Teorii cu privinta la apritia statului.

In depedenta de etapa de istorica, gradul de dezvoltare a societatii, in literature de specialitate sau

evidentait diferite teorii in aparitia statului:1. Teologica(Toecratica) explica aparitia statului ca o
creatie a lui Dumnezeu. 2. Teoria patriarhala statul e creat dupa modelul familiei(existenta unui
lider, a ordonari)!. Teoria contractului social e promovata de "an #a $rusoe etc %. teoria
violentei( omul ester au, egoist) &.Teoria psihologicainversa teoriei violentei('tatul reprezinta o
forma superioara de convietuire sociala)().Teoria #uridica statul si dreptul reprezinta 2
fenomene sociale complexe, indispensa*ile, dreptul ca fenoment social nu poate exista inafara
statului
T p+u ,casa:
1. de evidentiat 1- teze relevante p+u teoria contractului social.
2. De explicat din punct de vedere procedural cum se poate modifica constitutia ./($n
initiaeaza0
!. $n are dreptul, care e perioada de timp, din punct de vedere procedural de cate voturi e nevoie
%. De explicat forma de guvernamant a canadei.
!.De explicat teoria separarii puterilor in cadrul statului.
%.Din punct de vedere numeric cate monarhii sunt pe lume0
&.$ate state mem*er a re uniunea europeana sic ate state sunt mem*er in consiliul europei, de
explicat deose*irea dintre 12 si consiliul 2uropei.
).De evidentiat & legi care fac parte din constitutia 34. Din 151&.
6.1- atri*utii a sed stat din constutie , de impartit in atri*utii int si ext si legislative si executive.
7. &exemple de repu*lici parlamentare.
5. De explicat cum se allege seful '1,.
1-. ! circumstanta in care parlamentu il poate demite pe presedinte, iar presedintele sa dizolve
parlamentul.
Subiectul 2:
Tipul de state dupa diferite criterii.
1. Forma de guvernamant: $lasificarea statelor dupa forma guvernamant permite
evidentierea gradului de cultura politica si #uridical si mecanismele de functionare a
institutiilor politico#uridica cin cadrul statului, de regula forma de guvernamant este
desemnata independenta de criteriile istorice, traditiile, cultura cat si arealul geografic.
8rin forma de guvernamant se intelege formarea, organizarea, modul de functionarea a
institutiilor politice din cadrul statului. 'unt doua moduri:a.2riditar b.,legere 2)
'epararea puterilor in stat. 'e impart in monarhii si repu*lici.
Monarhia: 1. ,*soluta(trei exemple)( 2.Dualista(limitata)( 8arlamentara sau constitutionala
.epu*lica repu*licile parlamentare, prezidentiala, mixta. $ea mixta:
semiparlamentarea, semiprezidentiala.
Republica parlamentara e promovata de statele europene si are urmatoarele trasaturi: 1.De
regula seful statului e desemnat de parlamen. 8rincipalul minus e insta*ilitatea politica. 'eful
statului are doar atri*uti de reprezentare a statului. .ep. parlam. 'eful statului nu are drept de
veto.
Republica Prezidentiala: 'eful statului este desemnat de regula9 'eful statului e si seful
guvernului iar guvernul e responsa*il doar in fata lui. 'eful statului are dreptul de veto.
8arlamentul nu are dreptul deminte seful statului iar el sa dezolve parlamentul. :orma clasica de
repu*lica prez. in '1, unde nu exista institutia primministru, insa in statele fosta 1.'' sa luat
modelul de la rusia cu prim minstru. In cadrul europei nu exista nici o repu*lica prezidentiala.
Republica mixta cu urmatoarele particularitati. 2ste de 2 forme semi prez.(:ranta, .omania)
semi parla. (:inlanda). 'a incetat a se com*ina sta*ilitatea rep. prez. $u modul de cola*orarea a
institutiilor in cadrul rep. parlam. 8articularitati: 1. 'eful e desemnat de popor si poate demis tot
de popor( 2. 3uvernul e responsa*il in fata parlamentului( !. 8arlamentul poate prin vot de
neincredere poate demite guvernul.
Revolutia ormei de guvernamant RM
1!1""#$ %.#"."1 Republica Parlamentara
2);51;5% prezidentiala
!) ;5% 2--- /ixta
%) 2---<present 8arlamentara
Tema p+u acasa:
1)
2)8oate fi initiat de orice partid parlament sau guvern.'e sa stringa 2----- mii semnaturi din
#umatate din raioanele din rm de lvl 2 din fiecare raion minim 2---- samnatruri. Dupa cel putin
) luni de la intaintarea initiativei, legea se adopta cu votul a doua treimi din deputati.Daca timp
de un an nu se accepta intiativa se considera nula.pag &%
!) =n prezent, $anada este un stat independent, care func ioneaz> ca o democra ie
parlamentar> i monarhie constitu ional> *ine articulat>, ef al statului fiind regina 2lisa*eta a II
a, al c>rei reprezentant local este 3uvernatorul 3eneral al $anadei, David ?lo@d "ohnston. eful
guvernului este primul ministru al $anadei, actualmente 'tephen Aarper.
%) $onform acestui model, puterea statului tre*uie divizat> Bn diferite compartimente cu puteri i
responsa*ilit> i separate i independente. $ea mai normal> separare a acestor puteri este cea
tripartit>, care se BntClne te la ma#oritatea na iunilor moderne, unde este vor*a de
puterile legislativ>, #udiciar> i executiv>, cu men iunea c> aceste func ii nu au voie s> se afle Bn
aceea i mCn> .
