FACULTATEA TIINE ECONOMICE

CATEDRA TEORIE ECONOMICA SI METODOLOGIA CERCETARII

Lucrul individual
la disciplina Economia entitatii economice

REFERAT LA TEMA :
,,Planul de afaceri

Autor:

Chiinu - 2014

Cuprins :
1. Introducere pag. 2;
2. Subiectul 1(abordarea teoretica).pag. 3;
3. Subiectul 2(abordarea practica)...pag. 9;
4. Concluzii .pag.12;
5. Bibliografie .pag. 13.

Introducere :
Actualitatea i importana temei.
In prezent, planul de afaceri este un instrument primordial intreprinzatorilor care creaza o
societate sau cauta parteneri pentru intreprinderile lor, el fiind atit un ghid al realizarii planurilor
pe termen scurt si lung, cit si un mod de a atrage investitori.

Scopul referatului dat este de a afla si a intelege ce reprezinta un plan de afaceri, la ce ne

serveste un plan de afaceri si care este importanta si necesitatea acestuia.
Pentru a da raspuns la aceste intrebari, am stabilit urmatoarele obiective ale temei :
1.
2.
3.
4.
5.

Definirea planului de afaceri;

Identificarea continutului si tipurilor acestuia;
Domeniul aplicarii planului de afaceri;
Scopul, necesitatea si importanta acestuia;
Prezentarea unui exemplu de plan de afaceri al unei firme.

Obiectul studiului este un model de plan de afaceri al unei intreprinderi ce are sediul in orasul
Chisinau.

Metodologia de cercetare aplicat : lecturarea si analiza documentelor.

Cuvinte-cheie:
Plan de afaceri;
Intreprinzator;
Intreprindere;
Investitor;
Investitie;
Obiective pe termen lung si scurt;
Eficienta;
Evaluare a activitatii.

Subiectul 1.
Planul de afaceri este un dosar in care se concentreaza studiul analitic al tuturor aspectelor
unui proiect sau al unei intreprinderi.El contine un plan amanuntit de actiune,precum si o
evaluare a rentabilitatii de perspectiva a proiectului propus.
Planul de afaceri se refera fie la promovarea unei firme noi,fie la lansarea unui proiect
important intr-o ntreprindere existenta. El joaca un rol important si in aplicarea unei operatiuni
de restructurare a intreprinderilor.In cele din urma devine obligatoriu cu ocazia investigarii
partenerilor financiari.
Planul de afaceri este un instrument necesar:intreprinzatorilor care creaza o societate sau
cauta parteneri pentru intreprinderile lor;gestionarilor de proiecte;managerilor care propun
activitati noi,altor persoane decat cele care sunt deja responsabile in cadrul unor intreprinderi
deja existente.
Planul de afaceri este important in toate sectoarele,industriale sau servicii,in mod
independent de gradul lor de inovatie tehnica sau marketing.Planul de afaceri devine din ce in ce
mai mult un instrument indispensabil,cu ajutorul caruia se poate reusi in orice domeniu.
Diagnosticarea activitii tehnico-productive i economico-financiare se poate face prin
msurarea performanelor activitilor i pe ansamblul interpriderii pentru a gsi soluii ca
aceasta s devin competitiv. Se urmrete asanarea activitilor nerentabile, cunoaterea
anselor intreprinderii de a deveni competitiv pe pia, de a-i relansa i stabiliza activitatea
economic sau de a intra n faliment.
Informaiile necesare n vederea msurrii performanei economice prezente i previzibile
se obin din contabilitatea analitic din bilanul contabil i anexele acestuia, din analiza realizrii
prevederilor bugetului de venituri i cheltuieli, din investigarea i evaluarea strii tehnice a
interprinderii i a desfurrii proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza
bonitii i a previziunilor financiare, etc.

CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI

Planul de afaceri este un studiu complex care se elaboreaz n vederea nceperii unei
afaceri noi, n cazul n care interprinderea solicit credite pentru investiii i restructurare, pentru
constituirea unei societi mixte, n caz de fuziune, divizare, etc. Planul de afaceri permite
investitorilor de capital, bncilor, altor ageni economici s cunoasc starea actual i
perspectivele ntreprinderii n competiie cu ali parteneri. Planul de afaceri trebuie s dea
rspunsuri la cteva ntrebri fundamentale:Cine suntei? Ce facei? De unde venii? Unde vrei
s ajungei?.
Planul de afaceri trebuie s fie realist, credibil, ambiios i s cuprind indicatori tehnici
i economico-financiari care s poat fi realizai pe termen scurt i lung. Din stabilirea clar a
obiectivelor strategice i din fundamentarea indicatorilor trebuie s se contureze soluii i msuri
3

concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamenteaz pe o

concepie strategic, care s asigure ntreprinderii (firmei) creterea puterii competiionale i
maximizarea profitului. Un business plan de succes e un document care conine prospecte noi i
descrie potenialul companiei. Spre exemplu un plan poate fi n cutarea fondurilor pentru
acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea i marketing-ul unui producs nou. Sau poate fi
utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament.
Business planul, la fel ca i materialele promoionale i de reclam, ar trebui s aduc avantaje
firmei prin modul su de alctuire adic prin organizarea, detalierea i realismul lui.
La elaborarea acestei lucrri trebuie angrenat ntreaga echip de conducere.
Planul de afaceri trebuie s cuprind un rezumat care s prezinte elementele eseniale ce
rezult din analiz i proiectare i o scurt caracterizare a produselor care constituie obiectul
proiectului. Aceast caracterizare se refer la perspectiva relansrii firmei ca urmare a mediului
economic favorabil i a realizrii unor performane ridicate n comparaie cu ali ageni ecnomici.
Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepiei i de efortul depus pentru reuita
lui.Planul de afaceri cuprinde dou pri: diagnosticul economic i evaluarea activitii viitoare.
Utilitatea Extern a Planului
Odat ce numrul oportunitilor pentru finanare i alte tipuri de suport extern s lrgete,
business planul devine un instrument al companiei pentru profitarea de aceste oportuniti.
Finanarea Bancar bncile tradiional nu au cerut business planuri formale de la aplicani
pentru credite , bazndu-se doar pe rapoartele financiare din trecut i cele curente. Totui,
problemele create de ctre euarea proiectelor de imobil i creditele strine cu grad de risc ridicat
de la sfritul anilor 80 i ncep anilor 90 au condus la faptul c bankerii s se ndoiasc de
modul lor de evaluare a potenialilor debitori. Business planul a devenit, deci, un element
favorabil n competiia intens de achiziionare a fondurilor creditare. Bancherii doresc s tie
mai mult dect care este suma i pentru ce vor fi utilizai banii, este foarte interesant de cunoscut
dac firma va supravieui n caz de eec i dac i va pstra capacitatea sa de achitare a
creditelor, care e garania n caz de insolvabilitate, etc.
Fondurile de Investiie - investitorii privai i firmele cu capital mixt de asemenea nu vor
susine o companie fr un plan scris. Spre deosebire de banchiri a cror interes principal este
restituirea sumei mprumutate i a dobnzilor respective, investitorii sunt interesai de profituri
foarte nalte 25-60% anual, pe perioade de la 3 la 7 ani, pe lng faptul c doresc s tie cum i
vor ntoarce investiiile efectuate ntr-o companie sau alta. Pentru a-i atinge scopurile sale
investitorii urmresc ntr-un business plan urmtoarele:

nregistrrile companiei, piaa, executanii cheie;

probabilitatea atingerii prognozelor;
unicatul produsului i a tehnologiei sale;
calitatea managementului.

Utilitatea intern a Planului

4

Business Planul este un instrument de management foarte important. El mputernicete

managementul s planifice creterea companiei i s anticipeze schimbrile ntr-un mod bine
structurat. Executivii uneori argumenteaz faptul c este fr folos compunerea unui BP
deoarece piaa se schimb att de repede nct planul foarte repede se nvechete. n timp ce este
adevrat faptul c schimbrile sunt, i se ntmpl pe parcursul evoluiei firmei, procesul de
pregtire a BP e cel puin la fel de important ca i nsi planul. El face ca managementul s
managementul s analizeze business-ul n detaliu i s s-i stabileasc scopurile sale n
concordan cu BP. El de asemenea stabilete anumite etaloane n baza crora poate fi
monitorizat evoluia firmei n timp. Elementul cel mai important al BP e faptul c el supune
ntregul colectiv managerial aceluiai scop. BP de asemenea este un document util pentru
companiile cu multiple locaii i operaiuni.
Top managementul poate monitoriza BP nu doar pentru a fi siguri c planificarea formal are
loc, dar i pentru determinarea dac planurile finisate corespund cu scopurile financiare i de
pia de lung durat.
Procesul Business Planului
Atunci cnd vorbim despre BP un lucru poate fi spus cu certitudine, ele vin n diferite forme,
mrimi, i coninut. Dar toate BP au anumite scopuri n comun. ele trebuie s descrie produsul
sau serviciul care trebuie s fie vndut i piaa pe care trebuie s fie vndut, sau s descrie cum
va fi produs bunul dat sau cum va fi prestat serviciul, dac vorbim despre servicii. Dac planul e
intenionat pentru utilizare extern, el de obicei va descrie cine este implicat n companie, ci
bani sunt necesari, cum aceste fonduri vor fi cheltuite, i cel mai important, cum i vor restitui
banii alocai investitorii, i cnd aceast restituire va avea loc.
Toate BP trebuie s conin aceste elemente expuse ntr-un mod ct mai clar, concis i desigur
convingtor. Avnd n vedere c toate planurile trebuie s trebuie s aib aceste atribute comune,
este important s ne pregtim bine nainte de procesul de compunere a BP. Sunt patru etape
importante de pregtire pentru elaborarea BP:

Colectarea Informaiei
Stabilirea Schemei Planului
Determinarea Tipului de Plan
mprirea Resposabilitilor.

Colectarea Informaiei
BP sunt efective sau nu n mare msur datorit datelor pe care se bazeaz, iar datele trebuie s
fie veridic i obiectiv.
Informaia esenial e compus din:
-

numele exact al ntreprinderii, adresa, data i forma de organizare juridic, statele n care
firma are dreptul s efectueze afaceri.
structura juridic
resumeurile fondatorilor i managerilor cheie
5

statisticile de pia, incluznd dimensiunile pieei, tendinele recente de cretere, numele

participanilor majori, factori determinani, pozitivi i negativi care pot afecta creterea de
pe viitor
numele competitorilor, cu ct mai mult informaie posibil despre fiecare din ei,
incluznd vnzrile lor, profiturile, tehnicile de marketing i de vnzare, tendinele
recente n vnzri
date despre costul muncii i a materialelor de producie
articole de gazet sau magazine despre afacerea dat i despre industria dat.
numele clienilor poteniali
furnizorii principali, i termenele de furnizare
informaie R&D, incluznd proiecte ce se desfoar, i sunt planificate.
regulamente i legi care ar putea afecta business-ul, att positiv ct i negativ.
info despre brevete, mrci comerciale i copyright.

Schema Planului

BP trebuie s fie organizat n seciuni bine definite. De obicei planurile au seciuni separate, care
pun n discuie strategia companiei, produsul sau serviciul, planurile de marketing i de vnzare
i desigur informaia financiar.
Crearea unei scheme bune impune pe executivi s ajung la anumite decizii care va repartiza ce
i unde se va afla n plan. Spre exemplu nu trebuie s fie mixate n acelai compartiment att
descrierea pieei produsului ct i descrierea produsului ca atare.
Un exemplu ar Schemei Planului ar fi:

Sumar Executiv
Compania
Piee i Competiia
Produsul sau Serviciul. Descriere i Analiz
Vnzarea
Producerea
Informaia Financiar
Normative i oraruri
Diverse anexe.

Determinarea tipului de plan

Persoanele care alctuiesc BP pentru prima dat deseori se ntreab, ct de mare i de detaliat ar
trebui s fie planul. De fapt regul exacte nu exist n privina acestui fapt. Lungimea planului va
depinde n mare msur de ceea ce dorim s atingem si ct de complex sau sofisticat va fi
activitatea firmei noastre. La general vorbind exist 3 tipuri de BP:
6

Plan sumar e utilizat de executivi n cazul dorinei de redeschidere a unei lini de credit pentru a
obine un nivel redus de fonduri. Ex. Dac avem nevoe de $100.000 pentru a dezvolta un produs
nou pe o pia existent ne putem expune planul n 10-15 pagini. Acest tip de plan poate servi
drept un plan de testare a mediului investiional, i n cazul unei situaii favorabile, poate fi
compus un plan mult mai detaliat. Planul dat trebuie mai mult s arate potenialilor finanatori c
noi ne-am fcut temele i nelegem piaa.
Business Plan Complet e compus din 20-40 de pagini i descrie operaiunile companiei i
proiectele n detaliu. Acest tip de plan este cerut n cazul n care cantitatea de fonduri necesare e
mult mai mare, spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de producie.
Business Plan Operaional pentru companii care sunt bine fondate, i e un plan care poate fi o
ghid important pentru top-manageri. El de asemenea asigur faptul ca managerii s neleag
bine direcia companiei i rolul lor n atingerea scopului companiei. Din necesitate BP
organizaional trebuie s fie desfurat 100 pagini. Cu ct conine mai multe detalii, cu att e
mai mult probabil ca managerii individuali s-i neleag rolul lor n atingerea scopurilor
ntreprinderii.

Repartizarea Responsabilitilor

BP poate fi pregtit n mai multe feluri. O abordare general este pentru conducerea fiecrei arii
de management adic marketing, vnzri, producie. Managerul principal revizuiete schiele,
discut cu managerii i ajusteaz materialul. O alt abordare este ca top managerul s compun
un copie preliminar complet a planului care mai apoi este distribuit la ceilali manageri din
top management pentru a fi revizuit i modificat n dependen de inteniile managerilor pe
fiecare specializare. O abordare care nu este susinut n practica elaborrii BP este desigur
angajarea consultanilor din exterior. Aceast idee poate semna cu o idee care ar economisi timp
util pentru alte activiti, ns un expert financiar care va citi planul dat poate uor diferenia
planul compus de consultani i de obicei BP dat e sortit eecului. Investitorii poteniali au
nevoie de un BP adevrat, i nu de sugestiile unor outsideri.

Sumarul Executiv

Cea mai important seciune a BP destinat outsiderilor reprezint SE. Dac Sumarul dat
sugereaz un business promitor pentru investiie sau pentru mprumuturi, experii vor citi mai
departe. Informaia esenial e lipsit de valoare dac e ascuns undeva ntr-o seiune
posterioar, pn la care cititorul poate nici s nu ajung.
Mai nti de toate e important de reinut c aceasta nu trebuie s reprezint o prefa a BP, si
trebuie s fie o versiune a BP foarte scurt. Deci SE reprezint cea mai concis form a BP.

Un SE efectiv descrie toate elementele cheie ale BP n 2 pagini sau mai puin. El trebuie s
includ urmtoarele informaii eseniale:

sinops a strategiei companiei pentru succes.

descriere succint a pieei (de rnd cu ingredientele pentru succes care fac compania
noastr deosebit pe pia dat).
descriere succint a produsului sau serviciului
descriere succint a calificrii echipei de management care ar aduce succes companiei
(trebuie de inclus i o descriere a contribuiei echipei date la alte afaceri ncununate de
succes).
Un sumar al datelorr financiare din trecut i a celor prognozate, la fel ca i venitul anual
i venitul net pentru ultimii 5 ani.
estimare a sumei de fonduri necesare i o declaraie despre modul n care vor fi utilizai
banii.

Subiectul 2.
Model plan de afaceri pentru firma de produse de panificatie.

Sinteza planului de afaceri

S.C. ,,Piine S.R.L., cu un capital subscris de 2000 lei a fost infiintata in 2009. Firma are sediul
in Chisinau, strada Mihai Eminescu si este proprietatea a 2 asociati, fiecare detinand 50% din
partile sociale.
Firma are ca obiect principal de activitatea obtinerea de produse de panificatie si vanzarea
acestora prin intermediul magazinelor proprii. In primul an de functionare, brutaria a avut
urmatoarele rezultate financiare: o cifra de afaceri medie de 6.000 lei lunar, o rata a profitului
brut lunar de 15%, rata lichiditatii este foarte buna. Firma a contractat un credit comercial pe
termen scurt care a fost integral rambursat in anul 2011, iar in prezent nu are nici un credit in
derulare.
Pentru a reinvesti profitul acumulat in acesti 3 ani de activitate, intentionam sa dezvoltam
activitatea firmei in domeniul obtinerii de produse de panificatie.
Ne propunem in prima etapa sa obtinem un contract care sa presupuna aprovizionarea cu
paine si alte produse de panificatie a oraselor Balti si Comrat.
Intentionam sa extindem activitatea productiva in domeniul realizarii produselor de patiserie.
Consideram ca aceasta afacere are reale sanse de reusita deoarece exista o cerere in crestere
pentru produsele pe care le vom oferi, pozitia geografica asigura o baza larga de aprovizionare
cu materii prime si exista posibilitati de desfacere ridicate datorita retelei relativ limitate de
asemenea produse in zona.
Descrierea afacerii
Ne propunem ca dupa obtinerea contractului:

Sa marim productia de paine pentru a satisface necesarul dorit

Sa ne cream o clientela stabila
Sa atingem un grad de utilizare a capacitatii de productie de 75%
Sa realizam o cifra de afaceri lunara de circa 10.000 lei si un profit brut de 3.500 lei
Incepand din al doilea an al realizarii contractului ne propunem:
Sa largim volumul activitatii ajungand la un grad de utilizare a capacitatii de productie de
95%
Sa atingem o cifra de afaceri de circa 14.000 lei si un profit brut de 4.500 lei pe luna.

In a doua etapa a proiectului, incepand cu al treilea an, ne propunem extinderea afacerii, prin
infiintarea unei patiserii. Aceasta etapa urmeaza a fi analizata in functie de volumul acumularilor
realizate in prima etapa.
Definirea pietei
9

Clientela pe care o vizam se imparte in 2 categorii:

A. vechii clienti ai brutariei existente, datorita pozitiei strategice a brutariei si a calitatii ridicate a
produselor precum si atragerea de noi clienti;
B. turistii si alte persoane care devin clientii patiseriei;
Patiseria va realizea venituri din vanzari in valoare de circa 500 lei/zi.
Brutaria obtine venituri in valoare de 1.500lei/zi din vanzarea produselor de panificatie. Brutaria
functioneaza pe tot parcursul anului.
Produsele si serviciile
Produsul principal care va fi oferit este painea. Un alt produs ce poate fi oferit este painea
integrala. Ca produse secundare vor fi obtinute produsele de patiserie.
Preturile practicate in prezent pentru aceste produse sunt urmatoarele :
paine alba .. 2 lei/buc
chifle . 1 lei/buc
paine integrala .. 4 lei/buc
franzela . 3 lei/buc
paine taraneasca 6 lei/buc
placinta cu branza . 3 lei/buc
strudel 3 lei/buc
cozonac .. 20 lei/buc
cornulete 30 lei/kg
covrigi 1.5 lei/buc
pateuri 30 lei/kg
saleuri 35 lei/kg.

Important pentru ca produsele noastre sa aiba vanzare sigura este ca acestea sa aiba
proprietati bune de panificatie, faina folosita sa aiba un procent redus de cenusa (sa fie alba) si sa
fie pastrata in conditii corespunzatoare de umiditate.
Intrucat painea reprezinta un produs de baza in alimentatie, este de presupus ca in viitor
consumul nu va scadea, dimpotriva, va creste, pe masura cresterii populatiei si diversificarii
productiei de panificatie.
Serviciile prestate vor consta in producerea si livrarea produselor solicitate de client in cantitatea
si calitatea dorita de acesta.
Deoarece desfacerea produselor va fi asigurata in special turistilor din tabara, nu consideram
necesara o campanie de promovare larga. In ceea ce priveste amplasamentul patiseriei,
consideram ca aceasta are un vad destul de bun si este destul de cunoscuta, deci nu este necesara
o reclama suplimentara. Consideram ca cea mai buna forma reclama va fi asigurarea unei calitati
superioare a produselor comercializate si mentinerea promptitudinii in prestarea serviciilor de
livrare.
Ciclul de productie consta in urmatoarele etape :

achizitionare faina alba;

achizitionare faina de secara;
achizitionare drojdie;
10

preparare aluat;
coacere paine;
ambalare in pungi paine de secara;
ambalare in lazi de plastic a restului de produse;
livrare.

Stocul de faina necesar pentru asigurarea ritmicitatii productiei va trebui sa acopere capacitatea
de productie pentru 10 zile este de 40 t faina.
Livrarea se face de catre firma noastra, cu ajutorul a 2 autoturisme.
Utilajul necesar efectuarii painii este constituit din :
malaxor;
cuptor;
banda rulanta;
masa;
cantar.
Organizarea firmei si managementul acesteia
Conducerea
Firma va fi condusa de cei 2 asociati si de un administrator.
Asociatii vor coordona intreaga activitate, vor angaja si vor controla personalul, se vor ocupa
direct de problemele de productie, precum si de contractare pentru aprovizionare si desfacere.
Administratorul va tine evidentele contabile si va supraveghea activitatea de achizitie si
desfacere. Pentru aceasta functie a fost angajata o persoana care are calificare de contabil si
experienta in domeniu.
Personalul
Personalul angajat este constituit din 4 brutari, 2 vanzatori, 2 soferi, 1 contabil.
Personalul va fi selectat, instruit si testat la locul de munca. Cu fiecare va fi incheiat un contract
de munca separat.

11

Concluzii :
Business Planul este un instrument de management foarte important. El mputernicete
managementul s planifice creterea companiei i s anticipeze schimbrile ntr-un mod bine
structurat.
Top managementul poate monitoriza BP nu doar pentru a fi siguri c planificarea formal are
loc, dar i pentru determinarea dac planurile finisate corespund cu scopurile financiare i de
pia de lung durat.
Planul de afaceri trebuie s cuprind un rezumat care s prezinte elementele eseniale ce
rezult din analiz i proiectare i o scurt caracterizare a produselor care constituie obiectul
proiectului. Aceast caracterizare se refer la perspectiva relansrii firmei ca urmare a mediului
economic favorabil i a realizrii unor performane ridicate n comparaie cu ali ageni ecnomici.
Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepiei i de efortul depus pentru reuita
lui.

12

Bibliografie :
1. Ilie, L., Crian, E., Bordean, O. (2006), Managementul firmei. Probleme decizionale i
planul de afaceri, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
2. Porojan, D., Bia, C. (2002), Planul de afaceri-concepte, metode, tehnici, proceduri, Casa de
editur Irecson, Bucureti.
3. www.plandeafacere.ro

13