Instituii Politice Iliescu Doina

25.03.2014 seria II, grupa 107

FIA DECIZIEI nr. 567
din 11 iulie 2006
referitoare la admiterea excepiei de neconstituionalitate a dispoziiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind
organizarea i desfurarea referendumului
Publicat n: Monitorul Oficial, Partea I nr. 613 din 14 iulie 2006
I. AUTORUL SESIZRII
Avocatul Poporului a dispus direct sesizarea Curii Constituionale prin Adresa nr.5.321 din 28 iunie
2006, n temeiul art. 146 lit.d) din Constituia Romniei, cu excepia de neconstituionalitate a
dispoziiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea i desfurarea
referendumului.
Control a posteriori, pe cale de aciune/ obiecie.

II. SUSINERILE AUTORULUI
Autorul excepiei menioneaz, n prim instan, c n jurisprudena sa anterioar (Deciziile
nr. 70 din 5 mai 1999 si nr. 498 din 8 iunie 2006), Curtea s-a pronunat doar asupra
constituionalitii unor prevederi cuprinse n dispoziiile art. 12 alin (1) din Legea 3/2000.
n acest sens, solicit constatarea neconstituionalitii prevederilor referitoare la referendumul
cu privire la problemele de interes naional avand in vedere si solutiile adoptate prin cele doua
decizii.
Autorul reclam ncalcarea dispoziiilor constituionale ale art.(1) alin (4) referitoare la
principiul separaiei i echilibrului puterilor, ale art. 80 privind rolul Preedintelui i ale art.
90 Referendumul.
Astfel, art. 12, alin.(1) din Legea nr.3/2000 restrnge puterea constituional a Preedintelui
Romniei, Parlamentul acionnd prin aceast lege n afara competenei sale constituionale.
n conformitate cu art. 2, alin.(1), potrivit cruia Preedintele se ncadreaz n categoria
autoritilor reprezentative prin care poporul i exercit suveranitatea naional, (art. 80, art. 81,
alin.(1) si art. 90 din Constituie), Preedintele Romaniei are competena exclusiv de a cere
poporului s-i exprime, prin referendum, voina cu privire la probleme de interes naional. n acest
sens, aceast atribuie exclusiv a Preedintelui presupune si stabilirea n concret a problemelor de
interes naional i care vor fi supuse referendumului; nicio alt autoritate public nu poate, astfel,
decide lista problemelor de interes naional.
Exercitarea unor atribuii exclusive ale Preedintelui far intervenia altor autoriti, legitimat
prin statutul consacrat prin art. 2 alin. (1) Constituie, valorific principiul complex al separaiei
i echilibrului puterilor n stat (art. 1, alin.(4) din Constituie).
Din examinarea art.90 din Constituie, privind organizarea referendumul cu privire la
problemele de interes naional, autorul susine c este un aviz obligatoriu i o condiie
prealabil consultarea Parlamentului, ns numai Preedintele decide iniierea procedurii pentru
referendum prin consultarea legislativului, identificarea problemelor de interes naional i
stabilirea problemei ce va fi supus n concret referendumului.
Autorul susine, de asemenea, c ar fi improprie invocarea art. 73, alin.(3) lit. d) din
Constitutie, potrivit caruia organizarea si desfasurarea referendumului se reglementeaza prin lege
organica, pentru respingerea excepiei, ntruct se refer la o lege procedural, iar alegerea acelei
probleme de interes naional trebuie facut tot de Preedinte. Prin acea lege organic se
urmrete stabilirea cadrului tehnic de desfurare a referendumului (spre ex.: cum se va vota,
formarea comisiilor pentru nregistrarea voturilor), nu stablirea fondului referendumului, adic
acele probleme de interes naional supuse referendumului.


III. OBIECTUL:
Instituii Politice Iliescu Doina
25.03.2014 seria II, grupa 107

Obiectul excepiei de neconstituionalitate l constituie prevederile art. 12, alin.(1) (aspectele
referitoare la lista probleme de interes naional) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea i
desfurarea referendumului, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.84 din 24 februarie 2000.