&) =n zilele noastre, %% de >ri din Bntreaga lume au ca ef de stat un monarh iar 1)
din $ommonDealth o recunosc pe regina 2lisa*eta a IIa a .egatului 1nit drept ef al statului lor .
))1.2. e compusa din 27 de state. $onsiliul europei e compus din %6 cuE/acedoniaE. $onsiliul
2uropei are dou> dimensiuni: una federalist>, reprezentat> de F,dunarea 8arlamentar>F, alc>tuit>
din parlamentari proveni i din parlamentele na ionale, i cealalt>, interguvernamental>,
Bntruchipat> de F$omitetul /ini trilor F, alc>tuit din mini trii de externe ai statelor mem*re.
$omitetul. este o uniune economic> i politic>, dezvoltat> Bn 2uropa.
6)
7)pag !!
5),l*ania, /oldova, 8ortugalia, Turcia, Italia.
1-) 2ste ales prin intermediul unui $olegiu 2lectoral pentru un mandat de patru ani i este unul
dintre singurii doi ofi eri federial ale i la nivel na ional, al>turi de Gicepre edintele 'tatelor
1nite.
12) 8resedintele poate dizolva parlamentul in cazul imposi*ilitatii formarii 3uvernului sau
*locarii procedurii de adoptare a legilor timp de ! luni. 8arlamentul poate fi dizolvat , daca nu
accepta votul de incredere p+u formarea 3uvernului, in termen de %& zile de la prima solicitare si
numai dupa respingerea a cel putin 2 solicitari de investiture.
In cazul savarsirii unor fapte prin care incalca prevederile $onstitutie, 8resedintele .epu*licii
/oldova poate fi demis de catre 8arlament cu votul a doua treimi din nr deputatilor alesi.
Tipuri de state.
8rin structura de stat se intelege organizarea administrativeteritorial si national a statului cat si
raportul dintre organelle administratiei pu*lice locale si centrale(organizarea pe orizonala a
statelor), astfel statul fiind compus din unitati administrative teritoriale care in dependenta de
gradul de descentralizare a serviciilor pu*lice, capacitatea de a lua decizii la nivel local, pot avea,
autonomie locala. 'e clasifica in state unitare(simple) unde uta au un grad redus de autonomie si
au urmatoarele particularitati:1)au o singura constitutie. 2) au o singura cetatenie. !) au un singur
rand de organe a puterii centrale(1 parlament, 1 guvern). %) de regula sunt state mononationale.
&) sunt state cu o suprafata redusa, (dar nu e o*ligatoriu). 'tatele unitare pot fi de 2 tipuri,:
centralizate si descentralizate. $ele descentralizate au o capacitatea de decizie e mai mare 9
astfel de state europene sunt Italia, 'pania, :ranta(relative descentralizat), 'tatele centralizate de
genul ./ unde administratia locala dispune de autorizatie mai sla* de autonomie../, 2stonia,
state cu o suprafata mica. Tendinta statelor europene tinde spre descentralizare(democratia
tre*uie invatata la nivel local).
'tatele compuse(federative)8articularitati: sunt compuse din uta care sunt numiti su*iecti
federali, care se *ucura de autonomie inalta la nivel local din punct de vedere economic, social,
cultural dar nu si politic. Du*la constitutie, du*la organizare a puterilor centrale(parlamentul
federal si su*iectului federal). De regula federatiile sunt cu o suprafata mare si toate statele, peste
1 mil Hm patrati, $hina e o exceptie. De regula sunt state multinationale. :ederatiile se pot forma
prin 2 cai: prin referendum (de #os(4elgia 1567)), de sus($anada usa). $riterii de
federalizare:1.Dupa criteriul etnic(1.'')( 2. $riteriul istoric(2lvetiacel mai vechi stat
federativ.3ermania, ,ustria)( !.$riteriul geografic(cele insulare). :ederatiile pot fi de 2 tipuri,
simetrice si asimentrice. In cele simetrice toti su*iectii federali au aceleasi drepturi(De regula
parlamentul e impartita in 2 camere, 1 formata din reprezentatii poporului).:ederatiile
asimetrice(federatia .usa), nu poti a*andona federatia. Doar federatia poate decide la nivelul
central a sistemului monetar@, cat din punct de vedere international au o singura9.
;5-I57centralizat, din ;572--1 descentralizat(#udete)
Tema p+u acasa:
1) cand a fost adoptata constitutia rm26.-7.155%
2) $ati su*iecti federali au fost 1.''1&
!) Jr de cantoane si lim*ile oficiale in 2lvetia.2), % lim*i oficiale
%) Jr de unitati administrative, care sunt municipiile.
&) De notat din constitutia art. 1-5, 8rincipiile administrarii pu*lice locale. ,rt 111 privind
uta gagauza. ,rt 112, 11!. Jr de consilieri din consiliul local dc e acest nr, nr minim si
max de consilieri.
)) De sta*ilit confor freedomhouse gradul de democratizare a rm.
6) K din pagina de descris 1- trasaturi a regimului democrat.
7) & particularitati a statului de drept.
Tipuri de state dupa regim politic.
8rin regim politic se intelege modalitate de exercitare a puterii politice si gradul de respectare
a drepturilor omului. 'tatele pot fi clasifica dupa 2 tipuri:democratice si nedomcratice.
'tatele democratice:1.pluralismul politic(monopartidismatunci cand guverneaza un sungur
partid, *ipartidism perfect ca in usa, imperfect in 34)( 2. .espectare dreptului si li*ertatii
cetatenilor(!. asigurarea alegerii li*ere si transparenta( %).olul #ustitie in cadrul staului.
.gimurile nedemocratice: regimuri autoritare(dictaturi militare, civile), regimuri totalitare
&onceptul statului de drept.
