Introducere

Multiplixarea optica cu despartirea pe lungimea de unda WDM acesta

fiind noua tehnologie optic indesita care afost descoperita intre anii 1970-1980. in
present WDM joaca un rol important pentru sistemele optice , ca si pentru
multiplexarea cu frecenta diferita !DM pentru sistemele de comunicatii
analogice .Din aceata cau"a sistemele WDM des sun t numite sisteme de
multiplexare optica cu despartire a fregentelor #!DM.dar dupa felul lor aceste
tehnologii !DM $% #!DM &#'$%D()*+%, difera una de alta . diferenta lor nu
se contine doar in folsirea semnalului optic sau electric.,a !DM se foloseste
mecaismul modulatiei in amplitudine cu o -anda laterala si sitema alesa pentru
aducerea aceluiasi semnal modulat asa cum este pre"entat de asam-lul de canaale
standart .&.,a #!DM mecanismul modulatiei , necesar in !DM pentru miscarea
purtatorilor , care indeopste nu se foloseste in acest s/stem, purtatori se generi"a
cu alte i"oare de purtatori,semnalele carora pur si simplu se imperchi"a intr-un cu
alte i"oare de purtatori,semnalele carora pur si simplu se imperchi"a intr-un
multiplexor cu mai multe unde de fregenta !iecare componenta a lui in principiu
poate sa transmita un ansam-lu dde semnale digitale , format dupa legile
diferitortehnologii sincrone .0n exemplu 1 un purtator poate sa transmita traficul
*.M, altul $D2, al treilea 3D2 e.t.c. pentru acesta purtatorii se module"a in
semnal digital , in corespundere cu actualul traffic4n pre"ent sistemele de
comunica5ii stau la -a"a de"olt6rii societ65ii . &erin5ele fa56 de sericiile de
comunica5ii , de la linia telefonic6 o-i7nuit6 p8n6 la accesul la internet cre7te .
*ceasta 8naintea"6 noi cerin5e fa56 de re5elele de comunica5ii moderne , capacitatea
lor de transmitere , siguran56 . *cum este recunoscut faptul , c6 pentru a satisface
cerin5ele societ65ii 8n transmisiunea informa5iei se poate numai prin re5ele de fi-re
optice .&re7terea cerin5elor fa56 de -anda de trecere are un caracter nedeterminat .
.ehnologia *.M , %3 , $D2 8n timpul apropiat pot s6 nu se descurce cu cre7terea
olumului de informa5ie transmis6 . *ceasta impune c6utarea solu5iilor , care au
re"er6 mare 8n capacitatea de transmisiune . .ehnologia care permite de a crea
re5ele optice flexi-ile ramificate cu posi-ilit65i nelimitate de cre7tere a -en"ii de
frecen56 , este tehnologia de multiplexare a lungimilor de und6 WDM
9 Waelength Diision Multiplexing : . (sen5a tehnologiei WDM const6 8n faptul ,
c6 pe o fi-r6 optic6 concomitent se transmit c8tea canale de informa5ie la diferite
lugimi de und6 , ce permite de a utli"a maxim efecti fi-ra optic6 . .ehnologia
WDM permite de a m6ri de multe ori capacitatea de transmisiune a fi-relor optice
f6r6 a instala ca-luri noi 7i f6r6 instalarea dispo"itielor noi .
3rimele sisteme WDM aea dou6 canale 8n ferestrele 1;;0 7i 1<<0 nm . *poi
au ap6rut sisteme cu = canale , cu distan5a dintre canale 8-10 nm 8n ferastra 1<<0
nm . Mai apoi a ap6rut tehnologia de multiplexare dens6 a lungimilor de und6
DWDM ce a adus la apari5ia sistemelor cu 8 , 1> , ;? , >= de canale . 4n pre"ent
distan5a standard 8ntre canale se consider6 0,8 nm .
$chema -loc a sistemelor WDM.$chema de -a"a a sistemelor de comunicatii prin
WDM9 = &*'*,( : este repre"entata in fig urmatoare1
1.1 Creterea cerinelor n tansmisiunea informaiei
4n ultimii "ece ani cerin5ele oamenilor 8n schim-ul de informa5ie a crescut . &u
mult a crescut ite"a re5elelor de transmitere a informa5iei . .ransmiterea rapid6 7i
sigur6 a semnalelor ideo , sunetului 7i datelor a c6p6tat o importan56 deose-it6 8n
de"oltarea societ65ii .,a sf8r7itul anilor 1990 olumul de transmitere a informa5iei
prin re5ele interna5ionale de comunica5ii a crescut multiplu pe -a"a fenomenului
numit %nternet . &8nd a ap6rut re5eaua glo-al6 World Wide We- 7i a ap6rut
posi-ilitatea de acces la resurse nalimitate de informa5ie 8n %nternet , capacitatea lui
de a cuprinde orice -and6 li-er6 accesi-il6 a deenit eident6 . &re7terea capacit65ii
de transmisiune a canalelor de comunica5ii cu mult a dep67it cele mai mari
progno"e 9 fig. 1.1 : .

