Acoperisuri verzi

1.Acoperisul verde-sistem ecologic

2.Principii de proiectare
a.panta acoperisului sisteme de acoperisuri verzi
y .acoperisul tip terasa- acoperisuri cu panta mica
y acoperisuri cu panta mare- acoperisuri abrupte
b.tipul de inverzire intensiva
-extensiva
c.capacitatea portanta
d.inaltimea acoperisului si punctele cardinal

3.Componenta structurii acoperisului
4.Exemple

In orasele mari , o treime din suprafata este ocupata de cladiri, o alta treime este construita cu strazi si
piete, si numai o treime este ocupata de spatii verzi , care nu sunt construite. Acoperisul verde este un
trend al zilelor noastre, oferind un confort sporit de viata, apropiind omul mai mult de natura. Acestea
satisfac dorina omului de a beneficia de un habitat apropiat de natur, dar i de o mbuntire a
calitii vieii. Acoperisul verde nu este utilizat numai in mediul urban cu o densitate mare a
constructiilor, ci si in mediile industriale si urbane, dand viata astfel unor spatii verzi si imbunatatind
practic calitatea vietii.
In afara imbunatatirii climei orasului , acoperisurile inverzite au ca efect o termoizolare suplimentara
pentru cladiri , inmagazinarea caldurii si protectia fonica. In plus acestea sunt considerate ca fiind
invelitori mai economice pe termen lung.






De asemenea, acoperisurile inverzite contribuie, in mod esential , la realizarea unei constructii
economic- ecologice, acestea contribuind la :
y diminuarea necesarului de suprafete libere pentru absorbtia ploii si a procentului de suprafete
construite sigilate
y producerea oxigenului si fixarea dioxidului de carbon
y filtrarea prafului si a particulelor din aer si absorbtia impuritatilor daunatoare
y diminuarea incalzirii acoperisurilor si , prin aceasta, reducerea ridicarii prafului in aer
y reducerea variatiilor de temperatura in ciclul zi-noapte
y reducerea variatiei umiditatii aerului
De asemenea, acoperisurile verzi mai dispun si de urmatoarele calitati:
y au o durata de viata aproape nelimitata cand sunt executate corect
y au effect termoizolator
y in timpul verii asigura protejarea ultimului etaj de insorirea excesiva
y reduc zgomotul
y sunt considerate incombustibile
y intarzie scurgerea apei de ploaie in sistemul de canalizare
Efecte termice- protectie termica vara, izolare termica si reglarea temperaturii

Acoperisurile inverzite pot reduce substantial insorirea excesiva in timpul verii si pierderile de energie
termica vara.
Efectele termice ale acoperisurilor verzi se explica prin urmatoarele fenomene:
y vegetatia care umbreste pamantul previne incalzirea lui de la radiatiile solare si , pe de alta
parte, energia solara se consuma prin evaporarea apei , prin reflectare si prin absorbtie in cazul
procesului de fotosinteza
y un strat de aer inglobat in vegetatie are efect termoizolant
y o patura densa de vegetatie indeparteaza actiunea vantului asupra suprafetei
substratului.Deoarece acolo miscarea aerului este mica, pierderea de caldura ca urmare a
actiunii vantului este practice nula.In cazul cladirilor mai vechi , separate de alte cladiri si fara o
buna izolare termica , pierderile de caldura car mare a convectiei ( mai ales prin vant) pot ajunge
la 50%. Stratul de plante realizeaza o economie importanta de energie.
y dimineata, cand temperature exterioara este cea mai mica , iar diferenta de temperatura si
pierderea de caldura din spatiile interioare , mai calde, sunt cele mai mari, roua apare pe
vegetatie.Aceasta creste temperature in stratul de vegetatie, iar astefl pierderea de caldura se
reduce si mai mult.