$onform art 1 al ! din constitutia ./ este un stat de drept care tinde a asigura un grad inalte
de respectarea drepturilor omului. 'talu de drept reprezinta un concept ideal prin care aceste
2 fenomene sociale complexe, statul si dreptul tind sa asigure un climat social, politic, #uridic
ideal p+u cetateni. 'tatul far drept este o tiranie iar dreptul fara stat e neputincios. 2ste implic
de scopurile statului . Tipuri de state dupa gradul de implicare a lor: 1) 'tatul nul este
expresia ideologie anarhiste, astfel de ideei au fost concepute dar neterminate( 2) 'tatul
minimal sau numit stat paznic de noapte('tatul tre*uie sa asigura securitatea inividuala si a
proprietatii individuale)( 2) 'tatul interventionist(asigurarea nea#utoratilor)( !) 'taul maximal
e totalitarismul.
$onfederatii uniuni de stateL dar nu state
Tema p+u acasa &
1)De gasit nr de infractori condamnati de sex masculit si nr de detinute de sex femenin. & motive
p+u care *ar*atii fac infractiuni si & motive pe care le au femeile.
2) ! medii in care comit infractiunele femeile si+sau *ar*atii.
!) ! notiuni a dreptului
%) De notat 1- porunci din *i*lie
&) ! exemple de legi in tara /oldovei.
)) Definitia M norma #uridical, sociala, religioasa, politica
6) Definitia raportului #uridic si sta*iliti elementele lui.
7) Titlui !
'ispozitii generale privind dreptul.
(otiunea) esenta si originea dreptului.
Principiile si unctiile dreptului.
(orma *uridica.
+zvoarele dreptului. Sistemul de drept.
Raspunderea *uridica.
1)Termenul de drept e de origine latina fiind echivalent(#us#ust, corect).2 un termen
polisemantic. .omanii defineau dreptului ca arta *inelui si a echitatii, in prezent dreptul
poate fi definit, evidentiindule urmatoarele trasaturi:1. Toatalitatea normelor #uridice in
cadrul unui stat intro anumita perioada( 2. ,ceste norme sunt determinate si o*ligatorii( !.
'unt ela*orate sau sanctionate(autorizate) de catre stat( %. 2xprima vointa #uridica( &. 'unt
respectate si aplicate *enevol( ). In caz de necesitate poate fi aplicata constrangerii.
Totalitea normelor #uridica care sunt strict determinate si o*ligatorii, care sunt ela*orate sau
sanctionate de stat si exprima vointa #uridica fiind respectate in mod *enevol sau prin
mecanismul de constringere in *aza statului.
Jotiunea dreptului nu poate fi sta*ilita cu exactitate, insa dreptul fiind un fenomen sociala s
a dezvoltat o data cu societatea, initial prin intternediul traditiilor, o*iceiurilor, iar incepand
cu perioada antica au fost ela*orate primile legi scrise+codificate(exemp: codului lui
Aamura*i mil 2, i.e.n.promoveaza legea talionului si raz*unarea private, legile lu
mamo(india), legile lui /oise). 2senta dreptului exprima vointa generala a ma#oritatii
populatiei, care prin diferite metode este recunoscuta si sta*ilita in legi( prin diferite metoe,
mecanisme).
$onform principiului suveranitatii, cetatenii isi deleaga reprezentatii care prin actulH de
ela*orare a legilor vor exprima vointa #uridica generala. Ju exista state cu culture, civilizatii
care vor avea aceleasi norme #uridice, ele se modifica exact ca societate
2. In oricare societate poate exista atat drept scris cat si nescris. ?a ela*orarea dreptului cat
si aplicarea lui se tin cont de unele principia generale care au scopul de a directiona acest
process. ,ceste principia reprezinta niste idei generale, care au rolul de a directiona
sistemul de drept. 2xista 2 tipuri de principia:1)8rincipiile generale, care de regulasunt
scrise in constitutie, sau principia constitutionale( 2) 8rincipii ramurale.
Principii generale$ 1. 8rincipiul legalitatii(art 6)( 2. 8rincipiul egalitatii(art 1&)( !.
8rincipiul universalitatii (art 21) ( %. Jeretroactivitatea legii(22)cu exceptii legii penale
mai *lande( &. 8rincipiul umanismului. ,ceste principii se regasesc in toate legile.
Principii ramurale$ 8rincipii individualizarii a raspunderii penale si pedepsei penale.
8rincipiul caracterului personal a raspunderii penale. In dreptul familieiprincipiul
monogamiei, principiul o*ligavitatea parintilor de a avea gri#a de copii(art %7 al %)
%)1. 2u sunt Domnul Dumnezeul Tau( sa nu ai alti dumnezei afara de /ine.
2. 'a nuti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
!. 'a nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
%. ,duti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
&. $insteste pa tatal tau si pe mama ta, ca *ine sati fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
). 'a nu ucizi.
6. 'a nu fii desfranat.
7. 'a nu furi.
5. 'a nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
1-. 'a nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau.
&)
In saptamana 1! testarea
Tema 2:'reptul constitutional
Subiectul nr1: ,biectul de reglementare si izvoarele dreptului constitutional.
2!&onstitutia RM) istoria si continut normative.
%!-utoritatile publice:a!Parlamentul RM. 2!Presedintele. %!/uvernul.
0! -legerile si modul de desasurarea.