!ig. 1.1 &re7terea ite"ei de transmisiune 8n re5ele 8n ultimii "ece ani 9 se
o-ser6 , c6 perioada
de timp 8ntre ela-orarea noilor tehnologii 7i 8ntroducerea lor 8n utili"are se
mic7orea"6!i-rele optice a deenit anume acel mijloc de transmisiune , care a
putut s6 5in6 fa56 acestor fluxuri mari de informa5ie . ,a 8nceput pentru dii"area
-en"ii de transmisiune a unei fi-re 8n canalele de comlunica5ii se utili"a
multiplexarea 8n timp .DM 9 .ime Diision Multiplexing : . Dar din cau"a c6
dispo"itiele de modulare 7i multiplexare deeneau mai complicate , cu cre7terea
ite"ei de transmisiune a datelor , utili"area acestei tehnologii a fost limitat6 .
&re7terea -en"ii de transmisiune 8n continuare a impus necesitatea de utili"are a
unei metode alternatie - multiplexarea prin dii"area lungimii de und6
9 Waelength Diision Multiplexing- WDM : .
1.2 Multiplexarea prin divizarea lungimii de und
$istemele WDM s8nt -a"ate pe capacitatea fi-rei optice de a transmite
concomitent lumina diferitor lungimi de und6 9culori: f6r6 interferen56 reciproc6 .
!iecare lungime de und6 pre"int6 8n fi-ra optic6 un canal optic aparte . (xist6
diferite metode optice pentru a uni c8tea canale 8ntr-o singur6 fi-r6 , iar pe urm6
de a le dii"a 8n anumite puncte ale re5elei . 4n pre"ent tehnologia WDM permite
transmiterea printr-o singur6 fi-r6 , canale cu diferen5a lungimilor de und6 de 1
nm, aceast6 tehnologie are denumirea de DWDM 9Dense WDM : . De"oltarea
tehnologiei WDM a permis de a crea re5ele 8n care prin fi-re optice se transmit
peste o sut6 de canale independente , 7i chiar re5ele 8n care transmisiunea
informa5iei se efectuia"6 8n am-ele direc5ii , 8n una 7i aceia7i fi-r6 optic6 *ceste
succese a tehnologiei WDM au fost atinse datorit6 amplificatoarelor pe fi-r6 optic6
(D!* . *mplificatoare pe fi-r6 optic6 dopate cu er-iu (D!*9 (r-ium Doped
!i-er *mplifier : . 4n aceste dispo"itie pe -a"a energiei laserului de injec5ie se
produce amplificarea tuturor canalelor care in la intrare , lungimile de und6 a
c6rora se afl6 8n -anda lungimilor de und6 1<;0-1<>< nm - -anda de lucru a
amplificatorului .
4n pre"ent se ela-orea"6 sisteme DWDM cu capacitatea de c8tea "eci de
canale . (xist6 7i sisteme experimentale care pot transmite prin fi-ra optic6 sute de
canale cu ite"a sumar6 de 1 .-it @s . 4n figura de mai jos s8nt ar6tate posi-ilitatile
cre7terii
capacit65ii de transmitere a re5elei prin utili"area sistemei WDM .
!ig. 1.? &re7terea rapid6 a capacit65ii de transmisiune a liniilor de comunica5ii
cu cre7terea
num6rului de canale
1.4 iitorul sistemelor !"M
'ecesitatea 8n cre7terea capacit65ii de transmitere a re5elelor se du-lea"6 8n
fiecare an . 4nafar6 de aceea , aceast6 necesitate , se r6sp8nde7te geografic . 4n
pre"ent tehnologia DWDM asigur6 cea mai mare cre7tere a -en"ii de
transmisiune .4n multe ca"uri datorit6 utili"6rii tehnologiei DWDM capacitatea de
transmisiune prin fi-ra optic6 poate fi m6rit6 de sute de ori . Dup6 cum se ede
tehnologia DWDM 8nc6 nu degra-6 a ajunge la limitele sale 8n ceea ce prie7te
capacitatea de transmisie . &um a fost spus mai sus , 8n sisteme experimentale sa
ajuns la transmiterea a c8tea sute de canale prin fi-ra optic6 . &re7terea 8n
continuare a num6rului de canale poate fi asigurat6 pe -a"a mic7or6rii interalului
spectral 8ntre ele , folosind amplificatoare (D!* cu o l6rgime mai mare a
spectrului 9 de exemplu conect8nd diapa"onul , - de la1<>< - 1>?< nm : , sau pe
-a"a folosirii fi-relor speciale , care permit de efectuat transmisiunea 8n diapa"onul
1?00 nm f6r6 preamplificare ad6ug6toare . &re7terea capacit65ii de trnsmisie se
asigur6 prin cre7terea ite"ii de transmisiune a datelor 8n fiecare canal . 4n
sistemele digitale contemporane de transmisiune aceast6 ite"6 este de ?,< A-it@s
sau 10 A-it@s . &erin5ele la transmisiunea prin %nternet a semnalelor audio 7i ideo
8n timp real , a duce la utili"area larg6 a sistemelor DWDM 7i mic7orarea costului
lor .
