166

Economie

ln

acest caz intrd in actiune anticipdrile adaptotive ale agengilor economici. prin
care se infeleg aoele anticipfi care reacfioneaz[ [a evolufiile recente gi care se inchtd
in curba SRIA. Teoria qi practica economici utilizeazd deuumirea, devenite standard,
de NAIRU, prin care se itlelege rata qontaiului car.e nu detennind accelerarea infla,

Capitolul X{X

liei, sinonimd cu rata

nahrralA a gomajului. NAIRLI este rata Somajului pentru care

it/lalia efectivd este egald cu cea anticipatd.
lnstrumentul de analizd folosit in prezent este cornplex Ei irnplicd dezbateri ample
gi, adesea, confruntdri aprinse. in placticf,, orientarea $i lnai ales conducerea politicii
macroeconomice este asemdnate, rrneori, cu ,,mersul pe o frdnghie. Dacd ne vom
inclina prea mult intr-o pade (cotnbetand plea mult infla{ia - n.n.) gomajul va cre$te.

itilalia

CRE$TEREA BCONOMTCA
$r
DEZVOLTAI{EA DUITABILA

este stdbild Si la care

Daci ne inclindm prea mult in cealalt[ parte (promovAntl creqterea economici pentru
a crea mai multe locuri de muncd n.n.) infla{ia va spori. Uneori asistdm la cea rtai
dezavantajoasi situalie - care genereazA atet infla[ie, cit qi gontaj - care-i putre pe
politicierri in [ala unor alcgeri rlificile.r
Pentru a infelege niai bine cele spuse, men{ionln cd abordarea alternativ6
.,ori/ori" prin reducerea expansiunii economice (gi acceptarea creqterii gomajului)
pentru reducerea inflafiei, sau, dirnpotriv6, expansiunea economiei pentru a diminua
qornajtrl. acceptdnd inflalia, era specificd aborddrilor monetariste de la s{6rgitul anilor
'70 ai Secolului XX.
Viala a fost mai complexf, qi mai asprl, irnpun6nrl recolsideriri. Coexistenla
inflaliei cu criza gi ;onajul a caracterizat economia multor fdri in tranzilie, inclusiv
in RornAtria, irr anii 90, cAnd ratele ridicate ale infla{iei de 100% Ei chiar peste 300?i,
anual s-au irnpletit cu niveluri ridicate de peste l07o ale gonrajului (vezi datele din
paragrafele anterioare ale acestui capitol).
in schinrb, multe tdri dezvoltate, cu economii qi structuri stabilizate, au cunoscut
$t curlosc echilibre mult nrai stabile, cu qotnaj gi infla[ie reduse.
Coexistenta ratelor reduse ale inflaliei cu ocuparea deplini sau cu ratele reduse
ale $omajului au drept prentisi de bazi, pe de o parte, consistenla ;i consecvenla
politicii tttortettn'e de lintire o infla1iei, iar pe de altd parte, conrergenld politicilor
ntotletore, pronny]t(i de bartco centrold, cu politicile fscal-bugetord, structLtrald Ei
a t'eniturilor, pronnvdle de guvent,,,un mix adecvat de politici economice (rnonetare, fiscale, de venihln) fiind esenlial pentru men[inerea echilibrului econonric".2

19.1, Conceptul de cre$tere

economici
.,

:':l laliuni

u poate n caracrenzara nu',a

i pri n corr-

fi,: :i"ili:#,:',1,.'ii1;frl,,:#rrri'*:iy,":1;
"i:'::l':"iilffi:lii'liliil,:

fftJ[ilXffiTl

generat al

firii,

perrrru a$ezarea sau i,l"oa.u."o

er onorabild in eco_

:::iiff lri"ffii:lt :tTili::i{

i::,'#i.g!yllx

jiffr

:"xt L.:f li,l*,xi

yl,:i:

reperare, iar cicrrr

iJl',i'lj3!;Jil'iJL:lT:?:ii:':1'r"i 'r' ':;"i;;;' ""'
cL"osc rnurt,,,"i p,ri,;,,;;;;;i:$
r,:Hitll::,5;:1.T,:,,",r:":: x,;lr:*,*;i
;[::lj]::11,i"".":i,yi.,;rJ-ryr .J"r xvl,, d"""i,i,i'^,", considerat .,gri,,,
J'"#'ilil:li
::Hlr :1,iil:i:3x'::,:;
"'
:r;l$

fu*4'i

o'""

:,{,X;

"i::iti

:::[::i:i::3!]',';i,T""..:/,:!:x,,x#ff:.,*::i;,,."j,:"T.;1T:",,11::iiii:"1,":,:
considefat ca,,secolul cregterii

;'i',:;"?:l).',".

economi..,,, i,, .o..,,r.i.o"ui,,u,rr1,r

u'rane s-a aflat
continur, ating6nd niveluri
"";;;;;;.;;;reirnaginat in secorete

:t,lulrjilll;#:iiliifi:r:ff t?,31;;;ir??,tiii;?t#xl31i
r#sr
ii*ij: ji,lltl * +:*
ll;*,i;:,rutlhmi:[ri riooo,'p.od.;i'r::liffil:li#,:iT'ij

il,l,X.Jlii1""r1TliL;lu

tn""nu,ur unur,,i

Aceste evolu{ii au fost

la

ecoromice,

o,""'.",;,,,iin

;,ili1il";JTH::;#,::' rXT,fr^.iffi '::":ii:ijJ:]

d ta sitico,,,'al/e1,,

- !"*;t*t"*"

**.

't3NR, Raport anual 2005.

wuLrtr,l.oronir,

I:cl. Ecoronrjca, 2005, p. 699

L'Histoire Dosar
'^: illifl;,{::iii."i,i'"i,i7,',l,i, ,lJ;fi,,.'j"i.
i()ss probtene gtob,,te ate oryenirii _
,rr;,";l"JJtriiiill
e.litie

,tl;;"i,1lrnii
tpA\.p.\iecle.oulebothetrrirouootiqtte,
"_|,tJ;

l.,Histoite.nr.2t(),20(lt,.L)

74

368

Economie
Ct.eqterea econonicd

factorilor de multiplicare a producfiei de bunuri gi servicii. Au fost elaborate

numeroase,rodele teoreticoinatematice de analiza qi prog'oz6 a dezvoltirii econorniilor

$i dezvol/qreq

durqbild

:q

369

Hi1 jh;*L:#il [ :;;::,;:: :: ::.,, ", ;:i:: ::5i1,

'{::;{;::;'ii::ii::ii!::i^r,!ii;J##ii"m{i^rr:,:,:^:i,!T:,,,:;

nafionale. A luat naltere, astfel, o bogate literatur[ econorlic[ referitoare

la ceea ce a
cdpdtat denumirea de cre6rere econonicd. Delimitarea s/adr ilor cresterii
econonricel
numeroase
lucriri
despre ntodelarea St analizo creSler.ii econonice au reprezentat
$l
cele douI componente de bazd ale acestei literaturi.
.'70,Conceptul de crestere, care a ocupat un loc deosebit in dezbaterire anilor ,60 qi
a fost lansat in teoria econonricd in anul 1939 de cdtre economistul englez
Roy
Hanod qi este utilizat pentru a desemra antprif.carea acrivirdrri econo,tice

n a, i, a r e

a 5i

se n

Y(v) = bL"KP

stru

in care:

cre;terea durabild a proclucliei la diJbrite niteluri, de la intreprinclere pdnd

Ia
econoiltia naliortald Si chiar cea ntondiaLi, dar in toale aceste analize
el intplicd
abordareo pe lermen lutg.
Sinron Kuznets, fost profesor al Universit6[ii Harvard, laureat al pre'niului
Nobel
pentru economie, in discursul de receplie (l I dec. 1971), a dat
cregterii economice o
definifie mar cuprinzdtoare: ,,Creqterea economicd a tnei
ldri poale fi defnitd ca o
cre$lere pe ternren lung a capacitdlii de a Iivra poptilaliei bmturi economice
tot mai
diversifcate, aceasld capocitate crescrittdd aytjnd la bazci o tehnologie
attansatd si
adapldri instilulionale qi
adecvate. Toate cele lrei conlponente ale
^ideologice
clef rtiliei sutt inoortqnte".2

J(-iilffi:fl:iH,,j:ii,ffil

\ :

voJurnul uapitalului:

brut (venirurui na!ionar

sau ar producf iei);

"-T'r:"".'l#ni,:;,::1,

,g#li::,f lldi,ili:,,1,,.?i:,.TJ,'J,li:re,riiaeb
,:tr:[:":,,i:iiilr,tii,iii:[::i'iii;i'::::,,;::;
;;:;iii;;;#,i,";,,::;,,,t;,

. intr-o forrnule rnai generald, prin cregtere econornicd se intelege deplasarea spre
dreapta a curbei posibiiitdlilor de protruc{ie, atat din purctul de
vetrere ar bunudloide
consuni, cit gi din cel al bunnrilor de investitii.

:::l",rffi
-

i,.
"

ihft

*i[,.,. :frTil,t#[d*,,b}*+il:
;il TI;|:'T I II,:,',:T:.:'"ll";,f

[+*i:ffi

ilit ifilil

'l

ru*

lr-[

g.:''i'.;;,'i

,'+iili:'l,f fffl;Htl+,,,:,#TIl''ffi{'",.:'H
Ir
Fig. nr.

lr

Bunuri de investilii

Pentm caracterizare se fbloseEte in general indi<:qtorul produsului (veninlui)

tlaliotnl solt al produsului inlent ln.ul . In toate abordirile conceptul este delimitat in
' W.W. Ro.to*. Tlp stdges ()/ econontic grov,tll,Cambridge University press, 1960.
:rtron Kuznets. Lletlerea econonticti ntodentd. concluzii Si coDsideralii, in; Latrealit
Nobel in econonie. Discurcni de receplie, vol. I, Academia Rorndn5.
Centrul Romdn de
Economie Conparatd gi Consensuali, Ed. Expert, Bucure$ti, 200 p.
l, I I l.

,.

s ri

fr$ifr [# ff
,

',',-fii,!': ::;n:'

1;

fi+iilfrlffi ,l*.,ji$jilji*i

..-a;rilijitillr,t,:i:ti:ilililff nt*if,
"-..,.-fr:q."ful

tehnic rreutnr se
nr

;Xlll.lliJ'.:;i[;;'';;il;'"i:T"lJi*
o.

,rj

nt.ttton| A.

:.:1? fi';|::'j,:1il1,,:::;1,ffi1":lilf,,i$1,:

Celedan, Dlcllo rutaire

dcononique et socidl,s.,n,ed.,

.-

,.I

lliri-irall

lii

Hatier, paris. 1990,

Econornie
990

t992

1994

R\7 0

6.029,2

49.17 3.2

t996
r

998

1999

2004

2005

08.919,6 368.260.7 521 735,5 2 463.716,5

2B8.8'

alfi ani de cregtere' pIB-'l Romdniei urcnnd de la 344,6 nriliarde

ly l*ut
^ 2006
itr
la 416,0 nriliarde in 2007 qi 514,7 in200g,

-__
In

rei.oi

acest sens, cre$terea

u.",,ru i,,.ru,a,,i

dupd care valoarea acestuia a

sclzut la 498 miliarde lei in 2009.

7n preltu i conpeu-abile, evolu[ia plB real
a fost (variatie procentuald anuald):

'--'_'-_lli

nevoilor u'rane, cre$terea

veniturilor Oo*,u1,", qi
a nivet,tui de

;::;"?T:**""

il;l;::i,:,*', i:':i ;l,J:,:.J"i,ffi,

J:,,i:::1fi :;ff TffiTl

19.2. Factorii cregterii

economice

.,,.f r,'."i ij' il'"l"Jl" l,i'

; " ij

fi* 1i; m*]trI

I

992 I 991 I 994 I 995 I 996 tggT 1998 1999 2000

Fig.

200

2oo2

nr.2

in dolaLi S U A. pe locuitor, plB_ul Romdniei era itr 2009

de 7493, iar

,rn m0neda
-UtPr'ln*europeand,5474 euro.
din 200l..pentru

,^]-"j_,:??"0
se exprimd

cornparafii

cu ![rile Uniunu Europene plB-ul

pe baza,paritdlii puterii de cuntpdrare standari (pCS),

carc
:"-:1li::
reprezrrta rrnltatea mouetard de referinfi la nivelul lJE,
ca valuld con\tenl.iondld ce
exclude influentele diferitelor orefuri-nalionale.
Calculat pe aceasti bazd, pIBrl pe
ioc'itor al R.orl6niei a crescut de la 5.sott unitali puriiot"'a"-.r,nparare
standard in
200_l.la 6300 in 2003 qi ra 12.000 i'200g, reiuc6ndu-se
in anui de crizi 2009 la
10.700 unitdti.
3' cle$tefea economicf, este un proces reversirsir gi are
un caracrer artoitlrrer.intrt,
ceea ce inseanur6 c6 ea se traduce prin mocliJicdri
cttnrulatite ale condiEiilor de pro_
dmtr,e: irwestitii.nete mai rnari, tehnologii nol. calificarea
tb4"i'Oe mun.A, modificdrr
are obrcerur ttor de consum, ale anlicipaliei
irrtreprinzilonrlui.
econornicd implicn qi tansfort)tdri stuclurale, itt raporttu.ile
tlintre
._^.-1:_!,*Ul.r.u
t aDturtte tSi sectoorele ecorrorniei
nalionale, ca ulmare a aparifiei unoi noi produse qi
ramuri gi a restringerii altom.
5' cregterea economic6 motlemd are la baztr indeosebi areqterea
productivitatii
adicd a producliei sau produsului pe unirarea de factori
(inclLrzancl toli
f:j"ril:"

l:,.' :l; jil;:,

^ ",
ro,nr,reazd

,::rltr

:' l:',,

ril'"

sl,::,-1

l;lj

il

r,

""

ii.

pe rea za

;::TrlJ#]-;ffi

a,e_se or,ereazd

cu,,,,

tfl I *

;i;,il,T.:: ;"i:J *;"*l'liilJ;;i' ;';lill:

e opereazd cu 2r
;
de
j::l::ar

carcure 0"i,,

;.i. oil,i.,

4 [actori luati

I'";;;. .;;;",;:'"c5ria'

",iiur''.11:]1i'n''
i,nlr ;: mi;itdi fl : jdlil j:r1 ir
ili;;ii;ffft :
"iuj:lir
flit**,,,it**ll;:',1,:.'J:i",ffi ;,,;#,.,'j :i;;L;;=l*ilffi

ll*:ii

funcr;i

,te

p-iiuqiir

g=-=n+m
S

baza schimb6rilor cantitative gi calitative mentionate,

cfe$terea economlca
vizeazi gi arnplificarea schimbu;ilor economice
prlt. furr-ti; gi participarea
activd Ia cilcuihrl econonric mondial.
""
7' Degi cregterea vizeazd direct Iatura cantitativa a procesnlui
econonric, umrdrind
rea16 a protlucfiei detunuri rnateriale j; social"
necesare gi cerute in
:il,lll".y
socrelare, ea nu poate fi privitS in afara finalitarii
sociale a activitarii ecorornice. care

,i'i,:i

j.

rT : x."

