Sunteți pe pagina 1din 2

Elita politica

1.Termenul "elita" provine din latina "eligere-a alege", ceea ce inseamna un grup social
relativ independent care realizeaza anumite functii politice, dispune de un volum de
putere; asigura subordonarea si satisfacerea grupurilor cu interese sociale, creeaza
mecanismul realizarii deciziilor politice.
Trasaturile specifice:
-grup social relativ mic
-are caracter independent
-detine statut social inalt
-are acces la puterea de stat
-participa direct la puterea de stat
-participa direct la exercitarea puterii
-poseda capacitati organizatorice
Cauzele aparitiei elitei:
-inegalitatea psihologica si sociala a oamenilor
-posibilitati largi de a utiliza actiuni de conducere si de a obtine privelegii sociale
-pasivitatea politica a maselor
-diviziunea sociala a muncii,care presupune o realizare profesionala a activitatii politice
La elaborarea conceptului de elita un rol mare l-au jucat cercetatorii europeni G. Mosca,
V.Paretto si R.Michels. In lucrarile "Bazele stiintelor politice" si "Clasa conducatoare",
G.Mosca sustine ca elita exprima factorul organizatoric al puterii: dominarea minoritatii
asupra majoritatii este inevitabila, deoarece minoritatea este mai organizata, fiind
superioara intelectual si cultural. G.Mosca evidentiaza urmatoarele calitati pentru a
accede in elita: vitejia militara, bogatia, puritatea, intelectul, instruirea si aptitudinea da a
conduce. Autorul sustine ca sunt 3 mijloace prin care elita politica se innoieste:
mostenirea, alegerea, cooptarea.
In lucrarile " Aplicare a teoriilor sociologice" si "Tratat de sociologie generala" V.Paretto
descrie societatea ca o piramida in virful careia se afla elita. Autorul divizeaza elita in
conducatoare si condusa. Prima (cea conducatoare) participa direct la actul de
guvernare. Paretto a inclus in grupul elitei persoane cu capacitati deosebite, mai ales
organizatorice. El atribuie conducatorilor 2 calitati fundamentale: capacitatea de a
convinge, manipulind cu emotiile oamenilor si capacitatea de a utiliza constringerea. In
dependenta de aceste 2 calitati Paretto divizeaza elitele in lei si vulpi: elita vulpelor
conduce prin demagogie, manipulare, viclesug; iar elita leilor este descrisa ca deschisa,
hotarata, deseori autoritara, chiar conservatoare.
In lucrarea "Sociologia partidelor politice in conditiile democratiei" Roberto Michels,

sociolog german elaboreaza "Legea de fier a oligarhiei". El considera ca societatea in


general si organizatiile politice particular sunt supuse dominatiei oligarhice. El considera
ca principiul organizarii puterii consta in supunerea unui grup social de catre altul
superior. Necesitatea cunostintelor speciale duce la aparitia oligarhiei de partid. Masele
sunt constiente ca nu sunt capabile sa conduca si se resemneaza: masele sunt
cointeresate in existenta liderilor, sub aspect psihologic masele au nevoie sa fie
conduse, sunt predispuse pre venerarea liderului puternic.
Problema elitismului a fost studiata si de alti autori: J.Bodin, R.Williams,H.Lasswell,
R.Mills.
Astazi in occident este populara teoria "Dominatiei democratice a elitei", axata pe
urmatoarele:
-in condtiile democratiei puterea se realizeaza de citeva grupuri elitare
-intre aceste grupuri exista concurenta
-nici unul din aceste grupuri nu detine monopolul asupra puterii
-elitele se deosebesc prin deschidere si schimbarea lor poarta un caracter non-violent
2.Tipologia si sistemul de clasicare
In literatura de specialitate elitele sunt clasificate dupa urmatoarele criterii:
1.accesul la putere, respectiv exista elita guvernanta si de opozitie
2.dupa competenta imputernicirilor: elita superioara, de nivel mediu si locala (elita locala
adopta decizii la nivel de regiune)
3.dupa interese exista: elita profesionala, demografica, etnica, culturala, religioasa
4.dupa conditiile selectarii: selectata dupa metoda "Completarii inchise": au acces doar
reprezentantii unui anumit grup social; dupa metoda "completarii deschise" : au acces
toate clasel sociale
Referitor la sistemele de selectare a elitelor, in literatur politologica sunt evidentiate 2
sisteme de selectare: anterprenorial si de ghilda
-In cazul sistemului antreprenorial selectarea membrilor elitei se realizeaza in
dependenta de calitatile personale, ceea ce asigura tuturor cetatenilor sanse egale de
afirmare pe plan politic. In cazul acestui sistem exista o concurenta inalta intre
predtendenti pentru functiile superioare, punindu-se accent pe competente si
profesionalism.
-In cazul sistemului de ghilda,de la candidati se cere loialitate fata de conducator, exista
un cerc limitat al celor ce selecteaza candidatii, de regula aceasta selectare este
realizata de organele de virf ale conducerii, ce denota caracterul inchis al selectarii
pretendentilor (fenomenul nomenclaturii si birocratiei)