Dreptul constitutional reprezinta ramura principal de drept pu*lic ce cuprinde un asam*lu de
norme #uridice ce au forta #uridical suprema si reglementeaza relatiile sociale fundamentale din
domeniul instaorarii, mentinerii si exerctarii puterii pu*lice cat si apararea dreptului si li*ertatii
fundamentale. 8rincipalul izvor de drept constitutional il reprezinta constitutia cat si urmatoarele
acte normative N?egea cu privirea la statul deputatului si legea cu privire la organizarea
administrativeE legea cu privire la govern, legea cu privirea la statul de municipiu 115&, codul
electoral din ;56 cat si hotaririle guvernului, decretele presedintelui ce se refera la astri*utiile si
modul de functionare a autoritatilor pu*lice. 'pecific p+u izvoarele dreptului constitutional il
reprezinta hotararile curtii constitutionale. 'u*iectii dreptului constitutional au calitatea de
su*iect de drept constitutional(art. 2,1-)poporul) ,l doilea su*iect e statul(titlul !). ,l treilea
su*iect sunt cetatenii, strainii si apatrizii(atunci cand solicita calitatea de cetatean). 8artidele
politice si alte organizatii socialpolitice ce tinde la preluarea sau influentarea puterii de stat.
8e teritoriul ./, au fost aplicate urmatoarele norme constitutionale:a)$onstitutiile .omaniei
din 17)), care sa aplicat in ./(1 decem*rie ;17 pana pe ;2!), ;2! (aplicat in ./ din ;2! pana
in ;!7, aceasta constitutie continea prevederile precedentei cu prevederi special privind
4asara*ia, 4ucovina etc(;!7 constitutia care a fost )( *) $onstitutiile 'ovietice(1. $onstitutia
.,''/;2&( 2. $onstitutia .''/, !. 1& aprilie ;67 sa aplicata pe teritoriul ./ pana la
adoptarea constitutie democratice din ;5%, Incepand cu 2--5 au fost propuse proiecte de adoptare
a unei noi constitutii sau prin modificare fundamental.
$ontinutul normative a constitutie din ;5% : $onstitutiile modern nu coincid in privinta normelor
#uridice si pana in prezent nu exista o a*ordare unica privind continutul normative o*ligatoriu a
unei constitutii, insa principalele o*iecte de reglementare in ma#oritatea constituiilor lumii sunt
urmatoarele : 1):orma de guvernamant, 2)structura de stat, !) norme cu privind suveranitatea,
%) statul de neutralitate(art 11). 'im*olurile de stat de regula lim*ille oficiale(art 1!). In privinta
drepturilor si li*ertatilor fundamentale, in prezent exista o tendinta generela de afi reglementat
constitutional, insa exista si constitutii care nu contin reglementari( $onstitutia :rantei
constitutia din ;&7 nu contine prevederi si reglementari din cauza ca in 1651 ca :ranta au adoptat
declaratia privind drepturile omului, astfel constitutia si aceasta declaratie fac un *loc
constitutional)). ./ formeaza un *loc constitutional cu declaratia de independenta. 8rimele
constitutii au avut drept scop sta*ilirea competentelor a modului de formare si functionare a
autoritatilor pu*lice, astfel in toate constitutiile lumii este prevazut statutul autoritatilor pu*lice.
In constitutia ./ mai sunt prevazute si urmatoarele o*iecte de reglementare: 8roprietatea
private, 2conomia de piata (art 12)). Jorme privind functionarea curtii constitutionale si
modalitatea de modificare a constitutiei(). $urtea constitutionala e formata din ) mem*ri care
sunt numiti 2 de catre guvern, 2 de parlament, 2 consiliul superior al magistraturii. In
conformitatea cu art 1!& , curtea constitutionala are drept sa verifice constitutionalitatea
urmatoarelor acte: (pe acasa). $onstitutia ./ cuprinde 1%! art de *aza si 7 dispozitii finale si
tranzitorii.
Drepturile li*ertatilor si indatoririle fundamentale.
'u*iectul ! :
,utoritatile pu*lice. In conformitatea cu principiul separarii puterilor de stat, exista p+u fiecare
ramura cate o instituie responsa*ila. 1) .amura legislativaparlamentul. Din punct de vedere
cronologic, primele parlamente au fost create in sec 1!1% in /area 4ritanie, 8olonia etc insa
functionarii devin a*ea in sec 1)16. In prezent exista 2 tipuri de parlamente, *icameral,
monocameral.(de regula cele *icamerale se intalnesc la federatii iar cele monocamerale in statele
cu pop. /ica). ,tri*utiile 8arlamentului: 1):unctia ?egislativa(art 62)parlamentul e unica
autoritate legislativa, 2):unctia de control asupra guvernului(prin intermedia motiunea de
cenzura si votul de incredereOneincredere), !) :unctia de numire a unor autoritati: 8rocurori etc.
'tructura 8arlamentului in ./ si e structurat in *iroul permanent si comisia parlamentara, Tot
odata deputatii sunt organizati in fractiuni parlamentare, minim & deputati in fractiunea, mai sunt
si deputati independeti. Prarul deputatilor. ?uni munca in teritoriu. /artifractiunile
parlamentare, /iercuri comisii parlamentare, "oi sedinte, Ginerisedinte pana la amiaza.
3uvernul ./. 3uvernul e responsa*il de actiunile lui in fata parlamentului, incepand cu
numirea lui pana la demisie. $andidatura primministrul e innaintat de presedintele ./ dupa ce
sa consultat cu fractiunea ma#oritara. Iar votul de incredere tre*uie sa fie acordat de catre
ma#oritatea simpla a deputatilor alesi(&1). 'tructura guvernului. 8rimQministru, vicepriministri,
ministr@ si alti mem*ri din oficiu(presedintele academiei de stiintei, guvernatorul gagauziei.).
3uvernul realizeaza politica interna si externa a statului si e responsa*il de reusita functionarii
8arlamentului. 3uvernul dopta hotarari iar primministrul eminte dizpozitii care sunt su*ordinate
legilor adoptate de catre parlament. In ./ incepand cu anii 2---, guvernul a mai do*andit
atri*utia de a adopta ordonante care sunt echivalente legilor. Insa e o norma nefunctionala.
8resedintele ./.,tat presedintele cat si guvernul ./ reprezinta institutia executiva. Insa
presedintele detine unele atri*utii mai mult sim*olice. Independent de forma de guvernamant sa
modificat si modalitate de desemnare a presedintelui. In perioada;51I5)(decem*rie) au fost
alegeri in care poporul a desemnat in mod direct presedintele. In cepand cu anii 2---(& iulie) a
fost modificata procedura de desemnare a presedintelui prin vot parlamentar. 8rimele tentative de
desemnare a presedintelui prin vot parlamentar au avut loc in decomrie (2---) (8ricipalii
canditati erau 4ar*arat R Goronin). In conformitatea cu art 67 din constitutia ./ presedintele e
desemnat prin vot secret de catre parlament, cu votul a !+&()1) din numarul alesi. 8+u a candida
la functia de presedinte tre*uie sa fie intrunite intrun candidat urmatoarele cerinte: 1) cetatean a
./, 2)'a ai*a %- ani, !) ultimii 1- ani sa traiasca in ./. Durata mandatului e % ani insa el poate
fi redus prin demisie. Demiterea presedintelui poate fi realizata prin votul a 2+!. In cazul
savarsirii unor fapte de incalcare a constituiei presidentele poate fi su* acuzare(curtea suprema).
,tri*utiile presedintelui: 1. ,tri*utii legislative(1. Dreptul la initiative legislative( 2. Initiativa de
revezurie a constitutiei(a fost exclusa in anul 2---), !. 8romulgarea legilor, %. ,tri*utii
executiveeste garantul suveranitati si reprezinta ./ in context international,2 Desemneaza
candidature primministrului, !. 8rin decretele sale pune in aplicare politica interna si externa a
statului, in context international are dreptul de a semna tratate, Detine un sir de atri*utii in
domeniul apararii cat si functii sim*olice.
,utoritatea #udecatoreasca in ./ are uratoarea structura: 2)#udecatorii de drept comun,
2) $urtile de apel, !) $urtea suprema de #ustitie.
Subiectul 0: -legirele.
,legirele si modul de petrecere sunt reglementate de codul electoral. In ./ sunt cunoscute
urmatoarele tipuri de alegeri: 1) ,legeri locale(sunt desemnati primarii si consiliile locale),
2),legeri parlamentare, !) .eferendum(local, national).
8rincipiile de realizare a alegerilor: 1) 8eridiocitatea in mod o*ligatoriu, 2)Transparenta
alegerilor, se realizeaza prin intermediul campaniei electorale si alegeri democratice,
%),sigurarea votului universal, egal si li*er exprimat. In istorie au fost cunoscute urmatoarele
tipuri de inerdictie: 1) de varsta(17 ani in ./), 2)'exul. Ju au dreptul de vot urmatoarele
persoane: 1) care nu au 17 ani, 2)care sunt recunoscute incapa*ile cat si nu pot candida militarii
in termen, persoanele care sunt condamnate. 'istemul electoral ./ e denumit ca sistem
proportional p+u alegerile parlamentare prin care partidele politice innainteaza liste de candidati
si in dependenta de nr de vot acumulate vor detine si nr de deputati. Iar p+u alegerile primarului
este utilizat sistemul ma#oritar prin care e desemnat cel care a o*tinut mai mult de &- S.
'reptul contravetional.
1.(otiunea de drept contraventional. +zvoarele &ontraventionale.
2. &ontraventia si raspunderea contraventionale.
%. Sanctiunele contraventionale.
0 Persoanele care au dreptul sa le stabileasca.
1 Subiect: 8+u ./ e o ramura formata recent in *aza codului contraventional !1 mai 2--5.
,stfel dreptul contraventional fiind considerat ca o latura a dreptului administrative.
Dreptul administrative reprezinta o ramura a dreptului pu*lic ce reglementeaza relatiile dintre
administratia pu*lica central cu cea locala. Dreptul contraventional are urmatoarele izvoare:
1)codul contraventional(2--5), 2) ?egile cu privire la administratia pu*lica central si locala.
'u*iectii pot fi trasi la raspundere contraventional urmatoarele categorii de persoane:8ersoan
fizica la implinearea varstei de 17 ani cu urmatoarele exceptii: la varsta de 1) ani p+u persoanele
care au savarsit contraventii din domeniul circulatiei rutiere si contraventii din domeniul
activitatii de intreprinzator si activitate vamala. In domeniul circulatiei rutiere atat in calitate de
pieton cat si p+u incalcarea regulilor de exploatare a vehicolului, iar in domeniul de intreprinzator
p+u desfasurarea ilegala a activitatii economice(conform codului civil in ./ are dreptul de a
desfasura activitate economica de la 1) ani), 2)8ersoana #uridical poate fi atrasa la raspundere
contraventionala persoana #uridica cu exceptia autoritatilor pu*lice p+u contraventiile savarsite in
numele sau de catre reprezentatii acestora(administrator), raspundera contraventionala a
persoanei #uridice nu exclude raspunderea contraventionala a persoanei fizice.
Subiectul 2. $ontraventia constituie acea fapta ilicita savarsita prin actiunea sau inactiune ce are
un grad de pericol socialmai redus decat infractiunea si e savarsita cu vinovatie si atenteaza la
valorile sociale prote#ate de lege. $odul contraventional sanctioneaza contraventii cat si tentative
de contraventie dar numai in situatiile unei contraventii mai grave. $ontraventia poate fi
savarsita cu vinovatie atat din intenti cat si din inprudenta si la fel sunt aplica*ile urmatoarele
cauze care inlatura infractiunea contraventionala:a) constringerea fizica sau psihica, *) ?egitima
aparare, c) riscul intemeiat, d) stare de extrema necessitate.