6.,ie

I RON:10.000 lei

l,'

5r niverur de carificare;

atomicitatea asi[uritd
prrn variaIia ntelor
de

actuald.

"::fi

n;;;;';,

",
li.ll,i;i'li.lJlif il :,,,i:l
sere

tactorii)

' Exprirnat in lei noi (RON)

r..i

iil

S este fd,a reEiler-u

mta

e* =f=gn +m
Echilibru

n,"Ut.*;,* pr"*.,rii

p fr n tltnd erogeni
. .S

are urr

-t

--,rnt
na",,rc,.'....-

*:".,,risire.
"iilll1
riscul !:
stagndrii

';irir.-r:: i;:,ir.

. *u -

accenruea,,i

.,o,,i.a-f

vechi

,,

ol=

Ecolornie
Investitii (l)

Absenta tuncfiei de
investitii*
S (simpl6
identitate) de uude:

i:

AK
Frogres tehnic

-K

__
Functia investiliilor I = AF Y, I

,,::':|,:!&i8'|,i'|ze|iLle|ryi0zapo,,,/a,,,,iffi,
crelletealu.odtrc.
'dll/. ecr)nomiile si invest;r;;;-.
,..'

(conditiile de echilibru)

-r..^^.:^ -,
-p',"t,
llli1lll,"i.J,llill l"ll"i.lij,1::i:_;;;;;;;,Ji;,;1:;:.:::,;:n":,,;,,:,::,:::,"::,::,0:,::;
,i;ff
Hi#l"j"ff
rjdicatd:
lT,:l;,.;,j1;H[H,"J;::::,J:;"d,'"-ffi
tnodifi t'Aril" r"t,,,otogll;
"TT,"ff i",T:::

= qY

Aparitla automata
contribuind la

Creqtereo economicd
$i dezvoltar.ea dtt.abild

VariabilS exogen6, problernaticd

19.3.

reechilibrare

Tip de model

Modelul ofertei

Modelul cererii in care cererea de

investitii arc un rol esential

Aqa cum s_a spus mai su

;r::,lr,ff :'#i'kiit*Hr'i**Jii#;'i:rffi

La neoclasici, ittvestiliile provin din econornisite, in timp ce la post-keynesieni, economiiie

sunt cele care provin din investilii.

general, se considere cd asupra cregterii economice acfioneazd umdtorii factori

cantitativi 9i calitativi, grupati dupa natura lor:
l Cre;terea fo4ei de muncd utilizate in activitdtile gi ramurile creatoare de bunurj
materiale $i servicii Si cregterea productivit5tii muncii;

rnarizare

sice, nodere

ii'
:l
1i

'

i1

1i

ii
ri

ii
ll

$l

p.,t.k;;;;;'il:T:ii!:T[:,T ftfiif:LX;,,H,.,:|:;:*fi",'"ut*,
fl;H, J::::::,':r*strucrurale ;;;;,;.i::',',"
;;;j],"*;"ji]arlzasu't modele $.a.r
de cre$tere

::":;ffil,

i:;:1"

2. Ridicarea nivelului de educalie $i instruire a fodei de munce (,,investiliile in

ol cre5let ii p odttcrivitdlii uurrii.

htvestiliile in economia real6 se concretizeazi in construirea de noi capaciteti de
productie, precum gi in dezvoltarea $i modemizarea celor existente. Ele irnpletesc
aspecte cantitative gi calitative, deoarece, pe de o parte, necesiti fonduri bdne;ti gi
cheltuieli pe temen rnediu gi lung, ial pe de altd parle, permit promovarea progresului tehnic Ai ridicarea calitdlii factorilor de producfie.
Ca utmare, investiliile ar o aclilule contbilatd Si conplexd asupra procesului de
ctegtere economic6, mdrind sau cornprimdnd numArul Iocurilor de munc6, favor izdnd
sporirea productivit5fii mmcii gi a gradului de prelucrare gi valorificare a resurselor
de matedi prime, materiale Ei energie, precum qi diversificarea gamei de bunuri
oferite pe piala intema !i extenli.

ffi

n,Jl,,:lT'i-1""j:;i::l:,i;:f.l}lor arli.econorili5ri de seamii di,r direrirc rdri s-arr

je il;;i;#i::e-_T^e-chitibru $j de crestere care au fost asti"t sisre_

in

3. lnvestifiile in capitalul fizic prin ridicarea gradului de inzestrare a muncii cu

rnagini, utilaje, instalalii etc. (,,investilii in capitalul hzic")1
4. Dezvoltarea giinfei qi schimbhrile tehnologice, detenninate de inovalii care
introduc noi produse, noi moduri de produclie a bunurilor existente gi noi fonne de
organizare a activit6tii;
5. Resursele materiale utilizate qi gradul de valorificare a acestora in procesul de
produclie;
6, Structura activitalilor de produclie gi a sistenlului economic (sh"uctura pe
tanuti, subramuri, sectoare cate determind gradul de specializare $i cooperare etc.).
In unele lucrlri se atribuie un rol important instituliilor.
0 rnerr{iune aparte se impune pentm rolul investiliilor, progresului tehnologic Si

tfiili'ilf

ff,j;:;"ili:,iil:,fi,0i'i,::"-,r,,r,iro.,;,,;;';;;;,*,1 t s"uma, intre cur" se

s"h* ;'D.; J,l.,iil,iil,,l,ii.li, iif;T::;:lf_*."ll,r?;,31i;,1;,:;;,1*",t

Strrra. Denise Flouzat, Ecortontie contenlpordine, rol 3, Croissance, ctises et strat6gies conomiques, Presses Universitaires de Fralce, 1984, p. 63.
Nlenfionem cd studiile 9i calculele se referi la rm numar marc de ldri dezvoltate (S.U.A..
Belgia, Danemarca, Franfa, Gemania (occidentali), Olanda, Anglia. ltalia. Norvegia).

capitalul uman");

Teorii (tipuri 9i modele) ale

cre$terii

Morreleri.,"

autonom, prosres

echilibrati.
i' general r. Jirir- ** lttca
A. Modetete-,;,";;;i:;;;" :.'":"tu]'.d." b= ale rnodelelor tie creetere
,l,ii!11:
!"ptr,d , n,rc,-i!",,i,ii,,t:,!!.:::::,iifJi!.^,2"",?,:,::i,,

il:Tl'f

n:l:;':?::'if:iJ:i

s?v'perrecta

;:lt*,i*i##Jff

'"0"i''"iuiri,,i".

economic6.2

^::^,,I,:t,iJ;
rhctorlor
tre produc{ie

li:iTi::ru'::"':::H,,tg':iffi;;i;["i:l*

Y = bL"K!

in.are'

se

lrrrbolizeazii nivclul proclucliei.

L _ JaCLontl ntulcbK -.stocul de capital. iar
u = elasticjtatea protluctic,i
ir
rnocrificd
-

;::fi[:Xil}il::celor
" ",,,.i"r,ai,:

u:
0.

'

(tty/dl)/(y/L);

= elasticitatea

';nodinci

",::,:

::,

ocupafi (procenrele cu
care

pi oductiei in

",'""i"i;;;*;;#,;H:H,ffili1;f1""u*'

:|il : ;,:,',#

"

J f

"

l;]';

";

;u

u'

de procente cu care se

Econonrie

9::y:f!:!!!!lA
fJ

= (dYldKy(Y/K).

C"o

ea = ex ante (a$teptat);

^ nrnnci (L) qi in capital (K).

in

ep

seamd a progre_

tip Solow, in care progresul tehnic

economiseqte

3. funcfii de procluclie de tip Hicks, in care progresul tehnic economise$te

atel

ti capitalul:

Y = blrr Kir

(.": l"o

insearnnd

c[

I"":

S"o.

Intre rnodeleie neokeyne

H#i:i:J'::::":ii' ?'zl::":'?''""

= 61* Klr srp1.

nrunca, cat

ex post (efectiv, actual).

#5i:i#:i:T::'ff:if :ff Iiliff 'il?[:i::'#i!::;':,:::;;';:.:::x;

rfit;;Wr#i..:n,#ift f:f r;i;ft [fii;*'lm*?:TT

eYat;

2.
de producfie de
_funclii
capitalul:

Deoarece

sulni tehnic considerat nehrcorporatl:

1. func{ii de produc{ie de tip l-lanod, in care progresul tehnic economic este munca:

Y = bl-o Ko

;1,.. i.,,

ffi

"

tn d" ;;

;";;";;'on

"$:

i cri o p

im

ffi * t*i+ =iii*.r"-x*, ***rm*

qi

iwe.stiliire.;;;.;;;il;;:ilffillilfflt

cuprinde

urrde y = rata progresului lelrrric.

B.

X4odelele ke.ynesiene de creStere econonticd surt modele centrate pe

cerere,
(cererea e{bctivi) care vizeazd cre$terea economici pe teflnen
scurt, fiind construite
'
pe b^za a trei fmcfii (analizate anreflot):

C:

consumul; c = inclinatia marginall

2. funcfia de investilii: i'lreprinzitorii i'vestesc aturci cdnd eficienta rnarginard

a
este nrai mare dec6t rata dob6nzii;
3. funcfia de lichiditate, care explici fonnarea ratei dobdnzii pnn componalnentul
agentilor economici fafi de econornll.
De asemenea, in cadrul acestor nrotlele se acordd irnportanld gi anticipafiilor
ralionale ale agenlilor econonrici ce respinge legea lui i.n. Say, precum gi
[eza neutra_
Iitifii banilor care nu sunt cenrti numai pentru mijlocirea tranzacliilor, ci gi pentru
fi-rrctificare, prin oblinerea de venituri suplimentare. Realizarea echilibrului
in viziunea keynesianh implici inter"ren!ia statului.
Dupd cum s-a mai demonstrat in capitolele anterioare, modelul de cre$tere eco_
nolnicd echilibrati de 1ip keynesian are la bazi egalitatea:

capitalului

IEnvin

om

Hii[.#T*,**,#il***+';1'4'A:i:!:li,l;i:x:;:::x:[ff
sociare, care

eYt

l. l'unclia de consum: C = cv(y), in care:

spre consrul (c : dc/dV); V(Y) = venitul:

3is

r = lnvestitia;

in aceasti finclie (ecualie) progresul tehnic nu apare distinct, el fiind incorporat

in

ctu ra b i I d

este descrescdtor.

ale cregtedi economice cu luarea

si dezvo I tarea

S"p

in care:
- consurnul;
S :.economisirea;

De reguli, o + B = 1, ceea ce inseamrd cd func{ia de produc{ie are randament

constant gi egal cu unitatea, Dac6 suma celor doi tcnneni este mai mare dec6t
1,
I'unclia are randament crescdtor; in caz cf, suma este subunitalh, randamentul funcfiei

Au fost elaborate gi modele

.

'f i", = C"p +

Iltrtira, tirnii I)inga, Teotie ecohonlic(i generctld,Ed.Hyperion,

|994, p. I97-I9g

t
;
,- ' : r,

",u,

l:#ifl!::,iil,:;:";i,^,,::i:i'Jl,T"::,;:,:,":ix;:,j;::,0,

"",",*"i".ui

,ie,in p,

Denise

;;f lyi*fi Tfi'::"1,','11'lll'.',,'fl rT;:#::''1ld"i"Hrtl:?

ili+1ry:ffi,l.Tltil'ili:f:fl#":;ff .lT[:,,',#:.:,::;:riH:;l
,::i1"1,r"","',"ril'$[:,iili'.:J,:J:,','"#J#1TmI,'1,,:ff,i",-;;;;;u';.

',":,li!;;:;:!!ffi iTl*:rr,"iir6*i#;*ii!;i:;j,:i;:::::":":':"
i{":;::';:;::,;,::fi:;i;}-'::arcur-ei proteciia";;;i;,

:i:,

narura,, care

cd

li [!". # :r;::ll,t l,, *." r_l*::li

";,jj:jj,r$if:l?::i'##:i:'":rui,",,.,*ii;:l*ry,
';:;,:;::":::"nT,i::TT;,*:aiiiinl;,,1:a#r::i:r,ry,::m
i.il

r,"

"","..,i,,"""-'ffi

'ie

l,

,;,:*!ii'l;?!.iji::::;::W;:::,:,;,:,;::",!,;ii::;::;i.?:;lilli,"l;iJIitiii;.j,1,1

116

Economie

ecottomicd itltensivd, care se bazeazd, in principal, pe factofii calitativi gi pe coltribulia nrajurilare a eficierrlei econonrice.
In anii'80 din secolul XX cercetdrile in dorneniul creqterii economice iau
amploare indeosebi prin rlodelele care acord.l prioritate./actorilor de creStere ecotlonlicd pe tennetl lung, it nporl cu factorii clasici gi cu mecanismele ciclului de afaceri
aceasti orientare fiind denumiti teo ria endogend a cregterii econourice.
in modelele de cregtere endogeni rolul principal il tlellte inovayia, potrivit formtlei'. ,,finnele suprayieluiesc luptei cotlculenliale nu nuntai prin ntodificar.ea prelulut;i cantitdlii, ci mai ales prin inovalie" (Michael Porter:,,The Conrepetitive
Advantage ofNations", New York Free Press, 1990). in esent[, teoria cregterii endogene explicd interacfiunea complexd dintre tehnologie $i activitatea ecouourici, pe dc
o parte transfonnAnd sistemul econornic al sociel6!ii care genereazi progresul tehnic
gi propulsAnd cregterea economicd prin productivitate gi calitate, iar pe de allA parte,
au.rplificAndu-se pe seama resurselor aditioilale rezultate din aceastE interacliune.
Alte modele de creqtere endogend explicd difelenlele mali in nivelul de creEtere qi
in standardele de viafd pe terrnen huig, pe baza procesului de ocrunulare o
cntoqlinlekr (leaming-by-doing) sat prin calitateo capitalLilui unlan, cate detemind
capacilalea de utilizare a telrrrologiei.
O serie de modele au ca obiect eviden{ierea electelor pe care le au politicile
fiscale asupra ratei de cre;tere a produc{iei gi venitului national, in nrdsura in care
rata de rentabilitale social[ a investiliilor depigegte rentabilitatea privatd prirna
fiind rezultahrl extemalitifilor, de acumulare a curoEtinfelor, beneficiind nu nurnai
cei implicafi direct, ci qi societatea in ansanrblu. Pe aceasth bazi se tlemonstreazi ci
politicile fscale care .slirnuleazd interesul pentru investilii in capitalul .fizic Si uman
pot avea efecte de durati asupra ratei de cregtere econornicd pe lemrerl lutrg.l
Din punct de vedere al gradului rle folosjre a posibilitdfilor, se face distinctie intre
cre$lerea ecortotrticd potenliqld, calc are rata naxim posiltild a creEterii producjiei
nallonale cu mijloacele qi factorii disponibili, in conditiile folosirii depline a acestora
gi creSterea economicd realii, obliuutd pe baza nivelului efectiv de lolosire a
factorilor. Aceste concepte se folosesc peutru a caracteriza dinrensiunile pierclerilor
rezultate ca umare a crizelor gi qomajului.

