lOMoARcPSD|8140189

Cursul 10 - Sistemul hindus de drept

Teoria generala a dreptului (Universitatea din Bucuresti)

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)
 lOMoARcPSD|8140189

Cursul 10

Sistemul hindus de drept

I - Consideratii generale

II - Izvoarele sistemului

III - Organizarea judiciara

I – Consideratii generale

Sistemul hindus = sistem religios de drept care nu se fundamenteaza pe texte religioase unice ci
pe mai multe carti sacre care claseaza in centrul lor individul, sau omul.

Dreptul hindus traditional a reflectat principiul hinduismului care a sustinut ca adevarul si

revelatia divina nu sunt accesibile oricui, ci numai claselor superioare sociale, deoarece oamenii
nu se nasc egali.

Este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume, care a aparut in jurul anului 1700 i Hr .

Sistemul hindus traditional este caracterizat insa de principiul discriminarii si al inegalitatii de

tratament care se aplica oricarui individ care recunoastea apartenenta la hinduism, indiferent de
cetatenie sau nationalitate sau de domiciliu, de locul unde traia, unde traieste.

Hinduismul nu pretinde, asa cum bine stim, credinta intr-un Dumnezeu unic, ci in mai multe
zeitati, politeism, ceea ce a determinat aparitia a rituri si ritualuri diferite.

II – Formarea sistemului - Izvoarele dreptului

A) Sistemul hindus traditional - fiind un sistem de drept religios, este bazat pe texte sacre
denumite SHRUTI (sunt texte revelate de divinitate oamenilor – inteleptilor). Este vorba
de urmatoarele categorii de texte sacre:

1) VEDAS; care cuprind 3 categorii de texte sacre:

- RIGVEDAS

- VEDANGAS

- UPANISADE

Vedas cuprinde un ansamblu de principii care stau la baza oricarei cunoasteri, precum si de
reguli de conduita, norme pentru viata personala si sociala.

2) DHARMA - cuprinde un ansamblu de traditii hinduse aplicabile in viata de zi cu zi, nu sunt

texte sacre, sunt considerate compilatii care cuprind traditiile si operele marilor intelepti (profeti)

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

ai antichitatii hinduse.

Aceste compilatii se impart la randul lor:

- Dharmasutra - norme de conduita obligatorii, norme juridice;

- Dharmasatras - codul lui MANU;

- Nibandhas - prin comentarii ale juristilor, ale specialistilor;

3) CUTUMELE = reprezinta a treia mare sursa a dreptului traditional hindus. Cutumele hinduse
modifica sau completeaza Dharma. Sunt foarte numeroase datorita scolilor diferite dar si castelor
si datorita apartenentei la casta (fiecare casta cu cutumele ei).

Sfera de aplicare a unei cutume este de la o regiune la alta, de la o casta la alta, uneori de la o
familie la alta - stricto sensu : mama, tata si copilul - lato sensu : strabunici, bunici, parinti,
copii (strabunicul = pater familias).

4) Principiul echitatii = in absenta solutiilor provenite din izvoarele principiilor, din textele
sacre, litigiile se solutionau dupa constiinta si echitate.

Judecatorul era obligat de textele sacre sa actioneze potrivit constiintei sale - este si un principiu
actual de drept.

5) PANCHAYAT - in realitate pot fi considerate tribunale sau curti, structuri locale ale castelor
care rezolvau problemele interne de casta, atat religioase cat si juridice.

Solutiile PANCHAYAT tineau cont de DHARMA. Sanctiunea maxima ce putea fi pronuntata

era aceea a excluderii din casta.

Existau 4 caste:

1) Casta brahmanilor - cea mai importanta - faceau parte preotii, inteleptii comunitatilor ;
era cea mai importanta casta deoarece venea in contact direct cu divinitatea.

2) CSHATRIYAS - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titluri nobiliare,

printii.

3) VAYSHYAS - comercianti si agricultori.

4) SHUDRAS - clasa micilor mestesugari, servitori, mici slujbe .

In afara celor 4 caste - SHANDALAS sau PARIAS - oamenii care nu apartineau niciuneia
dintre caste, orfaniii (includea paturile sarace ale societati hinduse).

Specificul izvoarelor dreptului hindus traditional este acela ca nu exista nici legi scrise, nici
precedente judiciare, pentru ca filosofia hindusa este aceea ca autoritatile statului sau statul in

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

general nu se pot lega pe viitor sau pentru viitor, mai bine zis, nici de legi, nici de precedente
pentru ca este posibil sa apara o solutie mai buna decat cea reglementata la un moment dat de o
lege sau definita intr-un precedent .

B) Dominatia engleza - o noua etapa in formarea sistemului de drept hindus.

Pe langa dreptul hindus traditional bazat pe religie si pe langa dominatia musulmana care a dus la
aplicarea dreptului musulman, dominatia engleza sau britanica a avut o contributie importanta la
sistemul actual al dreptului hindus.

Influenta engleza a inceput in sec al XVII-lea pana la 18 iulie 1847 cand India si-a castigat
independenta.

Autoritatile engleze coloniale au decis sa respecte dreptul traditional hindus, dar pentru a-l
intelege au apelat la expertii denumiti punditi, care aveau rolul sa-i indice judecatorului britanic
solutia aplicabila.

Punditii au deformat prin interpretarile lor solutiile cutumiare. Pe de alta parte s-a introdus
terminologia juridica britanica peste sistemul traditional.

De asemenea, au fost introduse solutiile juridice engleze .

Dupa 1947, sistemul traditional de drept a continuat sa se aplice, dar numai in anumite materii,
cum ar fi:

- statutul persoanei (dreptul persoanei);

- in materia succesiunilor - adica dreptul de mostenire;

- in materia afacerilor sau dreptul afacerilor - daca vrei sa deschizi o afacere;

Se vorbeste in aceasta perioada, dupa 1947, de un anglo-hindu law caracterizat prin faptul
ca limiteaza dreptul hindus traditional.

C) Crearea dreptului modern hindus

Formarea acestuia se remarca inca din 1833, din perioada colonialismului, cand incepe un proces
de codificare, caracterizat sau marcat de receptarea dreptului englez sau britanic, precum si
practicilor sau tehnicilor de common law.

 In 1860 a fost adoptat Codul penal indian.

 In 1872 a fost adoptat “Indian contract act” - act care reglementa regimul
contractelor.
 In 1908 - Codul de procedura civila.

Dupa independenta, desi s-a incercat unificarea dreptului, in special dupa adoptarea constitutiei

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

Indiei. Din cauza sistemului de caste, care ar functiona si astazi, se mentin multe inegalitati intre
cetateni, deoarece India este stat federal. Aceasta face greu de realizat unificarea sistemului.

Constitutia din 1950 reglementa India ca republica federala, cu 25 de state si 7 teritorii. Puterea
legislativa are 2 camere :

- Camera poporului (43 de membri cu mandat de 5 ani) - se ocupa de India ca stat federal.

- Consiliul statelor – format din 245 de membri cu mandat pe 6 ani.

In ceea ce priveste puterea executiva, presedintele statului este ales pe 5 ani si are un rol simbolic
cu atributii limitate.

Primul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea aflata in camera poporului. Puterea
judecatoreasca este organizata in cadrul statelor membre ale federatiei.

Ceea ce este interesant este ca nu exista Curti supreme in fiecare stat, ca in alte state federale.
Exista, in schimb, o curte suprema federala a Indiei, condusa de Chief of justice - presedintele
curtii federale a Indiei.

Atributii ale Curtii supreme federale:

- compusa din 13 judecatori numiti de presedintele republicii

- are competente largi: control judiciar si control constitutional al legilor

- exista recurs pentru incalcarea drepturilor fundamentale prevazute de Constitutie .

- judeca apeluri impotriva unor hotarari penale (in cazul pedepsei cu moartea)

- exista jurisdictii inferioare specializate in anumite domenii:

♦ In materia penala : Sessions courts

♦ In materie civila : exista tribunale de district.

In civil - primul grad de jurisdictie care judeca in prima instanta este fondul.

Gradul 2 este asigurat de High courts - care sunt atat in materie civila, cat si penala. Judeca
apelurile impotriva hotararilor pronuntate de jurisdictiile de prim grad.

Gradul 3 de jurisdictie - ultimul si cel mai important - aici se asigura jurisprudenta definitiva si
irevocabila. Furnizeaza practica judiciara definitiva. Gradul 3 este asigurat de Indian supreme
court, deciziile ei fiind considerate precedente obligatorii - marca de familie anglo-saxon -
obligatorie pentru instantele inferioare.

In ceea ce priveste statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor), s-a ameliorat fata de normele

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

cutumiare traditionale. A fost abolita interdictia casatoriei dintre membrii castelor diferite
(inainte te puteai casatori numai cu cei din casta ta). Poligamia a fost interzisa, la fel casatoria
intre colaterali (casatoria intre frate si sora). Divortul a fost liberalizat, inainte era interzis.

1) Vaduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vaduva sa moara odata cu el.
Aceasta norma cutumiara s-a considerat desueta. La indieni se incinereaza, nu exista
inmormantare; doar pentru vaduve este valabila aceasta situatie, barbatii putandu-se
recasatori. Femeia murea asfixiata prin incinerare.

In 1806, intr-un anumit stat federal, s-a descoperit ca inca se mai practica aceasta cutuma.
Autoritatile locale executasera aceasta traditie confom normei hinduse. S-a iscat un adevarat
scandal - statului indian i-a fost cerut sa adopte o lege care sa desfiinteze acest lucru .

2) In alte provincii exista aceasta norma : cand deceda pater familias, vaduva devenea o
straina pentru familie, era scoasa din familie, devenea o paria. Vaduvele erau izgonite la
marginea orasului. Comunitatea internationala a atras atentia - se proceda astfel intrucat
averea trebuia sa ramana in familie. Femeia nu este capabila sa administreze averea -
femeile acestea erau obligate sa se imbrace in negru, erau izgonite. Se mai practica si azi
in unele comunitati.

Sisteme atipice de drept

1. Consideratii generale
2. Sistemul scandinav
3. Sistemul japonez
4. Sistemul chinez

1. Consideratii generale

Diversitatea juridica prezinta cateva sisteme de drept care nu pot fi incadrate in niciuna din
familiile clasice (romano-germanica, anglo-saxona, musulmana), sisteme a caror diferenta
intriga, dar diferenta nu exclude armonia in diversitatea juridica.

La ora actuala sunt considerate 3 sisteme atipice: sistemul scandinav, sistemul japonez, sistemul
chinez.

2. Sistemul scandinav

Initial, doctrina a incadrat acest sistem in familia dreptului romano- germanic pentru ca, ulterior,
datorita trasaturilor sale, sa recunoasca faptul ca el nu apartine niciunei familii clasice de drept.
Apartin sistemului scandinav: Finlanda, Danemarca, Suedia si Norvegia, iar unii autori considera
ca putem include si Islanda.

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

Un rol important in formarea sistemului scandinav de drept a fost reprezentat de receptarea

Codurilor civile francez si german. Pe de alta parte, un alt element important il reprezinta istoria/
traditia constitutionala a acestor state; toate sunt monarhii constitutionale, mai putin Finlanda
care e republica prezidentiala.

Danemarca are un regim parlamentar unde rolul central este jucat de primul- ministru, monarhul
are rol simbolic. Parlamentul este ales prin vot direct, pe un mandate de 4 ani.

Norvegia, idem, cu deosebirea ca este un stat confesional luteran; Suedia e tot un stat luteran cu
Parlament ales; o parte din parlamentari prin scrutin (310) si o parte prin sistem proportional
(39), pentru 3 ani.

In ceea ce priveste Finlanda, are un regim prezidential, dar exista si un prim- ministru care
conduce Guvernul. Presedintele e ales pe 6 ani, prin vot universal.

In ceea ce priveste izvoarele dreptului scandinav, sursa esentiala o reprezinta Codurile civile
francez si ferman, cu ajutorul carora au fost unificate normele de drept privind comertul,
brevetele ( in special proprietatea intelectuala), precum si in materie financiar-bancara.

In ceea ce priveste dreptul familiei, acesta reflecta valorile traditionale ale societatii scandinave.

Dreptul penal este caracterizat de idea ca sanctiunea aplicata sa fie cat mai mica. Astfel, cea mai
mare pedeapsa este inchisoarea de maxim 15 ani.

Juristii scandinavi au introdus si institutii juridice din sistemul anglo-saxon. Astfel, au aparut
solutii juridice noi despre care s-a spus, insa, ca a nu au fost conceptualizate in prealabil
( preluare tale quale).

3. Sistemul japonez

a) Dreptul traditional: este marcat de influenta chineza, care a dominat incepand cu

secolul 5 pana in 1868 sistemul japonez. Doctrina care a stat la baza sistemul de drept a fost
confucianismul. Au fost adoptate coduri ce contineau dispozitii represive (sanctiuni juridice). S-
au dezvoltat in special dreptul administrative si penal.

Monarhia japoneza a fost creata dupa modelul Chinei. Treptat, confucianismul a fost inlocuit cu
budismul, iar rolul monarhului a devenit decorativ. Apar castele, caracterizate de promovarea
inegalitatii si a discriminarii intre membri.

b) Dreptul modern: este caracterizat de o influenta occidentala ce surprinde doua

momente:

1. Europenizarea dreptului- a presuspus receptarea Codurilor civile francez si german.

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

2. Receptarea modelului american de drept- in special in ceea ce priveste organizarea

judiciara.

1. Europenizarea dreptului: S-a desfasurat intre 1868-1945. Este caracterizat de un

puternic proces de codificare, sistematizare a dreptului japonez, astfel ca se adopta: Codul civil
japonez (contine dispozitii din codul civil francez si german; mixt), Codul de procedura civila
(1890), Codul de Comert ( 1899), Codul penal (1907) si Codul de procedura penala ( 1922).

In ceea ce priveste dreptul contractelor, are la baza teoria germane, in special in ceea ce priveste
neexecutarea contractelor. Exista si dispozitii din dreptul francez.

Raspunderea civila este atat de influenta franceza, cat si germana.

Repararea prejudiciilor (civil) are la baza teoria franceza (potrivit careia trebuia reparat nu numai
prejudicial material, ci si prejudicial moral; prejudiciu moral= suferinta de natura psihica pe care
o suporta victim sau familia victimei si care trebuie reparata).

2. Receptarea modelului american de drept : Acest moment a inceput in 1945, cand

trupele americane s-au instalat in Japonia si au exercitat o influenta importanta asupra sistemului
de drept => in 1946 a fost adoptata o noua Constitutie, fondata pe principii noi, moderne, cum ar
fi principiul suveranitatii poporului, principiul egalitatii ( urmarea suprimarea princ. de caste),
principiul laicitatii statului.

Normele cutumiare japoneze, care erau transp. in Codul civil japonez, in special cele din material
casatoriei au fost abrogate.

In ceea ce priveste organizarea judiciara, aceasta are la baza sistemul american. Au fost create
tribunale de prima instanta, tribunal regionale, Curti de Apel si Curtea Suprema a Japoniei. Toate
au competente in toate materiile, dupa modelul american.

Curtea Suprema are un sistem politizat de numire a judecatorilor. Este formata din presedinte si
15 judecatori. Judeca conformitatea hot. judecatoresti cu legea (control judiciar), se pronunta
asupra tuturor cauzelor cu care este sesizata (si pe motive de drept si fapt), spre deosebire de
sistemul American (doar motive de drept). De asemenea, are competentw in controlul const.
legilor pt. ca, la fel ca in sistemul American, judeca conformitatea legilor cu Constitutia.

Exista si o preocedura necontencioasa sau prejudiciara care cuprinde doua faze: compromisul si
concilierea, si care reflecta valorile traditionale japoneze (in Europa, mediere). Aceasta
procedura e obligatoriu de urmat inainte de a ajunge la judecator.

4. Sistemul chinez

Are tot doua etape de formare:

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

a) Sistemul traditional a fost fundamentat pe confucianism. A fost un sistem ce a cuprins

atat norme cutumiare, cat si norme scrise, in special in materie penala, avand forma
codurilor dinastice.

Notiunea de drept subiectiv a fost introdusa abia in secolul 20.

b) Sistemul actual: in 1949, China devine republica populara si sistemul de drept se

transforma intr-un sistem socialist, dupa model sovietic. Dreptul actual este tot un drept
socialist, insa atenuat in materia proprietatii si in materie comerciala, dar, in ceea ce
priveste notiunea de drept subiectiv, continutul acesteia a fost complet bulversat. Astfel
ca statutul persoanelor sau dreptul persoanelor in China este denaturat.

A avut loc odata cu trecerea la noua forma de guvernamant, reconsiderarea izvoarelor de drept,
astfel ca legea scrisa este izvorul principal de drept. Izvoarele secundare sunt reprezentate de
cutumele civile si comerciale si de jurisprudenta (exclusiv a Curtii Supreme).

In doctrina s-a pus problema daca in sistemul chinez normele internationale au prioritate fata de
normele interne in caz de conflict. Raspunsul dat a fost cvasipozitiv, in sensul ca nu exista o
lege/ norma juridica interna care sa prevada superioritatea dreptului international fata de cel
chinez.

In ceea ce priveste organizarea judiciara, urmareste tot modelul socialist. Exista doua grade de
jurisdictie:

Grad 1 - Tribunalele populare locale (tribunale locale de baza, sunt comunale si orasenesti) - in
micile orase; Tribunale populare mijlocii sau medii- orase mari care au si sectoare (la noi,
municipii), Tribunale populare superioare- la nivel de provincie ( Curti de Apel, la noi) si
Tribunale special -specializate intr-o anumita materie ( ex. dreptul muncii).

Grad 2 - Curtea Suprema, impartita in mai multe sectii. Numirea este politica. Judeca atat in
prima, cat si in ultima instanta. Se pronunta in drept. Hotararile ei sunt obligatorii pentru
instantele inferioare.

Dreptul penal este de tip sovietic. Curprinde infractiuni grave, cea mai grava pedeapsa este cea
cu moartea.

Dreptul privat, in 1987, a cunoscut o reforma importanta, fiind adoptat un codex: “Principii
generale de drept civil” care a cuprins mai multe legi care au codificat cutumele chineze. Ca
urmare a acestui act normativ, s-au dezvoltat dreptul comercial si proprietatea privata. De fapt,
intregul drept privat este dominat de influenta romano-germanica.

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

Sistemul israelian de drept

Sistemele atipice sunt sistemele de tip hibrid, deoarece si-au insusit elemente din mai multe
familii de drept clasice la care se adauga particularitati nationale ale statului respectiv.

Sistemul israelian imprumut aelemente din familiaanglo-saxona, este ma imult un sistem anglo-
saxon, insa in ultimii ani, in materia deptului civil, legislatia s-a inspirat din dreptul privat
german. Deasemenea, exista o serie de elemente nationale care determina ca acest sistem sa fie
considerat in literatura de specialitate un sistem atipic.

Evolutia acestui sistem de drept a avut loc in mai multe etape:

Prima etapa estecea de pana la sarsitul Primului Razboi Mondial. Nu s-a putut vorbi de un stat
israelian. Exista statul Palestina care, timp de 400 de ani, a fost parte integranta a Imperiului
Otoman, fiind un pasalac turcesc. Se aplica dreptul musulman sau dreptul islamic clasic.Acest
teritoriu a fost influentat din sec XIX de dreptul francez,elvetian si austriac.

A doua etapa este cea de la sfarsitul Primului Razboi Mondial si pana la sfarsitul celui de-Al
Doilea Razboi Mondial.Conducerea polititca a fost exercit de britanici, mandatul britanic s-a
exercitat sub egida Ligii Natiunilor pana in 1948, cand Israelul si-a proclamat independenta. Mai
mult de 30 de ani Palestina a fost sub influenta dreptului britanic. Acest lucru a insemnat
preluarea principiilor de common law, doctrina echitatii, multe statute care au fost aplicate pe
terit palestinian au fost preluate din dreptul englez in multe materii.

A treia etapa este determinata de proclamarea independentei (1948). Anii 50 reprezinta perioada
in care a fost adoptata legea repatrierii sau legea intoarcerii. Aceasta lege permitea stabilirea pe
teritoriul noului stat a evreilor din toata lumea pentru a fonda noul stat. In aceasta perioada nu a
fost adoptata o constitutie scrisa,insa au fost adoptate mai multe legi esentiale pentru organizarea
si functionarea noului stat,care sa reglementeze puterea executiva, legislativa, judecatoreasca.

In materia dreptului privat, a inceput un proces de codificare. Au fost adoptate peste 20 de statute
(legi), dar au ramas in afara reglementarii dreptul familiei, dreptul comercial si dreptul muncii.
Au fost abrogate majoritatea legilor musulmane.

In ceea ce priveste codificarea, se observa o dubla influenta atat din partea familiei romano-
germanice de drept, cat si din partea sistemului de drept anglo-saxon.

In 1980 a fost adoptat un statut care prevedea ca lacuna legii se acopera cu analogia,principiul
libertatii, principiul justitiei, principiul echitatii si principiul pacii. In ceea ce priveste sistemul
de common law doctrina afirma ca in aceasta perioada incepe sa se contureze de fapt propriul
sistem de common law din cultura si traditiile lor.

In anii 90 s-a adoptat codul civil, bill of rights in baza caruia sunt adoptate 2 legi fundamentale in
materia dreptului public. Se aplica rule of law. In privinta dreptului pozitiv, intalnim 2 sisteme:

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

- sistemul dreptului laic creat de stat.

- sist dreptului religios care este limitat insa exclusiv in mat dreptului familiei. In
materia dr familiei nu exista casatorie civila, de stat. Casatoria este numai
religioasa. Casatoriile se incheie de catre rabin la rabinat. Exista o exceptie,
casatoriile incheiate in strainatate, nu pe teritoriul tarii. Acestea sunt recunoscute
de stat si sunt supuse unui regim de drept civil. De asemenea,casatoriile mixte
(cetatean israelian si cetetatean neisraelian) sunt recunoscute oficial de stat si li se
aplica regim de drept civil. Casatoria se incheie printr-un contract religios.
Contractul se numeste Ketuba, iar divortul se realizeaza printr-un contract numit
patur in cadrul unui tribunal rabin. Contractul matrimonial este unic. Contine 10
drepturi ale sotiei care sunt in aceleasi timp 10 obligatii ale sotului. Acest contract
se incheie inainte de casatorie.
Exemple:

 dreptul/oblig de intretinere a sotiei de catre sot (sotul tr sa-i frunizeze sotiei

hrana,imbracaminte, incaltaminte plus o suma de bani pe care sotia o va primi de la sot in
caz de divort sau dupa caz mostenire, ingrijire medicala, rascumpararea din captivitate,
plata ch de inmormantare a sotiei,locuina si intretinerea zilnica);
 dreptul la locuinta sotului dupa decesul acestuia. Femeia vaduva nu poate fi data afara din
locuinta sotului;
 fiii primilor soti au dr la o mostenirea mai mare;
 contractul de casatorie prezinta particularitatea ca este semnat doar de sot, fiind predat
sotiei cu ocazia casatoriei;
 divortul –sotia va primi suma de bani prevazuta in contr ce casatorie numai daca divortul
ese din vina sotului.Daca este exclusiv din vina sotiei ea pierde acest drept.

Organizarea judiciara
Este de inspiratie anglo-saxona. Exista tribunale de prima instanta care judeca fondulcauzelor
(judecatorii), exista tribunale de district, curti de apel si o singura curtesuprema denumita
Supreme Court. Lacurtea suprema sunt 12 judecatorim care provin dintre judecatorii de la curtile
de apel sau sunt profesori universitari sau sunt fosti procurori generali. Curtea suprema judeca
toate in materiile, inclusiv in materie constitutional, ca in sistanglo-saxon, judeca in civil, penal,
administrativ, judeca si recursurile declarate impotriva hotararilor jurisdictiilor speciale.

Exista jurisdicti ispeciale in material dreptului muncii. Tribunalele de munca sunt de fond,
districtuale. Au tribunal militare, dar si tribunal religioase pentru dreptul familiei. In
solutioanarea cauzelor, curtea suprema aplica principia precum rezonabilitatea (prov din sist de
dranglo-saxon, din common-law), proportionalitatea (provine din famromano-germanica de
drept), principiul bunei credinte (provine din ambelefamilii).

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

Judecatorii sunt numiti de presedintele statului, la propunerea unui comitet de numire. Acest
comitet este format din 9 membrii. 4 sunt oameni politici (2 parlamentarisi 2 ministri), 5 sunt
tehnocrati, personalitati a lumii juridice, dar dintre ei 3 trebuie sa fie judecatori si 2 avocati.

La terminarea facultatii toti absolventii sunt avocati (lawyers), iar la 35-40 de ani ei pot candida
pentru functia de judecator sau procuror, pregatirea fiind comuna pentru avocati si judecatori

Sistemul constitutional
Este un sistem parlamentar prezidential sau un sistem cvasi prezidential. Parlamentul are 120 de
parlamentari alesi, este un sistem proportional de vot, pentru a ajunge in parlament, orice partid
trebuie sa atinga un prag de 2%. Presedintele statului este ales, la fel si primul-ministrul, acestea
fiind elemente din familia anglo-saxona.

Parlamentul poate da un vot de plan guvernului, caz in care se organizeaza noi alegeri, atat
pentru primul ministru, cat si pentru parlament. Votul de neincredere trebuie sa parvina de la 61
de parlamentari. In Israel nu exista o Constitutie in sens formal, in schimb exista 2 legi de baza
care se considera a avea rol de constitutie. Aceste legi sunt denumite basic law.

Prima se refera la demnitatea umana si la libertate (human dignity and liberty law) si a doua
freedom of ocupation. Alaturi de aceste doua legi de baza sau constitutionale au mai fost
adoptate si alte legi ,iar doctrina considera ca toate aceste legi (11) formeaza constitutia
Israelului.

In ultimii ani se observa un amplu proces de codificare in materia dreptului civil. Astfel s-a
adoptat Noul Cod Civil care exclude dreptul comercial, dreptul familiei, dreptul muncii. Sunt
preluate concepte atat din sist de drept anglo-saxon, cat si in sistemul germanic de drept. Din
familia romano-germaica s-a preluat conceptul de forta majora. In materia notiunii de prejudiciu
(patima suferita) intalnim o conceptie mixta de dr anglo-saxon si drept israelian. Sunt 2 mari
prejudicii, neglijenta si neindeplinirea obligatiilor statutare.

Concluzii pe sistemele atipice

Sistemele atipice prezinta elemente particulare de drept national si elemrnte de drept preluate din
familiile clasice juridice, fie elemente preluate tale quale sau preluate in mod creator, adapate la
cerintele si interesele statelor respective. De asemenea, diversitatea juridica nu exclude armonia,
chiar daca exista mai multe sisteme atipice, acest lucru este firesc si ele coexista si exista unitate
in diversitate.

Cu toate acestea, exista elemente comune care se regasesc in majoritatea sistemelor de drept, dar
aceste elemente comune nu inseamna reducerea la un numitor comun a tuturor sistem de drept,
pentru ca lumea juridica nu se poate reduce doar la 3-4 mari sisteme, existenta diferentei este
fireasca, iar paricularitatile reprezinta un element al identitatii nationale a fiecaruia.

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

Intr-adevar, esista sisteme care majoritar au elemente comune care le determina aparatenenta la
mari familii, dar exista si sisteme care nu pot fi incadrate, cele atipice. Aceste sisteme atipice nu
sunt in contradictie cu marile familii de drept, coexista preluand creator unii de la altii.Toate
acestea asigura armonia juridica.

Izvoarele dreptului
1. Notiunea de izvor de drept;
2. Clasificarea izvoarelor dreptului;
3. Cutuma;
4. Jurisprudenta;
5. Doctrina;
6. Lege scrisa.

1. Notiunea de izvor de drept

Exista doua sensuri, un sens material si un sens formal.

 Izvorul de drept in sens material reprezinta conditiile materiale de existenta ale unei
norme juridice.
 Izvorul de drept in sens formal reprezinta odalitatile prin care continutul unei norme
devine o regula obligatorie de conduita, adica o modalitate de exprimare a normei
juridice.

In tabloul izvoarelor formale s-au cristalizat 4 categorii: legea scrisa, cutuma sau obiceiul juridic,
jurisprudenta sau precedentul judiciar si doctrina.

2. Clasificarea izvoarelor dreptului:

 Izvoarele scrise - lege, jurisprudenta;
 Izvoare nescrise: cutuma;

 Izvoare oficiale: emise de autoritatile statului;

 Izvoare neoficiale: cutuma si doctrina;

 Izvoare directe: legea scrisa, cutuma;

 Izvoarele indirecte: doctrina, jurisprudenta;

 Izvoare de drept creative: legea scrisa, cutuma;

 Izvoare de drept interpretative: doctrina, jurisprudenta.

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

Prezentarea izvoarelor dreptului

1. Obiceiul juridic sau cutuma reprezinta o norma de conduita cu caracter repetat

practicata pe o perioada indelungata de o anumita comunitate cu convingerea ca este
obligatorie. Conditii ca o practica sa devina cutuma sunt:
 convingere subiectiva - convingerea ca practica este oblig
 convingere obiectiva - practica sa fie repetata pe o perioada indelungata

In dreptul romano-germanic obiceiul este izvor secundar de drept pentru ca legea este izvor
principal de drept, pe cand in dreptul anglo-saxon legea are caracter de lex - specialle

In sistemul nostru de drept, art 1 din NCC enumera izvoarele de drept si schimba conceptia de
pana acum cu privire la acest lucru. Se aplica legea scrisa. Daca nu exista lege scrisa aplicam
uzante. In cond in care nu exista uzante aplicam analogia drepului. In cond in care nu exista o
norma similara aplicam principiile generale ale dreptului.

Uzantele inseamna de fapt 2 izvoare distincte,respectiv obiceiul si uzurile profesionale (reguli

obisnuite care se aplica intre profesionisti). Uzantele se aplica numai daca legea trimite expres la
aplicarea lor. Chiar si daca legea rimite expres la aplicarea lor, se aplica numai acele uzante in
conformitate cu ordinea publica si bunurile moravuri. Uzantele trebuie probate sub 2 aspecte: sub
aspectul existentei si continutului lor. De obicei exista anumite organisme care aduna aceste
cutume si le organizeaza in culegeri, iar publicarea unei cutume intr-o astfel de culegere duce la
prezumtia existentei cutumei.

2. Jurisprudenta - reprezinta totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate pentru

solutionarea unei cauze. In dreptul anglo-saxon jurisprudenta este un izvor central, in sensul ca
ea creaza dreptul. Judecatorul va pronunta o hotarare obligatorie pentru toti. In sistemul romano-
germanic jurisprudenta nu este izvor direct de drept, exista exceptia hotararii Curtii
constitutionale si hot Inaltei Curti de Casatie in interesul legii.

3. Doctrina - totalitatea opiniilor emise de autorii juridici cu privire la interpretarea legii. In

dreptul anglo-saxon rolul doctrinei era unul deosebit de important, insa pe parcursul timpului
rolul ei s-a diminuat ai acum are un rol facultativ. Rolul doctrinei este important pentru ca
solutiile pe care le propun autorii (lege feranda) sunt preluate de judecatori si legiuitori. In
ambele familii, doctrina sau avizul juristilor este cerut in elaborarea de acte normative.

4. Actul normativ/legea - este un izvor principal de drept in sistemul romano-germanic.

Exista anumite conditii pentru ca o anumita relatie sociala sa fie reglementata de o norma. In
primul rand trebuie adorpata dupa o anumia procedura (la noi cu majoritate in parlament) trebuie
sa fie vb de relatii sociale primare si originarere, nereglementate de alte norme. De asemenea,
trebuie ca actul normativ in care sa adopta o norma sa aiba un caracter normativ, sa nu fie un act
cu caracter individual.

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)

 lOMoARcPSD|8140189

Contractul normativ exista in trei sensuri:

- in dreptul constitutional (tratatele de creare a federatiilor);

- in dreptul muncii (contractele colective de munca);
- in dreptul international public (tratatele sau conventiile internationale).

Downloaded by Tintari Elena (eait312103@gmail.com)