realH.
/u trebuie fHcutH confuzie pe plan teoretic Jntre acFiunea realH Ii cererea de chemare Jn judecatH.
-ererea de chemare Jn judecatH este actul procedural material prin care titularul dreptului subiectiv
foloseIte posibilitatea de a sesiza instanFa. -ererea este actul procedural concret prin care se realizeazH
vocaFia abstractH la promovarea unei acFiuni. Kn practicH cele douH noFiuni se apropie pGnH la confuzie.
Elementele ac&iunii civile
cFiunea civilH are 2 categorii de elemente: subiective Ii obiective.
Elementele subiective sunt p#r"ile. PHrFile trebuie sH JntruneascH mai multe condiFii: capacitate, calitate
procesualH, sH fie purtHtoarele unui drept, sH aibH interes legitim.
Elementele obiective sunt obiectul ac"iunii& cauza. 'biectul este pretenFia concretH Jntr#o acFiune
(exemplu: predarea unui bun, anularea unui contract). .biectul trebuie sH JndeplineascH urmHtoarele
condiFii: sH fie licit, posibil, determinat (determinabil#pentru a putea fi pus Jn executare).
Cauza acFiunii este temeiul juridic al cererii. %e exemplu, Jn acFiunea Jn revendicare, temeiul juridic Jl
reprezintH dreptul de proprietate. Kn acFiunea Jn pretenFii, temeiul juridic Jl reprezintH contractul, faptul
juridic ilicit delictual.
-auza acFiunii nu se suprapune cu motivul acFiunii Jn justiFie. "xemplu: acFiunea Jn plata preFului are
drept cauzH vGnzarea ca operaFiune juridicH, iar motiv#contractul.
-auza trebuie sH JndeplineascH urmHtoarele condiFii: sH fie licitH, moralH.
26
+oate aceste elemente ale acFiunii civile trebuie cuprinse Jn acFiunea reclamantului de la Jnceput. "le pot
fi modificate sau Jntregite cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare. %upH acest prag, raportul procesual dintre
pHrFi se cristalizeazH pe elementele acFiunii, urmGnd ca judecata sH se desfHIoare pe aceste coordonate.
(prima zi de JnfHFiIare e termenul din proces cGnd pentru prima datH pHrFile sunt legal citate Ii pot pune
concluzii).
Clasificarea ac&iunilor civile
0e face dupH diferite criterii care determinH categorii diferite de acFiuni civile.
%upH scopul material urmHrit de reclamant:
acFiuni Jn realizarea dreptului$
acFiuni Jn constatarea dreptului$
acFiuni Jn constituire de drepturi.
%upH natura dreptului subiectiv ce stH la baza acFiunii:
acFiuni personale(
acFiuni reale(
acFiuni mixte.
%upH obiectul dreptului subiectiv promovat prin acFiune:
acFiuni mobiliare(
acFiuni imobiliare acFiuni petitorii
acFiuni posesorii
%upH calea procedural# aleasH de reclamant:
acFiuni principale(
acFiuni accesorii (incidentale).
%upH Codul de )rocedur# Civil#:
acFiuni civile$
acFiuni comerciale.
Ac"iuni *n realizarea dreptului (ac"iunea *n adjudecare)-reclamantul cere Jn justiFie respectarea
dreptului sHu de cHtre persoanele care l#au JncHlcat Ii realizarea Jn naturH a acestui drept, iar dacH nu mai
este posibilH, reclamantul va cere despHgubiri pentru prejudiciul suferit (realizare prin echivalent).
27
"xemple: acFiunea Jn revendicare#presupune realizarea dreptului de proprietate$ acFiunea Jn
desp#gubire#realizarea unui drept de creanFH$ acFiunea Jn daune interese pentru acoperirea de prejudicii
produse prin fapte juridice ilicite.
dmiterea acFiunii civile presupune ca hotHrGrea judecHtoreascH sH constate existenFa unui drept al
reclamantului Ii sH pronunFe o condamnare a pGrGtului care va fi obligat sH execute=realizeze dreptul
reclamantului, de principiu Jn naturH.
Ac"iuni *n constatarea dreptului (*n recunoa%terea dreptului& *n confirmare)#reclamantul cere instanFei
ca prin hotHrGre sH se constate existenFa sau inexistenFa unui drept fHrH ca instanFa sH mai pronunFe Ii o
condamnare civilH la executarea prestaFiilor. .biectul acestor acFiuni Jl constituie existenFa=inexistenFa
unui drept Ii nu a unui fapt juridic.
EotHrGrile care soluFioneazH aceste acFiuni nu pot fi titluri executorii Ii deci nu pot fi puse Jn executare
silitH. cFiunile Jn constatare pot fi pozitive sau negative.
cFiunile Jn constatare au caracter subsidiar faFH de acFiunile Jn realizare. ceastH acFiune nu este
admisibilH dacH reclamantul are la JndemGnH Ii o acFiune Jn realizare.
cFiunile Jn constatare se Jmpart Jn:
acFiunea declaratorie$
acFiunea interogatorie$
acFiunea provocatorie.
Prin ac"iune declaratorie reclamantul cere instanFei sH se pronunFe asupra existenFei unui raport juridic
valabil sau nevalabil sau sH interpreteze o clauzH contractualH JndoielnicH.
Prin ac"iune interogatorie, titularul dreptului cheamH Jn judecatH preventiv o persoanH care ar putea
eventual sH#i conteste dreptul reclamantului, urmHrind ca Jn paralel sH rHspundH Jn instanFH dacH Ji
recunoaIte reclamantului dreptul. ceastH acFiune presupune ca reclamantul sH aibH un interes legitim Ii
nu sH#l cheme abuziv pe pGrGt Jn judecatH.acest interes legitim se contureazH printr#o tulburare produsH
de pGrGt exerciFiului dreptului reclamantului.
Ac"iunea provocatorie presupune cH pGrGtul ridicH Jn mod public Ii serios pretenFii asupra dreptului
reclamantului, tulburGndu#i grav exerciFiul dreptului. +ulburarea dreptului este mai puternicH decGt Jn
cazul acFiunii interogatorii. *eclamantul Jl cheamH Jn judecatH pe pGrGt provocGndu#l sH#Ii valorifice
pretenFiile, urmGnd ca hotHrGrea sH valorifice pretenFiile unuia sau altuia.
Ac"iunea *n constituire de drepturi#reclamantul cere instanFei sH creeze o situaFie juridicH concretH nouH
Jntre pHrFile litigante. EotHrGrea judecHtoreascH prin care se admite o asemenea acFiune nu are efect
declarativ retroactiv, cum au de obicei hotHrGrile judecHtoreIti, ci are efect constitutiv, ex nunc.
"xemple: acFiunea de divorF, de stabilire a paternitHFii, de declarare a morFii.
28
Ac"iunile personale sunt acFiuni prin care se exercitH un drept de creanFH. ceste acFiuni sunt nelimitate
numeric.
Ac"iunile reale sunt acFiuni prin care se exercitH un drept real. ceste acFiuni sunt Jn numHr limitat ca Ii
drepturi reale. "xemplu: acFiunea Jn revendicare$ acFiunea confesorie (pentru promovarea unui
dezmembrHmGnt al dreptului de proprietate)$ acFiunea negatorie (se contestH un dezmembrHmGnt al
dreptului de proprietate)$ acFiunea pentru drepturi reale accesorii (acFiunea ipotecarH, acFiunea
creditorului gajist).
Ac"iunile mixte#urmHresc valorificarea unor drepturi mixte, atGt reale cGt Ii de creanFH. Prin ele se cere
executarea unui act juridic care a creat Ii drepturile reale Ii de creanFH sau sunt acte prin care se
desfiinFeazH asemenea acte juridice.
Ac"iuni mobiliare %i imobiliare au ca obiect un bun mobil sau imobil. "ste posibilH Ii o acFiune unicH
mobiliarH Ii imobiliarH (predarea unui imobil cu mobilul Jncorporat). cFiunile personale mobiliare Ii
acFiunile personale imobiliare, acFiunile reale mobiliare (art. 5;:; -od -ivil) Ii acFiunile reale
imobiliare#sunt combinaFii posibile.
Ac"iunea petitorie#se tinde la apHrarea unui drept de proprietate sau alt drept real imobiliar. ceste
acFiuni privesc chiar fondul dreptului (acFiunea Jn revendicare, acFiunea confesorie, acFiunea negatorie).
Ac"iunile posesorii apHrH posesia imobilului, pot fi exercitate de posesor sau proprietar asupra unui
imobil. ceste acFiuni prezintH avantajul unor probe mai uIoare. Kntre acFiunile petitorii Ii posesorii
existH autoritate de lucru judecat din petitoriu Jn posesoriu.
1i#loace procedurale asi"uratorii
cFiunea civilH Jn sens larg include toate mijloacele procedurale pentru realizarea drepturilor titularului,
inclusiv adoptarea unor mHsuri asiguratorii (acestea reprezintH posibilitatea reclamantului de a cere
instanFei sH ordone indisponibilizarea unor bunuri litigioase pentru a#l Jmpiedica pe pGrGt sH JnstrHineze
bunul litigios sau sH#Ii diminueze patrimoniul).
2Hsurile asiguratorii, sechestrul judiciar, ipoteca asiguratorie, poprirea asiguratorie, sechestrul
asigurator.
+echestrul judiciar constH Jn numirea unei persoane cHreia i se JncredinFeazH pe timpul procesului bunul
litigios pentru pHstrare Ii administrare.
-ondiFii: sechestrul sH se raporteze la bunul litigios sau alt bun oferit de debitor pentru liberarea lui$ sH
existe teama justificatH cH pGrGtul ar sustrage=distruge aceste bunuri.
Procedura: cererea se rezolvH urgent cu cedarea pHrFilor de salvat instanFei investitH cu soluFionarea
acFiunii. %acH cererea se admite, se numeIte persoana cHreia i se JncredinFeazH bunul, care trebuie
remuneratH Ii care trebuie sH facH cheltuieli de administrare Ii care la sfGrIitul procedurii va preda bunul
pHrFii care cGItigH procesul.
29
+echestrul asigurator se cere atunci cGnd procesul are ca obiect plata unei sume de bani Ii ca scop
prevenirea unor cheltuieli fHcute cu rea#credintH de pGrGt cu scopul diminuHrii patrimoniului.
-ondiFii: creditorul sH aibH un titlu, sH aibH o creanFH exigibilH, sH existe pericolul de sustragere,
micIorare a patrimoniului. cest sechestru presupune plata unei cauFiuni.
ProcedurH: este o cerere accesorie de competenFa instanFei care judecH cererea principalH$ se
soluFioneazH de preIedintele instanFei dacH s#a cerut o datH cu acFiunea principalH, Jn -amera de
-onsiliu, prin pronunFarea unei Jncheieri executorii ce poate fi atacatH cu recurs Jn 8 zile de la
pronunFare.
"xecutarea sechestrului se face dupH regula executHrii silite mobiliare sau imobiliare (presupune Ii
Jnscrierea Jn -artea CunciarH). *idicarea sechestrului se face Jn douH modalitHFi:
5) tunci cGnd debitorul dH garanFii suficiente, de instanFH Jn -amera de -onsiliu, cu citarea
pHrFilor, pronunFGndu#se o Jncheiere recurabilH Jn 8 zile de la pronunFarea ei.
2) %acH acFiunea principalH a reclamantului este respinsH, se ridicH sechestrul.
)oprirea asiguratorie are ca obiectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care debitorul pGrGt le are de
primit de la un terF datornic al sHu, urmGnd ca aceste sume de bani sH rHmGnH la dispoziFia instanFei
pentru ca ulterior sH poatH Jndestula creanFa reclamantului popritor.
-ondiFii: creditorul sH aibH un titlu executor$ dupH felul titlului, creditorul poate fi obligat sau nu la plata
unei cauFiuni.
-ompetenFa aparFine instanFei de la domiciliul debitorului sau a terFului poprit. %acH se cere odatH cu
acFiunea principalH, ea se judecH de instanFa competentH pentru acFiunea principalH Jn douH etape. Kn
prima etapH se JnfiinFeazH poprirea, blocGndu#se sumele Jn mGinile terFului poprit. Kn a doua etapH se
valideazH poprirea, transferGndu#se sumele Jn mGinile reclamantului. Kmpotriva ordonanFei de poprire se
poate declara recurs sau contestaFie la executare.
Poprirea asiguratorie poate fi transformatH Jn poprire definitivH dupH terminarea acFiunii principale.
poteca asiguratorie presupune Jnscrierea Ii Jn cartea funciarH a ipotecii.
1i#loace de ap4rare ale p5r5tului 3n procesul civil
PGrGtul poate sH se comporte defensiv, contestGnd doar drepturile reclamantului prin
*nt,mpinare$excep"ie sau se poate comporta ofensiv, cerGnd el#JnsuIi anumite drepturi proprii de la
reclamant prin cerere reconven"ional#.
Ap#rarea-act procesual prin care pGrGtul se opune acFiunii reclamantului, cerGnd respingerea acestei
acFiuni, act ce cuprinde Ii mijloacele procesuale care, fHrH a nega dreptul reclamantului, tind sH conducH
la respingerea acFiunii acestuia.
Ap#r#rile sunt: ap#r#ri de fond (propriu-zise) Ii excep"iile.
30
Ap#r#rile de fond sunt Jndreptate Jmpotriva pretenFiilor reclamantului Ii au ca scop respingerea acFiunii
ca nefondatH prin folosirea JntGmpinHrii, probelor, concluziilor Jn fapt Ii Jn drept.
Excep"iile#mijloace procedurale prin care pGrGtul, fHrH a pune Jn discuFie temeinicia dreptului
reclamantului Ii fHrH a#l recunoaIte, cere instanFei sH#Ii decline competenFa, sH anuleze cererea de
chemare Jn judecatH, sH o respingH, sau sH amGne cauza.
numite excepFii se ridicH Jn anumite condiFii. &nstanFa este obligatH sH soluFioneze cu precHdere
excepFiile care fac de prisos cercetarea fondului dreptului reclamantului total=parFial.
EotHrGrea care soluFioneazH cauza pe baza excepFiei nu are caracter de lucru judecat, pentru cH nu
soluFioneazH fondul dreptului.
Clasificarea excep&iilor:
%upH obiectul lor:
"xcepFii de procedur#$
"xcepFii de fond.
Excep"iile de procedur# se referH la JncHlcarea normelor de procedurH sau de competenFH (exemplu: lipsa
capacitHFii de exerciFiu, neconstituFionalitate, conexitate, litispendenFa).
Excep"iile de fond privesc lipsa dreptului material la acFiune (exemplu: prescripFia, puterea de lucru
judecat).
%upH efectul excep"iilor!
"xcepFii dilatorii(
"xcepFii peremptorii.
"xcepFiile dilatorii tind cHtre amGnarea cauzei. "xemplu: procedura de citare viciatH, necompetenFa
instanFei ce duce la declinarea competenFei.
"xcepFiile peremptorii tind cHtre respingerea=anularea acFiunii (exemplu: prescripFia, puterea de lucru
judecat, excepFia de neconstituFionalitate).
%upH caracterul imperativ$dispozitiv al normei *nc#lcate!
"xcepFii absolute(
"xcepFii relative.
PrescripFia, puterea de lucru judecat, necompetenFa materialH, generalH, teritorialH exclusivH#excep"ii
absolute.
)rocedura de solu"ionare a excep"iei: instanFa se pronunFH asupra excepFiei. %acH sunt necesare aceleaIi
probe pentru verificarea excepFiei Ii pentru cercetarea fondului, instanFa va uni excepFia cu fondul. %acH
instanFa admite excepFia, o face fie prin Jncheiere, fie prin hotHrGre. 0oluFia instanFei asupra excepFiei
poate fi atacatH. %acH respinge excepFia, o va face prin Jncheiere interlocutorie, care leagH instanFa,
31
aceasta nemaiputGnd reveni asupra excepFiei. Judecata va continua asupra fondului, iar soluFia asupra
excepFiei va putea fi atacatH odatH cu fondul.
"xcepFiile relative pot fi acoperite prin confirmare.
"xcepFiile absolute pot fi ridicate de oricare parte sau de cHtre instanFH din oficiu, oricGnd pe timpul
procesului Ii nu pot fi acoperite prin confirmare.
Principalele excep&ii de procedur%:
a) "xcepFia de necompeten"#(
b) "xcepFia de neconstitu"ionalitate(
c) "xcepFia lipsei capacit#"ii de exerci"iu sau de reprezentant(
d) "xcepFia puterii de lucru judecat(
e) -itispenden"a(
f) Conexitatea.
-itispenden"a#excepFie care se ridicH atunci cGnd Jntre aceleaIi pHrFi existH acelaIi litigiu pentru aceeaIi
cauzH Ii acelaIi obiect, litigiu concretizat Jn 2 procese diferite cu care sunt sesizate 2 instanFe diferite Ii
Jn principiu egale Jn drepturi. "a existH doar atGta timp cGt nici unul din procese n#a fost soluFionat
definitiv. 0copul este acela de a evita pronunFarea unor hotHrGri contradictorii. "ste o excep"ie dilatorie
absolut#. -ompetenFH de soluFionare are instanFa mai JntGi sesizatH dacH sunt egale Jn grad sau instanFa
superioarH atunci cGnd un proces este la o instanFH de fond Ii altul la o instanFH de atac. Kn acest caz
instanFa inferioarH suspendH judecarea pricinii, aIteptGnd soluFia instanFei superioare.
Conexitatea#existenFa mai multor pricini la aceeaIi instanFH sau la instanFe diferite Jn grad Jntre aceleaIi
pHrFi Ii avGnd obiect Ii cauzH Jn strGnsH conexitate. 0copul este Jntrunirea celor 2 cereri la o singurH
instanFH, o bunH administrare a justiFiei Ii evitarea hotHrGrilor contradictorii. ceasta se poate cere de
pHrFi sau dispune din oficiu de instanFH.
-ererile vor fi soluFionate de instanFa mai JntGi sesizatH. -ele 2 cereri vor fi rezolvate printr#o singurH
hotHrGre. %acH pe parcursul judecHFii se observH cH soluFionarea uneia din cererile conexe aflate Jn stadiu
de Jnceput JntGrzie soluFionarea celeilalte cereri aflate Jn stadiu final, instanFa poate disjunge aceste
cereri pentru a fi judecate separat.
CURS *
PARTICIPANTII LA PROCESUL PENAL
32
'otiune:
Procesul civil este o activitate desfasurata in timp de anumite persoane denumite participanti. 0ubiectele
procesului civil sunt persoane, care prin activitatea lor, influenteaza desfasurarea, soarta procesului si
carora legea le acorda drepturi procesuale si le impune obligatii procesuale.
&n sens larg, participantii la procesul civil sunt:partile, tertii, organele de executare si instanta de
judecata.
&n sens restrans, participantii sunt:instanta si partile.cestea sunt indispensabile oricarui proces.
&ntr#o acceptiune si mai larga, intre participanti, figureaza si martorii, expertii, mandatarii.
&nstanta judecatoresca este organul jurisdictional competent, imputernicit de lege cu solutionarea
litigiului.
*eclamantul este persoana fizica=juridica ce a sesizat instanta cu o cerere de chemare in judecata pt. a i
se recunoaste, proteja sau constitui un drept.
Paratul este persoana despre care reclamantul sustine ca i#a incalcat dreptul si care urmeaza sa raspunda
in justitie pt. actele sau faptele lui.%e regula, cele doua parti principale au pozitii antagonice, ofensiva si
defensiva.
Eotararea judecatoreasca pronuntata produce efecte asupra patrimoniului partilor sau asupra persoanei
partilor, dar niciodata si asupra reprezentantilor acestora. Pozitia procesuala a partilor in sens restrans
este diferita: instanta de judecata are dreptul dar si obligatia de a judeca si solutiona litigiul cu care este
sesizata. ctele procedurale ale instantei sunt obligatorii pt. parti. Partile au in principal drepturi si doar
in subsidiar obligatii, fiind calauzite de norme de protectie dublate de capacitatea, disponibilitatea
procesuala. *eclamantul poate sesiza sau nu instanta, sau poate renunta ulterior. Paratul poate
recunoaste sau nu pretentiile reclamantului, partile impreuna pot cere sau nu probe, pot pune concluzii.
&n consecinta, partile au drepturi procedurale optionale (facultative).
Drepturile si oligatiile procesuale ale partilor
#partile trebuie incunostiintate despre data si locul desfasurarii procesului si a actelor de procedura
(citatia, comunicarea hotararii)$
#partile pot face cereri, respectiv sa raspunda la cererile adversarului$
#partile se pot apara cerand administrarea unor probe, invocand exceptii, punand concluzii$
#partile pot conduce procesul personal sau prin reprezentant$
33
#partile pot folosi interpretul in cazurile prevazute de lege$
#partile pot face cereri de recuzare$
#partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului, sa obtina copii de pe inscrisurile acestuia,
sa faca obiectiuni la continutul incheierii de sedinta$
#reclamantul are dreptul sa retraga actiunea, sa o completeze, sa o modifice si mai are dreptul
sa#si majoreze=micsoreze cuantumul obiectului cererii. Paratul poate recunoaste total sau partial
pretentiile reclamantului. Partile pot stinge litigiul dinte ele prin tranzactie.
#partile pot ataca hotararea pronuntata, incheierea de sedinta, pot cere punerea in executare silita a
hotararii.
)egea stabileste termene, conditii si alte cerinte pt. exercitarea acestor drepturi si obligatii. %aca
toate acestea sunt incalcate se aplica sanctiuni procesuale: nulitatea, decaderea. &nstanta este obligata sa
asigure exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor in spiritul si in litera legii.
!uzul de drept procesual
-a toate drepturile, si dreptul procesual trebuie exercitat de titular cu buna#credinta potrivit scopului
avut in vedere de legiuitor. buzul de drept apare atunci cand dreptul este deturnat de la finalitaea lui,
sau cand dreptul este exercitat cu rea#credinta, in scop sicanatoriu, fara justificarea unui interes legitim,
cu vointa premeditata sau cu constiinta ca scopul acestor maniere este acela de a presa adversarul sa
conceada sau sa abandoneze.
buzul de drept se sanctioneaza prin:
#respingerea cererii$
#obligarea la plata cheltuielilor de judecata$
#posibila obligare la despagubiri pt. acoperirea prejudiciilor provocate$
#posibila obligare la plata unei amenzi civile in situatii cum ar fi: cererile abuzive de recuzare, de
stramutare, neindicarea domiciliului paratului, desi reclamantul il cunoaste.
Conditii legale pt* a fi parte in proces
#capacitatea procesuala$
#calitatea procesuala$
#dreptul$
#interesul.
ceste patru conditii trebuie respectate cumulativ.
34
.)Capacitatea procesuala este de doua feluri:de folosinta si de exercitiu.
-apacitatea procesuala de folosinta reprezinta aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi
drepturi si obligatii pe plan procesual. +itulari ai capacitatii de folosinta pot fi atat persoanele fizice cat
si cele juridice.
-apacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului
ei de a angaja si de a conduce personal procesul, exercitandu#si direct drepturile si obligatiile procesuale
in scopul castigarii procesului. -apacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea partii,
respectiv persoanei de La sta in judecataM personal.
%e la aceasta regula exista si cateva exceptii:
#reprezentarea pt o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul mai mic de 5( ani, interzisul
judecatoresc)$
#asistarea pt. o persoana cu capacitate de exercitiu restransa (minorul intre 5(#57 ani)$
#autorizarea organului competent pt. actele reprezentantului legal #acte de dispozitie.
*eprezentarea legala temporara se face prin curator special si numai pt. un anumit proces, daca partea
lipsita de capacitate de exercitiu nu are inca un reprezentant legal sau daca exista conflicte de interese
intre cel lipsit de capacitate de exercitiu si reprezentantul lui legal.
0anctiunea lipsei capacitatii procesuale este diferita dupa tipul de capacitate care trebuie sa existe
#daca lipseste capacitatea juridica, se respinge actiunea, exceptia putant fi ridicata in orice faza a
procesului, iar actele procedurale intocmite in dosar sunt lovite de nulitate absoluta.
#pt. lipsa capacitatii de exercitiu (sau cu capacitate restransa), se anuleaza actele procedurale ale
celui in cauza, acte facute fara reprezentant.
/)Calitatea procesuala reprezinta cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si
titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecatii, pe de o parte, (calitate procesuala activa)
si identitatea intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva) pe de
alta parte. -ele doua identitati trebuie sa existe cumulativ.
-alitatea procesuala se determina in concret la fiecare speta, nu in general.
0anctiunea lipsei calitatii procesuale este respingerea actiunii. %aca numai calitatea procesuala
pasiva a lipsit si s#a respins actiunea, reclamantul poate introduce o noua actiune cu respectarea
termenului de prescriptie impotriva adevaratului parat.
"xceptie: in cazul actiunii reale paratul, detentor precar al bunului litigios, poate cere cu
consimtamantul reclamantului inlocuirea lui cu tertul care este adevaratul titular al dreptului dedus
judecatii. cest lucru se realizeaza printr#o cerere de interventie fortata denumita Laratarea titularului
dreptuluiM, fiind unica situatie din procedura civila in care o parte poate fi inlocuita cu o alta parte.
35
+ransmisiunea calitatii procesuale presupune trecerea=transferarea drepturilor si obligatiilor unei
parti la o alta parte straina pana atunci de proces (de ex, o parte decedeaza, transferandu#se calitatea
procesuala catre mostenitor). +ransmisiunea calitatii presupune trecerea calitatii procesuale de la o
persoana la o alta persoana care astfel capata legitimare procesuala activa sau pasiva si poate continua
procesul.
+ransmisiunea calitatii procesuale este de doua feluri:
#legala: succesiunea, reorganizarea persoanei juridice$
#conventionala:are loc in urma unei conventii stabilita de o parte din proces cu un tert in cesiunea de
creanta, preluarea datoriei sau vanzarea bunului litigios.
+ransmiterea calitatii procesuale se poate face:universal, cu titlu universal si cu titlu particular. &n
orice situatie insa, dobanditorul calitatii primeste procesul in starea in care se gasea acesta la momentul
transmiterii calitatii.
)egea reglementeaza si posibilitatea legitimarii procesuale si pt. alte persoane in urmatoarele situatii:
#procurorul, pt. anumite procese$
#autoritatea tutelara pt. litigiile cu minori, adoptii si decaderea din drepturile parintesti$
#persoanele apropiate celui impotriva caruia se cere punerea sub interdictie$
#primaria si parchetul pt. cererea de constatare a unei succesiuni vacante$
#creditorii in actiunile oblice (subrogatorii).
0)Dreptul
ctiunea este mijlocul legal pt. realizarea unui drept. /u exista actiune fara un drept care trebuie
valorificat. %reptul trebuie sa indeplineasca trei conditii:
#sa fie recunoscut si ocrotit de lege$
#sa fie actual, adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive. %repturile eventuale pot fi
protejate totusi prin masurile asiguratorii sau conservatorii$
#dreptul sa fie determinat.
Pt. actiunea in constatare dreptul se considera in starea lui din acel moment. %e la aceste reguli sunt
permise doua exceptii in care este permisa o actiune preventiva (in futurum) care sa#si produca efecte
inainte de implinirea termenului care afecteaza dreptul. 0ituatiile se refera la locatia imobiliara, pensia
de intretinere. )a locatia imobiliara, locatorul poate cere predarea bunului, cerere care se face inainte de
termenul scadent cu scopul insa de a#si produce efecte la scadenta.
1)nteresul
"ste folosul practic, imediat pe care il are o parte pt. a justifica punerea in miscare a procedurii
judiciare.
36
-onditii:
#sa fie legitim (sa nu vina in contradictie cu legea)$
#sa aiba caracter patrimonial, material cu precadere, admitandu#se si un caracter moral$
#sa fie nascut si actual (valabil indeosebi pt. actiunea in realizare)$
#interesul sa fie personal. ctiunea nu poate fi promovata decat de persoana care are interes sau de
reprezentantul ei.
Coparticiparea procesuala
Presupune o pluralitate de subiecti procesuali, adica mai multi reclamanti=mai multi parati ori mai
multi reclamanti si mai multi parati. -oparticiparea procesuala este posibila cu conditia ca obiectul
pricinii sa fie un drept=obligatie comuna, ori dreptul sau obligatia sa aiba o cauza comuna.
-oparticiparea procesuala poate fi:
#subiectiva 9pluralitate de persoane cu interese identice$
#obiectiva #pluralitate de actiuni civile strans legate intre ele (vezi premisa conexitatii).
2ai poate fi:
#activa 9mai multi reclamanti$
#pasiva#mai multi parati$
#mixta 9mai multi reclamanti si mai multi parati.
%e regula, coparticiparea procesuala este facultativa, ea fiind obligatorie in cazul iesirii din indiviziune.
-oparticipantii au o pozitie procesuala independenta. ctele procesuale ale unui coparticipant nu ii pot
prejudicia pe ceilalti coparticipanti decat daca, potrivit legii, efectul actului procedural se intinde asupra
tuturor. ctul procedural al unui coparticipant produce efecte si asupra celorlalti coparticipanti daca le
este benefic, dar nu produce efecte niciodata impotriva lor daca le vatama drepturile.
"xista independenta intre coparticipanti, pe de o parte, si instanta de judecata, pe de alta parte, in
sensul ca un reclamant=parat nu isi poate reprezenta coparticipantul fara procura, chiar daca apararea s#ar
face in profitul tuturor. %e la aceasta restrictie, practica judecatoreasca admite doua exceptii:
#coparticipantii isi pot numi un singur reprezentant$
#coparticipantii primesc cu totii un singur rand de inscrisuri depuse de partea adversa.
,neori, chiar instanta de judecata, in baza rolului ei activ, provoaca situatii de coparticipare
procesuala prin introducerea in cauza a altor persoane (forma a interventiei fortate) sau prin conexitate si
litispendenta.
%e regula, aceste situatii se creeaza la initiativa partii. tunci cand exista multe parti in proces (sute),
instanta poate dispune reprezentarea lor printr#un singur mandatar la domiciliul caruia se comunica toate
actele procedurale pt. toti coparticipantii.
37
-urs @
Participarea ter2ilor 3n procesul civil
EotHrGrea judecHtoreascH, Jn principiu, are efecte relative aplicabile pHrFilor Jn proces, cu excepFia
hotHrGrilor de stare civilH care sunt opozabile erga omnes. EotHrGrea judecHtoreascH are puterea de lucru
judecat faFH de pHrFi Ii avGnzii lor cauzH. Prin excepFie, Jn unele situaFii se impune participarea Jn proces
a terFilor fie din iniFiativa lor fie la cererea pHrFilor iniFiale. .datH ce terFii intervin Jn proces hotHrGrea va
soluFiona Jn Jntregime raporturile juridice deduse judecHFii Ii va fi opozabilH atGt faFH de pHrFile iniFiale
cGt Ii faFH de terFi.
2ijloacele procedurale prin care terFii sunt introduIi Jn proces sunt cererile de intervenFie. -lasificare:
- cereri de intervenFie voluntare$
- intervenFia forFatH:
5. cereri de chemare Jn judecatH a altor persoane$
2. cereri de chemare Jn judecatH Jn garanFie$
'. arHtarea titularului dreptului.
Interven2ia voluntar4 este cererea fHcutH de un terF de a interveni Jn proces dacH are un interes legitim
Jn legHturH cu pricina. -ererea este de 2 feluri: cerere principal4 63n interes propriu7$ accesorie 63n
interesul altei persoane7! +erFul intervenient urmHreIte realizarea propriului drept Jn procesul ce
priveIte pHrFile iniFiale 9 Jn primul caz. . asemenea cerere este o a 2#a acFiune Jn proces fiind nevoie sH
respecte elementele oricHrei acFiuni civile Ii neputGnd fi depusH decGt la prima instanFH pGnH la prima zi
de JnfHFiIare, dar nu mai tGrziu de intrarea Jn dezbateri. %acH aceastH cerere se depune mai tGrziu, se va
judeca separat de acFiunea principalH.
! Interven2ia accesorie 9 terFul intervine Jn proces pentru a sprijini apHrarea sau pretenFiile unei pHrFi.
ceastH cerere se poate depune Jn orice fazH a procesului. . asemenea cerere accesorie preia procesul
din faza Jn care se aflH.
-ererea de intervenFie are urmHtoarele consecin2e:
- prorogH competenFa (instanFa sesizatH cu acFiunea principalH devine competentH prin extindere sH
soluFioneze Ii cererea de intervenFie)$
- terFul intervenient devine parte litigantH astfel JncGt hotHrGrea Ji va fi opozabilH$
38
- terFul intervenient poate ataca hotHrGrea pronunFatH cu excepFia intervenFiei accesorii atunci cGnd
partea sprijinitH prin intervenFie achieseazH la hotHrGrea pronunFatH, renunFH la drept sau
recunoaIte pretenFiile adversarului.
Procedura! PHrFile Ii instanFa discutH cererea de intervenFie la termenul la care e depusH Ii o admite sau
o respinge Jn principiu printr#o Jncheiere de IedinFH atacabilH odatH cu fondul. %upH admiterea Jn
principiu se discutH Ii administreazH probe legate de cererea de intervenFie. -oncluziile se pun la
termenul final atGt de participanFi cGt Ii de intervenienFi Ii se pronunFH o singurH hotHrGre ce rezolvH toate
cererile.
-ondiFia sine Nua non pentru adfmiterea cererii de intervenFie Ii pentru judecarea ei Jn conexitate cu
cererea principalH este ca obiectul Ii cauza ei sH fie Jn strGnsH legHturH cu obiectul Ii cauza acFiunii
principale.
%! Interven2ia 'or2at4!
Cererea de c.emare 3n #udecat4 a altor persoane este cererea fHcutH de o parte din proces de a
fiintrodusH Jn cauzH Ii o persoanH care ar avea un interes Jn dosar, dar care evitH=neglijeazH sH intervinH
voluntar pentru a se putea prevala Ii profita de inopozabilitatea hotHrGrii. ceastH cerere se face Jn
timpul procesului de fond cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare, practica administrGnd prelungirea pGnH la
Jnchiderea dezbaterilor. %e obicei o asemenea cerere o face pGrGtul.
Cererea de c.emare 3n "aran2ie se face atunci cGnd o parte (de obicei pGrGtul) are dreptul ca dacH ar
pierde procesul sH se Jndrepte Jmpotriva altor persoane cu o cerere Jn despHgubire sau Jn garanFie.
ceastH cerere are un dublu scop: dH posibilitatea terFului chemat Jn garanFie sH#Ii facH toate probele Ii
susFinerile sale,$ dacH reclamantul cGItigH procesul Ii cererea se admite, pGrGtul este evins (scutit) de
rHspundere Ii prin hotHrGre este chemat terFul chemat Jn garanFie sH plHteascH Jn locul pGrGtului. stfel,
Jntr#un singur proces, se lichideazH printr#o singurH hotHrGre ambele raporturi juridice.
-ondiFia sine Nua non pentru admiterea acestei cereri este ca obiectul Ii cauza celor 2 raporturi juridice
sH se afle Jn strGnsH legHturH.
+erFul chemat Jn garanFie are dreptul sH cheme la rGndul sHu o altH persoanH Jn garanFie, lHrgind cadrul
procesual.
-ererea de chemare Jn garanFie trebuie sH JntruneascH elementele oricHrei acrei acFiuni, se depune cel
tGrziu la prima zi de JnfHFiIare, se susFine prin cerere de probatorii Ii se rezolvH prin hotHrGre pronunFatH.