____

_ -__-_i]!{1,":!!!9!l!l!?!,k!:! !!,b!"
__:T_
cea tttri cotrcerrlrall.:c':$lerea

,,ri"-':11"'n
rtB, sau a vcnitulrri nalional
cottsur'qi_<Jedezv"r,"r""i",,,,"ili'"ll;t'L

ecorrornici isi g,se'te exIresia

ilr lrrdrirea

u"""t'"'iu

tnulliplicarea posibilitdfilor

l atrelul nr, ?. Efectul cuntulativ

al cregtenr

Alul

ilara cilsterii n.1,,

I%
r00

0
30

4%
100

135

182

165

246
448

448

406
739

I 2tB

Bl7

165

201

3%

mo

2.009

5%
201

r4.841

Dezvoltarea societelii ontenegti qi indeosebi experien{a fdrilor cu economie

modemi pun iu evidenld o idee cu valoare de lege economicd: ,,().eitereo ecortonricti
este unicul ;i cel nni p,t.tternic ntotot'care poate getrcra cre{leri pe tentrcn lung alt
standardtlui de vi a1d".l

O analiz[ arnpld, solid documertatd !i bine argumentatd a acestor probletle conline tez.
de doctoral Efecte ale polilicii ./iscdle asupro econoniei reale, ASE, Bucute$tj, 2006, de
Mihaela Laura Obreia lBraEoveanrr). Coordonator qtiirilific: Prof. univ. dr. Ion Stancu.
' Richard G. Lipsey, K. Alec Chrlstal, Ecoromia pozitit'd, Ed. Economicd, Bucureqti,

09_660

:#i,:i,i.; r:l:J::1A",F1u iiii&:"i::,f itiill"l"li,"j",:::::,::t

;:lllll,*,ff1ifiiflJii'iil a" r" "i""rul ,i.l"o;, ';"#;:
jl
iltt.iltlxi"'l,i,til1#J':::,iit t";,i;li[l?J-.'fl i1i:,1,1':#:l,f
;,"::;;;xit#lijitrnrdi"il::ffi t
ffi:'.ffiilT,.1;;.ffi
pe'lru i'vestifii,
;:lil:::,*liffibite
siniulian

"" "l"ir.*"'**-i

cre

bunuri mare-

t*{:tr;li?,*ii{l#?jn;di3:;5;1:i,,::.n;ils,x:
.", J',,""r,,ii*l*n:.ljm[tXX$
"
*1il{: ilft

ilili?ffi

ecorronlice, sporesc gi resuLsele

19.4. Beneficiile, costurile gi lirnitele cre$terii economice

de

calculete din iabelul nr.

- --" 2,
lvvrwuur din
:.Ollt*,"are
urir lucrarea
-r reprodus
iu
-,.^l^:i],
englezi citali.
econonriqtilor

-. _l:.u,,

ir,:,

;:::ffi":""?1,'I;"J;'::13,:l q:'I"'"t;';;;;l;;;in",oI','io,u,u,o,

i{",tiil,!l,r::'hil?ffi r:::r!:jtfr
va ti.,tubru

ili;."i!'Tlr":,l,,iJ#;if:$
n"1-1ii auuu,"uuo;:;; i;.
r';iJ:,ud.1ci
trrnarrtrslttrrl econontic
al tdr

re\pe. pe,,tru

'nrrlltif;:'G

ii

rtir*:i}iliH[,i,i*Til*
j:

r"ra a" ..r

;ll
econonria creqte"riJ.rr;
cri 2% pe

iTiS

e;';;;;'

?J,j;
;;

"ii:,i"')i,,'ii,iI':::':::,':::,!'::::,:,::,,?:: ;,r:,,:::::;,oi,i,l:;,, ;;;;rr,,

l-ipsev'

1999, p.687.

ff

ar micqord,

Alec Chrvstal, E:conoillia pozitit,d.

Ed. Lconornici. Bucuresri.

Cre{terea econonticd Si dezvolrarea

Economie

I78

echipare tehnicd Si ntodemizare; investilii mari in copil'alul Lilflan: itlo:)alii inlense Si

cnprirtzdtottre: largd deschidere spre piala nondiald.
Este, de asemeltea, edificatoare pentru progresul economic modificarea clasamenhrlui in econrunia m0ndia16, ca umlare a evolutiilor rapide din zona Asiei de sttd-Est.
Reusitele acestor thri s-au bazat pe anronizarea pArghiilor 9i mecanismelor econonriei de piaf.l cu intervenliile statului qi, in mod deosebit, pe rcspectdrea Si prottto-

\)atea consecyentd a wtor ltrinci\tii fundantentale, inlre care pe primul plon se

situeuzd ttr"rrtdlotnele: nrenlinerea ,,marilor echilibre"' inJlalie redu'sd, ecortortrisire
ildicdtd $i consunr moderot,.finanle publice sdttdloose; int,estilii nnrl in .fbtntarea
ntdinii de lrrcnt; protnovared consecvetlld $i anrpld a inovaliilor lehnice; deschiderea
actirtd spre pinla mutdiald; preluri libere de a

se.

ajusta in cadul dreptului de

prclejat prin Iege; sistem politic stahil.

proprietole
-

Pentru ferile mai pulin dezvoltale, rcalizarea vnei o'eSleli ecortornice reole,
st.tslitlute $i sdtliitoase pe ternten luttg este singura solutie pentru apropierea de lerile

populafiei, nici o farS nu poate deveni bogat6".'

Cresterea econonticd intplicii nuu-i efbrtu'i, preant si costtn'i econontice si .sociale.

A,,fdi rt1k:ii. este vorlla de alotarea utlot'resut"te tnqi nrat'i pettlru \uslmered
de

produc{ie gi retehnologizare, in concordanfi cu progresul tehnologic

Aceste investitii si ntoderniziri conduc la cretterea productivitdlii rnuncii 9i, pe
ternlen lung, la cLearea de locuri de munc[.
in qt ,iileo 16nct, o ecorrontie dinamici amplificd modificirile structurale, necesildud
ridicarea nivelului dc calificare qi de acttralizare a pregetirii profesionale, precum il
rccalificarea sau reprofilarea celor nevoi!i sd-gi schinbe activitatea prij) restructttriri.
in general, cresc chelluielile cu educ.1ia ;i inve,\liliile trt factorul nnan' Adesea,
aceste investilii nu determiltd un betteficiu imediat, sub formi de bunuri qi sewicii
pentru consrnil, implicdnd sacrificii pentnr generaliile curente de consutnatori'
in acest fel, afime prof'esorii englezi Richard Lipsey 9i K. Alec Chrystal'
.,economia ce plilnite tnai multe bunuri m6ine este atinsi prin consulnarea de mai
pufine bunuri azi. Pentru econontie ca intreg, acest sacrificitl dirl cotlsumul curent
e.le tn cosl ltt iDtot trl creltet ii' .'
Pentnr ilustrarea acestei idei, autorii pomesc de la exernpltrl unei economii
(ipotetice) care are o utilizare colnpletd a fo(ei de muncd 9i iruegish'eazd o rati de
creqtere de 2oh pe att, iar cetllenii sii consumd 85% din PIB 9i alocd pentru investilii
l5?i,- Dacd se reduoe consutttul \a77'/o dnt PIB, alocdnd pentru investilii reshll de
2370. va cregte capitalul fix ;i se va ridica rata de cre$tere \a 3Yo pe anr ceea ce va
conduce atat la creqterea PIB total, cet $i la lnArirea consut.rtultti populaliei; in cel
1

Lesfer Thurow, Koph und Koph. lVerseight im Wirtschafts

JaTtttr und tler USl. Econ.Verlag. 1993, p- 229.

Chrlstal, rT cir'.
'? Richard G. Lipsey. K. Alec

- Krieg

"..

i:

?,j9

N4ai imperativ6 este cerinla ridicdrii calildlii

pe (le o lartc
prljt ntodernizarea srntcturii econoniei narionare "roSrn,.ii ".nroruce,
pe buza accenlndrii rohrrtri rttnturilor rri secroarelor indtrsrriare creLtroot'e cre rnai niutrd rutoot."
aaat,gata, a aBricttr,::'::!,t.nticSo,rdri.i di.screpanlelor t.egionale, iar pe
de altti parte pruttt-o ethiti,
brore..a .factorilor de (:rcqtere economicti,
inclusiv iir profil teritoual. prin rna.jorarea
contribufiei fo'rdrii brute de capilal (acumulare),
,p,]ilinite f"."u,,unisirea irrternS
qr pe..utilizarea conrplete gi eficienti
a transl.eruriior tjE, dar gi prin schintbarea
naturii exporfului net (care pend in prezent a
fost uegativi.
cre$terea economici se confruntr gi cr: anumitelimite,
analizate rruit in ,ezbaterile teoretice gi politice, interne gi internafionale g;
ro
ro.'o1r.r hrdeosebi adver-

rarr cre5terii

ecorrornice. Ccle nrai inlnorlalrte srrnt:

"r."

) caracterul linritat gi epuizabil al resurselor:

2) tendir{ele sau aspirafiire multor oameni pentru
colls.lli care nu porte Ii sustinrt
cu fehnologiile existente;
$i greutitile pe care le intdrnpilri structLuile econorrrice
|

.torrce
,a) :"rt..t:ntl
la schimbare
1

zrt'iscltett Ftrropa

si innoire:

Shdiul actuol rle tlezvoltare

din perspectiv,a ,\ttrttegiei
^a qi!::,-d,:bi
rr. 2354il7 apibe2007
2355/18 oprifi" iOfZ.

,,Economisttrt"
689

l- ---l:-;-::-:-'

__-

Uniunii Europene.
Studii realizate de organisme autorizate sau centre
de cercetare reputate pLn.t ill
.
eviden{tr rolul esenfial al pronrovErii pe termen
tuug u u,ro,,tinrr'sensibil mai mari
de dezvoltare a economiei rom^negri. Astfel, potri"vit
studiuiui,,'valuarea stadiului
de dezvoltare economico-sociali a Romdniei
alte tdri, elaborat la
"o,npo-tru'fu
solicitarea corrisiei Nafionale tle prog'oz6 de
citre centrul Rornan de Foriticr
Econonice (cERoPE) nun:tai prin realizareu tutor
rihn-i nrcdii artuale de 6-7,% pe
ternren lung Romdnia ar a,ea posibili.tateo .sd
egaleze nr.erlio europeartd a plgilo<:,
intr-un orizont de lirnp cuprins intre doui.
$i h.e; deceniil lporninO ne, Ia ipoteza cii
rata medie a cregterii economice pe ansamblul
IJE_25 ar fi de 2_j% pe an). ln rrocl
firesc, in sihra{ia unor ritrruri rnai.mari in Rom^nia,
t";,;;;; de atingere a acestei
se.poate
reduce, dupd cum er s-ar putea prelungii.
linte
calut sceaerii i.tensi*rii
cre9teriiecononrieinRom6niasauaaccelerItiiacestei.ape'''^,''L,r,'i.L,i.

rlezvoltate gi mai ales peutru afirmmea mai activi in economia mondiali, tot mai
interdepentlenta gi gtobal[. Pentru acestea este 5i ramine actuald concluzia forlnulat[
de un teoreticiatr al creqterii econotnice, americanul Lester Thurow, profesor la
M.l.'I.: ,,iskrria celor rnai bogate fdri ale lunrii reflect6 o lege de fier a dezvoltarii
economice. Fdrd un secol de perfollnanfe economici bund gi {Er6 o cre$tere lentd a

cte;lerii ecotloiltice, prin investilii bt r:opitalul./i-r, pentru innoirea aparatului

durobild

de-al zecelea an' consumul anual realizat la rata

ae 30lo i'cepe sd-l rlepdEeascd pe cel
realizat la rata,rJe 2!k gi creSle mai repede, cAgtigul
cuniulat in consum arnplifi_
cdndu-se considerabil.
. .O concluzie esenlial[ se desprinde: resursele transferate dlll col]sul]t la bunurile
de investifii reduc venitul curent, dar ndresc
venitul viitor.
0 alti concluzie care reiese din aceste date privegte posibilitdtile
de corrsum gi o
a ecoronilei _ generozitatea; este nrult m;i sinrplu
pentm o
::':-1,-".,1:l':a
rn cre$tere suslrruti, durabild gi san[toasl sE
fie generoasa c'cetAlenii sdi,""uno,ui"
mai ales
cu cei mulfiji rnai pulin avuli, decet pentm o eJonomlcstailce
gi c, at6r rnai rnult
pentru una aflatd in regres sau in crizd.
Pentru Rorndnia, cre$terea economic6 susfi'utd
in perioa.a actualA este o cerintd
nrajorS, tlctennirrati
Ie de u parre rle revoia tlonsoli,laiii rrrrstbrrrrar ilor ,1i,,"r,i,i,,;;i;
.oLra decen', rar pe de altd parte, de exigenfele
convergentet rcale a nivelului,e
9.":*llq economicd gi de viafd al rorneriiloi cu cel diri jelalre ldri nrembre alc

'

''---

*.-rT
-.

.-__i.._=

Ei organiza-

posto.lerore

hconomle

380

4) ineficienfa qi pierderile din sisteniul econonic, care limiteazd sau reduc ratele
de cregterei

5) irnpactul economiei asupra mediului qi poluarea'

Cretterea econonicd $i deztoltarea durttbild

181

depdgegte capacitatea de rei.c6rcare a acestora, eroziunea solulur

nu depiSegte ritmul
natural de fomare a unui nou sol, nunrdrul copacilor tiiafi
nu i1 depajeEte pe cel al

arborjlor plantafi, iar ernrsiile de carbon nu depipesc capacitatea

naturii de a fixa
o econonrie durabil6 nu distruge speciile rle plante animaie

dioxidul de carbon

Aceste limite nu sunt insurmontabile, dar depdqirea 1or implici efofturi, dinamism, strategii gi acliuni coerenle, un climat corespttnzdtor din prrnct de vedere social
gi politic qi inainte de toate o noud filozofie asupra procesului de cregtere denumild
t eori a dez vo lt drii dtu'abil e.

;i

mai repede clec6t evolueazi acestea pentru a fomra altele noi,,.r

asupra cotlceplului i.nilial, Raporhrl Ilnmldland tlin 1992 precizeazd cir
.Revenind
,,dea'olrorea dtu'abild este conceputd i, ttiziunea,econcirierii tlintre ecorrontie qi
nteditrl inconjurdrot'' ca o noud cqre de crezvorrare core,Jd susritlo progr.esur
urtntt ntt
ntrnni tn,cdteva locuri Si pentnt c1yiva ani, ci penlru intreaga planitd pentnt
tll

;i

vii/or ittdelwtgot".
ltr
_
tn": tfebuie remarcatd gi fonnularea cotrceptului t1e eco-econonrrc prrn care
Lester R. Brown in{elege acea econonie care sotisface
Si principiile./iutiantentale
ale ecologiei, iar convertirea economiei intr_o eco-economie este consideratd
o

19.5 Dezvoltarea durabilS / sustenabili

19.5.1. Conceptele
Lansat pentru prirna dati la Conferinla O.N.U. asupra Hahitatuluj Urnan de la
Stockhohn in 1972. acest concept s-a consacrat l5 ani rnai tArziu, cu ocazia Conferinlei Mondiale privind Mediul ii D.zvolturea, cAttd Comisia Bmndtland' a publicat
l{aportul ,,Viitoml rostru contun", o agendi a schimbdrilor necesare pentrr o
dezto

I I

or e

l,

rrqh

| (i.

Concephrl era definit ca ,,1...) acet mod de dezvoltttt'e care sotisf'ace necesitdlile
acrtralei genero1ii -fdrd a contpromile Sansele generttliei viitr:are de a-Si sotisfoce
propriile nevoi".
Alte defini1ii. ulterioare, i[cearci s6 concretizeze trtai tnult ideea integrSrii
nrediului in dezvoltarea economico-socialI
Banca Mondiald rlefinea dezvoltarea durabild ca fiind ,,[ ] acel ltroces prirt care
politicile cle den'oltare $i de proleclie a nrediului se bazeazd pP o cotnPqtdlie d
costrrilor cu bene/iciile, astfel itcdl sd se osign e proteclio ntecliultri, cotlconliletll cil
creE terea bunds tciu'ii social d'.1
intr-un alt studiu de tnarc6, se subliniazi c6'. ,,o ecortonie este dtn obilii sub aspect
ecologic doar daci lespectd principiile durabilitdfii principii care igi ttag seva din
qtiinta ecologiei: intr-o ecotlotnie durabild, captura piscico16 nu depdLleqte produc(ia
tlurabild a zouelor de pescuit, cantitatea de api ponlpate din acviferele subteranc ntl

I World Commission on Euvironment and Developtnent, 1987' coordonati de Doarnna

Bmndtland, fostd ptim-rninistru al Norvegiel
2
Deqi a fost larg acceptati, nofiunea nu este lipsite de critici. Cunoscutul profesor enlerit
de econonrie al Universitdtii Paris VII afirrld cd,....neputend adopta o veritabile sfatcgie
mondiali, responsabilii qi specialigtii difl diferite colluri ale lumii au cizut de acord asupra
no{iunii de niezvolture tlurabild>, forrnuld ambigud, acceptabild atat pentru fdtile din Nord.
cdt gi pentru cele din Sud, atat pentru ecologiStii cei mai ataqali de nature, cat qi peotru adepltr
solugiilor bazate pe progresele gtiinlifice 9i tehnice cele mai indriznelele Fonrrull care descrie
suficient de bine ceea ce se doreste, evit6nd insi sd pund deschis, Pentru perioada il curs'
prot lema tuturor cregterilor. . . ale populafiilor, ale nevoilor de trai, ale producliilor' ale taxelol
reziduurilor.. . care pricinuiesc ilartetei stricdciruri care se vdd tot nrai hine de la o zi la alta"
9i

Michel BEAUD. Istoria cdpitalisilniti. De

ltt

1500 Ptind

irr 2000 Editions du

1981...2000. in Ib. ronrdnd. Editura Cartier' SRL. Chiqindu,200l' p'126'

t ,Irorld Developnent Report 1992,T|te World Bank, Wasltington D L- , 1993,

';i:ri- Tll-r r-: '----'

Seuil'

l35'

provocare extraordinar[.2

19.5.2. Obiectivele qi dinanrica

aborrlirii

. A$a cum s-a subliniat gi i'literatr-ua noastrr eco'olricl3" dezvoltarea clurabilb are,
drept componente esenfiale sla&i/rorea cteSterii rleutografit.e. reducerea
depencienlei
de pelrol, proilrcyil ea resurselor- t.egenerabile de energie,
consenarea sohtltti, prole,
.iarea sislenrelor biologice cle pdndnhrlui, reciclarea rnaterialelor,.srqbilizarea clitrtei.
.ln acest fel, conceptul de dezvoltare durabili define;te schitnbdri esen{iale in
colilolea procexrlui gi cuprinde r,ai rnulte obiective de poritica economicd
Ei sociarA,
$i anume:
- redime'sionarea cregterii economice in sensul curserudrii
resurselor nafurare;
- modificarea procesului de creqtere;

- satisfacerea nevoilor esentiale pentru munce, hrani, energie, apl. locuinle gi

asistenti rnedicald pentru tofi locuitor ii;
- asigurarea unui nivel de creqtere sustenabild a populatiei;
- consetrarea gi sporirea bazei de resurse;
- restructurarea telmologicd gi punerea sub control a riscurilor
acesleia;
- integrarea- deciziilor privind economia qi mediul incoujuritot
i'tr'n proces unic.
ln cadml clezbaterilor ulterioare, conceptul a ltrst mult concretizat
$i imbogb!it,
atat in conlinutul sdu, c6t gi in aria de aplicare,
finAnd seama;l de particularit'lile
economico-sociale.
in acest cadru s-au formulat gi alte concepte care ir dezvortd concretizeaza,lai
tl
atnplu pe cel de bazd.
I

Lester I{. l}rowtt, Starea ltonit, 1999, Ed. "t-ehnici, Bucureqti,

p. 33.
l-ester ll. Brown. Eco econonie. Createa unei ec,onontii petniru pl.illeta
Tehnic[, 200 l, p, 85-86.

'

,odstrd, Edit\ra

'Problenrele globale;i World Watch Instirute

de lon Iliescu, in.,problerne giobale a1e
omeririi" de L. Brown (coord.), Ed. T,ehrich, lggg; Gh. lvlanea,
Dezvottdreo tltt.ttbild. in
,,Econonrishrl" nr. 49611994; lon A. popescu, Aurelian A. Bondr%,
MidaliDa I. Constan,
titrescu, Dezvoltarea durabili. O perspec(ivi ronaneasce,
Ed. f"ono,ni"a, tsucuresti.2005
s.a.

't:,;1ir,'+{iriiili:::rl'i,ijlPiir:ti:si.,J:rj::,,i liili:if.'ri,-{F:i- laEl,isii-f#i1E

,1l$3;L4:1!1i1";$,iij:rj'$i"t

Econonrie

382

aceste concepte este,,dezvoltarea inclustriali ecologic duabilA"r,

prin care se in{elege,,modelul de irrdustrializare care mdregte contribu{ia industriei la

Pfitnul dintre

oblinerea beneficiilor economice ;i sociale pentm generaliile prezente Ei viitoare lhrl

a deteriora procesele de baz6".
La aceasta se adaugi conceptele: exploatateaforeslierd durabild, ettergia drrrtbild, conrerlul durabil, gestiunea durabild a apei, Iundstarea econotrticd durabild si
lotttri de mwcd durabile. maioritatea dintre acestea formind obiectul unor dezbateri
gi docurnente pe plan internafional (U.N.I.D.O., U.N.C.T.A.D.).
Defini{ia dezvoltdrii industriale ecologic durabile insugitd de Camera lllternafiona16 de Comer{ qi de cea de-a doua Conferinld Mondiali pentru lndustrie 9i Managementul Mediului inconjurdtor 5i de Conferinla Naliunilor Unite pentru Dezvoltare
lndustriald (U.N.I.D.O.) $i cunoscute sub sigla de E.S.l.D. (Ecologicaily Sustailable
Lrdustlial Development) itnplicd asemenea acfiuni gi interuen(ii ale ontului in
raporhrrile cu lnediul inconiurEtor care se mr ducd la schimb6ri ale clirnatului global,
ale ciclului carbonului Qi nici la defrigarea zonelor tropicale sau la acutnularea de
rnetale grele toxice, sau de produqi organici halogenali nebiodegradabili.
Pentru aceasta s-au stabilit trei criterii dupd care un moclel de dezvoltare industriall poate {i considerat dwabil sd prolejeze biosfera; 'sd ulilizeze cel nni eficient
copitol tnnan Si nnlerial; sd pronnveze echilaled in ceea ce priveqte distribttfta
cheltuielilor legate de proteciia mediului inconjuritor intre diferitele segmente ale
poputaliei ;i intre fdri, precum qi intre generafii, in ceea ce priveqte calitatea factorilor
de mediu.
in ce"a c" priveqte speciile Ei ecosistemele, inci din raporhrl din 1987 se sublinia
rrecesitatea menfinetii diversitdlii genetice 9i a introducerii, in acest scop in centnll
programelor politice. a problemei protec[iei speciilor 9i ecosistetnelor amenirlate. De
asemeneaJ se insista asupra necesit6!ii dezvolldrii cooperirii intema{ionale atit pentnt
asigu area stabilit6[ii ecosistemelor de care depinde economia mondiali, cAt 9i pentlu
prolnovarea utror raporturi economice echitabi Ie.
Conferinfa Naliunilor Unite asupra N{ediLrlui $i Dezvoltirii (U.N.t].E.1).) care a
avut loc la Rio de Janeiro in 1992, couvocatn din initiativa Comisiei Mondiale a
Mediului $i Dezvolterii, in baza propunerilnr {Ecrrte in acest sens prin raporlul din
1987, a adoptat mai multe documente:
- ,,Agenda 2 1 ", conceputl ca un plan de ac{itrtte pentnt secolnl viitor. in vederea
asigurSrii unui adevarat echilibru intre ritmul dezvoltarii activitdtilo( uuraue qi Protecfia mediului;
-,,I)eclara{ia de la Rio", care stahleazi la nivel de principii noliunile de nleclitr 9i
dezvoltare, precum gi rela{iile dintre ele:
-,,Cottvenfia asupra schimbdrilor ctimatice", acceptati pe krc dc t54 de l5d, inbe care
Ei Rominia, care conhxeazi un progrant de conlucrare viltoare in acest donteniu:
-,,Convenfia asupra biodiversititii", semnah pe loc, de 157 de !dri, inclusiv
RourAnia, care se constituie intr-rru program de lucnt care urlnele$te prutcjarea sau
exploatarea adecvat[ a biodiversiutii mondiale;
- ,,Principiile forestiere", con!indnd un ansatrblu de principii privind exploatirile
forestiere.

Crerslereo economicd;i deztoltared tlurabild

lS3
____
conferirrla de la Berlin asupra efectului de
serd (1995;, cele lnai nlulte tin.i
.rndustrializate
.DupI
au adoptat, la conferinfa rle la Kyoto
flsql) u,-r plotocot pentnr
reducerea. emisiilor de gaze cu efect de
seri, st;bihnd ;n;s;ri pentru stinlrlarea
procesului de trecere de la energetica.
ba_zatA pe cdrbu[e gi hiclrocar.buri _ principala
gelleratoare de gaze de serd (in speciat
CO2) la surse regenerabile.
documentele gi dezbaterile respective ,-o
u
- .Prin
obiectivelor gene."r. p'" rr"i-"t rrrerne ale dezvolti.,,
"or]turrt
,

orr"o,,.,lliitf::":tl:t?rg;,^

()biectit'e ecorrornice

I
r ltcdistrihuir

lici errlrI,('l c;{eLe

r llslinrarc iirnbicullIi:
r Uvaluarc:
r lntcntalizarc.

ca veni turilor

nnrbienta le,

Angiuurc;
. Asristenli tlirecfio|nli
+

)l.ricctivc ccologicc

liiodiycr

si

latu, ltrsrrr sr,

Eserta sisremurl{i economic o constir.ie, crtipi

cum se $tie, n}axrrizarea cautititii
de bunuri gi servicii procluse, dar in condiliile
nraximiznrii'eficie,,t;;;;; .;;;;;l
lizate resursele_ de toate genurile. Obiectivele srsrei
rul,,i .ru"i)-t prirrsc alocarea echitabili a bunurilor qi seruiciiror ra toate ni'elrrile,
local, nafio'ar gi global, a'trenarea
socierdfii in procesul dezvolthrii rnen{i'erea
diversitrrii culrurale
si
llTll:tr.rb:ll:r
ca baza a egaritiifii ganselor gi adoptdrii societifii
la rnodiiicarea contritiiror socio_
5i
geoecononrice. Din punct de vedere, al
si.sreniului ecologit,, obrectivele principale
sunt date de mentinerea biodiversitItii. ca suporr
ur poiiliiital,ro. (re adaptare a
bioslerei la modificErile geocrimatice. ioa," o".u"u'ou'a,"it'premrsi
fundanrenlald
coordonalea obiectivelor
Ei actiunilor entitdtilo. gi a functiiki decdnri sistenr.
Lrlemarea/provocarea ransatd ae Lester R. Brown
in
sa rucrare. intitulatd
,tlonul 8", este de a construi ,,o noui econornie gi a face
'ltinra
asta sulicient tle rnpirl.
inainte sd depdqim suficie'te temene inrpuse
de mama naturi ca srstemur econonric
se inceapa a se pribugi.2 Coord.natele uc"stui
,no,l.i;;;","
globai sunt astfel
sintetizate: prollovarea unui
,,buget penlrl relacerea (redr esarea ) planetei,,, in paralel

ly,liii?fi'i','.'ilil''iitlffi,,11'?:::1.,:',:::::,;rffi:::ll:i,:*i:::,;i:;;
materialelor gi intirirea protecfiei

mediurui, tfanzitia ;e ; economia bazatd pe

resurse fosile de energie (c6rbune, petrol gi
gaze) la resurse regenerabrle (enereia
I

' Proceedirgs of the

Cotqference

on E<:ological Suslairnltle I ndus t rial

Copenbaga, IJaremaLca, [4-18 octorrbrie 1991, U.N.i.D.O., 1991.

Deve I oPrtt etrl,

lon A. Popescu, Aurelian g.a., o2. cit., p.26.

82.0.-Stil,varea wtei Tianete
rrrpas, Edihrra Tehnici, Bucuregti.
2006, p. lg.

'l,ester R. Brovn, plantl

st.rl)

pre.tiutte St a t!ltei

.itilizdlii

it1

;:i..

ffi,l;il
i'::

ti:

384

Economie

()rc$tereq economicd
6i dezvoltarea clurobild

#4
' --. -''--385
Dupd calculele u"",u,ort
iv, S.UA qi Canacla, cu 6%" .Jin n^hr,r-+:^ r..-.-,j
ftrt^"-",. pe
:,
"n'..,
roroseau
^^ r^-.
ro",ir";
centrald ei in Asia cte Sud_8.1:.-il,]u% ;u;; ","11
":i,j,llrlll,l]:i"l:T .^,iH:

solard, eoliand, geotennali, hidroenergie, bioenergie

El hidrogen)l incurajarea trecerii
de la ecorornia risipei spre economia bazatd pe i"urilir"r"u-gi
reciclarea resurselor.
,,Jurtenabilitqtea' ontbientold s econoniei ntondiole, in cur.r
de globalizare, este strblirriazd autonrf o provo care connmd la acest inceptrl
tle ,secol,.

19.5.3. Natura
econonriei secolului

qi resursele naturale ta confruntarea cu

XXI

l;;;,;;:ild;l

exigentele

Datti tnri '20, tu

Pet etto o

n0lrtilt '

Intle limp ins6, ca unnare a intensificdrii qi extinderii procesului

de dezvoltare,

crescut mult $i continuu consumul de resurse neregenerabiie

Ei regenerabile.

. Dacd ne referim la energia atdt de indispensibi16 hr procesele econonrice ;i in

civilizalia contemporand, un sturliu sermificafiv elaborai
cle un gnrp nunteros de

speciali;ti reputati ai domeniului aprecia c6 lumea consuma

in 1975 energie primari
comerciali intr-un ritm de g,2 tera_u,att_an pe an (TWan/an)
9i energie neco'rerciaii
(de exemplu. degeuri animale gi deqeuri de la
fcrme) intr-ur ritm d-e 0,6 .fwan/an.j

Termenul de sustenabilitate a fost introdus iu circulatie

de Conisia Brundtlatd

illtr-o
dezbatere referitoare la domeniul forestier.. prin
aceasta noiiure se inleiegea managententul
pSdurii reaiizat astlel incAt ceea ce se defrigeazi
sa nu ctepageasJceea ce va cregte. Banca
Mondial6 a dezvolrat conceprul cle susrenabilitate,
..r"
p; ideea ruror oportunitali
egaie-5i cnre repreziill6 un elentelt de hazi rl tururor proieclelor.
N. Georgescu,Roegen, lgea entropiei procesul econontic,
,i
Ed. politici. tsucuregli,
.,,_'
1979. o. 48-49.

.. ;;;;;;;

' Energia inh-o lunteJ,initd. Cdi

^,
sisternelor
de Energie

al

slr..e to1 viitor fiabil, Raport al Grupului pentru prograrnul

Instituturui rnternational p*,iu,rnurru srstemelor
Apricate.

Coordonator Wolf Haf'ele, Ed. politicd, Bucuregti, feti,

p. ++. O.i"
mai sintetice
"tu"u"nt. in
Ei anrplilicarea consulnului de energie se regasesc;i
lucrarea lui
fi,i.,,1,":1.r,""..:nomici
rvrcnel beaud. lrolesor de economie;i istorie econornicA
la
Lilte, paris ViTl
gi Paris_VlI; producfia mo'tiial' torali-s
a m.rit in:SffO a" ''iversitdlile.in
2000 i.e.n. 9i 1500)
de 40 de ori, de 1,25 de ori inhe 1500 qi t829 (h
320 de "ni^1i"ir.'"nul
aliigi ,l"-up,uop" -17 de ori inrre
1820 9i 2o00^(irr 180 de aui), iar prorluclia anuali
nrondiald a" J"*gi. prirnartr conrerciali a
aluns de
t0,6 milioane de ron echivalenr-cirbune in 1800
la 1.333 in 1913. 2.496

'a

in

l9-50

d, n;p;;;i;;;JuJrl,..on,unur rnerriu pe
::',1;,.*T:j[:::;3;1,L;11j^up" ooz" ai,, p,,p,,i,iiu

de_acur"

i:Yii!;:j;:t,r::i:,;!,r;;;r:in:tTiiiiii:_ii'i:ri,
ni",grc ,tu,o,ttEn),,,iiTr,,","r,,,
';;i;";;

Economia nu este rn sistern inchis gi izolat. Ea comunicE

h pennaneqfa cu natufa
(sau pini6ntul. cum sprueau econotniqtii clasici),
ca factor prinrar. caracterizat a$a de
bine de Wiliiam Petty ca,,lname a avuliei',, in strf,ns6
iitterdependentd cu munca
("tatdl avutiei"). cu toate cd rolul esen[iar ar resurselor
naturare $i ar nredi'lui nahral
econornic. de producere 9i utilizare a bunurilor, este evitlent gi
a fost
fll1 nl".*rl

deseon tnvocat in grindirea economici, nu se poate

spune cd aceastd problenti a
ocupat, pend nu de mult, locul meritat in
$tiinta econornlcd. Fdc6nd aceasti critici la
adresa gandirii ,,standard" (neoclasici) qi atribuind
lacura indeosebi abordirii procesulu.i economic ca un analog mecanic, care , in
aceast6 vizinne _ nu provoacd nrci o
modificare caiitativd gi nici nu esle influentat de niodificarea
calitativd a mediului in
care este ancorat, profesonrl N. Georgescu_I{oegen,
menrbru de onoare al Acaclemiei
RomAne, sublinia: ,,Desigur, int6mplitor, einorniqtii
vorbesc despre resursele
naturale, Rdmane insl un fapt cd, oricat anl cruta,
i'nici Lrnul din numeroasele
modele econonrice existente nu vom gdsi o variabirI
care sd reprezuie cottrriL\trio

liilil:

J;illll,'':'i;":i'i'

!:f,:":,::,'::;:,' o::,f:
;;;;";;,i;,";7;:,i.x,iii!:i,:!,,i:::::y:,rcitor

gn,,o d" so,).," p,i

cu c6td grijd

toale acestea dereri,i,,d

::::i[Fiililil:H:+:1,r9;k;;*mut1l,il;.:i:,,r,,#
a
'::::i :: i:i:,Xi ;!:
1,,' i",:ii )'),,,,i,I' J" * *,, e, a
d
; :,:,":,,,
"::,
a
cari*
,ai""i,,.i
oa

;;;;:,,;i:;'::;::&,

mondial a crescur de

,r;flTi:ijii.l;,I

,,, ,n!!Ou,ulto,tobului

s_a

:",:"{"':::;::u:o,,si,lerabird

rz,"i j".r",2,:

ro r n

de

7-er,tei

rritroane dolari

in re00

la

m6rir de 4 ori, tle la 1,6 rniliarde

in I900 la 6.055 niliarde

:ffJt*:::tiT,:,#i#':+i,.",*'*:'[:ffii::1."1il'1f ill;

*,ffii

Jrlhffi

"'tr *;+:#,gt*1?
;
ff# #
;1";lr;"j;:l*ijjriift ,,i'r,lliild: :rft :l;mu,:r,r H*;
;
*sr; I j* li :. ril r :" : j*:# iii t J'?;li=ti;: i:::', "i: ;r:!:,: y;i:
m:4rtn;k:?i;Ty:?"*::{ii=1{,nr"*"il:::?::ilffi
**ru
pus irr pericol

aerutri gi

de

o,

si am distrus.viala prirr poruarea

r..J i)-r,.r.]',1i"

risipr" "pfi
uu",-ti

; ffi

:,:'1,'::,

""'::;::i*{:ililf fj.:

_;: i'*.""
nu poqte
';':';';:i::';::,i,:iil;t:::l:!'f:ji
a"'"'-"J"i,",,,]Ji

'erea,,e,

n,offiLl:1 :Hi,l"J::,,:,$|Jilit
de tone in toeo
I"ljl-1tr-:l,l'::::
Carlicr.
Lartier, L
I U. chisinEu.
CEU.
Chisinnu.200t
I

.f

t,Jem. p.

sz-sl

OO f

nu,insr{iordtoare,

ameninfdtoare, cu,1u,},eroase

s,,,o,i*]][*u1*-i)]
-- .--J pdnd h 2000.Edit\ta
\

n :),r_:ro
r?R_1ro
. 1,

',,i;:';:,X"f,',",J:Jillij.l;

ci

desi deporte

jru"-, o,ii.

teee prcilen,e
tnilenari. Erl. lehnica. g,,",,,""r; r
Etobate ale one,irii, Editie
.909. p. | 8.2 I
u. Uab()r, V. Colornbo. Sd ieSint
dixt epoca risipei. Ed. politicd,
Bucuregti, I 9g0, p. 7
i

Economie

386

Cre+ter e,t kont,DtiL'i Si de-t r,]tot ea

Unele dintre lucrhri au fost elaborate sub egida O N.U., cunr este ,,Viitonrl
economiei tnoudiale", elaborat sr,tb conducerea prof. Wasili l-eontief, lattteat al
prerniului Nobel pentru economie, pe baza unui motlel global al econolniei nlondialc-'
cu ajutorul cituia s-au operat
pe baza nretodei input-output.

simuliri

ale procesului de dezvoltare la scard ruotrdialS,

O contribulie irnportantd in acest sens a;rar{ine lrriSi-1r:,,

Nicholas

ecologic"

$ase dintre studiile de amploare elaborate ilr

documente la cea de-a XXXI-a Sesiune a Adundrii Generale a O.N.U

anij'70 au fost prezentate

ca

Ilenera 9.a., 1976;

Din toate aces/e dezbuleri precmn $i din intplicoliile crizei econonico-/inanciare

din anii 2008-2010, a lutrt tlostere cotl;tientizated lot nai aclivri a grdt:itiifii l.tro

blentelor resm"selor Si ntediului ;i a necesil.\lii ttnor aclfulli cont1tl"rc li (otic(t lo!c,

Ia sr:ard nalionold $i internalionald, penlnt .fonnarea unui ntttr mod de aL'ordtu e tr
problenrei resurselor nalurale Si a ceritt!elor denolldrii.
in cadrul dezbaterilor s-a constitrit obiecnil ecologiei, care a$a cun este larg
acceptat in literatrrr6 tnseanuttr lralure! nalilrii, pe de o parle ca uui( rezetaor
general tle re.\nrse cu diferite calildli $i grade de acce'sibilitale in liutp. iar 7e le tltu
parte, ca Lat receptot'general pentrtt efltenli, de;ew"i SI alle consecinle osentdndtoare ole producliei, reparliliei, schimhultri Si cottstrnttlui, in inleracliute Si cLt crtnsecinlele asult'o naltrii Si societdlii. O a-nalizi cullrinzdtoare 9i ediiicatoare a dlurnului pdtrunderii principiului ecologic itt qtiinla ectltornici este conlilluti ir discursul cle recepfie rostit la Acadernia Rotndnh de acad. N.N. Constantinescrt, analizi care
condnce 1a concluzia ce ,,[...] in baza principiului ecologic, \stiinlo ecotloillicti
reprezinld o $liin(d a ontului din purctul de vedere al interelelor sule nalerictle, dc
eri.ttenlri ti deznltorc liberd, afit.1t1 conlextul relaliilot sociale', cdt Si ca !)oile a

nalurii, de a cdrei soartd depirde".'

in acest cadrn au cdpdtat circulalie conteplele de ,,btunrri ecologice", ',senicii
ecobgice", ,,pia1d ecologtcd", .,capital ecologic", au.fbst elttborote ,,ntodele ecolo'
gice", prit incorltorarea probletnelor mecliului nalm'ul it leorio ecltilibruhi et:ononilc penerttl. Priurele modele au avut un caracter explicativ.
Ulterior, teoria economicd gi nxrdelele de analizi s-atl orientat tot ma, nlult spre
solufii qr cii de combatere a poludrii, inclusiv prin crearea unei i?./t/.r/rii

anlipoluoilte. Dar, a$a cum s-a Ielnarcat irl literatura noastl6' c,cQled itdusrtiei
tultipoluuile nu poote rePrezetlla o soluSie din puttclul de vedere (rl o'e;lerii ecotlo'
I I'ublicat in RomAnia itr colecfia ldei corrtettporone, sub titltrl: ,,C]alastroft

l:/

Ceorgescr

r-

Roegcr t.

-..Linritele creslerii", elabotat de un colectiv de la lnstitutul'l'ehnologic din

Massachussetts (S.tJ.A.), coordonat de prof. Dennis Meadows (studiu intocrnit la
solicitarea Clubului de la Roma), 1972;
- ,,Ornenirea la rdsp6ntie", al doilea taport cdtre Clubul de la Roua, ehborat de
Mihailo Mesarovic qi Ectuard Pestel, 1974"r;
-,,Restructurarea ordinii internafiouale" (Raportul RIO cdtre Clubul de la f{onta)'
coordonalor Jan 'finbergen, laureat al pretniului Nobel pentru econornie, 1976;
- Modelul lalino.atnerican al lumii, sau raportul Bariloche, elaborat de Amilcar O'

sociclate?", Ed. l'olitic6, 1981.

2
ll. l,l. Constanlinescu, Principirl ecologic in sliitta econoui('d, in
ecouonricd, hr lblosul ud?",Ed. Ecotonicd, BucureEti, t993, p. 1 18-145

tl|robtla

ntice reale, t{eoorece aceast, din urrnd ar tleteni ctr altit mai
mare ctr cdl ar ct.e,fle
poluarea, id, o(easra or inrprictt o trezvortare
Ei ,tai nnr.e a intrusrr.iei cre creporuat e.
(la rrrmare, solu{ia de lbnd nu p.ate
consta in dezvoltarea ind,striei antlpoluante, ci
in dezvoltarea unui gt-ogres telmic Si economic r:are s,i
fie ,l"op,r,, irii
ng', n.,

sau o rott^

lurareq "Re-fnna

I9.5.4. Dezvcrltarea economicf; gi entropia. Revtlufia roegeniani

Lucrarea firndarnentali a profesorului N. GeorgescuRo egen
,!,egea entt.opiei fi
nroc-e1u! ecctnontic", precum qii alte lucl.eri ale sale, au Jontribuit la schimbarea
modului de atrordare a problentei deteriordrii raportului dilttre econonrre
S1 natura,
cdutdnd, inainte d,e loate, explicalia cauzalci a acesteia.

El a activat mult tirnp ra U'iversitatea vanderbild clin Nashvile, unde

a r-ost
di' toamra anul'i r 949. I)egi nu s-a bncurat
rle
aprecieri pozitive'
ares in fara unde a profesat
'*'rai qi
$tiinta econolnrca. cunosctrtur
prof'esor de leu ie econornicd,

'rai
reputatul prolesor a'rerican
Kenneth Boulding a rearizat o caracterizare pe misura

origilalitdfii operei roegeliene. ,,Georgescrr-Iioegen este un oln exrraordrnar.

Nu
cun.sc pe nimeni ditr comunitatea i.telechralilor care sr se fi
tidicat la nivelul sdn de

cotnpeten{e qi creativitate, atAt

carte

i. gtii'lele fizice, cii gi i' cele sociale [...1. Aceastii

entropiei Si procesul econonic, n.n.) nu se atlreseazd unui cerc
foarte
Daci irxi ea ar li ciriffi rle 500 de oameni porrivili, probabit c6 qtiinla

1-:
mat:1ltt.t
tt aceeasi".'
Pentru infelegerca leoriei prolesorului Georgescu-Roegen qr
rnai ales a ntnriuj

l:iq
il-al

,(Legea

clerners, facern cAteva preciziri pr.ealabile.

Mai i'mi trebuie l)lentionat ci notiunea de ent.opie2 esre extils. trirr

fizica asu'ra
^
fenomenelor
econorlice, pornind de la faptui cir pro""st l econorlrc rezidd
in esenl.l
din transformarea entropiei dintr-o fbnn6 in alta pe rriisura
scurgerrr trmpului gi a
unor translolnriri calitative a acestora.
Irentru a face inleleasd aceastd nofiune, N. Ceorgescu-Roegen
pomeqte de la
exemplnl concrel pe care-l olerh o locomotivi cu aburi.
Cildura degajatd de cdrbune prin ardere se transrnite in cazanul
cu apd qi rnai
depafte este evacuati i' atmostbrd odat6 cu aburul rb'rat.
Din acesr proces rezultai
lucrul mecanic, adicb deprasarea spaliard a ,.en,rui. prin
ardere, cirbunii se rransformd in cenuEi, verific,nclu,se astfel legea conservd,ii
ntcrteriei Si energiei, cnre
reprezitlrd pritnd rege a tennodinamicii.'I'otorJ.ata,,
are roc ;i o altS schirnbare calitativi a maleriei Ei energiei, precurn qi a sensului cle propagate
a cdldurii; ea igi girseqte
expresia in leged enfi-opiei, care cons.tituie al,ioiiea"pr:incipiu
al terrnoclinariicii gi
c.re. spre deosebire de pri.rur, se afl6 in co'tradicrie cu piincipiile
rrecarricii clasice.

nlllle altc aprecieri, a se vedea: Nicholas Ceorgescu Roegen, yol. I, Oilutl

., Penht
Si
()pq'a,
Parlca a II-a, irtitulati Clor(etnporanii despre Nicholai (;eorgescttsl{oegen
qi despre
nl'"10.fr..p. 12o..lo{r, I11, Frl)ert. ( oleclia..Ribliorcca
..,
B.N.R

Ioq6

l\oilunea de enlropte, cate a lbst fbnnulati cu peste un secol

ir unnd de fiziciarrul gennan
lludolfclausi.s, provi'e diu lirrba greaci;i inseamrd
evot,,ti", r"tri^tu.", nrodrricarc.

j,

::

388

Y;ri litr";i:";:1

Economie

Irt concordan1d cu legea eriropiei, cdldura se deplaseazd inlotLleamn de la.sine,

de Ia corpul nrai cald spre cel mai rece Si niciodatci invers; prin aceasta energic
tinde spre o distribuire tuiJbnnti, degroddndu-se pennqnent.
Din analiza procesului de formare gi migcare a energiei fezultA c6, la inceput,
energia degajutd este liberd, in sensul cA ea poate fi utilizatd de oarreni, dar dupd ce
se rdspandegte in sistern, ca urmare a acfiunii legii entropiei, ea devine etlergie

legatd, adicd indisponibild. Privind lucnuile mai larg, sub aspectul gradului de
uniformitate cu care energia este repartizatl intr-o structura dat'a, izolat6, entropia
poate.fi. inaltd ceea ce irlplicd o strucfure de energie totalE sau rnajoritari, legatd,
pe de o parte gilocsri, adicn cu o structn'd liberd. in concepfia attoilti, entropitt
irtalld reprezintti lipsa de ordine. de organizare, de concenlrare, ccoltilalea de
ettergie liberci ne/iind disponibild petltt'u utilizare. Dintpotriv<i, entropio .joasd este
sinottintd cu ntaxinuutr de ordine sau organizare, cqnlitqteo Iiberd de energie putdnd
.li fiilizatri pentru lucrul ntecqnic.
Sub acliurrea legii entropiei, procesul econornic este antropic $i. de aceea, pentru
agenlii econotnici li societdle este nece,sar sd se urntdreascti ob|itrerea gi nlenlitrct ea
energiei libere in locul celei legdte, a energiei (enn'opiei).joase in bcil celei inalte,
a errergiei (entropiei) ordonate it Iocul r:elei dezordonate.
Dezvoltarea sectomlui de fabricalie dintr-o economie solicitd produclia celorlalte
sectoare, agricuhlra qi rninetitul. in agriculhrrd se exploateazi. in primul r6nd, fluxul
de entropie joas6, care ajunge ile penlant strb fonnA cle radiatie solara. in lninerit se
exploateaz5 rezenele de diverse fonne rle entropie joasd aflate in scoarta pdmdnfului.
Extractia resurselor minerale poate fi miritd substanfial, dar la un cost tot mai ridicat
pe unitate iu temenii entropiei joase. Rezerva lintitatd de entropie joasi din scoa(a
terestr'a gi faptrrl cd energia liberd nu poate fi folosita decat o singru.d datd, irnpreunE
cu asimetria celor doud surse de entropie joasd - radiafia solard pe care se bazeazd
agricultura gi zdcdmintele p[mentului de care este legat6 industria - constituie,
subliniazd doi exegefi ai operei roegeniene, ,.otrstacole de nedepigit" in lupta ornului
pentru hrand.' Avantajele mecanizdrii gi chirnizdrii agriculturii vor pennite probabil
hrinirea a c6torva miliarde de oanteni in plus, irrsd prelLtl pldtit pentnt aceusta, ca Si
pentru orice progres lelutic, esle un consutil occeleral din miccr rezeryd de t.esut.se
lereslre core cotlslifiie raritetea cruciald. Totfilat6. consumul de resurse minerale
pentru a produce energie litreri gi inlocuitori sintetici genereazd degeuri sub diferite
fonne. Cu cAt procesul econonric este mai rapid, cu atet mai repede se acumuleazE
degeurile nocive. OdatE produse, degeurile rlmdn pe loc, afard dc faptrrl cand este
lblositd energia liberd pentru a fi elirninate. Arderea cirbunilor in procesele industriale gi apoi folosirea altor cdrbuni pentru a produce energia necesatd pentru a
impr5stia srrrogul cons(ituie un ( e/. vir'ios
Folosirea detefgenliior pentru a economisi resurse $i muncd qi recurgerea apoi la
procedee costisitoare pentru a restabili echilibml ecologic in lacuri gi rAuri reprezintd
un alt cerc yicios.

_-

Ct

clurabliri

ZS2

N.

Georgescu_Roegen subliniazi ca procesul ecotlontic

dre o nolurd ,,esetllidlnlenle nenxec.anicistd,'
S,i cd ,,senmificarn) penltu econontirti
esle.fdplul cd nouo sriinld a rerntocrinamicii
a debutdt cq o iizicd q vqrorii ecotto,rice
in
esentd,
poate
Si,
/i privitd ca atare chiar qi asldzi,,, iar ,,,tegea
iii,
apore t:a drepl cea ntoi econonicd dintre loate Iegile
",r,,-"piri

,,atrt.ul"

19.5,5. Poluarea

- un

cost economic qi social

Deteriorarea rnediului inconjurdtor

are un mare cost economic qi sociai. Se

afirmd, nu firi teruei, cA prfu aceastd deteriorttre
g"r",.o]:iii" pr"r"ttte consuntti dirt
capi/ttlul nohn.al ol generaliilor viitoore.
Evaluarea costurui sau a implicafiiror economico-sociare
are
deteriordrii

nredirrrui
este dificili,'rai ares dacb se unndre$te stabirirea
unui indicator general gi exprirlat
in unitifi nonetare. $i rnai dificil' apare fonnular.ea u*,
upr".i.ri sau evaluarii

atunci ca'd dispar specii de animale sau c6'd ra

rpuir"rra resurse naturale care n'
mai pot fi recuperate sau inrocuire Este grav raptur
ci ,oui iino" consecinlere economice-gi sociale ale degracldrii rnediul.i sunt
oLs",out" mn" ui dupi ce ere se produc.

Analizele respective implici evaluarea.gradului de potuare.

,beneficiilor

a costurilor

qi

rezultate din combaterea poluarii. S-au

qi se confrunti in acest
dorneniu-mai multe concepfii: conventiouald
.uu"ortu.ut
ono.to*i, bazatE pe gAndirea
neoclasicl r'arginalistd; cea radicall, care aprr[
in rlod ciirect politica nivelur'i zero
al poluirii sau a contarniuirii mediului; conceplia
rr.t"roa,,*a, a'atd intre cele doui
gi care oferd o arternativd viabirl concepliei
ir"""r*J" - plincipara contribu{ie i,
fundanrentarea acestei concep[ii apar;in6rid lui
D.W. pearce.'Macromorlelele propuse
pentnr analiza relatiei dintre mediu gi economie
sunt itrpdrtite jn catrlitoti\te. baz,ate
pe aborddri unilaterale (piafd sau interuenfionisur)
gi.aiitniite, care au unr,rtoarele
caracteristici: in arocarea resurseror_sunt
inrplicate piafa, prin pref

$i puterea publicd.
performanld adoptat ."pr.r"nia,rau_i lnrninrizarea
enrropiei,
rar educafla
ocup6 un loc de seamd.2
ln teoria econonrici se foloseqte mult nofiunea de costuri
-raen?e pelltru a evahta
pierderile cauzate de deteriorarea mediurui.
Acestea sunt costrrire care nu se reflecta
in co-stul intem (sau costul privat) al unei intreprirra.l
proJr"a,oure, sA presupunen.],
de h6ftie sau de produse chimice care deverseazd
noxe inlr-un r6u sau in aer, clar pe
care le supofta cei ce locuiesc qi lucreazi
in vecindtatea ua"rt",u; O" aceea, i' alte
lucriri, ele se mai nrunesc costLtri socidle.
unitate de produclie dintr-o asemenea intreprindere

tl.:i.::_:ll,

::li"riut.de
consurnaforului

chimicd presupune.
_..,j1."*"
pnn
unrare, un cost itltent, format din costul fix
9i costul variabil. cai" exprina
consumul de factori iu interiorul intreprinderii gi
un cosr errerir, rcprezentat prirr
daunele aduse mediului ca urtrare a poluantilor
pe care ii elibereaza
$t care ilu este
aceast6 irrrreirrindere, ci de alli agen{i econornici
gi locuirori ai zouei sau
::O^"^rli].0.:
oe soctetate.

rN.

Dregon, M.C. Denrelrescu Econontistul ntilenitlui III. Nicholas Georgescu-Roegen

Ed. Europa-N-ova. Bucureqti. 1994, i l5l.

'l.C.

e;tereq ec.ononicd $i dezvoltil.ect

Pe baza acestei analize,

Georgescu,Roegen, op. cll., p.50.

atalizlr.d.ezvoltali a coaceptiilor gi moclelelor
este realizati de Uostel Cl. Negrei, in
o-_"-,O
6azele ecoiloilliei mediului.Ed. Didactici qi pedagogici,
Bucu,eSti, i99o.

190

Econornie

Aga cum se vecle din figura nr. 4, costul total al produsului este mai rnare decit
costul (intem) de produc;ie cu acea parte pe care o reprezintA costul extern.

'tr

e
o
U

Q:

MCR = Coshil margirral al reducerii poluhrii (mdsurat)

M(lP = Cosrul rrrarginal al polunrii oiginut"
in at senia'"outlotutui

MC., Costul rnarginal

Coshrl rnarginal intenr

ivat) MC (Costul de produclie)

QI

Fig. ur.5. pierdere de eficienld prin poluare

necontrolatd
Fig. trr.4. Costul privat $i costul social in cuul polutrrii

Costurile exteme pot fi compensate sau contracarate prin cheltuielile pentru

protejareo rnediului. In ldrile dezvoltate, aceste chelhlieli au marcat o cre$tere
impoftaltl, ajurgdnd sd reprezinte, la sfArqitul anilor'80, o cotd apreciabil[ din plB,
1-27" in fdrile dezvoltate.t
ln anii'90 ele au marcat o cregtete mai accentuatA. Se apreciazi cd numai pentru
patru domenii ale protej[rii mediului - apa, degeurile, aenrl gi zgomotul - in cadrul
Uniunii Europene acestea s-au dublat in perioada 1989-1999, iar in S.U.A. fondurile
nalionale pentru mediu au crescut de la 100 miliarde dolari in 1990 la 155 rniliarde
in 2000.
in general existd o relatie inversl intre nivelul costului (rnarginal) pentru combaterea poluirii, pe de o parte gi costul poludrii eKistente sau costul marginal al acesteia.
A$a cum se poate vedea din figura nr. 5. in absenfa oriclrui coltrol $i a cheltuielilor
de preveuire. poluarea este cea de la Q1. Pentru atingerea poluirii din Qa (unttatea ea)
costul este foarle ridicat, mult mai mare in taport cu taxa pentru poluare.

Apare

ilsi

un mare paradox: cheltuielile penhr colrb?tterea

polubrii deja produse

sau pentm inliturarea daunelor aduse

mediului n

ar"."

,*ui

econollice,
"oi
la acea. nrulripti"ur" a
"ctivitl{ii
l1:f:ld*::
ueorgescn-Roegen: poluarea apei implicd"".",,,.i1n;";.j;;;;' de care vorbea N.
o activitate a"-J"iof,,u." a apei sau creg_
terea lnorbiditllii mEreqte cererea de inedicrarnente;
rr, ,"".ii"r, c.n rernarca Herve
Kernpf,

cu caf costurile exlerne sunt suportate dir.ect

cle consumatori, cu atAt aoeEtia
contrihuie la alirnentarea fluxului unui nou
"onru,rr.i
trebuie se coilsrea ur arel ir irrtiturarea
poluhrii,
-r,
col ?-".1::.:i:ll,trcipata.preocupare
tn prevetiirea ei, prin alocar-e.a-le
reyl.se care- sd itnpieJice.fbnnor.ea tle pofu
ut,ti' inlrL{cal inldturqrea noxelor ctt'd,i,ea
si
apelor cleterntind clrclttrieli mult rrai
Arjf"_tr.in.l.U.A.

i1".,
carea a

se apreciazd

5-60/o

ci

i;"";.;;r;;i
din pNB, iar relat,erea ralrida.gi
oprirea

p{'luat presupule irlocarea a g- t0oo

djlr pNB.

;;

poluare necesit6 alo-

"o,"ii.^a'r- *"Oiu.,i inco'jurdtor

rn aDsenra lilesuriror de cornbatere

a polu6rii, odatd cu dezvortarea eco'omiei,
vor
cregte $i pierderile sau daunele ri

prin tri,nghiur'e i,aeurate:

nrargrnal al reducerii poludrii, MCR,
g; ya"ig
polulrii existente (necontrolate) se nrigcd
rapid

_ij'l'ilifrni]"',iji.l;l",ri,liil,"il'?J;ffi'"J:,;:l,f
.p* q,, ;.. *rt,
j-' cosrului marginal al
sfr" ai"nota

S-a afi'nat chiar ci evolulia *lr"f"i'r"r"f'p""i#l"Uui,u,"n

aotrpotuanrd in
tuncfie de gradr.rr de poruarc deicrie.o
curbd de r"""ra"'""p""""r,"1d. Fri'rele'r6suri
de reducel a concentrdrii reziauuriror
poru"n,.-oau"
importante;
apni, rnrsurile suplimertarc a" ,a*..'u."ri,ill.t,*
"i"t#l'"ere ,'ai
a co'ser:i'[elor
il;;.reral,
poruirii' cu acereagi efecre favorabrle
asupra calitdlii vierii oarne'iior,
uecesitd c'ertuieli tot raai rnari.
I

Kempl; l, Ec ononie it 1 ,dpreure tle-. I ,etologie,

Ilalier. paris, M9 I , p. 4L)
Paul wonnacort, Rouard woruacott, rlcononics,'Tlri.;
;;il;", Mcciraw_r{ifl Book
Company, t986, p. 591.

'

Sursa: O.C.D.E., L'Etat tte

I 'ettvironnentent,

1991.

Flerve

392

Economie

__

vre{rerea econonticd,i

dezyoltq|ea.lurabilii

393

19.5.6. Echitibrul ecologic

,,t:O
nu gi-a pus problema protejdrii
narurii,
-,..Y,I,t
propria sa fo4a-"Tul
de reciciare a deleurilor
insi,. natura nu se mai poate
salva singur6.
La urrrrare' prorejqrea ne'iurui qi

.i,'iiiri

"..""r ;ffiilliH:i:iiii;;

asigurarea echiribrttrtti ecorogic,ecesi/d

Ut ntds_ut.i coerente Si,complue care"ra
*ririir,r)"r,Ut ta itlldlrrqred corse_
1i!,r:,t:
ctnlebr poludrii Si a altor
fonne de deteriorare , ,rr"'iritr,, cAt _ nlai
ales ia
pt evenirea oricdror.fonne
;i
tle delerior.are .
arnple des{Eguate p6n6 in prezenr
s_a desprins concluzia cd
misu_
acest dorreriu necesit', rnai murt
cu ori"u.e altere, o abordare pe
lentlen scurl, mediu
Si lung,

.,,-::tl^1:1!"*rile
fre
necesare pentfl'l
Q

1e60

1980

toilte niveturire si

Q 2000

Ele privesc,

,,,i"*,,E,ii,ii,;;

Z:,?::,:::::

cleopotrivd,

:',:":::";":;,!,r;,:I,::.::r,:r:,,ii

gestiunia t,,n=p,nai,ii:*)I:::"i,:,,;;,'":;:."r:',"1:,1,:,:::,::;:!:"ii:,{XiilJil*;
thcute de intreprinderi pentr

MCR = Costul marginal al reducerii poludrii

MCP = Costul marginal al poludrii existente (oblinute)

rentabiritarea,;;',';;;;,,";;,:;""f':;j:Xd:lii,jff:l,,lj;n:;#,ffi:Hff','J
Fig. nr. 6. Poluarea in perspectivi

Din punct de vedere al teoriei economice marginaliste, limita maximl p6nd la

care se pot efectua cheltuieli pentru plotejarea mediului este punctul de intersecfie a
curbei costului total cu curba efectelor pozitive totale, adicd punctul unde cele dou6
mdrimi sunt egale. Dar, aga culn s-a relevat in literatura noastrd, o altalizi atenti
evideniiazd faptul cd la o diferen{i nule inhe efectele pozitive qi coshrri s-ar ajunge,
intr-un viitor previzibil, doar in cazul in care tehnologiile industriale ar rdmdne
aceleagi sau s-ar dezvolta mai lent decdt ritmul de deleriorare a mediului.i Or,
progresele tehnologice sunt marcante gi ele fac posibild oblinerea unor rezultate mai
favorabile in combaterea poluErii, ca contlilia ca problemele ntediului sd
figtu.eze
ptitrtre obiectiyele nnjore ale sh'ategiei econonice. Situaliile grave care s-au prodris
sau se intdlnesc in multe regiuni sau fdr.i se datoreazd nu atet lipsei de solulii
telnologice, cdt mai ales negliinrii timp indelungat a acestor proDleme.
O altd chestiune impoftante o reprezintd gi evaluarea resurselor nqturale,
ittdeosebi ale subsoiului qi cuprinderea acestora in arufia nafionali a firii. Aceasta se
poate realiza prin diferite metode, care pot pomi fie de la prefurile pielei pentru
produsele respective, fie de la prerlisa cd pre{ul bogbliilor naturale reprezinte renta
capitalizatd (acumulath), la care se ia in considerare factoml de actualizare.

tate qi, in consecintA. Drofit.

rsre lmportant de subliniat.cd, in ydrile

clezvoltate, lq multe intrepritl.leri
'u"gn.r"
osimilat o nour) furrc1ie _ pestiunea
s-q
ntediului _

.";;; ri
la respectarea
."ro"t*"Lt. intreprinderii, in ceea
ur p'oau"io.'a"^;';r,i', coshrr'e
a't,enate

legisra;iei referitoare la rrredi'u,

in,toale.uzinele gi

llli'lllil;llilJ,lllX'llll'o::l::':"

;,'.,"i"yi';i;:H ;::::"llliLJaJi::iHi:J::T
l":T;ii:':i l,#,ff
-

Importanta acestei funclii

:l"l*o:irif..ir;f;,i;;;';yl1:;l:;T:,1i:T,;,,:'_,l;, jl"j:'ii::"j.,ff i"?il;

are unor ptorruse

;:#fi#":':,:::';:;"i"t*"

i;;;il;il

cre

::,i!:ii;;;!'i?:i,::i!!ffi?!:|i!'*,:,,:ii,i:y=,,::;:::,n:;;i::';
Urgenfa $i intportanla mei

il::l,

r i
e

ai

.asp

nle,ii;

devirtd efectird ui ,trrri;:tt."d,'ora

;: J;tri,l.':.:'J: i,Tril:iT,'nx'"i":*::i,:::i*:

Iaptul ca: nrulre dinhe fenonrenele.ecologice

Aepipi., f,,
qi ne fac sd asisrim la
ceea ce unii speclaligti

""".*lirF,"

lor, granilele larii

;;ir"r"
itt donreniul
inte,-1i.,oi", io ,i,,.,,iuet dublu. ttiptomalie,1i"r"ii'
si ecorr::::i$,",
straregiei gi porrrrcrr ecorogice ir
reprezirrtd
rearizarea e.rtirihrtrtri

^ ^9!'."r"."r,

rErrrilian

e.a.), ra emanafia

a ,r,tui .ris,en1 bine articutat oJ'lii,i;,i,iii,,X!iX,:,IZ::::;t:i;::,,rico-inst,uliinat qi

protejarca
,esn retor $ a nreai,t:ri t,rloirjurator.
sd

rapor.!ur-ilor

l)obrescu, hotdt de econenre (\rientporana, vol. 2, Cadea I, lld. politicn,

Bucure5ti, 1987, p. 553. Vezi 5i A. lancl, CreStereo econonricd
;i meclitl hrcottjtu.dlor, Ed.
Politic6, Bucuregti, 1979; N.N. Constantinescu, Econonia protecliei me.liului iucotljurLitor
nahD al, Ed. Politicd. Bucuresti. 1976.

,i:,,:l

:iiiq*;;;::ff ::,1,$::ti;.ji::1'r;$;*:t*l"J*tff jd:Tlt#

qeci acel mod ile gestionare a naturii gi i"ru.r.to,

l^atlel
nunu.ui,
raportul optim rlinrre ceia
ce o.nut extrage;r"

'

""_ri'rr'."""

::itlJi::i::::il:

tierve Kerrpf, Z dconontie d l,dpreuve

de l,dcologie,Hatier, paris, p.
28.

Economie

reproducerea nonnald a concliliilor naturale

de viald econonlico_sociald
Si osigu_
rarea dreptului Ia un mediu .tdndtos cltrot pentru'gur"roJiil"
Ei
pr"r"nte Si riitoare,
prin inilierea Si demoltarea de-ocliltni gi nfisiri
curalive ;i prevettrve eliciente.
de acfiure;i setul de rnij-loace prin
r" pui.iuliru p.ot".|u*u _"aiutui
Y:.d_rl
"u."
$l^echilibrul ecologic au format gi formeail obiectui
unor arnple dezbateri teoretice,
at6t in literatura de specialitate, c6t gi in
cadrul orguoioo.lo. int"rnaliouale.
Primul curent de gdndire promoveazl indeosebi
instrumetrtele gi mecanismele
econonrico-financiare, care si-i constrdngd pe producdtori
qi consurnatori in a a<1opta
mdsuri.gi {nelodede productie sau variante de
consum aflate in concordantd
$i cu
criteriul ecologic. in aceast[ categorie se cuprind
Olf"rii"
de tffie, intpozite,
ante:Ei
"ui"gn.ri
dirnpotrivE. bonificalii si .stinulente
La .sat,
haza conturerii gi funclion[rij mecanismelor gi
instrumentelor de aclirme
pentru protejarea mediului stau legisla{ia
na{ionall, reco'ra'ddrile rno. orgunirrn.

395
'tr

ilrtemafionale, iar,

in

catrrur uniunii burope'",

riir..*i".r"

acestei activitati' cere nrai niulte pArgbii

su't utilizate in

Gennania, Olanda, Beleia.

'Iaxele pot fi percepute

s.u

;-

plitesc pentm noxere ernise

*ri

nu ministerelor mediului. ci

il
t,

fi

ii
iji

"a

"tritriiilJ-J.

ministerelor finantelor. De o."Jr"n.u, se nren{ioneaz.

faptul c6 legiferarea qi aplicarea taxelor in
,p;ritrf f".ia"to.
ci se lovesc de lobby-ul industriagilor, fie ca, nu a" p.rpn"l" nparo." a nrediului fie
u.i intdtnpin[ reacliile
oamenilor ocupa{i in rarnurile sau intreprinderile
,"rp".ril",-.u,." i$i vA(l amenin{ate
Iocurile de nrurrci gi sarariire. De asemenea,
o taxi penalizatoare pentru cei care emit
poluante in natura (in aer, in ap6) ii poate
deterrnina pe producatori s6
::l:r:"j.,
adopte telmologii nepoluante sau mai puliripoluante,
dar, ugu
," poate vedea din
7. ea nu.impinge nicrodatd spre polnarea zero,
"r,,
care este t1e dorit. Cel ce
l^*,r,tl"
polueazl
va avea de ales intre a face cheltuielile
9i investifiile supltmentare pentru
prevenrrea polulrii qi a plnti amenzile
respective, existind suficrent spatiu de mi$care
in care intreprinderile preferd s6 pldteascd laxele, fie
9i fenatizatoare, dec6t s[
trlvesteascd, costul marginal al poludrii
zero f.iind foarte nrare in raport cu taxele
p:a:li::te^ pi:e. irr prezent. a$a cum se
vetle qi dirr gralic, ca sd nu rnai vorbinr qi de
t"11l"i:" in aplicarea rnecanismetor i"rp""iiu", je
la'eritarile adnrinistrarive
l]"ll:i].
id
,uuuy-LUle tjlousffja$llot gi p6n6 Ia consumatorii
individuali, care supoftd, in
ultinrl instan{6, ,.nota de platd" btald, in care
se cuprind ;i t_*t" iu.lur" de proclu_
cilori in cosruri gi in piequrile de rdnzare.

":

Costul de elinrirrare a uritifii

de poluare
e4

g
3

'fl

Taxa de poluare
I

Costul de elininare a uniti(ii

de polutre e7

\\

comunitare aestinate
I)anenrarca, Nonegia,

diferen{iat pentru resursele consumate sau ca penalitigi

ce
i'natuii. Redevenfele
lrralir" pentm concesiunea
dreptului de exploatare a unor rsurse, iar
subsidiile gi alte'fonduri se atribuie pentru
a incuraja lblosirea tehnicilor de economisitour.
a. r"rur."luu antipoluante. Toate
acestea sunt astfel agezate inc6t sd-i
oblige sau s6_i stimuleze pe agenlli economici sd
intreprindd activitE!i neagresive sau nediunetoare
pentru mediLl incoduretor.
Extinderea practicilor bazate pe utilizarea a".sior parghii
economice nu este feritE
de greute{i 9i limite. Astiel, se mentioneaze
uilicare a acesrora revin
se

tr

caracitatea de poruare

rig. nr.7.

coshrl
reducerii porudrii gi eficierra

taxei pentru poiuare

L'er de_ar .oirea curent

n i; "l{*:;; il",**

ip$iili

Ji ::::', ii'ffi

i:.:'::::;::^il

m*::J
u: tj:1.jl#:1ru!iiH:1.:':;j;3";i"ff .?J;l;k*t x*
.#,lffihl

:ili;ff

jd*Td,"{::'i1x':iJ:,:11r:HT,,ff

,:J.:,1.#l*j

**+,**1j{'1ffi .;$il:;#t"'i[i*ilii;fii.j,:,"T,j#
[ii,;,'j!""f.i*il::T:,,?,,#i;;rilr
il[:lFt{";';;1il:";i;Hffi
oanreniror gi fornrarea
urmdre$re educarea
unri

"o,rroo.to,,-r";;i"j::::::,.:re, "se
,,*l,nl*:iii jH##Ji.:,'1'*"t ji;:J;T::'f 'nf

:::ll?l;;
iriiii''l'
a"

'"iliH':',il'.i"":ffii:;

'jil:ir:jifi'diH;Jfi'ffi:o "'i; '"

:lffi I" ilHThi ru.l;i;ffi : *,',"* ;l't"'nT"""fi l';,,:Lill;:'J;

;H:'*;;tti*.# j:ijff :y,:ii,.JJff "'#Iff"ff runi**lli;

;*'m;::'Jffi'"T::i.T;l',',i:l'l. ii:i"l:l!lii!:lT;,':0"'""a"'r*r"'
il;'t'il llii,;JJi";,tililXi,lHi';
,rn1larea acliun'or

de o,",ui".J'j'ff"jltii;.
,,,,#i:fJil,T.t;lX""lJi;""T: :: shirreze aceste mdsuri
re<lucere a

por,6rii:;i;,.r""l,"t"T,'},t

#ffi ;Jj-"

esre

p'rrc ipiut potuatot.

integral cosrul

nri';;l;;';;

I
396

Economie

19.5.7. Politica IJ.E. in tlomeniului mediului

Pentru Romdnia, deveniti la I ianuarie 2007 laftt mernbrd a Uniunii Europene,
politica in domeniul protec{iei n.rediului prezintd o inrportan}d deosebitd.
Trebuie subliniat ci politica de mediu a U.E. reprezinti un capitol nou al
politiciior comunitare, apArut in anul 1972 sub impulsul conferinlei Organizagiei
Na{iunilor Unite asupra mediului inconjuritor, linuti irr acelaqi an la Stockholnt. Ea
s-a concretizat in fomularea principiilor gi a gase programe de aclimte pentrtr ntediu
(PAM). PAM 6 priveste perioada 2001-2010 Si.ursline strategia dezvoltdrii durabile,
precizAnd pahl arii prioritare ale politicii de mediu pentm aceastS perioadd:
i
l. schimbarea climaticl qi incdlzirea globali (reducerea enrisiei de gaze crre'
produc efectul de seri cu 8% faln de 1990, cf. Protocolului de la Kyoto);
2. proteclia nahuii gi biodiversitatea (indep6rlarea atneninl5rilor la adresa speciilor);

3. slnitatea in raport cu mediul (asigurarea unui mediu care

pentru senetatea umanA);
4. conservarea resurselor naturale gi gestionarea degeurilor.

s[ nu fie

riscant

Baza legall a politicii de mediu a U.E. o constituie articolele 174-116 ale

Tratatrrlui C.ll. Articolul l'14 traseaz1. obiectivele qi scopul acestei politici - dsigilrarea tturi inalt nivel tle proteclie a mediului finAnd cont de diversitatea situaliilor
existente in diferite regiuni ale Uniunii articolul 175 klenlificd procedtuile legislatlre corespunzltoare gi stabileqte modul de luare a deciziilor, iar art. 176 pennite
adoptarea unor stottdorde mai slricte. La acestea s-au adeugat articolele 6 ti 95;
primul promoveazd dezt'oltarea dtu'abild ca politicd transversald a UE, subliniind
nevoia de a integra cerillele de protecfie a mediului in definirea gi implementarea politicilor europene sectoriale, iar cel de-al doilea priveqte anrnnizarea legi,slayiei privitoare la senetate, protec[ia rnediului gi protecfia consumatorului in statele tnembre.
La baza politicii de medtu a U.E. se aJld wtndloarele principii;
a) Principittl ,,Poluatonrl pldteEte", acesta suportind cheltuielile legate de misurile de combatere a poludrii stabilite de autoriti{ile publice;
b) Principiul acliurtii prevenlive (,,e rnai bine sd previi decAt s[ corlbafr");
c) Principiul precauliei, care prevede luarea de mdsuri de precaufie atunci cdnd
existd o anieninfare la mediu sau la sdnf,tatea unani;
d) Principiul prote(:liei t idicdte a rtediului;
e) Principiul inlegrdrii prevede ca cerinfele de proteclie sE fie prezeute in
definirea gi inrplementarea altor politici comunitare;
\ Principiul proximitdlii are drept scop incurajarea cornunitdlilor locale in
asumarea responsabilitdlii pentru deqeurile qi poluarea produsd.

La inchiderea capitolul 22, Mediu, in noiembrie 2004 Romania Ei-a asurnat

principiile qi nonnele U.E. preclrm gi celelalte prevederi referitoare la asigurarea'
cadrului institulional gi a mijloacelor pentm realizarea obiectivelor politicii de mediu,
19.5.8. Pia{a produselor ecologice
Protejarea mediului inconjurdtor prezint6 ;i numeroase avantaje pentru intreprinderi gi societate. Ele sunt mai putin vizibile gi au fost mai pu[in cercetate. Unele
dintre ele sunt directe, put0nd fi caraclerizate ca inversele costurilor externe qi se
cotrcretizeazi in faptul ci un mediu natural rnai bun dirninueazi poverile.

:''.ir,

Li'e;tercd econoilticd Si dezvoltdre(r

durabild

3gj

intreprinderile care recupereazi reziduurile inregistr.eazi, de aserne[ea,

be,eficii
,
dc-pe
urma investifiilor sau cheltuielilor {dcute in"acest scop. Arte
avantaje sunt
iltdt*:tg, Shrdiile.unor organisrnc nationale gi intemafionale aprectaza ci
mdrirea
cheltuielilor pentru protejarea mediului amelioreaz, starea generard
a economiei. prin
clreltujelile pentru protejarea mediului, precunt qi prii seruiciile
de mediu _
constructii, intrefinere, exploatare, control, informatizare, consultalii
etc. _ s_au contirrat in tirile dezvoltate, ceea ce literatura de speciaritate
nun*gte ecoircrr,s/rie si
irtcortjtudtor, care exercitd un rol crescAnd asupra procesului
1t-ia1a
de
-ntediultti
dezvoltare gi cregtere economic6. I
importante conlponente qi momen(e ale constituirii celor dou6
concepte
9"1" iii
gi ale implicatiilor pe care procesele respective le au asupra
econolnlel pot fi sinte_
tizate in felul urmitor:

. l, !a1a activitdfii de protejare a.mecliului inconjurdtor gi a ecourdustriei o reprezinti chelhrielile curelte gi investiliile destinate u".rtri ,.orr.

In ausa'rblul investifiilor, ponderea chertuieJiror destinate protecliei

medinlui este
circa.lT% pe ansarnblul l6rilor Uniunii Europene, din care 20?6
i, B"lgiu, tg% i,,
Germania, l3% in Franla. Se apreciazh cd la i Il.anc francez
rnvestit snb fonni de
utilaje pe'tru protecfia merliurui sunt necesari al{i 3 fianci cheltuifi
pentru f'.ctionarea instalafiilor de tratare a poluanfilor, ceea ce apare qi pe
piaia nrediului ca
cerere-of'ert5 de servicii, fu alarl de ce se include in costurile
de ptoduc{ie.
_ 2. La nivelul tdrilor O.C.D.E. se apreciazi cd piafa mondiali a schimburilor legate
de protectia mediului se situeazd la nivelul ae :Od_+iO
miliarde dolari.
, ..3' Penlru realizarea produselor, serviciilor gi lucririlor imphcate de aceste cherhL
ieli s-au fo',at 9i profilat intreprinderi speciale. al ceror mrm6r se alld
in cregtere.

d_e

A-s^tfel, in Furopa occidentard, pentru noua piaf6 lucreaza

circa 6.500 de

457"

di'

intrepririderi:
i.treprinderile infiintate in Germania Federall in anii 'g0 aveau profil
de

ecoindustrie.
4' Produclia qi seruiciile irnpricate rre piafa nredir.rrui creeazd
rocuri cle rnu'cd gi
genereazd specializSri noi Astfel, i'S.U.A. circa
2 milioa'e de persoane lucreazd iu
cadtll a 70.000 de firme pentru piala protecfiei ruediului, iar irr
franfa, clup6 caicule
efectuate la nivel nalionar, exrsti ?-g4 de prof'esii in dorneniul
protectlel r'ediului gi
800 de posibilitd{i de calificare. in S.u.A., pentrr.r fiecaie
miliard cle dolari invesrili in
controlul polulrii se creeazri I 9.000 de noi locuri de rnuncd.
5..Bcoindustria pi piala legatd de aceasta asiguri insenmate
avantaje qi la nivelul
^
finnelor.
Se apreciaz' ci intreprinderile care respectd no''ele
de calitate a mediul,i

pot obfine un profit cu

15olo

mai mare in raport cu concurenfii lor. De asemenea,

,.ecomarca" sau denumirea de ,,produs vercle,', care poate fi oblinuti

in urrna nnor
testdri detaliate (ecolabel) asiguri avantaje de piaf6 acelor produse
care presupull
perforrnante deosebite din puncr de vedere al caliiitii
mediului.
6._Ecoindustria poate stinlula qi cercetarea-tlezvoltarea,
mar ales in dorneniul
.
tehnologiilor nepoluante, al biotelnologiilor, energeticii etc.

. .'.o analizd cupriuzitoare $i subsranliale se di in articolur Uriaqur e{orl indusrriar al rrrnii

civilizate petrtru a trdi intr-un mediu curat", senrnat cle Gheorghe
Manea, in ,.Economistul,.
nr. 505/l 994.

\:::::;'i

Economie

398

7. Potrivit statisticilor inlerna{ionale, suprafata ocupat6 de culhrrile ecologice la

nivel mondial era in 2004 de 23 milioane de hectare, cele lnai mari suprafefe fiind
cultivate in Australia (10,5 mil.ha), Argentina (3,2 mil.ha) 9i liatia (1,2 mil.ha).'
in U.E., pe primele locuri se afll Austria, Italia, Danemarca, Suedia, Franfa, R.
Cehd). Suprafa{a destinatd agriculturii ecologice in U.E. cregte anual cu aproape uu
milion de hectare. Cea nai mare piali de desfacere a produselor alitlenlare ecologice, cu vAnzdri anuale de aproximativ 2,5 miliarde euro, aparline Gemaniei, iar in
ceea ce priveqte consumul rnediu de produse ecologice pe locuitor, Danemarca 9i
Elvefia conduc detagat.
in RomAnia, suprafelele cultivate in sistetn ecologic au crescut in ultimii cilci ani
de peste gase ori, de la peste l7 mii ha in alul 2000, la I 10,4 mii ha in 2005.
Produsele ecologice se vdud, in nredie la prefuri cu25-30ok nai mari, dar la unele
nroduse cu mult nrai mari.
8, Confomi statisticii2 emisiile cle gaze de serd dioxid de carbon - in ultimele
decenii au crescut mult, cu I 3olo, pe plan global (de la 5.082,6 milioane tone metrice,
echivalent carbon in 1980 la 6.690,7 ilr 2002), din care l4% in SUA (care produce
aproape un sferl din ernisiile de gaze), ctt 4'lo/o in China, cu 72o/o in lndia, ct 92Yo itt
Coreea de Sud 9i 6?% in Austmlia 9.a.), Marea Britanie, in schimb, este singrrra lard
intre primele 15 t[ri produc6toare de ernisii de dioxid de carbon, care in perioada
respectivd a reuqit si reduc[ nivelul acestor enisii (cu 8%).
La reuniunea Grupului interguvernamental pe probleme de incdlzire globali 9i
schinibiri ale clirnei - GIEC, finutd in aprilie-mai 2007, Uniunea Europeand 9i-a
reconfirnrat inten{ia de a reduce emisiile de dioxid de carbon c:rr20okpindiln2020.
prin limitarea poludrii cologilor industriali.
inc6 de Ia Samrnit-ul de Ia Rio de Janeiro (1992) s-a acordat o atenfie mare
problemei interna[ionalizirii costurilor cu proteclia rnediului uatural, cu ob{inerea pi
consumul de resurse naturale, confonn cu principiul,,poluatorul pl[teqte". Aplicarea
acestui pincipiu pennite satisfacerea a doud cerinle importante; detenninarea dimensiunii rlspunderii pentru daunele aduse naturii; posibilitatea practicirii de preluli in
baza detennindrilor ficute la resursele de rnediu in scopul inducerii unui comportament responsabil la utiUzatori.
in aceste condilii s-a constituit $i o piata speoifici: piola intenlalionald a penniselor de enisii in atntosferd, care semnificd trauac{iile cu pennise de enrisie intre
flrile industrializate, cu mari emisii gi lirrile care polueazl mai pufin Si care pot sa-91
vdndd cotele/dreoturile.

Capitotut XX
ECONOMTA $r STAT.UL.

POLITICA ECOI\OI\{ICA
20'1. concepfii cu privire ra raportul

di'tre

stat $i econonlie

Istoria gdndirii economice

rxruicuso;eta;;,,;;;;l;:1,;#i#: j:,li#J',,,#*:,::Hlff
faf[ de bogllie gi regirnul proprietdfii,

llff :l;

-".Aa i","."1",]*iirrr, ,urd de intervenfia

statului. De reguli, aceasta es
penrru a nu g.n".u
"oo,""in,.*"nil:ii;ir"::Ji"n#fi
promovarea unei intenenlii
,:,"1:.i,:. T.ot in aceaste perioada se proclamd
superio_
rrtatea stahllui tle drept asupra.statului
nalural. elf"r"n ii'irt"ri"i rnusulmani

ilrl:Hl;"o1jiiff**l,i*

ffJn,#;:Ti:,'ciclului

politic ca

inducanrr"i"l;iil;;i;;;ublice

au pre_
si, prin urmare,

Mercantiiismul a constituit, doctrina

in {6rile europene intre jurltatea
secolului ar XVI-rea qi sf'rqirul seoolului.influentl
ul xvlr-i.;: co;flirn u".rt.i orienriri,
era
necesara lntervenfia stat.lui i'scop'l
cregterii avu]iei n"Ji"nt",
-inieinalional,
ceea ce impunea
cre$terea

contribufiei econorniilor nalionale tu .o*"lJ,l

prin incura.iarearamurilor industriale gi a cornerftrlui.
Sarci'a principale a shtului o constiftria
deten'irrarea de cornpoftarnente rndividuale favorab.e binerui comun'. prin-i'stitunea
autoriiutrr ."r".'ur" ceea ce s-a nrinit
doctrina statului-jandarnr, exorimat',tle
Thontas ff"Ut
i"'.f_"'.iuthan,,. principaiul
mrjloc de asigurare a binelui comun
",
il constituia i*tit"i."u-,,ni,
puteri absorute inh_o
societate in care,, d l,6nr de nature,
l,honrtte est utt iup *)r."nrrrr",,.
Fondul de idei mercantilist s-a concretizat
in elulo.ur.o unor prescupfii
politici economici. Monrctuestie'
," pronu,rlu p"ni^"#Li"f O" ,0.i.;i" public de
care
ca dezrcltarea spontana sa ru albcteze
boeaFa i/d ntain publique doit
:1_,1:*,1"r"
t.r^main pqrtictrliere). Mercantiligtii
fru,r."ri .ur"1in-i.plicarea mai l.ermd a
:r:.*: in
statxlui
domeniul economic prin constituirea
de manufacturi regale, care, aleturi
de iilt-r:ylnderll:.private, sd
imprirn" u,, .uru",", n-Jlt;;;;;mle, na{ionate.
Neotttercanririsnul criticr intervemjia
stafurui Ei se relerd la nofirmea de
ordine
natural' Fiziocrafii au promovat un
iiberarisrn -"a"r.,.'vt"ru de
Gour'ay este
auto'trl celebrei expresii
,,laissez fair" t"^, trouur",
drses". Du Pont de
"i'ioiri)'porr", les nnrcltan_
Nemours der

rnten;en{ia,il; ;;;li;:Ti'd:ll::i";:;"u;;":ffiX,:"J#,il:i;i,J"Jil];,

.
cilor

I
2

'Iribuna Economicd nr. 50/2006. o. I 10.

US Departament ofEnergy fhe World Alnranac and Book of Facls-2005

de inspiralie mercantilisti._ o atitudi'e"..i,;.a''irra",r"

--"-* '*r'
aceastd poriticd
lntenentionisti o adoptd curentul
liberal.
Lco'ontia crasicd a fost creati de filozofia
iruministd gi de doch-ina ordinii natueconomigtilor clasici fafl a.
ll]l..|UtOtT"
u starutui, cu
pupne exceplii, este
""ti"it"t".".Jo*.,",
modera* gi pragmatici. Ei ou
,u;fi,;;
p,.g*, in rezolvarea

ffi.

:!

i=

lj.

t:,: