Curs 7

Sursele laice ale sistemului musulman Sursele sau izvoarele laice sunt complementare surselor religioase, sunt compatibile cu acestea. In ceea ce priveste cutuma, ea trebuie sa fie compatibila cu sursele religioase : cu Coranul si cu Sounnah. De asemenea, nu trebuie sa fie contrara legilor scrise. La randul ei, legea scrisa nu trebuie sa fie contrara surselor religioase. Jurisprudenta, la randul ei, poate fi creatoare de drept (diferenta fata de sistemul anglo-saxon). Judecatorul poate dezvolta un sistem prin analogie (qiyas) dupa sursele religioase, elaborand solutii proprii. Are aceasta libertate numai daca nu gaseste solutii direct aplicabile din Coran si Sounnah, din sursele religioase. Nu poate crea precedente judiciare ca in sistemul anglo-saxon, care sa fie obligatorii ulterior.

Organizarea judiciara si statutul judecatorului In dreptul musulman, in dreptul public, un rol central il are Califul (seful religios la suniti) iar la siiti Imam. Califul sau Imamul delega atributiile sultanului sau pasei (conducator de provincie), care prin deciziile lor nu trebuie sa incalce regulile religioase stabilite de Coran si de Sounnah, De regula, Guvernul se numea consiliu, format din ministri. Exista un divan care il reprezenta pe sultan, care era reprezentat de guvernator in fiecare provincie. Rezulta ca in materia dreptului public autoritatea centrala este dubla, find reprezentata atat de seful religios cat si de seful statului. Dreptul public = relatiile dintre autoritatile statului In ceea ce priveste dreptul privat si dreptul penal, rolul important este al judecatorului devenit cadiu. Puterea judecatoreasca apartinea guvernatorului, care o delega cadiului. Mai tarziu, cadiul devine judecator. Cadiul judeca singur atat in prima cat si in ultima instanta - complet unic. Judeca toate litigiile indiferent de materie. Aplica dreptul musulman utilizand rationamentul prin analogie. Procedura cuprindea reguli simple, iar probatoriul se reducea la proba cu martori (declaratiile martorilor). In ceea ce priveste dreptul penal - infractiunile sunt clasificate in 3 categorii: 1) crimele de sange - de gravitate maxima ex : omorul deosebit de grav, loviri si vatamari corporale grave, urmari moartea sau sinuciderea

victimei; 2) cele 6 infractiuni luate din Coran : a) omorul - reglementat in Coran b) adulterul femeii c) diverse vatamari corporale d) furt e) infractiunea de a bea vin f) renegarea (sau abjurarea) islamului; la crestini apostazia 3) infractiuni lasate la puterea discretionara a cadiului (a judecatorului) - faptele cu gravitatea cea mai mica ; de regula, infractiunile care pot aduce atingere ordinii publice comportament indecent in public, orice fapta contrara legii savarsita in public.

Dreptul privat este impartit in : 1) dreptul persoanelor = barbatul si femeia sunt egali in ceea ce priveste capacitatea de folosinta si capacitate de exercitiu; Capacitatea de folosinta se dobandeste din momentul nasterii (= aptitudinea de a dobandi drepturi si de a avea obligatii, dreptul la viata, la scoala, libertatea de circulatie). Capacitatea de exercitiu = posibilitatea de a exercita drepturi si obligatii. Dupa 18 ani subiecte de drept cu capacitate deplina, putem semna orice fel de acte juridice, ne poate fi angajata raspunderea civila, penala. Pe timpul minoritatii, sub 14 ani, nu exista raspundere penala . Exista diferente intre barbat si femeie in ceea ce priveste casatoria si proba in justitie. 2) dreptul familiei = barbatul este seful familiei iar tatal sau inlocuitorul acestuia isi poate casatori copiii minori fara consimtamantul acestora Sotul se poate casatori cu mai multe femei - Coranul il limiteaza la 4. Are drept de repudiere in cazul sotiilor. Un barbat musulman se poate casatori cu o femeie crestina, dar o femeie musulmana nu are dreptul sa se casatoreasca cu un barbat crestin. In ceea ce priveste copiii rezultati din casatorie, femeia are mai multe drepturi, ea este stapana casei. In afara casei, vorbeste barbatul. Femeia poate acorda educatie si are dreptul de a-i creste. Copiii trebuie crescuti in religia musulmana chiar daca mama este crestina. 3) dreptul patrimonial sau dreptul bunurilor

Terenurile pot face obiectul proprietatii individuale, pot fi transmise prin succesiuni si prin contracte, insa dreptul de proprietate este un drept absolut, pentru ca titularul proprietatii este Allah , proprietatea este un dar de la Dumnezeu si are caracter sacru, este sfanta, inviolabila. Noi oamenii nu suntem stapanii proprietatii. Dezmembramintele proprietatii sunt admise/permise - dreptul de uzufruct, dreptul de folosinta si dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie (abusus). Fruct juridic - iau bani din chiria apartamentului.

In ceea ce priveste categoriile de bunuri, acestea se clasifica: a) Kharagii - cele mai importante bunuri, pentru ca apartin statului, dar pot fi date in detentia persoanelor private b) Waqf - sunt considerate proprietatea lui Allah, sunt inalienabile, perpetuum, se considera ca sunt bunurile afectate unei opere In ceea ce priveste obligatiile - rezulta din acte juridice. Contractele nu au la baza teoria consimtamantului sau a acordului de vointa. Un contract inseamna 2 - act juridic bilateral Testamentul - act juridic unilateral In dreptul nostru sau anglo-saxon contractul este un act care cuprinde minim 2 vointe. In dreptul musulman este suficient sa existe o declaratie a unei parti care sa cuprinda intentii serioase de a realiza o anumita operatiune juridica. Ex: fie vanzare, fie cumparare, fie de a dona un bun, fie de a accepta donatia unui bun. Exista vanzare-cumparare din momentul in care exista doua declaratii - una a vanzatorului si una a cumparatorului, deci 2 declaratii, adica 2 acte juridice care sa aiba concordanta (sa exprime acelasi lucru). Nu exista o teorie a raspunderii juridice civile, cum este in sistemul romano-germanic sau sistemul anglo-saxon. Nu exista raspundere pentru fapta altuia, sau raspundere pentru fapta lucrului. In ceea ce priveste raspunderea persoanei, aceasta este cazuistica, ex - este obligatia de a repara in cazul distrugerii lucrului altuia sau in caz de uzurpare.

Tendinte actuale ale dr.musulman La ora actuala exista state musulmane, state fidele dreptului musulman clasic, unde Coranul are ponderea majoritara in izvoarele dreptului (ex: Arabia Saudita). - exista state cu tendinte de modernizare, de laicizare ale sistemului de drept (ex: Turcia);

- exista state care au ales o intoarcere la dreptul musulman pur, state ale fostului URSS; ele au fost transformate cu forta in republici sovietice, dar erau de traditie musulmana. Dupa caderea comunismului revin la forma lor ancestrala. - state musulmane, foste colonii franceze: Algeria, Tunisia, care au preluat numeroase elemente din dreptul francez, din codul napoleonian, dar dreptul musulman ocupa locul central; - statele cele mai puternic laicizate: Turcia - candidata la UE.

Sistemul hindus de drept

I - Consideratii generale II - Izvoarele sistemului III - Organizarea judiciara

I Consideratii generale Sistemul hindus = sistem religios de drept care nu se fundamenteaza pe texte religioase unice ci pe mai multe carti sacre care claseaza in centrul lor individul, sau omul. Dreptul hindus traditional a reflectat principiul hinduismului care a sustinut ca adevarul si revelatia divina nu sunt accesibile oricui, ci numai claselor superioare sociale, deoarece oamenii nu se nasc egali. Este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume, care a aparut in jurul anului 1700 i Hr . Sistemul hindus traditional este caracterizat insa de principiul discriminarii si al inegalitatii de tratament care se aplica oricarui individ care recunoastea apartenenta la hinduism, indiferent de cetatenie sau nationalitate sau de domiciliu, de locul unde traia, unde traieste. Hinduismul nu pretinde, asa cum bine stim, credinta intr-un Dumnezeu unic, ci in mai multe zeitati, politeism, ceea ce a determinat aparitia a rituri si ritualuri diferite. Sistemul hindus de drept - bibliografie - vezi articolul din Aub seria drept nr 4 din 2004 paginile 103-105.

II Formarea sistemului - Izvoarele dreptului A) Sistemul hindus traditional - fiind un sistem de drept religios, este bazat pe texte sacre denumite SHRUTI (sunt texte revelate de divinitate oamenilor inteleptilor) Este vorba de urmatoarele categorii de texte sacre :

1) VEDAS; care cuprind 3 categorii de texte sacre - RIGVEDAS - VEDANGAS - UPANISADE Vedas cuprinde un ansamblu de principii care stau la baza oricarei cunoasteri, precum si de reguli de conduita, norme pentru viata personala si sociala. 2) DHARMA - cuprinde un ansamblu de traditii hinduse aplicabile in viata de zi cu zi, nu sunt texte sacre, sunt considerate compilatii care cuprind traditiile si operele marilor intelepti (profeti) ai antichitatii hinduse. Aceste compilatii se impart la randul lor : - Dharmasutra - norme de conduita obligatorii, norme juridice; - Dharmasatras - codul lui MANU; - Nibandhas - prin comentarii ale juristilor, ale specialistilor ; 3) CUTUMELE = reprezinta a treia mare sursa a dreptului traditional hindus. Cutumele hinduse modifica sau completeaza Dharma. Sunt foarte numeroase datorita scolilor diferite dar si castelor si datorita apartenentei la casta (fiecare casta cu cutumele ei). Sfera de aplicare a unei cutume este de la o regiune la alta, de la o casta la alta, uneori de la o familie la alta - stricto sensu : mama, tata si copilul - lato sensu : strabunici, bunici, parinti, copii (strabunicul = pater familias). 4) Principiul echitatii = in absenta solutiilor provenite din izvoarele principiilor, din textele sacre, litigiile se solutionau dupa constiinta si echitate. Judecatorul era obligat de textele sacre sa actioneze potrivit constiintei sale - este si un principiu actual de drept. 5) PANCHAYAT - in realitate pot fi considerate tribunale sau curti, structuri locale ale castelor care rezolvau problemele interne de casta, atat religioase cat si juridice. Solutiile PANCHAYAT tineau cont de DHARMA. Sanctiunea maxima ce putea fi pronuntata era aceea a excluderii din casta. Existau 4 caste : 1) Casta brahmanilor - cea mai importanta - faceau parte preotii, inteleptii comunitatilor ; era cea mai importanta casta deoarece venea in contact direct cu divinitatea. 2) CSHATRIYAS - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titluri nobiliare, printii. 3) VAYSHYAS - comercianti si agricultori.

4) SHUDRAS - clasa micilor mestesugari, servitori, mici slujbe . In afara celor 4 caste - SHANDALAS sau PARIAS - oamenii care nu apartineau niciuneia dintre caste, orfaniii (includea paturile sarace ale societati hinduse). Specificul izvoarelor dreptului hindus traditional este acela ca nu exista nici legi scrise, nici precedente judiciare, pentru ca filosofia hindusa este aceea ca autoritatile statului sau statul in general nu se pot lega pe viitor sau pentru viitor, mai bine zis, nici de legi, nici de precedente pentru ca este posibil sa apara o solutie mai buna decat cea reglementata la un moment dat de o lege sau definita intr-un precedent .

B) Dominatia engleza - o noua etapa in formarea sistemului de drept hindus. Pe langa dreptul hindus traditional bazat pe religie si pe langa dominatia musulmana care a dus la aplicarea dreptului musulman, dominatia engleza sau britanica a avut o contributie importanta la sistemul actual al dreptului hindus. Influenta engleza a inceput in sec al XVII-lea pana la 18 iulie 1847 cand India si-a castigat independenta. Autoritatile engleze coloniale au decis sa respecte dreptul traditional hindus, dar pentru a-l intelege au apelat la expertii denumiti punditi, care aveau rolul sa-i indice judecatorului britanic solutia aplicabila. Punditii au deformat prin interpretarile lor solutiile cutumiare. Pe de alta parte s-a introdus terminologia juridica britanica peste sistemul traditional. De asemenea, au fost introduse solutiile juridice engleze . Dupa 1947, sistemul traditional de drept a continuat sa se aplice, dar numai in anumite materii, cum ar fi : - statutul persoanei (dreptul persoanei); - in materia succesiunilor - adica dreptul de mostenire; - in materia afacerilor sau dreptul afacerilor - daca vrei sa deschizi o afacere; Se vorbeste in aceasta perioada, dupa 1947, de un anglo-hindu law caracterizat prin faptul ca limiteaza dreptul hindus traditional.

C) Crearea dreptului modern hindus Formarea acestuia se remarca inca din 1833, din perioada colonialismului, cand incepe un proces de codificare, caracterizat sau marcat de receptarea dreptului englez sau britanic, precum si practicilor sau tehnicilor de common law. In 1860 a fost adoptat Codul penal indian.

In 1872 a fost adoptat Indian contract act - act care reglementa regimul contractelor. In 1908 - Codul de procedura civila. Dupa independenta, desi s-a incercat unificarea dreptului, in special dupa adoptarea constitutiei Indiei. Din cauza sistemului de caste, care ar functiona si astazi, se mentin multe inegalitati intre cetateni, deoarece India este stat federal. Aceasta face greu de realizat unificarea sistemului. Constitutia din 1950 reglementa India ca republica federala, cu 25 de state si 7 teritorii. Puterea legislativa are 2 camere : - Camera poporului (43 de membri cu mandat de 5 ani) - se ocupa de India ca stat federal. - Consiliul statelor format din 245 de membri cu mandat pe 6 ani. In ceea ce priveste puterea executiva, presedintele statului este ales pe 5 ani si are un rol simbolic cu atributii limitate. Primul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea aflata in camera poporului. Puterea judecatoreasca este organizata in cadrul statelor membre ale federatiei. Ceea ce este interesant este ca nu exista Curti supreme in fiecare stat, ca in alte state federale. Exista, in schimb, o curte suprema federala a Indiei, condusa de Chief of justice presedintele curtii federale a Indiei. Atributii ale Curtii supreme federale: - compusa din 13 judecatori numiti de presedintele republicii - are competente largi: control judiciar si control constitutional al legilor - exista recurs pentru incalcarea drepturilor fundamentale prevazute de Constitutie . - judeca apeluri impotriva unor hotarari penale (in cazul pedepsei cu moartea) - exista jurisdictii inferioare specializate in anumite domenii: In materia penala : Sessions courts In materie civila : exista tribunale de district. In civil - primul grad de jurisdictie care judeca in prima instanta este fondul. Gradul 2 este asigurat de High courts - care sunt atat in materie civila, cat si penala. Judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate de jurisdictiile de prim grad. Gradul 3 de jurisdictie - ultimul si cel mai important - aici se asigura jurisprudenta definitiva si irevocabila. Furnizeaza practica judiciara definitiva. Gradul 3 este asigurat de Indian supreme court, deciziile ei fiind considerate precedente obligatorii - marca de familie anglo-saxon - obligatorie pentru instantele inferioare.

In ceea ce priveste statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor), s-a ameliorat fata de normele cutumiare traditionale. A fost abolita interdictia casatoriei dintre membrii castelor diferite (inainte te puteai casatori numai cu cei din casta ta). Poligamia a fost interzisa, la fel casatoria intre colaterali (casatoria intre frate si sora). Divortul a fost liberalizat, inainte era interzis. 1) Vaduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vaduva sa moara odata cu el. Aceasta norma cutumiara s-a considerat desueta. La indieni se incinereaza, nu exista inmormantare; doar pentru vaduve este valabila aceasta situatie, barbatii putandu-se recasatori. Femeia murea asfixiata prin incinerare. In 1806, intr-un anumit stat federal, s-a descoperit ca inca se mai practica aceasta cutuma. Autoritatile locale executasera aceasta traditie confom normei hinduse. S-a iscat un adevarat scandal - statului indian i-a fost cerut sa adopte o lege care sa desfiinteze acest lucru . 2) In alte provincii exista aceasta norma : cand deceda pater familias, vaduva devenea o straina pentru familie, era scoasa din familie, devenea o paria. Vaduvele erau izgonite la marginea orasului. Comunitatea internationala a atras atentia - se proceda astfel intrucat averea trebuia sa ramana in familie. Femeia nu este capabila sa administreze averea - femeile acestea erau obligate sa se imbrace in negru, erau izgonite. Se mai practica si azi in unele comunitati.

Sistemele atipice

1) Sistemul chinez de drept 2) Sistemul japonez de drept

acestea doua se studiaza si in alte state

3) Sistemul tarilor nordice - acesta fost scos din studiu (controversa doctrinara)