%acH acFiunea principalH se respiunge atunci se va respinge Ii cererea de chemare Jn judecatH a terFului,
ea fiind rHmasH fHrH obiect.efectul principal al admiterii cererii este judecarea Jn conexitate a celor 2
39
cereri Ii soluFionarea lor Jntr#o singurH hotHrGre. %acH pe percursul procesului se constatH cH ritmul de
soluFionare este diferit, instanFa poate disjunge cererea de chemare Jn garanFie care se va judeca separat.
Ar4tarea titularului dreptului este posibilitatea pe care o are pGrGtul netitular al dreptului, dar care este
detentor precar al bunului litigios (nu bunuri fungibile, consumtibile) de a arHta instanFei care este
persoana cu interes real Jn cauzH Ii care e titular adevHrat al dreptului. -ererea se depune cel tGrziu la
prima zi de JnfHFiIare, comunicGndu#se o copie Ii terFului. %acH terFul citat va confirma susFinerile
pGrGtului, acesta este scos din cauzH Ii cu consimFirea reclamantului, iar terFul devine pGrGt. "ste singurul
caz din procedura civilH Jn care o persoanH cu capacitate procesualH este JnlocuitH cu o parsoanH fHrH
capacitate procesualH.
REPRE8ENTAREA 9UDICIAR: ;N PROCESUL CIVIL
ceastH reprezentare apare Jn situaFia Jn care o persoanH 9 repre)entant < efectueazH acte procesuale Jn
proces Jn numele Ii pentru o altH persoanH 9 repre)entat!
*eprezentarea judiciarH este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil. Poate fi de 2 felori:
o=li"atorie (reprezentarea judiciarH temporarH) sau 'acultativ4 (care stH la JndemGna persoanei cu
capacitate de exerciFiu care preferH sH nu#Ii conducH singurH procesul ci prin mandatar).
*eprezentantul este un mandatar. *eprezentarea Jn justiFie este legatH de dreptul de apHrare avGnd un
caracter neJngrHdit Ii e posibilH Jntotdeauna cu 2 excepFii:
- interogatoriul nu poate fi luat decGt pHrFii$
- Jn divorF partea trebuie sH participe personal, putGnd fi doar asistatH de o altH persoanH.
40
%acH partea JIi are domiciliul sau reIedinFa Jn strHinHtate, ea poate fi reprezentatH Jn situaFiile de mai sus
doar cu procurH specialH.
Calitatea mandatarului
cesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. vocatul, pe lGngH reprezentare mai poate sH facH cereri,
sH acorde asistenFH juridicH, sH punH concluzii. 2andatarul neavocat poate fi rudH pGna la gradul &1 sau
beneficiarul unei procuri. cesta va putea pune concluzii la fond dar nu Ii Jn cHile de atac, cu excepFia
absolvenFilor de drept.
Codi2iile repre)ent4rii #udiciare conven2ionale>
- reprezentantul sH aibH capacitate deplinH de exerciFiu$
- reprezentarea sH aibH la bazH o procurH (Jnscris semnat, Itampilat, care sH ateste calitatea de
reprezentant)$
Pentru efectuarea unor acte de dispoziFie (recunoaItere, renunFare, tranzacFie) este necesarH prezenFa
personalH a pHrFii sau procura specialH. "xercitarea cHilor de atac Jn termenul legal se poate face de
mandatarul din faza anterioarH a procesului fHrH o Jmputernicire nouH pentru ca partea reprezentatH sH
nu#Ii piardH dreptul de a formula cererea pentru calea de atac.
Re"uli dero"atorii de la dreptul comun al mandatului
2andatul judiciar nu JnceteazH prin moartea mandantului sau dacH acesta devine lipsit de capacitate
juridicH Ii se menFine pGnH la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau pGnH la retragerea lui
formalH de succesor. *enunFarea sau retragerea este opozabilH pHrFii adverse de la declararea Jn IedinFH
publicH Jn prezenFa tuturor pHrFilor.
2andatarul poate renunFa cu obligaFia de a#l anunFa pe mandant Ii instanFa cu cel puFin 58 zile Jnainte de
termen.
Sanc2iuni pentru calitatea ne#usti'icat4 de repre)entant>
- se da termen Jn proces pentru completarea lipsurilor$
- se anuleazH cererea de reprezentare.
Repre)entarea persoanei #uridice se faceprin: organul de conducere, prin reprezentant (consilierul
juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru susFinerea unui proces). -onsilierul juridic se aflH
Jn raporturi juridice mixte: raport de muncH 9 cu conducerea unitHFii, raport de drept procesual civil 9 cu
pHrFile Ii cu instanFa.
Participarea procurorului 3n procesul civil
41
Procurorul, Jn procesul civil nu se identificH cu interesele pHrFii, dar are calitatea de parte Jn sens
procesual sau Ii material. Procurorul este obligat prin lege sH participe la anumite procese Ii are
dreptul=facultatea sH participe la orice fel de proces atunci cGnd e necesar pentru apHrarea drepturilor Ii
intereselor legitime ale minorilor Ii alte cazuri legale.
Procurorul are urmHtoarele atribiFii:
5. poate porni un proces civil prin introducerea acFiunii strict personale. Procurorul figureazH ca reclamant,
dar titularul dreptului subiectiv poate sH renunFe la acFiunea introdusH de procuror sau sH introducH el
JnsuIi acFiunea lui proprie$
2. procurorul pune concluzii Jn orice fel de proces pornit de titularul dreptului Ii obligatoriu Jn punerea sub
interdicFie, declararea morFii=dispariFia unei persoane, anularea actelor de stare civilH, ocrotirea
minorului, contravenFiile sHvGrIite de un minor, adopFie, succesiuni vacante$
'. procurorul exercitH Ii susFine cHile de atac Jn procesul Jn care participarea sa e obligatorie, Jn recursul Jn
interesul legii Ii Jn recursul Jn anulare. Kn celelalte cazuri, exercitarea cHii de atac de cHtre procuror este
facultativH, procurorul putGnd interveni Jn orice fazH a procesului chiar dacH a participat sau nu anterior$
(. procurorul poate cere punerea Jn executare a hotHrGrii judecHtoreIti pentru minori, interziIi, dispHruFi$
8. procurorul poate depune contestaFie la executare pentru aceleaIi persoane de mai sus.
PRO?ELE
Teoria "eneral4 a pro=elor
Probele sunt necesare Jn orice proces pentru stabilirea situaFiei de fapt la care instanFa trebuie sH aplice
legea. JudecHtorul trebuie sH administreze toate probele necesare pentru aflarea adevHrului Ii sH
aprecieze aceste probe Jn mod liber neierarhizat.
Defini&ie: 3n sens lar" pro=a este ac2iunea de sta=ilire a e/isten2ei sau ine/isten2ei unui 'apt$
mi#loacele prin care se poate sta=ili 'aptul$ re)ultatul o=2inut prin 'olosirea mi#loacelor de pro=4!
;n sens restr5ns pro=a este mi#locul le"al pentru dovedirea unui 'apt@ pro=a se raportea)4 la
'aptul pro=ator material care o dat4 dovedit serveAte la dovedirea altui 'apt!
Captele sunt de 2 feluri: principale, probatorii. Captul principal trebuie dovedit Ii constituie chiar
obiectul probei. Captul probatoriu nu caracterizeazH raportul litigios, dar e folosit pentru stabilirea
existenFei raportului juridic litigios.
0ubiectul probei este JnsuIi judecHtorul pe care proba trebuie sH#l convingH asupra existenFei situaFiei de
fapt.
.biectul probei Jl constituie acele fapte (fapte Ii acte juridice) care tind la dovedirea raportului juridic
litigios. Captele ce trebuie dovedite sunt:
42
- materiale sau psihologice$
- pozitive sau negative.(faptul negativ nu poate fi dovedit decGt indirect prin proba faptului pozitiv
contrar).
-ategorii de fapte probatorii:
5. fapte necontestate 9 sunt fapte asupra existenFei cHrora toate pHrFile din proces sunt de acord. +otuIi,
judecHtorul le poate pune la JndoialH caz Jn care la va corobora cu celelalte probe din dosar.
2. faptele cunoscute personal de judecHtor nu constituie un suport pentru stabilirea situaFiei de fapt, caz Jn
care s#ar naIte arbitrariul. ceste fapte pot fi expuse Ii valorificate de judecHtor, dar numai ca martor,
situaFie Jn care este incompatibil ca judecHtor.
'. faptele notorii 9 fapte cunoscute de un numHr mare de persoane, de o colectivitate$ ele pot fi reFinute ca
atare de cHtre instanFH.
(. faptele constante (prezumtive) 9 fapte pe care legea le considerH existente Ii care nu mai pot fi
contestate, deci dovedite. "xemplu: prezumFii legale (bunurile dobGndite de soFi Jn timpul cHsHtoriei sunt
bunuri comune)
8. chestiunile prealabile sunt strGns legate de puterea de lucru judecat din penal, astfel JncGt faptele stabilite
Jn procesul penal nu mai trebuie dovedite Jn procesul civil (existenFa faptei, persoana fHptuitorului,
vinovHFia)$
7. unele fapte nu pot fi dovedite decGt Jn anumite condiFii (depozite bancare pentru dovada cHrora fiIa de
cont nu se elibereazH decGt la cererea titularului, paternitatea unui copil din casHtorie Jn persoana altui
bHrbat decGt soFul mamei nu se poate dovedi decGt dacH soFul mamei a tHgHduit Jn prealabil paternitatea.
Condi2ii de accesi=ilitate a pro=elor
a) proba sH nu fie orpitH de lege. "x: nu e admisibilH o probH Jmpotriva unei prezumFii legale sau Jmpotriva
Jnscrisurilor autentice altfel decGt cum prevede legea.$
b) proba sH fie verosimilH, sH nu contravinH legii naturii, sH nu Jncerce dovedirea unor fapte imposibile$
c) proba sH fie pertinentH (sH aibH legHturH cu procesul)
d) proba sH fie concludentH (sH poarte asupra unor JmprejurHri care pot ajuta instanFa sH afle adevHrul.
&nstanFa apreciazH concludenFa probei prima datH la discutarea ei Ii a doua oarH dupH administrarea ei
pentru stabilirea situaFiei de fapt necesarH pronunFHrii hotHrGrii.
"arcina proei
43
*evine reclamantului cererii din dosar.Paratul va prelua sarcina probei atunci cand face cerere
reconventionala,in care el insusi e reclamant,precum si atunci cand ridica exceptii care trebuie dovedite.
Partea care invoca o prezumtie legala relativa e datoare sa dovedeasca ipoteza de aplicare a acestei
prezumtii.)egea permite paratului sa#si faca probele dupa cele ale reclamantului,dar practica a impus
sistemul unor probe concomitente.
Clasificarea proelor
5) probe judiciare si probe extrajudiciare
Probele judiciare sunt cele admise in fata instantei$ probele extrajudiciare sunt cele confectionate in
afara cadrului procesului (de ex declaratia de martori luata la domiciliu,probe efectuate in alt proces)
2)probe percepute personal de judecator #interogatoriul 9sau de alte persoane#martori
')probe materiale&probe personale
Probele materiale se fac cu ajutorul unui obiect material (fotografia).
Probele personale sunt relatate de diferite persoane(martori).
()probe pozitive&probe negative
8)probe imediate&probe mediate
ex inscrisul original (probe imediate) $ copia unui act,martor care relateaza ceva din auzite,nu din
constatare personala(probe mediate)
7)probe directe- faptul probator este de natura sa stabileasca prin el insusi
raportul juridic dedus judecatii<ex martor ce asista personal la numararea si inmanarea unei sume de
bani.)
probe indirecte2faptul probator duce la stabilirea raportului juridic doar in coroborare cu alte fapte
cu care se afla in legatura de conexitate.
,neori faptele conexe sunt recunoscute de lege prin pre)umtii.&n cazul prezumtiilor directe,instanta
apreciaza doar seriozitatea si concludenta probei.
Propunerea proelor
*eclamantul isi poate propune dovezile chiar prin cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la
prima zi de infatisare.
"xceptie# se permite propunerea probelor mai tarziu in ' cazuri:
#proba ceruta rezulta ca e necesara din dezbaterile anterioare,partea neputand prevedea in termenul
legal utilitatea ei
#administrarea probelor nu duce la intarzierea procesului(ex interogatoriul)
#proba n#a fost ceruta la timp datorita ignorantei partii care nu a fost asistata de avocat.
&n toate aceste cazuri,prevaleaza principiul aflarii adevarului.
44
-ontraproba(a paratului) se poate propune dupa administrarea probei reclamantului sau in acelasi
timp cu acesta.
Probele se administreaza inainte de dezbaterea fondului,fie succesiv,fie concomitent,(si parat,si
reclamant o data) la aprecierea instantei.
Incuviintarea proei
Proba se admite=respinge prin incheierea de sedinta motivata in care se mentioneaza ce fapte urmeaza
a fi dovedite si prin ce mijloace probatorii.
%aca exista opunere la admiterea unei probe,instanta va mentiona motivele
pentru care proba a fost admisa=respinsa. 0olutia instantei asupra admiterii probelor nu poate fi atacata
decat o data cu fondul.tunci cand proba e admisa doar in principiu,partea care a cerut#o e obligata sa o
concretizeze
in termen de 8 zile./erespectarea acestui termen duce la decaderea din proba.
%aca instanta dispune o proba din oficiu va stabili prin incheiere si cine suporta cheltuielile de
administrare a probei.
!dministrarea proelor
Probele se administreaza direct si nemijlocit in fata instantei care judeca procesul de catre intregul
complet.
"xceptii:comisia rogatorie,asigurarea dovezilor(conservarea in avans a unei probe in pericol de a
disparea pentru a fi folosita intr#un proces viitor.)
)egea permite ca partile care se inteleg sa#si administreze reciproc probele,in litigii patrimoniale.prin
avocati si nu prin intermediul direct al instantei.(procedura facultativa).+ot facultativa este si procedura
medierii,care nu e reglementata in legislatia in vigoare.
Proa prin inscrisuri
Definitie
&nscrisul !materializarea unui act juridic prin inscierea clauzelor lui pe hartie,pelicula foto,film,casete
sau pe alte obiecte (ceara,lemn,piatra).
&nscrisul este de obicei o proba preconstituita chiar la momentul incheierii actului juridic.re o forta
probanta superioara pentru ca:
5)respecta vointa partilor din momentul incheierii convorbirilor si se presupune ca aceasta vointa este
cea reala.
2)face inutila apelarea la memorie(cazul martorilor)
45
)egea impune inscrisul ca mijloc de proba pentru a dovedi un obiect material al raportului juridic mai
mare de 28: de lei.
Clasificarea inscrisurilor
OPrima clasificare
5)originale 9sunt acele inscrisuri incheiate de parti sau de organul competent
2)recognitive 9sunt cele intocmite pentru a recunoaste inscrisul original pierdut si pt. a#l inlocui
')confirmative 9intareste un act juridic anulabil inlaturandu#i viciile si renuntind astfel la actiunea in
anulare.
-opiile legalizate de pe inscrisuri se fac si se depun la dosar sub rezerva prezentarii originalului
O doua clasificare
5)autentice
2)sub semnatura privata
nscrisul autentic este acel inscris intocmit cu solemnitatile cerute de lege,de un functionar public in
exercitiul functiunii si cu respectarea competentei lui.
"x: acte notariale,de stare civila,hot. judec.2arele avantaj este forta probanta foarte mare.
&n anumite cazuri legale,actul juridic trebuie sa ia forma inscrisului autentic ca o conditie ad
validitatem (ex vanzarea#cumpararea de teren intravilan).
vantajele inscrisurilor autentice:
#forta probanta foarte mare
#dovedeste data inscrisului pana la o eventuala procedura de inscriere in fals
#se bucura de o prezumtie de validitate
#poate avea puterea unui titlu executoriu atunci cand inscrisul se refera la obligatiuni ajunse la scadenta
#constatarile personale ale functionarului fac dovada deplina pana la inscrierea in fals.
-elelalte mentiuni din inscris(care n#au fost constatate personal de functionar) pot fi combatute prin
orice mijloc de proba.ex declaratia partilor pentru fapte care nu pot fi verificate de functionar<partile
precizeaza ca,
anterior intocmirii inscrisului,a fost platit pretul.. asemenea declaratie a partilor este o declaratie
autentica avand aceeasi forta probanta.
&nscrisul autentic poate fi atacat prin actiune in anulare sau in simulatie.
Prin actiunea in anulare se urmareste desfiintarea inscrisului si efectelor lui retroactiv,de la data
intocmirii,cu repunerea partilor in situatia anterioara.
Prin actiunea in simulatie se urmareste declararea unui act si a efectelor lui ca fiind inopozabile.
46
&nscrisul autentic intocmit de functionar cu incalcarea competentei lui este un inscris nevalabil care n#
are forta inscrisului autentic,dar care prin conversiune se asimileaza fie inscisului sub semnatura
privata,daca e semnat de parti,fie inceputului de dovada scisa,cand nu este semnat.
&nscrisurile autentice pentru care se iau masuri de publicitate devin opozabile si tertilor.
nscrisul sub semnatura privata3 inscris intocmit si semnat de parti,fara interventia unui
functionar.cestea au mai multe elemente:
#semnatura trebuie sa apartina tuturor partilor,in principiu si de regula partile care se obliga.0e verifica
prin recunoastere,verificare de scripte,expertiza grafologica.
#data certa a inscrisului este valabila intre parti pana la proba contrara.Cata de terti,data devine
opozabila daca inscrisul a suferit masuri de publicitate.
%in acest punct de vedere,tertii sunt persoane care au dobandit drepturi cu titlu particular
si pot fi pagubite prin schimbarea datei reale.
#multiplul exemplar este cerut pentru conventiile sinalagmatice $trebuie sa existe atatea exemplare
originale cate parti cu interese contrare sunt.Practica admite unele situatii exceptie in care inscrisuri sub
semnatura privata pot fi redactate in mai putine exemplare.
)ipsa multiplului exemplar duce la nulitatea inscrisului,dar nu si la nulitatea conventiei in cauza.
#mentiunea ,,bun si aprobat,, #se face pe inscris,la sfarsit,de partea ce se obliga la plata unei sume de
bani sau predarea de bunuri fungibile.
2entiunea bun si aprobat e urmata de inscrierea sumei de bani sau o cantitate de bunuri fungibile la care
se obliga.%upa aceasta mentiune partea ce se obliga semneaza.ceasta mentiune se aplica pt. obligatia
unilaterala si nu bilaterala si pt. obligatiile care au ca obiect predarea unei sume de bani sau a unei
cantitati determinate de bunuri fungibile.ceasta mentiune nu se cere la chitantele liberatorii.
%aca exista neconcordanta intre suma din mentiune si suma din cuprinsul inscrisului se considera
valabila suma mai mica.%esconsiderarea acestor elemente duce la nulitatea inscrisului,nu si la nulitatea
conventiei.&n acest caz inscrisul nul valoreaza prin conversiune un inceput de dovada scrisa care poate fi
dovedit cu orice mijloc de proba.
#rabojile3probe preconstituite,materializate pe un corp tare,cu incrustaturi care tin evidenta prestatiilor
efectuate$foarte rar folosit(in mediul rural)
#4egistrele comerciale mentiunile aici inscrise constituie probe,daca este valabil
intocmit(numerotat,parafat,vizat pt deschidere,vizat pt. inchidere,vizat de instanta,cu inregistrarea la
timp si in ordine cronologica a operatiunilor comerciale,fara stersaturi,adaugiri).
%aca nu este corect tinut,el face dovada numai impotriva comerciantului.
#4egistrele&cartile&hartiile casnice pot contine insemnari de familie care sa faca trimitere si la diferite
acte juridice.ceste mentiuni au forta probatoare
47
impotriva autorului lor cand contin ordine de plati si cand se scrie ca mentiune tine loc de titlu in
favoarea creditorului."ste mijloc de proba extrajudiciar ce poate fi combatut.
2entiunea facuta de creditor pe titlul de creanta are valoare de inscris daca tinde la liberarea
debitorului.
#+crisorile misive pot contine recunoasterea judiciara a unei fapte probatorii $ se pot folosi daca n#au
caracter confidential.+ertii pot folosi acest inscris daca au intrat legal in posesia lor.
#5elegrama 9destinatarul nu primeste originalul inscrisului ,ci o copie certificata de un functionar
postal.re valoare de inscris sub semnatura privata atunci cand originalul este semnat de expeditor.
!dministrarea proei cu inscrisuri

.))roducerea inscrisurilor
&nscrisurile se depun o data cu cererea de chemare in judecata in atatea copii cati parati sunt cu
certificare pt. exactitate.0e poate depune si un extras de pe inscris,partea adversa sau instanta putand
cere depunerea integrala a inscrisului.Pt. inscrisul in limba straina se depun copii traduse si certificate de
parte (un translator autorizat).%aca inscrisul se afla in posesia unei parti ce nu doreste sa#l
depuna,instanta il poate obliga,iar daca partea refuza,se prezuma dovedite faptele consemnate in
inscris.%aca se afla in posesia unui tert,acesta va fi citat,cu mentiunea de a se prezenta cu inscrisul,iar
daca refuza,va fi sanctionat cu daune cominatorii pt. fiecare zi de intarziere.
-ercetarea inscrisurilor detinute de persoane juridice se poate face la sediul lor,consemnandu#se
rezultatul in procesul verbal .0e poate recurge si la comisie rogatorie.
/)Cercetarea inscrisului in sedinta de judecata
&nscrisurile autentice se depun la dosar cu copii suficiente pt. a fi comunicate si celorlalte parti.cest
inscris nu poate fi combatut decat prin procedura inscrierii in fals.
&nscrisurile sub semnatura privata se depun la dosar in exemplare suficiente,partea adversa fiind
intrebata prin interogatoriu daca recunoaste acest inscris.%aca se recunoaste,inscrisul se considera proba
valabila,iar daca nu,depunatorul poate cere verificarea de scripte,expertiza sau administrarea altor probe.
0))rocedura verificarii de scripte
0e aplica daca o parte tagaduieste actul sub semnatura privata sau daca instanta are indoieli asupra lui.
0e face comparand inscrisul in cauza cu alte inscrisuri redactate si semnate de aceleasi parti in diferite
perioade de timp.1erificarea se mai face comparand inscrisul cu probele de scris si semnatura pe care
instanta le ia autorului inscrisului la un termen de judecata.ceste probe se dau din pozitia sezand si in
picioare si constau in semnarea repetata sau dictand partii fragmente din inscrisul verificat.%aca aceasta
verificare lamureste instanta,
48
nu se mai recurge la o expertiza grafologica,judecatorul fiind obligat sa#si motiveze concluzia.%aca nu
conduce la o certitudine,se va recurge la expertiza grafologica dupa ce judecatorul vizeaza originalul
inscrisului spre neschimbare.
1))rocedura falsului
0e aplica pt. inscrisurile contestate.Calsul se stabileste,in principiu,de organele judiciare penale prin
hotarare definitiva ce are autoritate de lucru judecat in procesul civil,care poate fi suspendat pana la
solutionarea cauzei penale.%aca hotararea penala nu se poate pronunta,fie pt. ca autorul falsului nu este
gasit sau pt. ca actiunea penala este prescrisa,revine instantei civile obligatia de a stabili daca inscrisul e
valabil sau nu.
Pentru aceasta,instanta recurge la urmatoarele operatiuni:
#cere partii detinatoare originalul inscrisului,putandu#se acorda un termen in acest scop
#instanta intocmeste un proces verbal de constatare a starii materiale a inscrisului pentru a evita
alterarea ulterioara accentuata sau modificarile
#inscrisul e vazut de presedintele instantei si predat primului grefier
#inscrisul astfel conservat va fi depus la dosar si la urmatorul termen instanta va intreba partea care a
folosit daca mai staruie in procedura falsului
%aca aceasta parte renunta=nu se prezinta=nu da nici un raspuns inscrisul este scos din proces,incheindu#
se o incheiere de consemnare.%aca aceasta parte insista in administrarea probei cu acel inscris,va fi
intrebat adversarul daca il recunoaste.%aca acesta il recunoaste,proba e facuta $daca nu,se recurge la
expertiza grafologica,trimitandu#se dosarul cu expertiza facuta si organului de urmarire penala.cesta da
o rezolutie motivata,exprimandu#si opinia.*ezolutia nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta
civila dar reprezinta o proba puternica.
Parcurgand aceste demersuri,procesul civil poate fi suspendat.
%aca falsul se descopera dupa ce hotararea civila a ramas definitiva si irevocabila,se poate face cererea
de revizuire.(punctul ( art '22 -.P.P.).
curs ; 6 9 52 9 2::'
AD1INISTRAREA PRO?EI CU 1ARTORI
Propunerea martorilor
*eclamantul JIi poate propune martorii prin cererea de chemare Jn judecatH$ pGrGtul prin JntGmpinare, Ii
amGndoi cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare. %epHIirea acestui termen duce la decHderea din probH.
49
Prin excepFie, martorii pot fi propuIi Ii peste aceastH zi Jn trei situaFii:
5. cGnd necesitatea probatoriului rezultH din dezbaterile anterioare Ii partea nu a putut
prevedea aceastH probH$
2. cGnd administrarea probei nu determinH amGnarea procesului$
'. cGnd partea neasistatH de avocat, din ignoranFH, nu a cerut proba la termenul legal.
Proba se poate cere Ii admite cu obligaFia ca Jn maximum 8 zile sH se depunH lista cu numele Ii adresa
martorilor, sub sancFiunea decHderii din probH.
2artorii propuIi de o parte devin martorii cauzei putGnd fi JnsuIiFi de partea adversH, ei putGnd fi audiaFi
chiar dacH partea care i#a propus renunFH la ei. &nstanFa Ji poate asculta chiar dacH pHrFile renunFH la ei. "a
poate limita numHrul martorilor, dar nu abuziv Ii respectGnd principiul paritHFii. tunci cGnd se propun
martori, pHrFile trebuie sH precizeze faptele pentru care sunt propuIi.
Persoanele ce pot 'i ascultate ca martori
Kn procesul civil, orice persoanH care are cunoItinFH despre faptele incidente Jn cauzH poate fi ascultatH
ca martor. %e la aceastH regulH existH douH categorii de excepFii:
&. nu pot fi martori:
5. interziIii Ii incapabilii$
a) persoanele care au 5( ani pot depune mHrturie numai asistate de reprezentant legal$
b) cei ce au suportat o degradare civicH printr#o hotHrGre judecHtoreascH penalH$
c) condamnaFii pentru mHrturie mincinoasH$
2. persoanele cu infirmitHFi fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din
cauza infirmitHFii$
'. rudele Ii afinii pGnH Jn gradul ' inclusiv, cu oricare dintre pHrFile din proces$ excepFie: procesele de
stare civilH Ii divorFul$
(. soFul, chiar despHrFit de una dintre pHrFi$
&&. persoanele scutite de obligaFia de a fi martor.
5. persoanele care au obligaFia de a pHstra secretul profesional:
avocaFii$
notarii$
executorii$
medicii$
farmaciItii$
preoFii$
50
2. persoanele care au obligaFia sH pHstreze secretul de serviciu:
funcFionarii de stat$
&nterdicFia acestora JnceteazH o datH cu Jncetarea funcFiei.
'. persoanele care s#ar expune pe ele Jnsele sau rudele ori afinii lor pGnH la
gradul ', prin declaraFia datH, la o pedeapsH penalH sau la oprobiul public.
Pre)entarea Ai ascultarea martorilor 3n instan24
2artorii sunt citaFi pentru termenul fixat de instanFH. udierea se face de completul de judecatH
nemijlocit sau prin comisie rogatorie. )a termenul stabilit se ascultH martorii prezenFi Ii se amGnH cauza
pentru cei absenFi. Kn situaFia absenFei nejustificate a martorilor, instanFa Ji poate amenda, dupH care vor
fi emise mandate executate de poliFie. )egea prevede Jn cazuri urgente Ii posibilitatea recurgerii direct la
mandatul de aducere. &nstanFa poate reveni la mHsura amendHrii Jn cazul prezenFei martorului la
termenul urmHtor. %acH absenFa martorului persistH Ii instanFa a luat toate mHsurile pentru aducerea lui,
procesul se va judeca fHrH audierea acelui martor. 2artorul are dreptul la despHgubiri pentru cheltuielile
lui din ziua mHrturiei Ii instanFa poate consemna Jn Jncheierea de IedinFH suma ce i se datoreazH. .
asemenea Jncheiere este executorie.
2artorii prezenFi vor fi audiaFi pe rGnd. Kn timpul audierii unui martor, ceilalFi aIteaptH afarH pentru a nu
fi influenFaFi de declaraFia acestuia.
%e obicei, martorii se audiazH Jn ordine dupH partea care i#a propus. 2artorul prezent va fi identificat
dupH buletinul de identitate sau cartea de identitate dupH care este invitat sH depunH jurHmGnt religios sau
laic. %upH depunerea jurHmGntului, martorul este Jntrebat dacH este rudH sau afin cu una din pHrFi, dupH
care instanFa Ji spune cH mHrturia mincinoasH este infracFiune Ii se pedepseIte cu Jnchisoarea.
%eclaraFia martorului trebuie sH fie spontanH. "l trebuie sH declare liber ceea ce cunoaIte asupra datelor
cauzei. %upH aceasta martorul poate fi Jntrebat punctual de instanFH, de partea care l#a propus Ii apoi de
celelalte pHrFi. Kn declaraFie, martorul nu are voie sH recurgH la notiFe, decGt cu acordul instanFei Ii pentru
cantitHFi transformate Jn numere sau pentru denumiri rare.
%upH ce se epuizeazH JntrebHrile, martorul este invitat sH citeascH declaraFia scrisH de grefier la dictarea
preIedintelui completului. 2artorul are dreptul sH cearH Jndreptarea unor erori sau completarea
declaraFiei, dupH care o semneazH. %acH martorul refuzH sH semneze, declaraFia nu este valabilH.
Partea din paginH neocupatH de text se bareazH de grefier pentru a nu putea fi completatH ulterior. Ciecare
paginH a declaraFiei se semneazH de martor, de preIedintele completului Ii de grefier. 2artorul audiat
este invitat Jn salH pGnH se audiazH pe rGnd Ii ceilalFi martori. %acH din declaraFiile lor rezultH contradicFii
grave, instanFa Ji poate confrunta Jntocmind un proces verbal de confruntare.
51
%acH martorul minte vHdit, instanFa poate Jndruma partea sH#l reclame pentru mHrturie mincinoasH. .rice
modificHri, ItersHturi sau adHugiri trebuie contrasemnate de preIedintele completului.
Aprecierea declara2iei martorului de c4tre #udec4tor
%eclaraFia martorului se apreciazH liber, JncercGndu#se stabilirea stHrii de fapt adevHrate chiar Ii Jn
situaFia unor declaraFii contradictorii.
Pentru aceasta instanFa trebuie sH stabileascH 2 lucruri:
5. dacH martorul a spus adevHrul sau a dorit sH#l spunH$
2. dacH martorul a relatat corect starea de fapt.
5. 0inceritatea martorului se apreciazH:
dupH interesul martorului Jn proces$
dupH gradul de rudenie cu pHrFile$
dupH relaFii de afecFiune sau duImHnoase$
dupH izvorul de informaFie.
2. ceasta se analizeazH pe ' direcFii:
a) percepFia faptelor este determinatH de profesie, starea sufleteascH, de
interesul provocat de JmprejurHri relatate, de distanFa dintre martor Ii
scena faptei, de eventuale infirmitHFi senzoriale$
b) memorarea se apreciazH Jn funcFie de timp, de legHtura celor relatate cu
un eveniment de interes personal al martorului, JncercGndu#se sH se evite
relatarea unor deducFii ale martorului ca fiind fapte percepute direct$
c) reproducerea relatatH trebuie sH fie corectH Ii clarH, martorul sH nu fie
stHpGnit de emoFii, de fricH. "l trebuie interogat pe un ton moderat Ii nu
trebuie Jntrerupt nejustificat. 0e are Jn vedere gradul de inteligenFH al
martorului, obiInuinFa de a se exprima Jn public Ii capacitatea de
abstractizare.
Admisi=ilitatea pro=ei cu martori
2artorul nu este admis pentru a declara Jn litigiu patrimonial peste valoarea de 28: lei sau Jmpotriva sau
peste conFinutul unui Jnscris. cestea sunt interdicFii pentru martorii propuIi de pHrFile Jnscrisului.
PHrFile din proces care nu sunt pHrFile Jn Jnscris pot declara ca martori Ii peste conFinutul acestui Jnscris
care pentru ele reprezintH un fapt juridic.
52
%e la acest principiu existH excepFia imposibilitHFii morale de constituire a unui Jnscris.
. astfel de declaraFie valoreazH un Jnceput de dovadH scrisH. ceste impedimente pot fi depHIite dacH
partea adversH este de acord cu declaraFia martorului.
RAPORTUL DE EBPERTI8C
"xpertul nu cunoaIte personal faptele procesului. "l este chemat de instanFH sH#Ii exprime opinia ca
specialist Jn domeniu. "xpertiza se cere de pHrFi sau se ordonH din oficiu de instanFH. "a este, Jn general,
facultativH. "ste obligatorie Jn:
punerea sub interdicFie (expertizH psihiatricH)$
stabilirea valorii bunului gajat$
Jnregistrarea tardivH a unei naIteri (expertizH antropologicH).
%e regulH, dupH ce s#au stabilit obiectivele expertizei Ii domeniul de specialitate, instanFa cere de la
biroul de experFi judeFean un tabel cu cGte ' experFi. %intre aceItia, pHrFile pot conveni Jn alegerea unuia,
iar dacH nu, instanFa desemneazH experFii prin tragere la sorFi. "xpertul desemnat este obligat sH depunH
jurHmGntul. Kn afara experFilor acreditaFi de 2inisterul de JustiFie, instanFele mai pot recurge la opinia
motivatH a unui specialist care este personalitate Jntr#o anumitH materie sau la punctul de vedere al unui
laborator sau institut de specialitate.
"xpertul desemnat este JnItiinFat de instanFH printr#o adresH. "l va studia dosarul Ii va convoca pHrFile
pentru constatHri tehnice cu cel puFin 8 zile Jnainte de aceste constatHri. -onvocarea este obligatorie sub
sancFiunea nulitHFii expertizei, cu excepFia expertizelor grafologice, de laborator sau medico 9 legale la
care pHrFile nu trebuie convocate.
-onstatHrile fHcute pe teren Jn prezenFa pHrFilor vor fi consemnate de expert Jntr#un raport de expertizH Ii
eventual Jntr#un proces verbal de constatare. *aportul de expertizH trebuie depus la dosar cu 8 zile
Jnainte de termenul urmHtor Ii e normal sH fie comunicat Ii pHrFilor.
PHrFile au dreptul sH solicite instanFei Ii aprobarea unui expert asistent al fiecHrei pHrFi, plHtit separat.
mGnarea repetatH a depunerii raportului de expertizH Jn dosar poate sH conducH la:
amGnarea procesului$
atenFionarea sau amendarea expertului$
retragerea onorariului Ii numirea altui expert.
"xpertul e obligat sH rHspundH motivat la obiectivele tehnice stabilite de instanFH, fiindu#i interzis a#Ii
expune un punct de vedere Jn afara competenFei lui.
53
PHrFile nemulFumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instanFei. %acH
instanFa le aprobH, poate ordona expertului sH refacH raportul, iar dacH deficienFele persistH, instanFa
poate admite o nouH expertizH.