!ig.1.; (olu5ia tehnologiei de comunica5ii 8n timpul apropiat a permite de a
aduce fi-ra optic6
p8n6 la fiecare calculator
1.# $e%nologie nou & noi metode de testare
$e p6rea c6 produc6torii de dispo"itie s8nt gata la cre7terea cerin5elor c6tre
capacitatea de transmisiune a re5elelor de comunica5ii . Dar 8ntroducerea noii
tehnologii 8n practic6 necesit6 mari cheltuieli . Men5inerea nielului existent a
capacit65ii de lucru a sistemelor DWDM este o sarcin6 mult mai complicat6 8n
compara5ie cu re5elele fi-ro - optice de genera5ia 8nt8i . &8nd prin fi-r6 se transmite
numai un singur canal , starea fi-rei se controlea"6 cu ajutorul oscilografului prin
urm6rirea semnalelor la nielul fi"ic 7i dispo"itielor optice de testare , spre
exemplu , reflectometrului optic #.D) 9#ptical .ime Domain )eflectometer :
urm6rind caracteristicele fi-rei . &ontrolul st6rii re5elei .DM , c8nd c8tea canale
s8nt unite , cere dispo"itie de m6surare complicate . $istemele DWDM 8ntroduc
noi schim-6ri 8n testare - to5i parametrii care ac5ionea"6 la eficacitatea 7i
integritatea transmisiunii tre-uie s6 fie m6surate pentru fiecare canal la fiecare
lungime de und6 . *ceasta este o sarcin6 complicat6 8n special dac6 num6rul de
canale este mare .
(ste necesar ca periodic de controlat 7i testat la toate lungimile de und6 at8t
elementele aparte a sistemei DWDM , c8t 7i sistema 8n 8ntregime . *legerea
dispo"itielor de testare se efectuia"6 8n dependen56 complexitatea componentelor
testate , tipului sitemei de comunica5ii 7i de sarcinile 8naintate .
2.'.1.1 (ungimile de und de transmisiune standart
3entru ca componentele sistemei WDM s6 fie interschim-a-ile 7i s6 poat6
interac5iona 8ntre ele , 8n sistemele WDM este necesar de utili"at um set de
frecen5e de generare a laserului . &u toate 8ntre-6rile legate de standardi"area
sistemelor WDM se ocup6 organul interna5ional de standardi"are - sectorul de
standardi"are 8n telecomulnica5ii a uniunii interna5ionale de electrocomunica5ii
%.0 - . 9 %nternational .elecomunication 0nion : a grupei de cercetare $A1< pe
re5ele de transport , sisteme 7i dispo"itie . $pecificarea %.0-. A.>9? pe interfe5e
optice pentru sisteme multicanal cu amplificatoare optice determin6 setul standard
de frecen5e - planul de frecen5e a sistemei WDM . 3lanul de frecen56 %.0 - este
setul de frecen5e standard B pe -a"a frecen5ei de -a"6 19;100 A2" . !recen5ele
standard se situia"6 mai sus 7i mai jos de aceast6 frecen56 cu interalul de <0 A2"
. 4n ta-ela 1 interalul de frecen56 este de 100 A2". 3entru fiecare frecen56 este
dat6 lungimea de und6 corespun"6toare C .
.a-ela 1 3lanul de frecen56 %.0
2.'.1.2 )a*ilizatoare de lungimi de und
,ucrul reu7it a sistemelor WDM 7i DWDM 8n mare parte depind de sta-ilitatea
sursei de alimentare . De aceea ,pentru ca receptoarele , filtrele , atenuatoarele 7i
ramificatoarele optice s6 8ndeplineasc6 func5iile sale corect , frecen5a semnalului
tre-uie s6 se men5in6 cu o foarte mare exactitate . *ceasta se asigur6 de c6tre
sta-ili"atoarele lungimilor de und6 9fig. 1 :
!ig. ?.= $chema simplificat6 a lucrului
sta-ili"atorului lungimii de und6
,ungimea de und6 fix6 de iluminare a laserului se determina pe -a"a
schim-6rii temperaturii sau cu ajutorul inject6rii lui cu curent electric . 4n acela7
timp sta-ili"atorul lungimilor de und6 d6 un semnal de comand6 pentru reglarea
lungimii de und6 de iluminare a laserului. De o-icei sta-ili"atorul const6 din dou6
filtre dielectrice situate consecuti . 0n filtru este reglat la frecen5a , pu5in mai
mare de cea nominal6 , iar altul la o frecen56 cu acea7i aloare dar mai mic6 de
nominal6 . ,a trecerea semnalului optic prin aceste filtre se d6 semnal de comand6
electric , care arat6 , c8t de mult , lungimea de und6 , a deiat de la aloarea
nominal6 . !iltrele dielectrice au o sta-ilitate 8nalt6 7i pot fi reglate pentru
transmisiunea unui diapa"on 8ngust a lungimilor de unde exact po"i5ionat .
$a-ili"atoare de lungimi de und6 , care utili"ea"a filtre dielectrice , asigur6
sta-ilitate 8nalt6 a lungimilor de und6 necesare pentru sursele de radia5ie a sistemei
WDM pe un timp 8ndelungat
+amificatoare *iconice sudate
&el mai simplu ramificator -iconic !+. 9 !used +iconic .apered : repre"int6 o
pereche de fi-re optice monomod , pe o anumit6 por5iune sudate 8ntre ele dup6
lungime. Moda de -a"6 a fi-rei , care se propag6 prin mie"ul fi-rei optice , la
trecerea prin regiunea sudat6 se transform6 8n mode ale 8neli7ului . &8nd fi-rele
se dii"ea"6 din nou , modele inelisului se transform6 8n modele fi-rei , care se
propag6 prin mie"ul fiec6rei fi-re de ie7ire . 4n re"ultat se o-5ine un ramificator
,care practic nu 8ntroduce pierderi . $emnalele de ie7ire nu numaidec8t tre-uie s6
ai-6 putere egal6 , raportul puterilor se determin6 de interferen5a 8n regiunea de
sudare a fi-relor 7i depind de lungimea acestei por5iuni . Dac6 dou6 a7a
ramificatoare s8nt situate consecuti 9 fig. ?.1> : 7i dou6 ramuri au drumuri optice
diferite 8ntre locurile sudate , atunci aceast6 com-ina5ie ac5ionea"6 ca un
interferometru Mach-Dehnder . 3uterea semnalului de ie7ire se dii"ea"6 8ntre
fi-rele de ie7ire 8n dependen56 de lungimea undei cu o anumit6 periodicitate . Dac6
semnalul de -a"6 de ie7ire con5ine canale optice a dou6 unde diferite atunci la o
anumit6 alegere a parametrilor aceste canale, se or afla la ie7ire 8n fi-re diferite .
* doua fi-r6 de ie7ire nu se utili"ea"6 .
!ig. ?.1>
$emnalul de intrare
se dii"ea"6
8ntre dou6 ie7iri
Dac6 la intrare sose7te semnalul de -a"6 , care con5ine o mare cantitate de
canale pe diferite frecen5e9 cu distan56 egal6 8ntre ele : , la ie7ire 8n fiecare fi-r6 a
fi c8te o jum6tate de canale cu distan5a 8ntre frecen5e de dou6 ori mai mare .
!olosind consecuti c8tea ramificatoare se poate de adus fiecare canal 8ntro fi-r6
aparte . Masiele acestor dispo"itie , unele sec5ii a c6rora c8teodat6 s8nt schim-ate
cu re5ele +ragg se utili"ea"6 pentru eiden5ierea canalelor de o frecen56 anumit6
din sistemele multicanal WDM 7i DWDM sau pentru ad6ugarea canalelor 8ntr-un
nod oarecare a re5elei optice . Deoarece ele s8nt dispo"itie complet pasie 7i au
pierderi mici , este posi-il6 utili"area unor seturi destul de mari de aceste
dispo"itie .
2.3.9 Multiplexoare optice de int/ext
Multiplexoarele 7i demultiplexoarele cu ajutorul diferitor metode de dii"are a
undelor unesc c8tea semnale optice pentru transmiterea pe o singur6 fi-r6 7i
dii"area acestor semnale dup6 transmisiune . Dar deseori este necesar de ad6ugat
8n semnalele de -a"6 7i de eiden5iat din el numai un canal , neschim-8nd toat6
structura semnalului . 3entru aceasta se utili"ea"6 multiplexoare de int@ext a
canaleor #*3M 9 #ptical *dd@Drop Multiplexer : care 8ndeplinesc aceast6
opera5ie , ne tranform8nd semnalele tuturor canalelor 8n form6 electric6 iar apoi
iners 9 fig. ?.17 :.
!ig. ?.17 Multiplexor de int@ext a canalelor
2.4 Compararea $"M i !"M
*m-ele tehnologii WDM 7i .DM se utili"ea"6 pentru m6rirea capacit65ii de
transmisie informa5ional6 a retelei . &u toate c6 ele nu se exclud , dar se
complectea"6 una pe alta, se poate de comparat a7a caracteristici , ca flexi-ilitatea
structurii liniilor de comunica5ii , ite"a de transmisiune 7i ac5iunea erorilor de
-i5i . 2.4.1 ,lexi*ilitatea structurii liniilor de comunicaii
4n principiu , tehnologia .DM d6 posi-ilitatea transmisiunii pe linii de
comunica5ii a canalelor , diferite dup6 tipul datelor transmise . .ehnologia .DM
permite de a dii"6 ca-lul optic 8n multe canale , prin care cu diferite ite"e se
transmit diferite tipuri de trafic .
4n tehnologia WDM canalele s8nt a-solut independente , de aceea are o
flexi-ilitate mai mare 8n compara5ie cu tehnologia .DM .
2.4.2 iteza de transmisiune
4n tehnologia .DM capacitatea de transmisiune a cre7te odat6 cu cre7terea
ite"ei de transmisiune . &8t de mare poate fi aceast6 ite"6 depinde de
componentele electronice folosite . !i-ra optic6 permite de a transmite datele cu
ite"a de c85ia .-it@s . 4n tehnologia .DM a7a ite"6 nu poate fi atins6 dec8t prin
uili"area unui num6r mare de ca-luri . &ea mai rapid6 linie de leg6tur6 .DM care
poate fi creat6 cu utili"area celei mai noi tehnici , sistemele WDM pot fi transmise
ca unul din multiplele canale .
Capitolul ' -arametrii de *az a sistemei !"M
'.1 -ro*lemele de *az
*pari5ia tehnologiei WDM , ca oricare tehnologie nou6 , odat6 cu
numeroasele priorit65i a adus 7i pro-leme noi . 3ro-lema de -a"6 pentru operatorii
sistemelor contemporane DWDM este lucrul lor sigur 7i sta-il . !oarte important
deine controlul calit65ii caracteristicelor optice . !actorii de -a"6 care limitea"6
productiitatea sistemelor cu multiplexarea 8n timp .DM s8nt 1 puterea laserului ,
pierderi 8n fi-r6 7i pierderi 8ntroduse de componente , dispersia modal6 de
polari"are , dispersia cromatic6 7i modal6 nesta-ilitatea semnalului , ad8ncimea
modul6rii laserului , neliniaritatea fi-rei , intensitatea relati6 de "gomot )%'
9 )elati %ntensit/ 'oise : 7i coreficientul de erori +() 9 +it (rror )ate : .