$ontraventia continua, $ontraventia prelungita. 'e considera contraventie continua fapta
savarsita nedeterminat fiind neintrerupta (Desfasurarea ilegala a activitatii de intreprinzator).
$ontraventia prelungita fapta cu intentia unica dar prin 2 sau mai multe actiuni.
Subiectul %. 8+u persoanele fizici pot fi urmatoarele sanctiuni: 1)avertisment(se aplica in forma
scrisa), 2) ,menda(e de la 1 u.c. pana la 1&- u.c. Nu.c. Q2- leiE) !) 8rivarea de drepturi de a
desfasura vrio , %) privarea de a detine functii pu*lice, &) punctele de penalizare, )) /unca in
folosul societatii de la 1- pana la )- ore si cate % ore max pe zi, 6) arrest contraventional, p+u
pers #uridice se aplica :1 amenda(&-- u.c.), 2 . privarea de drept de a desfasura vrio activitate.
T.8.,.+
1) $and a fost adoptata prima constitutia .''/ si continutul ei.
2) De explicat modalitatea de revezuire a constitutie (art 1%1), de sta*ilit limitele modificarii
constitutiei (1%2).
!) Definitia Drepturile li*ertatilor si indatoririle fundamentale.
%) 'ta*iliti deose*irea dintre drepturi si li*ertati.
&) $lasificarea dupa urmatoarele criteria: inviola*ilitati, drepturile socialeconomice, economice,
exclusive politice, drepturile de garantie.
)) 8e de rost indatoririle fundamentale.
6) De sta*lit care sunt ministerele si cn e ministru. ?egea privind guvernului.
7) De sta*ilit@ in ordine cronologica persoanele ce au detinut functia de primministru.
5) De sta*ilit domeniile in care nu poate fi consultat poporul prin referendum.
1-) 2xplicarea folosirii punctelor de penalizare.
'reptul Muncii.
Dispozitii generale privind dreptul muncii.
$ontractul individual de munca:
aT Incheierea si executarea contractului individual de munca.
*T Jotificarea contractului individual de munca.
cT 'uspendarea
$odul muncii e o ramura de drept pu*lic in sfera interventii statului in raport a codului de
munca( prin reglementarea lor, prin sta*ilirea standartelor minime si prin supravegherea
respectarii lor prin intermediul inspectiei muncii)si de drept privat in sfera relatiilor de anga#ator
si anga#at. Din raporturile de munca fac parte:1) .aportul privind plasarea, anga#area( 2) 8rivind
pregatirea profesionala(contract de o cincie)( !) .aportul privind supravegherea si controlul
legislatiei( %) 'olutionarea pro*lemelor de munca.
T.8.,.:a) De citit ,rt. %!,%%,%&.
*) De sta*ilit conform art %6 ce nu reprezinta munca fortata.
c) De analizat ! principii a dreptul de munca din art & codul muncii.
d) De anexat un model de contract individual de munca.
1) $onstitutia.
2) $odul muncii adoptat in 2--!.
!) ,cte normative ela*orate de catre ministerul muncii si protectia sociala.
%) $ontractele colective de munca se adopta de catre reprezentatii anga#atilor, pot fi atat organiz.
in ansa*lu cat si de filial si represent. 2le pot prevedea a*aterele de la standartele a codului de
munca.
&) .eglamentele de ordine interne a organizatiilor(orarul de munca, dress code). 8rincipiile :
a)?i*ertatea muncii care include dreptl la munca aleasa, dreptul alegerii profesiei si a ocupatiei si
dreptul de munci si de a nu munci( *) Interzicerea muncii fortate( c) 2galitatea in drepturi si
posi*ilitati a salariatilor( d),sigurarea conditiilor echita*ile de munca( e) Dreptul la asociere.
'ispozitii generale : In conformintatea cu codul muncii contractul individual de munca e
intelegerea dintre salariati si anga#ator, prin care salariatul se o*lige sa presteze munca intro
anumita specialitatea, calificare9. 'a respecte reglamentul intern a unitatii, iar anga#atorul se
o*lige sa asigure conditiile de munca si sa achite la timp si integral salariul.
Partile contracului individual: ,nga#atul 8ersoana fizica ce a implinit varsta de 1)
ani(exceptie 1& ani cu acordul parintilor daca nu ii vor fi puse in pericol sanatatea, instruirea,
pregatirea etc p+u aceasta categorie nu e voie anga#area pet imp de noapte). ,nga#ator ,nga#ator
poate fi atat persoana #uridical cat si cea fizica insa la cea fizica contractual tre*uie inregistrat la
primarie.
Trasaturile contractului individual: 2ste un act #urdic incheiat intre doua parti(anga#ator Q17
ani). Da nastere la o*ligatii si drepturi reciproce( drepturile anga#atilor da nastere o*ligatiilor
anga#atorului si invers). 'e incheie in scris in urma negocierelor dintre parti. ,re character
personal (nu poate fi executat prin reprezentare. 'e executa succesiv in timp.
($ontractul de munca difera de contractual de prestare a serviciilor)
$ontractul se incheie in scris in urma negocerilor dintre doua parti si face in doua exemplare si
se inregistreaza aplica*duse stampilele persoanei #uridice. ?a incheierea contractului individual
de munca se reprezinta *uletinul de identitate, carnetul de munca, documentele de evidenta
militara, diploma de studi, certificatul medical si unele situatii cazierul #udiciar. 'e interzice de a
solicita alte documnete in afara de cele solicitatea de lege.
