ROMANUL OBIECTIV / REALIST

Romanul este opera epica, n proza, de mare ntindere, cu o actiune de

sfasurata pe mai multe planuri si la care participa un numar mare de personaje.
Trasaturile romanului obiectiv:
si propune sa reflecte existenta obisnuita;
universul fictiv al operei literare este construit dupa principiul veros
imilitatii;
constructia subiectului respecta ordinea cronologica;
incipitul prezinta cadrul actiunii, fixeaza timpul, reuneste cele mai im
portante personaje din roman;
actiunea se desfasoara coerent, fara aparitia unor situatii neprevazute,
evolutia ei putnd fi anticipata;
finalul este nchis, rezolvnd conflictele si nepermitndu-i cititorului alte
interpretari;
personajul este reprezentativ pentru o categorie sociala sau umana, fiin
d deseori vorba de tipuri;
personajul este surprins ntr-un proces de transformare;
naratorul este omiscient, relatnd la persoana a III-a, neutru si impersoa
nl, fara sa emita judecati de valoare, sa comenteze faptele sau sa explice situa
tiile.
MOROMETII
Romanul Morometii ia nastere n urma unui ndelung proces de elaborare
. Volumul nti cunoaste o prima elaborare n 1949, apoi este reluat n anul 1955, cnd va
vedea si lumina tiparului. Volumul al doilea apare doar n 1967 desi fusese nceput
n 1953.
Cea mai importanta tema a prozei lui Marin Preda este disparitia t
aranimii traditionale. Dar, alaturi de aceasta problema, autorul trateaza si tem
a istoriei, a timpului care nu mai avea rabdare, care trece fara a tine cont de do
rinta oamenilor si care aduce cu el schimbari radicale si neasteptate. Titlul Mo
rometii aseaza tema familie n centrul romanului, nsa evolutia si criza familiei su
nt simbolice pentru transformarile din satul romnesc.
Perspectiva naratorului obiectiv se ompleteaza prin aceea a reflec
torilor: n primul volum rolul de personaj-reflector i apartine lui Ilie Moromete,
iar n al doilea volum lui Niculae. De asemenea, exista si personaje-informatori,
cum ar fi de exemplu Parizianu care le povesteste celorlalti sateni de vizita lu
i Moromete la baieti, la Bucuresti.
Romanul este alcatuit din doua parti, corespunzatoare celor doua v
olume.
Primul volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata
a timpului naratiunii si poate fi considerat o monografie a familiei taranesti
si a satului romnesc din Cmpia Dunarii ntr-o perioada de framntari social-istorice.
Volumul este structurat n trei parti, cu o actiune concentrata, care se desfasoar
a pe parcursul verii, cu trei ani naintea celui de-al doilea razboi mondial cnd se
pare ca timpul era foarte rabdator cu oamenii, n satul Silistea-Gumesti. Prima par
te, de smbata seara pna duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografic
viata rurala: cina, taierea salcmului, ntlnirea duminicala din fieraria lui Iocan,
hora. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamni, ncepnd cu plecarea
lui Achim cu oile, la Bucuresti. Partea a treia, de la seceris pna la sfrsitul ver
ii, se ncheie cu fuga baietilor.
Cele trei parti confera echilibrul compozitiei. Fiecare parte ncepe
cu o prezentare de ansamblu: masa, prispa si secerisul. Simetria compozitionala
este data de legatura dintre incipit si final la nivelul primului volum care su
bliniaza tema timpului. La nceput, aparent ngaduitor, timpul era foarte rabdator cu
oamenii; viata se scurgea aici fara conflicte mari, pentru ca n final sa se modif
ice imaginea timpului, care devine necrutator si intolerant si nu mai avea rabdar
e.
n centrul primului volum se afla figura lui Ilie Moromete si proble
ma paternitatii, a raporturiolor acestuia cu fiii lui, care este nsa o deghizare
a problemelor sociale generale. Familia Moromete este formata din Ilie Moromete,
sotia sa, Catrina, trei baieti din prima casatorie a lui Ilie, Paraschiv, Nila
si Achim, o fata a Catrinei, Tita, si doi copii din a doua casatorie, Ilinca si
Niculae. Relatiile familiale sunt tensionate, lucru de care va profita Guica, so
ra lui Moromete, care i instiga mpotriva familiei si i convinge sa fuga de acasa. S
cenei de nceput, cnd familia se ntoarce de la cmp, i corespunde contrapunctic scena d
in final, cnd se produce ruptura n familia Moromete. Familia Moromete se destrama
ca urmare a producerii mai multor conflicte exterioare. Cel mai important confli
ct exterior este cel dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie, Ach
im, Paraschiv si Nila. Ilie Moromete nu poate sa nteleaga dorinta de mbogatire a c
elor trei fii, cum nu poate sa nteleaga nici patrunderea valorilor civilizatiei u
rbane n lumea satului. Baietii si dispretuiesc tatal fiindca nu stie sa transforme
n bani produsele agricole, asa cum face vecinul lor, Tudor Balosu. Acest conflic
t va duce pna la urma la dezmembrarea familiei deoarece pleaca de acasa. Oricare
ar fi fost problemele materiale, Ilie Moromete gasea mijlocul sa le depaseasca,
dar fuga baietilor l dezechilibreaza total.
Al doilea conflict exterior izbucneste ntre Moromete si Catrina, so
tia lui. Moromete vndu-se n timpul secetei un pogon din lotul sotiei, promitndu-i, n
schimb, trecerea casei pe numele ei. De teama fiilor celor mari care si urau mam
a vitrega, Moromete amna ndeplinirea promisiunii. Din acesta cauza, femeia simte cu
m i se strecoara n inima nepasarea si sila de barbat si de copii, gasindu-si initi
al refugiul n biserica. n al doilea volum acest conflict determina decizia Catrine
i de a-si parasi sotul, dupa ce afla de vizita lui la Bucuresti si de propunerea
facuta celor trei fii mai mari. Aceasta rupura va fi definitiva, Catrina refuznd
sa se mai ntoarca acasa.
Al treilea conflict se desfasoara ntre Moromete si sora lui, Guica,
care si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se mai casatoreasca si a doua oara. n
felul acesta, ea ar fi ramas n casa fratelui, sa se ocupe de gospodarie si de cr
esterea copiilor, pentru a nu ramne singura la batrnete. Faptul ca Moromete se rec
asatorise si sa si construise o casa departe de gospodaria ei i aprinsese ura mpotr
iva lui, pe care o transmite celor trei fii mai mari.
Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri nara
tive. n prim plan se afla destinul familiei Morometii. Ilie Moromete ncearca sa pa
streze ntreg, cu pretul unui trai modest, pamntul familiei pentru a-l transmite ap
oi baietilor. Fiii cei mari nu mpartasesc idealul tatalui deoarece ei si doresc in
dependenta economica. Ei se simt nendreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor,
Moromete s-a nsurat cu alta femeie si ca are nca trei copii.ndemnati de Guica, cei
trei baieti pun la cale un plan care va amplifica problemele econimice ale fami
liei. Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti, fara stirea familiei, pentru a-si
face un rost. n acest scop, vor sa ia oile cumparate printr-un mprumut la banca si
al caror lapte constituie principala sursa de hrana a familiei si caii, indispe
nsabili pentru munca la cmp. Prin vnzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital
pentru a ncepe viata la oras. Datoria la banca nefiind achitata, planul celor tre
i baieti urmeaza a da o grea lovitura familiei. Achim i propune tatalui sa-l lase
sa plece cu oile la Bucuresti, sa la pasca la marginea orasului si sa vnda lapte
le si brnza la un pret mai bun n capitala. Moromete se lasa convins de utilitatea
acestui plan, amna achitarea datoriei la banca si vinde o parte din lotul familie
i pentru a-si putea plati impozitul pe pamnt. nsa Achim vinde oile la Bucuresti si
asteapta venirea fratilor. Dupa amnarile generate de refuzul lui Nila de a-si la
sa tatal singur n preajma secerisului, cei doi fug cu caii si cu o parte din zest
rea surorilor. Moromete este nevoit sa vnda din nou o parte din pamnt pentru a-si
reface gospodaria, pentru a plati foncierea, rata la banca si taxele de scolariz
are ale lui Niculae.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i
caracterul de fresca sociala: boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugur
lan, dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din fieraria lui Iocan, rolul
institutiilor si al autoritatilor n satul interbelic.