Multiplexarea dup6 lungimea de und6 adaug6 8n spa5iul parametrilor o nou6
m6surare - lungimea de und6 - 7i cu mult complic6 parametrii de de -a"6 a sistemei
WDM . *stfel se cunosc urm6torii parametri 1 sta-ilitatea spectrului , diapa"onul
spectral al amplificatorului (D!* , lungimea de und6 central6 , l65imea -en"ii de
transmisiune , deierea frecen5ei laserului , dispersia cromatic6 , sta-ilitatea
frecen5ei optice "gomote de fa"6 9 automodularea de fa"6 7i modularea de fa"6 : ,
radierea spontan6 amplificat6 *$( , amplificarea (D!* , pertur-a5ii , 8mpr67tierea
stimulat6 )aman , 8mpr67tierea stimulat6 +rillouin . &u toate c6 tehnologia WDM
m6re7te eficacitatea re5elelor , m6rind -anda de transmisiune 7i num6rul
canalelor , utili"area ei cere o prg6tire minu5ioas6 . ,a etapele de planificare ,
ela-orare , producere 7i darea 8n exploatare a sistemelor WDM , to5i ace7ti factori
tre-uie cerceta5i 7i lua5i 8n considera5ie 8n m6sura necesar6 .
'.2 Multiplexoare i demultiplexoare
Multiplexor M0E se utili"ea"6 pentru unirea 8ntro fi-r6 optic6 a c6tora
canale cu diferite lungimi de und6 fig. ;.1 . 4n calitate de multiplexor poate fi
folosit ramificator de -and6 larg6 . Dar pierderile 8ntroduse 8n acest ca" or fi
destul de mari - de la = d+ 8n sisteme cu dou6 canale , 7 d+ 8n sisteme cu patru
canale , 7i 1; d+ 8n sistemele cu 1> canale 7.a m.d. . De aceea pentru
multiplexarea canalelor de intrare de o-icei se utili"ea"6 alte metode -a"ate pe
utili"area filtrelor optice . Multiplexoarele de -and6 8ngust6 existente DWDM
unesc canalele cu diferite lungimi de und6 8ntrun canal comun cu pierderi minimal
posi-ile .
!ig. ;.1 ,ungimile de und6 multiplexate tre-uie s6 fie date exact cu interaluri
egale .
Demultiplexorul D(M0E iners dii"ea"6 din canalul de -a"6 mai multe
canale . &u toate c6 tehnologiile de producere a multiplexoarelor 7i
demultiplexoarelor , s8nt asem6n6toare , producerea demultiplexoarelor este o
sarcin6 mai complicat6 . Din cau"a c6 D(M0E 8n mare parte se caracteri"ea"6 de
parametrul care se nume7te i"ola5ie , iar M0E se caracteri"ea"6 de directiitate .
&u c8t este mai mic6 aloarea fiec6rui parametru cu at8t s8nt mai 8nalte
caracteristicele dispo"itiului . .ehnologic este mai complicat de produs
dispo"itie cu aloare mic6 de i"ola5ie . 4n a7a ca" D(M0E poate lucra 8n regim
de multiplexare . &u mic7orarea interalului 8ntre canale 7i m6rirea num6rului de
canale producerea multiplexorului deine o sarcin6 mai complicat6 .
3.2.1 Banda de transmisiune a canalului
(ficacitatea multiplexorului@demultiplexorului se determin6 de capacitatea
lui de a i"ola unele de altele canalele de intrare sau de ie7ire . +anda de
transmisiune a fiec6rui canal se caracteri"ea"6 de parametrii repre"enta5i 8n fig.
;.? . ,a ele se refer6 1

!ig. ;.? &riteriile de eficacitate pentru multiplexor@ demultiplexor
'.2.1.1 (ungimea de und central
,ungimea de und6 central6 - unul din parametrii , care caracteri"ea"6 canalul
multiplexorului@demultiplexorului . ,ungimea de und6 central6 a canalului - este
aloarea medie aritmetic6 a lungimii de und6 de separare 1 C
supper
FC
loGer
@? .
,ungimea de und6 de separare - de sus 7i de jos - acestea s8nt lungimile de und6 ,
la care pierderile 8ntroduse ajung la nielul necesar 9 de o-icei ; d+ : . ,ungimea
de und6 spectral6 poate s6 nu corespund6 cu lungimea de und6 a maximului
spectral .
,ungimea de und6 central6 a canalului este cel mai important parametru
pentru filtrele optice cu forma simetric6 9 sau aproape de ea : a spectrului . 3entru
spectrul ideal simetric a canalului optic lungimea de und6 central6 corespunde cu
lungimea de und6 a maximului spectral , ceea ce poate aea loc destul de rar .
3entru cur-a spectral6 mai complicat6 cu c8tea 8rfuri a lungimei de und6 de
separare se determin6 pe HaripileH cur-ei . Des deierile sla-e a formei spectrului
aduc la o schim-are i"i-il6 a lungimei de und6 centrale . &ompararea a dou6
spectre s8nt pre"entate 8n fig ;.; .
!ig. ;.; &ompararea a dou6 spectre , care arat6 ac5iunea schim-6rilor sls-e la
situa5ia lungimii de und6 centrale
,ungimea de und6 nominal6 a emi56torului tre-uie s6 fie c8t mai aproape de
lungimea de und6 central6 . De o-icei aceasta este una din lungimile de und6 , ce
corespunde planului de frecen56 %.0 .
'.2.1.2 Intervalul ntre canale
%nteralul 8ntre canale tre-uie s6 corespund6 planului de frecen56 WDM . 4n
re5elele existente se poate de folosit plase de frecen56 a canalelor regulate 7i
neregulate . &el mai r6sp6ndit este planul de frecen56 %.0 cu interalul de
frecen56 regulat 8ntre canale 100 A2" . %nteralele neregulate 8ntre canale 8n
general se utili"ea"6 pentru a minimi"a sau a exclude deplasarea neliniar6 cu patru
unde !WM , c8nd 8n re"ultatul interac5iunii neliniare a radierii 8n fi-r6 pe dou6 sau
mai multe frecen5e apar semnale cu frecen56 nou6 . ,a interale regulate 8ntre
canale semnalul nou para"it poate corespunde dup6 frecen56 cu semnalele
existente a altor canale 7i s6 aduc6 la apari5ia pertur-a5iilor 8ncruci7ate . ,a
interale neregulate 8ntre canale deplasarea cu patru unde poate aduce la "gomote
suplimentere pe lungimile de und6 , ne utili"ate pentru transmisiunea semnalului
util .
'.2.1.' .anda de transmisiune
+anda de transmisiune dup6 nielul -; d+ 9 7i alte nieluri de prag , de
o-icei este -0,<d+, -?0d+ sau mai jos :
+anda de transmisiune - este partea spectrului a semnalului transmis 9 sau
semnalului reflectat pentru a7a dispo"itie ca re5eaua de difrac5ie +ragg : 8n
limitele c6reia toate componentele spectrale 8ntrec un oarecare niel de prag . De
exemplu se poate de luat pragul dup6 nielul de -; d+ de la maximum sau l65imea
la jum6tate de 8n6l5ime !W2M 9 !ull Width at 2alf Maximum : . +anda de
transmitere arat6 acel diapa"on spectral, 8n limitele c6ruia dispo"itiul poate fi
folosit efecti .*numite -en"i de transmisiune la dou6 7i mai multe niele de prag
permit de a edea forma ei la margini , care depinde de ordinea filtrului folosit 9fig.
;.=: . Ialoarea l65imii -en"ii de transmisiune la o atenuare foarte mare 9 -?0d+ sau
-;0d+ : s8nt utile pentru progno"area nielului pertur-a5iilor intercalate 8n canalele
de ie7ire a sistemei DWDM . Ialoarea de prag concret6 a l65imii -en"ii de
transmisiune de nielul i"ol6rii canalelor ecine .
!ig. ;.= M6surarea -en"ii de transmisiune a semnalului de -and6 larg6
!ig. ;.< M6surarea -en"ii de transmisiune a asemnalului de -and6 larg6
+anda de trecere a tuturor componentelor 9 7i componentelor lor 8n ca"ul
multiplexoarelor : este foarte important6 pentru determinarea 8mpr67tierii canalelor
7i caracteristicelor laserului .0nii produc6tori pentru descrierea formei -en"ii de
transmisiune a filtrului folosesc criteriul de calitate !#M 9 !igure of Merit : , care
se determin6 ca raportul -en"ii de transmitere le raportul -en"ii reflectate . 3entru
filtre cu caracteristica de frecen56 ideal6 unghiular6 acest raport este egal cu unu .
4n general cu c8t e mai 8nalt6 ordinea filtrului , cu at8t este mai dreapt6
caracteristica de transmisiune 7i respecti este mai mare criteriul de calitate .
'.2.1.4 Izolarea i pertur*aii ncruciate
Iom studia lucrul demultiplexorului , 7i anume unul din canalele de ie7ire cu
lungimea de und6 central6 C
i
. # parte mare a radierii la aceast6 lungime de und6
trece prin acest canal - semnal util . Dar o parte de radiere le acest6 lungime de
und6 poate fi 7i 8n alte canale de ie7ire 9 8n canalele ecine de o-icei puterea este
mai mare : 8n calitate de semnal para"it .4n general i"olarea canalului 7i
pertur-a5iile intercalate determin6 nielul sl6-irii semnalului canalului dat 7i altor
canale , unde acest semnal este de -a"6 . ,a m6surarea por5iunii semnalului
mic7orat care 8n componenta ideal6 tre-uie s6 lipseasc6 , iau 8n considera5ie
caracteristicele -en"ii de trecere a fiec6rui canal 7i de o-icei arat6 aloarea la
condi5iile cele mai rele . &u toate c6 nu s8nt determin6ri de i"ola5ie stricte 7i
pertur-atii 8ncruci7ate acestea difer6 8ntre ele . %"olarea 9 se m6soar6 8n d+ : se
determin6 ca m6rimea minimal6 de mic7orare a puterii semnalului cu extragerea pe
toate canalele particulare de ie7ire raportate la canalul de ie7ire de -a"6 . 3entru
canalul i cu lungimea de und6 central6 C
i
i"olarea poate fi determinat6 dup6
formula 1
unde - puterea
semnalului de intrare la lungimea de und6 C
i
, - puterea semnalului la
lungimea de und6 C
i
, existent 8n canalul j 9 j nu corespunde cu i : .
%"olarea de ;0 d+ 8nseamn6 , c6 nielul semnalului 8n fiecare din canalele
ecine la lungimea de und6 a canalului de -a"6 este mai jos de nielul semnalului
canalului de -a"6 la aceast6 lungime de und6 minimum cu ;0 d+ .
3ertur-a5ii 8ncruci7ate la fel se m6soar6 8n d+ 7i se determin6 dep67irea
nielului puterii semnalului de intrare la lungimea de und6 C
i
pe toat6 puterea
sumar6 a acestui semnal ce trece 8n canale prticulare 1

4n figura ;.> s8nt repre"entate spectrele pierderilor pentru trei canale *,+ 7i
& . *colo este ar6tat diapa"onul de lucru a lungimilor de und6 a canalului + ,
emi56torul canalului + poate lucra la orice lungime de und6 8n acest diapa"on . ,a
m6sursrea i"ol6rii canalului + se determin6 partea de putere a canalului + , care
nimere7te 8n canalul * . 4mpreun8nd spectrele pierderilor pentru aceste canale se
poate de determinat aloarea i"ola5iei 8n d+ . De o-icedi acest calcul se efectuia"6
pentru cel mai r6u ca" , ce corespunde 8n acest ca" cu marginea -en"i .
!ig. ;.> $pectrul pierderilor 8n dispo"itiul cu ; canale
4n fig ;.7 s8nt repre"entate spectrele pierderilor re5elei pe -a"6 de fi-re cu 8
canale . &ur-ele -en"ii de transmisiune 7i -en"ii de suprimare se deose-esc de
cur-ele spectrale , dispo"itielor cu pelicule su-5iri repre"entate mai 8nainte .

!ig. ;.7 &aracteristicele i"ola5iei 7i pertur-a5iilor incruci7ate 8n re5eaua pe -a"6 de
fi-r6 cu 8 canale
3e l8ng6 m6surarea 7i determinarea nielului celor mai mari pierderi
8ncruci7ate 8ntre canale 8n sistemele WDM , este necesar de determinat 7i nielurile
lor admise . %"olarea canalelor ecine la nielul ?<d+ 7i mai mult se consider6
destul6 . 4n acela7 timp re5elele dein mai complicate , iar receptorul tre-uie s6
deose-easc6 toate semnalele sla-e . De aceea nielul de i"olare a canalelor este
necesar de m6rit .
'.2.1.# /eregularitatea vrfului de putere n spectrul canalului
,a o studiere mai am6nun5it6 sensi-ilitatea spectral6 a dispo"itielor
DWDM niciodat6 nu este ideal regulat6 . Ialoarea de 8rf a pierderilor 8ntroduse
caracteri"ea"6 nielul de pierderi la lungimea de und6 fixat6 , dar nu deterrmin6
8mpr67tierea nielului de pierderi 8n toat6 -anda de transmisiune sau 6ntr-un canal
aparte . 4mpr67tierea nielurilor pierderilor - este diferen5a 8ntre nielurile
minimale 7i maximale a pierderilor 8n -anda de transmisiune m6surat6 sau
nominal6 - se nume7te neregularitatea distri-uirii pierderilor . 3entru descrierea
acestui parametru des se utili"ea"6 caracteristica iners6 .
!ig. ;.8 3artea m6rit6 a specrului canalului multiplexorului . $e o-ser6
neregularitatea 8n apropierea de maximul caracteristicii spectrale
'eregularitatea distri-u5iei pierderilor canalului arat6 informa5ia despre
posi-ilitatea 8mpr67tierii nielului puterii transmise la m6surarea lungimii de und6
a emi56torului 8n limitele -en"ii de transmisiune nominale !ig. ;.8
'.2.1.0 1mogenitatea canalelor
#mogenitatea canalelor este m6sura de 8mpr67tiere a nielului puterii
trasnsmise sau pierderilor 8ntroduse din canal 8n canal 8n multiplexor@demultiplexor
. 3.2.2 Efecte de polarizare
$tarea de polari"are a radierii optice 8n orice punct a re5elei pe -a"6 de fi-re
optice niciodat6 nu este cunoscut6 exact . (a depinde de calea geometric6 a fi-rei ,
caracterul de refrac5ie du-l6 8n re"ultatul asimetriei indicelui de refrac5ie 7i a
multor efecte optice 8n componentele liniilor de comunica5ii . )efrac5ia du-l6 a
mediului de transmisiune poate fi o proprietate a materialului fi-rei , de 8ntinderea
lui , comprimarea 7i tensiunii termice . Deoarece caracteristicele multor
componente , folosite de o-icei 8n re5ele fi-rooptice , depind de starea polari"6rii
luminii , atunci 7i caracteristicele canalului , pierderile 8ntroduse , lungimea de
und6 central6 7i -anda de transmisiune la fel depind de polari"are . De aceea pentru
a garanta siguran5a caracteristicelor re5elei , tre-uie de luat 8n considera5ie ca"ul cel
mai neaantajos de polari"are dependent de componentele pasie .3ierderi , -anda
de transmisiune 7i lungimea de und6 central6 - to5i ace7ti parametri s8nt sensi-ili la
starea de polari"are a radia5iei optice . !iecare din parametrii descri7i mai sus
tre-uie s6 fie m6sura7i pentru diferite st6ri de polari"are .
'.2.2.1 -ierderi dependente de polarizare -"(
3ierderi dependente de polari"are 3D, 9 3olarisation Dependent ,oss : se
determin6 ca aria5ia nielului de pierderi pe toate st6rile posi-ile de polari"are .
(le se determin6 din raportul puterii semnalelor transmise pentru cea mai -un6 7i
cea mai rea stare de polari"are . 9 fig. ;.9 : se ia 8n d+ . &el mai r6u ca" de pierderi
8n componente pentru lungimea de und6 dat6 se o-5ine dac6 dac6 jum6tate de
pierderi 3D, s8nt ad6ugate le pierderi 8ntroduse , m6surate pentru ca"ul radierii
nepolari"ate .

!ig. ;.9 Dependen5a pierderilor 8ntroduse de polari"are pentru multiplexor 7i
demultiplexor
4n ca" general pierderile 3D, au aloarea cea mai mic6 8n -anda de
transmisiune , mult mai 8nalt6 8n regiunea de trecere pe marginile -en"ii de
transmisiune , 7i cea mai 8nalt6 8nafara -en"ii de transmisiune a filtrului .
*lte caracteristici a multiplexorului dependente de polari"are , a7a ca
lungimea de und6 central6 7i l65imea -en"i de trecere 9 fig. ;.10 : se determin6 prin
aceia7i metod6 ca 7i la pierderi 3D, .
!ig. ;.10 Dependen5a lungimii de und6 central6 de polari"are pentru multiplexor 7i
demultiplexor
2vanta3ele solutiei !"M
!olosind aceasta tehnologie se o-tine in mod u"ual o crestere a capacitatii
ca-lurilor de fi-ra optica deja instalate de 1> pana la ;? de ori. ,imitele superioare
actuale sunt de 1?8 sau chiar 180 de lungimi diferite de unda utili"ate pe o singura
fi-ra optica. ,imitarile acestei tehnologii sunt inca necunoscute. De"oltarea
fi-relor optice a permis o reolutie in telecomunicatiile moderne. $isteme de
transmisiuni pe distante lungi transmit impulsuri digitale de lumina la 10 A-@s si,
de curand, la =0 A-@s pe o singura lungime de unda. &u sistemele de multiplexare
densa a lungimilor de unda 9DWDM: se pot usor atinge catea sute de giga-iti pe
secunda, in timp ce cele mai -une teste au inregistrat transmiterea a 1,> .-@s pe
distante de peste 10.000 Jm. &atia fa-ricanti au demonstrat ca se pot atinge <
.-@s pentru utili"ari in M*'. Ki nu este de neconceput ca sistemele moderne de
mare ite"a sa atinga -anda efectia a unei fi-re optice single mode, cca ?< .-@s.
.ehnologiile &WDM 9&oarse WDM L WDM -rut: si DWDM 9Dense Waelength
Diision Multiplexing L multiplexare cu dii"iune densa a lungimii de unda:,
folosind ca suport fi"ic fi-ra optica monomod, repre"inta solutia pentru cresterea
dramatica a capacitatilor retelelor de transport si nu doar atat1 WDM furni"ea"a o
infrastructura necesara sericiilor cu cerinte sporite de securitate, ofera
transparenta in priinta protocolului si a ratei de -it.!ata de &WDM, in tehnologia
DWDM ecartul intre lungimile de unda folosite este mai mic si in plus exista
posi-ilitatea amplificarii tuturor purtatorilor optici fara a mai fi necesara conersia
in domeniul electric.%n tehnica &WDM se operea"a cu un numar redus de lungimi
de unda 9de regula ? la 8 lungimi de unda distincte:. %n DWDM se operea"a cu un
numar extins de lungimi de unda 9pana la 1>0 de lungimi de unda distincte:
spatiate la 100, <0 sau ?< A2" 9spatierea echialenta in lungimi de unda1 su- 0.8
nm:.!iind o arhitectura de niel fi"ic, implementarea DWDM a fi transparenta
nielelor de retea superioare, exploatarea in continuare a sistemelor deja instalate,
-a"ate pe ierarhia $D2, fiind neafectata. *ceasta noua tehnologie furni"ea"a o
metoda de reorientare a retelelor dinspre traficul de oce inspre traficul de date,
acesta din urma inregistrand eolutii spectaculoase in ultimii ani prin intermediul
!rame)ela/, Aiga-it (thernet si !i-er &hannel.DWDM aduce im-unatatiri si in
priinta echipamentelor utili"ate la reali"area tronsoanelor mai lungi de
comunicatii.$cala-ilitatea este un factor important in succesul inregistrat de noua
tehnologie1 cresterea capacitatii unei retele DWDM se re"uma la inlocuirea
interfetelor existente la capetele ca-lurilor de fi-ra optica, nefiind necesara nici o
alta interentie asupra amplificatoarelor instalate de-a lungul legaturii de
comunicatie.*antajele acestei noi tehnologii sunt multiple1 reducerea
complexitatii retelelor prin utili"area unui numar mai mic de echipamente,
transparenta pentru nielele superioare de retea 9poate fi transportat trafic de orice
tip:, posi-ilitatea reali"arii unui upgrade flexi-il, -ine adaptat la neoile imediate
de trafic, potentialul de"oltarii unor noi sericii precum furni"area la cerere a unor
lungimi de unda 9Gaelength leasing: ca arianta la inchirierea legaturilor fi"ice cu
rata de -it limitata 9leased lines: