Noaptea de decemvrie

de Alexandru Macedonski

Poezia Noaptea de decemvrie de Alexandru Macedonski face parte din
ciclul celor 12 Nopti, care poarta numele celor 12 luni ale anului si a aparut in
volumul Flori sacre in anul 1912.
In aceasta poezie este vorba despre un tanar emir care primeste de la tatal
sau, acesta fiind pe moarte, sfatul de a nu se abate de la calea cea dreapta. Ca
oricare alt credincios musulman, emirul trebuie sa plece intr-un pelerinaj la cetatea
Meka. Barbatul pleaca in pustiul arab, insotit de cateva camile si cativa insotitori,
hotarat sa mearga numai pe drumul drept. In timpul calatoriei, il intalneste pe un
cersetor, care avea si el aceiasi tinta. Emirul il invita pe acest cersetor sa-i
insoteasca, dar acesta refuza, mergand spre Meka pe calea ocolita si umbroasa. In
drumul prin pustiu, insotitorii emirului si camilele mor, iar barbatul, sleit si el de
puteri, ajunge intr-un final sa moara, fiind foarte aproape de Meka, fara a-si implini
visul. Intre timp cersetorul ajunge la cetatea sfanta. Astfel, emirul ajunge la Meka
cereasca, iar cersetorul la Meka pamanteasca.
Ideea esentiala a poeziei este ca un ideal cere intotdeauna lupta si sacrificiu.
Emirul ramane o proiectie ideala, o chintesenta de calitati, care refuza constant
compromisurile de orice fel. In opozitie cu el, cersetorul ramane simbolul omului
comun, lipsit de calitati, dar inzestrat cu spirit pragmatic.
In concluzie ceea ce este de inteles este ca nu intotdeauna cel mai inzestrat
isi realizeaza idealul sau rasplata, implinirea este in raport invers proportional cu
meritele.