&ontinutul contractului: Datele de identificare a anga#atorului si numele, prenumele
salariatului, Durata contractului(nedeterminata+determinate, determinat Q& ani max ). Data
inceperii muncii si atri*utiile functiei, riscurile specifice(*oli profesionale). $onditiile de
retri*uire a muncii. .egimulde munca si regimul de odihna, perioada de pro*a(se interzice
aplicare perioadei de pro*a p+u tinerii specialist, p+u personael in varsta pana la 17 ani, p+u
persoanele anga#ate prin cumul, p+u pers. transferate, p+u femeile insarcinate, p+u persoanele cu
handicap si p+u persoanele in ftii elective(primarul) si p+u persoanele anga#ate pe o perioada mai
mica de ! luni.
&arnetul de munca: Documentul de *aza ce caracterizeaza activitatea de munca al salariatului,
in care se inscriu datele referiotare la salariat la munca prestata, profesie , calificari etc insa se
interzice de a inscri*e sanctiunele desciplinare.
Modiicarea contractului: $ontractul se conside a fi modificat doar prin negocierea lui si
anuntarea salariatului privind necesitatea modificarii lui cu cel putin 2 luni innainte.
/odiicarease se poate manifesta prin transfer sau trecerea la alta munca care e posi*ila in caz de
*oala, reducerii capacitatii de munca, reducerea statelor de personal. Incura#area prin avansarea
in post. Transferarea permanenta se admine numai cu consemtamantul salariatului iar cea
temporara nu necesita consemtamantul, dar necesita o argumentare.
Suspendarea contractului: 8e parcursul suspendarii contractului, el nu poate produce efecte
#uridice, insa nusi inceteaza existent. $ontractul poate fi suspendat din circumstante care nu
depend de vointa partilor: 1) concediu maternitar( 2)*oala sau traumatism( !)incorporarea in
servicul militar( %)cererea organelor de drept( &)aflarea in greva. $ontractul poate fi reziliat prin
acordul partilor la acordarea concediului fara plata mai mare de o luna. Ingri#irea copilului
*olnav pana la 6 ani sau a celui invalid pana la 1) ani. :ormarea personala sau stagierea mai
mare de )- zile. $ontractul poate fi rezeliat la initiative salariatului:1) Pcuparea flor elective( 2)
$onditii de munca nesatisfacatoare( !) 'olicitarea ingri#irii unui mem*ru *olnav a familieie, pana
la un an( %)$oncediul de ingri#ire a copilului pana la ) ani.
c) -rticolul 1. 8rincipiile de *az> ale reglement>rii raporturilor
de munc> Ui a altor raporturi legate nemi#locit
de acestea
8rincipiile de *az> ale reglement>rii raporturilor de munc> Ui a altor raporturi legate nemi#locit
de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaVional Ui din cele ale $onstituViei
.epu*licii /oldova, sBnt urm>toarele:
a) li*ertatea muncii, incluzBnd dreptul la munca li*er aleas> sau acceptat>, dreptul dispunerii
de capacit>Vile sale de munc>, dreptul alegerii profesiei Ui ocupaViei(
*) interzicerea muncii forVate (o*ligatorii) Ui a discrimin>rii Bn domeniul raporturilor de
munc>(
c) protecVia Bmpotriva Uoma#ului Ui acordarea de asistenV> la plasarea Bn cBmpul muncii(
d) asigurarea dreptului fiec>rui salariat la condiVii echita*ile de munc>, inclusiv la condiVii de
munc> care corespund cerinVelor securit>Vii Ui s>n>t>Vii Bn munc> Ui a dreptului la odihn>, inclusiv
la reglementarea timpului de munc>, la acordarea concediului anual de odihn>, a pauzelor de
odihn> zilnice, a zilelor de repaus Ui de s>r*>toare nelucr>toare(
e) egalitatea Bn drepturi Ui Bn posi*ilit>Vi a salariaVilor(
f) garantarea dreptului fiec>rui salariat la achitarea la timp integral> Ui echita*il> a salariului
care ar asigura o existenV> decent> salariatului Ui familiei lui(
g) asigurarea egalit>Vii salariaVilor, f>r> nici o discriminare, la avansare Bn serviciu, luBnduse Bn
considerare productivitatea muncii, calificarea Ui vechimea Bn munc> Bn specialitate, precum Ui la
formare profesional>, reciclare Ui perfecVionare(
h) asigurarea dreptului salariaVilor Ui anga#atorilor la asociere pentru ap>rarea drepturilor Ui
intereselor lor, inclusiv a dreptului salariaVilor de a se asocia Bn sindicate Ui de a fi mem*ri de
sindicat Ui a dreptului anga#atorilor de a se asocia Bn patronate Ui de a fi mem*ri ai patronatului(
[Art.5 lit.h) modificat prin LP60-XVI din 21.03.0! "#115-116$01.0%.0 art.&&1'
i) asigurarea dreptului salariaVilor de a participa la administrarea unit>Vii Bn formele prev>zute
de lege(
#) Bm*inarea reglement>rii de stat Ui a reglement>rii contractuale a raporturilor de munc> Ui a
altor raporturi legate nemi#locit de acestea(
H) o*ligativitatea repar>rii integrale de c>tre anga#ator a pre#udiciului material Ui a celui moral
cauzate salariatului Bn leg>tur> cu Bndeplinirea o*ligaViilor de munc>(
l) sta*ilirea garanViilor de stat pentru asigurarea drepturilor salariaVilor Ui anga#atorilor, precum
Ui exercitarea controlului asupra respect>rii lor(
m) asigurarea dreptului fiec>rui salariat la ap>rarea drepturilor Ui li*ert>Vilor sale de munc>,
inclusiv prin sesizarea organelor de supraveghere Ui control, a organelor de #urisdicVie a muncii(
n) asigurarea dreptului la soluVionarea litigiilor individuale de munc> Ui a conflictelor colective
de munc>, precum Ui a dreptului la grev>, Bn modul sta*ilit de prezentul cod Ui de alte acte
normative(
o) o*ligaVia p>rVilor la contractele colective Ui individuale de munc> de a respecta clauzele
contractuale, inclusiv dreptul anga#atorului de a cere de la salariat Bndeplinirea o*ligaViilor de
munc> Ui manifestarea unei atitudini gospod>reUti faV> de *unurile anga#atorului Ui, respectiv,
dreptul salariatului de a cere de la anga#ator Bndeplinirea o*ligaViilor faV> de salariaVi, respectarea
legislaViei muncii Ui a altor acte ce conVin norme ale dreptului muncii(
p) asigurarea dreptului sindicatelor de a exercita controlul o*Utesc asupra respect>rii legislaViei
muncii(
r) asigurarea dreptului salariaVilor la ap>rarea onoarei, demnit>Vii Ui reputaViei profesionale Bn
perioada activit>Vii de munc>(
s) garantarea dreptului la asigurarea social> Ui medical> o*ligatorie a salariaVilor.
