Curs11: 12.05.2014.

Soluiile pronunate in prima instanta nu sunt definitive. Cu toate acestea, potriv art 397
alin 4, 399 alin 4 dispozitiile privind masurile de preventie si masurile asiguratorii,
desi nedefinitive, sunt EXECUTORII.
Dupa solutionarea cauzei in fond (care este consecinta deliberarii), sedinta de judecata
se reia pt pronuntare, insa aceasta sedinta este una atipica. Desi publica, ea este lipsita
de contradictorialitate.
Dupa pronuntarea hotararii, urmeaza ultima etapa a activitatii specifice judecatii in
prima Strasbourg apreciaza ca una din garantiile care insotesc dreptul la un proces
echitabil vizeaza si obligatia tribunalelor de a-si motiva deciziile. Hotararea redactata in
ansamblul ei cuprinde 3 parti:
a)
Partea introductiva (practica/expozeu) cuprinde mentiunile pe care, de regula, le
regasim in incheierile de sedinta
b)
Expunerea/considerentele are un continut preconstituit
c)
Dispozitivul este, in realitate, minuta intocmita in urma deliberarii si care nu trebuie
sa difere sub niciun aspect fata de aceasta .
In considerarea noii legislatii procesual penale, astazi se realizeaza 2 tipuri de
comunicari:
-
O copie a minutei participantilor la judecata in prima instanta= aceasta marcheaza
momentul de la care incepe sa curga termenul pt exercitarea caii de atac
-
O copie a hotararii comunicarea hotararii este necesara pentru MOTIVAREA caii de
atac.

Judecata in cai de atac si in cai de asigurare a unei practici unitare
Consideratii generale
In NCPP avem un singur titlu in care au fost inglobate toate procedurile aferente
exercitarii functiei de judecata. Acest titlu e format din:
-dispozitii generale privind judecata
- judecata in prima instanta
- multe alte lucruri la gramada ) instrumentele juridice prin care se provoaca un
control de legalitate si de temeinicie cu privire la hotararile judecatoresti pronuntate
in/in legatura cu o cauza penala se numesc CAI DE ATAC. Toate activitatile de
solutionare se finalizeaza prin hotarari judecatoresti. Capitolele 2-6 din titlul privind
judecata in urmatoarele subdiviziuni:
1) Caile ordinare de atac
- apel (calea ordinara de atac pentru activitatea in care o cauza se judeca in fond)
- contestatia (calea de atac pentru o cauza care se solutioneaza)
Caile ordinare privesc hotarari nedefinitive.
2) Caile extraordinare de atac
- contestatia in anulare
- recursul in casatie
- Revizuirea
- Redeschiderea procesului penal
Caile extraordinare privesc hotarari definitive si de aceea sunt situate inafara cadrului
procesual.

3) Cai de asigurare a unei practice judiciare unitare
- recursul in interesul legii
- hotararea prealabila prin care se dezleaga probleme de drept
Specific acestei categorii juridice este ca aceasta este alcatuita din remedii judiciare prin
care se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii. Competenta este unica, fiind
incredintata ICCJ.

1)
Caile ordinare de atac
NCPP cai ordinare de atac = categorie juridica formata din subdiviziuni ce nu au in
comun decat o singura caracteristica aceea ca se refera la hotarari
judecatoresti nedefinitive.
Apelul este calea ordinara de atac pt hotararile in care se rezolva fondul cauzei (apelul
se judeca)
Contestatia - este reglementata pt hotararile judecatoresti care nu privesc fondul cauzei
(contestatia se solutioneaza).
Judecata in apel
Apelul reprezinta singura cale de atac in materie penala, pentru hotararile in care o
cauza se rezolva in fond.
Recursul era aceeasi cale de atac atat pt hotararile prin care se rezolva cauza pe fond, cat
si pt aspectele care se solutionau.
Apelul corespunde celui de-al doilea si ultimului grad de jurisdictie in materie penala.
Apelul- cale ordinara de atac in reformare, destinata verificarii si, eventual, repararii
chestiunilor de fapt si de drept rezolvate in mod nelegal sau netemeinic de catre prima
instanta de judecata.
Cale de atac in reformare = apelul este incredintat unei instante ierarhic superioare celei
care a pronuntat hotararea, care exercita astfel un control de legalitate si temeinicie si
care are posibilitatea sa modifice solutia controlata. In cazul cailor extraordinare, multe
dintre acestea sunt cai de atac in retractare aceeasi instanta care a pronuntat
hotararea capata dreptul sa reverifice solutia, fara ca, uneori, sa o poata schimba.
Judecata in apel are caracter devolutiv este, sub acest aspect, tot o judecata in fond (si
cu privire la elementele de fapt si cu privire la elementele de drept).
Judecata in apel are caracter special dpdv al normelor care o reglementeaza si cu
caracter eventual dpdv al insasi existentei sale (o hotarare penala poate ramane
definitiva prin neapelare).
Elementele judecatii in apel:
1)
Obiectul apelului (hotararile supuse apelului)
Cu titlu general, sunt apelabile hotararile judecatoresti prin care se rezolva fondul cauzei
sau hotararile prin care instanta dispune asupra chestiunilor incidente in cursul
judecatii in prima instanta.
Cu titlu de exceptie, uneori sunt apelabile si hotararile pronuntate dupa judecarea
cauzei in fond, chiar definitive. Ex: art 432 alin 4, poate fi atacata cu apel sentinta
pronuntata intr-o contestatie in anulare. Potriv 469 alin 6, poate fi atacata cu apel
sentinta pronuntata in caz de redeschidere a procesului penal.
a)
Sentintele = regula din art 408 este ca pot fi atacate , in primul rand, sentintele , ca si
categorie a hot judecatoresti , insa numai daca prin aceste sentinte s-a rezolvat fondul
cauzei. Pot fi atacate cu apel atat sentintele care contin o rezolvare simultana a celor 2
actiuni judiciare, cat si cele care contin o rezolvare separate a celor 2 actiuni (cand
actiunea civila a fost separate).

EXCEPTII: nu pot fi atacate cu apel urmatoarele sentinte:
-
Sentintele de dezinvestire = desi sunt tot hotarari pronuntate de prima instanta, prin
acestea nu se rezolva fondul cauzei si nu pot fi, de altfel, atacate cu NICIO cale de atac (
art 50 alin 4 - nu se ataca cu nicio cale de atac).

-
Hotararea prin care se declanseaza un conflict de competenta aceasta este definitiva.

-
Sentintele prin care se solutioneaza cereri de stramutare art 74

-
Sentintele pronuntate in material executarii hotararilor penale sentinta prin care se
rezolva o cerere de liberare condintionata, sentinta prin care se rezolva cererea privind
intreruperea executarii pedepsei.

Aceste sentinte, desi nu sunt definitive, nu pot fi atacate cu apel, ci doar pe calea
CONTESTATIEI.
b)
Incheierile = incheierile date in prima instanta pot fi atacate numai odata cu sentinta.
Mai mult, apelul declarat impotriva sentintei se socoteste declarat si impotriva
incheierilor care o preceda. Acest tip de apel se numeste apel implicit. Regula apelului
implicit se aplica indiferent daca incheierile sunt pronuntate inainte sau dupa
pronuntarea sentintei. Ex de pronuntare a incheierii dupa pronuntarea sentintei =
indreptarea erorilor materiale din hotarare:
Exceptii: nu pot fi atacate cu apel incheierea prin care s-a dispus suspendarea cauzei ;
incheierile privind masurile de preventie ; incheierile prin care se solutioneaza abtinerea
sau recuzarea- acestea sunt incheieri definitive, ce nu pot fi atacate cu nicio cale de atac.

2)
Titularii apelului
Prin titular intelegem persoana care are, prin lege, legitimarea de a exercita aceasta cale
de atac. Cu alte cuvinte, este persoana care are calitate procesuala in acest sens.
Legitimarea oferita titularilor apelului nu este identica in continut. Art 409: titularii
apelului pot fi impartiti in 2 categorii, in functie de limitele in care pot declara apelul:
-
Titular ai apelului care pot declara apelul cu privire la fondul cauzei : procurorul, partile
, persoana vatamata
-
Titulari care pot declara apel doar cu privire la aspecte adiacente fondului cauzei :
martori, experti, interpreti, avocati etc.
Declararea apelului de catre o persoana care nu are calitatea in acest sens atrage
respingerea apelului ca inadmisibil.
Art 409:
Procurorul = in materie penala poate declara apel atat in ceea ce priveste latura
penala, cat si in ceea ce priveste latura civila a cauzei; el poate devolua orice aspect al
cauzei judecate in prima instanta; in ceea ce priveste latura civila, dreptul procurorului
nu este conditionat nici de exercitarea actiunii civile din oficiu, nici de eventuala
declarare sau nu a apelului de partea civila .
Inculpatul = poate face apel si in ceea ce priveste latura penala si in ceea ce priveste
latura civila. Insa inculpatul nu poate apela o sentinta decat in considerarea unui
interes personal = inculpatul poate apela chiar si o sentinta care, in esenta, ii este
favorabila, insa trebuie sa existe un interes. Cand sentinta apelata este favorabila,
interesul nu poate fi reprezentat decat de schimbarea temeiului achitarii.
Partea civila/partea responsabila civilmente = dreptul lor de a face apel cunoaste
niste limite diferite. Partea civila poate apela si latura penala si latura civila, in timp ce
partea resp. civilmente poate apela doar latura civila. CCR- decizia nr 100/2004- a
hotarat ca exista o diferenta intre participarea acestor subiecti procesuali. In prezent,
partea resp. civilmente poate apela latura penala doar daca solutia pe latura penala a
afectat si modul de rezolvare a actiunii civile.
Persoana vatamata = poate declara apel doar in ceea ce priveste latura penala a
cauzei. Dreptul de a face apel este un drept procesual, care e castigat odata cu
dobandirea calitatii de subiect procesual a partii vatamate (art 81, NCPP). Daca
persoana care a suferit o vatamare declara ca nu doreste sa participe la procesul penal,
ea nu primeste calitate procesuala si , prin urmare, nu primeste nici dreptul de a declara
apel.
Martorul/expertul/interpretul/avocatul = nefiind parti sau subiecti procesuali
principali, niciunul dintre acesti titulari nu pot devolua fondul cauzei; ei pot face apel
doar cu privire la cheltuielile judiciare, amenzile judiciare (aspecte de ordin
patrimonial). Daca in apelul lor, acesti titulari vizeaza elemente care privesc fondul
cauzei, apelul trebuie respins ca inadmisibil.
Art 409 recunoaste dreptul de a face apel oricarei persoane fizice/ juridice ale carei
drepturi legitime au fost vatamate printr-o masura/ act al instantei. Este, asadar, o
vocative generala pt exercitiul dreptului de a face apel, recunoscuta oricarei persoane,
chiar daca aceasta nu a participat la judecata in prima instanta. Exemplu: poate face
apel persoana care, impreuna cu inculpatul, este coproprietarul unui bun care, in prima
instanta, s-a decis sa fie predat partii civile.
Apelul poate fi declarant personal / prin reprezentant legal/ avocat. In
cazul inculpatului, doar pt acesta, apelul poate fi declarat si de catre sotul sau.
3)
Termenul de apel
Dreptul de a face apel este disciplinat prin instituirea, de regula, a unui termen fix. Acest
termen general de apel este de 10 zile in materie penala si functioneaza in cazul apelului
declarat de procuror/ parti/ persoana vatamata.
In cazul martorului/expertului/aparatorului, legea stabileste un termen variabil, care
incepe sa curga intre momentul pronuntarii incheierii si maxim 10 zile de la
pronuntarea sentintei. Indiferent de felul in care este reglementat, termenul de apel este
calificat in dublu sens:
-
Este un termen imperativ, peremptoriu sub aspectul exercitarii dr de a mai face apel
(odata trecut acest termen, titularul este decazut din dr de a face apel)
-
Termen dilatoriu o hotarare judecat nu poate fi pusa in executare decat dupa
expirarea termenului de apel
-
Este un termen procedural pe zile prima si ultima zi nu se ia in considerare la
calcularea termenului. Daca ultima zi cade intr-o zi nelucratoare, se aplica prorogarea
legala.
Pt procurori/ parti/ pers vatamata termenul incepe sa curga de la comunicarea copiei
de pe minuta.
Pt ceilalti titulari ai apelului, termenul incepe sa curga de la data la care au aflat despre
actul/ masura care a provocat vatamarea.
EXCEPTIE de la regula care atrage decaderea in cazul nerespectarii termenului, legea
reglementeaza un remediu procesual care permite exercitarea apelului si DUPA
expirarea termenului. Aceasta nu poate functiona decat in conditii stricte si restrictive
repunerea in termenul de apel ( art 411, NCPP). Acest beneficiu legal opereaza doar daca
instanta de apel constata indeplinite cumulativ urmatoarele 2 conditii:
1)
Intarzierea in declararea apelului a fost determinata de o cauza temeinica de
impiedicare
2)
Cererea de apel sa fi fost facuta in cel mult 10 zile de la data la care a incetat cauza de
impiedicare.
Se pot identifica 2 manifestari distincte de vointa, care opereaza succesiv si care pot fi
materializate in acelasi inscris:
1)
Cererea de repunere in termen
2)
Cererea de apel
Numai dupa admiterea primei, ce-a de-a doua manifestare de vointa devine efectiva. Art
411 alin 3 se prevede expres ca pana la solutionarea cererii de repunere in termen,
instanta poate suspenda hotararea atacata. Daca admite cererea de repunere in termen,
apelul declarat dupa expirarea termenului va produce toate efectele juridice pe care
legea i le recunoaste unui apel obisnuit.
Declararea apelului
El trebuie exercitat in conditiile prevazute de lege. Pt a intelege mecanismul prin care se
investeste instanta de apel, trebuie lamurite 2 institutii:
1)
Declaratia de apel actul procesual prin care unul din titularii recunoscuti de lege isi
manifesta vointa de a declara apel.
2)
Cererea de apel- reprezinta inscrisul in care se materializeaza acest act procesual. In
prezent, apelul poate fi declarat doar in forma scrisa. Cererea de apel are un continut
preconstituit.
Pt a-si produce efectele, declaratia de apel trebuie asumata. De aceea legea prevede
expres cerinta SEMNARII cererii de apel. Ea este atestata. Cerea de apel semnata sau
atestata se depune la instanta a carei hotarare se ataca ( art 413). Cererea de apel
reprezinta actul de sesizare a instantei de apel in care sunt prefigurate limitele in care
aceasta va desfasura judecata in apel.

Art. 414. C.p.p.- Renunarea la apel: modalitate juridic expres prin care prile i
persoana vtmat i exprim voina n sensul renunrii la dreptul de a declara apel.
Reprezint o posibilitate oferit de lege doar prilor i persoanei vtmate. Ceilali
titulari nu au deschis aceast posibilitate, nici mcar procurorul. Poate fi fcut ntre
momentul pronunrii hot i expirarea termenului de declarare. Asupra renunrii se
poate reveni n termenul de declarare, dar pe latura civil produce efecte definitive (act
civil-disponibilitate). Pe latur civil, dup renunarea la apel, dispoziiile hot jud
pronunate n prim instan devin definitive i pot fi puse n executare. mbrcnd
forma unui act de dispoziie, poate fi fcut personal, sau prin mandatar dac are
mandat special n acest sens. n jurisprudena actual, mandatul judiciar special trebuie
s fie i autentic (prin prisma consecinelor).
Raiunea instituiei este de a provoca rmnerea definitiv a unei hot judectoreti
nainte de epuizarea termenelor legale.


Retragerea apelului: art. 415 C.p.p.
Dac renunarea la apel privete dreptul de a face apel, sau apelul virtual, retragerea
presupune un apel deja declarat (efectiv). Actul procesual n cazul retragerii poate
aparine nu numai prilor i persoanei vtmate, dar i procurorului. i pentru aceast
manifestare de voin exist un termen: dup declarare i pn la nchiderea
dezbaterilor la instana de apel. Potrivit principiului simetriei actelor juridice, retragerea
intervine n aceleai condiii ca i declararea apelului. Fiind de asemenea una act de
dispoziie, reprezentanii legali pot retrage apelul numai cu ndeplinirea condiiilor
prevzute de legea civil. Retragerea produce efecte definitive att pe latur penal, ct
i pe latur civil. Ca o form de protecie a intereselor minorului, apelul declarat de
acesta sau de reprezentanii legali nu poate fi retras. Dac totui minorul face o
asemenea cerere: respins ca inadmisibil. i procurorul poate retrage apelul, dar actul
retragerii aparine procurorului ierarhic superior- excepie: nu exist identitate ntre
subiectul care declar apelul i cel care l retrage: principiul subordonrii ierarhice.
Excepie: efectele definitive ale actului retragerii apelului pot fi nlturare pentru apelul
declarat de procuror i retras, dar care poate fi nsuit de partea n favoarea creia a fost
declarat- efectele definitive nu se produc (premis: declararea unui apel in favorem:
mpotriva sentinei de condamnare declar apel doar procurorul; n apelul su critic
cuantumul pedepsei aplicate inculpatului; pn la nchiderea dezbaterilor, procurorul
ierarhic superior l retrage- inculpatul i-l nsuete).

Efectele apelului: nelegem consecinele juridice generale pe care le provoac
declararea acestei ci de atac. Fiind extrem de importante, sunt recunoscute expres de
cod: art. 416-419 C.p.p.
-
Suspensiv;
-
Devolutiv;
-
Neagravant;
-
Extensiv.
Primele 3 au caracter general deoarece se produc n mod automat. Pentru orice apel
declarat, indiferent de natura i particularitile cauzei. Efectul extensiv are caracter
special , neputnd exista dect n cauzele n care exist un consoriu procesual:
pluralitate de pri cu acelai interes.
Efectul suspensiv: mpiedic punerea n executare a dispoziiilor hot pronunate n
prim instan. Se produce n mod total (latura penal i civil) i automat, neavnd de
o cerere expres i subsidiar (n civil trebuie fcut cerere de suspendare); de asemenea
nu este supus cenzurii (n prim instan- condamnarea pt omor deosebit de grav:
efectele sunt amnate). Premisa esenial pentru a funciona acest efect- apel declarat n
termen. Dac este tardiv, efectul suspensiv nu se produce. Dac apelul este nefondat,
efectul se produce.
Excepie: nu intervine n situaia din art. 411 alin 3 C.p.p.: s-a formulat o cerere de
repunere n termenul de apel- pn la soluionare cererii, instana poate suspenda hot
atacat; o alt excepie: disp din hot din prima instan referitoare la msurile
preventive i asig opereaz. Rezolvnd cauza n prim instan se poate dispune o
soluie cu privire la fondul cauzei, dar se dispune i cu privire la o msur de prevenie.
Dac disp pronunate pe fond intr sub incidena efectului suspensiv, cele referitoare la
msurile de prevenie nu intr.
Efectul devolutiv: presupune mputernicirea sau abilitarea instanei de apel de a
proceda la o nou judecat n fond a cauzei. Prin declararea apelului se transfer la
instana de apel dreptul de a rejudeca. n art. 417 C.p.p.- putem vorbi de o devoluiune
n coninut i una n limite sau n ntindere. D.p.d.v. al coninutului, al aspectelor ce
urmeaz s fie reexaminate, devoluiunea pe care o implic apelul este total, ntruct
aceast cale de atac poate devolua att elemente de fapt, ct i de drept. D.p.d.v. al
limitelor, acest efect privete att latura penal ct i cea civil, sau poate privi doar una
dintre laturile procesului penal i pe unii dintre participani. Potrivit art. 417 alin. 1
C.p.p., limitele efectului devolutiv determin ntinderea judecii n apel, care are loc:
-
Numai cu privire la persoana care l-a declarat (apelant) i la persoana la care se refer
(intimat);
-
Numai n raport de calitatea pe care reclamantul o are n proces. Dac aceast calitate
este circumscris unei singure laturi, judecata n apel va fi ea nsi circumscris acestor
limite. Subiecii la care apelul nu se refer nu ar mai trebui citai n proces.
Se poate observa c sunt anumii titulari ai apelului (procurorul i inculpatul: subiect al
ambelor aciuni) care pot provoca o devoluiune integral. n concret ns, apelul
fiecruia dintre acetia doi poate fi limitat, ei decid care este nvestirea pe care o
transmit instanei prin cererea de apel.
n concret, limitele se aplic invers: nti prin cerere se stabilesc limitele devoluiunii
(cine a declarat apel, la cine se refer, pe ce latur) i n cadrul acestor limite se aplic
devoluiunea n coninut (art. 417 alin. 2 C.p.p.).
Efectul neagravant: mpiedic instana de apel ca admind apelul, s creeze o situaie
mai grea pentru cel care l-a declarat. Dei opereaz ntr-o materie specific, regula pe
care o presupune are o valoare juridic deosebit, fiind apt s invalideze reguli
consacrate chiar prin principii fundamentale- aflarea adevrului; legalitatea (nu se
poate schimba ncadrarea juridic ntr-o fapt mai grav, nu se poate reine o
agravant).
Potrivit art. 418 C.p.p., efectul se produce i n cazul apelului declarat de procuror dar
n favoarea unei persoane. i produce consecinele impeditive la finalul judecii
apelului, pentru c funcioneaz doar n cazul apelului admis. Dac ns n cauz au
fost declarate i apeluri mpotriva lui, situaia lui se poate agrava. Efectul neagravant
are un caracter absolut, deoarece se produce indiferent de contextul judiciar pe care l
determin admiterea apelului. Se produce i dac admind apelul, instana va rejudeca
cauza, i dac admind apelul instana trimite cauza spre rejudecare. n cazul acestei
activiti judiciare reluate, prima instan nu i va putea agrava situaia.
Efectul extensiv: caracter special, opereaz doar n caz de consoriu procesual i doar cu
privire la pri care au aceeai calitate procesual. n acest sens, art. 419 C.p.p.- instana
de apel examineaz cauza prin extindere i cu privire la prile care nu au declarat apel
sau la care apelul nu se refer, fr a le provoca o situaie mai grea. Se aplic la cerere,
dar este consecina unui apel legal declarat.
Judecata apelului
Limitele nvestirii sunt stabilite prin cererea de apel i motivele de apel. Ele stabilesc
acele limite ale devoluiunii. ntruct este o nou judecat n fond, judecata n apel
parcurge ca regul aceleai etape procesuale ca cele ale judecii n prim instan.
Potrivit art. 412 C.p.p., apelul se motiveaz n scris, ns nerespectarea acestei obligaii
nu atrage anularea apelului, nefiind o soluie recunoscut expres de lege.
Participanii: la judecarea apelului se citeaz prile i persoana vtmat (Zarafu:
trebuie s citm numai prile care primesc legitimarea procesual). i pstreaz
legitimarea cauzal iniial, ntruct exerciiul aciunilor nu s-a stins, dar legitimarea se
specializeaz pentru acest nou tip de judecat, prin dobndirea calitilor de apelant i
intimat. Calitatea celui care este implicat ntr-o astfel de judecat- prin raportate la
contextul iniial i apoi la cel anterior.
Participarea procurorului este obligatorie, oricare ar fi natura infraciunii. Procurorul nu
se citeaz, particip n temeiul unei obligaii legale. Prin raportare la specificul jud n
apel, cercetarea jud poate mbrca una dintre urmtoarele forme:
Ca instana s readministreze toate probele din prima instan;
-
S se limiteze doar la ascultarea inculpatului (sg act procesual
obligatoriu); neascultarea: motiv de contestaie n anulare (art. 426 C.p.p.);
-
S administreze orice prob nou consider necesar: art. 100 C.p.p..
Cu titlu de noutate, potrivit art. 420 alin. 2 C.p.p., judecata n apel se desfoar n
camera de consiliu, fr prezena prilor, atunci cnd apelul este declarat mpotriva
unei ncheieri- atunci cnd apelul nu privete fondul cauzei.
Soluionarea apelului: natura devoluiunii pe care o implic apelul permite instanei de
apel s dea o nou apreciere probelor administrate n prim instan (instana nu este
obligat s readministreze probele din prim instan). n soluionarea apelului, este
obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate i judecnd apelul poate
pronuna mai multe soluii, toate circumscrise celor dou moduri principale de
rezolvare a aceste ci de atac: admite sau respinge apelul.
Respingerea: atunci cnd apelul este tardiv, inadmisibil sau nefondat. n toate cazurile,
consecina respingerii apelului este meninerea sentinei atacate;
a.
Tardiv: nerespectarea termenului de declarare a apelului: poate fi evitat tardivitatea
prin admiterea cererii de repunerii n termen;
b.
Inadmisibil: cnd legea nu l permite, fr calitate procesual, cnd apelul este
nepertinent sau inutil d.p.d.v. funcional, neputnd produce efectele pe care legea i le
ofer(ex: au mai fost declarate alte apeluri);
a i b exclude analiza motivelor invocate.
c.
Nefondat: Verificarea legalitii i temeiniciei hot atacate, att prin prisma motivelor
atacate, sau a unor chestiuni de fapt i de drept.
-
Admiterea: implic n mod obligatoriu desfiinarea soluiei atacate n tot sau n parte.
Desfiinarea este urmat de msuri diferite, dup distinciile art, 421C.p.p.:
a.
instana poate s desfiineze sentina apelat i s procedeze la o nou judecat n fond
a cauzei. n urma acesteia, instana poate pronuna oricare dintre cele 5 soluii. Instana
poate pronuna chiar aceeai soluie, dar n baza unor temeiuri sau limite diferite.
b.
Instana s desfiineze sentina apelat i s dispun rejudecarea cauzei de ctre instana
a crei hot a fost atacat (desfiinarea cu trimitere spre rejudecare: cnd judecata n
prim instan a avut loc n lipsa unei prie nelegal citat; cnd dei legal citat, o parte
a fost n imposibilitate de a se prezenta sau anuna instan; pentru orice motiv de
nulitate absolut, cu excepia celui referitor la competen- pentru necompeten:
dispune a 3- a situaie posibil. C. Rejudecarea de ctre instana competent.
Hotrrea instanei de apel este o decizie i are aceeai structur ca hotrrea primei
instanei. Decizia pronunat n apel este definitiv i poate fi atacat doar cu o cale
extraordinar de atac. .c.c.p. rejudecarea: se circumscrie efectului neagravant,
indiferent de instana care rejudec. Diferen: de ctre instana de apel are lor
concomitent cu soluionarea apelului (doar d.p.d.v. judiciar sunt dou aciuni); de
instana de trimitere- ulterioar: n cadrul limitelor stabilite de instana de apel (limitele
se refer la: actele meninute sau desfiinate de instana de apel;
Situaia avut n vedere de instana de apel nu poate fi schimbat de instana de
trimitere. n apelul procurorului declarat n defavoarea unei pri, n rejudecare situaia
poate fi agravat.
Diferena dintre procedurile speciale n sistemul judiciar actual
Activitatea judiciar se poate desfura dup alte reguli diferite. Aceste reguli speciale
cu caracter complementar i derogatoriu: proceduri speciale.
1.
Propriu-zise: sunt cele care presupun tragerea la rspundere penal a unei persoane i
prin urmare i acestea privesc fondul cauzei. 3 proceduri:
-
n cadrul acordului de recunoatere a vinoviei: art. 478-488 C.p.p.;
-
n cauzele cu infractori minori: 504-520 C.p.p.;
-
Privind tragerea la rspundere a persoanei juridice:
Se pot finaliza prin hot de condamnare, renunarea la aplicarea pedepsei, amnarea
aplicrii pedepsei, achitare sau ncetare a procesului penal
2.
Auxiliare: nu poate fi antamat fondul cauzei- hotrri de admitere sau respingere;
-
Contestarea duratei procesului penal;
-
Drii n urmare;
-
Reabilitarea;
-
Repararea daunelor n cazul erorilor judiciare;
-
n caz de dispariie a nscrisurilor judiciare;
-
Aplicabil n cazul unor forme de cooperare judiciar internaional;
-
Confiscarea sau desfiinarea unui nscris n cazul clasrii.