Cteva secvente narative sunt esentiale pentru destinul familiei Mo
romete si pentru conturarea conflictelor. Scena cinei are rolul de a prezenta fa
milia, dar si de a sugera relatiile tensionate dintre membrii acesteia. Ilie Mor
omete pare a domina o familie formata din copii proveniti din doua casatorii, nvr
ajbiti din cauza averii. Asezarea n jurul mesei sugereaza evolutia ulterioara a c
onflictului, destramarea familiei: Cei trei frati vitregi, Paraschiv, Nila si Ach
im, stateau spre partea din afara a tindei, ca si cnd ar fi fost gata n orice clip
a sa se scoale de la masa si sa plece afara. De cealalta parte a mesei, lnga vatr
a, statea totdeauna Catrina Moromete, mama vitrega a celor trei frati, iar lnga e
a i avea pe Niculae si pe Ilinca, copii facuti cu Moromete. Tita statea ntre cei t
rei si maica-sa. Era tot fata ei, din casatoria dinti. Numai Moromete statea parc
a deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odai, de pe care el sta
pnea cu privirea la fiecare. Toti ceilalti stateau umar lnga umar, nghesuiti, masa
fiind prea mica. Moromete n-o mmagineaza personajul principal va ncepe procesul d
e destramare. Ilie Moromete este un aparator al ordinii vechi pe care o consider
a a fi cea mai buna dintre toate si pentru care statul reprezinta o supraindivid
ualitate abstracta. Moromete analizeaza schimbarile din societate, dar pna la un
moment dat nu crede ca ele pot nlocui mentalitatea taraneasca. Este luat prin sur
prindere de istorie si de trecerea timpului, dar si apara cu tarie ideile, iluzia
, demnitatea.
Al doilea volum reflecta mai bine problema deruralizarii satului p
rin atragerea lui treptata spre civilizatia urbana. Volumul este structurat n cin
ci parti care prezinta viata satului ntr-o perioada de un sfert de veac, de la nce
putul anului 1938, pna spre sfrsitul anului 1962. Actiunea se concentreaza asupra
a doua momente istorice semnificative: reforma agrara din 1945, cu prefacerile p
e care ea le aduce si transformarea socialista a agriculturii dupa 1949, perceputa
ca un fenomen abuziv. Datorita acestor schimbari rapide, satul intra ntr-un proc
es ireversibil de disolutie.
Conflictul dintre tata si fiii mai mari trece n planul al doilea. C
onflictul principal opune mentalitatea traditionala si mentalitatea impusa, cole
ctivista. Opozitia dintre cele doua lumi este pusa n evidenta de relatia dintre I
lie Moromete si fiul sau, Niculae, care devin personaje-reflectori pentru cele d
oua mentalitati. Daca primul volum vorbeste despre lumea tatalui, al doilea volu
m face loc lumii fiilor. Vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind
nlocita cu o alta, lipsita de glorie. Autoritatea lui n sat se diminueaza, iar un
itatea distrusa a familiei nu se reface. Volumul debuteaza cu o ntrebare retorica
: n bine sau n rau se schimbase Moromete? Ceilalti tarani si schimba atitudinea fasa
de el, fostii prieteni au murit sau l-au parasit, vechile dusmanii se sting. Tud
or Balosu devine chiar binevoitor fata de vecinul lui, iar Guica moare, fara ca
relatiile cu fratele ei sa se schimbe, acesta neparticipnd la nmormntarea ei. Morom
ete se apuca de negot, cstiga bani, dar l retrage pe Niculae de la scoala pe motiv
ca nu-i aduce niciun beneficiu. Toata energia tatalui se concentreaza n ncercarea d
e a-i aduce acasa pe baietii fugari. De aceea cumpara pamnturile pierdute odinioa
ra si pleaca la Bucuresti pentru a-i convinge sa revina n sat, dar acestia respin
g ncercarea de reconciliere a tatalui sau. Catrina, aflnd de propunerea facuta fii
lor, l paraseste pe Moromete si se duce sa locuiasca la fiica ei. Destramarea fam
iliei continua cu moartea lui Nila n razboi. Fetele se casatoresc, dar sotul Tite
i moare ntr-un accident stupid n sat.
Paralel cu procesul de destramare a familiei, este prezentata dest
ramarea satului traditional. Relatia dintre Ilie Moromete si fiul mai mic, Nicul
ae, este transpusa la nivel social, reprezentnd opozitia dintre un sustinator al
clasei taranesti si un declasat al ei, conflictul dintre cei doi simboliznd confl
ictul dintre doua conceptii despre taran. n acest volum observatia sociala primea
za, prin intermediul lui Ilie Moromete sunt analizati noii reprezentanti ai stat
ului: Bila, Isosica, Mantarosie, Adam Fntna, Ouabei. Statul devine si mai abstract
n mintea taranului care apara valorile vechi: n primul volum statul are un reprez
entant uman, Jupuitu, cu care se poate vorbi si care i ntelege, dar n al doilea vol
um acesta dispare. Reprezentantul legii le confisca averile taranilor, nu i nteleg
e atunci cnd nu au bani sa plateasca fonciirea. Nici macar reprezentatntul lumii
noi, Niculae, nu mai ntelege mecanismele. n discutiile cu tatal sau, nu poate sa-s
i sustina optiunile pentru ca nu stie daca are sau nu dreptate, este la rndul lui
exclus din sistem. Istoria si schimbarile aduse de aceasta l depasesc si pe Nicu
lae.
ILIE MOROMETE
Ilie Moromete este personajul central al romanului. El este capul f
amiliei Moromete n jurul caruia se desfasoara ntreaga actiune a primului volum. Es
te reprezentantul taranimii traditionale, ale carei valori le apara cu ndrjire. Nu
ni se ofera date despre felul cum arata personajul deoarece acest lucru nu are
importanta. Naratorul precizeaza doar ca se afla nte tinerete si batrnete, cnd numai
nenorociri sau bucurii mari pot schimba firea cuiva. Accentul se pune mai ales p
e capacitatile intelectuale ale personajului, datorita meditatiilor si conceptii
lor sale despre viataa fost considerat de critici taranul filozof al literaturii
romne.
Portretul si evolutia sa sunt urmarite n raport cu familia, cu ceilal
ti sateni, schimbari ale societatii care pna la urma l vor nvinge: desi este capab
il sa pacaleasca autoritatile nu va putea pacali si istoria. Dupa fuga celor doi
fii ncepe sa nteleaga ca a fost victima unei iluzii si ca lumea prietenoasa si ti
mpul rabdator nu exista dect n capul lui. Drama lui Moromete nu sa n pierderea pamnt
urilor ci n destramarea familiei sale, dar aceasta anunta drama taranimii n genera
l. Destinul sau se va modifica treptat dupa fuga baietilor, nu va mai lua parte
la ntnirile din fieraria lui Iocan, nu va mai fi centrul universului, cum l caracteri
zeaza niculae, relatiile cu familia se vor degrada din ce n ce mai mult. Totusi,
pna n clipa mortii si sutine cu tarie parerile despre adevaratele valori ale vietii
si nu poate accepta ca exista o lume mai buna dect cea traditionala. n momentul n
care moare, i spune doctorului: Domnule, eu totdeauna am dus o viata independenta!,
afiematie care exprima idealul si filozofia sa.