Kn ipoteza unor expertize cu concluzii diferite, instanFa JncearcH cu acordare a opiniei experFilor sau va
JmpHrtHIi opinia celei mai bune expertize BBB. &nstanFa nu e obligatH sH pronunFe hotHrGrea Jn
conformitate cu punctul de vedere al expertului, dar dacH JnlHturH raportul de expertizH, judecHtorul este
obligat sH#Ii motiveze punctului lui de vedere.
%acH lipsurile din expertizH pot fi complinite de instanFH, nu se va mai ordona refacerea expertizei.
PRO?ELE 1ATERIALE
0e raporteazH la obiectele care prin calitHFile sau prin urmele lor prezintH interes. %e obicei, verificarea
lor se face printr#o cercetare a instanFei.
0e apreciazH Ii se administreazH direct Jn instanFH. Pot fi verificate Ii printr#o expertizH.
-ercetarea localH presupune deplasarea instanFei la faFa locului pentru constatHri directe atunci cGnd
celelalte probe nu sunt clare. ceastH probH se cere de pHrFi, dar se poate ordona Ii din oficiu, admiterea
consemnGndu#se Jntr#o Jncheiere de IedinFH Jn care se mai consemneazH obiectivele cercetHrii. PHrFile se
citeazH pentru cercetarea locului la fel ca Ii martorii ori experFii a cHror opinie este necesarH acolo.
+ermenul stabilit pentru deplasarea instanFei este de 2 9 8 zile Jnainte de termenul de judecatH.
&nstanFa Ii pHrFile o datH ajunse la faFa locului procedeazH la constatHri directe Jn conformitate cu
obiectivele stabilite. +oate constatHrile se dicteazH de preIedintele completului cHtre grefier care le
consemneazH Jntr#un proces verbal. PHrFile au dreptul sH cearH constatarea anumitor constatHri care vor fi
consemnate la fel.
cest proces verbal se depune la dosar Ii se JnmGneazH o copie fiecHrei pHrFi. "l poate fi contestat de
pHrFi. -ercetarea locului se face Ii prin comisie rogatorie Ii se foloseIte mai ales Jn procesele de
hotHrnicie, servituFi Ii Jn litigii locative.
RecunoaAterea D m4rturisirea
"ste o probH importantH, puternicH ce este apreciatH liber de instanFH Jn coroborare cu celelalte probe ale
cauzei. *ecunoaIterea este un mijloc de probH care implicH Jn mod special voinFa Ii memoria pHrFilor.
&. dmisibilitatea recunoaIterii
*ecunoaIterea se poate referi numai la chestiuni de fapt Ii este admisH Jn urmHtoarele condiFii:
5. pentru situaFiile Jn legHturH drepturile de care pHrFile pot dispune$
54
2. este un act de voinFH unilateralH Ii irevocabilH (cu excepFia erorii de
fapt)$
'. voinFa de a recunoaIte trebuie sH fie conItientH Ii liberH$
(. recunoaIterea se face numai de titularul dreptului sau Jn cazurile
speciale de mandatar cu procurH specialH$
8. recunoaIterea este un act de dispoziFie$
7. de regulH, recunoaIterea trebuie sH fie expresH. "xcepFie: se admite Ii
recunoaIterea tacitH prin refuzul nejustificat al unei pHrFi, de a se
prezenta Jn instanFH. Kntr#o asemenea situaFie se naIte prezumFia de
recunoaItere tacitH a pretenFiilor adversarului. BBB
&&. -lasificare
5. recunoaItere judiciarH$
2. recunoaItere extrajudiciarH.
5. 0e face direct Jn instanFH prin rHspunsul dat la interogatoriu, prin recunoaIterea spontanH Ii strict
personalH. *ecunoaIterea fHcutH de o parte este opozabilH numai acestei pHrFi Ii succesorilor ei, nu Ii
celorlalte pHrFi, chiar coparticipanFi, sau terFilor.
2. pare Jn urmHtoarele ipoteze:
a) declaraFia unei pHrFi Jntr#o petiFie cHtre o autoritate$
b) recunoaIterea consemnatH Jn proces verbal de executare$
c) declaraFia fHcutH Jn faFa procurorului sau recunoaIterea fHcutH prin scrisoare ori testament$
d) recunoaIterea fHcutH Jn alt proces.
ceasta poate fi scrisH sau verbalH.
&&&. Colosirea recunoaIterii ca mijloc de probH
0e referH la aprecierea forFei probante a rHspunsului la interogatoriu. "xistH ' tipuri de recunoaItere:
5. recunoaItere purH Ii simplH 9 recunoaItere fHcutH fHrH rezerve Ii adHugiri$
2. recunoaItere calificatH 9 recunoaIterea faptului principal cu adHugirea unor elemente
conexe concomitente care schimbH efectele juridice. ceste elemente trebuie dovedite de
partea care le pretinde$
'. recunoaItere complexH 9 presupune recunoaIterea faptului principal la care se adaugH alt
fapt ulterior menit sH#l anihileze sau sH#l restrGngH pe primul.
JudecHtorul poate aprecia recunoaIterea indivizibilH sau divizibilH.
&1. dmiterea probei cu interogatoriu
. Propunere Ii admitere
&nterogatoriul se cere Ii de partea interesatH, se discutH Jn instanFH Ii dacH se admite se consemneazH Jn
Jncheierea de IedinFH. Partea chematH la interogatoriu va fi citatH cu aceeaIi menFiune. %acH aceastH
55
parte se prezintH Jn instanFH, ea va rHspunde la interogatoriu. %acH la termenul respectiv nu i se ia
interogatoriu, instanFa va decHdea din probH partea care a cerut interogatoriul. &nterogatoriul se poate lua
atGt la cererea pHrFii, cGt Ii din oficiu Ii chiar dupH prima zi de JnfHFiIare pentru cH admiterea acestei
probe nu provoacH JntGrzierea procesului.
A. .biectul interogatoriului
-onstH Jn faptele personale ale pHrFilor interogate pertinente Ii concludente Jn cauzH. *ecunoaIterea
trebuie sH fie admisibilH Ii sH priveascH doar faptele personale, nu faptele altor pHrFi sau faptele unor
terFi. ceste ultime fapte pot constitui obiectul unui interogatoriu pentru acele pHrFi. &nstanFa are dreptul
sH cenzureze JntrebHrile propuse Ii sH le respingH pe acelea care sunt nepertinente, neconcludente,
neclare sau vexatorii.
*ecunoaIterea este un act personal de dispoziFie care implicH atGt conItiinFa cGt Ii memoria pHrFilor.
&nterogatoriul are un caracter de surprizH, dar limitat de comunicare prealabilH a cererilor procedurale ale
pHrFilor.
%acH partea ce trebuie interogatH e bolnavH Ii netransportabilH, interogatoriul se va lua la domiciliu prin
deplasarea instanFei. %acH partea ce urmeazH a fi interogatH Ii care nu poate fi transportatH locuieIte la
depHrtare de sediul instanFei, interogatoriul se poate lua prin comisie rogatorie. %acH aceasta are
reIedinFa Jn strHinHtate, interogatoriul se poate lua procuratorului ei Jn baza unei procuri speciale.
Kn interogatoriu, partea ce a cerut proba va scrie pe coloana verticalH din stGnga paginii JntrebHrile,
lHsGnd loc pentru rHspunsuri pe coloana din dreapta. JudecHtorul citeIte JntrebHrile propuse Ii
consemneazH prin scris de mGnH rHspunsurile primite. Ciecare paginH se semneazH de preIedintele
completului, de grefier Ii de cele douH pHrFi. .rice modificHri, adHugiri, ItersHturi se contrasemneazH de
partea care le#a fHcut.
*ecunoaIterea echivocH sau incompletH este Jnceput de dovadH scrisH care face admisibilH proba cu
martori.
-onform art. 228 -P-, refuzul nejustificat al pHrFii chemate la interogatoriu de a se prezenta Jn instanFH
la douH termene consecutive naIte prezumFia de recunoaItere a pretenFiilor adversarului.
PRE8U1EIILE 6art! FF Ai Cc7
PrezumFiile sunt consecinFele pe care legea = judecHtorul le trage dintr#un fapt cunoscut cHtre unul
neclar. BBB
Celuri: 5. prezumFii legale
2. prezumFii judecHtoreIti
5. exemple
56
declararea unor acte ca nule atunci cGnd ele se
fac Jn frauda legii (vGnzarea fHcutH de
interziIi)$
dobGndirea proprietHFii prin uzucapiune$
liberarea debitorului de obligaFie atunci cGnd i
se remite titlul original$
puterea de lucru judecat.
0unt de douH feluri: a) absolute$
b) relative.
a) 2 feluri 9 irefragabile$
9 simple.
PrezumFiile irefragabile nu pot fi rHsturnate prin nici un mijloc de probH (exemplu: perioada de concepFie
a copilului).
PrezumFiile simple pot fi rHsturnate numai de recunoaIterea pHrFii adverse.
b) Pot fi rHsturnate prin orice mijloc de
probH.
2. "ste o prezumFie trasH de completul de judecatH Ii
care e permisH Jn douH situaFii:
a) atunci cGnd este admisibilH Ii probatH cu martori$
b) atunci cGnd se atacH un act juridic pentru fraudH, dol sau violenFH.
"a trebuie sH fie logicH Ii convingHtoare, pentru a putea fi aprobatH Ii cenzuratH de pHrFi sau de instanFe
judecHtoreIti de control.
1etode criminalistice 3n procese civile
5) "xpertiza grafologicH
Prin ea se verificH, prin metode criminalistice, dacH scrisul Ii semnHtura aparFin cu adevHrat unei anumite
persoane sau sunt false.
2) "xpertiza graficH 9 tehnicH
0e verificH vechimea scrisului Ii Jntregul unui Jnscris reconstituit din bucHFi.
') "xpertiza medico 9 legalH
pentru stabilirea paternitHFii
57
ASIGURAREA DOVE8ILOR
0e foloseIte ca procedurH specialH pentru a preveni dispariFia unui mijloc de probH Ii pentru a#l
conserva. 0e cere existenFa caracterului urgent. cesta este o fHurire a unei probe preconstituite pe cale
judecHtoreascH.
-ererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesatH Jnainte de pornirea procedurii Ii
independent de declanIarea unui viitor proces, dupH urmHtoarea procedurH: se face o cerere scrisH cu
toate elementele necesare unei cereri procedurale$ instanFa primeIte aceastH cerere Ii dispune citarea
pHrFilor interesate, iar prin excepFie se ocoleIte citarea Jn cazuri foarte urgente. &nstanFa pronunFa Jn
camera de consiliu o Jncheiere de admitere = respingere a cererii, Jncheierea poate fi atacatH Jn 8 zile de
la pronunFare cu recurs de pHrFile citate.
sigurarea dovezilor are un caracter preparator Jn vederea unui proces viitor Ii limitarea probei
conservate la scopul ei din acel proces. Kn cazuri foarte urgente, instanFa poate delega un executor
judecHtoresc pentru constatarea stHrii de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea stHrii tehnice
Ii evaluarea unor bunuri.
sigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoaItere printr#un interogatoriu sau o declaraFie de
martor sau existenFa, starea tehnicH sau valoarea unor bunuri.
"fectul 9 constituie o probH Jn procesul ce va urma, probH ce va fi opozabilH pHrFilor citate Jn procedura
de asigurare a dovezilor. Proba astfel confecFionatH poate fi combinatH cu orice alt mijloc de probH Ii o
datH terminatH procedura, proba va aparFine cauzei Ii nu pHrFii care a cerut#o.
Aprecierea pro=elor
Kn sistemul procedural romGnesc a fost JnlHturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite, dar
a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de cHtre judecHtor. JudecHtorul va aprecia concluziile
din hotHrGrea lui pe probele administrate Jn cauzH, fHcGndu#se o apreciere logicH a probelor Jn complexul
lor, motivat Ii justificat. JudecHtorul trebuie sH facH o analizH a probelor considerate ca reflectGnd
adevHrul, sH demonstreze de ce alte probe trebuie JnlHturate, deci judecHtorul trebuie sH facH o
demonstraFie prin care sH convingH cH din probele cauzei le#a selectat pe cele adevHrate Ii le#a valorificat
Jn scopul aflHrii adevHrului, reFinGnd astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice
corespunzHtoare raportului juridic dedus judecHFii.
-urs 5:
58
Actele de procedur4
Procesul civil este o activitate desfHIuratH Jn timp Ii constH Jntr#un complex de acte procedurale ale
instanFei Ii ale pHrFilor prin care procesul civil prinde viaFH, se dezvoltH.
Corma Ii conFinutul actelor de procedurH tind sH realizeze trei scopuri:
5. asigurarea dreptului la apHrare$
2. Jmpiedicarea Iicanelor procedurale$
'. protecFia pHrFilor Jmpotriva nepriceperii sau uIurinFei judecHtoreIti.
Actul de procedur4 este orice act fHcut Jn cursul Ii Jn cadrul procesului de cHtre instanFH sau alFi
participanFi, legat de activitatea procesualH a acestora.
Condi2ii de vala=ilitate>
5. forma scrisH $
2. actul sH precizeze Jn chiar cuprinsul lui cH cerinFele legii sunt Jndeplinite, menFiunea respectivH
constituind proba legalitHFii.
Sanc2iunile actelor de procedur4
5. nulitatea$
2. amenda civilH.
! Nulitatea
/ulitatea expresH se aplicH pentru:
# /ecompetenFa instanFei care a emis actul$
# Pentru JncHlcarea formelor legale (pentru necompetenFa funcFionarului care a emis actul,
numai dacH partea a suferit o vHtHmare ce nu poate fi JnlHturatH altfel).
-auzele de nulitate trebuie invocate la urmHtorul termen de judecatH de la apariFia neregularitHFii, dar nu
mai tGrziu de intrarea Jn dezbateri. )a judecarea Jn fond aceste cauze se invocH pe cale de excepFie. %upH
fond, ele se invocH pe cHile de atac comune: apel, recurs.
-auzele de nulitate absolutH se pot invoca de oricare parte dau de instanFH din oficiu Jn orice fazH a
procesului Ii nu pot fi acoperite prin confirmare.
-auzele de nulitate relativH nu pot fi invocate decGt de partea prejudiciatH prin acest act, pGnH la un
anumit termen (prima zi de JnfHFiIare la instanFa de fond).acest motiv de nulitate relativH poate fi asanat
prin confirmare.
E'ectele anul4rii actelor de procedur4 :
59
5. )ipseIte de eficienFH actul procedural anulat
2. )ipseIte de eficienFH celelalte acte procedurale care se JntemeiazH pe actul anulat Ii nu au o existenFH
independentH.
Kn principiu, un act nul poate fi refHcut (ex. citaFia). nularea actului procedural se referH la funcFia lui
proceduralH, iar nu la constatHrile de fapt Ii la manifestHrile de voinFH cuprinse Jn ea.
Principalele acte procedurale>
5. cererile procedurale ale pHrFilor (cererea de chemare Jn judecatH a reclamantului, JntGmpinarea Ii
cererea reconvenFionalH a pGrGtului)$
2. cererile de intervenFie ale terFilor$
'. citaFia$
(. Jncheierile de IedinFH$
8. hotHrGrea judecHtoreascH Ii dovada de JnmGnare a ei$
7. cererile prin care pHrFile JIi exercitH o cale de atac.
Citarea p4r2ilor
"ste o obligaFie legalH care urmHreIte Jndeplinirea a douH scopuri:
asigurarea dreptului la apHrare$
realizarea principiului contradictorialitHFii.
*egula este aceea cH toate pHrFile trebuie citate Jn procesul civil. "a este reglementatH de norme
imperative. %e la ea legea permite urmHtoarele excepFii:
5. cGnd o parte, necitatH valabil, Jn timpul unui proces se prezintH la termen Jn faFa instanFei, primeIte Jn
continuare termene Jn cunoItinFH, fiind Jn continuare JncunoItinFatH Jn proces. +ermenul Jn cunoItinFH
scuteIte instanFa de a cita partea pGnH la terminarea=suspendarea procesului. ceastH excepFie este
valabilH Ii Jn cazul Jn care, pentru partea nevalabil citatH se prezintH reprezentantul ei.
2. la depunerea cererii de chemare Jn judecatH partea care se prezintH personal sau Jmputernicitul ei
primesc termen Jn cunoItinFH de la judecHtorul de serviciu, fHrH ca ulterior sH mai fie citaFi,
'. militarii Jn termen Ii deFinuFii nu primesc termen Jn cunoItinFH.
1odalitatea de citare
-itarea se face prin poItH sau prin agenFii procedurali ai instanFei sau alFi salariaFi ai instanFei, prin orice
mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citaFiei.
-itaFia trebuie sH ajungH la destinatar cu cel puFin 8 zile libere Jnainte de termenul procesului. tunci
cGnd termenul stabilit Jn IedinFa de judecatH se preschimbH Ii procesul este programat la un termen mai
scurt (pentru motive temeinice Ii la cererea pHrFii interesate) se dispune citarea pHrFilor pentru termenul
nou stabilit. ceastH preschimbare de termen se soluFioneazH de completul de judecatH al dosarului dacH
60
are IedinFH de judecatH Jn ziua depunerii cererii sau dacH nu, Jn camera de consiliu de preIedintele
instanFei sau vicepreIedinte sau preIedintele de secFie.
Citarea unor cate"orii speciale de persoane
0tatul se citeazH prin 2inisterul CinanFelor sau organele subordonate$
PHrFile cu domiciliul necunoscut se citeazH prin afiIare la sediul instanFei cu cel puFin 58 zile Jnainte
de termen sau cu 8 zile Jn cazuri urgente, Jntocmindu#se un proces verbal de afiIare. 0e mai citeazH
facultativ, prin citare Jn 2onitorul .ficial sau Jntr#un ziar de largH rHspGndire$
Persoana juridicH se citeazH la sediul ei$
0ocietHFile comerciale Jn reorganizare se citeazH prin administratorul judiciar$
0ocietHFile comerciale Jn faliment se citeazH prin lichidatorul judecHtoresc$
PHrFile cu domiciliu sau reIedinFa Jn strHinHtate, Jntr#o FarH cu care *omGnia are tratate de asistenFH
juridicH reciprocH, se citeazH prin scrisoare recomandatH, care va cuprinde citaFia propriu#zisH Ii
copie dupH Jnscrisurile depuse de partea adversH, cu cerinFa expresH ca destinatarul sH#Ii aleagH, pe
timpul procesului, un domiciliu procesual Jn *omGnia, unde va primi actele procedurale.
-onfirmarea de primire a acestei scrisori face anunFul valabil$
Personalul diplomatic aflat la post Jn strHinHtate se citeazH prin 2inisterul facerilor "xterne$
Kn situaFia Jn care una din pHrFi moare Jn timpul procesului, vor fi citaFi moItenitorii la domiciliu lor,
iar dacH domiciliul nu este cunoscut, citarea se va trimite pe numele moItenitorilor la ultimul
domiciliu al defunctului. Kn acest caz procesul se suspendH.
Cuprinsul cita2iei
-itaFia cuprinde mai multe menFiuni, unele esenFiale, altele nu. /erespectarea menFiunilor esenFiale
conduce la nulitatea absolutH a procedurii de citare.
2enFiuni speciale:
# 2enFionarea date, termenului Ii a orei de JnfHFiIare la proces$
# rHtarea instanFei Ii a sediilor ei$
# /umele complet, domiciliul=reIedinFa Ii calitatea procesualH a pHrFii citate$
# Parafa preIedintelui instanFei Ii semnHtura grefierului care conferH autenticitate citaFiei.
/umele Ii prenumele pot fi JnsoFite de iniFiala tatHlui Ii de poreclH. %omiciliul este cel real, faptic, iar nu
domiciliul menFionat Jn actul de identitate. %acH partea JIi schimbH domiciliul pe timpul procesului, este
obligatH sH anunFe Jn scris instanFa, sub sancFiunea citHrii valabile Jn continuare pe vechiul domiciliu.
2enFiunile neesenFiale pot atrage nulitatea citaFiei dacH partea este vHtHmatH Ii procesul nu se poate
amGna. ceste menFiuni sunt:
# /umHrul Ii data emiterii citaFiei$
# /umHrul dosarului$
61
# /umele Ii domiciliul adversarului$
# Celul pricinii.
;nm5narea cita2iei 3n situa2ii speciale
Pentru destinatarii care locuiesc la hotel, citaFia se afiIeazH pe uIa camerei sau recepFiei$
Pentru militarii Jn termen, citaFia se JnmGneazH punctului de comandH al unitHFii militare$
Pentru marinarii aflaFi Jn cursH, citaFia se trimite cHpitHniei portului unde se JnregistreazH vasul$
Pentru deFinuFi citaFia se trimite administraFiei locului de detenFie$
Pentru bolnavii internaFi Jn spital citaFia se trimite la administraFia spitalului$
Pentru persoanele juridice citaFia se trimite la sediul acestora unde va fi primitH de funcFionarul
desemnat cu primirea corespondenFei ce trebuie sH#Ii completeze clar numele Ii prenumele Ii funcFia
Ii sH semneze. plicarea Itampilei nu este obligatorie.
Kndeplinirea actelor de procedurH JnseamnH JnmGnarea valabilH a acestora.
&. %estinatarul este gHsit la domiciliu Ii semneazH dovada de JnmGnare a citaFiei. %acH el refuzH
semnarea, agentul procedural consemneazH acest lucru Jn dovada de JnmGnare a citaFiei,
considerGnd citarea ca fiind valabilH.
&&. %estinatarul nu este gHsit la domiciliu, dar este gHsitH o rudH sau o persoanH apropiatH.
&&&. -Gnd nu este gHsit nimeni la domiciliu destinatarului citaFia se afiIeazH la domiciliu (se depune
la cutia poItalH, iar dacH nu, se afiIeazH pe uIa locuinFei).
-itarea persoanelor juridice prin afiIare la douH termene consecutive face procedura de citare valabilH.
ctul procedural are caracter autentic Ii menFiunile lui sunt considerate valabile pGnH la Jnscrierea Jn
fals.
Procesul verbal de JnmGnare a actului de procedurH trebuie sH cuprindH obligatoriu urmHtoarele
menFiuni:
# %ata exactH a Jntocmirii actului$
# /umele agentului procedural Ii funcFia lui$
# /umele Ii domiciliu destinatarului Ii modalitatea Jn care s#a fHcut JncunoItinFarea$
# rHtarea instanFei, a felului actului comunicat Ii a termenului de judecatH$
# "numerarea Jnscrisurilor comunicate$
# 0emnHtura agentului procedural care Jncheie procesul verbal.
)ipsa oricHreia dintre aceste menFiuni conduce la nulitatea comunicHrii actului procedural. KnmGnarea
actului procedural se face Jn zilele de lucru Ii doar Jn cazuri excepFionale Jn zile de sHrbHtoare (cu
aprobarea preIedintelui instanFei). gentul procedural care JIi JncalcH obligaFiile de serviciu va putea fi:
amendat, pedepsit disciplinar, obligat la despHgubiri pentru amGnarea procesului.
62
&nstanFa este obligatH la fiecare termen sH verifice legalitatea cererii, iar dacH ea nu este valabilH, cu una
sau mai multe pHrFi, trebuie sH amGne procesul Ii sH refacH procedura de citare. %acH procedura de citare
este valabilH instanFa va amGna procesul dacH, din cauzH de forFH majorH, una din pHrFi nu se poate
prezenta. )a termenul Jn care procedura de citare este viciatH nu se poate dispune nimic Jn proces, sub
sancFiunea nulitHFii. ceste reguli sunt valabile pentru JnmGnarea oricHror acte de procedurH.
-omunicarea actului de procedurH este posibilH Ii valabilH Ii cGnd se face direct Jn instanFH pHrFii
prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. JnmGnarea Jnscrisurilor pHrFii
adverse). Partea va putea cere termen pentru pregHtirea apHrHrii.
Termenele procedurale
Kn sens material termenul ! zi fixatH, stabilitH.
Kn sens procedural termenul ! perioadH de timp JnlHuntrul cHreia trebuie Jndeplinite sau nu acte
procedurale.
*olul 9 limitarea Jn timp a procesului, executarea hotHrGrilor Ii evitarea surprinderii pHrFii adverse.
Clasi'icare>
&. 5. +ermene imperative (peremptorii)
2. +ermene prohibitive (dilatorii)
5. +ermene legale 9 stabilite prin lege
2. +ermene judecHtoreIti
'. +ermene convenFionale
&&. 5. +ermene absolute 9 obligatorii pentru instanFe Ii pHrFi. /erespectarea lor duce la decHdere sau
nulitate
2. +ermene relative 9 nerespectarea lor are consecinFe mai blGnde: amGnarea procesului Ii amenzi sau
sancFiuni disciplinare pentru funcFionarea instanFei.
Calcularea termenelor
a) 2odul de calcul
# +ermenul pe ani se JmplineIte Jn ziua corespunzHtoare a anului urmHtor$
# +ermenul pe luni se JmplineIte Jn ziua corespunzHtoare a lunii urmHtoare$
# +ermenul pe sHptHmGni se JmplineIte Jn ziua corespunzHtoare a sHptHmGnii urmHtoare$
# +ermenul pe zile se calculeazH pe sistemul zilelor libere ( de cGte 2(h)$
# +ermenul pe zile libere 9 nu se calculeazH ziua de Jnceput Ii cea de sfGrIit pentru ele nu sunt
considerate zile de cGte 2(h.
63
Kn interiorul termenului se calculeazH Ii zilele de sHrbHtoare. %acH termenul se JmplineIte Jntr#o zi de
sHrbHtoare, el se prelungeIte pGnH la urmHtoarea zi de lucru.
tunci cGnd actul de procedurH se comunicH prin poItH, termenul se calculeazH Jn funcFie de data
cuprinsH Jn Itampila poItei.
b) %urata curgerii termenului
Kn principiu, termenul curge de la comunicare, cu trei excepFii ce formeazH principiul echipolenFei:
5. cGnd recursul=apelul se declarH Jnainte de comunicarea hotHrGrii, hotHrGrea se considerH
comunicatH din ziua declarHrii cHii de atac$
2. cGnd pHrFii i se comunicH hotHrGrea odatH cu somaFia de executare, termenul de atacare a hotHrGrii
curge din ziua primirii somaFiei$
'. hotHrGrea se considerH comunicatH din ziua Jn care partea a solicitat o copie de pe hotHrGre.
c) -aracterul termenului procedural
# +ermenele legale sunt, Jn principiu, fixe$
# +ermenele sunt continui$ ele nu pot fi Jntrerupte, cu douH excepFii:
5. cGnd o parte decedeazH Jnainte de expirarea unui termen, termenul va Jncepe sH curgH din nou
pentru moItenitorii pHrFii, dupH comunicarea actului de procedurH pe numele succesorului.
2. cGnd partea este JmpiedicatH de forFa majorH sH JndeplineascH un act procedural, ea putGnd fi
repusH Jn termen dupH 58 zile de la Jncetarea cauzei de forFH majorH.
# +ermenul mai poate fi suspendat.
d) 0ancFiunile nerespectHrii termenelor
/erespectarea termenelor Ii sancFiunea aferentH se invocH prin excepFie. 0ancFiunile sunt urmHtoarele:
# Perimarea cererii lHsate Jn nelucrare din vina pHrFii ( 5 an Jn civil, 7 luni Jn comercial)$
# %ecHderea care Iterge dreptul de exercitare, fiind echivalentH cu pierderea dreptului
("x. nedepunerea unui act procedural la prima zi de JnfHFiIare)$
# /ulitatea, care desfiinFeazH actul retroactiv, dar este mai puFin gravH decGt decHderea,
care Iterge JnsuIi actul.
e) *epunerea Jn termen
"ste posibilH atunci cGnd au existat motive temeinice care au oprit partea sH#Ii exercite obligaFiile
procesuale Jn termenul legal, din cauza forFei majore.
&nstanFa poate dispune exercitarea unui drept procesual Jn termenul general de 58 zile de la Jncetarea
cauzei de forFH majorH care a Jmpiedicat partea. -ererea de repunere Jn termen este de competenFa
instanFei superioare celei ce a pronunFat hotHrGrea.
C.eltuielile de #udecat4
64
0unt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale. "le constau Jn plata
taxelor de timbru, onorariile de avocat, de expert, cheltuielile de transport Ii alte cheltuieli.
Ta/ele de tim=ru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al 2inisterului de JustiFie. +axele de
timbru se plHtesc anticipat de petent$ ele sunt reglementate prin hotHrGri sau ordonanFe de guvern Ii mai
rar prin lege. ceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de
inflaFie.
+axele pot fi:
# 'i/e < pentru cereri cu caracter nepatrimonial
# varia=ile < pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divorF, contestaFia la executare)
# varia=ile < pentru cereri patrimoniale propriu#zise 9 acoperind un anumit procentaj
din obiectul cererii patrimoniale.
"xistH posibilitatea de scutire de taxe de timbru. ceastH scutire poate fi:
subiectivH: # fiind aprobatH de organele 2inisterului de CinanFe
# poate fi totalH sau parFialH
# poate consta Jn eIalonarea taxei pentru cazuri personale (studenFi, pensionari).
.biectivH: stabilitH prin lege pentru:
# plata unor drepturi salariale$
# procese privind pensii de JntreFinere$
# cereri de despHgubire civilH din cauzH penalH$
# cereri privind adopFia, tutela$
# cereri privind redobGndirea dreptului de proprietate imobiliarH pentru imobile trecute
abuziv la stat.
+imbrajul trebuie fHcut anticipat Ii total Jnainte de depunerea cererii. JudecHtorul de serviciu care JncalcH
acest principiu este susceptibil de sancFiuni disciplinare .
Kn cazuri excepFionale cererea poate fi netimbratH corespunzHtor cu obligaFia petentului (reclamant) de a
completa taxa de timbru pGnH la primul termen de judecatH. Pi mai rar, instanFa, la primul termen, mai
poate acorda o amGnare pentru plata taxei de timbru integral. /eachitarea taxei integrale de timbru
conduce la nulitatea cererii procedurale.
-uantumul taxei de timbru datorat Jn cHile de atac este menFionat pe citaFie. Kn recurs instanFa poate
recalcula taxa de timbru Ii pentru judecata Jn primH instanFH Ii pentru judecata Jn apel.
)egea permite ca o taxH de timbru neplHtitH integral sH poatH fi plHtitH ulterior la organele fiscale, partea
datoare fiind datH Jn debit.
Pe lGngH taxele judiciare de timbru mai existH taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale
valorice. "le se fac venit la bugetul 2inisterului de JustiFie.
65
"valuarea obiectului cererii, funcFie de care se calculeazH Ii valoarea taxei de timbru, se face de petent
(reclamant). ceastH evaluare poate fi contestatH de pHrFi sau instanFH, situaFie Jn care se va proceda la
Jntocmirea unei expertize de specialitate. %acH pe parcursul procesului se modificH evaluarea, partea
poate fi obligatH la un timbru suplimentar Ii corelativ. +axele de timbru plHtite pentru o cerere la care
ulterior se renunFH, se vor restitui.
Alte c.eltuieli de #udecat4>
# onorariul avocatului: este stabilit prin contract Jntre avocat Ii client Ii nu poate fi cenzurat de instanFH.
&nstanFa poate obliga partea care a pierdut procesul sH restituie onorariul unui singur avocat al pHrFii ce a
cGItigat procesul, dacH ea a avut mai mulFi avocaFi.
# onorariul expertului: este stabilit de instanFH$
# cheltuielile de transport$
# cheltuielile de cazare$
# contravaloarea zilei de muncH pierdute$
# taxe pentru multiplicarea unor acte$
# cheltuiala necesarH administrHrii unei probe: se suportH de partea care a cerut expertiza sau de partea Jn
favoarea cHreia proba a fost dispusH din oficiu de instanFH.
Lic.idarea c.eltuielilor de #udecat4 (art.2@( -. Pr. -iv.)
Partea care a pierdut procesul (pGrGtul)nu va fi obligatH la cheltuielile de judecatH ale reclamantului dacH
a recunoscut cu bunH credinFH pretenFiile acestuia cel mai tGrziu la prima zi de JnfHFiIare. ceastH
excepFie nu se aplicH dacH pGrGtul a fost pus Jn JntGrziere Jnainte de Jnceperea procesului printr#o
notificare faFH de care nu Ii#a executat benevol Ii cu bunH credinFH obligaFiile.
tunci cGnd se admite doar Jn parte o acFiune, pGrGtul va fi obligat proporFional cu cheltuielile de
judecatH ale reclamantului.
-Gnd prin hotHrGre se admit cererile mai multor pHrFi, cheltuielile de judecatH se pot compensa total sau
parFial.
Kn situaFia casHrii unei hotHrGri Ii trimeterii sau reFinerii spre rejudecare a cauzei, toate cheltuielile de
judecatH se vor calcula la sfGrIitul rejudecHrii.
Kn situaFia coparticipHrii procesuale, obligaFia la cheltuielile de judecatH se face Jn solidar pentru
coparticipanFi.
%acH partea care a cGItigat procesul nu cere Jn proces cheltuielile de judecatH, instanFa nu le poate acorda
din oficiu. Partea cGItigHtoare are JnsH dreptul sH cearH cheltuielile fHcute printr#o cerere separatH Jn
interiorul termenului de prescripFie (' ani).
Amen)ile #udiciare
66
0unt amenzi civile care se plHtesc Jn favoarea statului. mendarea pHrFilor se poate face pentru:
5. tulburarea IedinFei de judecatH$
2. partea poate fi amendatH pentru abuzuri procesuale:
# introducerea cu rea credinFH a unei cereri de recuzare$
# Jncercarea de a obFine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale$
# cererea de citarea a adversarului prin publicitate, deIi domiciliul lui era cunoscut$
# formularea cu rea credinFH a unei cereri de verificare de scripte$
# formularea cu rea credinFH a unei contestaFii Jn executare numai cu scop de a JntGrzia
executarea.
'. amenzi cominatorii pentru fiecare zi de JntGrziere pentru a se asigura executarea unor obligaFii de
a face.
Amendarea altor participan2i
# agentul procedural care JndeplineIte greIit sau nu JndeplineIte obligaFia de citare sau de comunicare a
actelor de procedurH, ducGnd la amGnarea procesului$
# martorul legal citat care nu se prezintH sau refuzH sH depunH mHrturie$
# expertul care, nejustificat, refuzH sau JntGrzie depunerea raportului de expertizH$
# avocatul care, repetat Ii nejustificat, nu se prezintH Jntr#un proces sau are o atitudine deontologicH.
&ndiferent, amenda se dispune prin Jncheiere de IedinFH care este executorie, dar poate fi atacatH de
cel amendat. %acH se admite contestaFia, amenda se anuleazH sau se reduce.
Curs
Procedura 3n 'a2a instan2ei de 'ond
Procesul civil are mai multe faze =etape din care prima se desfHIoara Jn faFa instanFei de fond care e de
obicei JudecHtoria .Judecata Jn faFa instanFei de fond are ' etape : # pre"4titoare 6scris4 7 @ G
contradictorie 6pu=lic47 deli=erarea Ai pronun2area .ot4r5ri Ai redactarea Ai comunicarea
.ot4r5rii !
)a judecata pregHtitoare se regHsesc toate principiile procedurii civile .
I 7 Ha)a scris4 Jncepe o datH cu introducerea cererii de chemare Jn judecatH Ii se Jncheie la prima zi de
judecatH .0copul este de a se prezenta elementele pregHtitoare ale procesului.
67
ceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare *n judecat#
&*nt,mpinarea &cererea reconven"ional# &rezolutia judec#torului de serviciu la primirea cererii de
chemare *n judecat# (C.D.C.6.7.) &cita"ia
-ererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesatH poate cere instanFei
sH # i ocroteascH drepturile Ii interesele proprii sau ale altor persoane Jn condiFiile legii .0unt douH feluri :
cereri introductive care declanIeazH litigiul Ii sesizeazH instanFa , cereri incidente care se fac pe
parcursul procesului ,de pHrFi sau terFi.
+rebuie sH cuprindH obligatoriu urmHtoarele elemente :arHtarea instanFei cHreia Ji sunt adresate,numele
Ii domiciliul pHrFilor =reprezentanFilor pHrFilor ,obiectul cererii , semnHtura .-ererile procedurale se fac
Jn formH scrisH .)a cererea formulatH de reprezentant Ii nu de parte ,aceasta trebuie sH#Ii dovedeascH
aceastH calitate prin procurH =Jmputernicire avocaFialH ,decizie de tutore sau de curator .-ererile
procedurale reprezintH acte procedurale importante la fel ca Ii citaFia ,Jncheierile = hotHrGrile
judecHtoreIti .

-ererile procedurale concrete specifice procesului Jn prima instanFH
a) -ererea de chemare Jn judecatH (art. 552 -P-) este actul procesual prin care reclamantul JIi
formuleazH pretenFiile Jmpotriva pGrGtului Ii prin care sesizeazH instanFa cu soluFionarea litigiului $ este
modalitatea concretH de realizare a acFiunii civile .
-uprinsul cererii : numele %i domiciliul $ re%edin"a p#r"ilor .ceste elemente sunt necesare pentru a
identifica pHrFile ,pentru a stabilii competenFa teritorialH a instanFei , pt. a comunica actele de
procedurH Jn timpul procesului .Kn proces intereseazH domiciliul real,faptic ,nu cel oficial .PHrFile JnsH
,au posibilitatea sa#Ii declare un domiciliu ales ,procedural .
Pt identificare se mai poate folosi iniFiala tatHlui Ii eventual porecla .-Gnd pGrGtul are domiciliul
=reIedinFa Jn strHinHtate o datH cu convocarea lui la primul termen ,convocare ce se face Jn scris
(recomandatH cu confirmare de primire ) , i se cere pGrGtului sH#Ii declare un domiciliu ales Jn *om.
unde sH i se comunice actele procedurale .
l 2#lea element este un element posibil: calitatea procesual# a p#r"ii ..
*eprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore ,curator ) sau convenFional
(procurator ,avocat ) ..ricare dintre aceItia trebuie sH facH dovada calitHFii de reprezentant .2ai e posibil
ca o parte sH acFioneze atGt Jn nume propriu cGt Ii ca reprezentant al unor coparticipanFi .
Pers juridice poate fi reprezentat Jn proces de administrator ,conducHtor sau consilier juridic Jn
baza unei delegaFii.
68
l '#lea element :obiectul cererii 9 pretenFiile reclamantului (ex. plata unei sume, anularea unui
act. jur.).b. cererii trebuie evaluat de reclamant atunci cGnd e posibil Jn urmHtoarele scopuri.:
- pt a fixa limitele procesului
- pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot. jud.
- pt a individualiza acFiunea
- pt a stabili competenFa materialH a instanFei.
- pt a determina taxa de timbru Ii implicit cuantumul cheltuielilor de judecatH
%acH evaluarea obiectului este contestatH de pGrGt se recurge la o expertizH Jn evaluare ..biectul cererii
trebuie sH fie licit Ii moral .
l ( 9lea element :ar#tarea motivelor de fapt %i de drept fixeazH cadrul procesului
2otivele de fapt :prezentarea succintH a faptelor materiale =juridice din care reclamantul JIi deduce
pretenFiile Jmpotriva pGrGtului .0e face un scurt istoric al raportului juridic ,se subliniazH faptele care
produc efecte juridice Ii care caracterizeazH litigiul Ii se explicH temeiul pretenFiilor .
2otivarea Jn drept ! prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic
aplicabil )se raporteazH la norma juridicH JncHlcatH ce a generat conflictul .%acH reclamantul nu#si
precizeazH temeiul de drept sau o face greIit , instanFa poate pune Jn discuFie, pHrFilor, calificarea juridicH
a pretenFiilor Jn limitele principiului disponibilitHFii .
l 8#lea elem. :ar#tarea dovezilor pe care se sprijin# fiecare cap#t de cerere .
*eclamantul menFioneazH mijloacele probatorii pt fiecare capHt de cerere .cest lucru e util atGt pt
instanFa care trebuie sH conducH procesul ,cGt Ii pt pGrGt pt a Iti sH se apere .2ijloacele probatorii pot fi :
- citarea pGrGtului la interogatoriu
- Jnscrisuri ce se anexeazH la -.%.-.K.J Jn exemplare suficiente atGt pt instanFa cGt Ii pentru pHrFi
- martorii nominalizaFi Jn cerere sau la prima zi de judecatH
- expertizH de specialitate
- cercetare localH
l 7#lea element : semn#tura reclamantului.
Practica jud. a statuat cH lipsa unei semnHturi poate fi complinitH pe parcursul procesului ,eventual
prin citarea reclamantului ,special cu aceastH menFiune .0emnHtura presupune acordul reclamantului cu
cuprinsul cererii Ii voinFa lui valabilH de a deschide procesul .%acH cererea e semnatH de reprezentant
reclamantului se poate pune Jn discuFie JnsuIirea cererii de reclamant , caz Jn care va fi citat pt a
confirma voinFa lui .
%intre aceste elemente sunt esen"iale! numele &ob. cererii (scopul procesului) semn#tura .)ipsa
vreunuia din ac .elemente poate determina nulitatea -%-KJ. -elelalte elemente pot fi acoperite pe
parcursul proc. fie la sesizarea pGrGtului, fie din oficiu de instanFH ,acordGndu#se termen special pt
69
complinirea lor .%oar dacH nici dupH ac termen cererea nu se complineIte aceasta poate fi anulatH (nul.
relativH) cu condiFia sH fi produs o vHtHmare pGrGtului .
b) KntGmpinarea (art 558 -P-) este actul procesual prin care pGrGtul rHspunde Jn scris la pretenFiile
reclamantului menFionGnd Ii care sunt apHrHrile lui .Pin JntGmpinare pHrFile se plaseazH pe picior de
egalitate cunoscGndu#Ii reciproc pretenFiile. -uprinsul JntGmpinHrii:
elementele -%-KJ Q 2 elemente specifice:
- excep"iile pe care le ridic# p,r,tul (ex. lipsa ob. cererii& necompeten"a instan"ei& lipsa semn#turii)
- r#spunsul p,r,tului *n fapt %i *n drept la fiecare cap#t de cerere al reclamantului (p,r,tul poate nega
cererile reclamantului& le poate recunoa%te par"ial &poate invoca nulitatea preten"iilor reclamantului)
Kn prezent JntGmpinarea e obligatorie (art.556,alin 2 ), nedepunerea JntGmpinHrii are drept consecinFH
decHderea pGrGtului din dreptul de a cere probe Ii din dreptul de a invoca excepFii relative ."l JIi
pHstreazH posibilitatea de a#Ii face apHrarea Ii de a invoca excepFiile de ordine publicH. /edepunerea
JntGmpinHrii nu creeazH imposibilitatea apHrHrii, ci doar o JngreuneazH.
KntGmpinarea trebuie depusH cu cel puFin 8 zile Jnainte de prima zi de JnfHFiIare =de primul termen. Kn
aceste zile reclamantul poate observa JntGmpinarea .
KntGmpinarea se depune Jn exemplare suficiente pt instanFH Ii pt pHrFi cu menFiunea cH pt
coparticipanFi se poate depune un singur exemplar .
c) -ererea reconvenFionalH (art.55; -P-) este cererea pGrGtului atunci cGnd are pretenFii proprii
Jmpotriva reclamantului, pretenFii conexe cu cererea reclamantului ."ste o cerere incidentH, o
contraacFiune a pGrGtului 0copul reconvenFionalei este acela de a compensa prestaFiile pHrFilor .ceastH
cerere are un caracter independent faFH de cererea reclamantului, dar trebuie sH aibH Ii o legHturH conexH
cu acFiunea .%atoritH caracterului independent ,instanFa e obligatH sH se pronunFe expres asupra cererii
reconvenFionale , chiar dacH cererea reclamantului a fost perimatH ,anulatH, neanalizatH pe fond (ci doar
pe excepFii).PretenFiile pGrGtului din aceastH cerere creeazH un caracter ofensiv .
-uprinsul acestei cereri se referH la aceleaIi elemente ca Ii Jn cazul cererii reclamantului.
Avantajele cererii reconven"ionale !
- solu"ioneaz# preten"iile *n acela%i proces
- economise%te timp %i bani
- evit# posibilitatea solu"ion#rii contradictorii a cererilor
Dezavantaje !
- poate *nt,rzia judecarea ac"iunii principale( pt. a evita aceste dezavantaje instan"a poate disjunge cele
/ cereri.
- )rorogarea competen"ei *n favoarea instan"ei competente cu solu"ionarea cererii reclamantului.
70
-ererea reconvenFionalH se poate formula Jntr#un Jnscris JmpreunH cu JntGmpinarea sau Jn Jnscrisuri
separate .-ererea reconvenFionalH trebuie depusH la prima zi de JnfHFiIare ,sau la urmHtoarele termene
dupH ce reclamantul JIi modificH sau JntregeIte acFiunea %epunerea tardivH are ca efect judecarea
separatH de cererea reclamantului.
-ererea reconvenFionalH se soluFioneazH prin aceeaIi hotHrGre la fel cu cererea de chemare Jn judecatH.
Procedura prealabilH IedinFei de judecatH
5) Primirea cererii de chemare Jn judecatH. "ste urmHtorul pas al procesului prin care instanFa e sesizatH cu
litigiul. "ste Jn acelaIi timp o reflectare a principiului disponibilitHFii .Primirea se face de judecHtorul
de serviciu ,sau Jn cazuri speciale de preIedintele instanFei. 0e depune personal de reclamant sau de
reprezentantul acestuia ,situaFie Jn care aceItia primesc termen Jn cunoItinFH fHrH ca instanFa sH mai
citeze pe reclamant .JudecHtorul de serviciu verificH la primirea cererii existenFa elementelor cererii de
chemare Jn judecatH(-%-KJ) .%acH va constata lipsuri Ji va cere reclamantului sH le remedieze .%acH
reclamantul trimite cererea prin poItH , instanFa Ji va comunica Jn acelaIi mod deficienFele cererii Ii cH
trebuie sH fie remediate ,urmGnd ca cererea sH fie JnregistratH numai dupH ce va fi depusH din nou .
%acH reclamantul nu se conformeazH indicaFiilor instanFei ,aceasta poate suspenda printr#o Jncheiere de
IedinFH ,procesul. Kn momentul Jn care cererea e valabilH ,ea va fi primitH de judecHtorul de serviciu Ii
din acel moment ,instanFa e sesizatH cu litigiul .JudecHtorul de serviciu adoptH (cererea B) prin
rezoluFie . *ezoluFia se scrie de mGnH Jn colFul din dreapta sus al cererii Ii se semneazH de judecHtorul
de serviciu .Prin aceasta se puncteazH ' aspecte .
- se verific# plata taxei de timbru integral# %i anticipat#, neachitarea poate duce la neprimirea cererii$
prin excepFie cererea netrimbatH corespunzHtor poate fi primitH cu obligaFia reclamantului de a
completa taxa pGnH la primul termen. +axa plHtitH va fi anulatH de judecHtorul de serviciu .ici
termenul de anulare are JnFelesul de Jnregistrare .
- fixeaz# primul termen de judecat# .+ermenul ,de principiu, trebuie sH fie de cel puFin ':: de zile pt a se
da posibilitatea citHrii pHrFilor Ii pregHtirii apHrHrii .Pt cauze urgent se poate da un termen de 8 zile (de
regulH de 8 zile )
- dispune citarea p#r"ilor :obligatoriu Jl citeazH pe pGrGt ,iar pe reclamant Jl citeazH doar dacH n#a depus
cererea personal .
71
.datH cu citaFia ,pGrGtului i se comunicH Ii copia dupH -%-KJ Ii dupH Jnscrisurile reclamantului .Prin
citaFie ,pGrGtul este invitat sH depunH JntGmpinarea cu cel puFin 8 zile Jnainte de primul termen. ,neori
judecHtorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a pGrGtului cu menFiunea acesteia Jn
citaFie.
"fectele primirii cererii de chemare Jn judecatH
a ) cererea de chemare Jn judecatH investeIte instanFa cu cercetarea Ii soluFionarea cauzei (judecarea
pricinii).
b ) cererea de chemare Jn judecatH fixeazH natura Ii obiectul cauzei Jn sensul cH reclamantul
precizeazH pretenFiile Ii fixeazH limitele procesului ,JIi stabileIte temeiul juridic ,aspecte juridic ,aspecte
faFH de care pGrGtul JIi poate concepe apHrarea ..ceste elemente pot fi modificate sau Jntregite de
reclamant cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare .
c) cererea fixeazH cadrul procesual Ii cu privire la pHrFi ,respectiv la calitatea procesualH a acestora
(reclamant ,pGrGt) la care ulterior se pot adHuga terFi intervenienFi .cest aspect e important pt
determinarea caracterului relativ al hotHrGrii judecHtoreIti , iar pe de latH parte determinarea eventualelor
excepFii de litispendenFH(autoritatea de lucru judecat).
d) depunerea cererii determinH instanFa competentH alternativ (instanFa competentH teritorial
obiInuit )
e) depunerea cererii Jntrerupe prescripFia extinctivH. cest efect se produce chiar dacH cererea e
depusH la o instanFH necompetentH .+otuIi ,prescripFia nu se considerH JntreruptH dacH cererea s#a
anulat ,perimat sau dacH reclamantul renunFH la ea .
f) depunerea cererii are ca efect punerea Jn JntGrziere a pGrGtului sub urmHtoarele aspecte :pGrGtul
posesor de bunH#credinFH nu mai are dreptul de a culege fructele dupH depunerea cererii$ pGrGtul chemat
Jn judecatH pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului $pGrGtul chemat Jn judecatH
pentru o obligaFie de a face ceva =de a nu face ceva, va putea fi obligat prin admiterea acFiunii
reclamantului Ii la daune din ziua introducerii acFiunii reclamantului$ dacH obiectul cererii este plata unei
sume de bani ,din ziua introducerii cererii curg dobGnzile$ pt. cererile privind pensia de JntreFinere data
primirii cererii este data obligaFiei la plata pensiei prin hotHrGre.
g) acFiunea personalH Ii netransmisibilH ,o datH depusH de titular ,devine dupH decesul acestuia
transmisibilH cHtre moItenitori (acF. Jn stabilirea paternitHFii$ tHgada paternitHFii $ revocarea donaFiei pt.
ingratitudine)
h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecHFii devine drept litigios care nu mai poate fi
transmis prin acte juridice, sub sancFiunea nulitHFii acelui act.(art.5':;).
72
2) PregHtirea IedinFei de judecatH .%upH primire cererii Ii fixarea primului termen ,
-%-KJ JmpreunH cu anexele ei .(Jnscrisurile depuse de reclamant ,duplicatele pt comunicarea cHtre
pGrGt, chitanFele de platH a taxei) se cos intr#un dosar pe coperta cHruia se scrie nr. de Jnregistrare al
litigiului care este nr. de dosar (acest numHr se preia din registrul general al instanFei)denumirea instanFei
,denumirea pHrFilor ,natura cauzei .%osarul se JnregistreazH Jn ( registre :
- Re"istrul "eneral :nr de dosar Ii elementele de pe copertH.
- Re"istrul in'ormativ :nr de dosar ,data depunerii acestuia ,termenele urmHtoare.
- Opisul al'a=etic : se trec Jn ordine alfabeticH pHrFile Ii Jn dreptul lor nr. de dosar, data introducerii
cererii , natura cauzei .
- Condica de termene pt ar.iv4 :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecatH , semnGndu#se
pentru predarea dosarelor de la arhivH cHtre grefier Ii apoi pentru restituirea dosarelor dupH termen de
cHtre grefier ,la arhivH .
%atele din cele patru registre pot fi corelate astfel JncGt putem Iti oricGnd situaFia Ii miIcarea unui
dosar .
%upH Jnregistrarea dosarului acesta pleacH de la arhivH spre biroul de citaFie pentru completarea si
expedierea citaFiilor Ii a duplicatelor de pe cererea reclamantului Ii de pe Jnscrisuri conform rezoluFiei
judecHtorului de serviciu. "xpedierea citaFiilor Ii a Jnscrisurilor se menFioneazH Jntr#un borderou de
corespondenFH al instituFiei ,menFionGnd ziua expedierii Ii nr de recomandatH. %upH aceasta , dosarul se
Jntoarce Jn arhivH unde este depozitat intr#un dulap prevHzut cu despHrFituri denumite ochiuri
corespunzHtoare diferitelor termene Ii complete de judecatH. ceste dulapuri trebuie Jnchise Ii
securizate.
-u 5 pGnH la ' zile Jnainte de termen ,dosarele se scot din arhivH de cHtre grefierul de IedinFH care
semneazH de preluare.
3refierul duce dosarele Jn biroul propriu Ii verificH la fiecare dosar dacH pHrFile sunt corect citate Ii
dacH taxa de timbru e valabil plHtitH ,fHcGnd un referat scris pe conceptH sau pe ultima Jncheiere de
IedinFH. 3refierul JntocmeIte lista de procese a completului pt termenul respectiv ,listH ce cuprinde
dosarele Jn ordinea lor cronologicH. ceastH listH asigurH publicitatea Ii dr. de apHrare al pHrFilor care pot
participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv .+otuIi pentru cauze urgente stabilite prin lege .
(contestaFie la executare )dosarele respective se trec Jn faFH pe lista de procese .
3refierul afiIeazH lista de judecatH cu cel puFin 5 h Jnainte de Jnceperea IedinFei la avizierul
corespunzHtor sHlii de IedinFH sau pe pe uIa sHlii de IedinFH Jn lipsa unui avizier .

73
II 7 9udecarea pu=lic4 Ai contradictorie (judecarea propriu#zisH a cauzei)ceastH etapH are caracter
preponderent oral ,contradictoriu Ii public .Kn aceastH etapH se administreazH probele .%e regulH aceastH
etapH cuprinde mai multe termene de judecatH fHrH a exclude posibilitatea judecHrii procesului de la
primul termen. Kn aceastH etapH se Jntocmesc acte procesuale specifice $cererea reconvenFionalH ,cererile
de intervenFie ,procesul verbal al instanFei ,citaFii ale instanFei, Jncheieri de IedinFH .Kn legHturH cu aceastH
etapH ,trebuie abordate urmHtoarele subpuncte:
- %edin"a de judecat#
- incidente care *nt,rzie judecarea judecarea *n fond a procesului
- actele de dispozi"ie ale p#r"ii prin care se pune cap#t judec#"ii.
PedinFa de judecatH este un moment foarte important al procesului ,Jn cadrului ei efectuGndu#se toate
lucrHrile publice ale procesului ,este forma specificH de activitate a instanFei Jn raport cu principiul
publicitHFii .0e spune cH Jn afara IedinFei de judecatH nu existH proces civil. +rebuie avute Jn vedere (
aspecte : 5)ordinea de judecatH (dezbaterile )2)prima zi de JnfHFiIare ,')Jncheierile de IedinFH ,
()excepFiile de procedurH .
5) Ordinea de)=aterilor cuprinde mai multe aspecte:
a) conducerea dezbaterilor # o asigurH conducerea completului de judecatH (Jn apel Ii recurs sau Jn
alte cHi de atac Jn care completul e format din mai mulFi membrii, preIedintele completului asigurH
conducerea dezbaterilor, iar ceilalFi membri nu por intervenii individual ,ci prin intermediul
preIedintelui completului). PreIedintele poate lua mHsurile necesare :poate chema la ordine o
persoanH ce tulburH IedinFa de judecatH ,o poate evacua ,o poate amenda ,o poate trimite Jn
judecatH pt ultraj.
b) Knceperea dezbaterilor # IedinFa de judecatH are loc Jn sala de judecatH , preIedintele completului
declarH IedinFa JnceputH , o poate suspenda ,Ii tot el declarH IedinFa JnchisH .%ezbaterile constau Jn
strigarea pe rGnd a dosarelor Jn ordinea lor de pe listH. PreIedintele completului poate modifica
aceastH ordine acceptGnd strigarea cu prioritate a dosarelor Jn care pHrFile s#au JmpHcat sau a
dosarelor Jn care pHrFile au probleme speciale ori Jn dosarele cu amGnarea fHrH discuFii.
0trigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu condiFia prezenFei tuturor pHrFilor = nu trebuie amGnat
(dezbHtut un proces fHrH a fi anunFate pHrFile ).
Ciecare dosar se strigH de grefier menFionGndu#se nr de ordine de pe listH , numele pHrFilor ,obiectul
cauzei .Pt asigurarea publicitHFii, aceste elemente se repetH Jn afara sHlii de IedinFH fie prin aprod ,fie prin
mijloace de sonorizare .dupH strigarea dosarului ,grefierul face referat oral al procesului arHtGnd cine e
prezent Ii cine absent ,dacH procedura de citare a fost corect JndeplinitH pt toate pHrFile ,dacH timbrul e
plHtit ,dacH relaFiile ordonate de instanFH au sosit la dosar sau nu ,dupH care se trece la dezbateri .0e
invitH pHrFile sH cearH probe ,sH invoce excepFii, sH rHspundH la acestea ,se administreazH probe ,se pun
74
concluzii .%acH probatoriul cauzei nu e finalizat ,dosarul se va amGna luGndu#se mHsurile necesare
pentru administrarea probelor care lipsesc (ex. declaraFia unui martor ):%osarul poate fi suspendat pt
cauzele prevHzute Jn lege.
%acH la strigarea cauzei una din pHrFi=apHrHtorul pHrFii lipseIte ,dosarul poate fi lHsat la sfGrIitul
IedinFei de judecatH, la a 2#a strigare..
JudecHtorul are dreptul pe tot parcursul procesului sH Jncerce JmpHcarea pHrFilor
c) ordinea Jn care se dH cuvGntul pHrFilor .Procesul civil este caracterizat de oralitate, pHrFile sunt
invitate sH#Fi prezinte susFinerile Jn ordine prestabilitH :JntGi reclamantul ,apoi pGrGtul ,apoi
intervenienFii. Paratul va vorbi primul doar dacH ridicH o excepFie. &nstanFa e obligatH sH dea
cuvGntul tuturor pHrFilor prezente .)a cererea pHrFilor sau din proprie iniFiativH instanFa poate sH
acorde cuvGntul Jn replicH pt reclamant Ii Jn duplicH pt pGrGt .%e asemenea ,poate limita timpul de
expunere Jn mod egal pt fiecare parte Ii Jntr#un interval rezonabil pt. a asigura o apHrare rezonabilH
Jn proces .%acH una din pHrFi legal citatH lipseIte ,dezbaterile se desfHIoarH normal ,cuprinzGnd
doar susFinerile pHrFii prezente .)a pronunFarea hotHrGrii, instanFa e obligatH sH FinH cont de
apHrHrile Ii probele administrate Ii de partea prezentH la termenul final .Knchiderea dezbaterilor are
loc dupH ce toate probele admise au fost administrate Ii dupH ce toate pHrFile prezente au pus
concluzii sau au fHcut pledoarie .Prin concluzie pHrFile fac o sintezH a procesului, JIi susFin
apHrHrile Ii le argumenteazH ,rezultGnd cH pledoaria trebuie sH fie o demonstraFie a temeiniciei
soluFiei solicitate , o luptH de argumente Ii contraargumente .
%eclarGnd dezbaterile Jnchise ,instanFa anunFH cH se retrage pt deliberHri ." posibilH repunerea pe rol a
cauzei dupH ce instanFa a rHmas Jn pronunFare atunci cGnd observH cu ocazia deliberHrii cH au rHmas
neelucidate probleme ale cauzei .*epunerea pe rol se poate face doar Jnainte de pronunFarea hotHrGrii , pt
cH prin pronunFare instanFa se desesizeazH de cauzH .*epunGnd cauza pe rol, instanFa JntocmeIte o
Jncheiere de IedinFH Jn care aratH motivele repunerii , fixeazH un nou termen Ii citeazH pHrFile .%upH
administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol ,pHrFile vor pune din nou concluzii, iar instanFa
se retrage pt deliberHri.

2) Prima )i de 3n'42iAare este pragul procesului, este un moment foarte important ce marcheazH
naIterea = stingerea unor drepturi procesuale ale pHrFilor .vem prima zi de JnfHFiIare atunci cGnd :
- p#r"ile sunt legal citate
- p#r"ile pot pune concluzii
"a poate coincide sau nu cu primul termen de judecatH ."a marcheazH Jnceputul fazei orale Ii
contradictorii a procesului civil. "fecte:
75
a) cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare, reclamantul JIi poate modifica = Jntregii cererea de chemare Jn
judecatH ,caz Jn care instanFa acordH un nou termen pt comunicarea acestor modificHri cHtre pGrGt .
%upH prima zi de JnfHFiIare ,reclamantul este decHzut din aceste drept procesual .2odificarea acFiunii
JnseamnH corectarea unor elemente prezentate greIit Jn cererea iniFialH. Kntregirea acFiunii ! completarea
unor lipsuri iniFiale .2odificarea Ii Jntregirea acFiunii se pot face numai Jn prima judecatH Jn fond ,nu Ii
dupH rejudecare Jn fond dupH casare .)egea prezintH patru excepFii Jn care cererea de chemare Jn
judecatH poate fi modificatH =schimbatH dupH prima zi de JnfHFiIare (art. 5'5 ):
- 4eclamantul *%i *ndreapt# o eroare material# a propriei ac"iuni.
- 4eclamantul majoreaz# $ mic%oreaz# c,timea obiectului cererii .
- 4eclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut *n locul restituirii lui *n natur# .
- 4eclamantul *nlocuie%te o ac"iune *n constatare cu o ac"iune *n realizare .
b) cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare se cer probele
c) cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare se depune JntGmpinarea Ii cererea reconvenFionalH.
d) cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare se invocH excepFiile relative.
e) cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare se pot depune cererile de intervenFie .
') ;nc.eierea de Aedin24 este actul procedural al instanFei de judecatH Jntocmit dupH fiecare IedinFH Ii
in care se consemneazH cele petrecute Jn timpul dezbaterilor Ii mHsurile luate pt avansarea Ii
soluFionarea pricinii. Kncheierile de IedinFH constituie oglinda procesului ."le au aceleaIi pHrFi
componente ca Ii hotHrGrea judecHtoreascH:
- practicaua: denumirea instanFei ,termenul la care au avut loc dezbaterile , compunerea completului de
judecatH ,obiectul pricinii, rezumatul susFinerilor pHrFilor prezente .
- considerentele : motivarea mHsurilor luate de instanFH.
- dispozitivul : se menFioneazH mHsura ordonatH de instanFH ,mHsurH obligatorie .
Kncheierea de IedinFH trebuie semnatH de Jntregul complet de judecatH.
-lasificarea Jncheierilor de IedinFH :
- Jncheieri preparatorii
- Jncheieri interlocutorii.
Prin Jncheierea preparatorie, instanFa adoptH mHsurile procedurale pt cercetarea Ii soluFionarea cauzei
fHrH a anticipa asupra fondului cauzei. ceste Jncheieri au un dublu caracter : nu rezolvH pe fond o parte
din cauzH , nu au autoritate de lucru judecat Ii de aceea instanFa poate reveni la mHsurile stabilite prin
aceastH Jncheiere .
Kncheierea preparatorie poate fi atacatH numai o datH cu fondul .
76
Kncheierea interlocutorie rezolvH JmprejurHrile de fapt = drept care lasH sH se JntrezHreascH soluFia
instanFei asupra fondului . u 2 trHsHturi : prejudecH pricina $ au autoritate de lucru judecat. "a poartH
asupra unor aspecte dezbHtute Jn contradictoriu de pHrFi Ii pe care instanFa le rezolvH ,rezolvare ce
rHmGne definitivH asupra aspectului respectiv Ii asupra cHreia instanFa nu mai poate reveni. Procesul va
continua pt celelalte aspecte ale cauzei rHmase nesoluFionate din cadrul procesual respectiv .Kn mod
excepFional pt cereri noi , instanFa poate completa Jncheierea interlocutorie .
"x. %e Jncheieri interlocutorii :
- Jncheiere de admitere Jn principiu Jn partaj
- Jncheierea de admitere Jn principiu a cererii de intervenFie
- Jncheierea prin care se respinge o excepFie de fond .
Kncheierea interlocutorie este atacabilH Jn termenul general (58 zile ) de la comunicare .Kn aceastH
situaFie procesul se suspendH ,aIteptGndu#se soluFionarea cHii de atac .
%upH ce se epuizeazH toate cHile de atac ,se reia dosarul la prima instanFH Jn funcFie de soluFia
pronunFatH .
PHrFile au dreptul sH ia cunoItinFH de conFinutul Jncheierii de IedinFH ,sH facH copii dupH ele Ii sH cearH
pe cale incidentH Jndreptarea unor erori materiale sau completarea Jncheierilor cu elemente ce pot fi :
confirmate de toate pHrFile ,consemnate Jn caietul de IedinFH al grefierului .
I7E/cep2iile de procedur4 (cursurile trecute).
CURS %
Incidente care intar)ie solutionarea procesului
Suspendarea
%e regula, avem un proces continuu care uneori se intrerupe. ,neori acest proces se intrerupe pentru
perioade mai lungi prin suspendare. &ntreruperea poate deveni permanenta prin perimare. +uspendarea
procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de
vointa lor.
-auzele suspendarii determina si felurile ei.
0uspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art. 2(2 -pc) 9 toate partile cer instantei sa
suspende procesul. "ste o reflectare a principiului disponibilitatii.
77
-auzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o
eventuala plata voluntara. doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in
care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata. ceasta situatie nu produce suspendare
daca partile au avocat care le reprezinta, sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor.
0uspendarea legala (suspendarea de plin drept 9 art. 2(' -pc) poate interveni in ( situatii:
in cazul decesului unei parti, procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor
partii decedate $
prin punerea sub interdictie a unei parti, procesul se suspenda pana la numirea unui curator $
cand decedeaza mandatarul=reprezentantul unei parti, procesul se suspenda pana la numirea unui nou
mandatar $
prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore
daca partea este minora, sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora
0copurile acestei suspendari : # inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea
principiului contradictorialitatii $ # evitarea unor amanari repetate si inutile.
ceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. /u se
poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se
desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv.
0uspendarea facultativa (judecatoreasca)
"ste atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri :
cand solutia procesului depinde total=partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul
judecatii intr#un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale)
cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr#o hotarare jud. penala poate influenta
hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare#cumparare in porcesul civil $
acelasi contract este considerat fals in procesul penal). &n aceasta situatie devine incidenta autoritatea
de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei, faptuitor, existenta vinovatiei.
lte cazuri de suspendare
suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare
suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta
suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului 9 cursurile
anterioare)
suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate
posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii
de chemare in judecata, cerinte indicate de instanta.
specte comune pentru orice tip de suspendare
78
# suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs
# efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi
nici un act de procedura, nici de parti, nici de instanta, sub sanctiunea nulitatii. ceste efecte se
produc fata de toate partile si fata de instanta. -a efect specific, in suspendarea voluntara data
suspendarii devine termenul de inceput al perimarii.
# 0uspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat#o . )a suspendarea
voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol, facuta de oricare parte inainte de a se perima
procesul. )a suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta=reprezentantul disparut al partii sunt
inlocuiti legal. )a suspendarea judiciara, inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt
litigiu de care depinde litigiul suspendat.
Repunerea pe rol
0e poate face de oricare parte din proces printr#o cerere ce cuprinde : instanta, numarul dosarului, data
suspendarii, motivul, termenul de drept al suspendarii, petentul. -ererea se timbreaza cu 8: R din
valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare.
-ererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a
eventualilor martori admisi in proces, continuandu#se procesul din faza in care se afla la data
suspendarii. %upa repunerea pe rol, partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in
cunostinta avut inaintea suspendarii.
Perimarea
&nseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii,
prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata, peste termenul legal.
.biectul perimarii 9 orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare
din vina partii mai mult de 5 an pentru cauzele civile si mai mult de 7 luni pentru cele comerciale.
"xceptii :
a) perimarea actiunii civile in procesul penal$
b) contestatia la executare$
c) cererile pentru masuri asiguratorii.
Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului.
-onditiile perimarii:
! cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond
79
%! cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 5 an pt procesele civile = mai mult
de 7 luni pt procesele comerciale
-ursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii, fie atunci cand partea este impiedicata sa se
prezinte la proces printr#un caz de forta majora.
&! vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare. /u exista vina partii atunci
cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu $ b)cererea partii n#a ajuns la instanta din
motive neimputabile partii $ c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii.
JJJ *ezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare.
%ata inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii.
Procedura perimarii
Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti.
&nstanta citeaza partile care pot pune concluzii. Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii, grefierul
face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. %aca se respinge perimarea procesul va
continua normal (prin incheiere). %aca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr#o hotarare ce
poate fi atacata cu recurs.
"fecte
# perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura
# perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor
procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie
extinctiva. &n noul proces se pot folosi probe din procesul perimat, probe ce au caracter extrajudiciar.
# partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata.
ACTE DE DISPO8ITIE ALE PARTII PRIN CARE
SE PUNE CAPAT 9UDECATII
cestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea)
b) recunoasterea paratului
c) intelegerea partilor (tranzactia)
a7 Renuntarea 6desistarea7 reclamantului!
cest act este posibil conform principiului disponibilitatii. *enuntarea este de doua feluri : 5.
renuntarea la judecata $ 2. renuntarea la dreptul pretins.
80
5. *enuntarea la judecata ! actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a
renunta si la dreptul sau subiectiv, drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr#un alt proces.
-onditii ale acestei renuntari :
# partea sa aiba capacitate de exercitiu
# renuntarea se face individual, rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant
nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti
# renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea
dezbaterilor, dupa acest moment este necesara acceptarea paratului
# reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa
)rocedura 9 se poate renunta oricand pe timpul procesului, verbal sau scris. &nstanta ia act de renuntare
prin incheiere.
Efecte :
# dosarul se inchide, partile fiind puse in situatia anterioara
# reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului
# reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune
%! *enuntarea la dreptul subiectiv pretins ! actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul
subiectiv pe care si#a intemeiat actiunea $ si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in
temeiul acestui drept subiectiv.
Conditii :
# capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei, acesta trebuie sa aiba un mandat special
# reclamantul sa#si manifeste liber vointa de a renunta
# renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma
# renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite, adica sa eludeze legea
# renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata
)rocedura 9 aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului, in fond sau in caile de atac. &nstanta
pronunta o hotarare, luand act de renuntare, prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin
care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata. )egea prevede ca o asemenea hotarare
este atacabila cu recurs.
Efecte 9 procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul
subiectiv la care a renuntat.
=7 Recunoasterea 6ac.iesarea7 este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat, fie expres in
timpul judecatii, fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac.
81
-onditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii
nu si comune cu ale altor parti.
Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor. "ste un act de
dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala.
4ecunoasterea totala are urmatoarele caractere :
# este pura si simpla
# este irevocabila
# face dovada deplina a pretentiilor reclamantului
# scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s#a facut la prima zi de infatisare si daca nu
fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului
4ecunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele
conditii :
# procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond
# paratul sa fi recunoscut pur si simplu, nu complex, nu calificat
# reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale
# aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit
Eotararile partiale pot fi ........... de indata.
4ecunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul.
+otusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie
verbala cu ocazia pronuntarii hotararii.
Efect 9 prima hotarare devine definitiva, eventual irevocabila.
c7 Tran)actia 6intele"erea partilor7
"ste un contract judiciar prin care partile, prin concesii reciproce, sting un proces inceput sau
preintampina un proces posibil. Ciind un contract, trebuie sa indeplineasca conditiile :
# partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii
# tranzactia sa aiba un obiect licit
# partile sa nu fraudeze legea
# tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces
# tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa
)rocedura. +ranzactia se poate incheia in orice faza a procesului. 0e poate infatisa instantei la termenul
de judecata, in sedinta publica, cand instanta va pronunta o hotarare de expedient. +eoretic, partile pot
depune tranzactia si intre termene.
82
.data cu primirea tranzactiei, instanta va verifica identitatea partilor, realitatea consimtamantului lor si
semnatura lor. 0e mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor
persoane, capacitatea de dispozitie a partilor. &nstanta va explica partilor consecintele tranzactiei.
-onstatandu#se toate conditiile indeplinite, instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de
expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. ceasta hotarare nu este motivata pentru ca reprezinta
vointa partilor.
Prin tranzactie si prin hotararea de expedient, procesul inceteaza. +otusi, fiind un contract, daca se va
constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor, hotararea de expedient poate fi atacata cu
recurs, solicitandu#se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta.

DELI?ERAREA$ PRONUNTAREA SI CO1UNICAREA
KOTARARII 9UDECATORESTI
/otiunea de hotarare judecatoreasca
"ste actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca:
# in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces
# prin hotarare instanta solutioneaza litigiul
Kotararea este actul final, de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti. re
un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul, sa faca o preventie generala a societatii. Primul rol se
realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica, legala, operativa (rapida).
Deli=erarea si pronuntarea .otararii #udecatoresti
%upa ce instanta declara dezbaterile inchise, se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a
pronunta hotararea. *etragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce
au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica.
Deli=erarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept, reprezentand
aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a cauzei.
0e face de judecatorii in fata carora s#a dezbatut in fond procesul, sub sanctiunea nulitatii (conf.
principiului continuitatii). 0e face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de
eventualele influente. &n cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de
judecata.
%eliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata.
%eliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori.
%eliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu
privire la cauza).
83
%eliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata, pentru
a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. Ciecare membru al completului ia
cuvantul pe rand. 0olutia se pronunta cu majoritate de opinii. /ici un judecator nu se poate abtine de la
obligatia de a#si exprima opinia.
&n apel (sunt 2 judecatori), in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care
pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un al treilea, de obicei presedintele
instantei pentru a exista majoritate de opinii. .pinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei.
%aca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat, poate amana pronuntarea cel mult @
zile. .data ce instanta ajunge la o concluzie, solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar,
semnata de judecator si de grefier.
%aca inainte de pronuntare, cu ocazia deliberarii, instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele,
va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta, fixand termenul de judecata, dispunand citarea
partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate.
0olutii posibile :
# anularea actiunii pentru neplata taxei
# admiterea in totalitate a actiunii
# admiterea in parte a actiunii
# respingerea cererii
celeasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie.
Pronuntarea .otararii se face in sala de sedinta, prin citirea minutei de catre presedintele completului
insotit de grefier. /erespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina
nulitatea hotararii. %in momentul pronuntarii hotararii, instanta se dezinvesteste si incepe sa curga
termenul de atac calculat de la pronuntare.
Cuprinsul .otararii
Eotararea judecatoreasca are forma scrisa, dactilografiata (nu de mana), fiind semnata de toti membri
completului de judecata. Eotararea are ' parti :
# partea introductiva (practicaua)
# motivarea (considerentele)
# dispozitivul
Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei, numarul de dosar, numarul sentintei si
data pronuntarii, numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor,
numele partilor si reprezentantilor acestora, mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea
efectelor hotararii), obiectul procesului, cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente, enumerarea
84
probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii), se consemneaza rezumativ concluziile
partilor.
%aca pronuntarea hotararii s#a amanat, toate aceste elemente vor fi cuprinse intr#o incheiere prin care se
dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare. &n aceasta situatie, hotararea va
cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul).
1otivarea 6considerentele7 are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa,
este demonstratia instantei ca hotararea este corecta.
-onditiile pentru ca motivarea sa fie valabila :
# motivarea sa fie clara, precisa, necontradictorie, completa. %aca este confuza, insuficienta sau
partiala, hotararea este nemotivata si, deci, netemeinica
# motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor, probele administrate, ce
probe se retin ca fundamental valabile, ce probe se inlatura si de ce, ce exceptii s#au ridicat si
rezolvarea lor, incadrarea juridica ........ cu argumentele ei
Pentru ca motivarea sa fie buna, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii :
# judecatorul sa cunoasca perfect dosarul
# instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri, sa analizeze fiecare proba
# motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete, nu numai pe idei abstracte
# sa fie principiala si consecventa (necontradictorie)
# sa fie precisa si sigura
# sa fie corecta gramatical
-onsiderentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare, dar legea nu cere descrierea unor
generalitati, ci consistenta si fluenta a argumentelor. 2otivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu,
obligand judecatorii sa#si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul
judiciar).
Dispo)itivul consemneaza rezultatul judecatii, reproduce pe larg minuta in doua parti. &n prima parte se
arata daca s#a admis=respins actiunea. &n a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din
pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire, la cheltuieli de judecata). +ot aici se consemneaza
toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios, mentiunile privind obligatiile corelative
sau solidare. &n final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile, termenele pentru exercitarea
acestor cai, momentul de la care incepe sa curga acest termen.
0ub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s#a pronuntat in sedinta publica. %ispozitivul va
fi semnat de judecatori si grefier, dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate). "ste
obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv, neconcordanta ducand la nulitatea hotararii.
%ispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari, pentru ca dispozitivul
este partea din hotarare care se executa.
85
Redactarea .otararii
0e face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului consemnat de presedinte.
.pinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat, caz in care se ataseaza hotararii.
)egea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 2: de zile de la pronuntare. 0e redacteaza in
doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor. -ele doua exemplare vor ramane unul in
dosar si altul in mapa de sentinte a instantei. .rice modificare, stersatura din hotarare trebuie semnata de
judecatorul ce a facut#o.
Comunicarea .otararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare. 0e
indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei.
Clasi'icarea .otararilor #udecatoresti
a) 9 hotarari propriu#zise ce solutioneaza complet litigiul
# incheieri 9 hotarari premergatoare, anticipative ce solutioneaza doar o parte a cererilor si pregatesc
hotararea finala
b) 9 sentinte 9 pronuntate de prima instanta
# decizii 9 pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere
c) 9 hotarari nedefinitive 9 pot fi atacate cu apel
# hotarari definitive 9 pot fi atacate cu recurs
d) 9 hotarari revocabile 9 pot fi atacate cu recurs
# hotarari irevocabile 9 nu mai pot fi atacate cu recurs
e) 9 hotarari integrale (totale) 9 solutioneaza tot litigiul
# hotarari partiale 9 pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri partiale a
paratului
f) 9 hotarari cu o singura condamnare 9 cu o obligatie unica
# hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia)
g) 9 hotarari constitutive
86
# hotarari declarative
# hotarari in constatare
E'ectele .otararilor #udecatoresti
ceste efecte privesc partile litigante si instanta.
prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la
hotararea pronuntata
dupa redactare si semnare, hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice
hotararile constitutive creeaza drepturi noi, cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si
capacitatea persoanei)
hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor, drepturi ce se constata doar la data
pronuntarii hotararii
hotararile sunt susceptibile de executare
odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii, incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a
executarii hotararii (daca BaltaB hotarare poate fi executata 9 e vorba de hotararea din apel sau
recurs)
Autoritatea de lucru #udecat (art. 52:5 -. -iv.). "ste o prezumtie legala, absoluta in sensul ca o
hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printr#
o alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cauza.
*olul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor, rolul de a fixa,
stabiliza drepturile si obligatiile partilor. Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de
instanta cat si fata de parti. &nstanta sesizata cu aceasta cerere, va respinge a doua cerere, iar partile sunt
obligate sa respecte efectele primei hotarari.
/u au caracter de autoritate de lucru judecat, ci doar caracter provizoriu, hotararile pronuntate in materie
de pensie de intretinere si incredintarea minorilor, hotararile prin care s#a respins o actiune de divort.
-onditii de admisibilitate :
# prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond, nu pe exceptii
# existenta triplei identitati (parti, obiect, cauza)
utoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza in principiu numai la dispozitivul
hotararii, nu si la considerentele acesteia. utoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la
existenta faptei, faptuitorului, existenta vinovatiei. /u exista autoritate de lucru judecat din civil in
penal.
Indreptarea .otararii
87
0e refera la corectarea unor greseli materiale, involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea
gresita a numelor, calitatii partilor). 3reselile materiale sunt erori vizibile, indiscutabil savarsite cu
ocazia redactarii. 3reselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac.
)rocedura. 0esizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. -onstatarea greselilor materiale se face
prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii.
ceste hotarari sunt supuse recursului.
Lamurirea si completarea .otararii
0e poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii $ se judeca in
camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor, fara sa se acorde cheltuieli de judecata.
-ompletarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra
unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati, experti, martori, interpreti asupra
drepturilor lor procesuale. ceste cereri se fac in termenul procedural general.
E/ecutarea vremelnica a .otararilor #udecatoresti
%e regula, o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula
executorie.
Exceptii 9 o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost
investita cu formula executorie. "xecutarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca.
E/ecutarea provi)orie le"ala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara
expres aceasta inlesnire. ceasta executare se aplica in @ cazuri legale :
5) hotararea privind plata drepturilor salariale
2) hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca
') hotararea privind plata rentei=pensiei alimentare
() hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente
8) hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului
7) in pricinile privind posesia
@) in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului
"xplicatia acestor @ cazuri rezida in latura umanitara, evitarea unor prejudicii mai mari, acordul
debitorului.
E/ecutarea provi)orie #udecatoreasca este o facultate a instantei care constituie o exceptie de la
regula. &nstanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii :
# hotararea sa se raporteze la bunuri
# executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului, pericol vadit
determinat de intarzierea executarii.
"xecutarea provizorie nu este posibila:
88
# in cererile privind stramutarea de hotar
# in intabularea=radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara
-ererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu
de instanta) pe tot parcursul procesului. %aca cererea se admite, creditorul cererii va fi obligat la o
cautiune.
"xecutarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii, cererea se adreseaza instantei
superioare celei care a admis executarea, putand fi facuta impreuna cu calea de atac. -ererea va fi
insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s#a dispus executarea. 0olutii posibile :
# cererea sa fie respinsa, caz in care executarea isi continua cursul
# cererea sa fie admisa
%omeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in
ordonanta presedentiala.
-,*0 5'
-S&)" %" +-
! "copul procesului e stabilirea adevHrului Ii pronunFarea unei soluFii juste. 3aranFia 9 posibilitatea
de a ataca hotHrGrea pronunFatH Jn primH instanFH Ii de a corecta eventualele greIeli. ceastH garanFie
JmbracH forma controlului juridic: instanFa superioarH verificH legalitatea Ii temeinicia hotHrGrii instanFei
inferioare, confirmGnd decizia sau admiFGnd calea de atac si reformarea primei hotHrGri.
-Hile de atac 9 cHi de atac procedurale pe care partea interesatH le poate folosi pentru a cere instanFei
superioare compatibile verificarea legalitHFii Ii temeiniciei hotHrGrii atacate Ii JnlHturarea eventualelor
greIeli. "xercitarea cHilor de atac este facultativH.
%! Importan&a!
# garanteazH dreptul la apHrare
# existenFa lor obligH pe judecHtorul fondului sH cunoascH dosarul complet
# existenFa lor e un stimulent pentru instanFa inferioarH
# Jn cHile de atac se pot da JndrumHri de drept pentru rejudecarea de cHtre instanFa inferioara$ sunt
obligatorii pentru aceasta.
89
&! Clasificare!
&. 9 ordinare: apelul, se JndreaptH Jmpotriva hotHrGrilor nedefinitive ale primei instanFe$
# extraordinare: # recursul comun
# recursul Jn interesul legii, contestaFia Jn anulare, revizuirea.
&&. # de reformare(apel, recursul comun): se exercitH la instanFele superioare celei care a
pronunFat hotHrGrea, Jn scopul verificHrii legalitHFii (Jn apel se verificH Ii temeinicia) hotHrGrii
de fond.
# de retractare! se exercitH chiar la instanFa care a pronunFat hotHrGrea, pentru motivele prevHzute de lege
(contestaFia Jn anulare, revizuirea).
*ecursul Jn anulare # abrogat.
+* Reguli comune de folosire a c%ilor de atac:
a) +rebuie sH existe o hotHrGre judecHtoreascH susceptibilH de a fi atacatH$
b) 0H se respecte ierarhia cHilor de atac$
c) . cale de atac se exercitH o singurH datH Jntr#un ciclu procesual$
d) -Hile de atac sunt prevHzute de lege Ii precizate expres Jn finalul hotHrGrii atacate$
e) "xercitarea lor presupune exprimarea voinFei valabile, libere a pHrFilor.
APELUL
# art. 262#2;6 -od pr. civ., .3 nr. 86=2::'
"ste o cale de atac comunH, ordinarH, de reformare, devolutivH Ii suspensivH de executare, prin care
partea legitim interesatH solicitH schimbarea totalH=parFialH a hotHrGrii instanFei de fond, pentru motive de
nelegalitate Ii=sau de netemeinicie.
,* -iectul:
a) hotHrGrea judecHtoreascH nedefinitivH pronunFatH de prima instanFH$
b) anumite Jncheieri preparatorii Ii unele interlocutorii$
Partea din hotHrGrea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acesteia,
pentru cH numai aceastH parte e obligatorie pentru pHrFi Ii susceptibilH de executare silitH.
"xcepFie 9 nu fac obiectul apelului urmHtoarele categorii de Jncheieri Ii hotHrGri ce sunt atacabile
direct cu recurs:
&. EotHrGrile pronunFate asupra cererilor principale ce privesc:
# pensiile de JntreFinere$
90
# obligaFiile de platH a unor sume de bani=predarea bunurilor mobile Jn valoare de maxim 2::
milioane$
# Jnregistrarea actelor de stare civilH$
# mHsurile asiguratorii$
# plGngerile Jntemeiate pe procedura contenciosului administrativ Ii pe ) 56=5;;5, ) 57;=5;;@, )
5=2:::, ) 552=5;;8.
# acFiunile posesorii.
&&. EotHrGrile=Jncheierile pronunFate Jn urmHtoarele materii:
# conflicte de competenFH
# declinarea de competenFH
# asigurarea dovezilor
# Jncheierile de suspendare a procesului
# hotHrGrile pronunFate Jn baza renunFHrii la drepturi
# hotHrGrile judecHtoreIti de anulare a hotHrGrilor arbitrale
# Jncheierile de respingere a Jnvestirii cu formulH executorie
# Jncheierile de respingere a cererilor de perimare
# Jncheierile de suspendare a executHrii silite sau Jncetare urmHririi silite
# hotHrGrile pronunFate Jn procedura reorganizHrii Ii falimentului
# hotHrGrile ce privesc JncuviinFarea nulitHFii desfacerii adopFiei
# hotHrGrile ce soluFioneazH conflicte de muncH
# hotHrGrile ce privesc asociaFiile Ii fundaFiile
# hotHrGrile pronunFate asupra cererii de pensii Ii asigurHri sociale
# hotHrGrile ce privesc garanFiile reale mobiliare
.* "uiectele 9 sunt pHrFile participante la judecata Jn fond Ii prezintH un interes legitim Jn exercitarea
apelului.
Pot fi:
reclamantul, pGrGtul, terFii, terFii voluntari intervenienFi (direct Jn apel 9 cerere de
intervenFie, intervenienFii forFaFi.
coparticipanFii: au independenFH procesualH Jn sensul cH apelul unuia profitH Ii celorlalFi
reprezentanFii pHrFilor: pHrinFi, tutori, curatori, mandatarul, jurist#consultul.
avGnzii#cauzH ai pHrFilor decedate dupH pronunFarea hotHrGrii: succesorii universali sau cu
titlu universal$ succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate$ creditorii
chirografari Jn act. dolosive(B)$ persoanele juridice nou#apHrute prin comasare, divizare
91
Parchetul 9 procurorul.
/* Cauza apelului 9 temeiul de drept al nemulFumitului apelant.
+* 0ermenul 9 termenul general de 58 zile calculat pe zile libere. Kncepe sH curgH de la data comunicHrii
hotHrGrii.
0e aplicH Jn apel Ii principiul echipolenFei , care permite, Jn cazul Jn care hotHrGrea nu a fost comunicatH
sH se facH calculul termenului astfel:
# de la data comunicHrii somaFiei de executare JnsoFitH de copia hotHrGrii$
# de la data depunerii cererii de apel dacH o parte face apel Jnainte de comunicarea hotHrGrii$
# de la data cererii comunicHrii hotHrGrii cHtre adversar # Jmpotriva pHrFii care a cerut comunicarea
hotHrGrii
5ermene speciale! Jn procesele de divorF 9 ': zile de la comunicare.
6ntreruperea termenului de apel!
# la decesul unei pHrFi care intervine Jntre pronunFarea hotHrGrii Ii declararea apelului. +ermenul se
Jntrerupe Ii hotHrGrea se comunicH din nou moItenitorilor pHrFii defuncte ,pe numele moItenirii,
fHrH sH se arate numele sau calitatea fiecHrui moItenitor , la ultimul domiciliu al pHrFii.
# la decesul curatorului
# la decesul mandatarului pHrFii
# Jn orice caz de forFH majorH care JmpiedicH exercitarea cHii de atac, termenul curge de la Jncetare
cazului. *epunerea Jn termen se dispune de instanFa superioarH.
+anc"iunea nerespect#rii termenului este decHderea din dreptul de a ataca hotHrGrea cu apel. %ecHderea
se pronunFH pe cale de excepFie ridicatH de parte=instanFH. 2otivele de ordine publicH pot fi invocate
oricGnd, Ii dupH expirarea termenului de apel, dar cu condiFia ca cererea iniFialH sH fi fost declaratH Jn
termen.
Kn cazul Jn care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezumH cH e declarat Jn termen.
4enun"area 8 se poate face Jn interiorul termenului de apel, iar retragerea apelului se face numai dupH
pronunFare(B)
*enunFarea:
# declaraFia verbalH cu ocazia pronunFHrii Jn IedinFH publicH a hotHrGrii pe fond
# prin Jnscris autentificat
# declaraFie verbalH Jn faFa instanFei de apel.
*etragerea 9 numai Jn faFa instanFei de apel Jn IedinFH publicH de judecatH.
cestea pot constitui un mod de achiesare la hotHrGrea instanFei de fond. Partea ce a retras, renunFat nu
poate folosi apelul Jn ciclul procesual.
92
#* Cererea de apel )i motivele ei*
+rebuie sH Jntruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adaugH anumite elemente
specifice. cestea sunt:
# menFionarea hotHrGrii atacate Ii
# circumscrierea motivelor de fapt Ii de drept pe specificul apelului (critica hotHrGrii de fond)$
%acH aceste elemente existH Jn cerere, aceasta e valabilH chiar dacH e intitulatH greIit.
9otivarea 9 nu este limitatH prin motive prevHzute Jn textul de lege, pentru cH apelul este o cale
devolutivH ce permite judecarea din nou a fondului.
2otivarea se face pe douH direcFii 9 nelegalitate Ii=sau netemeincie (statuare eronatH a unei situaFii de
fapt Jn pofida probelor care conduc la o altH situaFie de fapt.
2otivarea se poate face prin cerere Jn termenul de 58 zile sau cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare Jn apel.
2otivele e ordine publicH pot fi JnfHFiIate Ii mai tGrziu, dar pot fi fructificate dacH apelul a fost declarat
Jn termen.
pelul nemotivat nu se respinge ci se analizeazH sub aspectul susFinerilor de fond fHcute de pHrFi la
prima instanFH.
1* Procedura prealail% a judec%rii apelului*
5) -ocul introducerii apelului e instanFa a cHrei hotHrGre se atacH sub aspectul sancFiunii nulitHFii.
2) Efectele introducerii apelului:
# investirea instanFei de apel cu judecata
# suspendarea de drept a efectelor hotHrGrii atacate
# naIte caracterul devolutiv al judecHFii Jn apel
# conturarea principiului non reformatio in peius
') )re%edintele instan"ei a cHrei hotHrGre este atacatH prin apel, Jnainte de a trimite dosarul cu cererea de
apel, verificH dacH hotHrGrea a fost comunicatH tuturor pHrFilor de la fond Ii dacH a expirat termenul de
apel pentru toate pHrFile.
%osarul se noteazH(B) Ii parafeazH fiind Jnaintat instanFei competente. 0e fac menFiunile corespunzHtoare
Jn registrele de evidenFH.
&nstanFa de apel care primeIte dosarul ia urmHtoarele mHsuri:
# verifica taxa de timbru
# verificH respectarea termenului de apel
# stabileIte numHrul de ordine al dosarului
# dispune citarea pHrFilor, intimatului comunicH Ii cererea de apel Ii Jnscrisurile depuse, cu
indicaFia de a depune JntGmpinare cu 8 zile Jnainte de termen
93
# apelantul e citat cu menFiunea timbrajului (suma)
# dacH mai multe pHrFi au introdus apel, cererile vor fi soluFionate printr#o singurH hotHrGre.
() 7udecata *n apel permite ca pe timpul procesului un intimat care iniFial nu a declarat apel Jn termen,
sH#Ii manifeste nemulFumirile:
# prin formularea de apel incident (aderare la apel)
# formularea de apel provocat.
Apelul incident 9 permite intimatului ce nu a declarat apel Jn termin, sH adere la apelul declarat de altH
parte Jn proces, apel ce trebuie sH se facH cel tGrziu la primul termen de JnfHFiIare Jn apel. " o cerere
accesorie ce urmeazH soarta cererii principale la care aderH.
Apelul provocat 9 Jn caz de coparticipare Jn proces sau cGnd au intervenit terFi la judecata Jn fond, un
intimat poate declara apel Jmpotriva altui intimat=intervenient de la fond, pentru a schimba hotHrGrea
primei instanFe Ii cu condiFia ca acest apel sH poatH produce consecinFe jurudice asupra autorului, adicH
sH dovedeascH un interes legitim. +rebuie depus cel tGrziu la prima zi de JnfHFiIare Jn
apel.
semHnHri 9 douH cereri incidente Ii nici una nu este consideratH cerere nouH.
%iferenFe:
# apelul incident ar putea fi Ii principal, Jn timp ce apelul provocat e determinat numai de apariFia
celui principal, Jn lipsa lui neexistGnd$
# apelul incident se JndreaptH Jmpotriva apelantului, cel provocat se JndreaptH Jmpotriva
intimatului=terFilor.
2* Procedura de judecat% pulic% 9 se aseamHnH foarte mult cu judecata Jn primH instanFH.
-ompletul este format din 2 judecHtori. 0e analizeazH motivele de apel (de netemeinicie Ii=sau
nelegalitate)$ se pot cere probe noi , fie prin cererea de apel, fie la prima zi de JnfHFiIare, Ii indiferent
dacH au fost sau nu la judecata pe fond$ se pot formula cereri referitoare la apel.
Kn judecarea apelului nu se pot schimba calitatea pHrFilor, cauza apelului, cauza acFiunii, obiectul cererii
de chemare Jn judecatH Ii nici nu se pot face cereri noi faFH de judecata Jn primH instanFH. /u sunt
considerate cereri noi excepFiile de procedurH Ii alte mijloace de apHrare.
Kn apel se pot cere pentru prima datH fHrH a fi considerate cereri noi: dobGnzi, rate, venituri ajunse la
scadenFH sau despHgubiri apHrute dupH pronunFarea hotHrGrii Jn primH instanFH, sau se poate cere
aplicarea compensaFiei legale. ceste cereri sunt admisibile pentru cH nu sunt Jn realitate cereri noi ci
simple consecinFe ale drepturilor pHrFilor consemnate Jn cererile de chemare Jn judecatH, dar se nasc
dupH pronunFarea primei hotHrGri.
Kn apel se pot admite probe noi.
KntGmpinarea e obligatorie sub sancFiunea imposibilitHFii de a invoca excepFii relative sau alte probe.
94
'rdinea dezbaterii! primul este apelantul, urmeazH apoi intimatul parte Ii mai apoi intimatul
intervenient.
0pecificul apelului este posibilitatea de divergenFH a completului.
"olu&ii posiile (n apel:
5) Anularea apelului ca netimbrat sau depus Jn altH parte decGt la instanFa a cHrei
hotHrGri se ataca.
2) 4espingerea apelului Ii confirmarea hotHrGrii primei instanFe.
') Admiterea apelului Jn tot sau Jn parte Ii schimbarea corespunzHtoare a hotHrGrii
primei instanFe.
)egea prevede expres principiul Lnon reformatio in peiusM
/u mai este posibilH admiterea apelului Ii desfiinFarea primei hotHrGri cu trimeterea cauzei spre
rejudecare la prima instanFH pentru motivul cH instanFa de fond nu s#a pronunFat asupra unui capHt de
cerere. Kn acest caz apelul se suspendH Ii capHtul de cerere va fi reanalizat Ii soluFionat de prima instanFH
(Jntregirea hotHrGrii). +otuIi dacH prima instanFH nu era competentH, se va admite apelul, se va desfiinFa
hotHrGrea Jn totalitate Ii se va trimite cauza instanFei competente .
%acH existH motive de nulitate a hotHrGrii fondului, apelul se admite, se desfiinFeazH hotHrGrea primei
instanFe Ii se rejudecH cauza Jn apel.
EotHrGrea pronunFatH Jn apel e definitivH Ii revocabilH Ii fiind definitivH este Ii executorie
Recursul
" a doua cale de atac dupH apel. " o cale de atac extraordinarH comunH, de reformare, nedevoluFionalH Ii,
Jn principiu, nesusceptibilH de executare, prin care, la cererea pHrFii interesate, instanFa competentH va
exercita controlul de legalitate asupra hotHrGrilor recurate.
O=iectul G Jl constituie # hotHrGrile = Jncheierile pronunFate de prima instanFH Ii care nu sunt susceptibile
de apel $ Jn aceste cazuri, verificarea Jn recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs, ci se va face
o analizH totalH.
- hotHrGrile pronunFate de instanFa de apel
Su=iec2ii G ca Ii la apel pHrFile se vor numi recurent Ii intimat
95
Cau)a # aceeaIi ca la apel
Termenul de recurs # 58 zile de la comunicare, calculate pe unitHFi libere de timp Ii fHrH (B) aplicarea
principiului echipolenFei
Termene speciale # ': de zile # divorF, pentru orice capHt de cerere
- (: de zile de la transcrierea ordonanFei de adjudecare Jn urma licitaFiei
publice
- 8 zile pentru soluFionarea cererilor de conflicte de competenFH Ii cele
din materia ordonanFei prezidenFiale
ceste termene se calculeazH diferit. %acH pHrFile au fost citate la fond, termenul curge de la
pronunFare, iar dacH pHrFile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare.
Cererea de recurs Ai motivarea ei
ceastH cerere se va depune la instanFa a cHrei hotHrGre este atacatH, sub sancFiunea nulitHFii. *ecursul se
motiveazH prin cererea de solicitare sau separat, dar numai Jn intervalul termenului de 58 zile de la
comunicarea hotHrGrilor recurente.
%acH cererea de recurs nu JndeplineIte condiFiile legii, instanFa competentH o poate returna pHrFii cu
indicaFii asupra completHrilor = modificHrilor necesare. Kn aceste situaFii, Jn cazuri extreme se poate
prelungi termenul cu 8 zile.
-ererea de recurs suspendH executarea hotHrGrilor numai pentru procedura de :
- strHmutare de hotar
- desfiinFare a construcFiilor, plantaFiilor sau a lucrHrilor avGnd o aIezare
fixH
*egula este cH depunerea recursului nu suspendH executarea hotHrGrii pronunFatH Jn apel.
2otivarea recursului trebuie sH se Jncadreze Jn unul sau mai multe puncte din cele prevHzute Jn
art. ':( -. p.c. . )egea prevede 5: motive de recurs : 8 motive de casare Ii 8 motive de modificare.
1otive de casare>
5. instanFa nu a fost alcHtuitH conform legii
2. hotHrGrea s#a dat de alFi judecHtori decGt aceia care au participat la dezbaterea Jn fond
'. hotHrGrea s#a dat cu JncHlcarea competenFei altei instanFe
(. instanFa a depHIit atribuFiile puterii judecHtoreIti
8. prin hotHrGre s#au JncHlcat formele de procedurH prevHzute de lege ( -.p.c. ) sub sancFiunea
nulitHFii
96
1otive de modi'icare>
5. cGnd instanFa a acordat mai mult decGt s#a cerut ori ceea ce nu s#a cerut
2. cGnd hotHrGrea nu cuprinde motivele pe care se JntemeiazH sau cuprinde motive contradictorii =
strHine de natura cauzei
'. instanFa, interpretGnd greIit actul juridic dedus judecHFii, a schimbat natura ori JnFelesul vHdit,
neJndoielnic al acestuia
(. hotHrGrea pronunFatH e lipsitH de temei legal, ori a fost datH cu JncHlcarea =aplicarea greIitH a legii
8. instanFa nu s#a pronunFat asupra unui mijloc de apHrare sau asupra unei dovezi administrate care
erau hotHrGtoare Jn rezolvarea pricinii
%acH recursul se JndreaptH Jmpotriva unei hotHrGri nesusceptibile de apel instanFa nu mai e limitatH la
motivele de casare prevHzute de lege, putGnd sH examineze cauza sub toate aspectele. Kn aceastH situaFie
recurentul poate formula orice fel de nemulFumire faFH de hotHrGrea atacatH.
*egula este aceea cH instanFa de recurs care analizeazH recursul Jmpotriva unei hotHrGri pronunFate Jn
apel, e obligatH sH verifice numai motivele din cererea de recurs .
2otivele de recurs de ordine publicH pot fi ridicate Ii peste termen cu condiFia depunerii Jn termen a unei
cereri valabile.
&ndicarea greIitH a motivelor nu atrage nulitatea dacH dezvoltarea acestora face posibilH Jncadrarea Jn
unul din cele 5: motive.
Kn recurs nu se admite ridicarea pentru prima datH a unor probleme noi, cereri noi ce nu au fost invocate
pGnH Jn acest moment.
Procedura de #udecat4 a recursului
Procedura preala=il4 #udec4rii recursului
Particularitatea este completul format din trei judecHtori.
5. )ocul depunerii cererii de recurs este instanFa a cHrei hotHrGre a fost atacatH
2. E'ectele cererii de recurs >
- investirea instanFei cu soluFionarea cauzei
- suspendarea executHrii (prin excepFie) doar pentru pricinile ce privesc strHmutarea hotarelor Ii
desfiinFarea plantaFiilor Ii construcFiilor
97
"fectele hotHrGrilor pronunFate Jn apel mai pot fi suspendate la cerere, dupH citarea pHrFilor Jn
-amera de -onsiliu Ii plata unei cauFiuni. Kn cazuri excepFionale, cererea de suspendare se poate
soluFiona Ii fHrH citarea pHrFilor. 0oluFia trebuie motivatH.
- Jn materia recursului se aplicH principiul T non reformatio in pejus T Jn sensul Jn care nu se poate
agrava situaFia pHrFii Jn propria cale de atac.
'. "ste obligatoriu sH se JntocmeascH un raport asupra recursului. stfel recursul se analizeazH Jn douH
etape.
2ai JntGi se stabileIte admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibilitHFi, complet
ce este format tot din trei judecHtori .
0e fixeazH un termen pentru discutarea admisibilitHFii Ii pentru acest termen se JntocmeIte de cHtre un
membru al completului un raport Jn care se inventariazH condiFiile de admisibilitate:
- condiFiile de formH: # existenFa elementelor cererii de recurs
# existenFa semnHturii recurentului
# respectarea termenului motivat
# dacH s#a depus la instanFa a cHrei hotHrGre este atacatH
- condiFiile de fond : # dacH motivele sunt printre cele 5: menFionate de lege.
Kn raport se va face Ii o trimitere asupra practicii Ii doctrinei Jn problemele de drept incidente Jn
speFH.
cest raport va fi analizat de completul de admisibilitHFi fHrH citarea pHrFilor. %acH acest complet are o
opinie unanimH, se pronunFH prin decizie motivatH, care nu e atacabilH Ii se comunicH recurentului.
Kn cazul respingerii Jn principiu a recursului, acesta nu se mai judecH Ii atunci hotHrGrea devine
irevocabilH.
Kn cazul admiterii Jn principiu se acordH un termen Jn IedinFH publicH cu citarea pHrFilor, cu menFiunea
pentru reclamant a taxei de timbru, dispunGndu#se comunicarea motivelor de recurs intimatului, cHruia i
se va pune Jn vedere obligaFia legalH de a depune JntGmpinare. & se va comunica Ii copia dupH recurs
plus Jnscrisurile anexate. dmiterea Jn principiu se face prin Jncheiere motivatH .
)a #udecata pu=lic4 Ai contradictorie se face un nou raport de un judecHtor, sau un magistrat asistent,
numai Jn ceea ce priveIte taxa de timbru datoratH Ii poziFia practicii Ii doctrinei.
Kn recurs nu se admit probe noi cu excepFia Jnscrisurilor .
KntGmpinarea este obligatorie.
0oluFionarea Jn recurs se adoptH prin decizie ce nu se comunicH.
98
Solu2iile pe care le poate da instan2a de recurs sunt >
- anularea recursului
- respingerea recursului
- constatarea perimHrii
- admiterea recursului
Anularea se dispune pentru>
- netimbrarea corespunzHtoare
- depunerea tardivH a recursului
- nemotivarea recursului
- depunerea la altH instanFH decGt cea care a pronunFat hotHrGrea.
ceste motive sunt de regulH analizate de completul de admisibilitHFi .
Respin"erea recursului >
- ca nefondat sau neJntemeiat ( se constatH cH motivele de recurs invocate nu au acoperire Jn dosar )
- recursul a fost introdus de cHtre o persoanH fHrH calitate
- ca nesusFinut
Admiterea recursului
0e face cu casare sau modificare totalH sau parFialH a hotHrGrii atacate
Kn cazul modi'ic4rii , soluFia adoptatH depinde de specificul motivului de modificare din lege:
- instanFa acordH numai ceea ce s#a cerut sau exonereazH pGrGtul de ceea ce nu s#a cerut Jn acFiune
- instanFa menFine hotHrGrea dar va motiva Jn fapt sau drept soluFia sau va schimba motivarea
contradictorie sau strHinH pricinii ori necorespunzHtoare
- instanFa va interpreta corect actul juridic dedus judecHFii pHstrGnd sau modificGnd hotHrGrea
recuratH
- instanFa va schimba total sau parFial hotHrGrea lipsitH de temei legal sau datH cu JncHlcarea ori
aplicarea greIitH a legii
- instanFa va schimba total sau parFial hotHrGrea ce nu s#a pronunFat asupra unui mijloc de apHrare
sau asupra unei dovezi administrate # ce erau esenFiale Jn soluFionarea cauzei
Kn ceea ce priveIte casarea, aceasta este totalH sau parFialH asanGnd nelegalitHFile .
Kn acest caz instanFa de recurs va rejudeca pricina Jn fond , fie la termenul la care se admite recursul # se
pronunFH o hotHrGre atGt pentru admiterea recursului cGt Ii pe fond #, fie la un termen ulterior, stabilind Jn
99
acest scop situaFiile Jn care se pronunFH douH decizii # una de casare intermediarH iar cealaltH de
soluFionare Jn fond a pricinii .
-asarea cu trimitere se poate face Jn douH cazuri:
- cGnd hotHrGrea recurata a fost pronunFatH de o instanFH necompetentH
- cGnd hotHrGrea recuratH a fost datH Jn lipsa pHrFii nelegal citate la termenele la care s#au
administrat probe noi Ii au avut loc dezbateri pe fond fHrH a se intra Jn cercetarea fondului sau
cGnd modificarea nu e posibilH fiind necesare probe noi ce nu se pot administra Jn recurs.
Kn soluFionarea recursului instanFa poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor
probe noi, iar soluFia adoptatH de instanFa de recurs devine obligatorie pentru instanFa de trimitere ce va
rejudeca pricina.
Kn rejudecarea dupH casare JIi produce efecte principiul T non reformatio in pejus T.
curs 5(
-S&)" "U+*.*%&/*" %" +-
0pecific pentru o cale de atac extraordinarH este obiectul acesteia, Ii anume, o hotHrGre judecHtoreascH
definitivH Ii irevocabilH pronunFatH dupH expirarea cHilor de atac comune.
JJJJJ Kn rest, '-3I4'E!5 "C-P46 )i RE$46I6E $E'ER!6E DE 7-6-"IRE "4'0 IDE'0ICE
C4' CE6E DE 6! C8I6E -RDI'!RE DE !0!C*
Principala clasificare se face Jn :
G!G C4i de re'ormare ! controlul este exercitat de instan&a competent% (instan&a superioar%) )i se
(ntinde asupra verific%rii legalit%&ii 9ot%r:rii atacate su toate aspectele*
&ntrH Jn aceastH categorie : # recursul comun
# recursul Jn interesul legii
# recursul Jn anulare ( acum a=ro"at ).
G%!G C4i de retractare L controlul este exercitat c9iar de instan&a care a pronun&at 9ot%r:rea
atacat% pentru motive special prev%zute de lege*
&ntrH Jn aceastH categorie : ## contestaFia Jn anulare
100
## revizuirea.
JJJJ Acum Ai recursul ordinar este considerat tot cale e/traordinar4 de atac 6ve)i la C4ile
ordinare de atac7!
GI! G Contesta2ia 3n anulare
L vi)ea)4 retractarea unei .ot4r5ri de'initive Ai irevoca=ile $ competen2a apar2in5nd tot
instan2ei care a pronun2at .ot4r5rea contestat4$ pentru motivele special prev4)ute de le"e!
Scopul acestei contestaFii este >
#5# sH anuleze hotHrGrea contestatH
#2# sH repunH pHrFile Jn situaFia anterioarH
#'# sH obFinH rejudecarea cauzei
#(# sH obIinH o nouH hotHrGre judecHtoreascH corespunzHtoare.

! Contesta2ia 3n anulare o=iAnuit4 D comun4
L se poate 'olosi 3mpotriva oric4rei .ot4r5ri #udec4toreAti r4mas4 irevoca=il4!
Prin aceastH contestaFie, partea cere retractarea hotHrGrii judecHtoreIti revocabile pentru motivele
expres prevHzute Jn lege, motive pe care partea nu leGa putut invoca 3n c4ile de atac ordinare! )egea
prevede 2 motive:
c,nd procedura de citare a p#r"ii pentru ziua c,nd s-a judecat pricina nu a fost legal *ndeplinit#(
rezult# c# cerin"a procedurii de citare se pune *n raport de termenul final al procesului la care au
avut loc dezbaterile& la care s-au pus concluziile( per a contrario& procedura de citare invocat# la
termenele anterioare nu constituie motiv pentru contesta"ia *n anulare.
c,nd hot#r,rea contestat# este pronun"at# cu *nc#lcarea normelor imperative sau de ordine public#
privitoare la competen"# (e vorba de competenFa absolutH<vezi -urs L-ompetenFeM)
Condi2iile de admisi=ilitate ale contesta2iei 3n anulare
G sH fie atacatH o hotHrGre judecHtoreascH definitivH Ii irevocabilH
%G motivele contestaFiei sH nu fi fost invocate din motive obiective Jn cHile de atac comune
(respectarea principului ierarhiei cHilor de atac).
+otuIi, aceste motive pot fi invocate Jn contestaFie dacH instanFa de atac comunH le#a respins pentru
cH avea nevoie de verificHri de fapt sau calea de atac comunH a fost respinsH fHrH a se judeca procesul Jn
fond.
-ontestaFia Jn anulare nu este admisibilH dacH recursul a fost anulat ca fiind tardiv $ o astfel de
soluFie ar duce la eludarea legii.
101
O=iectul contesta2iei 3n anulare
Kl constituie hotHrGrile rHmase definitive Ii irevocabile, indiferent de instanFa care le#a pronunFat Ii Jn
indiferent ce etapH proceduralH ( ex. hotHrGrea instanFei de fond rHmase definitivH Ii irevocabilH prin
neapelare, sau o decizie rHmasH definitivH Ii irevocabilH prin nerecurare, etc.)
:u pot fi contestate *n anulare:
# hotHrGrile hotarului
# hotHrGrile pronunFate Jn procesele Jn care s#au judecat legal fHrH citarea pHrFilor.
Su=iec2ii contesta2iei 3n anulare
0e numesc contestator Ii intimat! Pot fi:
## pHrFile prejudiciate Jn proces
## terFii interesaFi# Jn cazuri excepFionale (cele de transmitere a calitHFii procesuale de la pHrFi la terFi)
## procurorul.
%! Contesta2ia 3n anulare special4
L are ca o=iect doar .ot4r5rile #udec4toreAti irevoca=ile pronun2ate 3n recurs$ pentru % motive
e/pres prev4)ute de le"e>
a7 cGnd hotHrGrea contestatH este rezultatul unei greIeli materiale ( greIealH materialH! eroare
involuntarH care nu afecteazH fondul pricinii), ex: calculul greIit al termenului de recurs, reFinerea greIitH
a timbrajului.
=7 cGnd instanFa de casare = recurs a respins recursul sau l#a admis numai Jn parte, omiFGnd sH
cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent.
Preci)4ri>
# practica judiciarH a statuat, respectGnd principiul egalitHFii pHrFilor Jn procesul civil, cH o asemenea
contestaFie Jn anulare este deschisH Ii intimatului, cHruia i#au fost omise de la analizH apHrHrile,
susFinerile pe care le#a fHcut Jn JntGmpinare sau Jn pledoarie.
# instanFa de recurs nu e obligatH sH rHspundH expres tuturor motivelor de recurs Jn ordinea redactHrii
acestora, ci poate sH grupeze motivele de recurs prezentate, sH le sistematizeze si sH le Jncadreze juridic,
urmGnd sH rHspundH la motivele de casare astfel rezultate.
# o=iectul acestui tip de contestaFie Jn anulare se referH la o hotHrGre irevocabilH, rezultatH dupH
exercitarea recursului comun.
# su=iec2ii acestui tip de contestaFii Jn anulare pot fi pHrFile din recurs: recurentul Ii
oricare altH parte (intimatul) cu interes legitim.
Procedura de #udecare a contesta2iei 3n anulare
102
-ontestaFia Jn sine (cererea proceduralH) trebuie sH cuprindH elementele cererilor procedurale Ii,
speci'ic:# sH menFioneze hotHrGrea atacatH, sH facH menFiunea cH este definitivH Ii irevocabilH Ii instanFa
care a pronunFat#o
#sH menFioneze Ii sH demonstreze motivele anulHrii.
;nt5mpinarea este obligatorie.
Termenul>
a)# dacH hotHrGrea contestatH e susceptibilH de executare silitH, contestaFia se poate formula imediat dupH
pronunFarea hotHrGrii contestate Ii cel mai tGrziu pGnH la Jncheierea ultimei acFiuni de executare silitH
(procesul#verbal al executorului prin care se Jncheie executarea silitH.)
b)# cele susceptibile de executare silitH pot fi atacate Jn cel mult 58 zile de la data cGnd contestatorul a
luat cunoItinFH de hotHrGre (! termen subiectiv), dar nu mai tGrziu de 5 an de la datH pronunFHrii
hotHrGrii(! termen obiectiv).
Instan2a competent4 ! este cea care a pronunFat hotHrGrea contestatH.
Judecarea se face de urgenFH, Jn termene scurte, cu citarea pHrFilor, pentru a acoperi principiul
contradictorialitHFii.
)a cerere, efectele hotHrGrii contestate pot fi suspendate.
Kn completul de judecatH pot participa Ii judecHtorii care au judecat hotHrGrea contestatH, pentru cH
nu sunt incompatibili.
Solu2ii posi=ile
-,- respingerea 9 se confirmH hotHrGrea atacatH, recunoscGndu#se efectele valabile ale acesteia.
%upH respingerea contestaFiei Ii cu respectarea termenului de introducere se poate formula o altH
contestaFie Jn anulare, dar numai pentru alte motive decGt cele din prima, care nu au putut fi cunoscute la
prima contestare ( art. '25 -P-).
-.- admite contesta&ia, deci se anuleazH hotHrGrea atacatH (! timpul 5) Ii se reia procesul de la ultimul
act de procedurH rHmas valabil, cu pronunFarea unei noi hotHrGri (!timpul 2).
G II! G Revi)uirea
L cale e/traordinar4 de atac$ prin care$ (n cazurile expres prev%zute de lege$ poate 'i atacat4 o
.ot4r5re #udec4toreasc4 irevoca=il4 pronun2at4 pe 'ond de o instan24 de orice "rad$ cer5nduGse
c.iar instan2ei care a pronun2at .ot4r5rea revi)uit4 s4 o retracte)e Ai s4 dea o nou4 .ot4r5re!
re un dublu rol:
# sH desfiinFeze o hotHrGre irevocabilH pe baza unor JmprejurHri noi
# sH se pronunFe o nouH hotHrGre justH = corectH.
103
Caractere>
#5# critica hotHrGrii Jn revizuire se bazeazH pe fapte = JmprejurHri noi, care nu au fost cunoscute de
instanFa care a pronunFat hotHrGrea atacatH, aceste JmprejurHri fiind cunoscute ulterior.
#2# se urmHreIte retractarea hotHrGrii atacate Ii pronunFarea uneia noi.
#'# se foloseIte numai pentru unul din motivele prevHzute expres Jn lege.
O=iectul ! orice hot. def. Ii irevocabilH prin care inst. comp. a pronunFat o solu"ie pe fond.
E/cep2ii de la o=iectul revi)uirii ( nu este posibilH revizuirea ):
prin hotHrGrea care nu s#a pronunFat pe fondBB, ci pe excepFie
pentru hotHrGrile de divorF.
Su=iectele revi)uirii
Pot fi oricare din pHrFile Jn proces cu interes legitim Jn revizuire, sau procurorul.
PHrFile se numesc revi)uient Ii intimat!
1otivele le"ale de revi)uire < art! &%% C!p!c!
##5## dacH dispozitivul hotHrGrii atacate cuprinde menFiuni contradictorii care fac imposibilH executarea
lor concomitentH.
##2<dacH instanFa s#a pronunFat asupra unor lucruri care nu s#au avut Jn vedere sau nu s#a pronunFat
asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult decGt s#a cerut ( 3 minus $ plus petita ).
##'## obiectul pricinii nu existH, respectiv hotHrGrea obligH la predarea unui lucru corporal determinat,
care bun a pierit. ceastH ipotezH poate duce la revizuire numai dacH hotHrGrea atacatH s#a dat cu
obligaFia alternativH a pGrGtului.
##(## dacH un judecHtor = expert care au luat parte la judecatH au fost condamnaFi irevocabil pentru o
infracFiune privitoare la pricinH ( ex. luarea de mitH, traficul de influenFH, sustragerea sau distrugerea de
acte de la dosar ) sau dacH hotHrGrea s#a pronunFat Jn temeiul unor probe declarate false Jn urma judecHFii
( ex. Jnscrisuri falsificate, condamnarea unui martor pentru mHrturie mincinoasH, dacH au fost
determinate Jn soluFia instanFei ). &nfracFiunile respective se constatH prin hotHrGri penale irevocabile.
%acH procesul penal nu poate Jncepe sau nu poate fi realizat ( ex. prescripFie), atunci instanFa civilH
de revizuire se va pronunFa mai JntGi pe cale incidentH asupra existenFei infracFiunii, cel Jnvinuit fiind
citat Jn proces.
##8< dacH dupH pronunFarea hotHrGrii s#au descoperit Jnscrisuri noi, doveditoare, care nu au putut fi
JnfHFiIate Jn instanFH dintr#o pricinH mai presus de voinFa pHrFii sau aceste Jnscrisuri noi au fost reFinute
de partea adversH (cazul 5) ori s#a desfiinFat o hotHrGre judecHtoreascH pe care s#a Jntemeiat hotHrGrea
civilH revizuitH (cazul 2).
104
Kn cazul 5, se cer urmHtoarele condiFii de admisibilitate:
a) Jnscrisurile noi sH fi existat la data pronunFHrii hotHrGrii revizuite$
b) partea interesatH sH nu le fi putut JnfHFiIa instanFei din motive obiective, neimputabile (inclusiv
deFinerea lor de partea adversH). ctele publice nu pot constitui Jnscrisuri noi, pentru cH ele stau la
dispoziFia oricui, partea nefiind JmpiedicatH sH le JnfHFiIeze instanFei.
c) Jnscrisurile noi sH fie determinante Jn cauzH, adicH sa poatH schimba hotHrGrea, sH demonstreze o altH
situaFie juridicH.
Kn cazul 2, hotHrGrea judecatH desfiinFatH poate fi de orice naturH (civ, penalH, contencios,etc.)$
##7## daca statul ca persoanH juridicH sau alte persoane juridice de drept public, dispHruFii sau
incapabilii puIi sub curatelH nu au fost apHraFi deloc sau au fost apHraFi fraudulos (cu viclenie) de
reprezentanFii lor$
##@## dacH existH hotHrJri irevocabile contradictorii date de instanFe de acelaIi grad sau de grade
diferite, Jn aceeaIi pricinH, Jntre aceleaIi persoane, avJnd aceeaIi calitate. 0ituaFia apare dacH nu s#a
invocat la timp puterea de lucru judecat sau dacH aceasta a fost constatatH cu JntGrziere, odatH cu
pronunFarea celei de#a 2#a hotHrGri, contradictorii cu prima, Jn acelaIi litigiu, dar Jn dosare diferite.
Condi"ii: # sH existe 2 hotHrGri irevocabile Jn aceeaIi pricinH, dar Jn dosare diferite $
# Jn ambele hotHrGri sH existe elementele puterii de lucru judecat$
# la judecarea celui de#al 2#lea proces sH nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat
sau, dacH s#a invocat, instanFa sH fi omis a se pronunFa asupra ei.
##6## dacH partea revizuentH a fost JmpiedicatH la judecarea Jn fond sH se JnfHFiIeze Jn instanFH Ii nu a
putut JnItiinFa instanFa asupra acestei JmprejurHri dintr#o cauzH obiectivH, mai presus de voinFa ei$
##;## introdus prin ..3. nr. 86=2::': dacH -"%. a constatat o JncHlcare a drepturilor sau libertHFilor
fundamentale datoratH unei hotHrGri judecHtoreIti, iar consecinFele grave continuH sH se producH Ii nu pot
fi remediate decGt prin revizuirea hotHrGrii pronunFate.
Procedura de revi)uire
5. Cererea de revi)uire : cuprinde elementele generale plus unele speciale:
##sa menFioneze hotHrGrea care se ataca prin revizuire, cu menFiunea cH e irevocabilH Ii instanFa care a
pronunFat#o$
##sH se indice explicit motivul revizuirii, demonstrGndu#se existenFa valabilH a acestuia
2. Termenul de revi)uire : cel general e de o lunH cu excepFia a ' situaFii :
# pentru motivul 7) termenul e de 7 luni$
# pentru motivul 6) termenul e de 58 zile$
# pentru motivul ;) termenul e de ' luni.
+ermenul de revizuire se calculeazH pentru motivele 5), 2) Ii @) de la pronunFarea hotHrGrii.
105
Pentru motivul '), de la cel din urmH act de executare
Pentru motivul (), de la data cGnd revizuentul a luat cunoItinFH de hotHrGrea de condamnare.
Pentru motivul 8), de la data cGnd s#a descoperit Jnscrisul nou.
Pentru motivul 7), de la comunicarea hotHrGrii celor Jn drept.
Pentru motivul 6), de la Jncetarea JmpiedicHrii prezentHrii Jn instanFH.
Pentru motivul ;), de la publicarea Jn 2... a hotHrGrii -"%..
'! Instan2a competent4: cea care a pronunFat pe fond hotHrGrea atacatH prin revizuire. %e la
aceastH regulH existH o derogare pentru motivul @): contrarietatea de hotHrGri.
)a pct.@, competenFa:
#instanFa superioarH celor 2 de pe aceeaIi razH teritorialH$
#dacH instanFele sunt pe raze teritoriale diferite, revizuirea va fi judecatH de instanFa superioarH celei care
a pronunFat prima hotHrGre$
#dacH una din instanFe este -urtea 0upremH, revizuirea este de competenFa acesteia.
%acH prin cererea de revizuire se invocH atGt punctul @), cGt Ii alte motive care atrag competenFe diferite,
cererea de revizuire se disjunge pe motive, fiecare motiv fiind judecat de instanFa competentH.
"fectele hotHrGrii revizuite, de regulH, nu se suspendH Jn timpul judecHrii revizuirii. Kn mod excepFional
poate opera suspendarea cu plata unei cauFiuni.
(. 9udecata: se face dupH dispoziFiile dreptului comun.
-ompletul e judecatH poate fi format din aceiaIi judecHtori care au pronunFat hotHrGrea, neexistGnd
incompatibilitHFi, pentru cH la prima judecare, judecHtorii nu au cunoscut JmprejurHrile noi, ulterioare, pe
care se JntemeiazH cererea de revizuire.
%e regulH, cererea de revizuire se judecH in 2 timpi: 5# admiterea Jn principiu a revizuirii$
2# judecarea pe fond a cauzei$
5#%acH cererea de revi)uire se admite, se retracteazH total sau parFial prima hotHrGre atacatH Ii se
pronunFH o nouH hotHrGre, de regulH Jn 2 timpi (a 9 anularea, b 9 pronunFarea din nou), iar excepFional
Jntr#un singur timp.
%acH se invocH motivul @), se retracteazH ultima hotHrGre contrarH cu prima.
KntGmpinarea e obligatorie.
2#-ererea de revizuire poate fi Ii respins4, deci hot. a cHrui revizuire se cere se consolideazH
%espre existenFa revizuirii unei hotHrGri se face o menFiune specialH pe cele 2 exemplare originale a
revizuirii hotHrGrii (care se gHsesc Jn dosar Ii Jn mapH).
106
8. C4ile de atac : sunt cele folosite in dreptul comun.
Kntre cHile extraordinare de reformare figureazH:
##recursul comun Ii
##recursul Jn interesul legii
--a fost %i recursul *n anulare 3 abrogat prin '.;. <=$/>>0.
Recursul 3n interesul le"ii
##are ca scop sH asigure o interpretare Ii o aplicare unitarH a legii pe teritoriul FHrii, sH asigure o practicH
judiciarH unitarH.
)remis#:
a. cGnd existH dispoziFii legale neclare, confuze, lacunare sau contradictorii, care sunt
interpretate diferit de instanFele romGneIti$
b. cGnd instanFele din FarH au practicH diferitH Jn soluFionarea aceloraIi probleme de
drept.
*ecursul Jn interesul legii se promoveazH de procurorul general de la Parchetul 3eneral de pe lGngH
Knalta -urte de -asaFie Ii JustiFie, fie din oficiu, fie la sesizarea 2inisterului JustiFiei.
-ompetenFa: aparFine exclusiv Knaltei -urFi de -asaFie Ii JustiFie Jn secFiile ei reunite.
Promovarea: e provocatH de premisele amintite.
EotHrGrea se adoptH cu majoritate de opinii.
%ezbaterile presupun doar prezenFa Ii concluziile membrilor completului de judecatH.
EotHrGrea adoptatH nu are nici un efect retroactiv, deci nu desfiinFeazH hotHrGrile judecHtoreIti
contradictorii care au provocat recursul Jn interesul legii. re efecte numai pentru viitor. "ste publicatH
Jn 2... Ii comunicatH separat tuturor instanFelor judecHtoreIti din FarH.
6nainte de apari"ia '.;. <=$/>>0 se prevedea scopul& se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru
viitor& dar in noua ordonan"# nu se mai spune.
107
PROCEDURI 9UDICIARE SPECIALE
Procedura de drept comun e reglementatH de norme generale aplicabile Jn cauze obiInuite.
"xistH JnsH Ii domenii speciale, la care normele generale de drept comun nu se pot aplica total sau
parFial, apHrGnd necesitatea unor reglementHri speciale.
/ormele procedurale speciale reglementeazH procedurile speciale$ sunt cuprinse fie Jn legi speciale (ex.
) 5:=2::5), fie Jn legi generale (codurile).
Procedurile speciale cuprind numai aspectele derogatorii de la procedurile de drept comun, se aplicH cu
precHdere Ii se reJntregesc cu normele de drept comun.
5. Re'acerea 3nscrisurilor Ai a .ot4r5rilor disp4rute
Pe parcursul sau la terminarea procesului se pot pierde, dispHrea Jnscrisuri din dosar sau chiar Jntregul
dosar, fie din neglijenFH, fie intenFionat. Kn astfel de cazuri devine necesarH refacerea Jnscrisurilor
dispHrute sau a dosarului dispHrut, printr#o proc. specialH reglementatH de 86'#868 -P-.
Ini2iativa unei asemenea proceduri o poate avea fie partea interesatH, fie instanFa # din oficiu.
Competen2a aparFine:
## *n timpul judec#rii procesului instanFei investite cu judecarea dosarului.
## dup# pronun"area unei hot#r,ri atacate, dar Jnainte de a pleca dosarul cHtre instanFa superioarH,
procedura refacerii revine tot primei instanFe.
)rocedura
0e porneIte cererea, se fixeazH termen, se citeazH pHrFile si, dacH e cazul, se citeazH martorii sau expertul
(daca disare o declaratie de martor, un raport de expertizH).
PHrFile prezente la primul termen sunt invitate sH depunH copii de pe actele dispHrute sau, dacH actele
procedurale dispHrute au aparFinut instanFei, se vor face copii=extrase de pe registrele instanFei, cu toate
datele care privesc Jnscrisurile dispHrute.
%acH aceste demersuri nu reuIesc, se iau din nou interogatorii, se ascultH din nou martorii, se refac
expertizele, se dH cuvGntul pHrFilor Ii, dupH dezbaterile contradictorii, instanFa se pronunFH printr#o
*ncheiere de refacere.
Knscrisurile reconstituite prin aceastH procedurH Fin loc de Jnscrisuri originale.
Kncheierea de refacere poate fi atacatH numai o datH cu hotHrGrea de fond.
108
%acH din dosar a dispHrut hotHrGrea, refacerea se redacteazH dupH exemplarul original aflat la mapa de
hotHrGri a instanFei. %acH Ii aceasta a dispHrut, refacerea se obFine dupH copiile comunicate pHrFilor, fie
legalizate, fie certificate de grefier.
%acH refacerea Jnscrisurilor=dosarului nu mai este posibilH Jn formele prezentate, se trece din nou la
judecarea cauzei.
%! O'erta real4 urmat4 de consemna2iune
0e face de cHtre debitorul obligaFiei care vrea sH IteargH obligaFia prin platH, dar se izbeIte de refuzul
creditorului de a accepta primirea plHFii.
%ebitorul de bunH#credinFH, pentru a evita opunerea abuzivH a creditorului Ii pentru a nu suporta efectele
negative ale neexecutHrii propriei obligaFii, face oferta realH de platH, urmatH de consemnaFiune.
*eglementarea este art.555(#5525 -.-iv., 867 Ii 8;: -.p.p.
-ondiFiile de valabilitate ale ofertei reale de platH sunt:
# debitorul ofertant sH aibH capacitatea de a plHti$
# oferta sH fie adresatH creditorului capabil (cu capacitate de ex.) sH primeascH plata sau
reprezentantului acestuia$
# oferta sH priveascH toatH datoria exigibilH Q dobGnzi Q cheltuieli aferente$
# oferta sH fie fHcutH la termenul stipulat Ii la locul hotHrGt pentru platH.
Procedura
%ebitorul JnainteazH executorului judecHtoresc cererea pentru revizuirea ofertei reale Ii cererea pentru
consemnarea plHFii.
"xecutorul astfel sesizat va trimite somaFie creditorului, invitGndu#l sH se prezinte la un cert termen Ii
loc (care este de obicei birolul executorului) pentru a primi plata de la debitor.
%acH creditorul se conformeazH Ii primeIte plata, executorul va Jntocmi un proces#verbal prin care
constatH oferta plHFii Ii Itergerea obligaFiei.
%acH creditorul nu se prezintH sau dacH se prezintH Ii refuzH primirea plHFii, executorul va Jntocmi un
proces#verbal prin care constatH aceastH situaFie de fapt Ii Jl trimite pe debitorul ofertant sH consemneze
la -"- suma datoratH pe numele Ii la dispoziFia creditorului.
*ecipisa -"- va fi depusH de debitor la biroul executorului, care#l va JnItiinFa de JndatH pe creditor cH
JIi poate ridica suma cuvenitH.
109
Kn aceastH fazH, deb va putea sH cearH inst sH valid plata fHcutH Ii sH const obligaFia executatH.
%acH creditorul are motive Jntemeiate sH refuze primirea plHFii, el va putea introduce o acFiune Jmpotriva
debitorului sau pentru a anula procedura ofertei Ii a consemnaFiunii.
PGnH la pronunFarea hotHrGrii definitive de validarea plHFii Ii pGnH cGnd creditorul JIi ridicH suma,
debitorul o poate retrage, obligaFia lui persistGnd.
-heltuielile aferente acestei proceduri cad Jn sarcina creditorului culpabil.
Kn mod similar se procedeazH cu predarea unui bun mobil corporal, Jn sensul cH bunul e oferit spre
predare Jntr#un anumit loc, la un anumit termen Ii dacH nu e ridicat de creditor, debitorul poate primi
aprobarea instanFei sH#l depoziteze Jntr#un anumit loc, pe cheltuiala creditorului.
'! Declararea dispari2iei Ai constatarea mor2ii unei persoane
%eclararea dispariFiei unei persoane fizice se face cGnd lipseIte de la domiciliul real un timp Jndelungat
Ii existH motive justificate de JndoialH cH ar mai fi Jn viaFH.
%upH trecerea a cel puFin 5 an de la data ultimelor Itiri, din care rezultH cH persoana era Jn viaFH se poate
pronunFa o hotHrGre judecHtoreascH ce constatH dispariFia persoanei respective.
Cererea de declara&ie a dispari&iei
0e depune la judecHtoria pe raza cHreia JIi avea domiciliul real cel dispHrutul.
-ererea se poate face de orice persoanH interesatH: rude, creditori, vecini etc.
%upH punerea cererii, preIedintele instanFei competente ordonH mHsuri pentru obFinerea de informaFii
prin organele de poliFie.
Kn paralel, cererea se publicH la primHrie Ii Jntr#un ziar local, cu invitarea persoanelor care cunosc
situaFia dispHrutului sH oferH relaFii instanFei.
&nstanFa va face o adresH Ii autoritHFii tutelare pentru numirea unui curator.
%upH ': de zile de la publicare, se fixeazH termen de judecatH Ii se citeazH reclamantul, persoana
dispHrutH, curatorul acesteia ca reprezentant al ei Ii procurorul (care participH la judecatH obligatoriu).
)a termen au loc dezbateri Jn urma cHrora instanFa pronunFH o hotHrGre, care se afiIeazH pentru ': de zile
la sediul instanFei Ii al primHriei respectiveD , un extras de pe hotHrGre va fi publicat Jn ziarul local unde
s#a fHcut Ii publicat cererea%D$ hotHrGrea se comunicH Ii autoritHFii tutelare pentru numirea unui curator
ai minorilor persoanei dispHrute&D!
110
Efectele 9ot%r:rii de dispari&ie sunt provizorii, pentru cH o asemenea hotHrGre pleacH de la prezumFia cH
persoana dispHrutH e Jn viaFH:
# se iau mHsuri pentru administrarea averii$
# se numeIte curator pentru minorii dispHrutului$
# soFul poate cere divorFul.
%acH persoana declaratH dispHrutH apare, se va anula hotHrGrea de dispariFie, persoana respectivH putGnd
sH#Ii exercite toate drepturile ei.
Procedura declara&iei mor&ii
-ererea de declarare a morFii se face de cHtre persoanele interesate la judecHtoria ultimului domiciliu al
persoanei dispHrute dupH aceeaIi procedurH ca la declararea dispariFiei.
-ererea de declarare a morFii unei persoane se face:
## dupH cel puFin 7 luni de la afiIarea hotHrGrii de dispariFie a persoanei sau
## la cel puFin ( ani de la data ultimelor Itiri cH persoana Jn cauzH mai era Jn viaFH, fHrH ca Jn acest ultim
caz sH fie necesarH si declaraFia dispariFiei.
## excepFional se poate declara direct moartea Jn cazul unor JmprejurHri relevante Ii la cel puFin 5 an de
la aceste evenimente, care creeazH prezumFia morFii (rHzboi, catastrofe).
Kn ipoteza unor catastrofe colective JIi gHseIte aplicabilitatea institu&ia comorien&ilor 9 dacH mai multe
persoane au murit de aceeaIi Jmprejurare Ii de aceleaIi cauze fHrH a se putea stabili dacH o persoanH a
supravieFuit alteia, se prezumH cH toate persoanele au murit Jn acelaIi timp.
Efectele 9ot%r:rii de declarare a mor&ii
ceastH hotHrGre prezumH cH persoana respectivH a murit Jn data stabilitH Jn hotHrGre.
%acH ulterior pronunFHrii apar indicii cH data morFii este alta, hotHrGrea poate fi modificatH numai Jn ceea
ce priveIte data declarHrii morFii.
"fecte:
5#deschiderea succesiunii celui declarat decedat$
2#JnceteazH cHsHtoria$
'#se sting dr Ii obligaFiile strict personale, iar celelalte drepturi Ii obligaFii se transmit moItenitorilor$
(#se instituie tutela pentru copiii minori ai celui declarat mort dacH celHlalt pHrinte nu mai trHieIte sau e
declarat incapabil.
%acH, totuIi, mai tGrziu se constatH cH persoana trHieIte, aceasta poate cere anularea hotHrGrii Ii poate
reintra Jn toate drepturile Ii obligaFiile anterioare prezentei hotHrGri (restitutio in integrum) Ii Jn
drepturile apHrute ulterior pronunFHrii hotHrGrii (ex: culegerea unui drept succesoral dintr#o succesiune
111
deschisH dupH pronunFarea hotHrGrii, culegerea drepturilor proprii din practicarea unui joc de noroc care
a produs cGItig dupH pronunFarea hotHrGrii de declarare a morFii).
Kn cazul anulHrii hotHrGrii de declarare a morFii, conjugat cu situaFia recHsHtoririi soFului declarat mort, se
dH prioritate cHsHtoriei de bunH#credinFH (ultima), care e cHsHtorie putativH.
%acH cea de#a doua s#a fHcut cu rea#credinFH, va fi anulatH.
Procedura special4 a punerii su= interdic2ie a =olnavilor mintali
0e aplicH numai persoanelor bolnave psihic caracterizate printr#o stare gravH Ii permanentH de
tulburare psihicH ce le caracterizeazH discernHmGntul. "le pot prezenta Ii pericol public.
"ste o mHsurH de ocrotire.
.datH pusH sub interdicFie, persoana nu mai poate Jncheia Ii semna acte juridice Jn nume propriu.
-ererea de punere sub interdicFie poate fi fHcutH de orice persoanH interesatH legitim: rude, vecin,
procuror etc.
-ompetenFa de soluFionare Jn momentul de faFH aparFine judecHtoriei Jn a cHrei razH JIi are domiciliul
pGrGtul (bolnavul).
Procedura de judecare a cererii de punere sub interdicFie cuprinde 2 faze: o fazH necontradictorie Ii o
fazH contradictorie.
7aza necontradictorie # se desfHIoarH Jn afara IedinFei de judecatH Ii Jn cadrul ei se iau mHsuri
prealabile judecHrii, Ii anume: se comunicH cererea cHtre procuror, se fac cerecetHrile prealabile prin
organele de poliFie Ii se face o expertizH medico#legalH psihiatricH sau se ia avizul medicului curant dacH
bolnavul pGrGt e internat Jntr#un spital de specialitate.
7aza contradictorie # se citeazH reclamantul, pGrGtul bolnav Ii procurorul care participH obligatoriu la
dezbaterea acestor procese. )a termenul fixat de instanFH, se administreazH obligatoriu proba
recunoaIterii prin luarea unui interogatoriu din oficiu.
Pi reclamantul poate propune un interogatoriu. 0copul interogatoriului este acela de a testa starea psihicH
a bolnavului, reprezentarea Ii orientarea sa Jn timp, spaFiu Ii pe plan abstract.
cest interogatoriu se ia Jn instanFH sau, dacH bolnavul e internat Ii nu e transportabil sau e periculos,
acest interogatoriu se ia Jn unitatea unde este el spitalizat cu asigurarea mHsurilor de pazH Ii securitate.
" posibilH administrarea Ii a altor mijloace de probH (dar nu e obligatorie).
%upH epuizarea probatoriului se intrH Jn dezbateri, pHrFile pun concluzii, cu participarea obligatorie a
procurorului. Pe parcursul procesului, instanFa care judecH procesul sesizeazH autoritatea tutelarH Jn
112
vederea numirii unui curator pt. pGrGtul bolnav, curator care sH#i exercite acestuia drepturile Ii sH#i
administreze averea pGnH la pronunFarea hotHrGrii.
%acH pGrGtul este liber Jn timpul procesului, instanFa, luGnd Ii avizul procurorului, va putea dispune
internarea provizorie a pGrGtului pe cel mult 7 sHptHmGni dacH observarea lui medicalH zilnicH e necesarH
Ii altfel nu se poate efectua. Pt. aceastH mHsurH posibilH se cere Ii avizul unui medic specialist.
EotHrGrea poate respinge sesizarea ca neJntemeiatH sau o poate admite. Kn primul caz pGrGtul JIi menFine
Jntreaga capacitate de exerciFiu. Kn cel de#al doilea caz pGrGtul JIi pierde capacitatea de exerciFiu.
Efectele 9ot%r:rii de admitere a cererii. %upH ce hotHrGrea rHmGne definitivH Ii irevocabilH, pGrGtul e
declarat incapabil, interzicGndu#i#se exercitarea drepturilor Ii obligaFiilor proprii, pe timp nelimitat, pGnH
la Jncetarea stHrii maladive ce a determinat punerea sub interdicFie sau pGnH la deces.
Pt. a#l reprezenta pe pGrGt se numeIte un curator permanent care JnsH are dreptul sH cearH Jnlocuirea dupH
' ani.
EotHrGrea are un caracter constitutiv, creGnd o situaFie juridicH nouH asupra stHrii Ii capacitHFii persoanei
Ii producGnd efecte juridice numai pe viitor (ex nunc), dupH pronunFarea hotHrGrii.
EotHrGrea se publicH prin afiIare pt. ca Ii terFii interesaFi sH poatH lua cunoItinFH de situaFia juridicH nou
intervenitH. . asemenea hotHrGre are efecte erga omnes, fiind opozabilH tuturor subiectelor de drept,
ceea ce este o caracteristicH a hotHrGrilor care schimbH ceva asupra capacitHFii persoanei.
Kn plus, hotHrGrea se comunicH Ii instanFei judecHtoreIti de la locul JnregistrHrii naIterii bolnavului pus
sub interdicFie pt. a se Jnscrie hotHrGrea Jntr#un registru special.
Procedura ac2iunilor posesorii
! Sesi)area instan2ei
0e poate face de proprietar (care are la JndemnGnH Ii acFiunea Jn revendicare) sau de posesor (tipic
acFiunii posesorii) sau de titularul unei servituFi aparente Ii continue sau de detentorul ce deFine lucrul Jn
interesul sHu Jn temeiul unui contract Jncheiat cu posesorul.
PGrGFi pot fi:
# persoana care a tulburat posesia$
# persoana care a tulburat posesia, lucrGnd pt. altul, caz Jn care putem avea 2 pGrGFi: # cel care executH
tulburarea,
# cel care e beneficiarul tulburHrii.
%! Competen2a se stabileIte potrivit dreptului comun, instanFa prorogGndu#Ii competenFa Ii cu
eventualele cereri accesorii (despHgubirile).
113
&! Con2inutul ac2iunii ! elementele normale oricHrei acFiuni Q precizarea expresH cH acFiunea are
caracter posesoriu Ii un caracter petitoriu, relevGndu#se Ii condiFiile de admisibilitate de fond
I! 9udecarea pricinii se face dupH regulile dreptului comun cu douH
amendamente:
# judecata se face de urgenFH Ii cu precHdere$
# nu e admisibil cumulul cererilor asupra posesiei Ii asupra proprietHFii. cFiunile sunt separate Ii
autonome.
(! E'ectele .ot4r5rii posesorii
Kn ipoteza respingerii acFiunii se menFine starea de fapt anterioarH procesului
respectiv, posesie tulburatH sau pierdutH complet.
Kn ipoteza admiterii acFiunii posesorii se produc urmHtoarele efecte concrete:
a) posesia tulburatH=pierdutH prin fapta pGrGtului e consideratH posesie utilH$ (intervertirea posesiei # posibil
subiect de examen)
b) pGrGtul este obligat sH Jnceteze tulburarea$
c) reclamantul e repus Jn situaFia posesiei utile, anterioarH tulburHrii$
d) reclamantul poate cere Ii despHgubiri.
Raportul 9ot%r:rilor posesorii fa&% de alte 9ot%r:ri pronun&ate (n
petitoriu sau (n posesoriu
. hotHrGre posesorie are autoritate de lucru judecat numai faFH de o altH
acFiune posesorie, pt. aceleaIi pHrFi avGnd aceleaIi calitHFi procesuale, acelaIi obiect Ii aceeaIi cauzH
juridicH, cGt Ii pt. acte sau fapte juridice identice care genereazH raportul juridic litigios.
/u existH autoritate de lucru judecat a unei hotHrGri Jn posesoriu faFH de o acFiune petitorie.
Kn consecinFH reclamantul poate promova succesiv, JntGi o acFiune posesorie Ii apoi, dacH o pierde pe
prima, o acFiune petitorie.
Kn schimb existH autoritate de lucru judecat a hotHrGrii pronunFate Jn petitoriu asupra celei Jn posesoriu.
EotHrGrea posesorie e atacabilH cu recurs (nu Ii cu apel, fiind elipticH de apel).
Ordonan2a preAedin2ial4
"ste o procedurH specialH creatH Jn scopul rezolvHrii rapide a unor cazuri urgente. 0ediul materiei:
art. 865, 862 -. proc. civ.
114
5 ! Condi2iile de admisi=ilitate sunt ':
2 a) urgen"a m#surii solicitate
Procedura ordonanFei e aplicabilH Jn cazuri grabnice pt.: pHstrarea unui
drept ce s#ar pHgubi prin JntGrziere$ pt. a preveni o pagubH iminentH$ pt. JnlHturarea piedicilor ce ar putea
apHrea cu ocazia unei executHri. -aracterul urgent poate fi:
# prezumat de instanFH # ex.: piedici apHrute cu ocazia executHrii
# constatat de instanFH # Jn celelalte 2 ipoteze
# prezumat de lege pt. cazurile executHrii vremelnice a hotHrGrilor judecHtoreIti Ii Jn cazul strHmutHrii
pricinii.
b) vremelnicia m#surii ordonate (caracterul provizoriu)
Kn ordonanFa preIedinFialH instanFa nu adoptH hotHrGri definitive, nu
soluFioneazH fondul cauzei ci poate lua doar mHsuri urgente Ii temporar necesare pt. a conserva un drept
nou, pt. a preveni o pagubH iminentH.
ceste mHsuri provizorii sunt valabile numai pGnH la soluFionarea Jn fond a litigiului pe procedura
dreptului comun. Pe durata judecHrii Jn fond a litigiului mHsurile provizorii adoptate prin ordonanFH pot
fi menFinute de instanFa de drept comun, pot fi modificate ori chiar desfiinFate.
c) m#sura ordonat# de instan"# nu prejudec# fondul dreptului
Kn procedura ordonanFei cauza se examineazH sumar, la suprafaFH, relevantH fiind doar aparenFa de
drept, iar nu fondul dreptului Jn cauzH.
Kn ordonanFa preIedinFialH judecHtorul VpipHieM fondul.
-ercetarea judecHtoreascH nu se face totuIi arbitrar, ci dupH indicii sau dupH probe sumare pt.
stabilirea situaFiei de fapt cGt mai aproape de realitate.
%! Procedura de #udecat4
0esizarea instanFei se face de persoana interesatH sau de un executor judecHtoresc.
-onFinutul cererii de chemare Jn judecatH trebuie sH respecte elementele necesare oricHrei cereri Ii, Jn
plus, sH demonstreze existenFa cumulativH a celor trei condiFii de admisibilitate.
-ompetenFa e reglementatH dupH dreptul comun.
)a primirea cererii se fixeazH un termen scurt, Jn funcFie de gradul de urgenFH al cauzei. +ermenul Jl
fixeazH judecHtorul de serviciu sau, Jn cazuri speciale, preIedintele instanFei.
+ot la primirea cererii se stabileIte dacH judecarea se face cu citarea pGrGtului sau fHrH citarea sa.
Judecarea fHrH citare se face Jn cazuri foarte urgente. *egula este sH se judece cu citare, pt. a se respecta
contradictorialitatea procesului.
115
-itarea JnsH se face pt. termene scurte, de pGnH la 8 zile. Kn cazuri speciale termenul se poate da Ii Jn
zile de sHrbHtoare.
.datH dispusH citarea pHrFilor, judecata nu poate sH se desfHIoare decGt cu procedura de citare valabil
fHcutH.
Judecata propriu#zisH se desfHIoarH dupH regulile dreptului comun cu precizarea cH se administreazH
probe puFine Ii rapide (Jnscrisuri, interogatorii). .ricGnd, Jn timpul procesului, reclamantul din
ordonanFH JIi poate transforma cererea din ordonanFH Jntr#o acFiune de drept comun.
Kn teorie Ii hotHrGrea pronunFatH prin ordonanFH poartH denumirea de ordonanFH.
-Hile de atac. -alea de atac e recursul (fHrH apel). +ermenul de recurs e unul special, de 8 zile,
calculat:
# de la pronunFarea hotHrGrii, dacH pHrFile au fost citate la judecatH
# de la comunicarea hotHrGrii, dacH pHrFile nu au fost citate.
*ecursul se judecH Ii el de urgenFH Ii numai cu citarea pHrFilor.
-aracteristic ordonanFei preIedinFiale e faptul cH ea nu poate fi supusH
revizuirii deoarece Jn ordonanFH nu se soluFioneazH litigiul pe fondul dreptului.
&! Caracterele Ai e'ectele ordonan2ei preAedin2iale
a) .rdonanFa e executorie de JndatH Ii fHrH somaFie dacH instanFa dispune
astfel. . asemenea somaFie poate fi JnsH contestatH pe calea dreptului comun Ii anume prin contestaFia le
executare.
b) utoritatea de lucru judecat nu existH la ordonanFH cHtre procesul de
fond. Kntre dosarul de ordonanFH Ii dosarul de fond nu pot exista nici litispendenFH Ii nici conexitate pt.
cH obiectul Ii cauza acFiunii diferH. Kn schimb poate exista autoritate de lucru judecat Jntre douH
ordonanFe preIedinFiale dacH existH triplH identitate (pHrFi, obiect, cauzH) Ii dacH JmprejurHrile care
genereazH cele douH procese sunt identice.
I! Aplica2ii ale ordonan2ei 3n practica #udiciar4
a) ,n prim domeniu de aplicabilitate e divor"ul. )egea permite (art. 75@ -. proc. civ.) ca pe timpul
derulHrii procesului de divorF instanFa sH poatH lua mHsuri provizorii Ii urgente prin ordonanFH
preIedinFialH Jn ceea ce priveIte JncredinFarea copiilor minori, pensia de JntreFinere a lor, modul de
folosire a locuinFei comune (presupune posibilitatea evacuHrii provizorii sau cea a reintegrHrii soFului
alungat). 0e mai pot lua mHsuri prin ordonanFH pt. a stabili caracterul bunurilor (comune sau proprii).
b) ,n alt domeniu de aplicabilitate: raporturile de vecin#tate. .rdonanFa se foloseIte pt. a asigura
respectarea unor norme legale sau a unor convenFii ca reglementeazH paInica vecinHtate. Kn acest
domeniu ordonanFa poate fi folositH pt.:
116
# a interzice continuarea construcFiilor Jncepute la o distanFH mai micH decGt cea prevHzutH Jn lege$
# se interzic lucrHri ce pun Jn pericol casa vecinH$
# servituFile de trecere$
# Jn cazul JmpiedicHrii abuzive a executHrii unor reparaFii urgente Ii necesare la propria casH.
c) 6n raporturile locative, ordonanFa e posibilH Jn:
# Jn cazurile Jn care e posibilH Ii evacuarea pt. lipsH de titlu$
# Jn cazurile ocupHrii samavolnice a unei locuinFe$
# Jn situaFia toleraFilor$
# Jn situaFia JmpiedicHrii folosirii pHrFilor comune sau accesoriilor locuinFei de cHtre colocatari.
;mp4r2eala #udiciar4 6parta#ul7
KmpHrFeala face sH Jnceteze o indiviziune (asupra patrimoniului) sau face sH Jnceteze o coproprietate (pe
cote#pHrFi=Jn devHlmHIie) asupra unor bunuri determinate.
KmpHrFeala e posibilH, Jn principiu, oricGnd, la simpla cerere a unui copHrtaI Ii fHrH a fi nevoie de o
motivare specialH, cu excepFia partajului de bunuri comune cerut Jn timpul cHsHtoriei (caz Jn care trebuie
dovedite motivele temeinice).
-u toate acestea, JmpHrFeala devine imposibilH Jn cazurile de coproprietate forFatH (coproprietatea
veInicH sau perpetuH).
KmpHrFeala se poate face Jn douH feluri:
a) prin bunH#JnvoialH! partajul voluntar
b) prin proces!partajul judiciar
a7 Parta#ul voluntar e prevHzut expres Jn lege Jn unele materii: succesiuni
(art. @': -. civ.), partajarea bunurilor comune dupH pronunFarea divorFului (art. '2 -. fam.).
Knvoiala coindivizarilor se constatH printr#un Jnscris autentic obligatoriu ad
validitatem pt. JmpHrFeala terenurilor sau se mai poate constata printr#un Jnscris sub semnHturH privatH
sau prin convenFie verbalH dar fHcutH Jn faFa instanFei.
)a succesiuni partajul voluntar poate avea forma procedurii notariale (forma cretificatului de
moItenitor la care convin toFi moItenitorii asupra dreptului, cotei etc.) sau poate lua forma partajului de
ascendent prin care autorul JIi Jmparte averea Jn timpul vieFii, ca un avans asupra succesiunii.
117
Partajul bunurilor comune se poate face voluntar dupH pronunFarea divorFului sub forma unui act
notarial Jncheiat Jn afara unui proces sau sub forma tranzacFiei, Jncheiat Jn timpul procesului.
vantajele partajului voluntar:
# economie de timp$
# economie de cheltuieli$
# pHstrarea unor relaFii civilizate cu copHrtaIii$
# pHstrarea posibilitHFii de a opta (fiecare copHrtaI) pt. bunurile utile.
=7 Parta#ul #udiciar se realizeazH cGnd coindivizarii nu se JnFeleg asupra drepturilor lor reciproce, masei
bunurilor partajabile, JmpHrFirii bunurilor fizice, asupra fructelor bunurilor partajabile.
4eglementare: -odul civil Ii -odul de procedurH civilH Ii )egea nr. '5;=5;(( (reglementarea
drepturilor succesorale ale soFului supravieFuitor).
Domeniul de aplicabilitate a procedurii partajului judiciar
Partajul judiciar e aplicabil tuturor stHrilor de indiviziune, indiferent de cauza lor. " obligatoriu
partajul judiciar Jn douH situaFii:
5. pt. partajarea bunurilor comune Jn timpul cHsHtoriei$
2. pt. partajarea succesoralH la care nu se prezintH toFi moItenitorii sau moItenitorilor minori=incapabili
reprezentantul lor nu le dH JncuviinFare.
ceastH procedurH nu se apilcH Ii societHFilor civile.
,* Cererea de c9emare (n judecat% pt* ie)irea din indiviziune
"lementele cererii generaleQelementele specifice partajului:
a) la partajul succesoral trebuie sH se prevadH: numele defunctului, data
decesului, data deschiderii succesiunii, ultimul domiciliu al defunctului, numele Ii calitatea succesorilor,
cotele pHrFilor, precizarea dacH transmiterea succesiunii se face legal sau testamentar, masa succesoralH
(activQpasiv) Ii, eventual, reprezentarea succesoralH (dacH e cazul), raportul unor liberalitHFi,
reducFiunea, etc.
b) pt. alte cauze de indiviziune se trec la elementele specifice bunurile de
JmpHrFit, titlul coproprietHFii, numHrul Ii calitatea coproprietarilor.
Kn toate procesele de partaj trebuie citaFi toFi coindivizarii sub sancFiunea
nulitHFii hotHrGrii, inclusiv avGnzii#cauzH ai coindivizarilor pt. cH Jn partajul judiciar fiecare parte are o
dublH calitate (duplex judicium): purtHtor de drepturiQpurtHtor de obligaFii corelative.
Ciecare parte are dreptul sH dea ceva Ii sH ia ceva.
Kn partaje judiciare se pot cita detentorii precari ai bunurilor partajabile pt. ca hotHrGrea sH le fie
opozabilH.
118
Partajul trebuie sH cuprindH atGt cererea principalH cGt Ii cele accesorii. Kntre ele nu se admite
disjungerea. 0e pot formula cereri accesorii de Jntregire a partajului, Jn ceea ce priveIte pHrFile=bunurile
Ii dupH pronunFarea hotHrGrii.
2Hsurile asiguratorii se obFin prin cererea principalH sau prin cereri separate Jn condiFiile specifice.
.* Competen&a instan&ei # se stabileIte, de regulH, dupH dreptul comun.
%pdv material e competentH judecHtoria asupra Jntregii acFiuni de partaj care e o acFiune complexH, cu
caracter patrimonial complex Ii e o acFiune Jn realizare de drepturi.
-Gnd obiectul acFiunii dpdv valoric depHIeIte 5 miliard de lei (cerere principalHQcereri accesorii), Jn
primH instanFH va judeca tribunalul.
Cazuri speciale de competen"#.
)a succesiuni competentH e instanFa de la ultimul domiciliu al defunctului.
Kn cazul JmpHrFirii unei coproprietHFi imobiliare e competentH instanFa locului situHrii imobilului.
Pt. partajarea bunurilor comune avem:
a) dacH partajul se cere Jn cadrul procesului de divorF, competentH devine prin prorogare instanFa de divorF
(instanFa ultimului domiciliu comun al soFilor)$
b) dacH partajul se cere dupH divorF, instanFa e cea de drept comun, de la domiciliul pGrGtului.
Kn toate celelalte cazuri competentH e instanFa de la domiciliul pGrGtului.
/* ;udecarea partajului se face Jn principiu Jn 2 faze:
a) admiterea Jn principiu, ca urmare a cerecetHrii judecHtoreIti Ii a dezbaterilor contradictorii$
b) desHvGrIirea partajului.
a) )t. prima faz#: la prima zi de JnfHFiIare, din oficiu, obligatoriu, instanFa de
judecatH va lua declaraFii pHrFilor asupra obiectului partajului, Ii anume: declaraFia reclamantului pt.
fiecare bun privitor la existenFa, locul situHrii Ii valoarea.
Kn rest, judecarea partajului se face dupH regulile dreptului comun, cu precizarea cH eventuala
tranzacFie e posibilH pt. toate bunurile ce fac obiectul judecHFii sau, prin excepFie, numai pt. o parte din
bunuri, caz ce atrage hotHrGrea parFialH. 0pecific e faptul cH prin acordul tuturor copHrtaIilor se poate
scoate din masa partajabilH un bun introdus din eroare.
ceastH primH fazH se finalizeazH printr#o Jncheiere de admitere Jn principiu (e o Jncheiere
interlocutorie). PronunFarea Jncheierii constituie regula Jn materie de partaj Ii e absolut necesarH atunci
cGnd partajul presupune mHsurHri Ii evaluHri ce se pot face numai prin expertizH tehnicH.
Kncheierea de admitere Jn principiu va cuprinde: bunurile partajabile, calitatea de coproprietari ai
pHrFilor, cotele cuvenite fiecHrei pHrFi, datoriile=creanFele copHrtaIilor sau ale unei succesiuni (la partaj
succesoral).
119
%acH partajul poartH asupra unui singur bun Ii pHrFile se JnFeleg asupra valorii lui se poate pronunFa
partajul direct prin hotHrGre fHrH pronunFarea unei Jncheierii de admitere Jn principiu.
Kncheierea de admitere Jn principiu poate fi atacatH separat cu apel Ii recurs Jn ceea ce priveIte:
calitatea de copHrtaI, masa partajabilH, cota pHrFilor.
+ermenul de apel Ii recurs curge de la comunicarea Jncheierii sau de la data la care s#a luat
cunoItinFH printr#o altH modalitate.
spectele ce formeazH obiectul apelului=recursului nu mai pot fi invocate ulterior dacH nu s#a
exercitat calea de atac. Kn mod excepFional se poate pronunFa Ii o (Wtfih) a unei cereri reconvenFionale
sau a unei cereri de (Wtfih) care fac necesarH includerea unor bunuri suplimentare ale altor copHrtaIi.
0e poate recurge Ii la Jndreptarea Jncheierii de admitere Jn principiu la fel ca la Jndreptarea hotHrGrii.
b) 6mp#r"eala propriu-zis#(desHvGrIirea JmpHrFelii)
%acH Jncheierea de admitere Jn principiu nu a fost atacatH sau, dupH ce a devenit irevocabilH urmare a
exercitHrii cHilor de atac, se trece la desHvGrIirea JmpHrFelii care, de obicei, presupune efectuarea unei
expertize de specialitate ce urmHreIte: evaluarea bunurilor partajabile$ apreciazH dacH paratajul Jn naturH
e sau nu posibil Ii Jn ce variante mai comode Ii mai economice$ propune loturi fizice pt. fiecare copHrtaI.
KmpHrFirea pe loturi fizice o poate face Ii instanFa direct, dar aceastH soluFie nu e agreatH Jn practicH.
)a lotizare se au Jn vedere mai multe criterii:
# acordul pHrFilor$
# mHrimea cotei unei pHrFi$
# natura bunurilor care se Jmpart$
# domiciliul Ii ocupaFia pHrFilor.
# eventuale acorduri sau acceptHri tacite pe timpul ridicHrii unor construcFii pe terenuri partajabile (vezi
accesiunea).
KmpHrFeala Jn naturH reprezintH regula Jn partaj Ii ea se aplicH pt. bunuri
comod partajabile. %acH prin formarea loturilor fizice ale copHrtaIilor nu se acoperH total dreptul valoric
al pHrFilor, se recurge la compensaFii bHneIti sub formH de sultH.
!triuirea integral% a unurilor partajaile unei singure p%r&i* " o cale subsidiarH Ii se aplicH
numai dacH JmpHrFeala Jn naturH nu e uIor posibilH sau dacH nu e economicH.
ceastH procedurH se desfHIoarH pe doi timpi:
5. Aunurile partajabile se atribuie provizoriu unei singure pHrFi, la cererea ei Ii cu acordul celorlalFi. 0e
pronunFH o Jncheiere Jn acest sens, care e apelabilH Ii recurabilH. Prin Jncheiere se fixeazH termen pt.
depunerea sultelor corespunzHtoare cotelor#pHrFi ale copHrtaIilor ce nu primesc bunuri Jn naturH.
2. tribuirea definitivH, care se face la termenul stabilit de instanFH la prima fazH Ii cu condiFia ca sultele
respective sH se fi plHtit. ceastH atribuire definitivH a bunurilor se pronunFH prin hotHrGre.
Prin derogare, pt. motive temeinice, se poate trece direct la faza finalH
120
de atribuire definitivH prin hotHrGre, cu fixarea unui termen de platH executoriu.
<:nzarea unurilor partajaile. " o variantH extremH, folositH numai dacH
primele douH nu sunt posibile sau dacH convin copHrtaIilor.
Prin Jncheiere instanFadispune vGnzarea tuturor bunurilor partajabile sau a
acelor bunuri asupra cHrora pHrFile nu se JnFeleg Jn atribuire.
"a se poate face:
a) prin Jnvoiala pHrFilor$
b) prin licitaFie publicH.
a) 0e cere de pHrFi Ii se realizeazH tot de ele. &nstanFa va da un termen de
maxim 7 luni pt. vGnzarea prin convenFie. )a termenul stabilit instanFa cere dovada vGnzHrii Ii
consemneazH preFul Jncasat, conform dreptului acestora, pronunFGnd Jn acest sens a hotHrGrii.
b) re loc dacH:
5) nu s#a realizat vGnzarea prin JnvoialH
2) nu s#a respectat termenul de 7 luni
') nu s#a Jncasat preFul.
Kn oricare din aceste cazuri instanFa pronunFH o Jncheiere care e apelabilH,
stabilind ca vGnzarea sH se facH prin licitaFie publicH, cu ajutorul unui executor judecHtoresc.
"xecutorul astfel desemnat va fixa termen pt. licitaFie Jn maxim ': zile pt. bunurile mobile Ii maxim
7: zile pt. imobile de la data primirii Jncheierii de la instanFH.
poi, executorul JnItiinFeazH pe copHrtaIi asupra datei, orei Ii locului vGnzHrii dupH care JntocmeIte
Ii afiIeazH publicaFia de vGnzare spre ItiinFa terFilor interesaFi, afiIare ce trebuie fHcutH cu cel puFin 8 zile
Jnainte de licitaFie pt. bunurile mobile Ii cu cel puFin ': zile pt. imobile.
Kn publicaFia de licitaFie se precizeazH Ii preFul de pornire stabilit de un expert tehnic.
)a data licitaFiei copHrtaIii pot conveni ca licitaFia sH plece de la un preF inferior faFH de cel stabilit
prin expertizH sau de la un orice preF stabilit de licitator. Aunurile se adjudecH de cel care a oferit suma
cea mai mare, sumH ce a rezistat la ' strigHri consecutive.
PreFul de adjudecare se consemneazH de judecatar la dispoziFia instanFei pt. a fi JmpHrFit prin
hotHrGre.
.datH Jncheiate oricare din aceste trei metode de partaj, instanFa pronunFH hotHrGrea de JmpHrFealH
prin care sisteazH coproprietatea Ii desHvGrIeIte partajul Jntr#una din cele ' variante exprese.
%acH JmpHrFeala nu se poate realiza Jn nici una din variante, instanFa va Jnchide dosarul. EotHrGrea e
supusH cHilor de atac, mai puFin punctele statuate prin Jncheierea de admitere Jn principiu rHmasH
defintivH Ii irevocabilH.
EotHrGrea de partaj are efect declarativ de drept (retroactiv), iar nu translativ.
121
EotHrGrea de partaj poate deveni titlu executoriu (dacH e investitH cu formulH executorie), indiferent
dacH s#a cerut sau nu predarea efectivH a bunurilor Ii chiar dacH instanFa nu a dispus predarea, cu
excepFia cazului Jn care pHrFile declarH expres cH nu solicitH predarea bunului.
Nout42ile 3n procedura parta#ului #udiciar (sb. de examen)
5. .bligaFia instanFei ca din oficiu, la prima zi de JnfHFiIare, sH ia declaraFia pHrFilor asupra
caracterului bunurilor partajabile, asupra existenFei bunurilor, asupra situHrii acestora, asupra
valorii lor.
2. Posibilitatea de atacare separatH a hotHrGrii de admitere Jn principiu, cu apel Ii cu recurs.
'. pariFia Jn lege a unor criterii exemplificative pt. lotizarea bunurilor.
(. tribuirea tuturor bunurilor partajabile unui singur copHrtaI Jn douH faze: atribuirea provizorie Ii
atribuirea definitivH.
8. 0oluFia de Jnchidere a dosarului dacH JmpHrFeala nu se poate realiza Jntr#una din cele trei forme
legale studiate.
CURS *
PROCEDURA DIVOREULUI
%ivorFul este contencios Ii necontencios.
DIVOREUL CONTENCIOS (art. 7:@#75; -. p.c.)
"ste o procedurH derogatorie de la dr comun.
cFiunea de divorF aparFine numai soFilor Ii are un caracter strict personal. /u poate fi promovatH de alFi
participanFi.
"xcepFie: pentru interziIii judecHtoreIti acFiunea poate fi promovatH=continuatH de curator$ pentru persoanele
declarate dispHrute# la fel.
-ompetenFa aparFine judecHtoriei Jn raza cHreia se situeazH ultimul domiciliu comun real al soFilor, respectiv
locul de unde s#a produs despHrFirea Jn fapt. /u intereseazH domiciliul scriptic. 2utarea pHrFilor dupH
Jnceperea procesului nu produce nici o schimbare asupra competenFei instanFei. %acH soFii nu au avut
domiciliu comun, competenFa revine instanFei de la domiciliul pGrGtului Ii dacH neavGnd domiciliu comun,
pGrGtul are domiciliul=reIedinFa Jn strHinHtate, competenFa aparFine instanFei de la domiciliul reclamantului.
/ormele de competenFH Jn divorF au caracter imperativ.
122
Cererea de c.emare 3n #udecat4 9 trebuie sH JntruneascH elementele unei cereri generale Q data, locul
Jncheierii cHsHtoriei, numele copiilor minori rezultaFi din cHsHtorie Ii data naIterii lor cu obligaFia de a se
anexa actele de stare civilH ale reclamantului Ii copiilor minori.
Kn cadrul cererii de divorF sunt posibile capete de cerere accesorii cu privire la JncredinFarea copiilor minori,
pensia de JntreFinere a acestora sau a unui soF, numele de dupH divorF sau cu privire la spaFiul locativ comun.
%acH existH copii minori din cHsHtorie situaFia lor juridicH va fi soluFionatH obligatoriu de instanFH, chiar Ii
din oficiu, Jn ipoteza Jn care niciuna din pHrFi nu cere.
ceastH cerere se prezintH personal de reclamant Jn faFa judecHtorului de serviciu sau a preIedintelui
instanFei.
Cererea reconven2ional4# se poate depune pGnH Jn prima zi de JnfHFiIare, dar practica o admite Ii mai
tGrziu, adicH pGnH la Jncheierea dezbaterilor. *econvenFionala devine obligatorie pentru pGrGtul care doreIte
divorFul, dar din vina exclusivH a reclamantului.
-ererea reconvenFionalH se poate raporta fie la fapte ale reclamantului apHrute Jnainte de introducerea
acFiunii de divorF, fie la fapte ale reclamantului apHrute Jn timpul procesului de divorF.
&nstanFa sesizatH cu cererea reclamantului JIi prorogH competenFa atGt asupra cererilor accesorii ale
reclamantului cGt Ii asupra cererii reconvenFionale a pGrGtului. Kn materie de divorF nu este admisH
disjungerea cererii principale de cererea reconvenFionalH.
Primirea cererii de c.emare 3n #udecat4
0e face de cHtre preIedintele instanFei=judecHtoriei de serviciu. cesta la primirea cererii dH sfaturi de
JmpHcare, iar dacH reclamatul insistH Jn hotHrGrea sa, se fixeazH termenul de judecatH Jn IedinFH publicH.
P4r2ile 3n divor2
0e pot apHra singure sau pot fi asistate de avocat, dar nu pot fi reprezentate. PrezenFa personalH a
reclamantului e necesarH la fiecare termen de judecatH. "xcepFie: pot fi reprezentate Jn divorF pHrFile dacH: au
fost declarate incapabile sau dacH au domiciliul=reIedinFa Jn strHinHtate, caz Jn care reprezentarea se poate
face de cHtre avocat Jn baza unei procuri speciale.
%acH pGrGtul nu se prezintH deloc, instanFa trebuie sH verifice realitatea domiciliului acestuia aIa cum a
indicat#o reclamatul Ii sH dispunH citarea prin afiIare pentru a evita posibilitatea unui divorF fraudulos.
%acH ambele pHrFi lipsesc nejustificat, dosarul se suspendH. %acH numai reclamantul la oricare din termene
lipseIte nejustificat iar pGrGtul este prezent, soluFia poate fi:
# se respinge acFiunea reclamatului dacH pGrGtul se opune la divorF
# se suspendH procesul dacH pGrGtul nu se opune la divorF
9udecata divor2ului
123
0e face Jn IedinFH publicH cu excepFia cazurilor delicate Jn care reputaFia sau demnitatea pHrFilor sunt
periclitate de IedinFa publicH, caz Jn care instanFa poate dispune judecarea Jn IedinFH secretH, dispoziFie ce se
ia, JnsH, tot Jn IedinFH publicH.
)a primul termen, instanFa dH sfaturi de JmpHcare pe care le poate regreta pe tot parcursul procesului. %acH
intervine JmpHcarea, procesul se stinge Jn orice fazH s#ar afla, chiar Ii fHrH taxa de timbru plHtitH.
*eclamantul poate renunFa oricGnd la acFiune, indiferent dacH pGrGtul e de acord sau nu.
"ste inadmisibilH renunFarea la dreptul de a cere divorF Jn aceastH materie. -hiar dupH JmpHcare e posibilH o
nouH acFiune de divorF pentru fapte culpabile noi, apHrute dupH aceea.
Pro=ele
0unt cele din dreptul comun, cu 2 excepFii:
# martorii pot fi rude=afini, chiar Ii de gradul &, dar nu Ii descendenFii pHrFilor
# interogatoriul e inadmisibil Jn ceea ce priveIte cererea principalH (divorFul), este JnsH admisibil Jn
ceea ce priveIte cererile acesorii.
-odul Camiliei spune cH o cHsHtorie reprezintH Ii un interes al statului, nu doar al soFilor D pHrFile nu pot
tranzacFiona Jn divorFul lor D nu se admite interogatoriul dacH pGrGtul recunoaIte Jnvinuirile.
14suri provi)orii 3n procesul de divor2
0unt posibile pe calea ordonanFelor preIedinFiale Ii numai pe timpul judecHrii procesului de divorF. 0unt
mHsuri acesorii, au caracter vremelnic, urgente. ceste mHsuri privesc JncredinFarea minorilor, stabilirea
pensiei, atribuirea Ii folosirea spaFiului locativ comun.
-riterii de atribuire a spaFiului comun:
# antecedenFa comportamentalH a soFului ce face sau nu posibilH conlocuirea
# suprafaFa locativH suficientH pentru toFi membrii familiei (5: mX pe persoanH)
# camere separate pentru soFi Ii pentru copiii minori Jn funcFie de vGrstH, sex Ii starea de sHnHtate a
acestora
# asigurarea locuinFei poate JmbrHca forma obligatorie de JntreFinere
2Hsurile provizorii adoptate pot fi confirmate=infirmate prin hotHtGre pronunFatH de instanFa pe fond. Kn
divorF, Jn ordonanFa preIedinFialH nu se cere conditia neprejudecHrii fondului (impusH pentru celelalte
ordonanFe).
Kot4r5rea #udec4toreasc4
a) Poate sH admitH acFiunea, fie din culpa exclusivH a pGrGtului, fie din culpH comunH, fie Jn cererea
reconvenFionalH a pGrGtului din culpa exclusivH a reclamantului.
b) Poate fi respinsH acFiunea$ condiFii:
124
# reclamantul nu#Ii dovedeIte motivele temeinice de divorF invocate Jn cerere Ii deci nu dovedeIte
vHtHmarea gravH Ii iremediabilH a cHsHtoriei Ii imposibilitatea continuHrii ei
# din probe rezultH cH singurul vinovat pentru criza familialH este reclamantul, caz Jn care, fiind
culpabil, nu poate triumfa Jn propria cerere (nimeni nu poate invoca propria vinH)
2otivele de divorF Ii culpa trebuie sH fie pertinente, concludente, cert stabilite Jn dosar, sH se refere la
aspecte concrete care fac practic imposibilH continuarea cHsHtoriei.
-ulpa trebuie sH fie determinantH Jn desfacerea cHsHtoriei.
&nstanFa va soluFiona obligatoriu situaFia juridicH a copiilor minori (JncredinFarea lor Ii pensia), chiar dacH
niciunul din soFi nu cere acest lucru. 0#a statuat cH nu e admisibil ca un soF sH cearH JncredinFarea minorilor
cHtre celHlalt soF.
/umele dupH divorF va fi cel anterior cHsHtoriei, cu excepFia situaFiei Jn care existH acordul celuilalt soF sH se
pHstreze numele din cHsHtorie sau existH motive temeinice cum ar fi renumele ItiinFific sau artistic al unui
soF cHpHtat Jn timpul cHsHtoriei. EotHrGrea se comunicH pHrFilor, dar Ii oficiului de stare civilH unde s#a
Jncheiat cHsHtoria Ii unde se va face menFiune de desfacere a cHsHtoriei pe marginea certificatlui de
cHsHtorie.
C4ile de atac
0unt apelul Ii recursul Jn termen special de ': zile de la comunicare, termen valabil atGt pentru capetele de
cerere principale cGt Ii accesorii.
Kn apel Ii Jn recurs , judecata nu poate fi stinsH din lipsa nejustificatH a reclamantului$ corelativ, oricare din
pHrFi poate fi reprezentatH.
Kn divorF, revizuirea e inadmisibilH.
Kn principiu, Jn aceastH materie nu existH autoritatea de lucru judecat decGt pentru acFiuni Ii hotHrGri motivate
pe aceleaIi JmprejurHri de fapt.
%acH unul din soFi moare Jn timpul procesului, procesul se stinge ca fiind rHmas fHrH obiect, pentru cH prin
deces cHsHtoria JnceteazH, Jn timp ce prin divorF cHsHtoria se desface.
DIVOREUL NECONTENCIOS 6prin consim24m5nt mutual7
-ererea de chemare Jn judecatH se face Ii se semneazH de ambii soFi. %acH e semnatH doar de unul, la primul
termen pGrGtul e invitat sH dea o declaraFie de acord. /u se invocH motive de divorF, nu se invocH culpa
vreunui soF, se cere doar pe baza acordului soFilor desfacerea cHsHtoriei. )a primirea cererii, preIedintele
verificH acordul, fixeazH termen de 2 luni Jn IedinFH publicH, iar la acel termen instanFa verificH dacH se
menFine acordul Ii Jn caz afirmativ se judecH procesul fHrH administrarea probelor (pentru cH nu se invocH
motive de divorF).
125
%acH soFii sunt de acord numai cu cererea de divorF, dar nu Ii cu cele accesorii, urmeazH a se administra
probe asupra cererilor accesorii, pronunFGndu#se apoi o hotHrGre unicH.
cest divorF e admisibil Jn urmHtoarele cazuri:
5) din cHsHtorie nu au rezultat copii minori
2) sH fi trecut mai mult de 5 an de la data cHsHtoriei pGnH la data introducerii cererii de divorF (cumulativ cu
5)
') boala unui soF care face imposibilH cHsHtoria
EotHrGrea nu e motivatH pentru cH nu se invocH vina vreunui soF$ nu e susceptibilH de revizuire.
PROCEDURA CONTENCIOSULUI AD1INISTRATIV Le"ea %FDFM
Su=iectele procedurii
Pot fi orice pf sau pj ce se considerH vHtHmate Jn dreptul lor printr#un act administrativ nelegal sau prin
refuzul nejustificat al unei autoritJFi administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept
recunoscut de lege.
*efuzul nejustificat la cererea petentului sau absenFa rHspunsului autoritHFii administrative au relevanFH
numai dupH ': de zile de la Jnregistrarea cererii.
O=iectul procedurii
&l constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal$ recunoaIterea dreptului pretins , B obligarea
organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant Ii refuzat sub sancFiunea unor daune
cominatorii$ repararea pagubei pricinuite de organul administrativ.
"xcepFii (acte ce nu pot fi contestate prin aceastH procedurH):
# acte ce rezultH din rapoarte politice (acte emise de Parlament, 3uvern, ministere)
# acte de gestiune Ii conducere parlamentarH
# acte ce privesc siguranFa statului
# interpretarea Ii aplicarea actelor internaFionale la care *omGnia e parte
# actele administraFiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate,
calamitHFi naturale)
# actele comandamentelor militare
# acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe, impozite, amenzi, acte va,ale)
# actele statului romGn ca pj pt administrarea patrimoniului sHu
# acte administrative adoptate Jn exercitarea controlului ierarhic.
Procedura preala=il4 o=li"atorie
0e realizeazH printr#o reclamaFie fHcutH de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul
nelegal sau refuzH eliberarea actului pretins. ceastH reclamaFie se face Jn termen de ': de zile de la
emiterea actului nelegal=Jmplinirea termenului la care organul administrativ trebuie sH rHspiundH cererii.
126
+ermenul de rezolvare e de ': de zile. %upH terminarea acestei proceduri, petentul poate sesiza instanFa Jn
': de zile de la primirea rHspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expirH obligaFia de
a rHspunde.
+oate aceste termene se calculeazH de la comunicare.
)egea JmpiedicH orice plGngere de contencios administrativ dupH trecerea a 5 an de la emiterea actului
administrativ nelegal.
Procedura prealabilH e obligatorie, lipsa ei fHcGnd acFiunea inadmisibilH.
Competen2a
parFine tribunalului sau curFii de apel (vezi competenFa materialH) Jn raza cHrora domiciliazH reclamantul.
-ompletul de judecatH e format dintr#un judecHtor, procesul se dezbate Jn IedinFH publicH. *eclamantul e
obligat sH ataIeze Ii rHspunsul negativ al organului superior sau copia plGngerii petentului nesoluFionatH de
acest organ.
Kn cazuri urgente, pe timpul procesului se poate cere suspendarea executHrii actului administrativ care ar
produce o pagubH iminentH. . asemenea mHsurH se poate lua de urgenFH, chiar fHrH citarea pHrFilor, fiind
executorie de drept.
Procedura de judecatH
-ererea se timbreazH cu o taxH fixH pentru litigii nepatrimoniale, se fixeazH termenul cu citarea pHrFilor.
PGrGtul e obligat sH depunH actul atacat JmpreunH cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. Kn
caz de refuz, conducHtorul organului administrativ pGrGt poate primi o daunH judiciarH cominatorie pe zi de
JntGrziere. cFiunea se poate Jndrepta Ii Jmpotriva funcFionarului direct vinovat alHturi de organul
administrativ pentru a#i fi opozabilH hotHrGrea Ii pentru a fi eventual obligat Jn solidaritate cu organul
administrativ. )a rGndul lui, funcFionarul pGrGt poate chema Jn garanFie pe Ieful lui direct care i#a ordonat
emiterea actului.
Kot4r5rea
0e redacteazH Jn 8 zile de la pronunFare. 0oluFii:
# se poate respinge acFiuneaDactul atacat se considerH valabil
# se poate admite acFiunea total=parFial
Kn cazul admiterii acFiunii, hotHrGrea anuleazH actul administrativ atacat sau obligH organul administrativ
care a refuzat emiterea sH emitH actul respectiv.
# instanFa se poate pronunFa Ii asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat Ii le poate
anula Ii pe acestea
# instanFa se poate pronunFa asupra despHgubirilor dacH acestea au fost cerute. %acH nu s#au cerut
despHgubiri prin acFiune, dar existenFa lor s#a conturat Jn timpul dezbaterilor, ele pot fi cerute printr#
o acFiune separatH promovatH Jn termenul de prescripFie, termen ce curge de la data la care pHgubitul
a aflat sau putea sH afle existenFa Ii Jntinderea pagubei.
127
EotHrGrea se atacH cu *"-,*0 Jn termen de 58 zile de la comunicare. *ecursul se judecH de urgenFH iar Jn
cazul admiterii lui se caseazH hotHrGrea datH de prima instanFH, se judecH fondul procesului de instanFa de
recurs.
%acH instanFa obligH pGrGtul sH emitH actul refuzat, va stabili termenul pGnH la care se va emite acest act Ii
coordonatele (elemente obligatorii) actului. %acH nu se fixeazH termen, organul administrativ e obligat sH
emitH actul Jn maximum ': de zile de la pronunFarea hotHrGrii. %acH organul administrativ refuzH sH se
conformeze, prin acFiune separatH petentul va putea cere daune cominatorii Ii despHgubiri de JntGrziere de la
conducHtorul organului administrativ. ceastH cerere se poate soluFiona Ii Jn camera de consiliu, chiar fHrH
citarea pHrFilor.
-onducHtorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide Jmpotriva funcFionarului vinovat o
acFiune Jn regres dacH acesta nu a fost chemat Jn proces, caz Jn care hotHrGrea Ji e opozabilH.
+ribunalele, curFile de apel au secFii de contencios.
%espoziFiile )egii 2;=;:se completeazH cu dispoziFiile de drept comun ale -. p .c.
Proceduri notariale
ceste proceduri exced procesului civil Ii Jn general nu au caracter contencios. Kn general se desfHIoarH Jn
sediile birourilor notarilor publici Ii se realizeazH de cHtre notarii publici autorizaFi Jn exerciFiul funcFiunii.
numite acte juridice pot fi Jncheiate sau doar autentificate Ii de secretarii consiliilor locale.
numite acte juridice de dr intrenaFional privat ori acte de stare civilH ale persoanelor strHine rezidente Jntr#o
anumitH FarH se pot Jntocmi de personalul diplomatic=consular al FHrii de cetHFenie.
%ispoziFii comune asupra actelor notariale
"le trebuie sH respecte competenFa teritorialH a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale
judeFene. ctivitatea se desfHIoarH la sediul acestor birouri sau Jn afara lor numai pentru: caz de boalH, grup
numeros de persoane (ex: contractul colectiv de muncH).
"xistH incompatibilitate Jntre notar Ii interesul lui personal Ii direct Jn Jntocmirea actului respectiv sau al
rudelor=afinilor pGnH la gradul &1. /otarul e obligat sH pHstreze secretul profesional.
ctele Jntocmite de notar se elibereazH la cerere pHrFilor=reprezentantului acestora = altor persoane cu interes
legitim dovedit.
/otarul trebuie sH aibH rol activ:
# sH dea explicaFii pHrFilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele
# sH facH o Jncadrare Jn drept corectH a raporturilor juridice rezultate din discuFia cu pHrFile
# cuprinsul actului Jntocmit sH fie conform cu vionFa realH (internH) a pHrFilor
# sH vegheze la respectarea normelor imperative legale
/otarul e obligat sH se conformeze hotHrGrii judecHtoreIti ce#l obligH sH JntocmeascH anumite acte juridice.
)a primirea cererilor=actelor pentru autentificare, notarul pune o rezoluFie cu data certH, dupH care
128
redacteazH actul la cererea celor interesaFi. ceastH activitate se consemneazH printr#o Jncheiere din care
rezultH identitatea pHrFilor, taxa de timbru plHtitH Ii cuprinde semnHtura Ii Itampila acestuia.
ctele se Jntocmesc Jn lima romGnH sau Jntr#o limbH strHinH prin redactarea=traducerea de cHtre traducHtori
autorizaFi. /otarul poate rectifica erorile materiale printr#o Jncheiere separatH.
%acH actul solicitat nu se poate Jntocmi, notarul emite o Jncheiere de respingere a cererii, Jncheiere atacabilH
Jn justiFie. %acH instanFa admite o asemenea cerere, prin hotHrGre obligH notarul sH JntocmeascH actul
solicitat.
.rice act notarial poate fi atacat=anulat Jn justiFie.
utentificarea Jnscrisurilor
%upH identificarea pHrFilor, notarul le citeIte actul Ii le JntreabH pe pHrFi dacH conFinutul actului corespunde
voinFei lor. -onsimFHmGntul se ia verbal cu excepFia surdo#muFilor pentru care se consemneazH Jn scris sau
prin interpret. -onsimFHmGntul se ia concomitent pHrFilor. *etragerea consimFHmGntului de cHtre o parte e
posibilH numai pGnH la autentificare Ii cu acordul celeilalte pHrFi. ctul se JntocmeIte Jn mai multe
exemplare: 5 pentru biroul notarului, cGte 5 pentru fiecare parte.
ctul se redacteazH de notar Ii se semneazH de pHrFi dupH ce li s#a luat consimFHmGntul. 0emnHtura notarului
Ii a pHrFilor reprezintH dovada valabilitHFii consimFHmGntului.
%acH o parte nu poate semna din motive Jntemeiate, notarul va face menFiune specialH Jn acest sens arHtGnd
Jn concret motivul acestei imposibilitHFi$ lipsa acestei menFiuni duce la nulitatea actului.
Partea poate fi reprezentatH prin procurator cu o procurH autentificatH Ii specialH.
Kncheierea de autentificare a actelor cuprinde: data, numele pHrFilor Ii reprezentantului acestora, constatarea
luHrii consimFHmGntului, cH pHrFile au semnat Jn faFa notarului sau menFiunea imposibilitHFii de semnare Ii
motivul acesteia.
Procedura succesoral4 notarial4
" de competenFa birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza
situHrii bunurilor principale dacH autorul a decedat Jn strHinHtate.
0e desfHIoarH Jn 2 etape:
5) /otarul ia mHsuri de conservare Ii inventariere a bunurilor succesorale Ii face demersuri pentru a afla
care sunt moItenitorii. ceste date se consemneazH Jn procesul#verbal ce cuprinde Ii o evaluare provizorie.
/otarul ridicH testamentele gHsite iar valorile (bani, bijuterii) se pot depozita la bancH. %in aceste valori,
notarul poate lHsa moItenitorilor bani pentru JnmormGntare, sumele corespunzHtoare pentru persoanele
JntreFinute de defunct sau pentru plata angajaFilor acestora, sau pentru cheltuielile de conservare Ii
administrare.
Aunurile succesorale inventariate rHmGn Jn custodia moItenitorilor Ii la nevoie se sigileazH. ceste mHsuri
se comunicH tuturor moItenitorilor. 2oItenitorii nemulFumiFi pot face plGngere la instanFH pentru scoaterea
anumitor bunuri din inventar.
129
2) notarul stabileIte drepturile succesorale Ii elibereazH certificat de moItenitor. %acH existH testamente,
notarul le deschide JnItiinFGnd legatarul. 0e fixeazH termen pentru dezbaterea succesoralH Ii se citeazH
moItenitorii legali Ii testamentari. ceItia vor fi identificaFi dupH actele lor de stare civilH. 0e stabileIte
componenFa masei partajabile cu acte de proprietate, cu declaraFia moItenitorilor sau cu martorii.
0e stabilesc dreptul Ii cotele succesorale pentru moItenitorii acceptanFi.
%acH moItenitorii se JnFeleg asupra calitHFii lor, a cotelor lor Ii a masei partajabile, ei vor semna certificatul
de moItenitor fHcGnd o recunoaItere autenticH opozabilH Jntre ei.
Pentru eliberarea certificatului de moItenitor, succesorii vor plHti o taxH de timbru stabilitH de notar. Ciecare
succesor va primi un exemplar din certificatl de moItenitor.
%acH moItenitorii nu se JnFeleg, ei vor fi JndrumaFi sH deschidH acFiune Jn justiFie, urmGnd ca dreptul lor sH
se stabileascH prin hotHrGre judecHtoreascH. Kn principiu, certificatul de moItenitor nu se pronunFH asupra
acceptHrii, dar trebuie sH consemneze declaraFiile exprese de renunFare la succesiune (nu Ii renunFarea
tacitH).
%acH se constatH de notar cH nu existH moItenitori legali pGnH la gradul &1, se emite certificat de vacanFH
succesoralH.
-ertificatul de moItenitor nu e titlu de proprietate, dar constituie probH opozabilH Jntre moItenitori, Ii anume
o recunoaItere autenticH, irevocabilH.
%acH sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de moItenitor urmGnd
aceeaIi procedurH.
.rice probleme litigioase referitoare la certificatul de moItenitor omis pot fi soluFionate prin cerere Jn
anularea certificatului de moItenitor fHcutH de orice parte interesatH la instanFa competentH.
Problemele litigioase (motivele anulHrii certificatului de moItenitor) pot fi:
# calitatea de moItenitor
# cota succesoralH cuvenitH
# componenFa masei partajabile
# opFiunea succesoralH, dacH certificatul s#a pronunFat asupra ei
/otarul nu poate anula propriul certificat din proprie iniFiativH, dar e obligat sH o facH conform unei hotHrGri
judecHtoreIti.
-onform hotHrGrii, notarul mai poate fi obligat sH elibereze un alt certificat de moItenitor.
cFiunea Jn anularea certificatul de moItenitor se prescrie Jn ' ani de la data cGnd s#a luat cunoItinFH de
existenFa lui.
ceastH procedurH notarialH succesoralH nu e obligatorie, ci facultativH. PHrFile pot cere stabilirea drepturilor
lor succesorale direct intsanFei de judecatH prin acFiune de partaj succesoral sau de constatare a calitHFii
succesorale.
Ar=itra#ul
130
"ste o procedurH paralelH cu procedura instanFei judecHtoreIti, putGnd substitui instanFele pe baza convenFiei
pHrFilor litigante, cu excepFia acelora pentru care legea nu permite tranzacFia.
re o bazH convenFionalH, convenFia care reglementeazH norme de procedurH cu caracter dispozitiv.
Procedura specialH a arbitrajului se completeazH cu normele procedurale generale (cu dreptul comun).
Conven2ia ar=itral4
re formH scrisH sub sancFiunea nulitHFii. Prin ea pHrFile stabilesc ca litigiul lor sH fie judecat de arbitri
numiFi de ele sau de arbitri care vor putea fi numiFi prin criterii stabilite Jn convenFie.
Prin convenFie, competenFa de soluFionare a litigiului aparFine instanFei arbitrale, nu celei judecHtoreIti.
+otuIi, instanFa judecHtoreascH va prelua judecarea cauzei cGnd:
# convenFia arbitralH este nulH absolut
# procedura arbitralH nu poate opera din vina pGrGtului
# pGrGtul JIi JntemeiazH apHrHrile pe fond fHrH a invoca acea convenFie arbitralH
Kn cazul conflictului de competenFH Jntre instanFa arbitralH Ii cea judecHtoreascH, cauza va fi preluatH de
instanFa judecHtoreascH superioarH celei angajate Jn conflict.
rbitrii pot fi orice persoane fizice de cetHFenie romGnH cu capacitate deplinH de exerciFiu, indiferent de
profesie. /r. lor este impar Ii se stabileIte prin convenFie. srbitrul e recuzabil sau incompatibil# la fel ca
judecHtorul. .rice clauze contrare sunt nule. /umirea, Jnlocuirea, revocarea articolelor se stabileIte prin
convenFie. rbitrul trebuie sH accepte numirea. Kn caz de conflict Jntre pHrFi cu privire la numirea lor va fi
sesizatH instanFa de judecatH ce ar fi competentH sH soluFioneze litigiul, instanFH ce se va pronunFa prin
Jncheiere Jn maxim 5: zile.
rbitrii rHspund pentru prejudiciul pe care Jl produc din vina lor prin neparticiparea la judecatH sau prin
JntGrzierea pronunFHrii hotHrGrii.
EotHrGrea trebuie pronunFatH Jn maximum 8 luni de la data sesizHrii, termenul ei poate fi prelungit numai cu
acordul pHrFilor.
Aspecte procesuale tipice
-omunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate, telegrame, falsuri, orice mijloace ce
permit dovedirea primirii actului.
.norariile arbitrare, cheltuileile pentru administrarea probelor, pentru deplasHri Ii pentru onorariile
experFilor reprezintH cheltuielile arbitrale ce se suportH de cHtre partea care pierde.
.norariile arbitrilor se stabilesc prin hotHrGre arbitralH.
Kot4r5rea ar=itral4
re aceeaIi structurH ca hotHrGrea judecHtoreascH$ se comunicH pHrFilor. %upH 2: de zile de la comunicare,
dosarul JmpreunH cu dovezile de comunicare a hotHrGrii se depune la instanFa judecHtoreascH ce ar fi fost
competentH sH judece cauza, dosarul pHstrGndu#se Jn arhiva instanFei.
Poate fi anulatH la cerer pentru urmHtoarele motive:
131
a. litigiul nu era susceptibil de arbitraj
b. s#au JncHlcat normele imperative
c. hotHrGrea cuprinde despoziFii contradictorii ce nu pot fi executate
d. hotHrGrea se pronunFH pentru lucruri necerute
e. hotHrGrea s#a pronunFat dupH Jmplinirea termenului convenit
f. hotHrGrea s#a pronunFat Jn lipsa uneia din pHrFi necitate legal
g. tribunalul arbitral a funcFionat fHrH o convenFie arbitralH valabilH
-ompetenFa soluFionHrii cererii de anulare a hotHrGrilor arbitrale aparFine instanFei de judecatH competente Jn
mod normal cu soluFionarea pricinii. &nstanFa dacH admite cererea de anulare va anula hotHrGrea arbitralH Ii
va judeca ea JnsHIi pe fond litigiul.
E/ecutarea silit4
EotHrGrea arbitralH, la cerere, va putea sH fie JnvestitH cu formulH executorie de instanFa judecHtoreascH
normal competentH cu rezolvarea pricinii.
Kn acest fel, hotHrGrea arbitralH devine titlu executoriu ca Ii o hotHrGre judecHtoreascH Ii va putea fi
executatHsilit de executori judecHtoreIti, urmGndu#se procedura de executare din dreptul comun.
Curs ,2

Procedura solutionarii litigiilor comerciale
"ste reglementata de ..3. 526=2::: prin care se modifica art. @2: alin 5#@2: alin 2 -.p.c.
)itigiile comune se solutioneaza in 2 etape:
5) -oncilierea prealabila#obligatorie$
2) Judecarea propriu#zisa a litigiilor comerciale$
5) -onsta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod, prin care reclamantul comunica
paratului pretentiile lui, termenul acestora si actele doveditoare. 0e asteapta cel putin 58 zile dupa
comunicarea acestor notificari. %aca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca
accepta doar negocieri, propune un termen pentru conciliere. *ezultatele concilierii vor fi cuprinse in
procesul#verbal in care se consemneaza pozitia fiecarei parti. %aca rezultatul negocieriilor este
pozitiv, respectivul proces#verbal se redacteaza in 2 exemplare, cate unul pentru fiecare parte si va
reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. cesta procedura priveste doar
litigiile patrimoniale. %aca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile,
reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune, dupa trecerea a cel putin 7: de zile de la
notificare. 0copul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp
132
scurt si fara plata taxelor de timbru. 0anctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este
inadmisibilitatea actiunii reclamantului.
2) &n situatia refuzului=nereusitei negocierilor, reclamantul va sesiza instanta de judecata. -ererea de
chemare in judecata va cuprinde: denumirea, sediul persoanei juridice, codul fiscal, contul bancar,
dovada calitatii de reprezentant, obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s#a ajuns la
ob. valorii cererii, indicandu#se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul, motivele de fapt si
de drept, precizarea dovezilor, semnatura reprezentantului pers. jur., de regula si aplicarea stampilei.
0e anexeaza si copia inscrisului pe care#si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul#verbal din
care rezulta incercarea de conciliere. )a primirea cererii, judecatorul de serviciu poate cere
reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. Paratul
va fi citat cu o copie dupa cerere, comunicandu#i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen
de 8 zile inainte de prima infatisare, sau de ' zile in cazuri urgente. Paratul poate face cerere
reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii.
*eclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul
urmator. Pentru observarea ac. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare.
Judecarea se face de urgenta, cu precadere. ctele de procedura se comunica prin mijloace urgente, eficiente
care sa permita comfirmarea primirii acestor acte.
Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti=specialisti pe probleme
tehnice=economice.
+ermenle sunt scurte, chiar de 5 zi, folosindu#se instit. term. in cunostiinta care evita citarea. Partile sunt
obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu.
Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. %aca acesta
intelegere se realizeaza, ea se va concretiza intr#o hotarare irevocabila si executorie. Eotararile de fond sunt
atacabile cu apel si recurs. -u apel prin ..3. 86=2::', art. 56 care modifica art. @2: alin 56 -.p.c.
Eotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte
formalitati.
Procedura somatiei de plata (-*$* #=.>>,)
ceasta proced. se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara=silita a creantelor
lui certe, lichide, exigibile constand intr#o suma de bani, rezultate din contract, statut, regulament sau orice
inscris semnat de partile rap. jur., plati care privesc executarea unor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.
133
0uma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective
aplicandu#se si dobanzile si penalitatile legalale. ceasta cerere, in materie civila se depune la judecatorie,
iar in materie comerciala la tribunal.
)a cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. Judecatorul
examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui.
tunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se
depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare. %aca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o
intelegere privind cuantumul si termenul platii, judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va
inchide dosarul. &ntalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. %aca partile nu se inteleg si
paratul refuza plata voluntara, judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a
explicatiei partilor. &n aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata
catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 5: zile si mai mare de ': de zile.
Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. ceasta ordonanta se comunica
partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. %ebitorului i se vor comunica alaturi de
ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant.
%aca prin ordonanta se respinge cererea creditorului, solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci
actiune in anulare in ': de zile de la comunicare, actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea
pricinii. %aca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa, reclamantul are la indemana
actiunea de drept comun.
%aca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila, dar o asemenea ordonanta va
putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea
pricinii dupa dreptul comun. &n acesta situatie, debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la
executare.
Executarea silita
"ste procedura legala prin mijlocirea careia, titularul unui drept sub. recunoscut
printr#un titlu executoriu, constrange pe debitorul care i#a incalcat dreptul, cu ajutorul organelor competente
sa execute prestatia specificata in titlu, asigurandu#i#se astfel respectarea dreptului individual, dar si
restabilirea ordinei de drepturi incalcate.
"ste transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti, sau realizeaza dreptului in concret, este faza
finala si distincta a procesului civil.
0rasaturi caracteristice
5) se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu)$
134
2) este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de
inlesniri de plata sau de cote urmaribile).
"ediul materiei
rt. '@2#86: -.p.c. (drept comun in acesta materie)
Participantii la executarea silita
# partile$
# instanta jud.$
# organul de executare$
# alte persoane sau alte organe.
5) Partile sunt: creditor, urmaritor si debitorul urmarit.
c. exercita drepturi si obligatii, in materia executarii, de reg. personal, in nume propriu. "xceptional, aceste
drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. 0unt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii:
# pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane:
mostenitori=succesori cu titlu particular ai creditorului$ de creditorii creditorului (art ;@( cod
civil) actiune oblica$ procuror$ instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei
minorilor.
# pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit$ garantii debitorului$
)ipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare. %aca aceasta lipsa de
calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la
finalizarea acesteia, solicitandu#se anularea formelor executate.
-oparticiparea proc. este posibila si poate fi activa, pasiva, mixta. &n coparticipatia procesului intra:
creditorii chirografari, creditorii privilegiati si cei ipotecari.
Drepturile si oligatiile partilor in raporturile de executare silita
%repturi:
# sa participe personal= prin reprezentant la actele de executare$
# sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime$
# sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare$
# sa ceara restituirea cheltuielilor de executare$

obligatii:
# sa foloseasca dr. proc. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. prin folosirea excesiva
si denaturata a acestor drepturi$
# debitorul sa suporte cheltuielile de executare$
# debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite$
2) instanta are 2 atributii majore in executarea silita:
135
# sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea
creditorului. "xceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea
pensiei alimentare a minorilor$
# sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la
executare. &n general, instanta controleaza toate actele de executare.
') organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe
langa instanta. &n reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere
mai mare. "xecutorii judecatoresti sunt confirmati de 2inisterul de Justitie in baza unui
examen organizat de acesta. Airourile de executori judecatoresti au competenta materiala si
teritoriala. %upa competenta lor materiala, executorii pot face executarea silita asupra tuturor
hotararilor judecatoresti definitive civile, penale din care ei executa doar latura civila.
"xecutorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor
judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. -ompetenta
teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. Poate fi delegata executarea de la
un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza.
-ligatiile executorilor
# actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei, respectiv daca
sesizarea a fost legala$
# verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie, daca a fost emis de organele
competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti$
# trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. executionale, sa dea explicatie partilor
si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz$
() alte persoane pot fi: cei lezati= vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu$ creditorii
partilor$ tertul poprit$ detentorul precar al bunurilor sechestrate. lte organe pot fi: organele
de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in
cazul opunerii debitorului.
0itlurile executorii
0unt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte
jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional. "xistenta titlului executoriu este o conditie
indispensabila pornirii executarii silite.
Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri:
a) hotararile de orice fel definitive (civil, penal, administrativ, familial) precum si hotararile
arbitrale. &nvestirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a
solutionat fondul. &nvestirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata
a hot. definitive. &nstanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a
136
fi executata a ramas definitiva, daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s#a
prescris. %aca aceste conditii sunt indeplinite, instanta pronunta o incheiere in camera de
consiliu, dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce
contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si Itampila). Eotararea astfel
investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura. .
asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare
silita. "xecutarea inceputa fara titlu executor este o executare nula.
b) &nscrisurile autentice, cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile
notarilor publici la cererea creditorului. /otarul va verifica daca actul e autentificat, daca
creanta e certa, lichida, exigibila, daca creditorul are calitate legala. &nvestirea se face fara
citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu
executoriu. %aca cererea se respinge, creditorul poate face plangeri la instanta de judecata.
c) +itluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie:
# hotarari cu executare provizorie$
# incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc.si prin care s#au stabilit amenzi judiciare sau
despagubiri pentru exercitare abuziva a dr. proc.
0itluri executorii valaile intre persoane fizice
5) hot. jud.# pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
# sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate$
# hotararea sa fi ramas definitiviva$
# creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile), lichida, exigibila (ajunsa la scadenta)$
# hotararea sa fie investita cu formula executorie.
2) hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii $
') titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud. prin actiune in anulare in
justitie.
7ormalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite
5) cererea pentru incuviintarea executarii (art. '@'#'@8 -.p.c). ceasta cerere trebuie sa
intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced. : sa cuprinda numele si
domiciliul creditorului si debitorului, sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat
cererii, sa mentioneze caracterul cert, lichid, exigibil al creantei, sa faca dovada refuzului
debitorului de a executa voluntar, sa precizeze obiectul executarii si forma de executare
aleasa. -ompetenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de
fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. -ererea se solutioneaza in camera de consiliu
in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. 0eparat de dosarul de incuviintare a
137
executarii (apartine instantei) si execut. Judecat. isi va forma dosarul lui destinat incheind
procese#verbale pentru toate actele de executare facute. ceste acte de executare se comunica
partilor, instantei pentru dosarul de incuviintare, iar un exemplar ramane la dosarul
executorului. ceste procese#verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda
urmatoarele elemente:
# denumirea si sediul biroului de executare$
# numele si calitatea celui care incheie procesul#verbal$
# data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare$
# titlul executoriu$
# numele si domiciliul partilor$
# locul, data, ora actului de executare$
# masurile luate de executor sau constatarile acestuia$
# consemnarea obiectivelor=explicatiilor partilor$
# alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor$
# consemnarea absentei=prezentei partilor, a refuzului de a semna sau a motivului de
impiedicare de a semna$
# numarul de exemplare si persoanele carora li s#a inmanat cate un exemplar$
# semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti$
# Itampila biroului de executare judecatoreasca.
%aca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori, se formeaza mai multe dosare de executare ce
pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. %esistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii, nu
stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori, executarea continuand.
2) actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute:
# somatia$
# comandamentul$
"xecutarea este nula daca s#a facut fara instiintarea debitorului. ceasta obligatie este imperativa si partile
nu pot deroga de la ea. "omatia- act proced. emis de execut. jud. in materia executarii silite mobiliare prin
care e instiintat debitorul ca va incepe executarea, fiind invitat sa isi achite obligatiile, iar in caz contrar,
avertizat ca va suporta riscurile executarii silite. )a somatie se ataseaza copia titlului executor. &n
reglemantarea in vigoare, somatia se foloseste si in executarea imobiliara.
+ermenele somatiei sunt de 5 zi pentru executarea bunurilor mobile, 2 zile pentru fructele neculese sau
prinse in radacini, 8 zile pentru predarea bunurilor imobile, 5: zile pentru executarea obligatiei de a face=a
nu face, 58 zile pentru urmarirea silita a imobilului. +oate aceste termene se calculeaza pe zile libere.
138
%aca exista mai multe forme de executare incepute de creditor, se emit maimulte somatii cu termen specific
formei respective. )ipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute, fiind vorba de
o nulitate relativa.
-omandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. 0e comunica debitorului cu 8 pana la 5:
zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu ':#7: de zile inainte de pornirea
executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare). tat somatia cat si comandamentul
constituie acte incepatoare de executare. 0unt posibile executarile silite si fara somatie "U: ordonanta
presedintiala.
+ermenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. +ranscrierea
comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii, punerea in intarziere a debitorului si
indisponibilizarea bunului urmarit.
') +impul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 6:::#56::: in zilele de
lucru. .ra 56::: poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata.
&n cazuri urgente, executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere. &n
cazuri urgente, cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere.
Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia
0copul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite.
Prescriptia:
+ermenul general de prescriptie este de ' ani$ exista 2 termene specifice:
# 5: ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare$
# 8 ani pentru executarea creantelor bugetare.
+ermenul incepe sa curga:
# de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu$
# de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala)$
+ermenul se implineste in ultima zi la ora 2(:::, iar daca ultima zi este zi libera, termenul se proroga in
urmatoarea zi lucratoare.
-alculul termenului se face pe zile libere.
*epunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia
le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal.
-ererea de repunere pe rol se face in maximum 58 ziYe de la incetarea piedicilor creditorului.
"uspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii
"uspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si
reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de
suspendare.
&n principiu, suspendarea este independenta de vointa partilor.
139
-azuri generale de suspendare:
# existenta unei piedici in executare determinata de forta majora$
# suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen, iar armata e pe
picior de razboi$
# suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si
reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile.
# 0uspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc. restransa nu au
asigurate reprezentarea si ocrotirea legala.
-azuri speciale de suspendare:
# executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege$
# pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile=bunurile de la executarea silita.
&ntreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze
prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare, termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero.
-azuri de intrerupere a prescriptiei$
# indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act
procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei$
# pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat, chiar si la un organ necompetent$
# pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu$
# pe data depunerii cererii de reluare a executarii.
Efectele prescriptiei
-onduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. %aca cererea de executare silita
priveste o executare prescrisa, aceasta cerere nu i se da curs. "xecutarea voluntara dupa implinirea
termenului de prescriptie e considerata o executare valabila.
Perimarea actelor de executare
"ste sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare.
+ermenul de perimare este de 7 luni de la ultimul act de executare. &n aceasta materie perimarea greveaza de
drepturi.
Particularitati:
# lipsa de staruinta, respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 7 luni sa se datoreze
neglizentei creditorului$
# termenul opereaza de drept$
# constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu, de instanta$
# dupa implinirea termenului de perimare, creditorul poate cere o noua executare daca termenul
de prescriptie nu s#a implinit.
Efectele perimarii:
140
# stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. Perimarea nu e
aplicabila in 2 situatii:
# asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare$
# cand executarea se face din oficiu.
-iectul executarii silite
&nseamna realizarea efectiva, concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da, face, nu
face ceva. %in punct de vedere procesual, obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile
debitorului asupra carora poate purta executarea. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate
fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari.
%aca la acest principiu exista exceptii legale, respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite
deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila.
"xceptii:
# bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri
necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui$ hainele necesare pentru nevoile lui curente$
armele, echipamentul si uniformele ofiterilor$ icoanele si portretele de familie (nu de mare
valoare)$ ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca, pentru sarcina si leuze
pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani, bursele de studiu$
# bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri
urmaribile, creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere, chirie, creante
imobiliareprivilegiate, ex: uneltele, animalele, semintele, ingrasamintele necesare pentru
cultura pamantului, un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul
necesar pe o luna$ hrana pe ' luni necesar debitorului si familia lui$ uneltele, masinile si cartile
necesare pentru exercitarea profesiei debitorului$ pensiile de intretinere si rentele viagere$
bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor$
bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor$ creante din
intretinere, ajutor medical sau social$ compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului
de munca.
# Aunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul, alte
drepturi banesti.
Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau
pentru plata despagubirilor cauzate de decesul=vatamarea autorului intretinerii$pana la 5=' pentru acoperirea
prejudiciilor cauzate statului$ pana 5=8 pentru acoperirea celorlalte datorii.
7ormele executarii silite (art +,,-+#, C*p*c)
141
5) ,rmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului$
2) ,rmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor$
') ,rmarirea fructelor prinse in radacini$
() ,rmarirea veniturilor bunurilor imobile$
8) ,rmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari)$
7) Predarea (valorificarea)=silita a bunurilor mobile=imobile ale debitorului$
+oate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ:
# executarea silita directa$
executarea silita indirecata.
142