Speranta

Speranta reprezinta lumina sufletului si este o necesitate ce nu poate fi

ignorata.
In primul rand, in viata, omul se loveste deseori de obstacole si greutati.
Existenta omului se caracterizeaza printr-un sir de victorii si esecuri, iar fiinta
umana nu poate rezista decat daca gaseste in propria interioritate puterea
necesara de a merge mai departe. O asemenea sursa de putere este speranta.
Speranta este hrana spirituala care intareste individul. Renuntarea la lupta cu
viata si incapacitatea de a depasi deznadejdea ameninta integritatea si
posibilitatea omului de a evolua. Daca lumina permite ochilor sa vada ceea ce este
in jur, speranta deschide ochii sufletului aratandu-le ca exista o cale de a merge
mai departe.
In al doilea rand, speranta incalzeste si consoleaza sufletul. Aceasta
intareste spiritul in sensul ca ofera sentimentul unei posibile salvari. Cuprins de
speranta, omul nu mai are impresia ca esecul sau are dimensiuni catastrofale.
Intelege ca ceea ce i se intampla apartine normalitatii vietii si ca, in definitiv, v-a
trece, lasand loc renasterii spirituale. Speranta pune totul intr-o lumina mai
blanda, indulceste amarul vietii si incalzeste sufletele impietrite.
In concluzie, speranta este necesara spiritului, deoarece ofera puterea de a
depasi esecurile, de a merge mai departe si de a intelege ca nu totul e atat de
negru precum pare.