y prin respiratia radacinilor apare,chiar daca neinsemnata, o crestere de caldura in pamant, care,
iarna , face ca pamantul s anu inghete
y fotosinteza si respiratia contribuie la reducerea diferentei de temperature intre zi si noapte.In
timpul zilei, prin fotosinteza , pentru fiecare molecula de glucoza se va consuma o energie de 2,
83 kj. In timpul noptii, cand nu s emai produce fotosinteza , plantele elibereaza energie termica
prin procesul de respiratie . In timp ce in zilele calduroase de vara plantele consuma caldura si
racoresc, in timpul noptii si iarna ele produc caldura.
y asa-numitul efect latent de inmagazinare a substratului umed apare datorita atenuarii
diferentelor de temperature. Cand apa din stratul superior ingheata , prin transformarea unui
gram de apa in gheata se elibereaza circa 80 de calorii sub forma de caldura. Astel, pamantul in
curs de inghetare ramaen foarte mult timp la 0 grade C , chiar si atunci cand temperatura
exterioara este mult mai scazuta.

2.Principii de proiectare
Panta acoperisului
Panta este hotaratoare pentru constructia acoperisului verde si pentru tipul de vegetatie. La
acoperisurile in terasa, cu grosime mica a substratului si fara strat de drenare, se produc, la ploi
puternice, balti care sunt daunatoare pentru multe plante si mai ales pentru iarba, deoarce afecteaza
puternic respiratia radacinilor.
Pentru a obtine o constructie convenabila a acoperisului trebuie sa existe o panta minima de 5%
deoarece astfel nu va fi necesar un strat special de drenare . Acoperisurile lungi si cu o panta de peste
40% necesita, de regula, amenajari deosebite , menite sa impiedice alunecarea substratului.
La o declivitate de 5% nu mai este necesar stratul de drenare , daca substratul are capacitate suficienta
de inmagazinare a apei si are astfel un efect important de drenare.
Acoperisurile cu o panta pana la 3
o
, respectiv 5% , sunt denumite acoperisuri tip terasa. Acoperisurile
verzi cu panta de 3
o
-20
o
, respectiv 5%-35% se denumesc acoperisuri cu panta mica , iar acoperisurile
cu panta 20
o
-40
o
,respectiv 36%-84% , acoperisuri cu panta mare.La o panta de pana la 84% , termenul
folosit este de acoperis abrupt .





Inverzirea acoperisului tip terasa

La acoperisurile plane , inverzirea presupune o protective importanta contra fluentelor climatice
nefavorabile si astfel se mareste durata de viata a acoperisurilor.
La acoperisurile plane inverzite , vegetatia este mai expusa deiferentelor mari de umiditate decat la cele
inclinate.Astefel, exista pericolul ca , in cazul unei grosimi mici a substratului , pamantul sa sufere din
cauza lipsei de oxygen in zonele de apa stagnanta sis a se produca uor aciditatea solului. Cu cat solul are
o umiditate mai neuniforma, cu atat stratul de vegetatie va fi mai sarac in soiuri si mai putin viguros.
Pentru a preveni uscarea , se prevede uns trat special de drenare, pentru a alatura apa in exces , si un
system artificial de irigare prin acumulare de apa. Stratul de drenare este separate de substrat cu
ajutorul unei impaslituri special. Aceasta executie este mult mai costisitoare decat Solutia descrisa in
continuare pentru acoperisurile cu panta mica .
In plus, aceasta solutie nu este intotdeauna buna pentru cresterea plantelor , deoarece plantele cu
radacini ce patrund prin stratul de pasla vor suferi : radacinile vor sta in apa sau daca substratul este
uscat, vor ramane in aer.
Inverzirea acoperisurilor terasa obisnuite se face printr-o constructive complicate a straturilor , ce are
urmatoarele component e:
y invelitoare impermeabila
y strat de protective
y strat de drenare
y strat de filtrare
y substrat
y vegetatie
Aceste solutii sunt insa prea scumpe pentru constructiile obisnuite de locuint, proiecte sociale, hale
industrial si depozite.




Acoperisuri cu panta mica

Panta acoperisului face posibila realizarea unui acoperis verde , simplu si foarte economic. Aceasta se re
realizeaza ca acoperis cu un singur strat, adica nu este necesar un strat de drenare separat, cu
impaslitura.
Substratul preia concomitent rolul de inmagazinare a apei si de eliminare a apei in exces. In acest scop,
substratul trebuie sa aiba in structura sa particule cu granulatie mare, de preferinta material minerale
poroase cum ar fi piatra ponce, zgura, ardezie expandata sau argila expandata.In plus, aceste particule
au o actiune pozitiva ulterioara : reduc greutatea substratului, maresc actiunea sa de izolare termica ,
faciliteaza respiratia radacinilor, si prin valoarea pH-ului , au rol de tampon fata de ploaia acida.
Acoperisuri cu panta mare

Structura sa seaman cu cea a acoperisurilor cu panta mica , cu toate ca sunt necesare diferite masuri
contra alunecarii, in functie de panta acoperisului si de grosimea substratului
Acoperisuri abrupte
Pentru acetse acoperisuri nu suficiente aceleasi mijloace de siguranta contra alunecarii substratului
:praguri de sprijin , geogrile tridimensionale sau alte proiectii .
O metoda foarte simpla de inverzire a acoperisurilor abrupte cu muschi consta in intinderea prealabila a
unei role de iarba, cu iarba in jos , pe invelitoare, peste care se aplica o vegetatie cu muschi.Pentru a
evita alunecarea paturilor , acestea se pot prinde de coama, si suplimentar , pot fi fixate cu corzi pe
orizontala.Acestea din urma servesc sic a mijloc de stabilizare contra rafalelor de vant.


Tipul de inverzire





Exista doua tipuri de acoperisuri vii, cele intensive, care sunt, in general, mai groase si care pot sustine o varietate
foarte mare de tipuri de plante, dar care sunt mai grele si necesita o ingrijire mai amanuntita, acoperisurile semi-
intensive si cele extensive, care sunt alcatuite dintr-un strat mai subtire de vegetatie si, deci, mult mai usoare ca
greutate decat cele intensive.

Gradinile de acoperis traditionale, care necesita o cantitate rezonabila de sol pentru a creste plante de dimensiuni
mai mari sau chiar peluze, sunt considerate ca fiind intensive pentru ca necesita destul de multa munca in ceea ce
priveste intretinerea si irigarea lor.

Acoperisurile verzi de tip intensiv sunt foarte asemanatoare cu o gradina cu acces usor, in care se pot gasi, de la
patrunjel si marar, la copaci de mici dimensiuni si chiar tufisuri. Acoperisurile extensive, spre deosebire de cele
intensive, sunt special concepute pentru a se intretine singure, ele necesitand o minima ingrijre, o data pe an, prin
aplicarea unui ingrasamant. In acest caz, se poate folosi un strat mult mai subtire de sol, iar printre plantele cele mai
potrivite se numara, in functie de clima, de la cactusi si iarba la muschi.
Pe suprafata acoperisului se poate amenaja chiar si o gradina productive si se pot planta legume , insa
nu este o idee buna.Faptul ca acoperisul are o pozitie extrema presupune o mai mare xpunere la vant,
iar inaltimea relative mica a substratului face s aapara diferente de temperature si umiditate care nu
sunt benefice pentru cresterea acestor culturi.

Inverzirea intensiva

Inverzirile intensive cuprind suprafete plantate cu arbusti , tufe si pajisti, asa cum exista ele in mod
obisnuit, in natura.
Acestea nu sunt posibile pe acoperisuri in panta , ci numai pe acpoperisuri plane.
In acest caz, este necesara o grosime a substratului de peste 30 cm si , in plus , trebuie asigurate in mod
regulat apa si ingrasamant.Necesita o ingrijire intensiva si sunt costitisitoare , trebuind sa respecte
prevederi speciale pentru gradinile de acoperis.
Inverzirea extensiva
Prin inverzire extensive se intelege o plantare cat mai naturala , care creste intr-un substrat de 3-15 cm
grosime si nu necesita apa si ingrasaminte.Aceasta inverzire asigura acoperisuri plantate, etanse si
durabile.


Vegetatia consta in plante rezistente la seceta si inghet, muschi, plante suculente, plante aromatice sau
ierboase in amestec, in diferite proportii , care se dezvolta fara ingrijire si care pot sa reziste la conditii
de expunere extreme .Acest lucru inseamna ca plantele trebuie sa prezinte o capacitate mare de
regenerare se vor folosi plante aproape salbatice.

Capacitatea portanta
Pentru dimensionarea acoperisului se ia in considerare ca sarcina permanenta greutatea totala a
structurii acoperisului , inclusive substratul , in conditii de saturare cu apa , precum si sarcina vegetatiei
, uniform distribuita pe suprafata .
La realizarea inverzirii acoperisului trebuie sa se evite depasirea limitei de rezistenta permise , punctual,
pe zone mici , prin circulatia persoanelor sau prin depozitarea de material pe acoperis.
In cazul unui singur strat de vegetatie cu adaosuri poroase usoare , la 10 cm grosime in stare saturata cu
apa , pentru inverzirea extensive se ia in considerare o sarcina de 1,0 kN/mp.
Pentru asigurarea contra vantului s eprevad , la acoperisurile terasa, zone de margine cu greutatea mai
mare.Gradul de rugozitate al suprafetei superioare a vegetatiei , si inainte de toate , permeabilitatea la
aer a stratului de vegetatie , fac posibila echilibrarea presiunii intre partea superioara si cea inferioara
a stratului . Astfel, ele reduc mult efectul de suctiune a vantului .In plus, prin intrepatrunderea
radacinilor din substrat , rezulta o distribuire a fortelor asa cum nu se produce, de exemplu , pe un strat
de pietris monomineral.

Inaltimea acoperisului si punctele cardinale
Presiunea vantului si radiatia solara influenteaza , inainte de toate , evaporarea apei si astfel, determina
alegerea plantelor . Odata cu inaltimea acoperisului creste si puterea vantului si , prin aceasta , si
uscarea plantelor. La acoperisurile care au panta spre sud , radiatia solara este mai mare si ele se usuca
mai repede decat cele de pe acoperisurile cu panta spre nord , deci, acolo se vor utiliza alte combinatii
de plante .









Componenta structurii acoperisului
Inverzirea obisnuita a acoperisului terasa prezinta o structura cu functiuni specific.Substratul are , in
acest caz, doua straturi :
y stratul superior, care constituie suportul vegetatiei , alcatuit din pamantul hranitor, in care se
ancoreaza radacinile
y stratl inferior , stratul de drenare care serveste la scurgerea apei, dar si la inmagazinarea
acesteia
Aceste doua straturi sunt separate de un strat de filtrare , format de obisei dintr-un material textil
(impaslitura). Acest strat impiedica colmatarea cu pamant a stratului de drenare.
In cazul acoperisuluii cu o panta de peste 5% . o astfel de separare nu este de regula necesara.Aici se
foloseste o structura cu un strat care este simplu si mai ieftin.Pe langa aceasta, stratul de pamant se
inlocuieste cu particule minerale poroase, care realizeaza o buna actiune de drenare.
Este avantajos sa se amestece mai multe particule poroase in zona inferioara decat in zona superioara.
La acoperisurile plantate cu iarba si la cele cu amestecuri de iarba si plante salbatice aromatice, care au
o grosime de 15 cm , trebuie sa se acorde atentie amestecului : pentru zona inferioara- doua parti de
particule de drenare (argila expandata, ardezie expandata, lava expandata, zgura, piatra ponce ) si o
parte de pamant, iar pentru zona superioara- o parte particule de drenare si doua parti de pamant.
Substructura si izolarea termica

Orice acoperis poate fi inverzit daca poate prelua sarcina aferenta vegetatiei.Se deosebesc trei tipuri de
acoperis , in functie de locul in care se prevede izolatia termica :
y acoperis rece
y acoperis cald
y acoperis inversat



La acoperisul rece intre izolarea termica a acoperisului si acoperisul verde se realizeaza un strat subtire
de aer, care va servi ca strat de compensare a presiunii vaporilor, necear numai la constructiile fara
bariera de vapori.
Un dezavantaj mare al folosirii acoperisului rece consta in faptul ca spatiile de dedesubt nu beneficiaza
de actiunea pozitiva a efectului de racier din timpul verii si de efectul de izolare termica din timpul
iernii.De aceea, e bine ca acoperisurile verzi sa nu fie construite pe principiul acoperisului rece.
In cazul acoperisului cald, lipseste stratul ventilat pentru compensarea presiunii vaporilor , astfel incat
spatiile inferioare beneficiaza de efectele fizice positive ale acoperisului inierbat.
Trebuie avut in vedere ca, sub izolatia termica , trebuie sa se prevada o bariera contra vaporilor , ca
acestia sa nu se infiltreze in stratul de izolatie , unde pot condensa .
Acoperisul cald reprezinta constructia cea mai rationala si economica pentru un acoperis verde.

In cazul acoperisului inversat, termoizolatia se afla deasupra stratului de hidroizolare si dedesubtul
substratului.De aceea, aceasta trebuie sa fie rezistenta la apa si la putrezire. De regula se folosesc in
acest scop placi din polistiren extrudat.Astazi , se realizeaza foarte rar acoperisuri de acest tip : pe de o
parte pentru ca izolatia termica a placilor de polistiren este mai redusa decat daca s-ar folosi in mediu
uscat , sub hidroizolatie , sip e de alta parte deoarece izolatia este mai costisitoare , iar la cateva sisteme
a fost si mai putin rezistenta in timp.

Hidroizolatia si protectia impotriva radacinilor

De regula, hidroizolatia acoperisului , pe care se scurge apa , este ina celasi timp si o protectie impotriva
radacinilor.In cazul membranelor bituminoase si a izolatiilor speciale pentru rosturi , este necesara o
protectie suplimentara impotriva radacinilor.
Barierele contra radacinilor pot fi realizate din :
y membrane bituminoase termosudabile
y membrane bituminoase polimerice si elastomerice
y membrane din PVC moale
y membrane din polietilena clorurata
y membrane din poliolefina
y membrane ECB (etilen copolimerizat bituminous)
y membrane EPDM
y prin etanseizare lichida cu poliuretan


Protectia impotriva deteriorarii mecanice
Daca baza pe care se aplica membrane de protective impotriva radacinilor este rugoasa sau denivelata ,
in cazul deplasarilor relative , specific materialelor, trebuie ca sub membrane de protective impotriva
actiunii radacinilor sa se prevada un strat de impaslitura.

Stratul de drenare
Stratul de drenare are scopul atat de a elimina apa in exces , cat si de a inmagazina apa intr-o anumita
masura.Pentru aceasta sunt potrivite mai ales materialele poroase, usoare, cu granulatie mare , cum ar
fi argila spongioasa , ardezia expandata, lava expandata, piatra ponce sau materialele obtinute din
reciclarea caramizilor.
Pentru a se atinge capacitatea de inmagazinare dorita , de 15-20% la volum, materialele trebuie sa fie
deosebit d eporoase .Din acest motiv, cel mai potrivit mod de a folosi argila spongioasa este sub forma
sfaramata.
Substratul
Stratul de baza al vegetatiei in care s edezvolta radacinile se va numi substrat.Acesta serveste ca rezerva
de apa si hrana ( humus, pamant), trebuind sa fie suficient de poros sis a ofere posibilitatea de ancorare
pentru radacini.Substratul si vegetatia trebuie sa se armonizeze.
Vegetatia
Criterii de selectie
y grosimea substratului si capacitatea de retinere a apei
y panta acoperisului (cu cat panta acoperisului este mai mare, cu atat capacitatea de retinere a
apei trebuie sa fie mai mare)
y expunerea la vant (contribuie la cresterea evaporarii)
y orientarea( acoperisurile orientate spre sud se usuca mai repede)
y umbrirea
y cantitatea de precipitatii ( se va tine seama de zonele ferrite de precipitatii)
Esentiale sunt si urmatoarele functii , respective efecte , carora li se va acorda cea mai mare importanta:
y actiunea de izolare termica
y actiunea de racire in timpul verii
y izolarea fonica
y cheltuielile de intretinere
y impresia vizuala
La inverzirea acoperisurilor trebuie sa se obtina nu numai avantaje estetice ci, mai ales fizico-
constructive (izolarea termica, protectia impotriva caldurii vara si izolarea fonica) , efecte ecologice (
retinerea unei parti din apa de ploaie si purificarea aerului) si efecte constructive ( protectia sturcturii
acoperisului impotriva razelor UV si a diferentelor extreme de temperature).
Astefl, vegetatia va trebui s afie cat mai deasa si de inaltime aproximativ egala.Acest lucru se realizeaza
usor si economic cu ierburi salbatice, respective cu un amestec de ierburi si buruieni salbatice.
Pentru alegerea vegetatiei sunt importante urmatoarele criterii:
y rezistenta la inghet
y rezistenta in timp
y inaltimea de crestere de 10-20 cm
y flori de maximum 40 cm inaltime
y formarea unei paturi vegetale dese , cu dezvoltare pe inaltime si crestere mica in lateral
y sa nu fie conditioata de calitatea solului







Exemple
Cladirile din generatia viitoare au inceput deja sa apara, insa sunt la fel de bine ancorate in pamant cIa si
predecesoarele lor, doar ceva mai asemanatoare naturii care le inconjoara. Asta deoarece preocuparea
crescanda in ceea ce priveste mediul inconjurator si incalzirea globala a schimbat in doar cativa ani
prioritatile unei lumi intregi, atributele casei ideale astazi fiind centrate in jurul economiei de energie si a
altor caracteristici "verzi".
La nivel global se remarca un interes tot mai mare, in sensul utilizarii plantelor vii la constructia cladirilor
urbane moderne. De ce? Datorita incalzirii excesive a zonelor in care predomina betonul si sticla, si a
poluarii masive a marilor aglomerari urbane. Pe langa aceastea, acoperisurile verzi mentin o
termperatura mai scazuta a cladirilor pe timpul verii, iar adoptarea acestei masuri la scara larga ar ajuta
la izolarea termica, prin reducerea temperaturii la nivelul intregului oras (este demonstrat ca zonele
rurale sunt cu pana la 12 grade mai racoroase decat orasele in perioada verii).
Avantajele acoperisului verde sunt numeroase, cel mai important fiind, in marile aglomerari urbane,
terenul castigat la sol prin urcarea gradinilor pe cladiri. Pe langa cantitatea suplimentara de oxigen si
stabilizarea umiditatii din atmosfera, gradinile suspendate au un rol important in reducerea efectului de
sera, dar si in prelungirea vietii acopersului. Variatiile de temperatura de la nivelul acoperisului sunt mult
mai mici, astfel ca viata acestuia este prelungita considerabil.
Acoperisul verde combate efectul de sera in aria urbana. Constructiile cu acoperiri traditionale atrag
radiatia solara si o retransmit sub forma de caldura, facand temperatura oraselor cu 12 grade Celsius
mai mare decat in zonele inconjuratoare. In zilele toride, de vara, temperatura acoperisului poate atinge
pana la 80 grade Celsius. In cazul acoperisului verde, temperatura nu depaseste 25 grade Celsius.