[Art.5 lit.() modificat prin LP din 0).02.06! "#3-6$02.06.06 art.362'
T.8.,. a) De sta*ilit conform art 7& conditiile si modalitatea de demisiea a anga#atului, conform
art 7) conditiile si modalitatea de concediere.
*) De sata*ilit conform art 111 din codul muncii zilele de sar*atoare in care nu se lucreaza.
$ontractul individual de munca poate inceta in *aza urmatoarelor temeie : 1)In circumstatnte ce
nu depind de vointa partilor, decesul persoanei fizice atat anga#atul cat si anga#atorllichidarea
intrpredinterii, aplicarea pedepsei penale p+u anga#at atunci cand pedeapsa penala constitutie
detentie, expirarea contractului cand e pe o perioada determinate, pensionarea(2) ?a initiative
uneia dintre parti: a)demisia art 7&( *)concedierea art 7).
Regimul de munca si odihna: $odul muncii sta*ileste p+u diferite categorii de salariati
urmatoarele tipuri de durata: a)%- ore saptamanal( *)munca redusa de 2% ore( c) !& de ore p+u
minori, p+u unele categorii special de anga#ati(profesorii) p+u salariatii care activeaza in conditii
vatamatoare( d) de !- ore p+u invalizi de gradul 1 si 2. 8oate fi sta*ilit@ si regim de munca partial
cu acordul anga#atorului p+u: a) femeile insarcinate( *) salariatii care au copii in varsta panala !,
), 1) ani(muncaQ!& ore). 'e cunosc 2 feluri de saptamana:1) &L2( 2))L1.
&oncediele: 8e langa repausul zilnic( la % ore revin !- min de odihna) . 'un prevazute si
urmatoarele tipuri de concediu:1)concediu sociale(concediu de maternitate(! ani daca e asigurata
si 17 luni daca nu e asigurata), medical, de ingri#irea copilului)( 2) $oncediu neplatit ce nu
depaseste )- zile p+u unele categorii de salariati se poate acorda in fiecare an si un supliment de
1% zile(p+u mamele singure, p+u parintii care au 2 si mai multi copii). $odul muncii
reglementeaza si concediu annual platit nu mai mic de 27 zile(care se acorda salariatului minim
cu ! zile inainte de a pleca in concediu). 8e langa regimul de munca normal, anga#atorul poate
solicita cu acordul scris a anga#atului si prestare muncii suplimentare: 1) p+u finalizare lucrului
inceput in decursul perioadei normale de munca, si poate retine procesul de munca( *) p+u
efectuare lucrarilor temporale de reparare+resta*ilire a instalatiilor+dispozitivelor cat si de
continuare a muncii in caz de neprezentarea lucratorului de schim*, insa atragerea la munca
suplimentara paote fi dispusa si fara acordul angatului atunci cand sunt indeplinite conditiile din
art. %% al. 2.
'isciplina muncii: $odul muncii prevede urmatoarele prevederi de stimulari( art 2-!
multumiri, premii, cadouri de onoare, cadouri de pret), codul muncii prevede si urmatoarele
tipuri de sanctiuni(art 2-)avertismentul, mustrare, concedierea ). 'anctiunele nu sunt inscrise in
carnetul de munca dar in dosarul personal al anga#atului, si se aduc in cunostinta anga#atului in
scris. 'anctiunele pot fi comtestat de salriat in terment de 1 an sau ! daca sunt cu referire la *ani.
'reptul civil.
T.P.-. 1) titlul 1 si 2 codul civil( persoanele fizice si #uridice, fizice p+u fiecare categorie de
varsta care sunt drepturile, #uridice tipuri de pers #uridice si modalitatea de fondarea une
societati comerciale).
2) /odel de procura /D. Tip de contract. Testament.
1. (otiunea) metoda si obictul de reglementare a dreptului civil.
2. Subiectii dreptului civil.
%. &onventii de drept civil si clasiicarea lor.
0. Reprezentarea si procura.
1.Temele dreptului civil.
2.'reptul de proprietate .
3.,bligatii de drept civil) tipuri de contracte.
4.Mostenirea:a!succesiunea legala. b! testament.
".Raspunderea civila.
1#. Protectia *uridical a proprietatii