IV. PUNCTE DE VEDERE
n vederea soluionrii excepiei au fost solicitate, n baza art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, puncte de vedere asupra excepiei de neconstituionalitate ridicate Preedinilor
celor dou Camere ale Parlamentului i Guvernului.
Preedinii celor doua Camere ale Parlamentului i Guvernul nu au comunicat punctele lor
de vedere.
Punctul de vedere exprimat al reprezentantului Ministerului Public
n opinia reprezentantului Ministerului Public, excepia de neconstituionalitate ridicat este
ntemeiat, argmunetnd n acest sens c dispoziiile criticate din Legea 3/2000 restrng
atribuiile Preedintelui Romniei, prevzute de art. 90 din Constituie, referitoare la
competena sa exclusiv n materia referendumului pentru probleme de interes naional.
V. SOLUIA CURII
a. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Avocatul Poporului cu respectarea prevederilor
constitutionale ale art. 146, lit. d), teza a doua. (criteriul formal)
b. Curtea Constituional admite excepia de neconstituionalitate ridicat direct de Avocatul Poporului, n
temeiul art.146 lit.d) teza a doua din Constituie, i constat ca dispoziiile art.12 alin.(1) din Legea nr.3/2000 privind
organizarea i desfurarea referendumului, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.84 din 24 februarie
2000, sunt neconstituionale. (criteriul matrial)

VI. MOTIVAREA SOLUIEI
Criteriul formal
Potrivit dispoziiilor art.146 lit. d), teza a doua din Constituie, cu privire la competena
Curii de hotrre asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele,
precum si ale art. 1, alin.(2), art. 2, 3, 10 i 32 din Legea nr. 47/1992, sesizarea s-a fcut legal de
Avocatul Poporului, invocarea exceptiei de neconstituionalitate a fost motivat i se certific
absoluta legalitate a Curii Constituionale de a soluiona excepia de neconstituionalitate.
Curtea examineaz sesizarea Avocatului Poporului, raportul ntocmit de judectorul-raportor,
concluziile reprezentantului Ministerului Public i dispozitiile legale criticate (art. 12, alin.(1) din
Legea 3/2000), raportate la prevederile Constitutiei pretins ncalcate (art. 1, alin.(4) separatia
puterilor in stat, in cadrul democratiei constitutionale; art. 80 rolul Presedintelui si art. 90
referendumul), precum si Legea nr. 47/1992.

Competena Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constituional

Adoptarea Constituiei Romniei n 1991 i revizuirea acesteia n anul 2003 a marcat
momentul trecerii societii romneti spre un stat de drept, democratic i social, n care demnitatea
omului, drepturile i libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane reprezint valori
supreme i sunt garantate. n vederea realizrii acestor deziderate, Constituia a dat o configuraie
nou ordinii constituionale, crend i instituii noi, precum Avocatul Poporului.
De la adoptarea legii sale n anul 1997, Avocatul Poporului este organizat i funcioneaz, n
Romnia, cu rolul de a apra drepturile i libertile persoanelor fizice n raporturile acestora cu
autoritile administraiei publice, valorificnd tradiia i experiena clasicului ombudsman vest-
european.
Instituii Politice Iliescu Doina
25.03.2014 seria II, grupa 107

Avocatul Poporului se poate implica, prin procedee proprii, n controlul de constituionalitate
a legilor i ordonanelor, realizat n Romnia de ctre Curtea Constituional: poate sesiza Curtea
Constituional cu obiecii de neconstituionalitate privind legile adoptate de Parlament, naintea
promulgrii acestora de ctre Preedintele Romniei; poate ridica n faa Curii Constituionale,
excepii de neconstituionalitate privind legile i ordonanele n vigoare; formuleaz, la
solicitarea Curii Constituionale, puncte de vedere la excepiile de neconstituionalitate a legilor i
ordonanelor, care se refer la drepturile i libertile cetenilor.
Pe cale de consecin, alturi de Curtea Constituional, Avocatul Poporului face parte din
acele structuri organizatorice statale cu rol de garanii, contrapondere i sprijinire a echilibrului
puterilor i a echilibrului dintre autoritile publice i ceteni.
Competena Avocatului Poporului de a sesiza Curtea cu excepia de neconstituionalitate n
spea curent este certificat prin art. 146 lit. d) din Constituie, exercitndu-se un control a posteriori
pe cale de obiecie/ofensiv(se exercit fr a atepta aplicarea legii la o relaie social), autoritatea
adresndu-se n mod direct Curii Constituionale, printr-o excepie, nefiind necesar parcurgerea
unei etape prealabile n faa instanelor judectoreti.
Pe lng aceasta, potrivit textului constituional, competena Avocatului Poporului de a sesiza
excepia nu este condiionat de vreun drept/libertate, deoarece Curtea poate fi sesizat i n legtur
cu o dispoziie cu privire la separaia puterilor n stat, de exemplu (control necircumstaiat).
Este cert faptul c sesizarea Curii n probleme ce vizeaz principiul separaiei i echibrului
puterilor n stat, se face prin prisma nclcrii unor drepturi fundamentale. n spatele acestora se afl
ns sesizarea justiiei constituionale asupra abaterilor de la acest principiu, cu toate consecinele ce
deriv din acesta (evitarea dublei reglementri, evitarea paralelismelor si contradiciilor).

Criteriul material

Curtea consider c art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 este neconstituional, ntruct limiteaz
nejustificat prerogativele constituionale ale Preedintelui Romniei, aa cum sunt ele prevzute n
art. 80, 81, 90 din Constituie.


Curtea a statuat: Numai Presedintele Romaniei are dreptul de a decide care sunt problemele de interes national si,
in cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concreta ce se supune referendumului si data desfasurarii
acestuia.
Intrucat acesta prevede stabilirea prin lege a organizarii si desfasurarii referendumului (adica a unor masuri
tehnice, procedurale) si nicidecum a domeniului interesului national (a ceea ce inseamna, de fapt, interes
national)
Art. 90 din Contitutie Referendumul ridica 2 probleme asupra carora Curtea se pronunta:
1. Nedefinirea conceptului de probleme de interes national
2. Lipsa precizarii ca acest concept va fi explicat/detaliat ulterior printr-o lege organica (nu isi au aici
locul discutiile conform carora referendumul ar fi explicat/detaliat ulterior prin legea organica
3/2000, in virtutea art. 73, alin.(3), lit.d)8 din Constitutie).

Prin Decizia nr. 70/5 mai 1999, Curtea a decis ca dispozitiile art.12 alin (1) lit. B h) sunt
neconstitutionale in ceea ce priveste expresia propuse Parlamentului intrucat Presedintele are
competenta exclusiva de a stabili problemele de interes national asupra carora poate solicita
poporului sa isi exprime vointa prin referendum. La reexaminare, Parlamentul a eliminat in totalitate
continutul lit. h), astfel lipsindu-l pe Presedinte de a propune poporului si alte probleme de interes
national, in afara celor prevazute de literele anterioare => textul legal in discutie adauga la cel
constitutional, iar reglementarea puterii legislative in materia prezenta (referendara) actioneaza
intrusiv in sfera puterii executive (prezidentiala), incalcand principiul separatiei si echilibrului
puterii statului, cu valenta comportamentului loial, asa cum precizeaza insasi Curtea: Stabilirea
prin lege a problemelor de interes national reprezinta un amestec al Parlamentului in exercitarea
Instituii Politice Iliescu Doina
25.03.2014 seria II, grupa 107

atributiilor exclusive ce-i sunt conferite prin Constitutie Presedintelui si, ca atare, o nesocotire a
principiului separatiei si echilibrului puterilor in cadrul democratiei constitutionale.
Rezumand motivele pe care se bazeaza argumentarea ca art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 incalca
dreptul Presedintelui de a consulta poporul privind probleme de interes national, trebuie sa retinem
ca, potrivit art. 1, alin.(4) principiul separatiei puterilor in stat, art. 80 rolul Presedintelui, art.
81, alin.(1) referitor la legitimitatea electorala egala a Presedintelui Romaniei cu legitimarea
Parlamentului (care nu e altceva decat expresia simetriei juridice intr-un stat de drept: Parlamentul si
Presedintele sunt principalele autoritati reprezentative ale poporului roman, iar cum primul e ales
prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, e logic ca si
Instituii Politice Iliescu Doina
25.03.2014 seria II, grupa 107

al doilea sa fie ales in situatii similare) si art. 90 din Constitutie referitor la referendum,
Presedintele are competenta exclusiva de a determina problemele de interes national ce se supun
referendumului (chiar daca acesta presupune, ca o conditie sine qua non, consultarea prealabila
obligatorie a Parlamentului). Oricare alta interpretare ar fi de natura a aduce in conflict competentele
autoritatilor statului (in speta Parlamentul si Presedintele).
Interesul national poate diferi de la o perioada la alta (neavandu-se aici in vedere Presedintele actual
al Romaniei, ci functia, in abstracto, a sefului statului, de azi si de maine). E posibil oricand sa
survina situatii noi care sa reclame apelul la un referendum. Enumerarea exhaustiva a situatiilor
reprezinta, in acest context, o limitare a sferei interesului national si implicit o ingradire a dreptului
constitutional al Presedintelui de a decide singur DACA initiaza referendum (I), CAND il initiaza
(II) si CU PRIVIRE LA CE (III) = sfera interesului national, adica problemele esentiale, din
noianul interminabil de probleme din societate, asupra carora vrea si poate sa consulte poporul.
Precizari

Iliescu Doina, seria II, grupa 107